Nichiforov Cristina 333 AC

IS Pachetul 1

Tema 2 - Caracterizari in timp si frecventa

Problema 2.1 2.
Daca variem polii filtrului , pentru polii fixati in 0 spectrul filtrului are o valoare constanta => filtrul nu filtreaza nimic.

Daca variem polii filtrului

, pentru polii -1 si 1 => Filtru Trece Banda.

Nichiforov Cristina 333 AC Daca variem polii filtrului

IS Pachetul 1

, pentru polii din cadranele II si III => Filtru Trece Sus.

Daca variem polii filtrului

, pentru polii din cadranele I si IV => Filtru Trece Jos.

Nichiforov Cristina 333 AC

IS Pachetul 1

3. Pentru a avea un Filtru Trece Jos in functie de pozitionarea zeroului filtrului, polii acestuia trebuie sa se afle in zonele delimitate din fugurile de mai jos.

Nichiforov Cristina 333 AC

IS Pachetul 1

4. Pentru a obine un varf de rezonanta la = 1, polii filtrului trebuie pozitionati in cadranele

I si IV, in aproprierea limitei interioare a cercului unitate.

Nichiforov Cristina 333 AC

IS Pachetul 1

5. Daca variem zeroul filtrului H2 in jurul cercului unitate(in intervalul [-1,1]) observam ca: Functia de covarianta, in toate cele 3 cazuri are valoarea initiala =1, iar dupa un timp trece in 0. Cu cat valoarea zeroului este mai mare, cu atat timpul de scadere (din 1 in 0) este mai mic. La valori pozitive ale zeroului, la trecerea din 1 in 0 functia ia valori negative stabilizandu-se in 0 dupa un anumit timp. Spectrul filtrului, atunci cand valoarea zeroului este -1 reprezinta un Filtru Trece Jos; pentru valoarea zeroului = 1 reprezinta un Filtru Trece Sus; pentru valori foarte mici si pozitive ale zeroului functia va fi aproximativ constanta. Realizarea filtrului, pentru valori scazute ale zeroului are valorile cuprinse intr-o banda cu latimea semnificativ mai mare decat latimea benzii pentru valori crescute ale zeroului.

Nichiforov Cristina 333 AC

IS Pachetul 1

Nichiforov Cristina 333 AC

IS Pachetul 1

Problema 2.2
2. Pivotul maximal al secventei de autocovarianta, tau_max are valoarea predefinita 50, daca nu ii este atribuita o alta valoare inainte de apelarea functiei ; acesta reprezinta abscisa graficului functiei de covarianta. Utilizand modulul de simulare ISLAB_2A, simuland pentru mai multe valori ale polilor (apropiate de cercul unitate ale acestora) observam ca functia de covarianta isi mareste banda in care variaza valorile functiei dupa cum urmeaza:

islab_2a([1 0], [1 0]);

Nichiforov Cristina 333 AC

IS Pachetul 1

islab_2a([1 0.3], [1 0.3]);

islab_2a([1 0.6], [1 0.6]);

Nichiforov Cristina 333 AC

IS Pachetul 1

islab_2a([1 0.9], [1 0.9]);

Nichiforov Cristina 333 AC

IS Pachetul 1

3. Se observa ca pentru valori ale lui N care tind spre infinit (mari) estimatiile functiilor de covarianta tind catre modelul real pentru procese de tipul AR[1] si MA[1]. AR[1]

MA[1]

10

Nichiforov Cristina 333 AC

IS Pachetul 1

Problema 2.3 1. Se observa ca pentru modelul ARMA, atunci cand variem SNR, la apelarea functiei polii iau valorile precizate. Cu cat SNR este mai mare zerourile se apropie de 0, iar cu cat este mai mic zerourile se aprope de poli. islab_2b(0.5, 0.5, 0.01);

11

Nichiforov Cristina 333 AC

IS Pachetul 1

islab_2b(0.5, 0.5, 1);

islab_2b(0.5, 0.5, 10);

12

Nichiforov Cristina 333 AC

IS Pachetul 1

islab_2b(0.5, 0.5, 100);

13

Nichiforov Cristina 333 AC

IS Pachetul 1

2. CAZ_1: SNR tinde la 0. Pentru modelul ARMA se observa ca graficul desnitatii spectrale este constant si are o
valoare mai mare decat in cazul in care SNR este unitar. Pentru modelul AR se observa ca graficul densitatii spectrale are o scadere mai lenta decat in cazul in care SNR este unitar. Islab_2b(0.5, 0.5, 0.001);

14

Nichiforov Cristina 333 AC

IS Pachetul 1

CAZ_2: SNR tinde la infinit(mare). Pentru modelul ARMA se observa ca graficul unitatii spectrale are valori putin mai
scazute decat in cazul in care SRN este unitar. Pentru modelul AR se observa ca graficul densitatii spectrale nu este generat. Islab_2b(0.5, 0.5, 1000);

15