UNIVERSITATEA BABE-BOLYAI CLUJ-NAPOCA MASTER BAZE DE DATE

Ce este si ce nu este etic in Inte net !in "unct !e #e!e e te$%$&ic'

- e(e )t P $t$c$)%e !e secu it)te *n c$+unic),ii-

Lect- Uni#- D - . D) ius Bu(ne)

Stu!ent.
Nec/i($ C)%e0 Otnie% T )i)n

-2009-

Cu" ins
1. Cum trebuie perceput infracionalitatea informatic? 1.1. Pirateria software 1.2. Cum poate fi perceput un hacker d.p.d. . etic? 1.!. Cine s fie ino atul" tehnolo#ia sau pcatul? 1.$. Consecine ne#ati e ale folosirii e%cesi e a &nternetului

2. Cum trebuie s ne raportm la materialul murdar aflat pe &nternet? 2.1. 'e ce este ru s pri e(ti la site-uri porno#rafice? 2.2. Cum s scapi de )robia* site-urilor porno#rafice?

1- Cu+ t e0uie "e ce"ut2 in( )c,i$n)%it)te) in($ +)tic2' +n termeni ,uridici- infraciunea informatic. presupune folosirea calculatorului ca mi,loc prin care se s. /rseste o anumit infractiune. Putem face obser atia in acest conte%t c simpla sustra#ere de componente de comunicatie sau de calculatoare electronice nu repre0int. o infractiune de natur. informatic.- ea fiind calificat. ca un furt obisnuit. 1a fel ca celelalte infractiuni- cele informatice sunt multiple si di erse. Putem spune c e%ist. o list. a principalelor tipuri de infractiuni. 2ceasta inclu0and" frauda informatic.- falsul informatic- pre,udiciile aduse datelor si pro#ramelor de calculatorsabota,ul informatic- accesul neautori0at- interceptarea neautori0at.- reproducerea neautori0at. de pro#rame prote,ate- denaturarea datelor sau a pro#ramelor de calculatorspiona,ul informatic- utili0area neautori0at. a unui calculator sau a unui pro#ram de calculator. 3ara noastr. nu dispune nici la aceast. or. de o le#islatie care s. combat. infractionalitatea s. /rsit. prin intermediul calculatorului. 4a,oritatea t.rilor mai de0 oltate au tratat de mult timp aceast. problem.. 5%ist. chiar o recomandare a Consiliului 5uropei- 678999- care clarific. toate aceste aspecte ale delinc entei prin

intermediul calculatorului. 2ceasta ar putea fi folosit. cu usurint. pentru armoni0area le#islatiilor interne cu cele comunitare. 1-3Pi )te i) s$(t4) e Pirateria software presupune utili0area nepermis. si folosirea f.r. drept de autor a unui software. :tatisticile spun c. rata pirateriei soft din tara noastr. este una dintre cele mai ridicate din lume. 'ac. nu luam in considerare 6usia- ;n topul european al pirateriei pro#ramelor soft- tara noastr. ocup. de mult timp primul loc. 2cum treispre0ece ani a ap.rut si la noi prima le#e care face referire la anumite delicte din domeniul informatic. 5ste orba despre 1e#ea nr.8<199=- numita si le#ea cop>ri#ht-ului- care pre ede- printre altele- protectia drepturilor de autor pentru pro#ramele de calculator 7software9. Chiar dac aceast le#e a ea multe nea,unsuri- totusi putem spune c a fost f.cut primul pas pe drumul alinierii le#islatiei rom/nesti la cele ale t.rilor a ansate. 1-3- Cu+ "$)te (i "e ce"ut un /)c5e !-"-!-#- etic' 'ac om ;ncerca s traducem direct acest cu /nt din en#le0a om reali0a c are un ;nteles cam ciudat 7hack ? a ciop/rti9. &n domeniul informaticii acesta nu repre0int. altce a dec/t actiunea unui indi id care utili0ea0. cunostintele sale despre calculatoareretele de comunicatie- lumea &nternet s.a.- cu scopul de a p.trunde ;n locuri nepermise dintr-o retea de calculatoare- de a sustra#e informatii confidentiale sau pur si simplu de a distru#e- de cele mai multe ori oit- tot ceea ce s-ar putea distru#e ;ntr-un calculator sau ;ntr-o retea. @ackerii actionea0 foarte diferit. Aiecare a and un stil propriu de actiune. Bnii actionea0. doar marcati de curio0itate- dorind s. afle cum functionea0. un anumit pro#ram sau- pur si simplu- rand s stie ce are celalalt in calculator. 2cestea ar putea repre0enta cel mai mic Cr.uC pe care ;l pot produce- chiar dac uneori- in oluntar sau nuhackerii pot fi chiar folositori- a,utand la descoperirea unor bu#-uri 7erori9 ale pro#ramelor. 'in nefericire- multi hackeri actionea0. ca niste criminali- p.trun0/nd prin efractie ;n locuri nepermise si pro oc/nd ;n mod constient pa#ube ;nsemnate. 4ai ,os oi pre0enta cate a e%emple mai echi din acest domeniu.

Pe data de = ianuarie 199!- c/ti a hackeri din 4area Dritanie au p.truns ;n banca de date a unei companii comerciale din 1ondra- oper/nd un transfer de 10 milioane de lire sterline. &n aceeasi perioad. c/te a site-uri oficiale americane au fost CocupateC de o actiune spectaculoas. a unor chine0i. 2cestia au inlocuit mesa,ele standard e%istente cu propriile lor te%te de protest- insti#and la un fel de mini-r.0boi psiholo#ic. Primul e%emplu se refer. la o infractiune concret.- f/c/nd parte din cate#oria Ccampaniilor acti eC care las. pre,udicii ce pot fi imediat cuantificate. 2l doilea e%emplu este doar o Ccampanie pasi .C- cu implicatii de natur. psiholo#ic. ;n primul r/nd- dar si de natur. politic.. 4ai mult de $0E dintre americani au fost i0itati de c.tre persoane neautori0ate ;n decurs de un an- spune un studiu-sonda, efectuat de Computer :ecurit> &nstitute Ff :an Arancisco si de AD&Gs &nternational Computer Crime :Huard. +n acelasi timp peste I0E au raportat c. au sesi0at ;ncerc.ri de acces nepermis- at/t din e%terior- c/t si din interior. Bn raport recent al acelorasi institutii red. urm.toarele cifre" 90E dintre or#ani0atii au detectat probleme de securitate ;n ultimile 12 luniJ K0E au raportat probleme neimportante- altele dec/t irusi- furturi de laptop-uri sau abu0uri ;n folosirea le#.turii la &nternetJ trei ani la r/nd s-a constatat cresterea num.rului de acces.ri neautori0ate prin &nternet 7I9E9 fat. de !8E din reteaua intern.J K$E au recunoscut c. au a ut pierderi financiareJ 2K! de institutii au raportat pierderi de aproape 2== milioane B:' 7media anual. fiind 120 milioane B:'9. :tatistica infractionalit.tii pe calculator nu red. dec/t o parte a realit.tii. 'e e%emplu- unii aprecia0. c.- ;n domeniul pirateriei software- datele statistice oferite publicit.tii nu reflect. dec/t ;n proportie de I0-=0E din ceea ce se ;nt/mpl. ;n realitate. 2proape ;n fiecare an autorit.tile federale din :B2 anunt. c. a fost atins un num.r record de ca0uri de infractiuni electronice. 'e la un an la altul rata criminalit.tii ;n acest domeniu creste cu c/te a 0eci de procente. +n plus- mai bine de ,um.tate din ca0urile semnalate sunt respinse de procurori. 'in in esti#atiile AD& si ale altor a#entii speciali0ate doar un num.r foarte mic al actiunilor ,udec.toresti pri ind infractiunile electronice au o finalitate- deoarece acestea sunt foarte #reu de do edit si ma,oritatea lor sunt respinse din lips. de probe. :entintele date pentru cei care au fost #.siti ino ati sunt- ;n medie- de I luni de penitent.

+n :B2 s-a ;nfiintat la 8 mai 2000 Centrul de reclamatii pentru fraude pe &nternet 7&ACC - 3he &nternet Araud Compliant Center9- o asociere ;ntre LM!C 73he Lational Mhite Collar Crime Center9 si AD& 73he Aederal Dureau of &n esti#ation9. AD& manifest. un interes deosebit pentru depistarea fraudelor- anihilarea infractorilor- prote,area p.#ubitilor. Cele mai frec ente infractiuni sunt cele ba0ate pe comertul electronicinclu0/nd folosirea c.rtilor de credit. Pe locul doi se afl. infractiunile care au ;n edere retelele de calculatoare si sistemele de comunicatii. +ntr-un studiu recent despre securitatea sistemelor informatice ale unor corporatii si a#entii #u ernamentale americane- reali0at de Computer :ecurites &nstitute cu a,utorul AD&- au ap.rut urm.toarele cifre" - 90E dintre or#ani0atii au detectat probleme de securitate ;n ultimile 12 luni - K0E au raportat probleme importante- altele dec/t irusi- furturi de laptop-uri sau abu0uri ;n folosirea le#.turii la &nternet - K$E au sustinut c. au a ut pierderi financiare - trei ani la r/nd s-a constatat cresterea num.rului de acces.ri neautori0ate prin &nternet 7I9E9- fata de !8E din reteaua intern. - 2K! de institutii au raportat pierderi de aproape 2== milioane B:' 7media anual. fiind 120 milioane B:'9. 6eclamatiile ;nre#istrate ;n numai sase luni sunt" 2<! din totalul pl/n#erilor sunt fraude ;n domeniul licitatiilor. 4.rfurile neli rate si pl.tile neefectuate acoper. alte 22E din reclamatii- frauda comis. prin spar#erea codurilor c.rtilor de credit si a celor de debit nu dep.seste IE. 2ltele" c.rti de credit-debit ? $-8E- fraude de confident. $-=E- fraude de in estitii ? 1-2E- altele ? !E. Pa#uba total. reclamat. a atins cifra de $-= milioane B:'- cu o medie de 89$ B:' per persoan. reclamant.. Cine sunt in( )ct$ ii' - D.rbatii sunt Cmult mai hotiC dec/t femeile- Cei mai e%perti hackeri sunt americanii- 6om/nii se situea0. pe locul patru. P.#ubitii sunt b.rbati- cu /rsta !0-I0 ani- cei mai multi din afara business-ului si

re0identi ;n unul din cele mai mari state americane. N/rsta medie a infractorilor" 2= ani. 3opul primelor 10 t.ri de pro enient. a infractorilor" 1. 92-2E-:tatele Bnite !. 1-! E -Bcraina I. 0-I E -2n#lia K. 0-! E -2ustralia 9. 0-2 E -Permania 2. 1-8 E - Canada $. 1-1 E - 6om/nia =. 0-! E- @on# Oon# 8. 0-2 E - &ndone0ia 10. 0-2 E - Flanda.

Peste 1-! milioane de rom/ni au folosit reteaua &nternet ;n anul 2000statisticile ase0/ndu-ne din acest punct de edere pe locul $ ;n 5uropa de 5st. Cu 1000 B:' se pot cump.ra echipamente pentru a produce c.rti de credit. Pe &nternet e%ist. liste a tipurilor de infractiuni ;n mediul irtual precum si descrierea lor 7inclusi un A2Q9 cu tipurile de fraude on-line. Produsul 4icrosoft Futlook- unul dintre cele mai populare pro#rame de e-mail aflate ;n u0- a fost lansat pe piat. cu unele bu#-uri care permiteau unui pro#ramator r.u intentionat s. lanse0e un atac prin e-mail. 2ceast. Csc.pareC permitea totodat. si p.trunderea unor noi tipuri de irusi e-mail- din cate#oria Ccailor troieniC. 'e cur/nd a fost ;nfiintat si un C4u0eu al fraudei pe MebC- de c.tre compania 2d Cops- care contine ;n pre0ent o colectie doar cu 1! e%ponate- pentru a,utor ;mpotri a fraudei prin e-commerce. Arauda pe calculator- ;n ciuda restrictiilor le#islati e se ere- repre0int. un pericol ma,or. 2stfel- ;ntr-o statistic. american.- acest delict se ordonea0. astfel" - furt de bani" - distru#erea pro#ramelor" - alter.ri de date" - furt de ser icii" - di erse delicte" $IE 1IE 12E 10E 2E. - furt de date si<sau pro#rame" 1=E

Clasamentul alc.tuit dup. aloarea medie ;n dolari a pa#ubelor produse arat. astfel" 1. 9!.000 pentru distru#eri de date si<sau sisteme 2. II.1== pentru furturi de pro#rame si date !. 10I1K pentru furturi de bani.

1-6- Cine s2 (ie #in$#)tu%' Te/n$%$&i) s)u "2c)tu%' 2tunci cand dorim s orbim despre etica &nternetului trebuie s ne a%m in mod special pe oameni mai mult dec/t pe simple aciuni de tehnolo#ie ;n sine. Perspecti a telo#ic ;n le#tur cu hackeri este c ei nu sunt altce a dec/t un re0ultat al pcatului care o dat ce a ptruns ;n lume afectea0 toate domeniile e%iste ale acesteia. Fric/t s-ar ;ncerca s se pedepseasc aceste fapte ele nu or putea fi ;nlturatedeoarece ade rata schimbare a omului nu trebuie s inceap din e%terior spre interior- ci din interior spre e%terior. 4a,oritatea dintre cei care sunt prini i ;nchii nu or in ta aproape nimic din aceast e%perint- acesta nu inseamn c ei nu merit pedeapsa pentru ceea ce au fcut- ci ei trebuie s reali0e0e c au ne oie de o schimbare din interior spre e%terior. Cand inima lor a fi buna- cand #andurile lor fi curate- cand constiinta lor nu ii a mai condamna pentru faptele pe care le fac- pentru ca faptele lor sunt bune- atunci ei or fi cu ade rat schimbati. 2sadar chiar si pre0enta hackerilor in domeniul informatic nu este altce a decat re0ultatul pcatului care a ptruns in toate domeniile de acti itate. 'ar nu e permis s dm ina doar pe pcat- astfel de enind iresponsabili pentru propriile noastre fapte. Pcatul a intrat ;ntr-ade r in lume prin primii oameni- dar aceasta nu inseamn c nu este posibil s fim stpani peste acesta. &nainte de a incerca s orbim c trebuie s fim crestini- inainte de a spune c a em ne oie de reli#ie trebuie s incercm s fim oameni. 3rebuie s a em respect pentru noi insine si pentru cei din ,urul nostrupentru c a and acest respect nu ne om permite s mai intrm in domeniile pri ate ale celor de lan#a noi- fr s le cerem oie. Cred c e remea in care s ne intoarcem la acel standard pe care il a eam altadat" om... Pentru c nu toti cei care se numesc oameni sunt oameni. Fameni creati- nu e oluatiR Pentru c dac om crede c am e oluat din maimut. atunci ne om putea uneori - permite s trim ca ea. 1-7C$nsecinte ne&)ti#e )%e ($%$si ii e8cesi#e ) Inte netu%ui

+n primul r/nd &nternetul ne desensibili0m fa de oamenii din ,ur tocmai deoarece el elimin ne oia pre0entei umane. Prin posta electronic se crea0 o relatie impresonal intre cei care corespondea0- datorit creia se pierde foarte mult. 3ot odat

acest lucru ii determin pe cei care folosesc mult timp &nternetul s aib o team mai mare de contatctul direct cu oamenii. 2stfel c oamenilor le scap (ansa de a se ;nfrunta cu propriile temeri (i de a-(i dep(i defectele- ei ascun0/ndu-se ;ntr-un spaiu ;n care monitorul ia locul persoanei reale- iar tastatura de ine mi,locul practic prin care timidul particip acti la o con ersaie. F alt problem destul de #ra este contrastul dintre aparen (i esen. Comunitiile on-line ofer o sociali0are intens care totu(i rm/ne irtual p/na la contactul direct ;ntre oameni. 'e asemenea ;n cadrul &nternetului e%ist posibilitatea ca oamenii s foloseasc o identitate fals- cu scopul de a impresiona- sau chiar de a fratuda. 2cesta constituind un pericol pentru cei )neinitiati*. Putem spune chiar c &nternetul ne de0umani0ea0 deteriorand relaiilor dintre oameni- deoarece cu c/t petrecem mai mult timp folosind &nternetul- cu at/t putem s mai a em timp pentru oameni. Papa &oan Paul al &&-lea a spus" *Diserica nu poate s stea ca un simplu spectator ;n faa efectelor sociale ale pro#resului tehnolo#ic- efecte care afectea0 profund ieile oamenilor. 'in acest moti S5tica pe &nternetT poate fi de un mare a,utor pentru pstorii (i credincio(ii Disericii- ;n faa multiplelor pro ocri din partea mass-mediei*. 4ai mult- &nternetul apartinand mass-mediei trebuie tratat ca atare- lu/ndu-se ;n considerare toate aspectele" UProblemele (i oportunitile create de noua tehnolo#ie- de procesul de #lobali0are- de pri ati0area mi,loacelor de comunicare pre0int noi pro ocri etice (i spirituale pentru cei care lucrea0 ;n comunicaiile sociale. 2ceste pro ocri or fi ;nt/lnite efecti de ctre aceia care accept faptul c- a ser i persoana uman- a construi o comunitate ba0at pe solidaritate- dreptate (i iubire- (i a pre0enta ade rul despre iaa uman (i ;mplinirea ei final ;n 'umne0eu au fost- sunt- (i or rm/ne ;n centrul eticii ;n mass-mediaC. Le rm;ne deci s ne ;ntrebm cu ce risc folosim at/t de mult &nternetul- la ce pericole ne supunem personalitatea- de fiecare dat c/nd preferm s trimitem un mesa, instant irtual ctre cine a care folose(te computerul ;n aceea(i ;ncpere cu noi sau de fiecare dat c/nd preferm s trimitem un e-card personali0at ;n loc s trimitem o

felicitare tradiional (i de ce nu- de fiecare dat c/nd preferm s stm seara ;ntr-un chatroom cu m/na pe mouse ;n loc s ie(im la o plimbare- la braul persoanei iubite.

6- Cu+ t e0uie s2 ne )"$ t)+ %) +)te i)%u% $0scen )(%)t "e Inte net' 3ot mai mult pe &nternet- atat prin reclame- cat si prin alte mi,loace se promo ea0 o iat marcat de destrbalare. Chiar dac le#ea spune c nu e permis ca materialele porno#rafice s fie postate publice- cei mai multi nu tin seam de aceasta. 2stfel c asistm la o desacrali0are a lumii &nternetului- profanul intrand cu )bocancii* chiar in domeniul pri at al oamenilor. 'e la site-urile care contin csutele postale pan la blo#urile personale- aproape toate sunt afectate de reclamele care daca nu contin ce a obscen 7cat de putin9 nu isi indeplinesc misiunea. Cred ca in acest domeniu unii oamenii au de enit mai ru decat necu antatoarele pentru c in domeniul intim acestea din urm au mai mult rusine decat asa 0isii )oameni intelectuali*. 6eali0and ca aceasta este situatia cum ar trebui ca si crestini ade rati s ne raportm aceste lucruri care nu numai ca nu sunt crestine- dar nici mcar umane. 3-1- De ce este 2u s2 " i#eti %) site-u i "$ n$& )(ice' &nainte de a rspunde la aceast intrebare cred ca ar fi bine s definim termenul e porno#rafie. Porno#rafia este descrierea ;n form i0ual- audiditi sau scris a unui obiect- destinat ;n mod deliberat s e%cite se%ual. +n afara cstoriei aceasta ;nseamn incitarea la pofta se%ual (i deci seducere deliberat- ispit deliberat. Porno#rafia este un pcat #ra . :ocietatea rom/neasc este #ra poluat cu porno#rafie a) Dumnezeu e categoric mpotriva pornografiei. De ce? 'umne0eu a decretat ca omul s umble ;mbrcat. +n eden 'omnul a fcut haine omului porno#rafia e pcat- necurie- necinstea propriului trup porno#rafia distru#e spiritual pe cei implicai porno#rafia alimentea0 mintea cu ima#ini pctoase ce te or urmri mult reme porno#rafia anulea0 castitatea (i fidelitatea ;n csnicie

 porno#rafia distru#e societatea deform/nd caracterul copiilor (i al tinerilor porno#rafia atra#e dup sine posesiune demonic porno#rafia iti fur intimitatea- de i mult mai ulnerabil in fata pcatului porno#rafia te determin la pcat- Diblia spune in 4atei I"28- c nu trebuie neaprat s reali0e0i actul se%ual- ci doar pri ind la o ima#ine porno#raficdac lasi ca mintea ta s macine- tu de,a la ni elul mintii ai si infaptuit pcatul. 'iferenta dintre adulterul mental si cel fi0ic const doar in consecintele imediate- pcatul fiind acelasi in ambele ca0uri. porno#rafia iti crea0 o lume delu0orie- ireal- promo and isuri imposibil de asreali0at. porno#rafia iti crea0 camp liber pentru alte pcate asemntoare" autosatisfacerea- homose%ulitatea- lesbianismul- iolul- per ersiunea se%ual0oofilia si celelalte asemenea lor. 3-3- Cu+ s2 sc)"i !e 9 $0i) site-u i%$ "$ n$& )(ice' 2m rea s edem cum poti s te prote,e0i de astfel de site-uri. 'ar nu numai de acestea ci si de cele care promo ea0 iolenta- dro#urile si alte acte pctoaseasemntoare cu aceastea. 1. Aii constient c a pri i la astfel de site-uri este un lucru ru.&nainte de a te putea prote,a de un anumit ru trebuie s fi contient i chiar s fi sigur c acel lucru este ru. 2. Caut un duho nic spiritual care s te a,ute s nu mai pri eti la astfel de siteuri. Cine a cu care s iti permiti s ii spui de fiecare dat cand ai ca0ut prad acestor siteuri. !. 6oa#-te special pentru acest domeniu. Lu trebuie s spui neaprat o ru#ciune special 7formulat de cine a anume9. Aii #ata s ii spui lui 'umne0eu- clar si limpede ceea ce ai fcut- s iti par ru de ceea ce ai fcut si apoi iei hotrari noi- de a nu mai intra pe aceste site-uri. $. &nstalea0 un pro#ram de protectie. Pentru a e ita aceste materiale imorale este indicat s ai instalat un pro#ram de protectie. 2cest pro#ram de protectie 7care este freeR9il puteti download-a de la urmtoarea adres" http"<<www1.k9webprotection.com. 'up

ce eti instala acest pro#ram i se a cere o parol. &ndicat ar fi daca esti stapanit de siteuri pono#rafice s nu stii aceast parol. Cheam pe cine a 7un prieten- parintele- sau duho nicul tu9- cine a care stii ca nu este robul acestor site-uri- si roa#-l s-ti scrie o parol. 'e ce aceasta? Pentru c uneori cand ei in febra aceea a ispitei- chiar dac ti-ai propus c nu ei mai intra pe astfel de site-uri nu ei reusi- si fr s rei ei reali0 c tastet0i parola si apoi intri pe site-urile respecti e. 'e aceea este bine ca s nu stii parola respecti - cel putin p/n scapi de aceast patim.

Bi0%i$& )(ie 1. Petre 6u- http"<<www.rap.freehostin#.net<&nfract<P!.html 2. 5tica si &nternetul- http"<<roarticles.com<5tica-:i-&nternet< !. http"<<www.catholica.ro<stiri<show.asp?id?80$Vlan#?r $. Diblia sau :fanta :criptura- http"<<www.resursecrestine.ro<bibliaWtrimiteri<Diblia.php I. &oan Drie- Teologie Moral- &nstitutul 3eolo#ic Penticostal din Ducuresti- Aacultatea de 3eolo#ie Penticostal- 2008