Sunteți pe pagina 1din 6

Definii obiectul de studiu al filozofiei dreptului, aspectele, problemele fundamentale i funciile ei .

Termenul de filosofie are origine greaca si semnifica dragoste de intelepciune.Pitagora este considerat ca fiin d primull intelept,care s-a numit filosof.Filosofia este acea activitate a gindirii fata de intrebarile fundamentale si incercarea de-a elabora temeiuri.Filosofia este stiinta primelor principia,care studiaza existent ca exitenta.Filosofia apare in momentul in care oamenii,punindu-si anumite intrebari,incearca sa raspunda la ele,rostul ei devine Acela de a constientiza existent lor la nivel cosmic,de a reactiona la nelinistile adinci legate de orientarea lor cotidiana in lume . Filosofia dreptului are ca obiect de studiu,studierea sensului dreptului,esentei si notiunii lui,bazele lui si locul lui in lume,de valorilesi de importanta lui in viata omului,societatii si statului,in destinele popoarelor si ale omenirii. Functiile Filosofiei dreptului:- o funcie practic,propune i pregtete recunoaterea pozitiv a idealului juridicjuridic),ea fcnd de altfel, parte alturi de etic, din ceea ce este cunoscut sub numele de filosofie practic;-o functie teoretica,permite filosofiei sa explice legitatile universal ale dezvoltarii naturii si societatii si cunoasterii.

1.2Elucidai arsenalul metodologic al filozofiei dreptului Printre metodele generale pot fi mentionate:inductia si deductia.Deductia este o forma de rationament in care concluzia rezulta cu necessitate dn premise.Tipul fundamental de deductie este deductia silogista,in care gindirea trece de la general in premise la mai putin general.Ea ajunge la cunoasterea particularului,bazindu-se pe cunostinta generalului.Inductia este o metoda de cunoastere,ce pleaca de la cunostinte particulare si ajunge la cunostinte generale. Domeniile principale ale refleciei filosofice.Funciile i metodele de cunoatere ale filosofiei. Ontologia (teoria existenei): studiul fiinei in sine; Gnoseologia (teoria cunoaterii): studiul fundamentelor cunoaterii. Logica: studiul raionrii n sine, abstracie fcnd de materia la care se aplic i de procesele psihologice. Axiologia (teoria general a valorii): studiul esenei valorilor, al genezei, ierarhizrii i relaiilor dintre ele. Epistemologia: studiul naturii i condiiilor cunoaterii umane, ale raiunii i intelectului. Etica: studiul fundamentelor i principiilor morale. Estetica: studiul principiilor i expresiilor frumosului. Antropologia se ocup cu studiul tiinific al omului; Functii: Conceptuala (conceptie despre lume); Metodologica (metode de cercetare stiintifica): dialectica (toate fenomenele trebuie cercetate permanent in raport cu altele si in dinamica ascendenta), metafizica ( cercetare dincolo de fizic, de fizicalitatea lumii nconjurtoare i, deci, dincolo de real sau de experimental), hermeneutica (interpretarea textelor), maieutica (gasirea raspunsurilor prin intrebari socrate), fenomenologie (descrie structura experienei, aa cum este reprezentat n contiin, nu ca fapte ci ca esen a lucrurilor (eidos), fr s apeleze la teorii sau la metodele altor discipline), euristica (metoda de abordare si rezolvare a problemelor bazata pe intuitie si starea temporara a circumstanelor, n scopul de a genera noi cunotine), analitica (analiza conceptelor i la clarificarea ideilor.), gnoseologica (analiza, sinteza, inductie, deductie, eroare, constructiv critica). 1.3.Apreciai rolul i nsemntatea filozofiei dreptului, coraportul ei cu alte tiine juridice. . .Filosofia dreptului este strns legat de alte tiine. Giorgio delVecchio enumer opt tiine nrudite cu Filosofia dreptului: Jurisprudena,Filosofia teoretic, Psihologia, Filosofia practic, Sociologia, Demografia iStatistica, Economia politic i tiina politic.Cea mai interesant i, totodat, cea mai durabil relaie este ceadintre Filosofia dreptului i Jurispruden (Dreptul pozitiv) . Dac Filosofiadreptului studiaz dreptul n esena sa universal, Jurisprudena studiazaspectele particulare ale dreptului: domeniile aplicrii dreptului, diferitelesisteme de drept, practica juridic etc. Fiecare dintre cele dou domenii decercetare este baz de plecare pentru cercetarea propriului domeniu.La polul opus se situeaz relaia cu Filosofia teoretic. Aceasta oferFilosofiei dreptului universul conceptual propriu filosofiei, precum i ometodologie specific de cercetare.

Prezentai principalele idei politico - juridice ale sofitilor. Sofistii sustineau ca, virtutea este stiinta, deci poate fi invatata de oameni; in schimb, era de parere ca stiintele pozitive nu pot garanta armonia si ordinea sociala.Fiind sceptici considerau c fiecare om are un mod propriu de a vedea i de a cunoate lucrurile, prin urmare, nu poate exista o adevrat tiin obiectiv i universal valabil, ci numai opinia individual. Este celebr fraza lui Protagoras omul este msura tuturor lucrurilor. Callicles ce vrea natura este ca omul pu Sofistii sustineau ca, virtutea este stiinta, deci poate fi invatata de oameni; in schimb, era de parere ca stiintele pozitive nu pot garanta armonia si ordinea sociala.Fiind sceptici considerau c fiecare om are un mod propriu de a vedea i de a cunoate lucrurile, prin urmare, nu poate exista o adevrat tiin obiectiv i universal valabil, ci numai opinia individual. Este celebr fraza lui Protagoras omul este msura tuturor lucrurilor.Negnd orice adevr obiectiv, sofitii negau de asemenea c exist o justiie absolut; chiar dreptul este, pentru ei, relativ, opinie schimbtoare, expresie a arbitrariului i a forei; just este ceea ce folosete celui mai puternic. La ntrebarea este justiia un bine sau un ru, sofitii rspund c justiia este n realitate un bine al altuia, este un avantaj pentru cel care comand i un ru pentru cel care se supune. ternic s domine pe cel slab.

1.2.Determinai semnificaia expresiei relativismul gnoseologic al sofitilor. Sofistii,in spiritul lor relativist,au creat o dihotomie inte legea naturala si cea aplicata in societate,aceasta din urma fiind doar o conventie artificiala. n domeniul gnoseologiei(cunoaterii, cercetrii), sofitii adoptau o poziie individualist,fapt pentru care se vorbete relativismul gnoseologic al sofitilor, potrivit cruia orice om deine o nelegere proprie a lucrurilor i cunoaterea acestora. 1.3.Evaluai importana colii sofitilor pentru doctrinele politice i de drept.Principalul merit al sofitilor este acela de a fi intuit valoarea i importana omului n Univers, motiv pentru care au ndreptat filosofia asupra condiiei umane. n aceast preocupare ei ncearc o recunoatere a individualitii, a subiectivitii omului. O importanta deosebita a avut-o Gorgias.Pentru el nu exista un adevar cogniscibil,imuabil,oamenii fiind robii parerilor,iar adevarul este pentru fiecare lucrul in care este convins sa creada.El a ramas celebru prin afirmatia:Nimic nu este.

1.1.Prezentai ideile politico juridice a lui Socrate n raport cu ideile sofitilor. Socrate nu a scris nimic,tot ce se stie despre invatatura lui se stie din relatarile ale lui Platon si Xenofon. .El este primul filosof grecesc,care s-a preocupat de statuarea universalului ca temei filosofic al stiintei morale,dar,defapt,al oricarei stiinte.Justitia,sustine Socrate,ca parte a politicii,se ocupa de insanatosirea spiritelor 1.2.Explicai semnificaia maximei lui Socrate Eu tiu c nu tiu nimic..Socrate a fost att de dur n formularea acestui principiu, fiindc i critica pe cei care se credeau n materie de cunoatere alfa si omega, fr s recunoasc atunci cnd nu tiau ceva.Acesta e primul pas in cautarea adevarului, sa recunosti ca nu stii nimic,caci cu cit afli mai multe cu atat mai multe intrebari apar,deci - nu creste cunoasterea,ci ne-cunoasterea.Scopul gnditorului era de a aduce la contiina noastr simplul fapt al inexistenei supremaiei cunoaterii,adica orict de mult nu ai studia,orict experien nu ai avea,oricum nu vei ajunge s le tii pe toate i trebuie s fii contient de asta.Viata unui om este supusa schimbarilor,este impredictibila,suisurile si coborasurile succedandu-se fara o regula inteligibila.O viata de om se infaptuieste,se traieste faptuind si calitatea tuturor faptelor da calitatea vietii.Deci,raspunsurile pe care Socrate le cauta sunt niste raspunsuri,pe care nu le poate avea si tot ce poate face Socrate ca om este sa caute.Sunt intrebari filozofice care suporta numeroase raspunsuri,insa

nu unul singur,de aceea in momentul in care crezi ca ai gasit raspunsul si ai luminat definitiv o problema,cazi in ceea ce Socrate considera a fi cel mai greu pacat: a crede ca stii ceea ce nu stii de fapt.A crede ca stii ceea ce nu ii este dat omului sa cunoasca este o depasire a masurii,a conditiei umane care,fiind cel mai mare rau,este pedepsita prin cea mai vinovata necunoastere. 1.3. Analizai raportul lege cetean pornind de la ideile politico juridice a lui Socrate. Socrate isi fundamenteaza viziunea lui despre om,lume si viata pe temeiurile solide ale stiintei.De aceea el nici nu se mai ocupa cu probleme epistemologice,nici cu filozofia naturii sau cu probleme metafizice,ci problema care-l chinuia pe marele atenian era problema edificarii existentei omenesti pe temeiurile Logosului celui etern.Socrate privea totul din punctul de vedere al imperativelor etice si accentua raportul,pe care omul il are cu toate lucrurile.Prin aceasta el face din om problema centrala a filosofiei

1.1Prezentai principalele concepii politico juridice ale lui Platon pe baza dialogurilor Despre stat (Republica) i Despre legi. In dialogul Republica,Platon se intreaba care ar fi invatatura sortita sat raga sufletul dinspre devenire catre ceea ce este.Pentru a contempla ceea ce este,este necesar ca sufletul locuitorilor cetatii sa fie atras sper idea de Bine. Despre drept,Platon spune ca, legea eman de la om,ea este reflexul principiului Raiunii a toate ordonator,preeminena raiunii constituind temeiul tuturor realizrilor n cadrul domeniilor socialului. 1.2.Analizai raportul dintre organismul individual i organismul social la Platon.Una dintre ideile centrale ale dialogului Republica,prin care Platon explic fenomenele politice,este analogia de esen ntre sufletul individual i sufletul cetii,altfel spus ntre constituia interioar a sufletului individual i constituia statului,ce apare ca un fel de mare suflet colectiv.Paznicii,aflai sub influena unei educaii severe, vor locui i tri avnd totul n comun.Fericirea lor nu va fi personal,ei vor fi fericii numai dac cetatea n ansamblu va fi fericit. 1.3. Exprimai-v atitudinea fa de conceptul statului ideal formulat de Platon.Argumentai.Statul trebuie sa se bazeze pe o astfel de educatie,care sa se sesizeze prin gindire dreptatea,frumosul si binele.Bazindu-se pe oameni cu caractere puternice ,statul poatefi puternic si poate asigura fericirea tuturor,pentru ca statul imprumuta de la oameni caracterul acestora.Adevratul stat trebuie s asigure traiul n comun al tuturor cetenilor i s posede toate virtuile,adic nelepciunea,curajul, cumptarea i dreptatea.

1.1. Prezentai concepiile lui Aristotel referitor la apariia, esena i forma statulu i.Aristotel mentioneaza ca,legea bazata pe ratiune se preocupa ca totul sa fie subordonat fericirii sufletului si nu unor pasiuni trupesti,cum ar fi:goana dupa avere,putere. Studiind diferitele moduri de guvernare,Aristotel se intreaba cine trebuie sa detina suveranitatea in stat.Concluzia la care ajunge este aceea ca in stat,suverana trebuie sa fie legea,asa ca trebuie preferata suveranitatea legii. 1.2. Clasificai justiia dup Aristotel i caracterizai categoriile acesteia. . Coninutul legilor este justiia, al crei principiu este egalitatea.El distinge mai multe tipuri de justiie caracteristice dreptului.Prima dintre ele este justiia distributiv,care se aplic la repartizarea onorurilor

i bunurilor i tinde ca fiecare dintre asociai s primeasc o parte potrivit meritului su. Este o justiie proportional sau cum o numete chiar el geometric.Al doilea tip de justiie este cea coercitiv,care ar putea s se mai numeasc dup cum propune Giorgio Del Vecchio,i rectificativ,egalizatoare, adic regulatoare a raporturilor de schimburi reciproce.Acest tip de justiie trebuie ns neles ntr-un sens mai larg, el aplicndu-se numai raporturilor voluntare sau contractuale,ci i acelora pe care Aristotel le numete involuntare, care apar din delicte,pentru c i acolo se cere o anumit egalitate adic o coresponden ntre delict i pedeaps 3.Apreciai corelaia formei de guvernmnt i regimului politic pornind de la concepia aristotelic despre forma statului. Aristotel deosebeste trei categorii de forme politice:guvernarea de ctre o singur persoan,de ctre minoritate i cea a majoritii,fiecare categorie prezentndu-se sub forma monarhiei sau tiraniei, aristocraiei sau oligarhiei (cei bogai dein puterea, iar cei sraci sunt exclui din viaa politic) i democraiei sau politeia (regimul egalitii),aceste categorii acionnd n favoarea societii sau pentru sine.Aristotel analizeaz caracteristicile acestor tipuri de forme politice: tirania tiranul acioneaz n favoarea propriului interes,n cazul oligarhiei minoritatea acioneaz n favoarea societii, democraia majoritatea acioneaz n favoarea majoritii i nu n favoarea comunitii. Dupa Aristotel,exista trei specii de constitutii pure,carora le corespund tot atitea forme de guvernamint:regalitatea,aristocratia si republica.Exista si alte trei specii,deviatii ale celor dintii:tirania pentru regalitate,oligarhia pentru aristocratie si demagogia pentru republica.Regalitatea este forma de guvernamint,care se bazeaza pe superioritatea absoluta a individului care domneste,superioritate data de virtute.Aristocratia este forma de guvernamint,in care(suveranitatea apartine celor bogati) aristocratii alesi dupa merit,cel putin tot atit cit si dupa avutie.Oligarhia este forma de guvernamint,in care suveranitateaapartine celor bogati.Tirania apare acolo unde puterea este concentrate in mina unei singure personae,care nu detine nici virtute,nici avere si care conduce in mod despotic.Aristotel studiaza in Politica ce nu este democratia.Astfel,democratia nu este acolo unde oamenii liberi in minoritate comanda unei multini,care nu se bucura de libertate.Nu este democratie nici acolo unde suveranitatea apartine bogatilor,chiar daca ei ar forma majoritatea.Aristotel trece la aplicarea sa practica in organizarea statului.Statul cuprinde trei clase deosebite:oameni foarte saraci,foarte avuti si care sunt la mijloc intre aceste extreme.In primul caz,au loc cele maim lute atentate,din lacomie de putere;in cel deal doilea caz,perversitatea se iveste in jurul delictelor particulare,iar crimele se savirsesc intotdeauna,fie din trufie,fie din perversitate.Concluzia fireasca este aceea ca statul este puternic atunci cind se sprijina pe stare de mijloc.

1.1.Descriei ideile politicojuridice a stoicilor. Ei stoicii,considera intelepciunea ca lucrul cel mai de pret pentru om.In conceptia stoica,sufletul facut din aer si foc,este material,caracter pe care stoicii l-au argumentat prin raspindirea sufletului in tot corpul si prin asemanarea morala a copiilor cu parintii ce le-au dat nastere. Deoarece sufletul universal are intentionalitate,el indruma universul spre un scop.Etica stoica este fundamentata pe intelegerea faptului ca omulnu este nici in fata naturii,nici desupra ei,ci in sinul natuii si pe baza cunoasterii,el poate duce o viata conforma cu natura. 1.2.Stabilii cauzele rspndirii ideilor colii stoice n Roma Antic.. nrurirea i rolul stoicismului la Roma antic au fost imense, ndeosebi asupra vieii civice i politice imperiale;au fost mari oameni politici i aristocrai ai spiritului precum Seneca,Cato de Uttica care au trit i murit n convingerile filosofiei stoicilor,ca nite adevrai eroi ai raiunii i virtuii.Zenon a introdus ideea de "cetean al lumii" - o idee cu totul nou i generoas n acele timpuri. A avut de luptat cu prejudecile, ntruct aceast idee necesita depirea barierelor "cetii" - unitate de baz a culturii,i chiar politicii eline

1.3.Apreciai influena colii stoice asupra filosofiei cretine. Pentru stoici Divinitatea este ceva material,de aceea fizica si teologia nu sunt decat doua moduri de a privi acelasi obiect.Natural,acesta n-ar fi Divinitate,daca el n-ar avea cea mai inalta aptitudine a omului:ratiunea. Dar pentru stoici si ratiunea este ceva material. Prin aceasta divinitatea - ratiunea - domneste peste tot ceea ce se intampla atat in lumea plina de viata,cat si in aceea lipsita de viata,ea este identica la stoici cu ceea ce poporul simplu numeste "destin", acea putere uriasa careia si zeii i se supun.

1.1.Relatai principiile fundamentale ale colii epicuriene.O figura notorie a acestei perioade a fost Epicur,care s-a impus in istoria filosofiei nu atit prin fizica sa,cit printr-o conceptie etica si juridical atent elaborata.In acest domeniu,epicureismul este conceput ca o teorie a placerii.In realitate,etica creata de Epicur nu se poate confunda cu a cirenaicilor,pe care Epicur insusi ii numeste desfrinati.El afirma ca,placerile pot asigura echilibrul si inlatura suferinta numai daca sint controlate de ratiune. . Epicur face deosebire dintre doua feluri de placer,si anume:placerea in repaos-calma si persistenta,care este lipsa oricarei dureri fizice si a oricarei nelinisti sufletesti;placerea in miscarevie,rapida,trecatoare,constind in satisfacerea nevoilor corporale. Epicur arata ca,prima este spiritual si ea este adevarata placer,placerea constitutive.Epicur,de asemenea,clasifica dorintele in 3 grupe:naturale si necesare(foamea,setea)naturale si nenecesare(casatoria,cresterea copiilor);nenaturale si nenecesare (bogatia,onorurile).Omul poate fi fericit,dupa Epicur,satisfacindu-si dorintele natural si necesare. 1.2.Determinai cauzele apariiei statului dup Epicur.Temelia concepiei epicuriene o formeaz ideea de libertate.Libertatea, dup Epicur,este responsabilitatea omului fa de alegerea sa raional n via.Ea fiind dependent de fiina uman, nu poate fi supus nici unei dominri.Scopul statului este asigurarea securitii indivizilor i nlturarea acestui pericol ce amenin viaa n comun. 1.3.Analizai evoluia ideilor lui Epicur n perioada modern.Doctrina lui Epicur este net impotriva idealismului. Logica, fizica si etica se bazeaza pe o conceptie materialista. Rolul lui Epicur a fost imens in raspandirea spiritului stiintific materialist. Prin ceea ce i-adaugat Epicur materialismului lui Democrit, s-a ridicat pe o treapta inalta si a creat o baza pentru determinismul stiintific in deosebi prin felul cum se interpreteaza miscarea atomilor. r.Epicur scrisese preceptele sale filosofice pentru a da lumii un indreptar dupa care sa isi dobandeasca fiecare fericirea,dar rareori alaturi de gandirea rece,gasesti un suflet aprins si entuziast.Epicur urmareste sirul gandurilor lui,iar viata intreaga in raport cu omul sau cu celealte pamantesti,n-a fost pentru el decat un obiect supus observarii si studiului.

1.1.Expunei principalele idei referitoare la stat i drept ale lui Cicero. El a pus la baza politicului si juridicului,morala.Un stat nu poate dura,daca cei care-l conduc nu au in vedere binele comun.El sustinea

ca,virtutea este o necessitate umana atit de strigenta sic a dorinta de a apara bunastarea comuna este atit de mare incit forta lor a invins orice forme ale placerii si ale inactivitatii.De aceea,subordonarea fata de stat este o lege naturala,astfel,incit cel care ii subordoneaza autoritatii statale si pedepsei legale pe toti cetatenii trebuie pus mai presus de orice.O cetate trebuie sa fie organizata,avind ca fundament dreptul public si principiile morale.Punind la baza statuli-justitia,Cicero incearca sa-I surprinda esenta.Justitia este o etica sociala,ea se refera la ceea ce este inafara individului uman si priveste relatiile omului cu alti oameni. 1.2.Determinai categoriile dreptului n concepia lui Cicero.Dreptul,n concepia lui Cicero,nu este un produs al voinei,ci este dat de natur.El cuprinde trei precepte fundamentale: s trieti onest,s nu prejudiciezi pe altcineva,s dai fiecruia ce este al su .Ideea dreptii,fiind legat de finalitatea dreptului,este neleas ca arta de a ndeplini binele i egalitatea.Cicero divizeaz dreptul n drept natural i n drept pozitiv. Dreptul natural,opineaz filisoful,este o lege superioar,dup care se apreciaz justeea legii pozitive.In De republica,el susine c acest drept nu poate fi modificat,abrogat i nu te poi abate de la el, deoarece este o lege natural nnscut, implantat n individ.Dreptul natural precede orice lege scris,existena statului. Legea naturii este raiunea suprem dup care oamenii deosebesc dreptul de nedrept, cinstea de ruine.Dreptul pozitiv este ntemeiat pe necesitile comune ale oamenilor,fiind supus modificrilor n funcie de mprejrri. 1.3.Estimai legtura conceptual a ideilor politic juridice ale lui Cicero i Aristotel. .Aristotel caut dreptul n observarea raional a naturii.In viziunea sa,omul este o parte integrant a naturii n dubla accepiune: ca parte a materiei, participnd la procesul acesteia, i ca fiin raional ce se deosebete de alte entiti naturale. Cel care a conturat teoria dreptului natural a fost Aristotel.Problema dreptului i statului a fost tratat de el n lucrrile Politica i Etica.Aristotel caut dreptul n observarea raional a naturii.In viziunea sa,omul este o parte integrant a naturii n dubla accepiune: ca parte a materiei, participnd la procesul acesteia, i ca fiin raional ce se deosebete de alte entiti naturale.Cercetnd politica,dreptul i legile,Aristotel ajunge la concluzia c justiia n politic poate fi numai ntre persoane libere i egale care aparin unei comuniti,iar prerogativele i dreptul trebuie s fie n mod necesar identice.nsi natura lucrurilor respinge puterea unei singure persoane asupra tuturor cetenilor, deoarece aceasta ar da natere bunului plac. Justitia politic, dup Aristotel, este dreptul politic.Dreptul este ordinea comunitii politice.Dreptul politic se divizeaz n drept natural i drept pozitiv.Dreptul natural este imuabil i specific tuturor,indiferent de faptul dac va fi recunoscut sau nu.Dreptul pozitiv,spre deosebire de dreptul natural, este variabil de la o comunitate politic la alta, aa cum exist diverse popoare i organizri de stat. n epoca roman, cel care a avut o concepie bazat pe existena dreptului natural a fost Marcus Tullius Cicero.Opiunile ilustrului orator cu referire la drept au fost influenate de multe coli.Operele sale De republica i De legibus se apropie de tematica platonian, dar snt aristotelice i stoice dup coninut.Dreptul nu se bazeaz pe opinia arbitrar a omului, ci se conduce de o justiie natural, imuabil i necesar, pe care-l mrturisete contiina nsi a omului.Nu trebuie de considerat c tot ce este dat ca drept poate fi just, cci astfel i legile tiranilor ar nsemna s fac parte din acest drept.Dac ntr-un stat drepturile, obligaiile nu snt repartizate rezonabil i el nu dispune de instrumentele necesare de organizare politic, iar cetenii nu se bucur de suficient libertate, atunci aceast ornduire de stat nu va mai fi viabil.