Microsoft Excel

UTILITATE Realizat de celebra firma de produse program Microsoft si integrat n grupul de produse destinate biroticii Microsoft Office, Excel este cel mai raspndit si mai eficient sistem de calcul tabelar. El permite: pastrarea datelor sub forma de tabele, deci ntr-o forma simplu de proiectat si utilizat; prelucrarea datelor; efectuare de calcule folosind formule; operatii de cautari, introduceri, eliminari, ordonari de informatii - operatii specifice bazelor de date!; raportarea rezultatelor n forme sugesti"e si di"erse: diagrame, #arti, obiecte grafice. Compatibilitatea sa cu celelalte programe utilitare de prelucrare a documentelor, bazelor de date (si chiar cu un mediu de programare) face accesibile si cteva tehnici de lucru mai avansate, cum ar fi:

crearea si manipularea obiectelor din diverse aplicatii (OLE - Object Linking and Embedding); interfata cu alte sisteme de gestiune a bazelor de date (ODB - Open Database onnectivit!)" adica posibilitatea introducerii #n E$cel a unor fisiere create de alte %&BD (import) si a crearii de fisiere baze de date #n formatul specific altor %&BD (e$port) (dBase" 'o$(ro" )icrosoft *ccess" Oracle); posibilitatea introducerii de module de program +isual Basic #n aplicatiile E$cel; posibilitatea crearii de macro-comenzi #ntr-un limbaj specific" care sa contina anumite succesiuni de operatii

Excel are directii de utilizare foarte variate: birotica; realizarea profesionala a documentelor; gestiunea bazelor de date; aplicatii n domeniul financiar, contabil si management; ser"icii de prognoza, analiza statistica; proiectare inginereasca; aplicatii complexe. ORGANIZAREA INFORMAIEI $undamental, Excel utilizeaz% trei tipuri principale de date: numeric, text &i logic. 'rin defini(ie, o dat% de tip numeric este acea informa(ie care poate fi utilizat% n opera(ii matematice. )atele de tip logic au doar dou% "alori posibile *R+E - ade"%rat &i $,-.E fals! &i sunt utilizate n expresii logice. )atele de tip text sunt acele date care nu sunt de tip numeric sau logic &i includ toate caracterele, cifrele &i simbolurile speciale. )atele de tip text nu "or putea fi utilizate n formule matematice. Exemplu de date de tip text: /oana Exemplu de date de tip numeric: 012, 03.45 Exemplu de date de tip logic: *R+E, true, *rue, $,-.E, false, $alse 0 'rof. )aniel 6#erasim

$unc(ie de interpretarea pe care o d% Excel unei anumite "alori editate ntr-o celul%, aceasta "a fi aliniat% conform regulii de aliniere implicite. Regula de aliniere implicit% a datelor n celul% este: 7stnga pentru text; 7dreapta pentru numere; 7centrat pentru tip logic centrat nseamn% c% "aloarea respecti"% "a fi a&ezat% n celul% egal distan(at% de marginile din dreapta &i stnga!. )atele pot fi for(ate s% nu respecte regula implicit%. ,ceasta se poate face prin selectarea celulei &i ac(ionarea butonului de aliniere din bara de instrumente. 'entru datele de tip numeric trebuie f%cut% precizarea c% separatorul zecimal este punctul pentru configurarea american% &i "irgula pentru configurarea romneasc%. 8n func(ie de configurare, informa(iile "or fi percepute de calculator ca atare. REZENTAREA INTERFETEI ,tunci cand lansam programul Microsoft Excel se desc#ide o fereastra de aplicatii numita registru de lucru. ,cest registru este format din mai multe pagini, care se numesc foi de calcul foaie0, foaie1, foaie2 etc.!. $iecare foaie de calcul reprezinta deci o pagina dintr-un document si este impartita in coloane, randuri si celule separate de linii de grila. /n cadrul unei foi de lucru putem introduce datele si putem organiza informatiile in functie de necesitati. +n registru, adica un document Excel, poate a"ea maxim 145 de foi de calcul sau foi de lucru. O foaie de calcul poate a"ea maxim 145 de coloane si aproximati" 54.999 de randuri !ara de titlu afiseaz: numele programului urmat de numele documentului acti". )aca documentul nu a fost sal"at, atunci programul atribuie automat numele ;oo< Registru! urmat de un numar. Microsoft Excel pastreaza acest nume pana cand documentul este sal"at si redenumit. !ara de "e#iuri se afla sub bara de titlu. =u a>utorul meniurilor autoderulante putem folosi toate comenzile programului. 'entru a accesa meniurile, trebuie sa dam un clic pe numele meniului. Excel-ul nu afiseaza intregul meniu, ci numai comenzile cele mai utilizate din cadrul acestuia. 'entru a afisa meniul complet, putem alege una din "ariantele: efectuam un dublu clic pe numele meniului; asteptam cate"a secunde, dupa ce am efectuat un clic pe numele meniului; efectuam un clic pe sagetile din partea de >os a meniului !ara de i#stru"e#te$ +nele dintre cele mai utilizate comenzi din Microsoft Excel se regasesc pe bara de instrumente standard. principalele comenzi din bara de instrumente standard: Ne% !la#& 'ocu"e#t - creaza un document nou O(e# - desc#ide un document existent )ave - sal"eaza documentul curent ri#t - printeaza documentul acti" sau selectia facuta ri#t revie% - afiseaza documentul acti" asa cum "a fi printat

'rof. )aniel 6#erasim

)(elli#* a#d Gra""ar - "erifica erorile de ortografie si gramatica din documentul acti" +ut - ia selectia facuta in cadrul documentului acti" si o duce in =lipboard +o(, - copiaza selectia din documentul acti" in =lipboard aste - copiaza continutul =lipboard-ului in cadrul documentului acti" U#do - anuleaza ultima comanda facuta Redo - reface ultima comanda anulata cu +ndo 'rogramul Microsoft Excel are, in mod implicit, 0? bare de instrumente. $iecare dintre aceste bare de instrumente poate fi afisata astfel: din meniul -ie%, alege submeniul Tool.ars, iar apoi se bifeaza bara de instrumente care sa apara in suprafata de lucru. !ara de for"atare - putem sc#imba aspectul documentului acti". Tas& a#e / a#oul de activitati0 ofera a>utor rapid in di"erse situatii. 'utem da clic pe sageata orientata in >os, din coltul de sus din partea dreapta a panoului, pentru a alege din meniul autoderulant panoul care ne intereseaza. 'entru a afisa panoul de acti"itati, in cazul in care nu este afisat, se bifeaza din meniul @ieA, optiunea *as< 'ane. !arele de defilare sunt utilizate pentru a ne putea deplasa in cadrul documentului. .unt doua bare de defilare: una orizontala, situat: in partea de >os a ecranului, deasupra barei de stare, iar cealalta "erticala, situata in partea dreapta a ecranului. )aca dam clic pe sagetile de la fiecare capat al unei bare de defilare, sau c#iar si pe zona gri din >urul barelor de defilare, ne putem deplasa in cadrul documentului in sus sau in >os, la dreapta sau la stanga. 'e(lasarea i# cadrul docu"e#tului. 'entru a ne deplasa de la o foaie de lucru la alta, folosim butoanele de na"igare din partea stanga >os a documentului. /n cadrul unei foi de lucru, asa cum am "azut, a"em coloane etic#etate cu literele din alfabet si linii etic#etate cu numere.$iecare celula se afla la intersectia unei coloane cu un rand, astfel fiecare celula "a a"ea un nume si "a putea fi identificata usor pentru adaugarea, modificare sau stergerea datelor. )e exemplu celula din stanga sus este ,0, fiind situata la intersectia primei coloane ,! cu primul rand 0!. )aca nu mai stiti in ce celula sunteti, uitati-"a in caseta de nume din stanga sus.)eplasarea de la o celula la alta se poate face fie cu mouse-ul, executand clic< in celula dorita, fie de la tastatura. FA+ILIT1I: 2$ UTILIZAREA FUN+IILOR )I A FORMULELOR FUN+II $unc(iile sunt formule predefinite care efectueaz% anumie opera(ii suma, maximul, media mai multor "alori etc.!. I#troducerea u#ei fu#c3ii 4#tr5o celul6 0. se selecteaz% celula n care "a fi scris% func(ia. 1. se tasteaz% semnul B7C pentru a ncepe introducerea func(iei. 2. se scrie #u"ele fu#c3iei urmat de o parantez% desc#is%. 3. se selecteaz% *ru(ul de celule. 4. se nc#ide paranteza op(ional!. 5. se apas% tasta E#ter. 2 'rof. )aniel 6#erasim

O;.. $unc(iile pot fi scrise, la fel ca &i formulele, n zona de formule. Fu#c3ii 'unc,ia su" (roduct "ax "i# avera*e Opera,ia .uma "alorilor din celulele selectate 'rodusul "alorilor din celulele selectate Maximul "alorilor din celulele selectate Minimul "alorilor din celulele selectate Media aritmetic% a "alorilor din celulele selectate

For"ulele permit efectuarea calculelor n cadrul foii de calcul. =nd se folosesc formule, Excel "a recalcula automat rezultatul la orice modificare a "alorilor numerice care particip% la respecti"ul calcul. 'a&ii necesari pentru introducerea unei formule: se selecteaz% celula n care se "a scrie formula. se tasteaz% semnul B7C pentru a ncepe introducerea formulei. se introduc coordo#atele (ri"ei celule sau clic< pe celul% cu mouse-ul. se introduce o(eratorul . se introduc coordo#atele ur"6toarei celule implicate n calcul sau clic< pe celul% cu mouse-ul. se repet% pa&ii 3 &i 4 de cte ori este necesar. se apas% tasta E#ter. O(eratori "ate"atici: Operator 8 5 9 : ; < Opera,ia ,dunare .c%dere 8nmul(ire 8mp%r(ire Ridicare la putere

)ORTAREA listelor bazelor de date! - se face cu comanda )ataD.ort, a"nd cursorul pozi(ionat n interiorul listei; nseamn% aran>area alfabetic% ,-E sau E-,!, pentru cmpurile de tip text; aran>area articolelor n ordine cresc%toare sau descresc%toare pentru cmpurile de tip numeric, dat% calendaristic%, sau timp. .ortarea poate fi primar%, secundar%, ter(iar%

=$ FILTRAREA listelor bazelor de date! se face cu comanda )ataD $ilter a"nd cursorul pozi(ionat n interiorul listei &i nseamn% selectarea articolelor din list% care satisfac una sau mai multe condi(ii. $iltrarea poate fi: Autofilter F filtrare automat% Gca n exemplele precedente Adva#ced Filter F filtrare a"ansat%- criteriile dup% care se face sunt mai complexe &i se introduc n cadrul foii de calcul, ntr-o alta zon%

'rof. )aniel 6#erasim

>$ AUTOFILL - =ompletarea automat% a unei serii de date ?$ RE REZENTAREA GRAFI+1 A 'ATELOR 'IN +ELULE 6raficele permit reprezentarea datelor unei foi de calcul ntr-o form% grafic%. 6raficul poate fi creat pe foaia de calcul ce con(ine datele sau pe o alt% foaie. -a modificarea datelor din foaia de calcul, graficul este actualizat, astfel nct "a reflecta modific%rile f%cute. +rearea *raficelor 0. se selecteaz% datele care "or fi reprezentate grafic. 1. clic< pe butonul +@art Aizard din bara de instrumente sau n meniul I#sert +@art. 2. se selecteaz% tipul de grafic dorit din lista +@art T,(e &i formatul graficului din lista +@art su.5t,(e clic< pe butonul Next. 3. se selecteaz% Ro%s, dac% se dore&te ca "alorile de pe prima linie s% fie reprezentate pe axa H sau se las% selectat% op(iunea implicit% +olu"#s, &i n acest caz datele din prima colaon% selectat% "or fi reprezentate pe axa H clic< pe butonul Next. 4. se introduce titlul graficului n cmpul +@art title se introduce etic#eta axei H n cmpul +ate*or, /B0 axis se introduce etic#eta axei I n cmpul -alue /C0 axis clic< pe butonul Next. 5. se selecteaz% op(iunea As #e% s@eet, dac% se dore&te crearea graficului pe o foaie de calcul nou% sau se las% selectat% op(iunea As o.Dect i#, &i n acest caz graficul "a fi creat pe foaia curent% clic< pe butonul Fi#is@. !i.lio*rafie %%%$euro$u..cluD$ro

'rof. )aniel 6#erasim