Sunteți pe pagina 1din 8

Transformata Z

Transformata Z a unui semnal este:

Relatie care defineste operatorul Transformata Z astfel:

Suma de la - la + in relatiile de mai sus defineste transformata Z bilaterala. Daca suma era de la 0 la + transformata Z se numea unilaterala. In continuare ne vom ocupa doar de transformata Z bilaterala. a si transformata !ourier care poate sa nu convear"a pentru orice semnal de intrare# la fel si transformata Z poate sa nu convear"a pentru toti $ C. onditia de conver"enta a transformatei Z:

Definitie: %entru orice secventa de intrare &'n(# multimea valorilor lui z pentru care transformata Z conver"e se numeste regiune de convergenta )Re"ion *f onver"ence + R* ,

Obs: Daca re"iunea de conver"enta include cercul unitate# transformata Z este conver"enta si pentru -$-./. 0na dintre cele mai importante forme ale transformatei Z este forma rationala:
X ) z, = P) z , Q) z ,

%entru %)$, valorile lui $ pentru care 1)$, . 0 se numesc $erouri. %entru 2)$, valorule lui $ pentru care 2)$, . 0 se numesc poli. %olii lui 1)$, cu valori finite sunt radacinile lui 2)$,. )%oli pot e&ista si in 0 si la -$- . +. Obs: Re"iunea de conver"enta nu trebuie sa includa poli.

Exemplu )3./# pa".45curs,


!ie semnalul &'n( . an u'n(. 6vem:

%entru a conver"e# este necesar ca:

Deci re"iunea de conver"enta este multimea valorilor lui $ pentru care - za / -</ # sau# ec7ivalent# -$- 8 -a-. In interiorul re"iunii de conver"enta# seria 1)$, conver"e la

%entru 1)$, $eroul functiei este in $.0 iar polul este $ . a. In "eneral in plan $erourile se repre$inta cu simbolul o iar polii cu simbolul &. %entru e&emplul de mai sus :

Proprietatile regiunii de convergenta !orma re"iunii de conver"enta depinde de natura semnalului. Proprietatea 1 : R* este un inel sau un disc in spatiul comple&# centrat in ori"ine# adica : 0 rR <- z -< rL Proprietatea 2: Transformata !ourier a lui &'n( este absolut conver"enta daca si numai daca R* include cercul unitate Proprietatea : R* nu poate contine poli Proprietatea !: Daca &'$( este un semnal cu durata finita# R* este intre" planul comple&# e&ceptand poate $ . 0 sau $ . Proprietatea ": Daca &'n( este o secventa de dreapta# adica daca este $ero pana la momentul 9/ )&'n(.0 pt. - : n : 9/ : ,# si de la 9/ la este ne-nul# atunci re"iunea de conver"enta incepe de la cel mai mare pol )in modul, al lui 1)$, catre . Proprietatea #: Daca &'n( este o secventa de stan"a# adica daca este $ero incepand cu un moment 9; )&'n(.0 pt. n89;8-,# atunci re"iunea de conver"enta incepe de la cel mai mic pol ne-nul )in modul, catre 0. Proprietatea $: * secventa bilaterala este o secventa infinita care nu este nici de dreapta nici de stan"a. Daca o secventa &'n( este bilaterala# atunci re"iunea de conver"enta este un inel in planul comple&# mar"init la interior si e&terior de poli# astfel incat sa nu contina nici un pol. )Sa fie consistent cu proprietatea 3,. %tabilitate& cauzalitate si regiunea de convergenta !ie un sistem cu raspunsul la impuls 7'n( pentru care transformata Z )notata cu <)$, , are "raficul polilor:

Daca presupunem ca sistemul este stabil# adica 7'n( sa fie absolut sumabila# adica sa aiba o transformata !ourier conver"enta# atunci re"iunea de conver"enta trebuie sa includa cercul unitate. 6tunci proprietatile /-= si conditia de stabilitate impun ca re"iunea de conver"enta sa fie re"iunea pentru care > : -$- :;. %entru ca sistemul nu are re"iunea de conver"enta de stan"a# atunci sistemul nu este cau$al )7'n( fiind si de dreapta# adica ?'n( depin$and si de cel putin un 7'n+@(&'n+@(# cu @80,. Daca in sc7imb am dori ca sistemul sa fie cau$al# adica 7'n( sa fie de dreapta# atunci proprietatea 4 cere ca re"iunea de conver"enta sa fie pentru -$- 8 ;. In aceasta conditie# sistemul nu mai este stabil.

Transformata Z inversa
0nul dintre rolurile cele mai importante ale transformatei Z este in anali$a sistemelor liniare discrete. alculul transformatei Z inverse se face prin cateva metode : metoda inspectiei# metoda descompunerii in fractii partiale si in serii de puteri.

'etoda inspectiei %rin metoda inspectiei se recunosc anumite transformate Z u$uale si se deduc transformatele inverse. A&emplu: %entru :

Din re"ula:

Re$ulta &'n( . )/5;,n u'n(

'etoda descompunerii in fractii partiale Daca avem

1)$, se poate scrie si ca:

%entru astfel de functii e&ista 9 $erouri si 9 poli nenuli in planul comple&. In plus# e&ista B-9 poli in $.0 daca B89 sau 9-B poli in 0 daca 98B. %entru a obtine descompunerea in fractii partiale a lui 1)$,:

0nde c@ sunt $erourile lui 1)$, nenule iar d@ sunt polii nenuli ai lui 1)$,. Daca B:9 si polii sunt toti de ordin /# atunci 1)$, se poate scrie ca:

De unde re$ulta coeficientii 6@# dupa care se aplica re"ula inspectiei separat pentru fiecare termen. 'etoda descompunerii in serii de puteri A&presia definitorie pentru transformata Z este seria Caurent pentru care coeficientii lui $-@ sunt valorile lui &'n(.

Daca stim coeficientii lui $-@ atunci putem e&prima &'n( utili$and proprietatea intar$ierii )pa".335curs# re"ula ;, : Z &'n-n0( $-n0 1)$, ateva din proprietatile transformatei Z: