Teorema de eantionare Nyquist-Shannon

n domeniul de prelucrare a semnalului digital, teorema de eantionare este o punte de legtur fundamental ntre semnale continue (domeniu analog) i semnale discrete (domeniul digital) Strict vor ind, se aplic numai la o clas de funcii matematice ale cror !ourier transform sunt "ero, n afara de o regiune finit de frecvene#

Transformata !ourier a unei funcii andlimited (amplitudine vs frecven)$(fig%) &'tinderea analitic pentru semnale reale, care se poate apro'ima doar aceast condiie, este furni"at de transformarea !ourierdiscreta de timp, o versiune a formulei de sumare(oisson# )ntuitiv ne ateptm ca atunci c*nd unul reduce o funcie continu cu o secven discret i interpolarea se face napoi la o funcie continu, fidelitatea re"ultatului depinde de densitatea (sau-vite"a de eantionare) a pro elor originale# Teorema de eantionare introduce conceptul de o rat de eantionare, care este suficienta pentru fidelitate perfect pentru clasa functiilor andlimited# i e'prim-rata de eantionare n ceea ce privete limea de and a funciei# Teorema conduce de asemenea la o formul pentru algoritmul matematic pentru o ideal interpolare# &antionarea este procesul de conversie a unui semnal (de e'emplu, o funcie de timp continuu sau spaiu) ntr-o secven numeric (n funcie de timp discrete sau spaiu)# +ac o funcie ' (t) conine o frecven mai mare dec*t , hert"i, acesta este complet determinat prin acordarea coordonatelor sale la o serie de puncte distanate % (.,) secunde n afar# /at de eantionare suficienta este, prin urmare, ., eantioane - secund, sau ceva mai mare# n schim , pentru o rat de eantionare data fs andlimit pentru reconstrucie perfect este n ca"ul n care limita de anda este prea mare (sau nu e'ist nici o limit de and), reconstrucia pre"int imperfeciuni cunoscute su numele de aliasing# Sim olul este de o icei folosit pentru a repre"enta intervalul dintre eantioane# i pro ele de functie ' sunt notate cu ' (nu), pentru toate valorile ntregi de n# 0odul matematic ideal pentru a interpola secvena implic utili"area de funcii sinus, cum ar fi cele pre"entate n !ig .#

Normali"at funcia sin1 sin (2') - (2') ### arat v*rf central de la ' 3 4, i treceri prin "ero la alte valori ntregi de '#(!ig .)$ !iecare pro n secvena se nlocuiete cu o funcie sinus, centrat pe a'a timpului la prima locaie din pro (nT), cu amplitudinea funciei sinc scalate cu valoarea eantionului, ' (NT)# 5lterior, funciile sinus sunt nsumate ntr-o funcie continu# 6 metod matematic echivalent este de a str*nge o funcie sinusoidal, cu o serie de impulsuri +irac delta, ponderate cu valorile eantion# 7onvertoare digital-analog practice nu produc funciile nici scalate i nt*r"iate, nici impulsuri ideale +irac# n schim , ei produc o secven de poriuni constant de impulsuri dreptunghiulare scalate i nt*r"iate, de o icei, urmat de un 8filtru modelarea8 pentru a cura coninut de nalt frecven false#

(ro ele mai multor semnale sinusoidale diferite pot fi identice, atunci c*nd cel puin una dintre ele este la o frecven de peste 9umtate din rata de eantionare# !ie : (f) s fie transformata !ourier a functiei ' andlimited (t)1

pentru The (oisson summation formula sho;s that the samples, '(nT), of function '(t) are sufficient to create a periodic summation of function :(f)# The result is1

care este o funcie periodic i repre"entarea ei echivalent ca o serie !ourier, a crei coeficieni sunt ' <n=# >ceast funcie este cunoscut i ca timp discret transformata

!ourier (+T!T)# >a cum este ilustrat n figurile ? i @, copiile : (f) sunt decalate cu multipli de fs i com inate prin adugare#

(!ig ?) : (f) (al astru sus) i :> (f) (partea de 9os al astru) sunt transformate !ourier continue a dou funcii diferite# >tunci c*nd funciile sunt prelevate la rata fs imaginile (verde) se adaug la transformrile originale (al astre) atunci c*nd se e'aminea" cele mai discrettimp transform !ourier (+T!T) ale secvenelor# n acest e'emplu ipotetic, n +T!Ts sunt identice, ceea ce nseamn c secvenele eantion sunt identice, chiar dac funciile originale continue pre-eantion nu sunt# n ca"ul n care acestea au fost semnale audio, ' (t) i 'at) s-ar putea s nu suna la fel# +ar pro ele lor (luate la rata de fs) sunt identice i ar conduce la sunete identice reproduse, astfel '> (t) este un alias de ' (t), la aceast rat de eantionare# n acest e'emplu (a unei funcii andlimited), cum ar aliasing pot fi prevenite prin creterea fs astfel nc*t imaginile ver"i din figura de sus nu se suprapun poriunea al astr#

!ig @$ Spectru, :s (f), de un semnal andlimited eantion corespun"tor (al astru) si imaginile +T!T adiacente (ver"i), care nu se suprapun# 6 caramida-"id de filtrul lo;pass, B (f), elimin imaginile, las spectrul iniial, : (f), i recuperea" semnalul original de la pro ele sale#

7onvertoare +>7->+7
7onversia analog-digitala (>nalog-to-+igital 7onversion - >+7) si conversia digital-analogica (+igital-to->nalog 7onversion - +>7) sunt procese care permit calculatoarelor numerice sa interactione"e ce acest gen de semnale# )nformatia digitala este diferita de cea continua prin doua mari trasaturi1 este esantionata si cuanti"ata# >m ele trasaturi restrictionea"a cantitatea de informatie pe care un semnal digital o poate contine# !igura urmatoarea ilustrea"a etapele principale ale procesului de digiti"are a unui semnal1 esantionarea (S-B - Sample and Bold) si cuanti"area propriu"isa (>+7)# )n acest proces sunt implicate trei tipuri de semnale notate respectiv cu a, , si c#

6 servam ca la intrarea acestui sistem este present un semnal analogic, precum cel din figura urmatoare#

+reapt re"ultat al procesului de esantionare se o tine un semnal analogic de forma de mai 9os#

>cest semnal este prelucrat de convertorul >nalog-+igital propriu"is (in figura notat >+7) re"ultatul fiind o secventa de numere "ecimale (digiti)# >ceasta informatie, preluata de un program dedicat repre"entarilor grafice (precum 0icrocal 6rigin), poate produce un grafic precum cel de mai 9os#

0ai intai o servam ca procesul de esantionare converteste varia ila independenta (aici timpul) dintr-o marime care evoluea"a continuu (marime continua) intr-o marime care poate lua valori discrete (marime discreta)# 0ai departe, cuanti"area converteste la randul ei tensiunea (varia ila dependenta) din marime continua in marime discreta# Sa anali"am putin efectele cuanti"arii# 6ricare esantion al semnalului digiti"at poate avea o eroare de ma'im C% DS, (Deast Significant ,it, notatie din 9argonul domeniului ce desemnea"a1 a) distanta dintre doua niveluri de cuanti"are adiacente si ) cel mai putin semnificativ it al unei repre"entarii unui numar intreg in a"a doi)# !igura urmatoare pre"inta eroarea de cuanti"are efectuata in acest e'emplu particular, gasita prin scaderea din semnalului (continuu) a semnalului c (discret)# 7u alte cuvinte semnalul de intrare se poate reconstitui efectuand suma dintre semnalul de iesire c si eroarea de cuanti"are d#

6 trasatura importanta a acestei anali"e este ca eroarea de cuanti"are seamana mult cu un "gomot aleator cu densitate de repartitie uniforma (ve"i functia densitate de repartitie, din dreapta figurii)# +upa cum se vede, in ma9oritatea ca"urilor, cuanti"area nu inseamna nimic mai mult decat adaugarea unui "gomot cu distri utie uniforma in intervalul <-%-., E%-.= DS,, avand o medie "ero si o a atere standard de %-radical(%.) DS,, adica # Spre e'emplu, daca se trece un semnal analog printr-un digiti"or de F iti se adauga un "gomot cu o medie patratica de apro'imativ 4#.G-.@H, adica circa %-G44 din H

cea mai mare valoare convertita (valoarea de capat de scala)# 6 conversie pe %. iti adauga un "gomot de medie patratica 4#.G -?4GH I%-%?444, iar un convertor pe %H iti un "gomot de 4#.G -H@@AH I %-..J444# +eoarece eroarea de cuanti"area introduce un astfel de "gomot, numarul de biti ai convertorului determina in mod unic preci"ia# &ste natural, deci, ca atunci cand se face referire la preci"ia unui convertor, sa fie specificat numarul de iti# Spre e'emplu, este corect sa se spuna1 Crestem precizia de masurare de la 8 la 12 biti# >cest model este foarte util, deoarece "gomotul introdus de cuanti"are se va adauga la orice alt "gomot care afectea"a semnalul analogic# 0erita amintit ca aceasta insumare inseamna de fapt insumarea varianKelor lor# !ie spre e'emplu un semnal analogic de amplitudine %L afectat de un "gomot de medie patratica %mL# (rocesul de cuanti"are pe F iti ce atri uie valoarea .@@ pentru %L# >stfel, "gomotul care afectea"a semnalul analogic este de 4#.@@ DS,# Mgomotul care afectea"a semnalul digiti"at este asadar # 7eea ce inseamna ca, in acest ca", digiti"area adauga un "gomot ce repre"inta apro'imativ @%N din cel initial# 7uanti"area aceluiasi semnal analogic folosind un convertor pe %. iti nu adauga practic nici un "gomot suplimentar# )ntr-adevar, acum "gomotul care afectea"a semnalul analogic inseamna ?#4G@ DS,, in timp ce "gomotul de cuanti"are ramane tot 4#.G DS,, "gomotul total fiind ?#%4@ DS,, adica doar cu 4#.@N mai mare decat cel initial# 5na dintre intre arile la care tre uie sa raspunda proiectantul unui sistem de achi"itii de date este urmatoarea1 Care este numarul de biti pe care se va face conversia A/D? (entru a sta ili acest numar tre uie raspuns, de fapt, la urmatoarele intre ari1 1.Cat de mare este zgomotul prezent deja in semnalul analogic? 2.Cat de mare este ponderea zgomotului de cuantizare in zgomotul total? 3. ste aceasta pondere acceptabila? 6 alta intre are importanta pentru dicutia de fata este1 Cand acest model de zgomot nu este corect? /aspunsul este1 Numai atunci cand "gomotul de cuanti"are nu poate fi considerat aleator# >ceasta situatie apare, spre e'emplu, in situatia in care semnalul analogic ramane apro'imativ constant pe o durata oarecare de timp# )n aceasta situatie, iesirea 7>+ ramane fi'ata la aceeasi valoare numerica, chiar daca semnalul analogic se modifica intrun interval de E-O % DS,# )n aceasta situatie, functia de ditri utie a erorilor nu mai este constanta, asa cum presupunea modelul# Neplacut este insa faptul ca, desi sunt disponi ile multe masuratori pe acest interval, media semnalului digitali"at este mult diferita de media adevarata a semnalului analogic# (ro lema aceasta se poate re"olva folosind tehnica numita Dit!ering#

Dithering
Tehnica Dit!ering consta in adaugarea deli erata unui semnal de "gomot cu distri utie uniforma de amplitudine .-A DS, la semnalul analogic inainte de cuanti"are#

!igura (c) arata cum adaugarea acetui "gomot (dithering noise) a afectat semnalul digital# 7hiar si atunci cand semnalul initial se modifica cu mai putin de CP DS,, "gomotul adaugat face ca semnalul la iesire sa comute aleator intre nivelurile adiacente#

!(Q>
7ircuitele programa ile !(Q> (reKelelor de porKi logice reconfigura ile) sunt elemente integrate LDS) (Lery Darge Scale )ntegration- )ntegrate la scal foarte mare) frecvent folosite n aplicaKii care necesit configuraKii hard;are reconfigura ile, de mare complee'itate ,usor de reprogramat Ri versatile n implementarea unor algoritmi sofisticaKi#ele repre"int soluKia ideal in multe aplicatii unde arhitectura hard;are tre uie modificata frecvent,n funcKie de cerinKele utili"atorului# 5n loc logic !(Q> clasic este alctuit dintr-un ta el de cutare cu ? intrri, un flip-flop i un multiple'or care selectea" fie ieirea ta elului de cutare, fie ieirea sincroni"at a acestuia (trecut prin flip-flop)#

Structura tipica a unui loc logic$ >ceste tipuri de circuite sunt reali"ate su forma unor arii programa ile cu arhitecturi hard;are regulari"ate ,fle'i ile Ri reprograma ile,dnumite locuri logice reconfigura ile# >ceste locuri sunt interconectate ntr-o matrice form*nd o ierarhie puternic de resurse de interconectare ,sau canale de comunicaKie# +e o icei arhitectura !(Q> consta dintr-o arie de locuri logice configura ile 7D,(a reviere din lim a engle" pentru ,, configura le logic locSsT- locuri logice configura ile), canale de intrare-iesire, )-6, Ri canale de rutare,iar n general toate canalele de rutare sunt de aceeaRi capacitate av*nd acelaRi numr de fire# 6 implementare !(Q> tre uie sa dispuna de resurse adecvate iar ntre timp ce numarul de 7D,-uri si de )-6 sunt uRor de determinat din proiect, numarul de ci de rutare poate varia considera il, chiar Ri n ca"ul unor proiecte foarte asemanatoare din punct de vedere logic# +e e'emplu, o matrice de comutare necesit de mult mai multe rutri dec*t o arie sistolic, o forma particular de arhitectur paralel, organi"at ca o reKea# 7aile de rutare neutili"ate cresc costul Ri scad performanKele circuitului, far a aduce nici un eneficiu iar din aceast cau" productorii de !(Q> ncearc s optimi"e"e numarul lor, astfel nc*t ma9oritatea proiectelor s fie posi ile n termeni de D5T ( looSup ta les) Ri )-6# >ceast optimi"are poate fi reali"at prin doua metode1 - prin e'perimentare si anali"are unor proiecte semnificative - aplic*nd regula lui /ent1 T 3 t U gp$ unde T este numrul de terminale, g numrul de componente interne Ri t si p constante# n figura .#. este pre"entat structura generic a unui circuit !(Q>#

%4

7onstrucKia unui 7D, clasic !(Q> const dintr-un ta el de cutare cu ? intrari (?D5T) Ri un ista il +, dar n ultimii ani a aparut o tendinK de trecere nspre HD5T, cu scopul creRterii performanKelor# Semnalele de sincroni"are, precum Ri alte semnale sunt specifice fiecrei aplicaKii n parte Ri sunt tratate n mod separat, prin reKele de rutare dedicate# >mplasarea terminalelor sau pinilor 7D,-ului este ilustrat n figura .#?# !iecare intrare este accesi il dintr-o latur iar ieRirea poate fi conectat la cile de rutare at*t prin canalul din dreapta c*t Ri prin cel de 9os# n general sistemele de rutare !(Q> sunt nesegmentate, adic conecta ile la un loc de comutaKie prin cel mult un 7D,, dar cile de conectare mai lungi se o Kin cu a9utorul locurilor de comutaKie# TotuRi pentru reali"area unor intercone'iuni de mare vite"a unele arhitecturi sunt preva"ute Ri cu ci de rutare care se ntind pe lungimea mai multor locuri#

Resursele hardware Ri software a circuitelor FPGA

!amiliile moderne !(Q> e'tind capacitate de conectare prin reali"area ca lat a unor funcKii de nalt nivel, cresc*nd astfel performanKele Ri sc"*nd efortul de proiectare# >stfel de locuri pot fi1 locuri generice +S(, multiplicatoare, locuri (DD sau +DD, circuite )-6 de mare vite", memorii, registre de deplasare Ri numrtoare# /esursele hard;are investite n !(Q> sunt e'trem de diverse, n funcKie de productori Ri de arhitectura aleas iar pe de alt parte, resursele soft;are, de care depind n mare msur Ri performan ele hard;are-ului, sunt e'trem de specifice, ntr-o continu de"voltare Ri evoluKie#

!amiliile moderne !(Q> e'tind capacitate de conectare prin reali"area ca lat a unor funcKii de nalt nivel, cresc*nd astfel performanKele Ri sc"*nd efortul de proiectare# >stfel de locuri pot fi1 locuri generice +S(, multiplicatoare, locuri (DD sau +DD, circuite )-6 de mare vite", memorii, registre de deplasare Ri numrtoare# /esursele hard;are investite n !(Q> sunt e'trem de diverse, n funcKie de productori Ri de arhitectura aleas iar pe de alt parte, resursele soft;are, de care depind n mare msur Ri performan ele hard;are-ului, sunt e'trem de specifice, ntr-o continu de"voltare Ri evoluKie#

%%

ERORI DE MASURARE
/e"ultatul unei masurari, oricat de precise ar fi aparatele de masura si metodele de masurare, nu coincide niciodata cu valoarea adevarata a marimii de masurat# >ceasta se datorea"a unor cau"e o iective sau su iective care vor fi discutate in continuare#

Laloarea adevarata (reala) a unei marimi este valoarea e'acta a marimii respective, care nu poate fi aflata e'perimental decat cu apro'imatie# /e"ultatul unei masurari individuale repre"inta valoarea masurata# > aterea valorii masurate fata de valoarea adevarata a masurandului (marimii care se masoara) constituie eroarea de masurare#

Clasificarea erorilor de masurare ># Dupa modul de calcul erorile pot fi 1 a solute, relative si raportate#
a) &roarea a soluta este diferenta dintre valoarea masurata si valoarea adevarata a marimii masurate 1

: 3 : - : e

(.#%)

&roarea a soluta are aceleasi dimensiuni fi"ice ca si marimea masurata si se e'prima in aceleasi unitati de masura# &roarea a soluta cu semn schim at se numeste corectie# ) &roarea relativa este raportul dintre eroarea a soluta si valoarea marimii masurate1

(.#.)

<N=

(.#A)

<p#p#m#=

(.#?)

&roarea relativa poate fi e'primata ca un numar adimensional, in procente sau in parti pe milion (de e'#, .#%4-?, sau 4,4.N sau .44pp0)#

%.

c) &roarea raportata este raportul dintre eroarea a soluta ma'ima si o valoare conventionala :c a marimii de masurat1

<N=

(.#@)

Laloarea conventionala poate sa fie intervalul de masura al unui mi9loc de masurare (pentru mi9loace de masurare cu scala liniara cum sunt voltmetrele si ampermetrele magnetoelectrice), unghiul de deviatie ma'ima (pentru mi9loace de masurare cu scala neliniara cum sunt ohmetrele magnetoelectrice) sau chiar valoare indicata pentru mi9loacele de masurare care nu au capat de scala (cum este contorul de inductie)# &roarea raportata se poate e'prima in aceleasi moduri ca si eroarea relativa#

,# Dupa sursa de aparitie erorile se clasifica astfel1

Fig. .!. Schema procesului de masurare si principalele

elemente care intervin#

%A

a) &rorile de model sunt datorate fenomenului supus masurarii si ele provin din simplificarea sistemului fi"ic asupra caruia se efectuea"a masurarea negli9andu-se unele proprietati sau marimi fi"ice caracteristice acestuia# ) &rorile de influenta repre"inta erorile introduse de factorii de mediu care pot influenta marimea de masurat# &'emple1 umiditatea mediului am iant la masurarea grosimii hartiei cu grosimetre electrice capacitive, c) &rorile instrumentale repre"inta erorile proprii ale mi9loacelor electrice de masurare fiind cuprinse, de regula, intre limite cunoscute in functie de modul de definire a preci"iei precum si erorile suplimentare datorita marimilor de influenta, de e'#1 temperatura, campurile electromagnetice, umiditatea etc# d) &rorile de interactiune dintre mi9locul electric de masurare si fenomenul supus masurarii sunt cau"ate de actiuni electromagnetice sau mecanice e'ercitate de mi9locul de masurare asupra fenomenului supus masurarii si reciproc# &'emple1 masurarea temperaturii folosind un traductor re"istiv de marime suficient de mare pentru ca sa pertur e temperatura ce se masoara, masurarea tensiunii electrice cu un voltmetru cu impedanta mica de intrare, etc# e) &rorile de operator sunt cau"ate de neasigurarea de catre eneficiar a conditiilor nominale de utili"are a mi9locului electric de masurare# &'emple1 alimentarea cu o tensiune cu mult diferita de intervalul nominal de tensiune, alimentarea cu o tensiune alternativa de frecventa mult diferita de intervalul nominal, folosirea in po"itie necorespun"atoare a mi9locului de masurare etc# Sunt erori su iective, care pot fi evitate printr-o cunoastere corecta a conditiilor de utili"are a mi9locului de masurare si prin citirea corecta a indicatiei acestora#

7# Dupa modul de manifestare la repetarea masuratorilor , care au loc in conditii practic identice, erorile se clasifica in1
a) erori aleatoare, caracteri"ate prin aceea ca varia"a imprevi"i il in timp, ca durata si ca semn$ ) erori sistematice care se caracteri"ea"a prin aceea ca nu varia"a in timp sau au o variatie lenta la repetarea masuratorilor$ %?

c) erorile grosolane sunt caracteri"ate prin a ateri mari (a erante) fata de celelalte valori ale sirului de valori masurate#

%@