A-PDF OFFICE TO PDF DEMO: Purchase from www.A-PDF.

com to remove the watermark

em PRODUCEREA

RASADURILOR

1.1 Aspecte generale In tara noastra ardeiul, varza, conopida, tomatele, vinetele se cultiva prin rasad. De ce ? - se sigura conditii pentru a obtine o productie timpurie; - asigura spatii uniforme de nutritie; - se micsoreaza consumul de seminte; - intensifica rotatia culturilor. Ca dezavantaj la plantarea rasadurilor este socul la plantare prin faptul ca se opreste ritmul de drestere mai mult sau mai putin timp ce expica reducerea disponibilitatilor in apa. Reluarea vegetatiei este denumita prinderea rasadurilor. Prinderea radacinilor este conditionata de 3 factori : a) proportia radacinilor in ghivece sau strat, structura sistemului radicular, gradul de ramificare; b) Capacitatea de absorbtie a apei prin rodacini; c) Viteza de emitere a noilor perisori absorbanti; Varsta rasadului are importanta pentru prindere. Cel mai bine este de produs rasaduri in ghivece. Rasadurile se produc pentru cultura de camp in solarii, tunele, sere cu sauf ara incalzire. .1.2 Alegerea si amenajarea terenului. pentru sectorul de producerea rasadului.

Rasadnitile, solariile si serele inmultitor, folosite pentru producerea rasadurilor fiindconstructii fixe, de durata, trebuie amplasata pe un terencorespunzator. Terenul trebuie sa fie : - plan cu o suptrafata de 2 ori mai mare decat cea a constructiilor. sa aiba o forma regulata. Sa fie adapostite din partea nordica si vanturile dominante din timpul iernii. sa aiba solul permeabil, panza freatica >1,50 m sa fie situat in apropierea localitatilor.

1.3 RASADNITELE Prin rasadnite se intelege o suprafata de teren pregatita pentru a produce rasaduri de legume. Rasadnitele sunt constructii simple din lemn, beton sau unele improvizatii cu caramizi, baloti de paie, snopi de papura. Conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca rasadnitele sa fie construita dupa un anumit model, sa fie construite si orientete pentru a folosi la maxim caldura si lumina solara, sa pastreze cat mai bina caldura in interior, prt de cost redus.

Clasificarea rasadnitelor Dupa temperatura din interior calde - semicalde - reci a) rasadnite calde - pentru ardei, tomate, vinete, castaveti, pepeni galbeni, destinate culturilor timpurii din camp si pentru culture

fortate. Temperatura interioara 20-25C ca sursa fiind biocombustibilul sau pe cale termica. b) rasadnite semicalde temperature din interior -16-18C. Sursa : caldura de la soare si o sursa oarecare de caldura. Sunt folosite la producerea culturilor de varza timpurie, conopida, gulie si pentru cultura fortata a spanacului, salatei, ridichiilor de luna, cepei stufat. Mai sunt folosite la producerea rasadurilor de tomate, ardei, vinete, destinate culturilor de vara din camp. c) rasadnite reci temperatura 8-10C. Surse: caldura solara, pentru producere de rasaduri la culturile tarzii. Dupa sursa de caldura rasadnite : a) incalzite cu biocombustibil descompunerea gunoiului de grajd, frunze, ctc. b) Rasadnite incalzite pe cale termica prin arderea combustibilului industrial, energie electrica si la care agentul termic este apa calda, aburi, aerul incalzit care circula prin conducte instalate in interiorul tocului de rasadnite. Dupa asezarea geamurilor cu o panta - cu 2 pante Tipuri constructive de rasadnite Cele mai simple sunt: -rasadnite din lemn cale mai raspandite cu o singura panta de suprafata semiangropate cu doua pante ingropate

- rasadnite din prefabricate de beton sunt de regula constructii fixe cu 2 pante si ingrpoate.

Ramele (ferestrele) de rasdnita sunt necasare pentru acoperirea in timpul exploatarii. Au dimensiuni standardizate si pot fi folosite la orice tip de rasadnita L=1 m; l=1,5 m. Sunt facute din lemn ecarisat sau aluminiu profil in sectiune de 7,5 cm. Suprafata ramei este impartit ape lungime in 3 sau 4 parti cu ajutorul unor lanteti 5/5cm. 1.4. Materiale organice folosite la producera rasadurilor. 1.5. Pamanturile folosite la producerea rasadurilor de legume. La pregatirea amestecurilor de pamant se adauga 3 kg azotat de amoniu, 5 kg superfosfat si 1 kg sare potasica la fiecare m de amestec. Dezinfectarea amestecurilor Pentru prevenirea atacului de boli trebuie facuta dezinfectarea amestecurilor de pamant cu 15 zile inainte. Dezinfactia chimica se face cu DAZOMET 200 gr/m, ONETION 500 ml/m, BASAMID 20, FORMALINA 1,5-2 l/m, sau cu un amestec de CAPTADIN 50 PU 200gr, FOLPAN 50 WP 200gr + LINDATOX 3-40 gr/m. Operatiunea consta in strat de 20 cm de amestec peste care se distribuie 1/3-1/4 din doza calculate pentru intreaga platforma. Se adauga apoi apa de acoperire 5l/ m distribuita uniform cu stropitoarea si sita fina fara a tasa amestecul. Se repeta operatia pana se incheie platforma , apoi se acopera cu o prelata din folie sub care sta 7 zile. Dupa, se lopateaza de 2-3 ori pentru a usura degajarea vaporilor toxici. Pauza de la tratari la utilizarea amestecului este de 14 zile la formalina si 20-25 zile la Basamid. Pentru o rasadnuta tip 6 m se foloseste 0,6 m pentru semanat la 0,9 m pentru repicat ,amestecuri de pamant. In medie 3 m pentru insamantat in rasadnite - 25-32 m pentru repiucat pe pat garminativ

- 30-10 m pentru repicat cuburi nutritive 7/7/7 pentru a produce rasaduri pentru 1 ha de cultura. 1.6. Pregatirea rasadnitelor pentru producerea rasadurilor 1.7. Producerea rasadurilor - repicatul - fertilizarea - combaterea agentilor patogeni se face in primul rand prin masurile de prevenire: dezinfectia spatiilor, a amestecurilor de pamant, a semintelor inainte de semanat. Apoi se face tratamentul de prevenire a rasadurilor. Pentru a prevenii caderea rasadurilor datorate Pythium Phytophthora imediat dupa semanat de stripeste patul germinativ la suprafata cu o solutie de PREVICUR 707 SL 0,15%; FOLPAN WP 0,2% sau CAPTADIN 50 PU 0,2% cate 10-15 l/100 m semanatura. Tratamentul de repeta de 1-2 ori in perioada rasarire-repicare cu PREVICURE 607 SL ; FOLLPAN 50 WP sau CAPTADIN 50 PU 0,15%, CATE 15-20 L/100 m rasaduri prin pulverizare fin ape plante. In perioada repicare-plantare pentru prevenirea si combaterea acelorasi agenti patogeni se aplica un tratament la sol cu PREVICUR 607 SL 0,15%, FOLPAN 0,2%, CAPTADIN 0,2%. Tratamentul se face prin udarea solului ininte de repicare cu 2-3 zile sau imediat dupa 4-5 l suspensie la m. Rasadurile care sunt produse in ghivece sau cuburi se uda cu 25-50 ml suspensie/m. Dupa repicare apare : patarea bruna (Aletermaria solani), septorioza (Septoria Licopersia), la rasadurule de tomate, fainarea la ardei si vinete si castraveti, mana la castraveti, la varza (Peronospor brassiceae), ca si putregaiul cenusiu la salata se face 2-3 ttratamente foliare la 8-10 zile cu produse ca : DITHANE M-45 -0,2%; SACOZEB 0,2% sau FOLPAN 50 WP -0,2%. Pentru fainare se fac 1-2 tratamente foliare la 8-10 zile cu : 12 E 0,05% ; KARATHANE 0,08%sau AFUGAN 0,04%. In cee ce priveste daunatorii rasadurilor- coropisnite momeli care se incorporeaza in sol la 2-3 cm adancime facute din seminte de grau,

porumb, orez, sfaramate si umectate 24 ore in amestec cu fosfura de zinc 0,5 kg si 0,3 l ulei. Atat daunatorii- musculita alba, paduchi de frunze sau afidele se combat la aparitie prin 1-2 tratamente cu DIVIPAN 10EC -0,05%; ACTELLIC 50EC0,1% sau SINORATOX 35CE -0,1%

Rasadurile de ardei, vinete, castraveti, pepeni, sunt atacate de paianjenul rosu care se combate la aparitie cu 2 tratemente foliare cu OMITE 57 0,1%, NEORON 500EC 0,1% sau TALSTAR 10EC 0,05%. Cu 8-10 zile inainte rasadurile se calesc. Pentru rasad de calitate se aplica tratamente cu regulatoare de crestere : TOMASET 0,1%; ETREL 1000-2000 ppm; ALAR 85 0,2-0,,4%; ATOMIC 1 :2000, etc. Pentru prevenirea alungirii tratatament cu CYCOCEL 0,1% la 812 zile de la repicat sau 4-3 frunze adevarate. Producerea rasadului in ghivece (cuburi) nutritive Este o metoda mai evoluata ce permite obtinerea de recolte mai mari si mai timpurii diminuat fiind stresul de prindere. Ghivecele si cuburile nutritive se fac din diferite amestecuri de pamant naturale in anumite cantitati de nisip, rumegus, balega proaspata de vaca, ingrasaminte minerale. La amestecurile sterilizate se adauga ingrasaminte chimice apoi se umecteaza. Cantitatea de apa sa nu depaseasca 60% di CCA. Ghivecele nutritive pot fi confectionate manual cu prese de mana sau mecanic, cu utilaje speciale. Ghivecele pot avea forma tronconica cu diametrul 7-10 cm, inaltime de 6-8 cm, sau cub de 5 cm (pentru salata), si 7 cm pentru ardei, vinete, tomate , varza, conopida. Pentru tomate timpurii, castraveti, dovlecei, pepeni

galbeni, fasole urcatoare -8-10 cm. In mijlocul ghivecelor este un orificiu de 2-2,5 cm si 2-3 cm adancime. Daca ghivecele au fost facute mai demult si sunt uscate se uda cu apa si se aseaza in rasadnita unele langa altele.
Producerea rasadurilor in ghivece din panant ars sau in pahare din plastic

Se utilizeaza la semanatul semintelor de gostanoase (producere de rasd fara repicare) si la repicarea acelarasi specii (castraveti, dovlecei, pepeni). Metoda se extinde la tomate, ardei, vinete, mai ales protejate. Ghivece mici 4-5 cm, sunt folosite pentru semanat, iar cu pentru repicat. Amestecul este acelasi ca la repicat. 710 cm

Rasadurile produse in ghivece din pamant ars sau pahare are avantajul ca plantele suporta mai usor transplantarea, dar se face un volum mai mare de munca cca 8-10 tone in plus la hectar la transport in camp. In locul ghivecelor arse se folosesc ghivece din mase plastice sau nou ghivece tip jiffy pot care sunt ghivece sub forma unui trunchi de con de diferite dimensiuni confectionate mechanic dintr-un amestec 70-75% turba de sphagum; 20-25% celuloza din fibre de lemn de pin si 2-3% diferite ingrasaminte chimice in special uree. Jiffy-poturile sunt usor de manipulat, au peretii spongiosi si sunt strabatuti usor de radacini. Utilizarea lor la tomate a adus timpurietate cu 10-15 zile mai devreme si recolta cu 20-25% mai mare. Se pot utiliza pungi din folie, paleti de hartie. Producerea rasadurilor in solarii pentru culturi timpurii in camp si de vara : varza si conopida timpurie, tomate, ardei, vinete, salata, castraveti. Amenajarea solariilor si producerea rasadurilor semanat rar fara repicare; semanat si repicat in pat nutritiv; semanat in pat si repicat in cuburi;

semanat direct in cuburi;

Pregatirea solariilor Saparea de santuri l-1,2 1,2 m; adancime -30 30 cm pamantul pe poteci si in final se realizeaza 50 50-55 55 cm adancime unde se introduce gunoiul de grajd incins peste care se pune amestecul de pamant, peste care se pune o folie. Cand amestecul de pamant are 18 18-20C se poate semana, iar la 8-10 8 zile dupa rasarire se repica in solarii incalzite cu biocombustibil amenajate in acelasi fel. Dupa semanat solul se uda abundent. Udatul se repeta la 2 2-3 3 zile 1-1,5 l/m cu stropitoarea fina cu apa la 24-26C. Producerea rasadurilor in palete alveolare metoda maderna, dimensiuni reduse a cuburilor, cheltuieli mai reduse. Metoda consta in semanat direct in platoul de alveole care este trasportat pana la plantare. Paletele se fac din polietilena rigida, fundul are o perforatie pentru drenaj si de a desprinde esprinde cubul la plantare. In general amestecul se face din 75% turba si 25% verniculi verniculit. t. O linie automata atinge 45.000 alverole/ora.. Paletele sunt transportate in sera unde are loc germinatia. Producerea rasadurilor pe straturi (brazde) in camp Pentru ceapa de apa, praz, telina, varza si conopida de toamna, tomate tarzii- straturi in camp. Se alege un loc adapostit, bogat ingrasat din toamna cu balegar strat de 1,5 latime, lungime cat este n nevoie. Straturile se fac adanci- 40% pamant de telina, 40% mranita, 20% nisip. La lucrea de acoperire a stratului cu amestec de pamant trebuie inainte sa se faca o dezinfectie cu Lindatox 3 3- 0,5 kg/100 m. Semanatul se face ca in rasadnita. Masuri fitosanitare la producerea
rasadurilor de legume

Autor: Cornel Oprea Publicat la data de 30 Mar. 2012 in: Tehnologii

In cultura comerciala, momentul producerii rasadului este deosebit de important pentru legumicultori, deoarece in situatia in care acestea nu sunt viabile, legumicultorul pierde startul, cum se spune, cu alte cuvinte pierde momentul prielnic in care pretul de desfacere al legumelor este inca ridicat, imediat la iesirea din iarna.
Tags: producerea rasadurilor, rasaduri de legume, stropirea rasadurilor, dezinfectare rasadnite,rasadnite calde, insecticid coropisnita, insecticide rasaduri, fungicide rasaduri, fungicid legumicultura, fungicid castraveti, dezinfectie samanta, tratament seminte de legume Legumicultorul va fi nevoit ori sa investeasca in rasaduri cumparate, ori sa reia procesul. Pentru prevenirea apritiei bolilo bolilor, este obligatorie, ligatorie, in acest caz, dezinfectia amestecului de pamant pentru produs rasadul. Potrivit specialistului dr. ing. Georgeta Buciumas, pentru combaterea ciupercilor din sol se vor folosi unul din produsele : CAPTADIN 50 PU - 0,3%; PREVICUR 607 SL - 0,25%; DITHANE M 45 - 0,25%. ( 300 ml solutie/m3 ). Nu este necesar un timp de pauza. Semintele pentru producerea de rasaduri vor fi dezinfectate la randul lor, cu 2 - 3 zile inainte de semanat. Astfel, semintele de tomate, ardei, vinete, mazare se trateaza cu APRON XL 350 ES - 1 ml/kg samanta (prin umectare), iar semintele de castraveti cu PREVICUR 607 SL - 20 ml/kg samanta (prin umectare); Pentru combaterea coropisnitei ( Gryllotalpa gryllotalpa ) si a melcilor fara cochilie (Agriolimax agreste), daunatori cv cvasi-prezenti prezenti in balegarul folosit ca mijloc de protectie termica a rasadnitelor infiintate devreme in solar (februarie) se vor folosi produsele: MESUROL 4 G ( 3 - 6 kg/ha) sau MESUROL 2 RB - 5 kg/ha (administrate pe sol, cu o usoara incorporare in cazul coropisnitei ropisnitei si fara incorporare in cazul melcilor), inainte de plantare. Pentru combaterea melcilor fara cochilie se vor folosi produsele AGROSAN B - 15 kg/ha sau METALDEHYDE 5-10 kg/ha sau OPTIMOL 4 G - 15 kg/ha prin administrare pe sol, fara incorporare.

Nu in ultimul rand, atentie la atacul rozatoarelor!

Pentru prevenirea si combaterea atacului de rozatoare in spatiile amenajate pentru producerea rasadurilor se vor pune momeli din urmatoarele produse de tip BROMAKOL 25 50 g momeli/galeria activa sau CRITOX 1 cartus fumigen/galerie activa. Despre acestea am mai scris pe AGROROMANIA. Tocurile de rasadnite, ramele din lemn, utilajele folosite losite si cararile se vor dezinfecta prin stropire completa (imbaiere) cu o solutie de Sulfat de cupru - 3% in amestec cu Reldan 40 EC 1%. Intre rasarire si repicare, cand plantutele sunt in faza de cotiledoane pana la 2 frunzulite, se trateaza cu: PREV PREVICUR 607 SL - 0,15% sau CAPTADIN 50 PU - 0,2% sau FOLPAN 80 WDG - 0,15% prin pulverizare fina cu 0,2 - 0,25 l solutie la 1 m.p. de semanatura. La 7 zile tratamentul se repeta.

aRASADURILE DE LEGUME Tehnologii pentru producerea

rasadurilor de legume

Autor: Dragos Serban Publicat la data de 16 Feb. 2011 in: Stiri n sistemul legumicol de producie cultivarea legumelor se face i prin rsad, adic prin plante tinere, la nceputul vegeta vegetaiei, iei, care pot avea vrsta de 3535 55 zile. Folosirea plantelor tinere asigur o prindere perfect, grbirea vegetaiei i fructificrii, producii timpurii. n spaiile nchise, sere i rsadnie, cultura se poate practica numai prin rsad plante tinere cu 2 2-6 frunze i cu sistem radicular bine dezvoltat. Se cultiv prin rsad salata, varza, conopida, tomatele, vinetele, ardeiul iute, castravetele, pepenele galben pentru sere, elina de rdcini, ceapa de ap i sparanghelul. Producerea rsadului de legume are loc n diferite tipuri de construci construcii, i, dup cum urmeaz: rsadnie cu nclzire biologic sau ap cald, sere nmulitor cu sticl semingropate cu nclzire biologic, cu aer cald sau cu ap cald, sere nmulitor bloc cu sticl ncl nclzite zite cu ap fierbinte, sere individuale cu plastic, nclzite sau nenclzite.

Rsadnia. n practic sunt rspndite diferite tipuri de rsadnie care se deosebesc dup regimul de temperatur din interior (rsadnie (rsadn reci, semicalde i calde); dup sursa de nclzire (rsadnie cu nclzire biologic, ap cald); dup modul de aezare (de suprafa, semingropate i ngropate) i dup numrul pantelor (cu una i cu dou pante). n vederea economisirii gunoiului de grajd i a crerii unui micro micro-climat climat favorabil plantelor, rsadniele se fac ngropate i semingropate ngropate (fig. 5.12). n ara noastr mai sunt extinse nc n producie dou tipuri de rsadnie: cu o pant pentru semnturi semnt i cu dou pante pentru repicatul rsadurilor i efectuarea culturilor forate de legume. ntruct rsadniele construite la su suprafaa, prafaa, nclzite cu biocombustibil, necesit un consum ridicat de lemn pentru construirea tocurilor, material care se deterioreaz de altfel foar foarte te repede, se recomand construirea tocului rsadnielor din prefabricate de beton sau din plastic, care au o durabilitate mai mare. Sera nmulitor semingropat. Se compune dintr-un un singur compartiment i este prevzut cu parapete i polie (fig. 5.13). Are o lungime de 24 m i nlimea de 3 m, cu o suprafa constructiv de 72 m2, iar util de 62m2. Pentru construcia ei se pot folosi plci prefabricate din beton armat, crmizi, panouri din lemn pentru acoperiuri, ferestre basculante acoperite cu sticl. Rsadul se produce pe parapete care au a limea de 100-120 cm i nlimea de 80-90 cm. Materialele organice rganice pentru pregtirea biocombustibilului Sursa principal de nclzire a rsadnielor o constituie diferite materiale organice care, n procesul de fermentare i desc descompunere, ompunere, elibereaz mari cantiti de cldur. Cel mai bun material organic este gu gunoiul de cabaline. n ultimul timp s-a a trecut la utilizarea i a altor materiale organice. Gunoiul de cabaline se descompune repede, la 7-8 8 zile dup prenclzire realizeaz o temperatur de 70C n centrul platformei, care n 45-65 45 zile descrete treptat pn la 30C. Gunoiul de taurine se descompune ncet i produce o temperatur mai sczut. n amestec cu materiale de natur celulozic (paie, pleav, rumegu), gunoiul de taurine degaj cldur mult. Frunzele de pdure n amestec cu gunoi de cabaline i taurine dau rezultate foarte bune. Frunzele se recolteaz din toamn uscate i se depoziteaz n platforme acoperite, pentru a nu se umezi. La stabilirea necesa necesarului rului de biocombustibil trebuie s se in seama de nsuirile i greutatea lui, grosimea i l limea imea patului nclzitor, grosimea i limea potecilor, tasarea biocombustibilului n pat, condiiile climatice locale i epoca de lucru. Astfel, pentru nclzirea unui m2 de rsadnie trebuie s se asigure 0,25 0,25-0,35 0,35 tone gunoi de cabaline n amestec cu cel de taurine. Acolo unde este lips de paie se pot folosi unele deeuri agricole, forestiere i industriale, ca: fn alterat, pleav, cocen coceni i tocai, frunze, rumegu, puzderie de in i cnep, resturi de la fabricile de hrtie. Depozitarea i prepararea biocombustibilului ncepe nc din var. Gunoiul de grajd se adun, depozitndu-se se n platforme aezate pe locuri uscate, la soare. Iarna, platformele de gunoi de grajd se organizeaz n incinta sectorului de rsadnie. Gunoiul de grajd adus i pus n platforme tforme se vntur bine i se aterne ct mai uniform. Dac este prea uscat se ud cu ap sau must de grajd diluat, cam 20 l/m2, pn ce gunoiul fumeg i frige dac este luat n mn. Pe locul unde se fac rsadniele, n luna ianuarie-februarie februarie se ndep ndeprteaz rteaz zpada i se pune un strat gros de paie uscate sau puzderie de in, cnep, rumegu sau gunoi uscat. Dup aceasta se trece la aezarea patului. Gunoiul de grajd trebuie s fie bine clcat, aezat n st straturi raturi alternative, subiri i udat cu ap, deoarece ece numai n aceste condiii va asigura cldura necesar semnturilor. n rsadniele ngropate, patul de gunoi va avea grosimea gros de 60 cm iar la rsadniele calde, de suprafa de 70-80 80 cm, n special pentru semnturile de tomate, ardei i vinete timpuri timpurii. Pmnturile nutritive Producerea rsadurilor necesit folosirea amestecurilor de pmnturi nutritive pentru semnturi i repicat. Pmnturile alese ales trebuie s se caracterizeze printr-o o structur bun, care s asigure o porozitate i o aeraie optim optim i s conin cantiti suficiente de substane nutritive ntr-o ntr form uor asimilabil de plante. Aceste pmnturi nu trebuie s formeze la suprafa o scoar, care este foarte duntoare mai ales plantelor de castravei, ridichi de lun i andive. Principalele rincipalele componente ale amestecurilor nutritive folosite n sere i rsadnie sunt n cele ce urmeaz. Pmntul de elin se obine prin descompunerea elinei nierbate. El se procur din terenurile cu graminee i leguminoase. Pmntul P de grdin se obine bine din terenurile cultivate cu legume. Acest pmnt trebuie n prealabil bine dezinfectat, dat prin ciur i curat de dif diferite erite materiale strine, ca: pietre, resturi de rdcini etc. Pmntul de rsadni se strnge vara dup terminarea sezonului, ob obinndu-se se un material nutritiv foarte valoros. Dup o dezinfecie puternic, pmntul de rsadni se aeaz n platform timp de 6 luni pentru a se aerisi, n care perioada se amestec cu ngrminte minerale sub form de soluie. Pmntul de turb se pregtete n orice perioad a anului i poate fi gata dup 6 6-12 12 luni. Se prepar din turba bine descompus. Pentru a reduce aciditatea se adaug 3 kg. var la 1 m3 de turb proaspt, iar n timpul pstrrii se lopteaz de 1 1-2 ori. Nisipul de ru se folosete losete n mod curent la amestecurile pentru semnturi i repicat. Pentru prinderea plantelor i grbirea fructificrii, producerea rsadului n ghivece din pmnt ars este nlocuit cu o meto metod d mai economic, aceea a semnatului i a repicatului n diferite erite suporturi (cuburi i ghivece nutritive) confecionate din turb, plastic, hrtie sau carton (fig. 5.14). Ghivecele nutritive se execut cu ajutorul unor utilaje speciale. Pe baza rezultatelor experienelor efectuate n ara noastr, pentru confeci confecionarea onarea ghivecelor nutritive se recomand un amestec format din trei pri mrani i o parte pmnt. n ultimul timp o larg rspndire capt ghivecele jiffy jiffy-pot i strips-pot, pot, al crui perete permite trecerea rdcinilor plantelor. Compoziia Jiffy-potului ui este urmtoarea: 70 70-75% turb de Sphagnum, bogat n humus, 20-23% 23% material de legtur (celuloza din fibre de lemn de pin) i 2-3% 3% substane nutritive uor solubile (uree). Ghivecele Jiffy Jiffy-pot pot se umplu cu pmnt la nivelul superior al pereilor, iar udatul uda se execut numai n limita saturrii pereilor. n interiorul pereilor se formeaz un sistem radicular ramificat, iar, dup pla plantare, ntare, rdcinile strpung pereii i mpnzesc cu uurin solul. Patul nutritiv n cazul insuficienei ghivecelor nutritive ive se poate folosi patul nutritiv, compus dintr dintr-o o parte pmnt de elin, dou pri mrani cernut i nisip, sau din turb 60%, pmnt 20% i mrani 20%, care se aeaz deasupra patului cald de bligar din rsadni. Pmnturile nutritive nutritiv pentru semnat i repicat trebuie n mod obligatoriu dezinfectate contra bolilor criptogamice nainte de a fi depozitate n locuri speciale. Tr Tratarea atarea pmntului se face pe cale termic sau chimic.

Semnatul. Ca regul general, nsmnarea se efectueaz fie n pmntul din sera nmulitor sau rsadni, fie n ldie confecionate din lemn sau plastic. Epoca de semnat este n funcie de specie, tipul construciei, modul de cultivare i temperatura solului. S-a constatat c este dificil de fcut o corelaie direct ntre epoca de semnat, plantat i recoltat. Totui rezultatele obinute de unele staiuni experimentale i ferme de producie ne dau indicaii preioase asupra elementelor care intervin n precizarea epocilor optime de semnat. Temperatura optim pe care trebuie s o ating pmntul din rsadni sau ser pentru germinarea i rsrirea seminelor de legume variaz ntre +23...+27C. Se remarc faptul c pe msur ce temperatura pmntului scade, se reduce energia de ncolire i rsrire, mai ales n cazul seminelor uscate, neumectate, favorizndu-se i atacul unor microorganisme patogene. De aceea, nclzirea prealabil a pmntului n instalaii speciale sau n serele nmulitor prin diverse mijloace pentru a crea un regim teoretic corespunztor constituie o msur obligatorie, care asigur o rsrire uniform i obinerea unor plntue viguroase. Meninerea unei ventilaii moderate, fr excese, i asigurarea unui drenaj pentru scurgerea apei de udat din ldiele de semnat reprezint, de asemenea, msuri pentru nclzirea optim a seminelor. Udarea pmntului se face moderat, cu apa cldu. n zonele sudice i vestice ale rii, semnatul tomatelor timpurii are loc n prima decad a lunii februarie, iar a verzei i a conopidei timpurii nu mai trziu de 15 ianuarie. n zonele mai reci i nordice, semnatul acestor culturii are loc cu 2-3 sptmni mai trziu. Ardeiul i vinetele timpurii se nsmneaz cu 10-15 zile dup tomatele timpurii.

Categorie: Rasaduri

Producerea rasadurilor de legume

Rsadurile sunt plante legumicole care se afl la nceputul perioadei de vegetaie, adic n faza imediat dup rsrire, cnd i formeaz sistemul radicular i organele vegetative aeriene. Producerea de rsaduri este necesar pentru legumele pretenioase la cldur, cu o perioad lung de vegetaie, precum i pentru legumele timpurii, deoarece permite semnatul cu 1 2 luni naintea celor semnate direct n cmp. Rsadurile se produc n sere, solarii, rsadnie, iar cnd condiiile climatice permit se planteaz la locul definitiv. n spaiile protejate se creeaz condiii mai bune de temperatur, umiditate i fertilitate. Producerea rsadurilor implic anumite verigi tehnologice, care n succesiunea lor sunt: 1. Pregtirea pmnturilor Aceast operaie este recomandabil s se fac nc din toamn. La producerea de rsaduri se folosesc de obicei amestecuri de pmnt care conin mai multe componente. Toate acestea trebuie s asigure o fertilitate ridicat a solului. Principalele componente folosite sunt: pmntul de elin, mrania, compostul, turba i nisipul. n funcie de cerinele plantelor legumicole, amestecurile de pmnt se fac n diferite proporii. 2. Pregtirea seminelor Obligatoriu este tratarea seminelor pentru prevenirea bolilor i duntorilor. Tratamentul se poate face termic sau chimic. Pentru a grbi ncolirea, respectiv rsrirea plantelor, seminele se umecteaz sau se face prencolirea lor. 3. Pregtirea patului germinativ n funcie de locul unde se produc rsadurile( rsadnie, sere, solarii), pregtirea patului germinativ se face difereniat pentru fiecare specie legumicol. 4. Semnatul Se face cu mna, n rnduri la distan de 5 cm ntre ele i 1,5 2 cm ntre plante pe rnd. Cantitatea de smn se stabilete diferit pentru fiecare specie legumicol. Astfel, pentru tomate se folosesc 7 8 g smn/mp, pentru ardei 15 20 g smn/mp, pentru vinete 15 16 g smn/mp, pentru varz i conopid 7 8 g smn/mp. Semntura se acoper cu un strat subire de pmnt format din o parte pmnt de elin sau de grdin, o parte mrani i dou pri nisip, prin mprtiere. 6. Repicatul Momentul optim de repicat este cnd plantele au cel puin dou frunzulie adevrate. Aceast operaie se execut cu scopul de a asigura plantelor un spaiu de nutriie mai mare, o aerisire mai bun i mai mult lumin. 7. Lucrrile de ngrijire Se aplic cu scopul de a asigura condiii generale de cretere i dezvoltare a plantelor. Udatul dup semnat, plivitul, fertilizarea, combaterea agenilor patogeni sunt principalele lucrri care se aplic rsadurilor de legume.

PROCESUL DE PRODUCTIE
In practica de specialitate anul agricol se compune din doua cicluri de productie. Ciclul I are loc in perioada ianuarie - iunie, iar ciclul II se desfasoara in perioada iulie decembrie. La unele culturi (tomate, vinete, etc) practicam un sistem prelungit de productie cu un singur ciclu din martie pana in noiembrie. Procesul de productie se compune din mai multe etape distincte, si anume:

1. Producerea rasadurilor:

Producerea rasadurilor reprezinta prima etapa a procesului de productie care se desfasoara intr-un spatiu special amenajat, compus din 8 compartimente distincte, perfect izolate intre ele. Aceste compartimentari sunt necesare pentru a putea asigura dirijarea diferentiata a factorilor de mediu (in functie de specie,varsta etc.). In aceste compartimente, mentinem in permanenta un nivel optim de temperatura si sa asiguram necesarul de luminozitate. In perioadele cu lumina insuficienta exista posibilitatea suplimentarii acesteia pe cale artificiala. Astfel, folosind cele mai importante resurse de energie (caldura si lumina) si programe adecvate de fertilizare asiguram o dezvoltare corespunzatoare a rasadurilor. In acest fel influentam potentialul de productie al plantelor pentru toata perioada lor de viata.

In termen, de 4 - 6 saptamni de la semanare, rasadul este pregatit pentru plantarea in sera.

2. Plantarea:

Inainte ca plantarea sa aibe loc este necesar sa pregatim spatiul de productie. Lucrarea incepe, cu circa 3-4 saptamni Inainte si cuprinde cateva etape si anume: dezinfectia serei, instalarea stratului de folie , asezarea sacilor cu substrat organic, adaptarea sistemului de irigare prin picurare si decuparea orificiilor la saci. La nivelul unui hectar se planteaza, in cazul castravetilor, 18.000 de plante, iar in cazul tomatelor, 25.000 de plante.

Tehnologia folosita de noi este una revolutionara in domeniul legumelor de sera. In urma experimentelor realizate cu ajutorul acestor noi tehnologii am observat cresterea eficientei procesului de productie si a calitatii produselor obtinute. Astfel, incepand cu anul 2006, am decis extinderea aplicarii noului sistem de plantare pe substrat organic la intreaga capacitate de productie.

3. Cresterea si dezvoltarea plantelor:

Durata procesului difera de la o specie la alta. Pentru obtinerea recoltei de castraveti avem nevoie de cca. 4-5 saptamni, in cazul culturilor de tomate aceasta perioada poate ajunge pana la 8-9 sptmni. Pentru o dezvoltare normala castravetii au nevoie, pe timp de noapte, de asigurarea unui prag termic de 16-18 grade C, in timp ce la tomate, pe timp de noapte, temperaturile pot fi mai scazute cu 2-4 grade C. Pe timpul iernii, consumul de energie termica poate sa reprezinte cca. 60% din costurile totale. Din acest motiv asiguram in permanenta o izolare ct mai eficienta a serelor. Desi costurile de productie difera de la un anotimp la altul obiectivul nostru este de a asigura continuitatea productiei.

In procesul de fructificare este esential sa asiguram conditii optime pentru polenizare. In trecut, acest lucru era efectuat manual cu ajutorul unei pipete. In prezent intreg procesul se realizeaza cu ajutorul bondarilor, achizitionati in acest scop. In felul acesta, fiecare floare este polenizata. Un stup contine circa 80 bondari fiind necesari 4-5 stupi la un hectar. Bondarii polenizeaza un numar de cca. 1.000.000 de flori de tomate pe hectar. Zilnic, cu ajutorul sistemului de irigare prin picurare, fiecare planta beneficiaza de substantele necesare dezvoltarii armonioase si pentru intarirea rezistentei la boli si daunatori.

4. Recoltarea:

Ultimul proces inainte de pregatirea pentru vnzarea propriu-zisa este recoltarea. Productia obtinuta se recolteaza de doua sau trei ori pe saptamana. Frecventa recoltelor depinde de bioritmul atins in procesul de fructificare si de nivelul productiei. In cazul castravetilor, productia la un hectar poate varia intre 3 si 14 tone/saptamna, in functie de perioada calendaristica si varsta plantelor.

La tomate, in perioada maxima de productie, la o singura recolta se pot obtine la nivelul unui hectar, cca. 8 tone (aproximativ 70.000 de fructe). Cantitatea maxima de legume pe care un muncitor o poate recolta intr-o zi este de 1.000 de kg.

Legumele recoltate sunt asezate in ladite de plastic. Apoi, cu ajutorul unor tractoare, produsele de sera sunt transportate in hala de sortare si ambalare.

5. Pregatirea pentru vnzare:

Dupa o perioada de efort sustinut, care in cazul castravetilor, este de 8 saptamani, iar in cazul tomatelor este de 12 saptamani, primele produse finite ajung la poarta halei de sortare si ambalare. Primele productii se obtin in luna martie, tot procesul se desfasurndu-se pana la sfarsitul lunii noiembrie.

Producerea rasadurilor
Producerea rasadurilor de legume presupune pregatirea unui substrat afanat, permeabil, bogat in elemente nutritive, cu un pH corespunzator, liber de boli si daunatori. Este recomandabil ca substratul sa se pregateasca din toamna, cat timp este mai cald si mai uscat, iar componentele au un grad de umiditate convenabil unei bune omogenizari (35-40% umiditate). Pentru pregatirea substratului se stabileste din timp necesarul componentelor, in functie de proportia in care intra fiecare dintre acestea. Principalele pamanturi folosite pentru pregatirea amestecurilor sunt: mranita, turba, pamantul de telina, pamantul de gradina, nisipul, compostul. Pentru ridicarea gradului de fertilizare se folosesc si ingrasaminte chimice.

Mranita se obtine din descompunerea avansata a gunoiului de grajd asezat in platforme late de 2-3 m si inalte de 1,5-2 m. Dupa circa un an, se cerne si se obtine un material de calitate. Este bogata in elemente nutritive, este afanata, are culoarea neagra, deci se incalzeste usor. Greutatea unui m2 este de 0,6-0,8 t.

Turba este un component foarte bun pentru pregatirea amestecurilor, este afanata, libera de boli si daunatori, are capacitate mare de retinere a apei. Turba rosie este acida si de aceea trebuie sa se corecteze reactia prin adaugarea de praf de var. Un m2 cantareste 0,4-0,6 t.

Pamantul de telina se obtine prin asezarea brazdelor inierbate, recoltate din terenuri intelenite, in platforme late de 2 m si inalte de 1,5 m. Acestea se uda si se lasa sa fermenteze circa 6 luni, dupa care materialul astfel obtinut se cerne. Un m2 cantareste 1,1 t.

Pamantul de telina este bine structurat si relativ bogat in elemente nutritive. Poate fi inlocuit cu pamantul de gradina,care consta din stratul arabil din culturile legumicole prasitoare. Nisipul se foloseste pentru a da permeabilitate amestecului. Se recomanda folosirea unui nisip de rau, cu particolele cu diametrul de 0,8-1,0 mm. Nu este bun nisipul de cariera, deoarece contine saruri nocive pentru plante. Un m2 cantareste 1,5-1,6 t. La stabilirea retetelor se tine seama de specie, de modul de folosire (pentru semanat sau pentru repicat) si de posibilitatile de procurare. Pentru legumele solanacee se poate pregati un amestec format din doua parti mranita, o parte pamant de telina si jumatate de parte nisip, iar pentru legumele varzoase un amestec format din doua parti pamant de telina, o parte mranita si o jumatate de parte nisip. Pentru confectionarea cuburilor nutritive se recomanda pregatirea unui substrat format din 40% turba, 30% mranita, 20% pamant de telina si 10% nisip. Desigur, exista numeroase alte retete care se pot prepara in functie de componentele de care dispunem. Pentru pregatirea substratului se folosesc roabe, targi, lopeti si greble. Lucrarea se executa manual si mecanizat. In gospodarie, pregatirea substratului se face in mod obisnuit manual, pe platforme betonate sau pe o suprafata plana, bine batatorita si curatata in prealabil. Mai intai se procedeaza la cernerea fiecarui component, folosind rame pe care se prind plase de sarma asezate oblic, cernerea facandu-se prin aruncarea cu lopata. Apoi, componentele se masoara in volume (cu targa, roaba, caruta) si se asaza in straturi alternative, intr-o gramada conica. Concomitent, se adauga si ingrasamintele chimice stabilite. Omogenizarea se face prin lopatare si amestecarea cu grebla astfel: doi muncitori iau cu lopata din partea de jos a gramezii si fac alte doua gramezi alaturate. Concomitent, alti doi muncitori amesteca permanent cu grebla componentele ce se asaza in cele doua gramezi. In final, se reface gramada initiala in vederea obtinerii unui substrat cat mai omogen. Substratul preparat se depoziteaza ferit de umezeala in soproane si magazii sau, cel putin, acoperit cu folii de polietilena. Inainte de a fi folosit, substratul trebuie neaparat dezinfectat. Dezinfectia se realizeaza pe cale termica sau chimica, in functie de posibilitati si de gradul de infestare. Dezinfectia se face asezand substrtul in straturi de 40-50 cm grosime, dupa care se dezinfecteaza cu aburi sau cu diferite substante chimice (formalina, sulfat de cupru, dazomet, basamid, nemagon etc.). Introducerea substratului in diferitele spatii se face cu 3-4 zile inainte de semanat sau repicat pentru a se incalzi. Pentru semanaturile dese care urmeaza sa se repice, substratul se asaza in grosime de 5-7 cm in sere si solarii si de 10 cm in spatiile incalzite cu gunoi de grajd. Pentru semanaturile care nu se mai repica sau pentru repicat in strat grosimea este de 15-16 cm. Substratul se foloseste si pentru umplerea ghivecelor de material plastic in care urmeaza sa se repice sau sa se semene.

Producerea de rasaduri de legume este un proces complex ce necesita foarte multa atentie. Este considerate ca o prima etapa in tehnologia culturilor legumicole.

Importanta producerii rasadurilor este foarte mare. Un rasad de calitate, bine dezvoltat, cu un sistem radicular puternic, viguros, liber de boli si daunatori, are avantaje: planta si fructe sanatoase, productie mai mare, mai inaintata cu aproximativ 50 zile fata de culturile infiintate direct in camp etc

In functie de dorintele clientului rasadurile pot fi: planta mama, rasad care se produce in paleta alveolara de 104-160 buc si rasad optim pentru plantare, rasad care se produce in paleta alveolara de 104-160 buc si care la 30 zile va fi repicat intr-un ghiveci ales de client cu dimensiunile de 9,10 sau 12 cm.

Temperatura este foarte importanta cand vine vorba de producerea de rasaduri.

Aceasta se regleaza in functie de specie: tomate, ardei, vinete, varza etc. Fiecare dintre acestea are nevoie de o climatizare controlata pentru a se dezvolta armonios.

Activitatea de producere a rasadurilor de legume pe langa ca asigura cantitati suficiente de rasad si la momentul optim cerut de fiecare specie, urmareste si obtinerea unor plante viguroase, cu tulpina groasa, culoare specifica si perfect sanatoase.

Turba intruneste toate calitatile necesare obtinerii unor rasaduri de calitate, avand putere de absorbtie mare, structura foarte afanata si continut ridicat de substante organice, fiind totodata libera de boli si daunatori.

Perioada de producere a rasadurilor incepe cu luna decembrie pentru culturile din sere si solarii incalzite si continua cu cele din sere si solarii reci, iar apoi cu culturile din camp.

Fiecare specie de rasad de legume necesita un anumit timp de maturizare a plantei pana la plantare

natul si Amestecuri pentru rasad

22 Octombrie 2007

O lucrare de sezon, care se desfoar n aceast perioad, o reprezint pregtirea materialelor pentru producerea rsadurilor. Vremea

amestecurilor de pmnt pregtite n gospodriile proprii pare s se apropie de sfrit, tot mai muli productori folosesc substratul de cultur gata pregtit.

Avantajele sunt multiple: se reduc riscurile de infestare cu ageni patogeni, semine de buruieni i duntori, se scurteaz durata de obinere a rsadurilor cu 10-15 zile, scade volumul i greutatea materialelor manipulate etc. Printre cele mai comune formulri existente pe pia, cu recomandare pentru producerea rsadurilor de legume amintesc: KTS 3 FINE; KTS 3 STANDARD; KTS 3 STANDARD + PERLITE. KTS 3 FINE se utilizeaz doar pentru rsadurile care urmeaz a fi repicate, acest tip de substrat asigur dezvoltarea rdcinilor cotiledonale, are pH 6 i conine 1g/l fertilizani. KTS 3 STANDARD este destinat pentru umplerea ghivecelor n care urmeaz s semnm direct sau s repicm. Conine 1g/l fertilizani i are pH 6. KTS 3 STANDARD + PERLITE are o destinaie mai special care vizeaz culturile de legume pe substrat (la glei sau saci). Pentru toi productorii care au trecut sau urmeaz s treac la acest sistem de producere a rsadurilor este important de reinut faptul c, udatul rsadurilor pe substrat este diferit de cel practicat n sistemul clasic.

Datorit faptului c aceste substraturi conin mai multe tipuri de turb, capacitatea de nmagazinare a apei este extrem de mare. Aadar, este greit s facem dup semnat sau repicat o udare de aprovizionare, fiind mai indicat s udm permanent cu cantiti moderate.

repicCalitatea rasadului de legume

13 Februarie 2008

Rasadurile produse pentru culturile protejate trebuie sa fie viguroase si sanatoase. Normele de calitate a rasadurilor in momentul plantarii sunt urmatoarele:

ARDEI
Inaltime: 15-17 cm; Numar de frunze: 8-12 buc.; Diametrul coletului: 5-7 mm; Muguri floriferi: 1; Grad dispersie radacini: 90 - 100%; Varsta optima: 50-90 zile.

CASTRAVETI
Inaltime: 10-18 cm; Numar de frunze: 4-6 buc.; Diametrul coletului: 7-9 mm; Muguri floriferi: Grad dispersie radacini: 90-100%; Varsta optima: 35-45 zile.

CONOPIDA TIMPURIE
Inaltime: 12-15 cm; Numar de frunze: 5-7 buc.; Diametrul coletului: 6-8 mm; Muguri floriferi: Grad dispersie radacini: 80-90%; Varsta optima: 45 -55 zile.

PATLAGELE VINETE
Inaltime: 15-17 cm; Numar de frunze: 6-8 buc; Diametrul coletului: 5-7 mm; Muguri floriferi: Grad dispersie radacini: 80-90%; Varsta optima: 50-90 zile.

PEPENE GALBEN
Inaltime: 10-18 cm; Numar de frunze: 4-6 buc.; Diametrul coletului: 6-8 mm; Muguri floriferi: Grad dispersie radacini: 90-100%; Varsta optima: 30-40.

SALATA
Inaltime: 8-12 cm; Numar de frunze: 6-8 buc; Diametrul coletului: Muguri floriferi: -

Grad dispersie radacini: 80-90%; Varsta optima:35-45 zile;

TOMATE
Inaltime: 14-20 cm; Numar de frunze: 8-10 buc; Diametrul coletului: 6-8 mm; Muguri floriferi: 1; Grad dispersie radacini: 80-90%; Varsta optima:45-65 zile.

VARZA TIMPURIE
Inaltime: 12-15 cm; Numar de frunze: 5-7 buc; Diametrul coletului: 6-8 mm; Muguri floriferi: Grad dispersie radacini: 80-90%; Varsta optima: 45-55 zile.

atul rasaLegume infiintate, prin rasad, in martie

05 Martie 2008

Culturile de legume infiintate prin rasad si material saditor in luna martie sunt: ceapa arpagic; usturoiul; varza timpurie; gulioare; conopida timpurie; salata.

Ceapa arpagic
Data plantarii: 20 -30 martie; Distanta intre randuri: 4 x 28/66 cm; teren modelat; Distanta intre plante pe rand: 3-3,5 cm Necesar rasad, material saditor: 800 - 1300 kg/ha; Observatii: norma se calculeaza in functie de numarul de bulbi la kg.

Usturoi
Data plantarii: 1 - 30 martie; Distanta intre randuri: 4 x 28/66 cm; teren modelat; Distanta intre plante pe rand: 3 - 4cm; Necesar rasad, material saditor: 800 - 1300 kg/ha; Observatii: se planteaza obligatoriu manual

Varza timpurie
Data plantarii: 5 martie - 5 aprilie; Distanta intre randuri: 50 cm; teren nemodelat; Distanta intre plante pe rand: 26 - 30 cm; Necesar rasad, material saditor: 70 - 80 mii fire; Observatii: se utilizeaza rasad repicat in cuburi cu latura de 5 cm, bine dezvoltat cu 6-8 frunze, nealungit.

Gulioare
Data plantarii: 15 -30 martie; Distanta intre randuri: 4 x 30/60 cm; teren nemodelat;

Distanta intre plante pe rand: 22- 24 cm; Necesar rasad, material saditor: 120 -130 mii fire; Observatii: se utilizeaza rasad repicat, la varsta de 55 zile, sanatos, viguros si foarte bine calit.

Conopida timpurie
Data plantarii: 15 - 30 martie; Distanta intre randuri: 75 cm; teren nemodelat; Distanta intre plante pe rand: 18 -20 cm; Necesar rasad, material saditor: 70 - 80 mii fire; Observatii: se utilizeaza rasad repicat in cuburi cu latura de 7 cm, in varsta de 45 de zile, viguros si foarte bine calit;

Salata
Data plantarii: 1 -15 martie; Distanta intre randuri: 2 x 20 - 40 - 2 x 20 / 70; teren modelat; Distanta intre plante pe rand: 13-18 cm; Necesar rasad, material saditor: 200 mii fire/ha; Observatii: pe minim 30 % din suprafata se va folosi rasad repicat in cuburi cu latura de 3 cm.

durilor

Obtinerea rasadurilor de legume

Legumele ce se cultiva mai frecvent prin rasaduri sunt rosiile, vinetele si ardeii, care au cerinte mai mari in ce priveste caldura si necesita o perioada mai mare de vegetatie pana la recoltare. Prin rasaduri se cultiva si plante mai putin pretentioase, ca varza, conopida, gulia, in scopul de a obtine productii timpurii, de asemenea si prazul, ceapa de apa, telina, castravetii, si dovleceii, tot in acelasi scop.

Realizarea rasadnitelor presupune urmatoarele materiale: gunoi de grajd proaspat, nefermentat; pamant de rasadnita (de "telina"); tocuri de lemn; geamuri; rogojini. Gunoiul de grajd se foloseste pentru incalzire (rasadnita calda). Cel mai bun este gunoiul proaspat de cal, care intra repede in fermentatie si da cantitatea cea mai mare de caldura. Se poate folosi si gunoi proaspat de vite, fiind indicat sa se amestece cu gunoi de cal. Avantajele folosirii gunoiului de grajd sunt mai multe, printre care costul scazut, nu necesita instalatii speciale, iar dupa ce s-a folosit poate fi intrebuintat la producerea de mranita sau ca ingrasamant suplimentar. Pamantul de rasadnita, sau de telina, cum mai este denumit, se pregateste inca din timpul verii, in felul urmator: - dintr-un loc intelenit (inierbat), pajisti, izlazuri, etc., se fac brazde groase de 10-12 cm si lungi de 20-30 cm. Acestea se asaza in gramezi, unele peste altele, cu iarba la iarba, intr-un loc umbrit, udandu-se din timp in timp pentru a putrezi mai usor. Dupa putrezire rezulta pamantul de telina care se amesteca in anumite proportii (vezi mai jos) cu mranita si nisip. In lipsa unui loc intelenit se pot taia brazde dintr-un camp de lucerna sau trifoi. Nisipul se foloseste pentru a face pamantul de rasadnita mai permeabil si mai usor.

Proportii de amestec pentru diferite legume: Cultura Mranita % Pamant de telina % Nisip %

Rosii

50

25

25

Ardei, vinete

40

50

10

Castraveti

40

40

20

Varza, conopida

50

25

25

Salata

25

75

Tocul de rasadnita Exista mai multe variante de rasadnite (ex.: cu 2 pante, ingropate, etc.), insa cea mai simpla este cea cu toc pe care o vom prezenta in continuare.

Tocul este format dintr-o rama de lemn de 25-30 cm inaltime, 4 m lungime si 1,5 m latime, avand prinsa din metru in metru cate o stinghie pentru sprijinirea foilor de geam, cu dimensiunea de 1 pe 1,5 m. Rama se asaza pe un strat de gunoi de grajd amenajat pentru rasadnita, mai lat decat tocul, si gros de 40-70 cm. Geamurile au rol de mentinere a caldurii degajate. In interiorul tocului se mai pune un strat de gunoi de grajd proaspat, de cca 5 cm grosime, dupa care rasadnita se acopera cu foile de geam si rogojini. Dupa cateva zile, daca se constata inceperea fermentarii (apar picaturi de apa pe interiorul geamului), se asaza amestecul de pamant intr-un strat de 12-15 cm. Pamantul se grebleaza, dupa care se acopera iar rasadnita. Semanatul in rasadnita se face cand pamantul s-a incalzit, lucru ce se constata prin aparitia buruienilor. Inainte de semanat, pamantul se niveleaza cu grebla, distrugand astfel si buruienile.

Semanatul in rasadnita se poate face in randuri sau prin imprastiere cat mai uniforma. Peste seminte se presara un strat de mranita gros de 1-2 cm. Se batatoreste usor pamantul si se uda cu o stropitoare cu sita fina, cu apa calduta. Rasadurile se pot planta si in ladite, in ghivece sau in paharele din plastic, in lipsa tocurilor de lemn. Pe fundul laditelor se fac cateva gaurele prin care sa se scurga excesul de apa. Se asaza un strat de nisip de 1 cm grosime, dupa care se pune amestecul de pamant. Semanatul se face in randuri, la 4-5 cm distanta. Laditele se tin intr-o incapere incalzita, iar dupa rasarire se asaza langa geam, la lumina. Cand rasadurile au atins perioada optima, se planteaza in gradina. Rasadirea in ghivece se aplica la legume care suporta greu transplantarea in gradina (ex. castraveti, dovlecei), asa fel incat acestea sa fie plantate in gradina cu pamantul din ghivece, fara a fi afectate radacinile. Se folosesc ghivece mici de pamant ars cu diametrul de 6-8 cm sau paharele de plastic gaurite la fund. Ghivecele se umplu cu pamant pana la jumatate, apoi se seamana cate 2 seminte la ghiveci prin apasare cu degetul, dupa care se uda cu apa calduta si se tin la lumina si caldura. La ghivece se mai pot produce rasaduri si de la alte legume

Rasadirea in ghivece

Rasadirea in ladite

Ingrijirea rasadurilor Pana la rasarire, rasadnita se tine acoperita cu geam si rogojini. Imediat ce plantele incep sa apara, se inlatura rogojinile pentru patrunderea luminii. Rasadnita se va aerisi zilnic, chiar si pe timp mai racoros, ridicand brusc geamul si lasandu-l imediat la loc. Pe masura ce timpul se incalzeste, aerisirea se va face tot mai des. Daca pamantul din rasadnita tinde sa se usuce, se uda usor cu apa calduta. Nu trebuie sa fie nici prea multa umezeala, deoarece rasadurile se alungesc prea mult, se imbolnavesc si cad. Daca se intampla acest lucru, se aeriseste bine rasadnita, iar plantele bolnave se smulg. Daca apar coropisnite, se ingroapa la 2-3 cm din loc in loc momeli.

Combaterea coropisnitelor prin momeli se face dupa urmatoarea reteta: se fierb 15 minute 100 gr boabe de grau; dupa racire se amesteca cu 5 gr insecticid (Aldrin, Detox, Duplitox, Sintox, Sinoratox, etc.) si 1 gr untdelemn.

Calirea rasadurilor se face cu scopul ca acestea sa se obisnuiasca cu conditiile climaterice mai aspre, la plantarea in camp. Pentru aceasta, cu 10-15 zile inainte de plantare se ridica geamurile, la inceput numai ziua, apoi si noaptea. Udatul in acest timp se reduce la minim sau se suprima total. Plantarea rasadurilor se va face tinand cont de perioadele specifice fiecarei legume, tinand cont de caracteristicile culturii respective.
Producerea rasadurilor de legume Pregatirea semintelor in vederea semanatului Procurarea semintelor trebuie facuta de la unitati si magazine specializate, care au obligatia de a pune in vanzare numai seminte garantate, insotite de buletine de analiza din care sa rezulte puritatea si facultatea germinativa. Semintele trebuie sa corespunda speciei si soiului dorit (sa fie autentice), sa aiba puritate mare si germinatie buna. Unii cultivatori isi produc o parte din seminte in propria gospodarie (la tomate, ardei, castraveti, pepeni etc.). Pot fi folosite si unele seminte ramase din anii trecuti. In aceste cazuri trebuie sa se cunoasca insusirile acestor seminte, in principal germinatia. Germinatia poate fi verificata in propria gospodarie. Se folosesc vase intinse (farfurii) in care se pune hartie sugativa sau un strat subtire de vata pentru semintele mai mici si nisip

pentru cele mai mari. Hartia, vata sau nisipul se uda, dupa care se pun cate 100 de seminte in fiecare vas. Vasele cu seminte se acopera cu hartie si se pun in camere de locuit, la temperatura optima ceruta de fiecare specie. Se uda periodic in asa fel ca substratul pe care sunt asezate semintele sa fie mereu umed.

Dupa trecerea unui numar de zile caracteristic fiecarei specii (ardei si vinete 12 zile, castraveti, pepeni galbeni 3-8 zile, varza, conopida 4-5 zile, tomate 8-9 zile) se numara semintele incoltite si aflam direct in procente facultatea germinativa. Daca aceasta este destul de ridicata, apropiata de cerintele pentru calitatea I, semintele se pot folosi pentru producerea rasadurilor. Pregatirea semintelor cuprinde o serie de operatii care au ca scop o rasarire mai rapida si mai uniforma a acestora. Umectarea semintelor Se aplica mai ales semintelor care incoltesc mai greu (ceapa, ardei, vinete). Semintele se pun in saculeti de panza rara si se introduc in apa calduta, unde se tin un timp diferit in functie de specie: 48-60 ore la ceapa, praz, telina; 24-48 ore la ardei, vinete, tomate; 12-20 ore la castraveti, pepeni, dovlecei; 2-4 ore varza, conopida, gulia.

Semintele care se tin in apa mai mult de 24 de ore se scot o data pe zi si se aerisesc 10-15 minute. Incoltirea fortata este o continuare a operatiei de umectare. Dupa ce saculetii se scot din apa, se mai tin la caldura camerei 2-3 zile pana cand se observa ca tegumentul a inceput sa crape, iar la unele apare chiar coltul. In acest timp semintele se stropesc zilnic cu apa pentru a nu se usca. Semintele umectate si cele incoltite se zvanta si se seamana, apoi se uda. Calirea semintelor Se practica pentru culturile timpurii (tomate, varza, conopida, gulii, salata). Rasadurile rezultate din seminte calite rezista mai bine la temperaturile scazute din primavara si dau productii mai timpurii. Calirea se face dupa umectare. In acest scop semintele se tin 24 de ore la temperatura camerei si alte 24 de ore la frig (1-4C). Dupa cateva zile de astfel de socuri, semintele se seamana in mod obisnuit. Dezinfectia Se face cu scopul prevenirii atacului bolilor sau daunatorilor. Aceasta poate fi pe cale chimica sau termica. Pe cale chimica se face prin tratarea semintelor cu diferite substante chimice, prin prafuire sau imbaiere. Substanta cea mai folosita este sulfatul de cupru (piatra vanata). Se prepara solutii in concentratie de 0,5% (5 g la 1 l de apa) folosind vase smaltuite sau din sticla. Semintele se introduc in saculeti de panza rara sau de tifon, se introduc in solutie unde se tin 10 minute la tomate si salata, 15 minute la castraveti, pepeni, telina, ardei si vinete. Dupa tratament semintele se zvanta fara sa se spele. Sulfatul de cupru nu se foloseste la varza, conopida, gulie. Pentru semintele de tomate se foloseste si sublimatul corosiv (1 g la 3 l apa) in care semintele se tin 3-5 minute, dupa care se spala cu apa curata si se zvanta. Tratarea pe cale termica (cu caldura) este o metoda la indemana fiecarui cultivator, dar trebuie respectata cu strictete temperatura prescrisa. Mai usor tratamentul se face in apa. Se incalzeste apa la temperatura ceruta de fiecare specie, se introduc semintele (puse intr-un saculet) si se tin un anumit timp. Semintele de tomate se tin la 52-54C timp de o ora, cele de ardei, vinete si varzoase la 50C timp de 30 de minute, cele de castraveti, pepeni la 35C timp de o ora. Temperatura se controleaza cu un termometru. Dupa tratament semintele se scot din saculet si se intind pentru a se raci. Desi pregatirea semintelor inainte de semanat comporta un oarecare consum de forta de munca, avantajele sunt evidente si trebuie neaparat efectuata. Producerea rasadurilor de legume Pregatirea semintelor in vederea semanatului Procurarea semintelor trebuie facuta de la unitati si magazine specializate, care au obligatia de a pune in vanzare numai seminte garantate, insotite de buletine de analiza din care sa rezulte puritatea si facultatea germinativa. Semintele trebuie sa corespunda speciei si soiului dorit (sa fie autentice), sa aiba puritate mare si germinatie buna. Unii cultivatori isi produc o parte din seminte in propria gospodarie (la tomate, ardei, castraveti, pepeni etc.). Pot fi folosite si unele seminte ramase din anii trecuti. In aceste cazuri trebuie sa se cunoasca insusirile acestor seminte, in principal germinatia. Germinatia poate fi verificata in propria gospodarie. Se folosesc vase intinse (farfurii) in care se pune hartie sugativa sau un strat subtire de vata pentru semintele mai mici si nisip pentru cele mai mari. Hartia, vata sau nisipul se uda, dupa care se pun cate 100 de seminte in fiecare vas. Vasele cu seminte se acopera cu hartie si se pun in camere de locuit, la temperatura optima ceruta de fiecare specie. Se uda periodic in asa fel ca substratul pe care sunt asezate semintele sa fie mereu umed.

Dupa trecerea unui numar de zile caracteristic fiecarei specii (ardei si vinete 12 zile, castraveti, pepeni galbeni 3-8 zile, varza, conopida 4-5 zile, tomate 8-9 zile) se numara semintele incoltite si aflam direct in procente facultatea germinativa. Daca aceasta este destul de ridicata, apropiata de cerintele pentru calitatea I, semintele se pot folosi pentru producerea rasadurilor. Pregatirea semintelor cuprinde o serie de operatii care au ca scop o rasarire mai rapida si mai uniforma a acestora. Umectarea semintelor Se aplica mai ales semintelor care incoltesc mai greu (ceapa, ardei, vinete). Semintele se pun in saculeti de panza rara si se introduc in apa calduta, unde se tin un timp diferit in functie de specie: 48-60 ore la ceapa, praz, telina; 24-48 ore la ardei, vinete, tomate; 12-20 ore la castraveti, pepeni, dovlecei; 2-4 ore varza, conopida, gulia.

Semintele care se tin in apa mai mult de 24 de ore se scot o data pe zi si se aerisesc 10-15 minute. Incoltirea fortata este o continuare a operatiei de umectare. Dupa ce saculetii se scot din apa, se mai tin la caldura camerei 2-3 zile pana cand se observa ca tegumentul a inceput sa crape, iar la unele apare chiar coltul. In acest timp semintele se stropesc zilnic cu apa pentru a nu se usca. Semintele umectate si cele incoltite se zvanta si se seamana, apoi se uda. Calirea semintelor Se practica pentru culturile timpurii (tomate, varza, conopida, gulii, salata). Rasadurile rezultate din seminte calite rezista mai bine la temperaturile scazute din primavara si dau productii mai timpurii.

Calirea se face dupa umectare. In acest scop semintele se tin 24 de ore la temperatura camerei si alte 24 de ore la frig (1-4C). Dupa cateva zile de astfel de socuri, semintele se seamana in mod obisnuit. Dezinfectia Se face cu scopul prevenirii atacului bolilor sau daunatorilor. Aceasta poate fi pe cale chimica sau termica. Pe cale chimica se face prin tratarea semintelor cu diferite substante chimice, prin prafuire sau imbaiere. Substanta cea mai folosita este sulfatul de cupru (piatra vanata). Se prepara solutii in concentratie de 0,5% (5 g la 1 l de apa) folosind vase smaltuite sau din sticla. Semintele se introduc in saculeti de panza rara sau de tifon, se introduc in solutie unde se tin 10 minute la tomate si salata, 15 minute la castraveti, pepeni, telina, ardei si vinete. Dupa tratament semintele se zvanta fara sa se spele. Sulfatul de cupru nu se foloseste la varza, conopida, gulie. Pentru semintele de tomate se foloseste si sublimatul corosiv (1 g la 3 l apa) in care semintele se tin 3-5 minute, dupa care se spala cu apa curata si se zvanta. Tratarea pe cale termica (cu caldura) este o metoda la indemana fiecarui cultivator, dar trebuie respectata cu strictete temperatura prescrisa. Mai usor tratamentul se face in apa. Se incalzeste apa la temperatura ceruta de fiecare specie, se introduc semintele (puse intr-un saculet) si se tin un anumit timp. Semintele de tomate se tin la 52-54C timp de o ora, cele de ardei, vinete si varzoase la 50C timp de 30 de minute, cele de castraveti, pepeni la 35C timp de o ora. Temperatura se controleaza cu un termometru. Dupa tratament semintele se scot din saculet si se intind pentru a se raci. Desi pregatirea semintelor inainte de semanat comporta un oarecare consum de forta de munca, avantajele sunt evidente si trebuie neaparat efectuata.

Producerea rasadurilor se face pentru culturile fortate in sere, solarii, tunele si pentru culturile din camp timpurii si de vara. La inceperea operatiunilor de producere a rasadului se tine seama de epoca optima de plantare a fiecarei culturi in parte si calitatea rasadului. Rasadul de calitate trebuie sa prezinte urmatoarele insusiri: sa fie normal dezvoltat, cu radacini bogate si sanatoase, cu tulpini scurte, nealungite, cu frunzisul de culoare verde inchis; tanar, fara sa fie lignificat; sanatos, fara urme de innegrire la colet, fara pete pe frunze si tulpina. Varsta rasadului influenteaza mult calitatea, astfel varsta optima pentru diferite specii, calculata de la rasarire la plantare este urmatoarea: 45-50 zile la tomate, ardei, vinete, telina; 40-45 zile la varza timpurie, gulii si conopida timpurie; 30-35 zile la salata, castraveti, pepeni, dovlecei. In general, cu cat rasadul este mai tanar cu atat prinderea la transplantare este mai buna si regenerarea sistemului radicular mai rapida. Metodele de producere a rasadurilor sunt de trei feluri, si anume nerepicat, repicat si in ghivece. Rasadul nerepicat se obtine prin semanat direct in sere, solarii sau rasadnite si cresterea plantelor in acelasi loc si la aceeasi densitate pana la plantarea definitiva in camp; rasadul fiind mai des se produce mai ieftin, plantele sunt mai firave, cu radacini putine, din care cauza dau productii mai scazute si mai tarzii. Rasadul repicat se obtine prin transplantarea rasadurilor abia rasarite in sere, solarii sau rasadnite, la distante mai mari pentru a le asigura un spatiu de nutritie mai mare si a obtine in consecinta rasaduri mai bine dezvoltate. Plantele repicate au radacini bine dezvoltate cu ramificare puternica. Repicatul rasadului da rezultate bune numai daca aceasta lucrare se face devreme. La majoritatea speciilor momentul optim de repicat este la aparitia primelor doua frunze adevarate. Rasadul produs in ghivece se obtine prin semanatul sau transplantarea plantelor tinere nerepicate in ghivece, in vederea plantarii lor la locul definitiv, cu pamant cu tot, astfel ca sistemul radicular sa fie cat mai putin afectat. Ghivecele pot fi din lut ars, din material plastic, din folie PVC etc. Lucrarile de ingrijire a rasadurilor se refera la dirijarea factorilor de vegetatie si mentinerea lor in conditii optime, precum si combaterea buruienilor, a bolilor si daunatorilor, ingrasarea suplimentara si stimularea cresterii, rarirea rasadurilor si calirea plantelor inainte de plantare. De asemenea, mentinerea caldurii la nivelul optim, a luminii, aerisirea si udatul sunt operatiuni foarte importante pentru a obtine rasaduri sanatoase. Mentinandu-se in aceste conditii, plantele capata rezistenta la frig, lumina si seceta, deoarece plantele se uda mai rar si procentul de prindere va fi mai mare.

Particularitile producerii rsadurilor de legume pentru cultura n solarii

Obinerea produciei extratimpurii de legume este posibil prin nfiinarea culturilor numai cu rsad de bun calitate, care duce la o scurtare a perioadei de vegetaie comparativ cu nfiinarea culturilor prin semnat direct. De aceea pentru solarii se impune obligatoriu producerea rsadurilor innd seama de urmtoarele aspecte tehnologice: - stabilirea datei de plantare; - vrsta optim a rsadului; - durata de semnat la rsrire; - stabilirea datei de semnat. Producerea rsadurilor de legume destinate culturii n solarii se face n spaii nclzite (sere nmulitor) unde se pot controla i dirija factorii de vegetaie pentru

a deine un rsad optim din punct de vedere calitativ. Semnatul se face n dou moduri: - semnatul pe strat nutritiv, urmat de repicarea rsadurilor atunci cnd se produce un numr mare de rsaduri. Pentru aceasta se pregtete un strat nutritiv afnat, bine mrunit i nivelat, alctuit dintr-un amestec nutritiv nu prea bogat n elemente nutritive, alctuit din mrani, pmnt de grdin i nisip, gros de 7-10 cm. Seminele se distribuie fie prin mprtiere, cu condiia asigurrii unei distribuiri uniforme a acestora, fie n rnduri, cnd este necesar marcarea rndurilor cu o rigl prevzut cu o muchie ascuit sau un grtar format din mai multe rigle distanate n funcie de distana ntre rnduri care este de 5 cm, iar pe rnd seminele se distribuie la 1-2 cm. Dup semnat, seminele se acoper cu un strat de 0,5-1 cm grosime de amestec nutritiv cernut, repartizat uniform care se taxeaz cu un tvlug manual pentru a asigura un contact bun ntre semine si stratul nutritiv. Semntura se ud cu ap la temperatura mediului ambiant i se acoper cu rogojini sau folie de polietilen pentru a menine umiditatea la nivelul seminelor pe tot parcursul germinrii seminelor. Cnd plantele ncep s rsar, se nltur materialele de acoperire pentru a beneficia de lumina de care au nevoie.

Semnatul n ldie se practic pentru producerea unui numr mic de rsaduri, pentru gospodriile particulare, dar i atunci cnd condiiile de temperaturi sunt mai precare, ldiele fiind uor de manipulat n locurile mai clduroase i mai uor de supravegheat. Se folosesc diferite tipuri de ldie: de lemn, de plastic de diferite dimensiuni. Acestea se dezinfecteaz cu soluii de formalin 2%, sulfat de cupru 2-3%, i se pregtesc n felul urmtor: pe fundul ldiei se aaz un strat de nisip de 1-1,5 cm grosime apoi se pune amestecul nutritiv astfel nct s rmn goal ldia circa 2 cm, se taseaz i se marcheaz rndurile la 4-5 cm.

Se acoper cu buci de sticl, cu hrtie sau cu folie, se duc n locuri calde i se urmresc pn n momentul repicrii rsadurilor. Producerea rsadurilor pentru cultura n solarii se poate face i n solarii nclzite cu biocombustibil. Pentru aceasta sunt mai multe variante: - introducerea gunoiului de grajd pe ntreaga suprafa a solarului, n grosime de 40-50 cm, circulaia fcndu-se pe o potec de 60 cm. De o parte i de alta a potecii se pune amestec pe care se va produce rsadul; - sparea unor anuri de 30-40 cm de o parte i de alta a potecii i introducerea gunoiului n aceste anuri; - instalarea de tocuri de rsadnie n interiorul solarului, peste patul de gunoi aezat. Pentru obinerea unui rsad bun de plantat ntr-o anumit perioad de timp se aplic o serie de lucrri de ngrare i anume: - dirijarea factorilor de vegtaie i n special a temperaturii care s-a hotrt. Astfel, imediat dup semnat temperatura este mai ridicat, ns n limitele specifice fiecrei specii legumicole, scade cu cteva grade n perioada rsririi pentru a nu se alungi i apoi crete i rmne constant pn la plantare. nainte de plantare cu circa 10-15 zile, temperatura scade, n vederea clirii rsadurilor, pn aproape de nivelul temperaturii care se atinge dup plantare. - lumina trebuie corelat cu temperatura i se iau msuri de ptrundere a unei cantiti maxime de lumin (curirea geamurilor, folosirea de folie de polietilen nou etc.).

- aerisirea se face zilnic, n scopul reglrii temperaturii ct i al compoziiei aerului. - udarea se face moderat cu ap cldu (20-22C); - udarea excesiv duce la putrezirea rsadurilor sau la alungirea acestora. - fertilizarea suplimentar cu soluii de ngrminte n concentraie de 0,4-0,5 1%. Se fac 2-4 fertilizri, prima la 7-10 zile de la repicat iar urmtoarea la interval de 10-15 zile.

Repicatul se face n faza de frunze cotiledonale n poziie orizontal i apariia primelor frunze adevrate, n ghivece de diferite tipuri nutritive ale cror dimensiuni sunt diferite n funcie de specii. Se mai folosesc ghivece de plastic, de hrtie, de turb etc. Adncimea de repicat este i ea diferit cu specia i trebuie respectat altfel rsadurile se prind mai greu. - rritul la distane mai mari pentru a crea condiii optime de lumin, prevenind alungirea; - tratarea cu substane retardante de cretere care previne deprecierea rsadului prin alungire; - combaterea bolilor i dunatorilor; - clirea rsadurilor care const n obinuirea treptat a plantelor cu temperaturi mai sczute, cu lumin mai mult, ap mai puin i aerisire mai bun. Un rsad bine clit trebuie s aib tulpina groas i scurt, iar la tomate, vrzoase, rsadul capt o culoare violacee.

Categorie: Rasaduri 23 Ianuarie 2011 Semantul in vederea producerii rasadurilor se face in randuri, la 5 cm distanta, in cazul in care acestea se repica si la 8 cm in conditiile in care care nu se repica.

Pe rand, semanatul rasadurilor se face mai des in cazul in care se repica si mai rar cand nu se efectueaza repicatul.

Adancimea de semanat este conditionata de dimensiunea semintelor, fiind intre 0,5 1,5 cm. Se practica pentru culturile de sera si rasadnita semanatul direct in ghivece nutritive, inlaturandu-se asfel repicatul. Masinile de confectionat cuburi nutritive (Winel, Vise, Flier, etc) sunt prevazute cu dispozitiv special de semanat direct in cub.

Cantitatea de samanta necesara producerii rasadului pentru un hectar de cultura difera de la o specie la alta: ardei 0,8-1,5 kg; castraveti 0,7 kg; conopida 0,4 kg; tomate 0,25-0,30 kg; vinete 0,8 -1,0 kg; telina 0,1 kg.

Insamantarea se face esalonat, in decurs de 7-10 zile, asigurandu-se astfel conditii ca repicatul si plantatul sa fie executate in timpul optim.

Un rasad de calitate, destinat atat culturii in solarii, in tunele cat si in camp deschis se recomanda sa aiba 3560 de zile varsta.

Dupa efectuarea semanatului, samanta se ocopera cu un strat de 0,5-1,5 cm amestec de pamant, se uda, si se intinde peste samanatura o folie de polietilena, care se mentine astfel pana la inceputul rasaririi culturii.

Factorii de vegetatie, in special: temperatura, umiditatea si aerisirea trebuie asfel condusi incat rasarirea sa fie grabita, iar in perioada de la repicat la plantat sa fie preintampinata alungirea rasadului si imbolnavirea acestuia.

Repicarea rasadului se face cat mai timpuriu, in faza de cotiledoane si inceputul aparitiei primei frunze adevarate, la circa 610 zile de la rasarire, avand grija ca stratul nutritiv sa aiba umiditate

de 70-80% din capacitatea pentru apa a amestecului si temperatura de 20-22 grade C.

Rolul cel mai de seama al lucrarii de repicare consta in accesul corespunzator al luminii la plante, precum si al suprafetei spatiului de nutritie necesar.

Desimea de repicare are o mare influenta asupra calitatii rasadului cat si asupra costului acestuia. Pentru culturile de tomate timpurii in camp, rasadul de calitate si la un pret de cost redus se obtine in cuburi de 5/5/5 cm, iar pentru cultura tomatelor in solarii se impune varianta de 6/6/6 cm.