Sunteți pe pagina 1din 40

Comert International Explicai: 1. Prin ce se deosebeste teoria Avantajelor Comparative (Ricardo) de teoria Proprietii factorilor de Producie (HO ).

Specializarea unei tari n vederea exportului nu se face la voia ntmplarii sau dupa bunul plac al unor guvernanti. Trebuie sa se tina seama de avantajul absolute pe care o tara l detine n raport cu alta ( dam Smit!". #aca nu exista un asemenea avantaj$ atunci decizia de specializare internationala se poate baza pe avantajul comparativ. Teoria avantajului comparativ este atribuita lui #avid %icardo si constituie una dintre premisele fundamentale ale comertului liber. &ornind de la principiul avantajului absolute de dam Smit!$ %icardo arata ca$ c!iar daca o tara sau o firma nu are avantaj absolut intr'un domeniu (nu este cel mai eficient producator pentru nici unul dintre bunurile din domeniul lui"$ poate totusi sa castige avantaj comparativ prin specializare$ adica sa actioneze inspre producerea bunului cu cel mai mic cost de oportunitate al productiei. (n virtutea teoriei ricardiene$ o tara se poate specialize n domeniul n care detine cel mai mare avantaj sau cel mai mic dezavantaj. #esi contestata$ n special datorita numeroaselor abstractii pe care le face$ teoria lui %icardo a preocupat tot timpul pe economistii care i'au succedat. (n epoca noastra$ E. )ec*s!er$ +. ,!lin si &. Samuelson$ au deplasat optica de abordare spre analiza cauzelor -diferentei de costuri relative.$ diferenta determinata de dotarea inegala a tarilor cu factori de productie. #upa teorema H.O.S., ntr'o economie desc!isa$ fiecare tara dispune de un avantaj comparativ$ avnd deci interesul sa se specializeze n productia unor bunuri a caror fabricare necesita relativ mai multi factori dintre cei cu care este dotata relativ bine.

!. "n ce const Parado#ul lui $eontieff. &entru a putea testa ct mai exact valabilitatea modelului )ec*sc!er',!lin pe economia unei anumite /ri (Statele 0nite ale mericii"$ folosind date statistice exacte privind comerul exterior al /rii$ 1eontief a considerat situaia n care aceasta 2i'ar reduce simultan exporturile 2i importurile cu un milion de dolari (S0 ". stfel$ prin intermediul tabelei 3input4output.$ s'a putut determina ce cantitate de factor capital (5" 2i ct factor munc/ (1" ar putea s/ fie eliberai$ n acest fel$ din ramurile exportatoare 2i$ de asemenea$ ce cantitate din ace2ti factori de producie ar trebui mobilizat/ pentru a produce pe plan intern bunurile$ valornd respectivul milion de dolari$ care nu ar mai fi importate. (n acest scop$ 1eontief a luat n considerare produse pe care S.0. . putea s/ le produc/ n interior.

unde: ' (541"6 7 reprezint/ raportul dintre factorii capital 2i munc/ necesari n economie pentru a produce bunuri care s/ nlocuiasc/ importurile$ la care se renun/8 ' (541"9 7 este raportul dintre factorii capital 2i munc/ ce au fost eliberai din acele ramuri care produceau bunuri destinate exporturilor la care s'a renunat.

1eontieff demonstreaz/ c/ m/rfurile exportate de S0 se produceau cu un consum intensiv de munc/ 2i nu folosind capitalul (cum susineau adepii modelului ),S"$ astfel ajungnd la concluzii opuse. Este vorba de neomogenitatea factorilor de producie$ in special a muncii. 1eontieff folose2te metoda intr/ri'ie2iri 2i susine c/ S0 'recurge la comer exterior pt a economisi capital 2i a dispune mai degrab/ de for/ de munc/. stfel factorul de ptoducie n 0S este munca si nu capitalul. ceast/ concluzie a fost considerat/ si denumit/ Paradoxul Leontieff.

%. Care sunt tan&enile 'ntre cele ! teorii( teoria decalajului te)nolo&ic (Posner) *i a ciclului de via a produsului (+ernon). :aptul c/ toate statele au acces la te!nologiile si cuno2tinele te!nice existente$ ceea ce le permite s/ produc/ la intern ntreaga gam/ de produse care se pot obine cu factorii de producie disponibili$ sugereaz/ c/ opiunea pentru o gam/ mai restrns/ de bunuri si pentru metodele specifice de producie se face exclusiv pe baza preurilor factorilor de producie. (ntr'adev/r$ piaa produselor finite e influenat/ ntr'o mare m/sur/ de conjunctura economic/ a pieei factorilor de producie. #atorit/ acestui fapt statele vor ncerca s/7si valorifice la maxim avantajele comparative de pe aceast/ a doua pia/. Ele vor alege s/ produc/ acele bunuri sau s/ utilizeze acele metode care le permit folosirea ntr'o proporie mai mare a factorilor relativ mai abundeni si mai ieftini bordarea neote!nologic/ aduce n discuie noi determinani ai sc!imburilor internaionale: evoluia te!nologic/ si apariia de noi produse$ ambele rezultate ale progresului te!nico'2tiinific. ceast/ abordare cuprinde dou/ teorii complementare: 1).Teoria decalajului tehnologic a lui 6. &osner consider/ c/ avansul te!nologic ncorporat n bunurile exportate de /rile dezvoltate este datorat activit/ii de cercetare'dezvoltare. ;/rile care investesc n acest tip de activit/i nregistreaz/ ritmuri mult mai mari de nnoire a produselor dect celelalte /ri 2i astfel$ apare un decalaj mare ntre /rile dezvoltate 2i cele n curs de dezvoltare. &rin intermediul comerului are loc o difuziune a progresului te!nologic care are ca efect dezvoltarea economic/. (n realitate ns/$ /rile s/race au un acces limitat la te!nologia nalt/ datorit/ costurilor ridicate ale te!nologiei$ precum 2i a monopolului deinut de /rile avansate asupra acestui domeniu. &entru a nlesni accesul la te!nologie al /rilor s/race una dintre soluii este construirea n economiile naionale a unui sistem de protejare a propriet/ii intelectuale care s/ apere creaia inteligenei umane de orice fel de abuz (falsificarea produselor 2i a serviciilor$ pirateria$ contrafacerea". #ealtfel$ resursele de inteligen/ din fiecare ar/$ precum 2i o politic/ de promovare a inventivit/ii 2i creativit/ii contribuie la realizarea unor modific/ri structurale n economie (prin nnoirea 2i diversificarea permanent/ a produselor 2i a serviciilor comercializate" paralel cu mbun/t/irea sistemelor de protejare a propriet/ii intelectuale. 2).Teoria ciclului de via al produsului #up/ %. <ernon ciclul de via/ al produselor cuprinde patru faze: produs nou$ produs aflat n cre2tere$ produs la maturitate 2i produs aflat n declin$ fiecare faz/$ determinnd fluxuri comerciale diferite. Produsele noi (aflate n primul stadiu" sunt destinate iniial pieei interne cu scopul de a testa reaciile consumatorilor. #ac/ produsul are succes$ el va intra pe piee externe$ cu mare capacitate de absorbie$ n /ri industrializate cu consumatori foarte exigeni. Este faza n care ara produc/toare va deine monopolul produciei 2i al comerului cu respectivul produs. (n stadiul al doilea$ pentru produsul aflat n cre tere scade preul. =ererea va cre2te n alte /ri dezvoltate n care vor fi localizate centre de producie ce ar putea fabrica produsul la fel de bine ca 2i ara de origine. :luxurile comerciale vor nregistra sc/derea exporturilor produsului n cauz/ n ara de origine$ concomitent cu cre2terea exporturilor 2i a produciei /rii dezvoltate -urm/toare.. (n cazul produsului matur (stadiul al treilea"$ producia bunului n ara de origine se standardizeaz/ 2i nu mai este competitiv/. &reul va constitui principalul element de concuren/. =a o consecin/$ producia se va localiza n state cu costuri mai mici (noi state industrializate sau /ri n curs de dezvoltare cu for/ de munc/ ieftin/ 2i condiii fiscale mai favorabile". :luxurile comerciale vor evolua n sensul sc/derii exporturilor /rii de origine care deinea un avantaj comparativ n te!nologie nou/ 2i al cre2terii exporturilor /rilor n curs de dezvoltare. ;/rile n curs de dezvoltare ar beneficia de transferul de te!nologie nou/$ performant/$ de cuno2tine noi$ ncorporate n produsul respectiv. &rodusele care iniial erau exportate ncep s/ fie importate de la filialele

propriilor firme sau de la concurenii acestora. &otrivit acestei teorii$ /rile n curs de dezvoltare ar putea deveni ulterior exportatori importani ai acestor produse. (n stadiul al patrulea$ produsul aflat n declin ncepe s/ fie importat de ara inovatoare care va investi n activitatea de cercetare'dezvoltare pentru a g/si modalit/i de a obine alte produse noi care vor parcurge acela2i ciclu de via/. Teoria lui %. <ernon permite identificarea nivelului de dezvoltare a unei /ri participante la sc!imburile comerciale internaionale prin compararea cu fazele ciclului de via/ al produselor. stfel$ produsul nou$ iniial de lux$ accesibil numai unui segment de consumatori cu venituri mari p/trunde pe o pia/ dintr'o ar/ dezvoltat/. flat n faza de maturitate acela2i produs este deja unul standardizat 2i este comercializat pe piaa /rilor cu dezvoltare medie$ iar n faza de declin$ produsul este comercializat pe piee din /ri slab dezvoltate. Este o teorie care demonstreaz/ 2i faptul c/ avantajele competitive ale /rilor partenere la sc!imburile comerciale internaionale sunt de scurt/ durat/. Ele se modific/ n timp$ printre altele 2i n funcie de fazele ciclului de via/ al produselor . ,. tadiile de de-voltare economic prin care trec econ. nationale pt a atin&e un &rad inalt de competitivitate international (dup Porter).

6ic!ael &orter$ autorul unor noi abord/ri considerate moderne 2i dinamice$ a elaborat teoria avantajului competitiv n care a pornit de la premisa c/ firmele pot obine avantaje competitive prin deinerea avantajelor te!nologice 2i nu prin abundena relativ/ a factorilor de producie. vantajul te!nologic se obine prin inovare$ prin valorificarea inteligenei umane. #up/cum a observat 6. &orter$ >aponia 2i =!ina au cunoscut o dezvoltare rapid/ dup/ cel de'al doilea r/zboi mondial datorit/ faptului c/ au reu2it s/ nlocuiasc/ lipsa resurselor prin inovarea 2tiinific/ 2i te!nologic/. &orter arat/ c/ avantajele competitive ale unei /ri sunt influenate de dou/ categorii de determinani care alc/tuiesc structura puternic/ a unui -diamant naional.: I categorie este alc/tuit/ din: !eterminanii factoriali II categorie de factori o formeaz/ statul i nt"mplarea# ansa. Spre deosebire de #. %icardo (adeptul unei economii libere de intervenia statului"$ 6. &orter consider/ c/ statul are un rol principal n influenarea evoluiei factorilor de producie prin politici de investiii$ subvenii$ prin reglementarea pieelor de capital$ prin politici educaionale. Statul singur$ ns/$ nu are puterea de a crea avantaje competitive. &oliticile publice trebuie s/ se armonizeze cu cele private pentru construirea unei configuraii durabile a diamantului. -=ompaniile dobndesc avantaje competitive acolo unde locaia activit/ilor lor le permite s/ obin/ acumul/rile adecvate de active 2i cuno2tine specializate$ unde primesc prompt 2i sugestiv informaii despre cerinele pieei unde elurile proprietarilor$ managerilor 2i lucr/torilor converg spre investiii durabile8 unde climatul macroeconomic este mai dinamic 2i mai provocativ... :irmele reu2esc acolo unde diamantul naional este cel mai favorabil.. (n viziunea lui 6. &orter economiile naionale parcurg patru stadii ale dezvolt/rii avantajelor competitive n cadrul cre2terii economice. ceste stadii reflect sursele avantajului unei /ri precum 2i natura ramurilor industriale de succes: 1. stadiul avantajelor determinate de dotarea cu factori de producie$ 2. stadiul avantajelor competitive determinate de investiii$ %. stadiul avantajelor competitive determinate de inovare$ &. stadiul avantajelor competitive determinate de avuia naional. &orter observ/ c/ diferenele manifestate ntre /ri n abundena factorilor nu sunt att de importante ca diferenele te!nologice. #e multe ori abundena factorilor ar putea reduce avantajul competitiv pentru c/ apare risipa. %aritatea factorilor$ n sc!imb$ ar putea stimula inovaia. =ompetitivitatea naional/ nregistreaz/ o continu/ cre2tere n primele trei stadii$ iar n al patrulea economia ar putea intra n declin. 6odific/rile structurale din economiile naionale sunt determinate de investiiile n cercetare'dezvoltare'inovare concretizate n produse 2i servicii din ce n ce mai performante care asigur/ succesul pe o pia/ intern/ sau extern/. pariia pe piaa mondial/ a unor produse 2i servicii care s/ satisfac/ n cel mai nalt grad exigenele consumatorilor din ntreaga lume contribuie n mare m/sur/ la modernizarea comerului mondial n strns/ leg/tur/ cu protejarea drepturilor de proprietate intelectual/ cu un rol important n cre2terea num/rului de invenii 2i inovaii$ mai ales n /rile n curs de dezvoltare$ interesate n mbun/t/irea te!nologic/ a produciei industriale naionale. ;/rile

care au amnat implementarea politicilor inovatoare n producia naional/ paralel cu asigurarea unor sisteme sigure 2i coerente de proprietate intelectual/ s'au confruntat deseori cu reducerea ratei productivit/ii$ cu dificult/i n adaptarea la preurile fluctuante ale resurselor de materii prime$ cu sc/derea competitivit/ii pe piaa internaional/$ dar 2i cu stagnarea economic/. .. /escriei care sunt cele . metode de evaluare a valorii marfii 'n vam0 conform 1A22. Evaluarea vamal/ se face conform cordului ? TT$ care are @ metode de evaluare: 1) 'etoda de sta(ilire a valorii tran)aciei cu marfa respectiv ori *n (a)a preului efectiv pltit sau de pltit8 2) 'etoda de sta(ilire a valorii tran)aciei cu marf identic. Se consider/ identice m/rfurile care se aseam/n/ n toate privinele cu marfa evaluat/8 %) 'etoda de sta(ilire a valorii tran)aciei cu marf similar. Se consider/ similar m/rfurile care$ de2i nu sunt identice$ au caracteristici asem/n/toare 2i se constituie din componente asem/n/toare$ fapt ce le permite s/ ndeplineasc/ acelea2i funcii ca 2i marfa evaluat/ 2i s/ fie intersc!imbabile din punct de vedere comercial8 &) 'etoda de sta(ilire a costului unitar al mrfii. 1a determinarea valorii n vam/ a m/rfii prin metoda dat/$ drept baz/ se ia preul la o unitate a acestei m/rfi la momentul import/rii$ la care ea se vinde n cele mai mari partide persoanei ce nu este n relaii de interdependen/ cu vnz/torul 2i se va vinde pe teritoriul /rii f/r/ modificarea st/rii ei iniiale. +) 'etoda de sta(ilire a valorii calculate a mrfii. 1a determinarea valorii n vam/ a m/rfii prin metoda dat/$ drept baz/ se ia valoarea unei unit/i de marf/ dat/$ calculat/ prin adunarea: (A" valorii ori a preului materialelor folosite la fabricarea m/rfii 2i c!eltuielilor generale suportate de produc/torul ei8 (B" c!eltuielilor generale suportate n leg/tur/ cu vnzarea pe teritoriul /rii a m/rfurilor importate de aceia2i clas/ 2i tip$ inclusiv a c!eltuielilor pentru asigurare$ transport$ nc/rcare$ desc/rcare 2i transbordarea a m/rfii$ efectuate pn/ la trecerea frontierei vamale$ 2i a altor c!eltuieli8 (C" beneficial obinut$ de regul/$ de c/tre exportator n urma livr/rii m/rfurilor de aceea2i clas/ 2i tip n %epublica 6oldova. 3. 4#plicai teoriile ba-ate pe diferenile internaionale de te)nolo&ii. (555)...nu'i sigur 6. &osner consider/ c/ avansulte!nologic ncorporat n bunurile exportate de /rile dezvoltate este datorat activit/ii decercetare'dezvoltare. ;/rile care investesc n acest tip de activit/i nregistreaz/ ritmurimult mai mari de nnoire a produselor dect celelalte /ri 2i astfel$ apare un decalaj marentre /rile dezvoltate 2i cele n curs de dezvoltare. &rin intermediul comerului are loc o difuziune a progresului te!nologic care are ca efect dezvoltarea economic/. (n realitate ns/$ /rile s/race au un acces limitat la te!nologia nalt/ datorit/ costurilor ridicate ale te!nologiei$ precum 2i a monopolului deinut de /rile avansate asupra acestui domeniu. &entru a nlesni accesul la te!nologie al /rilor s/race una dintre soluii este construirea n economiile naionale a unui sistem de protejare a propriet/ii intelectuale care s/ apere creaia inteligenei umane de orice fel de abuz (falsificarea produselor 2i a serviciilor$ pirateria$ contrafacerea". 6odelul ecartului te)nolo&ic ceast/ concepie despre comerul internaional a fost introdus/ n cercetarea din domeniul economiei internaionale c/tre 6ic!ael <. &osner$ n anul ADEA. Ea va fi analizat/ n acest context doar pentru a 3desc!ide drumul. c/tre un model mult mai cunoscut 7 cel al ciclului de via/ internaional al produsului (modelul lui <ernon". 6odelul ecartului te!nologic porne2te tocmai de la relaxarea unei premise eseniale a modelului )ec*sc!er',!lin$ 2i anume cea conform c/reia te!nologiile folosite sunt identice n economiile tuturor /rilor partenere de comer. 'odelul Posner presupune c/ o anumit/ te!nologie de producie nu este valabil/$ n acela2i timp$ n toate /rile participante la sc!imburile comerciale$ existnd o anumit/ ntrziere n transmiterea sau difuzarea noilor te!nologii de la o ar/ la alta. S/ consider/m$ din nou$ /rile 2i + 2i s/ presupunem c/ n ara apare un produs nou$ datorit/ eforturilor depuse n aceast/ ar/ n munca de cercetare'dezvoltare. =onform modelului ecartului te!nologic$ noul produs

nu va putea fi obinut imediat de diferite firme din ara +. stfel$ ecartul te!nologic este determinat de perioada de timp (de exemplu$ A@ luni" care survine ntre momentul introducerii noului produs pe piaa /rii 2i apariia unei versiuni a acestuia$ obinute de firme din ara +. #ecalajul existent se datoreaz/ perioadei de nv/are$ n care produc/torii din ara + 2i formeaz/ abilitatea de a asimila noua te!nologie de producie$ *noF'!oF'ul 2i un anumit nivel de eficien/ n producia noului bun. #e asemenea$ procurarea materiilor prime 2i materialelor$ instalarea ec!ipamentelor$ introducerea produsului pe pia/ implic/ 2i ele trecerea unei perioade de timp.

0n al doilea decalaj este determinat de ecartul cererii$ concretizat n perioada de timp dintre momentul apariiei produsului nou$ n ara $ 2i momentul accept/rii lui de c/tre consumatorii din ara +$ ca bun substitut al celor existente 2i pe care le g/seau pe pia/ n mod curent. cest ecart se datoreaz/ n mare m/sur/ loialit/ii fa/ de produsele existente$ inerie$ sau unor ntrzieri n fluxurile de informaii cu privire la pia/. ,bserv/m c/ meninerea unui flux continuu de inovaii permite /rii s/ exporte n continuare noi produse$ admind$ bineneles$ c/ intervalul dintre inovaii este mai scurt dect nsu2i ecartul te!nologic. &e de alt/ parte$ ns/$ dac/ produc/torii din ara nu reu2esc s/ inoveze ndeajuns de rapid$ iar introducerea noilor te!nologii n ara + determin/ apariia progresului te!nic$ atunci s'ar putea ntmpla ca noi produse din aceast/ din urm/ ar/ s/ p/trund/ pe piaa /rii (situaia comerului inversndu'se treptat". Ecartul tehnologic i performanele la export
Modelul propus de P.Krugman15 pornete de la dou ri sau zone: Nordul i Sudul. Spre deosebire de Sud, Nordul inoveaz, inovaia lund forma noilor produse fabricate cu rapiditate n Nord i abia dup un timp n Sud. utorul arat c noile industrii trebuie s ofere permanent ceva nou n Nord pentru a permite acestei zone s!i menin veniturile. "ndustriile noi intr n declin i dispar, mai devreme sau mai trziu, n faa competiiei create de salariile mici din Sud. Salariile ridicate din Nord reflect renta de monopol pentru noile te#nolo$ii. %onform lui &ru$man, monopolul tehnologic al Nordului este n mod continuu erodat prin transferurile tehnologice i nu poate fi meninut dect prin inovaii constante n noile produse. bordarea propus de &ru$man i are suportul n teoria ciclului de via al produselor.

Ciclul de via al produselor i comerul internaional sau teoria lui R.Vernon


Raymond Vernon1' este cel care a e(plicat comerul internaional cu produse manufacturate prin prisma ciclului de via al produselor. stfel, n evoluia sa, orice produs cunoate patru faze: apariia, creterea, maturitatea i declinul. )ntr!o prim faz, produsul este intensiv n te#nolo$ie, apoi, n faza produciei de mas, va necesita o intensivitate ridicat n capital *investiii+, n faza de maturitate i declin urmnd a avea de a face cu un produs banalizat, intensiv n mn de lucru puin calificat i care se va perima ncetul cu ncetul. a!a de apariie nu influeneaz comerul internaional: noile produse apar deoarece rspund unei nevoi e(istente pe respectiva pia, fiind fabricate i

consumate n ara de ori$ine a inovaiei1,. -roducia naional este n funcie de cererea intern, sin$ura reprezentativ n a e(prima aspiraiile i ac#iziiile poteniale ale consumatorilor naionali. )n a doua fa!" a ciclului# de cretere, apar i se multiplic e(porturile rii inovatoare spre ri partenere dezvoltate. )n aceast perioad, productorul va cuta s!i e(tind piaa, iar acest lucru se va realiza, n special, spre alte ri dezvoltate, n care consumatorii dispun de venituri care s le permit ac#iziionarea produsului. .irma novatoare ncearc s!i prelun$easc monopolul temporar, fiind prima care e(ploreaz pieele strine/ pe teritoriul naional au aprut imitaiile, iar se$mentul su de pia este permanent atacat. )n cursul celei de!a doua faze, balana comercial a rii inovatoare, n raport cu noul produs, devine e(cedentar, n vreme ce balana comercial a altor ri dezvoltate este puternic deficitar. )n ultimele dou faze, de maturitate i declin, flu(urile comerciale se inverseaz. 0ara inovatoare devine importatoare, iar rile imitatoare devin e(portatoare. ceast rsturnare este rezultatul urmtoarelor circumstane: produsul s!a banalizat, firma inovatoare l abandoneaz treptat i se consacr noilor produse/ piaa naional devine saturat i cererea rezidual este satisfcut prin importuri/ n acelai timp, apare cererea pentru produse de nou $eneraie/ produsele banalizate devin intensive n munc puin calificat, costurile de producie devin eseniale pe o pia pe care concurena este e(trem de puternic. 1reptat, n special n faza de declin, fabricarea produsului se delocalizeaz spre ri n curs de dezvoltare care rspund cerinelor le$ate de cost.

3. 4#plicai teoria uniunii vamale a lui 7.+iner. Teoria uniunii vamale dezvoltat/ de >.<iner (AD@G" se axeaz/ pe studiul aspectelor comerciale ale fenomenului de integrare economic/ 2i distinge dou/ modalit/i de transformare a curentelor de sc!imburi comerciale$ care apar 2i se manifest/ sub influena acestui proces. naliza lui <iner se plaseaz/ ntr'un cadru static$ ntr'o situaie de concuren/ pur/ 2i perfect/ cu randamente de scar/ constante$ f/r/ evaluarea impactului dimensiunii pieei asupra preurilor. >.<iner demonstreaz/$ deci$ c/ crearea unei unini vamale comport/ dou/ consecine majore asupra circulaiei m/rfurilor. &rima consecin/ este una benefic/ 2i este denumit/ -efectul de creare de comer.. cest efect este avantajos deoarece presupune o mai bun/ alocare a resurselor productive$ c/ci fo2tii produc/tori mai puin eficieni sunt nlocuii cu noi surse de aprovizionare ale c/ror costuri de producie sunt mai mici. doua consecin/ este denumit/ -efectul de deturnare de comer. 2i este defavorabil/$ deoarece implic/ substituirea fo2tilor produc/tori cu alii mai puin eficieni 2i competitivi$ determinnd astfel o alocare ineficient/ a resurselor productive. 2adar$ n conformitate cu teoria lui <iner$ efectul instituirii unei experiene de integrare economic/ va depinde de soldul dintre efectele de creare 2i deturnare de comer$ care$ n final$ determin/ succesul sau insuccesul ei 2i$ implicit$ contribuie la fundamentarea concluziei dac/ integrarea este dezirabil/ sau nu. 6eritul principal al teoriei lui <iner const/$ deci$ n introducerea acestor dou/ noiuni noi extrem de importante pentru efectuarea analizei uniunilor vamale. naliza lui <iner a fost considerat/ ns ulterior destul de ngust de ctre succesori deoarece se baza doar pe efectul pur de orientare a curentelor de sc!imb pentru un singur produs. ESEURI Trsturile de (a) ale economiei mondiale contemporane : A" cre terea furtunoa!" a num"rului de !tate !uverane 2i afirmarea economiilor naionale ca rezultat al evoluiei contradictorii 2i al destr/m/rii unor sisteme$ spaii economice (sistemul colonialist$ sistemul socialist$ sistemul 0.%.S.S.$ al Hugoslaviei etc."8 B" tendin#ele de recon!truire i de$voltare ale unor noi !pa#ii economice zonale$ regionale$ internaionale (pe baza unor uniuni integraioniste sau a unor societ/i transnaionale"8 C" unitatea economiei mondiale asigurat/ prin accentuarea 2i diversificarea interdependenelor economiilor naionale$ internaionale$ regionale 2i mondiale.

Tendintele sunt internationalizare' proces de apropiere a ec nat care se manifesta prin cresterea interdependentilor lor in toate dom de inf reciproca asupra proceselor economice ai acestor tari$ multinationalizare' procesul de prod in strainatate$ globalizare' tendinta de creare a econ mond unice si integrate Impactul integr asupra ,' #up/ cum este cunoscut$ perspectiva integr/rii in 0niunea European/ au determinat /rile candidate s/'2i desc!id/ economiile spre exterior$ in special c/tre 0niunea European/$ fapt ce s'a soldat cu sporirea concurenei pe piaa produselor 2i serviciilor 2i crearea stimulentelor viguroase pentru restructurarea economiilor. stfel$ in baza experienei /rilor din Europa =entral/ 2i de Est$ putem afirma cu certitudine c/ reorientarea exportului c/tre 0niunea European/ este insoit/ de ameliorarea competivit/ii produselor exportante cat 2i de o inteire a investiiilor. #iversificarea exporturilor$ atragerea investiiilor str/ine 2i integrarea in reelele globale de producie se impun drept m/suri de prim/ importan/ pentru redirecionarea geografic/ a comerului exterior al 6oldovei c/tre 0niunea European/. Sc!imbarea standardelor in confornitate cu cele europene. Impactul procesului de glo(ali)are asupra ,' 0na din tr/s/turile cele mai caracteristice ale activit/ii economice contemporane const/ n globalizarea ei$ fenomen care se explic/ printr'o interdependen/ crescnd/ a tuturor economiilor naionale$ fenomenul are la temelie nu att sporirea categoric/ a volumului tranzaciilor comerciale ntre /ri 2i a investiiilor directe$ ct$ n primul rnd$ trecerea la o specializare interramural/ a /rilor lumii prin sc!imbarea caracterului diviziunii internaionale a muncii. pariia unor te!nologii calitativ noi$ precum 2i IexploziaI n dezvoltarea mijloacelor 2i reelelor de comunicaie au favorizat specializarea /rilor nu att n producerea unui bun final$ ct n executarea anumitor operaiuni ale procesului de confecionare a acestuia. Sub influena globaliz/rii$ economia mondial/ contemporan/ cap/t/ un 2ir de tr/s/turi noi$ de care urmeaz/ s/ se in/ cont atunci cnd se pune la cale procesul de armonizare a economiei naionale cu economia mondial/. Imlicatiile procesului de integr econ region asupra com int :enomenul de integrare economic/ regional/ se manifest/ actualmente intr'un mod foarte impun/tor 2i dinamic prin dezvoltarea relaiilor comerciale pe baz/ regional/ 2i multiplicarea blocurilor comerciale$ constituind o etap/ esenial/ pentru o integrare complex/ in economia mondial/. &ornind de la ideea c/ integrarea economic/ regional/ este un proces care influeneaz/ 2i modific/ sc!imburile comerciale internaionale a2a cum organizarea relaiilor comerciale exterioare constituie o prioritate in cazul instituirii unei experiene de integrare. E9 8 0E$ 6E%=,S0%$ 1EJ etc &rocesul de integrare persita pe toate continentele Impactul -T. asupra econ mond STJ au efecte atit pozitive cit si negative : /f 0 pot ajuta T=# sa exploateze av lor comparative sau sa formeze altele noi$ datorita faptului ca detin un rol imp in te!n si in cunostinte$ participa cantitativ si calitativ la cresterea exp acestor tari$ lideri inovatori in ind lor$ transfera te!nol$ creste concurenta$ eficienta ec nationale$ perfectionarea prod$ /f 1 fac presiuni asupra guv$ prin finantarea partidelor politice cu scopul promovarii intereselor lor$ nerespectarea standardelor ecologice punind in pericol mediu exterior si sanatatea omului$ produc o cantitate mare de prod modificate genetic. Impactul procesului de cooperare asupra ,' Ea stimuleaza cresterea ec si diversificarea economiei prin crearea de obiective in diferite ramuri sau la extinderea celor existente. &ermite valorificarea superioara a res nat si umane. = este un factor al progresului te!nic permitind insusirea si transf de noi te!nologii$ asig adaptarea prod la cerintele pietei interne si ext. si impulsioneaza diversificarea prod destinate exp. =EcHnt are implicatii majore asupra %EH. =ontribuie la restructurarea #H6$ reducind inegalitatea nivelului de dezv e cintre t.$ la stabilitatea si la perspectiva in raporturile ec. i. contribuie la sporirea intelegerii si a colaborarii intre popoare si pron aceasta la consolidarea pacii in lume. Implicatiile integr ec int. asupra TC! A. Hn ansamblu$ economiile derivate din productia de serie mare sunt rezultatul unei mari eficiente economice pe o dimensiune optima a intreprinderii$ ce permite costuri medii unitare mai mici si prin aceasta '

posibilitatea cresterii competitivitatii pe piata internationala. B. C. Intensificarea concurentei in cadrul noii piete marite. &ermanent$ amplificarea dimensiunilor pietei rezulta din procesul de integrare economica$ determina intensificarea concurentei. 2tenuarea pro(lemelor (alantelor de plati prin economisirea de devi)e converti(ile. Hn general$ problemele balantei de plati incep sa fie considerate grave atunci$ cind are loc reducerea rezervelor in devize convertibile. Posi(ilitatea de a de)volta anumite activitati care nu pot fi abordate in mod eficient de catre anumite tari in mod individual din cauza limitarii pietelor lor. Ele pot participa efectiv la acestea$ in masura mai mare sau mai mica$ numai daca se grupeaza regionale Cresterea puterii de negociere in raport cu tarile terte sau fata de alte grupari regionale &uterea de negociere in relatiile internationale creste mai mult decit proportional comparativ cu cea rezultata din insumarea potentialelor acestora luate separat. 3ormularea mai coerenta a politicii economice nationale. Este un argument ce este citat atunci cind se evalueaza avantajele unei integrari economice. 6ai mult$ integrarea economica$ prin compromisurile pe care le antreneaza$ dar si prin riscurile ce le implica$ obliga statele nationale la imbunatatirea propriilor politici economice$ precum si la realizarea de transformari importante in structurile economiilor lor. Hntegrarea economica antreneaza transformari structurale$ intrucit diferentele dintre diferitele zone ale spatiului economic integrat devin mai vizibile si treptat mai insuportabile. Promovarea de transformari structurale se impune$ in mod deosebit$ in tarile in curs de dezvoltare. Hntegrarea economica va crea posibilitatea unei industrializari mai competitive a ace!tor economii. &osibilitatea de a obtine$ pe baza unui rapid proces de integrare$ o accelerare a de)voltarii economice si un nivel mai ridicat de utili)are a factorilor de productie.

K.

@.

E.

L.

M.

-istemul de comert preferential si implicatiile asupra com I ;/rile cele mai puin avansate beneficiaz/ de un tratament preferenial pe pieele /rilor dezvoltate 2i n curs de dezvoltare n baza unei serii de sc!eme 2i acorduri precum este Si!temul %enerali$at de Preferin#e &S%P' S?& e definit ca fiind o excepie la sistemul naiunii celei mai favorizate$ prin intermediul c/ruia /rile dezvoltate$ trebuie s/ acorde concesii comerciale /rilor din lumea a C'a pentru a le susine n dezvoltarea lor economic/. S?& reprezint/ eliminarea sau reducerea tarifului de import de c/tre statele avansate pentru anumite produse exportate de anumite /ri n curs de dezvoltare. ,biectivele S?&: (A" (B" (C" Sporirea veniturilor n /rile n curs de dezvoltare provenite din import &romovarea industrializ/rii n aceste /ri ccelerarea ritmului de cre2tere economic/.

ceste preferine vor r/mne n vigoare atta timp ct va fi necesar pentru a atinge scopul de diversificare a gamei de produse exportate 2i a cre/rii bazei industriale ale /rilor. (n decursul ultimelor C decenii de implementare a S?&$ /rile beneficiare au profitat n obinerea preferinelor tarifare de nereciprocitate 2i de nediscriminare din partea /rilor donatoare. ;/rile beneficiare de preferine sunt: ?rupul celor LL ;/rile care s'au autodeclarat n curs de dezvoltare

;/rile donatoare care au prev/zut o scutire total/ de taxe vamale la m/rfurile ce cad sub influena S?& sunt: :inlanda$ Jorvegia$ Suedia$ S0 . Si!temul (lo)al de preferinte comerciale &S%P*' Hn baza acordului$ tarile participante isi acorda reciproc facilitate tarifare$ in vederea dezvoltarii comerciale si cooperarii economice intre acestea. &rodusele la care se acorda asemenea facilitate$ sub forma reducerii procentuale a taxelor vamale de baza sau stbilirea unor taxe vamale preferentiale si consolidarea acestora$ precum si nivelul concesiilor figureaza in listele individuale ale fiecarei tari$ anexate la acord. Imlpcatiile 1redistribuirea geografica a exp$ imbunatatirea sc! dintre T=# si T#$

,olul 4'C in li(erali)area CI ,6= este o organizaie responsabil/ pentru supraveg!erea implement/rii tuturor acordurilor multilaterale care au fost negociate n cadrul rundei 0ruguaN$ precum 2i a altora ce vor fi negociate n viitor. O' a facilita implementarea$ administrarea 2i funcionarea instrumentelor juridice ale rundei 0ruguaN 2i ale oric/ror noi acorduri ce vor fi negociate n viitor. a reprezenta un for pentru negocieri cuprinse n acorduri pe noi subiecte care se afl/ n competena sa$ precum 2i continuarea liberaliz/rii comerului. ,6= va fi responsabil/ pentru reglementarea diferendelor dintre /rile membre ,6= va fi responsabil/ pentru examinarea periodic/ a politicilor comerciale ale /rilor membre =ontrolul pol com Transparenta af

2vantaje si limite ale intr mi5te Soc mixte reprezint/ o cale avantajoas/ a transferului de te!nologie. #ein/torul de te!nologie o poate valorifica prin aport la capitalul social de bunuri$ ec!ipament$ proprietate industrial/ prin acordarea de licene$ vnzare de *noF 7 !oF c/tre soc mixte. Ele reprezint/ un mijloc eficient de acces la resurse noi. &ermit diversificarea 2i sporirea afacerilor Soc mixte s4t c/i avantajoase nspre pieele afectate de barierele comerciale sau puin desc!ise comerului interna. ;/rile n curs de dezv ca gazd/ a soc mixte au urm/toarele avantaje: acces la te!nologii industriale moderne dezv industriei 2i a infrastructurii transfer de metode moderne de organizare 2i gestiune a produciei utilizarea 2i perfecionarea forei de munc/ utilizarea reelelor de comercializare occidentale p4ru promovarea exportului. sigurarea debu2eelor p4ru producia realizat/ n cooperare

Economisirea sau posibilitate sporirii resurselor valutare

#ificult/i 2i limite n practica soc mixte (n soc mixte se caracterizeaz/ prin instabilitate.=auzele fiind: O dificult/i ce in de comunicare reciproc/ Odiferena dintre culturile de afaceri e4e considerat/ ca o etap/ spre forme de integrare mai intense sau ca un mijloc de plasare pe piaa local/ a unor bunuri da ec!ipament sau te!nologii. 6uli parteneri occidentali se confrunt/ cu dificult/i de control 2i coordonare n cadrul soc mixte ndeosebi n /rile n curs de dezv. ceasta determin/ cre2terea c!eltuielilor 2i reducerea competitivit/ii la produsele realizate. &artenerii sunt preocupai de posibilitatea pierderii controlului asupra propriilor te!nologii 2i piee 2i alt/ posibilitate de favorizare a concurenilor.

2sociatiile de intreprin)atori reunesc anumite grupe de businessmani. &rincipala deosebire de firme ' scopul activitatii asociatiilor nu este obtinerea profitului$ ci reprezentarea intereselor grupelor respective in organele de stat si sustinerea intreprinzatorilor privati in elaborarea si coordonarea unor domenii comune de activitate (standardizarea productiei$ organizarea serviciilor de consultanta$ pregatirea cadrelor$ statistica de ramura etc". sociatiile pot fi constituite dupa: %amura de activitate ' reunind intreprinzatori dintr'o ramura industriala sau producatorii aceleiasi grupe de produse (asociatii ale producatorilor de za!ar$ celuloza$ !irtie$ sau asociatii care reunesc toate intreprinderile din industria c!imica"8 Tipul de activitate ' firme industriale$ comercialefturistice etc. Hn unele tari (>aponia$ :ranta$ Suedia" uniunile intreprinzatorilor de ramura sunt reprezentanti oficiali ai ramurii respective in cadrul negocierii diverselor probleme cu organele statale. :ormal$ uniunile de intreprinzatori nu urmaresc scopul de a influenta piata si pretul. Hn realitate$ insa$ ele adesea indeplinesc functii de cartel$ delimiteaza domeniile de influenta$ intervin in sfera de productie$ determinind cotele pentru participantii sai. =ea mai mare parte a uniunilor de intreprinzatori nu participa direct la tranzactii internationale$ dar in unele tari (in special$ in tarile scandinave" ele nu numai realizeaza tranzactii din numele firmelor participante$ ci adesea apar in calitate de furnizori unici ai anumitor marfuri pe piata externa$ avind drept de monopol la exportul acestora (industria forestiera$ industria !irtiei etc". Particularitile 'arii 6ritanii , mare parte dintre produse . companiile +ritanice au format )oldinguri 7 filialele lor fiind specializate pe

?radul de descentralizare a activit/ii manageriale sunt apreciate la nivelul conducerii )oldingului$ dar funcionnd un aparat managementul este alc/tuit dintr' un num/r redus de apersoane$ ce se ocup/ de elaborarea politicii de ansamblu 2i exercitnd controlul financiar. &robleme ce afecteaz/ funcionalitatea lor constau n sc/zuta integrare funcionale 2i comunicaii dificitare. Particularitile ale 7ermaniei lateral/ a comportamentului

firmele germane sunt organizate pe diviziuni sau funciuni gradul de centralizare a deciziei estee ridicat $ n acest scop se doteaz/ la nivelul a2alonului de vrf cu un grup de speciali2ti 2i funcionari$ ce pe lng/ controlul activit/ii componentelor firmei mai realizeaz/ numeroase lucr/ri 2i furnizeaz/ servicii sub diviziunilor organizaionale structura organizatoric/ predominant/ e orizontal/. :ormalizarea 2i birocratizarea fiind sensibile mai reduse dect n firme din :rana 7 6. +ritanie se reflect/ n comunicaii. decizii majore se adopt/ participativ de c/tre ec!ip/ managerial/ ce ia forma =onsiliului 6anagerial.

Particularitile 3ranei n :rana firmele sunt stucturate pe funciuni prezentate pe un grad nalt de formalizare procese decizionale 7 centralizarea apelndu'se la un num/r necesar de speciali2ti 2i funcionari

gradul de centralizare e mai nalt ca n ?ermania$ dar datorit/ tendinei pre2edintelui 4 director general a firmei de a monopoliza adoptarea deciziei major frecvent managmentul francez se folose2te epitetul $$ birocratic$$ al c/rui suport principal 7 ierar!ia puternic dezvoltat/ structuri organizatorice alc/tuite din numeroase niveluri ierar!ice

!e)voltarea comertul I in regimul C.3 cordurile comerciale si de plati cuprind serie de clauze esentiale : =J: si =TJ . =J: reprezinta prevederea inscrisa in tratatele de comert si navigatie sau in acordurile comerciale si de plati conform careia tarile semnatare se obliga sa'si acorde reciprocitate $ toate avantajele pe care le 'au4vor acorda celorlalte tari in domeniul relatiilor comerciale . ,bligatia acordarii =J: se aplica la import4export4tranzit si regula se va extinde asupra impunerilor de orice fel la import si export asupra transferurilor financiare internationale in legatura cu importul4exportul $ modul de perceperere a acestor taxe $ reguli si formalitati legate de import si export $ a taxelor interne aplicate asupra produselor importate $ a legilor $ regulamentelor $ reglementarilor privind vanzarea $cumpararea si transportul$ distributia produselor importate pe piata interna si administrarea restrictiilor atunci cand ele sunt permise . Hn acordarea =J: se utilizeaza formularea pozitiva si negativa : Hn practica relatiilor comerciale internationale $ clauza =J: poate fi inscrisa sub doua forme : A" neconditionata ' principiul egalitatii de tratament B" conditionata ' pricipiul compensarii %egulile au prevazut si exceptii de la =J: si au permis ca taxele vamale si alte bariere in calea comertului sa fie reduse in urmatoarele situatii: ' in cadrul unor aranjamente regionale ' tarile membrela aranjamentele regionale sa inlature barierele tarifare $ dar si alte bariere netarifare pentru o parte insemnata a comertului lor 8 ' aceste aranjamente sa nu determine crearea de noi bariere in calea comertului cu alte state 8 ' in cadrul unor aranjamente unilaterale de comert liber $ nereciproc

' de tipul acordurilor de asociere intre fostele colonii si tari membre ale 0E 8 ' aranjamentul inc!eiat intre S0 si tarile din zone =araibelor $ in care S0 permite importul din aceste tari fara taxe vamale 8 ' un alt tip de aranjament 7 S?& 7 T# acorda preferinte vamale unor T=# pentru anumite produse . 6odificarea a legislaiei fiscale 2i a celei referitoare la investiii str/ne$ acordarea de stimulente 2i facilit/i la egalitate investitorilor sub pretextul egalit/ii de tratament 2 a clauzei naiunii celei mai favori)ate$ au condus la acumularea unui num/r record de societ/i cu participare str/in/ care au contribuit la cre2terea importurilor 2i nu exporturilor.

/volutia politicilor com. Cont. -i factorii de influeta #e2i se caracterizeaz/ printr'o foarte mare varietate$ reglement/rile de politic/ comercial/ contemporane au unele elemente comune$ 2i anume: a" reglement/rile vizeaz/ o sfer/ foarte larg/ de probleme$ aceluia2i obiectiv fiindu'i consacrate mai multe instrumente (cu aciune direct/ sau indirect/"8 b" ca regul/$ m/surile care urm/resc stimularea exporturilor sunt active$ n timp ce restriciile asupra importurilor au un caracter pasiv8 c" problemele de ec!ilibru valutar'financiar (2i altele" se soluioneaz/ prin reglement/ri diferite$ ntr'un fel pentru exporturi 2i n alt fel pentru importuri8 d" existena unor diferene importante ntre reglement/rile referitoare la produsele manufacturate 2i cele cu privire la produsele de baz/ (acestea din urm/$ ndeosebi cele de provenien/ agricol/ beneficiind de o protecie mai ridicat/"8 e" sunt protejate cu intensitate si eficien/ deosebite interesele diferitelor grupuri sociale sau profesionale ori categorii de produc/tori$ in funcie de capacitatea acestora de a face fa/ concurenei internaionale8 f" se utilizeaz/ numeroase reglement/ri difereniate de la un partener la altul8 reglement/rilor generale li se adaug/ extrem de numeroase 3particulariz/ri.$ valabile numai pentru leg/turile comerciale cu un anumit partener (sau grup". %. Implicatiile procesului de integrare economica regional asupra comertului international. #upa al HH'lea razboi mondial$ datorita faptului ca piata capitalului s'a dezvoltat mult mai repede decat cea a marfurilor$ liberalizarea comertului international a devenit tot mai necesara. Hn comertul international incepe sa se manifeste doua tendinte: globalizarea pietei$ asa cum a fost ea sprijinita in cadrul cordului general pentru tarife si comert (? TT" si din ADD@ de ,rganizatia mondiala a comertului (,6="$ si crearea unor organisme economice regionale$ promovata la inceput de statele europene. =a urmare$ putem spune ca doua forte principale$ dinamice si oarecum contradictorii determina diverse mutatii de fond in cadrul economiei mondiale care modeleaza multitudinea de interdependente pe baza carora aceasta functioneaza si anume aparitia si functionarea aranjamentelor economice regionale in paralel cu adancirea unui proces de globalizare a economiei mondiale. =onstituirea unor ansambluri economice regionale$ este un fenomen care s'a accentuat in deceniul actual si pe care$ deocamdata$ analistii il apreciaza ca o modalitate$ pe care multe tari o prefera unui liber sc!imb generalizat$ care ar putea reprezenta o sursa potentiala de neintelegeri sociopolitice periculoase. %egionalizarea este calea cea mai eficienta care poate sprijini desc!iderea treptata a economiilor nationale spre piata mondiala in conditiile deosebite existente azi in lume. %egionalizarea si globalizarea sunt$ doua tendinte complementare. %egionalizarea economiei mondiale$ este$ paradoxal intr'un fel si rezultatul accentuarii globalizarii$ pentru ca procesul regionalizarii reconfigureaza intreg ansamblul in care evolueaza si se dezvolta statele lumii. %egionalizarea presupune ca statele nationale dezvolta relatii de interdependenta tot mai accentuate cu grade diferite de complexitate. cest process de regionalizare s'a manifestat fie prin aparitia unor grupari regionale cu c!aracter integrationist$ sau s'a dezvoltat prin adancirea unor raporturi comerciale$ investitionale$ a unor raporturi complexe de cooperare regionala.

Tendinta de formare a blocurilor regionale comerciale a fost determinata de actiunea mai multor factori$ atat de natura endogena cat si exogen. :actorii endogeni sunt rezultatul evolutiilor care s'au petrecut in interiorul unor tari sau grupari de tari deja constituite$ si care isi intensifica un proces de integrare. &rintre acestia amintim: dificultatile economice cu care s'au confruntat diverse economii in deceniile trecute$ ca urmare a crizei energetice si care au avut ca rezultat constientizarea faptului ca exista un potential de crestere insuficient valorificat$ si anume ' accesul neingradit la piete mai largi decat cele interne$ delimitate de frontiere8 optiunile fundamentale de politica economica similare$ conceptia comuna despre dezvoltare$ ca urmare a depasirii barierelor ideologice in relatiile J'S8 politicile de liberalizare a comertului intreprinse de multe tari in curs de dezvoltare (mai ales dintre acelea cu potential economic"$ proces care va face mai usoara o liberalizare accentuata pentru o viitoare integrare cu statele care apartin grupului statelor dezvoltate'industrializate8 anumite aspecte de ordin politic$ care au facut ca S0 $ >aponia si Europa ,ccidentala sa'si asume responsabilitati egale si care ca urmare s'au angajat in formarea a trei blocuri comerciale distincte$ cu rolul de a accelera in zona procesul de integrare regionala. Tendinta catre constituirea blocurilor comerciale regionale este si rezultatul actiunii unor factori exogeni$ care se manifesta si sunt in afara posibilitatilor de control ale tarilor sau gruparilor de tari: ca modalitate de acoperire a riscurilor potentiale determinate de diferite evenimente$ evolutii$ care se petrec fie in zona$ fie in alte zone (ex. :enomenul Ideturnare de comertI ' ca efect al integrarii sau al politicilor constiente ale unor economii dezvoltate"8 incercari in scopul de a compensa$ printr'o intensificare a sc!imburilor intragrup$ eventualele pierderi datorate din ingustarea unor piete extraregionale$ ca urmare tot a unor procese integrationiste. (ex. tari cum sunt =anada sau grupul de tari E1S reticente fata de o integrare mai avansata$ au fost nevoite sa'si revizuiasca pozitiile$ ca urmare a temerilor ca intensificarea tendintelor protectioniste in S0 si &iata =omuna$ ar putea afecta si interesele comerciale ale partenerilor IneutriI. &entru tarile in curs de dezvoltare apropierea de blocurile integrationiste este determinata in mare masura de teama de a nu ramane izolate". consideratii de ordin politic$ care de asemenea se pot constitui in factori exogeni determinanti ai formarii de blocuri regionale si anume dorinta de stabilitate politica si de a se intari sisteme democratice (ex. progresele realizate de ?recia$ Spania$ &ortugalia pentru a intra in =EE si$ in perspectiva 6exicul din intarirea relatiilor cu S0 prin J :T ". Hn perspectiva$ activitatea economica se va concentra in trei mari regiuni geografice ' sia$ merica de Jord si Europa ' centrate in jurul celor trei poli de putere conomica ' >aponia$ S0 si 0.E.$ denumite ITriadaI. Ele sunt economiile centrale in fiecare regiune si sunt principalele surse de te!nologie$ capital si fluxuri de comert pentru celelalte economii din zona$ iar in jurul lor se concentreaza tarile in curs de ezvoltare$ care sunt dominate de fluxurile de investitii care provin de la centru. #eja$ se constata o aglomerare a tarilor in curs de dezvoltare in jurul fiecaruia dintre cei trei poli ai Triadei. Se apreciaza ca in acest domeniu multe din tarile in curs de dezvoltare isi vor acorda legaturile economice cu tara'pol din regiunea de care apartin. Exista parerea ca acele tari care nu se vor lega de tara'pol prin intermediul fluxurilor de investitii straine vor fi marginalizate tot mai mult si in perspectiva le vor fi afectate perspectivele lor de crestere. mploarea pe care a luat'o fenomenul regionalizarii a determinat multi specialisti sa atraga atentia asupra faptului ca acordurile regionale ar putea sa asigure conditii pentru formarea de blocuri comerciale inc!ise. Specialistii sunt de parere ca nitiativele de integrare regionala si interregionala sunt mai degraba complementare decat alternative in promovarea unui comert desc!is. +locurile regionale nu impiedica$ ci dimpotriva$ stimuleaza sc!imburile internationale. =onstituirea acestor zone mai mult sau mai putin integrate nu trebuie sa duca la neintelegeri intre blocuri$ ci trebuie sa contribuie la conlucrarea regionalism 4 multilateralism in folosul dezvoltarii. naliza efectelor blocurilor comerciale regionale poate fi analizata si pe cateva directii$ cum ar fi: ' efectele de creare de comert' 1iberalizarea sc!imburilor in cadrul blocului comercial regional are efecte de creare de comert$ permitand surselor de aprovizionare ieftine sa le inlocuiasca pe cele mai putin eficiente' Efectele de creare de comert sunt cu atat mai mari$ iar cele de deturnare de comert cu atat mai mici cu cat:

comertul dintre state era mai puternic inaintea constituirii blocului$ partenerii au un nivel de dezvoltare mai ridicat si o economie cat mai diversificata$ apropierea preturilor produselor comercializate in interiorul gruparii fata de preturile mondiale este mai mare$ nivelul taxelor vamale inaintea formarii gruparii era mai ridicat$ tarile au dimensiuni mari$ nivelul taxelor extragrupare este mai redus. ' <eniturile din taxele vamale' %educerea sau eliminarea taxelor vamale determina dezvoltarea altor alternative (T< " pentru a compensa reducerile incasarilor bugetare' Hmplicarea in astfel de acorduri implica restructurarea sistemului vamal si fiscal$ ceea ce in multe cazuri presupune o armonizare a acestor sisteme intre membri gruparii$ cu efecte benefice$ dar si cu costuri pe termenscurt. ' Hnvestitiile straine directe' in general$ efectele sunt benefice$ pentru ca acordurile comerciale regionale presupun o piata mai mare$ un cadru legislativ armonizat$ elemente favorizante investitiilor. ' =oncurenta' +locurile comerciale regional induc o crestere a concurentei$ ceea ce are efect asupra cresterii eficientei si eliminarii monopolurilor' #e asemenea$ se creaza premise pentru aparitia economiilor de scara$ acces liber la o piata mai mare$ pentru initierea de reforme economice$ cu efecte directe asupra cresterii concurentei$ pentru integrarea la nivel de firma (asa cum s'a intamplat in cazul J :T "' #e cealalta parte$ instituirea unor bariere pentru cei din afara gruparii$ are efect de reducere a concurentei. ?ruparile regionale si subregionale (0E$ J :T ( cordul de 1iber Sc!imb Jord merican"$ E1S ( sociatia Europeana a 1iberului Sc!imb"$ 6E%=,S0% (&iata comuna a mericii 1atine""aparute in perioada postbelica cu c!aracter de integrare economica$ au urmarit armonizarea si concentrarea politicilor lor economice$ asigurand in functie de gradul de integrare convenit $ libera circulatie a produselor$ a serviciilor$ a capitalurilor$ a fortei de munca. Hn general$ prin constituirea acestor organizatii economice internationale cu caracter integrationist$ tarile lumii si in special tarile in curs de dezvoltare au urmarit sa'si potenteze eforturile in scopul cresterii economice sustinute$ sa contracareze efectele relatiilor externe inec!itabile$ sa lic!ideze subdezvoltarea. naliza comparata a proceselor de regionalizare in curs de desfasurare in cele trei mari regiuni$ scoate in evidenta existenta a putine puncte comune$ dar si constatarea ca pana in prezent$ nici una dintre aceste zone nu este organizata ca un bloc inc!is fata de exterior. Europa este exemplu pentru cum crearea unei piete comune regionale poate contribui la o mai mare desc!idere spre restul lumii.

&. ,olul 4'C in de)voltarea continua a procesului de li(erali)are comerciala internationala. 4rgani)atia 'ondiala a Comertului 84'C) 8A@ aprilie ADDK" este singurul organism international care se ocupa de normele ce dirijeaza comertul intre tari. Jucleul sau este constituit din cordurile ,6=$ care au fost negociate si semnate de majoritatea tarilor ce au participat la comertul mondial. ceste documente stabilesc norme juridice fundamentale ale comertului international. Sunt contracte care obliga guvernele sa'si mentina politicile comerciale intre limitele convenite. =!iar daca sunt negociate si firmate de guverne$ obiectivul lor este de a ajuta producatorii de bunuri si servicii$ exportatorii si importatorii sa'si continue activitatile. Scopul principal al sistemului este de a ajuta la circulatia fluxurilor comerciale cu maxima libertate posibila$ atata timp cat nu se produc efecte secundare defavorabile. ceasta inseamna pe de o parte eliminarea de obstacole. &e de alta parte denota ca particularii$ intreprinderile si guvernele cunosc care sunt normele ce dirijeaza comertul in toata lumea$ dandu'le siguranta ca politicile nu vor suferi sc!imbari bruste. =u alte cuvinte$ normele trebuie sa fie ItransparenteI si previzibile. =um acordurile sunt redactate si semnate de comunitatea tarilor comerciante$ adeseori dupa ample dezbateri si controverse$ una dintre functiile cele mai importante ale ,6= este de a servi ca for pentru celebrarea negocierilor comerciale. l treilea aspect important al muncii ,6= este solutionarea divergentelor. %elatiile comerciale poarta adeseori interese contrare. =ontractele si acordurile inclusiv cele negociate cu grija din sistemul ,6=$ necesita cateodata sa fie interpretate. 6odul cel mai bun de a rezolva aceste diferente este prin intermediul unei proceduri impartiale$ bazata pe un fundament juridic convenit. cesta este cel care inspira procesul de solutionare a diferentelor stabilite de cordurile ,6=. cordurile ,6= sunt intinse si complexe pentru ca se refera la texte juridice care abordeaza o mare varietate de activitati. Este vorba de urmatoarele probleme: agricultura$ textile si imbracaminte$ servicii bancare$ telecomunicatii$ contracte publice$ norme industriale$ reguli despre sanatatea alimentelor$ proprietate intelectuala si multe alte teme. Toate aceste documente sunt inspirate din diferite principii simple si fundamentale. ceste principii sunt baza sistemului multilateral de comert. Comertul fara discriminari 1. .atiunea cea mai favori)ata 8.'3)9 tratarea celorlalti in forma egala Hn virtutea acordurilor ,6=$ tarile nu pot prin regula generala sa stabileasca discriminari intre diversii sai interlocutori comerciali. #aca i se acorda unei tari un avantaj special (reducerea tarifului aplicabil la unul din produsele sale$ de exemplu"$ trebuie sa se faca acelasi lucru cu toti ceilalti membrii ai ,6=. cest principiu este cunoscut drept clauza natiunii celei mai favorizate (J6:". Sunt permise anumite exceptii. #e exemplu$ tarile care fac parte dintr'o regiune pot stabili un acord de liber comert$ care nu se aplica marfurilor ce provin din exteriorul grupului. , tara poate pune obstacole produselor ce provin din anumite tari$ ce sunt considerate obiect al unui comert neloial. Si in cazul serviciilor$ se permite ca tarile$ in anumite circumstante restranse$ sa aplice anumite discriminari. Totusi$ acordurile permit doar aceste exceptii cu referire la conditii stricte. Hn general$ clauza natiunii celei mai favorizate inseamna ca de fiecare data cand o tara inlatura un obstacol din fata comertului sau desc!ide o piata$ trebuie sa faca acelasi lucru pentru aceleasi produse sau servicii ale tuturor partenerilor comerciali$ bogati sau saraci$ slabi sau puternici.

2. Tratatul national9 tratatul de egalitate pentru natiuni si straini 6arfurile importate si cele produse in tara trebuie sa primeasca un tratament egal$ cel putin dupa ce marfurile straine au intrat pe piata. celasi lucru se aplica serviciilor straine si celor nationale si marcilor de fabrica sau de comert$ dreptul de autor si patentele straine si nationale. Tratatul national se aplica doar cand produsul$ serviciul sau lucrarea au intrat pe piata. stfel$ aplicarea taxelor vamale asupra importurilor nu constituie o violare a tratatului national$ c!iar daca produsele fabricate in tara nu sunt supuse unui impozit ec!ivalent. :n comert mai li(er$ de forma graduala si prin intermediul negocierilor %educerea obstacolelor catre comert este unul din mijloacele cele mai evidente de a insufleti comertul. ceste obstacole includ taxele vamale (sau impozite" si anumite instrumente cum ar fi interzicerile de importuri sau contingentele care restrang selectiv cantitatile importate. Hn mod ocazional s'au dezbatut si alte probleme$ cum ar fi rolul administrativ si politicile de sc!imb. #e la crearea ? TT$ in ADKL'KM$ s'au realizat opt runde de negocieri comerciale. 1a inceput$ aceste negocieri se centrau pe reducerea taxelor (taxele vamale" aplicabile marfurilor importate. =a o consecinta a negocierilor$ la sfarsitul lui ADMG tarifele aplicate tarilor dezvoltate pentru produsele industriale au scazut neintrerupt$ ajungand la aproximativ E$CP. &e de alta parte$ in anii QMG$ negocierile s'au amplificat pentru a include obstacolele netarifare asupra marfurilor$ si anumite domenii noi$ cum ar fi serviciile si proprietatea intelectuala. #esc!iderea pietelor poate fi benefica$ dar cere si o adaptare. cordurile ,6= permit ca tarile sa introduca sc!imbari graduale$ prin intermediul Iliberalizarii progresiveI. Hn general se acorda tarilor in dezvoltare termene mai indelungate pentru a'si indeplini obligatiile. Posi(ilitate prin intermediul consolidarilor Hn unele cazuri$ promisiunea de a nu ridica un obstacol in fata comertului poate fi atat de important ca si reducerea lui$ acum ca promisiunea permite intreprinderilor sa aiba o panorama mai clara asupra oportunitatilor sale viitoare. &rin intermediul stabilitatii si previziunii$ se incurajeaza investitiile$ se creaza locuri de munca si consumatorii pot profita de beneficiile concurentei: posibilitatea de a alege si preturi mai joase. &rin intermediul sistemului multilateral de comert$ guvernele incearca sa dea stabilitate si sa previzioneze activitatile economice. Hn ,6=$ cand tarile se !otarasca sa'si desc!ida pietele de marfuri si servicii$ isi IconsolideazaI obligatiunile. &entru marfuri$ aceste consolidari ec!ivaleaza la limite maxime de tipul taxelor. Hn unele cazuri$ drepturile de import aplicate sunt inferioare tipurilor consolidate. ceasta obisnuieste sa se intample in tarile in dezvoltare. Hn tarile dezvoltate tipurile efectiv aplicate si cele consolidate obisnuiesc sa fie identice. , tara isi poate modifica consolidarile sale$ dar numai dupa ce le negociaza cu partenerii sai comerciali$ ceea ce poate insemna ca trebuie sa'si compenseze pierderile comerciale. 0na dintre reusitele negocierilor comerciale multilaterale ale %undei 0ruguaN a constat in incrementarea unei proportii a comertului referitor la obligatiile consolidate (a se vedea tabelul". Hn agricultura$ astazi aproximaiv AGGP din produse au tarife consolidate. %ezultatul este un grad mare de securitate a pietelor pentru comercianti si investitori. Si sistemul incearca sa imbunatateasca previziunea si stabilitatea prin alte mijloace. 0nul dintre ele consta in a descuraja utilizarea de contingente si alte mijloace angajate pentru a fixa limite cantitatilor ce se pot importa (administrarea contingentelor poate crea o crestere a rolului administrativ si la acuzatii intr'o maniera neloiala". lt mijloc consta in a face ca normele comerciale ale tarilor sa fie atat de clare si publice (ItransparenteI" pe cat posibil. 6ulte din cordurile ,6= cer ca guvernele sa faca publice politicile si practicile lor in tara si sa le aduca la cunostinta ,6=. =ontrolul periodic al politicilor comerciale nationale prin intermediul 'ecanismului de /5aminare al Politicilor Comerciale constituie alt mijloc de incurajare a transparentei$ atat la nivel national cat si multilateral.

!e)voltarea unei concurente loiale =ateodata ,6= este descrisa ca o institutie de I comert liber I$ dar asta nu este complet exact. Hn realitate sistemul autorizeaza aplicarea de tarife si$ in circumstante restranse$ alte forme de protectie. Este mai exact sa se spuna ca un sistem de norme destinat dobandirii unei concurente libere$ leale si fara distorsiuni. Jormele asupra nediscriminarii ' J6: si tratatul national ' au ca obiectiv indeplinirea conditiilor ec!itative de comert. cesta este si el obiectivul normelor referitoare la dumping (exportari la preturi inferioare costului pentru a castiga parti ale pietei" si subventiile. &roblemele sunt complexe si normele incearca sa determine ce este leal sau nu si cum pot raspunde guvernele$ in particular prin intermediul aplicarii drepturilor de import aditionale calculate pentru a compensa prejudiciul ocazionat de comertul neloial. 6ulte din celelalte corduri ale ,6= sunt destinate sa sprijine concurenta loiala$ de exemplu in ceea ce priveste agricultura$ proprietatea intelectuala si serviciile. cordul asupra =ontractarii &ublice (care este un acord IplurilateralI pentru ca a fost semnat doar de unii din membrii ,6=" extinde normele in materie de competenta in ceea ce priveste cumparaturile realizate de mii de entitati IpubliceI ale multor tari. Si tot asa in mod succesiv. Cresterea de)voltarii si reforma economica Economistii si expertii in probleme comerciale recunosc in mare ca sistemul ,6= contribuie la dezvoltare. Se recunoaste de asemeni ca tarile mai putin avansate au nevoie de flexibilitate in momentul in care aplica cordurile. Si propriile texte ale acordurilor incorporeaza dispozitiile anterioare ale ? TT$ care prevad o asistenta special si concesiuni comerciale pentru tarile in dezvoltare. 6ai mult de trei sferturi din membrii ,6= sunt tari in dezvoltare si in tranzitie spre o economie de piata. #e'a lungul a sapte ani si jumatate cat a durat %unda 0ruguaN$ mai mult de EG din aceste tari au aplicat in mod autonom programe de liberalizare a comertului. Hn acelasi timp$ tarile in dezvoltare si economiile in tranzitie au fost mult mai active si influente in negocierile din %unda 0ruguaN ca in nici o alta runda anterioara. ceasta tendinta a distrus in practica idea ca sistemul de comert exista doar pentru tarile industrializate. facut de asemeni sa varieze anterioara inclinare a tarilor in dezvoltare pentru dispensa de la indeplinirea unor determinate dispozitii si corduri ale ? TT. 1a sfarsitul %undei 0ruguaN$ tarile in dezvoltare erau dispuse sa'si asume majoritatea obligatiilor ce se impuneau tarilor dezvoltate. Ju intamplator$ cordurile le'au acordat perioade de tranzitie pentru a se adapta la dispozitiile ' mai putin familiare si poate mai dificile ' ,6=$ in special in cazul celor mai saraci$ tarile Imai putin dezvoltateI. &%E=HR TH 4fecte de constituire a cadrului institutional ai 4c 6 6ai nti s'a constituit cadrul instituional al (ilateralismului$ al raporturilor ntre B state independente 2i suverane. S'au format organe 2i organisme n cadrul guvernelor 2i s'au nfiinat reprezentane diplomatice n str/in/tate. S'au semnat acorduri inerna.bilaterale$ s'au constituit asociaii$ comisii mixte$ consilii. =re2terea continu/ a num. Statelor 2i agenilor ec. &articipani la sc!imburile interna. condus la extinderea formelor de organizare a cooper/rii 2i la stabilirea 2i consolidarea cadrului instituional al multilateralismului manifestat prin tot mai multe organizaii interna. 84C4 92A24A asist fin e#terne ' Scopul acestor aciuni dezvolt/ economia social/ 2i democratizarea sau dep/2irea unor situaii de criz/ economic/.0rm/rind cauzele apariiei :E# se poate meniona c/ n /rile slab dezvoltate se manifest/ o contradicie evident/ ntre necesit/ile tot mai mari 2i posibilit/ile tot mai limitate de acumulare intern/.

Exist/ o serie de factori ce nu depind de aceste /ri care le diminueaz/ posibilit/ile de nsu2ire a plusprodusului realizat n cadrul naional: a" 1imitarea veniturilor n devize realizate din exporturi de /rile slab dezvoltate ca urmare a barierelor tarifare 2i netarifare stabilite de /rile dezvoltate. b" c" Stabilirea preurilor nesatisf/c/toare la exporturi 2i la importuri din parte /rilor dezvoltate Transferul profiturilor obinute de firmele str/ine ce activeaz/ pe teritoriul acestor /ri.

0n rol important l joac/ 2i factorii interni ai /rilor in dezvoltare. (ntr'un 2ir de /ri frneaz/ dezvoltarea r/m/2iele relaiilor econ$ pol$ sociale din trecut ce limiteaz/ proporiile pieii interne dndu'i economiei un caracter natural inc!is. (n numeroase /ri n dezvoltare nu exist/ un sistem capabil s/ mobilizeze operativ resursele financiare locale.

!eose(irea dintre ricardo si hos :iecare ar/ se va specializa in producerea acelor bunuri pentru care este cea mai avantajat/ sau cel mai puin dezavantajat/$ respectiv in producerea acelor bunuri ale c/ror costuri comparative sunt cel mai puin ridicate. ),S incercarea de explicare a avantajului comparativ$ argumentand faptul c/ sursa acestuia o reprezint/ diferenele in dotarea cu factori de producie. Se porne2te de la premisa c/ /rile nu dispun de aceea2i dotare relativ/ cu factori 2i$ deci$ nu au acelea2i costuri relative de producie. Sunt avui in vedere doi factori$ munca 2i capitalul.

Parado5ul lui ;iontieff 1eontief a construit o balan/ input'output pentru economia american/. :iecare industrie depinde de alte industrii$ pentru materiile prime sau pentru produsele intermediare. obinem un raport 645 pentru industriile exportatoare superior aceluia2i raport pentru industriile importatoare. =a urmare$ exporturile apar mult mai intensive in munc/ decat importurile$ care erau$ la randul lor$ mai intensive in capital decat exporturile. %ezultatul era opus celui a2teptat a fi obinut prin aplicarea modelului ),S$

Tangentile intre teoria lui Posner si <ernon tit &osner cit si <ernon in studiilor lor examineaz/ leg/tura dintre eforturile de cercetare 2i inovaie$ are loc o nnoire mai puternic/ a produselor$ ceea ce le permite acestora s/ menin/ un nsemnat decalaj fa/ de restul /rilor lumii$ ntr'o perspectiv/ mai ndelungat/$ innd seama de etapele pe care le poate parcurge un produs n funcie$ nu numai de c!eltuielile f/cute pentru el$ ci 2i de alte reacii fa/ de el pe piaa mondial/.

-tadiile dupa Porter +. dotarea,in$e!trarea cu factori de produc#ie !e includ ' factori de )a$" (:+" (resurse naturale$ clim/$ poziie geografic/$demografie" ' factori avan!a#i (: " (infrastructur/ in comunicaii$ munc/ superior calificat/$ facilit/i in obinerea *noF !oF 7ului" . -. condi#iile in care !e formea$" cererea =aracteristicile cererii interne sunt importante in modelarea atributelor produciei interne 2i in crearea unei presiuni in direcia inovaiei 2i a calit/ii. :irmele ca2tig/ in domeniul = atunci cand consumatorii naionali sunt rafinai 2i pretenio2i. .. indu!triile conexe din amonte i aval Succesul Elveiei in domeniul industriei farmaceutice este legat de succesul in industria c!imic/.

/. !trate(ia firmei, !tructura i concuren#a

T= (a)ate pe diferentele internationale de tehn Hpoteza tradiional/ a modelului ),S porne2te de la premisa c/ in producerea bunurilor se folosesc acelea2i te!nologii (c!iar dac/ nu 2i acelea2i funcii de producie". &entru a dep/2i limitele acestei ipoteze$ noile teorii introduc$ ca determinani ai sc!imburilor$ evoluiile te!nologice 2i apariia de bunuri noi. =onform lui 5rugman$ monopolul te0nolo(ic al 1ordului e!te in mod continuu erodat prin tran!ferurile te0nolo(ice i nu poate fi men#inut decat prin inova#ii con!tante in noile produ!e. bordarea propus/ de 5rugman i2i are suportul in teoria ciclului de via/ al produselor =ele dou/ elemente sunt baza abord/rilor neote!nologice$ care regrupeaz/ mai multe curente$ in special pe cele privind diferenele te!nologice de &,SJE% 2i ciclul de via/ al produselor de <E%J,J

:.I:./2 <2' !/ <I./, Economistul Hacob <iner$ analiznd fenomenele de -creare. 2i -deturnare de comer.$ a considerat c/ uniunea vamal/$ provocnd asupra produciei att efecte de creare$ ct 2i de deturnare a comerului$ efectivul net va fi din diferena dintre acestea. #ac/ uniunea vamal/ va produce cu prec/dere efecte de -creare de comer.$ aceasta va fi o surs/ care pledeaz/ n favoarea liberaliz/rii comerului internaional. Si invers: dac/ uniunea vamal/ ar determina cu prec/dere efecte de -deturnare de comer.$ aceasta ar influena nefavorabil procesul de liberalizare a comerului internaional.

:unctiile prin a pol comerciale ' ' ' ' de promovare a r ec externe 7 impolionarea exp de protejare a ec nat de concurenta str printr'o reglimentare si control al importurilor de realizare a unui ec!ilibru dinamic in balanta com de sporire a rezervei valutare a statului

Preturile ma5ime de e5port se folosesc ca instrumente de politica comerciala in cazul in care unele tari ncearc/ o ridicare artificiala a preturilor la anumite produse pe care le exporta. =a r/spuns la o asemenea politica$ tarile importatoare$ stabilesc preturi ma#ime de import la produsele respective$ la un nivel care sa nu dep/2easc/ preul produselor similare auto!tone$ sau sa le dep/2easc/.

Preturile minime la import se folosesc ca instrumente de politica comerciala in cazul in care produsele indigene au costuri de producie mult mai nalte dect cele ale concurenilor str/ini.

'ecanismul mo(ili)arii eurocreditelor const/ n urm/toarele etape: T Stabilirea contactului ntre beneficiarul creditului 2i lead manager8 T ,rganizarea consoriului bancar$ care va acorda mprumutul8 T =onstituirea grupului de coordonare$ repartizarea cotelor de credit ntre membrii consoriului. &e aceast/ baz/ se nc!eie contractul de credit8

T Stabilirea condiiilor creditului (volumul$ costul$ scadena 2$a."8 T 6obilizarea de fonduri pe termen scurt de c/tre b/ncile consoriului pentru acoperirea cotelor lor8 T %emiterea efectiv/ a fondurilor c/tre beneficiar8 T &ublicitate n ediii speciale pentru a releva succesul operaiunii.

!eose(irea dintre factoring si forfetare > factoringul are loc intre exp si imp$ dar in cadrul forfecarii apare o institutie fin specializata 3actoringul (engl. factorin( ' este operaiunea desf/2urat/ pe baza contractului nc!eiat ntre factor 2i aderent (exportatorul"$ prin care primul$ n sc!imbul unui comision$ preia n proprietatea sa creanele aderentului prin plata facturilor acestuia (ce poart/ semn/tura cump/r/torului" reprezentnd dovada efectu/rii tranzaciei care are ca obiect bunuri sau servicii livrate pe credit 3orfetarea exportului pe credit consta in transmiterea creantelor provenite din operatiunile de comert exterior efectuate pe credit unei institutii financiare specializate care le plateste imediat$ urmind sa se recupereze contravaloarea acestora$ la scadenta$ de la debitorul importator.

'ecanismul de contracumparare Contracumprarea 7 o form/ de comer internaional$ n cadrul c/reia momentele de sc!imb marf/ bani$ 2i bani' marf/ difer/ n timp. cordul de contrapartid/ se negociaz/ 2i se nc!eie pe o perioad/ de timp determinat/ A'@ ani. cordul implic/ negocierea 2i nc!eierea a B sau C contracte distincte. (n aceast/ perioad/ firma exportatoare este obligat/ s/ preia n contrapartid/ m/rfurile pe care le'a ales nomenclatorul din ara importatoare. &rimul contract de vnz/ri primare este un contract clasic de vnzare 7 cump/rare ce prevede vnzarea unor m/rfuri sau te!nologii de c/tre firma occidental/ contra plat/ n valut/.

!iferenta dintre ordinul de plata si scrisoarea de credit #efinitiile la ambele iar diferenta este' in cazul scris de credit banca emitenta se angajeaza in mod irevocabil fata de exportator sa efectueze plata$ dar in cazul ordinului de plata banca va efectua plata doar daca clientul dispune lic!iditati.

4(ligatiile partilor in cadrul licentierii internationale O)li(a#iile principale ale licen#iarului: U ,bligaia de remitere ' n baza c/reia el pune la dispoziia liceniatului folosina dreptului de utilizare$ de exploatare a brevetului. U ,bligaia de garanie ' privind existena 2i validitatea dreptului transmis.

O)li(a#iile licen#iatului: U U ,bligaia de a exploata licena ,bligaia de plat/ a preului

3unctiile (revetului ?arantarea dr de proprietate ind$ furnizeaza infos cu privire la progresul te!'stiintific$ mijloeste transferal de inventii intre inventatorii si pri prin aceasta stimuleaza =H si coop ec te!nici stiintif$ are funct de comercializarea produselor realizate pe baza inventiilor de catre partenerii straini.

'arfuri traditional vindute la licitatie obiecte de art/$ anticariat$ imobil n calitate de gaj$ averea ntrepr$ terenuri 7 arenda$ rutele p4ru maxi taxi (%6"$ m/rfurilor (florile din ,landa"$ produse greu vandabile aflate n depozit portuare sau n depoz. de consignaie$ produsele ajunse la destinaie dar refuzate de importator deoarece nu corespund clauzelor contractuale8 produse refuzate datorit/ avariilor sau deterior/rii n timpul transportului8 m/rfuri care se vnd pe cale de execuie silit/ de beneficiarul unei creane neonorate de exportator$ n baza unei !ot/rri judec/tore2ti. !e)avantajele concursurilor com d.p$v a participantilor: la participation suppose des frais considerables p4r ac!eter le ca!ier$ p4r elaborer les offres tec!niVue et commerciales 8 la presantation des garanties bancaires de participation impliVue lWimobilisation des fonds pendant une periode VuelVuQun. d.p.v a org'lui : supportent des frais p4r la publicite$ ca!ier de c!arges$ lWanalNse des affaire$ lWadjudication etc $es avanta&es du franc)iseur 1WXlargissement rapide de lWaffaire avec des investissements minimale.$1Wextension de lWaffaire dans les autres zones gXograp!iVue. $1WXvitation des problYmes lXgislatives $1WXpargnes des dXpenses gXnXrales 7 administratives.$ Hl contrZle lWXvolution de son concept par la matrise du rXseau.

$es avanta&es du franc)is; Lancement 1a notoriXtX de la marVue et la VualitX du concept permettent avec lWassistance du franc!iseur un dXcollage rapide Efficacit2 #es outils de mar*eting$ de publicitX lieux de vente$ de gestion des points de vente. 1e partage dWexpXrience de lWensemble du rXseau permet de gagner en efficacitX. Ri!3ue limit2 .Profita)ilit2 1a rentabilitX des sociXtXs franc!isXs est supXrieure aux indXpendants si le contrat de franc!ise est bien XVuilibrX. La tran!mi!!ion de !i(ne! di!tinctif!, La tran!mi!!ion d4un !avoir5faire L4a!!i!tance tec0ni3ue , Elle !uppo!e !on ind2pendance juridi3ue. Hl N a la possibilitX de bXnXficier de tous les effets positifs dQun rXseau (rXputation$ mais aussi prix$ sNnergies$ partage des innovations...", Le franc0i!2 e!t aider en ce 3ui concerne le! action! promotionnelle!.Une ima(e uni3ue !ur le marc02, !if contr leasing si franchising #if leasing franc!$ leasingul este o strategie de internationalizare a firmei prin finantarea af pe baza de locatie$ iar franc! nu presupune locatia ci darea in exploatare a marcilor $ *noF !oF$ te!nica$ a unei act temporara. 2vantajele operatiunii in contrapartida A. Eficienta economica ridicata. :urnizorul de masini$ instalatii$ *noF'!oF$ stiind ca creditul acordat va fi rambursat in principal prin cote din produsele fabricate la obiectul construit este interesat in livrarea de utilaje de nivel te!nic ridicat$ de fiabilitate superioara$ deoarece de calitatea acestora va depinde si calitatea marfurilor primite in contrapartida. C. Sc!imburile dintre parti sunt mai putin afectate de fenomenele de instabilitate economica din economia mondiala$ de deteriorarea cursurilor de sc!imb$ de fluctuatiile conjuncturale puternice. K. vantaje generale de ordin social'politic. Ju este afectata independenta economica a beneficiarului de credit$ deoarece obiectivul construit se afla in proprietatea exclusiva a acestuia. 1a rindul sau$ furnizorul de credit$ neavind proprietate in alta tara$ se afla la adapost fata de riscul ca aceasta sa fie confiscata$ nationalizata etc.

6alanta de plati e5terne comentariu$ ta(el #ecalajul considerabil in evoluia exporturilor 2i importurilor a determinat acumularea in anul BGGL a unui deficit al (alanei comerciale in valoare de BCKM$A mil. dolari S0 $ cu LGE$@ mil. dolari S0 ([KC$GP" mai

mare fa/ de cel inregistrat in anul BGGE. =u /rile 0niunii Europene balana comercial/ s'a inc!eiat cu un deficit de AGGB$G mil. dolari S0 (in anul BGGE 7 EMG$M mil. dolari S0 "$ iar cu /rile =SH ' de LMC$K mil. dolari S0 (in anul BGGE 7 @DE$E mil. dolari S0 7radul de acoperire a importurilor cu e5porturi in perioada de referin/ a fost de CE$KP fa/ de CD$GP in anul BGGE. Persoanele fi)ice au exportat in anul BGGL m/rfuri 2i produse in valoare de G$C mil. dolari S0 2i au importat bunuri materiale in sum/ de ACL$K mil. dolari S0 . =omparativ cu anul BGGE exporturile s'au redus cu @C$KP$ iar importurile au crescut de A$M ori$ in principal$ datorit/ major/rii importurilor de autoturisme (de A$L ori" din ?ermania$ Htalia 2i S0 . /escriei care sunt cele . metode de evaluare a valorii marfii 'n vam0 conform 1A22. Evaluarea vamal/ se face conform cordului ? TT$ care are @ metode de evaluare: 1) 'etoda de sta(ilire a valorii tran)aciei cu marfa respectiv ori *n (a)a preului efectiv pltit sau de pltit8 2) 'etoda de sta(ilire a valorii tran)aciei cu marf identic. Se consider/ identice m/rfurile care se aseam/n/ n toate privinele cu marfa evaluat/8 %) 'etoda de sta(ilire a valorii tran)aciei cu marf similar. Se consider/ similar m/rfurile care$ de2i nu sunt identice$ au caracteristici asem/n/toare 2i se constituie din componente asem/n/toare$ fapt ce le permite s/ ndeplineasc/ acelea2i funcii ca 2i marfa evaluat/ 2i s/ fie intersc!imbabile din punct de vedere comercial8 &) 'etoda de sta(ilire a costului unitar al mrfii. 1a determinarea valorii n vam/ a m/rfii prin metoda dat/$ drept baz/ se ia preul la o unitate a acestei m/rfi la momentul import/rii$ la care ea se vinde n cele mai mari partide persoanei ce nu este n relaii de interdependen/ cu vnz/torul 2i se va vinde pe teritoriul /rii f/r/ modificarea st/rii ei iniiale. +) 'etoda de sta(ilire a valorii calculate a mrfii. 1a determinarea valorii n vam/ a m/rfii prin metoda dat/$ drept baz/ se ia valoarea unei unit/i de marf/ dat/$ calculat/ prin adunarea: (A" valorii ori a preului materialelor folosite la fabricarea m/rfii 2i c!eltuielilor generale suportate de produc/torul ei8 (B" c!eltuielilor generale suportate n leg/tur/ cu vnzarea pe teritoriul /rii a m/rfurilor importate de aceia2i clas/ 2i tip$ inclusiv a c!eltuielilor pentru asigurare$ transport$ nc/rcare$ desc/rcare 2i transbordarea a m/rfii$ efectuate pn/ la trecerea frontierei vamale$ 2i a altor c!eltuieli8 (C" beneficial obinut$ de regul/$ de c/tre exportator n urma livr/rii m/rfurilor de aceea2i clas/ 2i tip n %epublica 6oldova. +. *e 6nseamn principiul nedescriminrii in relaiile comerciale internaionale 7 o tara nu trebuie sa faca discriminari intre interlocutorii sai comerciali (se acorda tuturor$ in egala masura$ conditia de Inatiunea cea mai favorizataI"8 si nici nu trebuie sa faca discriminari intre propriile sale produse$ servicii sau cetateni si produsele$ serviciile sau cetatenii straini (li se acorda Iatentia nationalaI".

/5tinderea teritoriului vamal ' se produce atunci cand doua sau mai multe state convin sa formeze impreuna o uniune vamala si$ ca urmare$ teritoriul vamal insumeaza teritoriul statelor participante la aceasta uniune. A. =onjunctura valutar'financiar/ se reflect/ n sc!ema de plat/ prin diverse corelaii privind moneda contractului si garantiile de plata B. (n cadrul barterului responsabilitatea privind calitatea m/rfurilor$ termenul livr/rilor este mai redusa dect n cazul vnz/rii'cump/r/rii clasice$ pe valut/ sau pe credit. C. &rin scontare posesorul cambiei obine valoarea nominala minus dobnda pentru suma pl/tit/. K. cordurile de clearing sunt nsoite de liste n care se cuprind m/rfurile 2i serviciile care pot face obiectul tranzaciilor

Preci)ai # ordonai stadiile de internaionali)are a unei firme dup modelele lui ?.>?. ;am(en i 3. ,oot9 Stadia de participare ( compania deine mai mult de AGP 2i totodat/ mai puin de @GP de acii din ntreprinderea mixt/ din str/in/tate" , Stadia de compania global/ (mar*etingul internaional 2i producia internaional/ de scar/" 3 Stadia exportului ad !oc 2i indirect 1 Stadia investiii directe (compania deine pn/ la AGGP din capitalul ntreprinderii mixte din str/in/tate" . Stadia contractual/ (compania este cointeresat/ n nc!eierea unui contract de mai lung/ durat/ pentru a'2i stabiliza vnz/rile 7 contract de licen/$ franc!ising etc." % Stadia exportului direct ! /senta procesului de internationali)are su( aspest micro si macroeconomic. 0na dintre cele mai pregnante tendine din domeniul economic 2i extraeconomic o reprezint/ internaionalizarea 2i globalizarea afacerilor. #e2i aceast/ tendin/ este o component/ a evoluiei istorice a societ/ii umane$ nceput/ cu expansiunea comerului mondial$ putem argumenta c/ internaionalizarea reprezint/ o real/ component/ a mediului de afaceri contemporan deoarece ultimele decenii s'au caracterizat prin extinderea afacerilor la nivel planetar 2i intensificarea celor care existente$ apariia unor modific/ri spectaculoase n ierar!izarea puterilor economice (la nivel de ntreprindere sau c!iar la nivel macroeconomic$ de state" realizate n funcie de abordarea relaiei naional'internaional. %ezultatul acestei evoluii este exprimat 2i de cre2terea c2tigurilor ntreprinderilor sau ridicarea nivelului de bun/stare general/ a /rilor 2i a cet/enilor tocmai prin participarea la afacerile internaionale 1a nivel macroeconomic acioneaz/ o serie de factori de durat/$ rezultat cumulat al mai multor elemente$ care pot fi considerai relevani pentru actuala perioad/ #esigur$ ntreprinderea nu putea lipsi din acest mecanism$ ea integrndu'se n tendinta generala de internationalizare prin depasirea limitelor locale$ nationale si regionale$ precum si prin abordarea mediului n mod global. #in acest punct de vedere$ internationalizarea reprezinta ansamblul de metode$ te!nici si instrumente puse n slujba demersului strategic al ntreprinderii de a activa n strainatate. Hmpactul te!nologiei asupra activitatii ntreprinderilor

4(iectivele tran)itiei 1iberalizarea brusca a preturilor si a sc!imburilor comerciale$ privatizarea si demonopolizarea economiei. restructurarea economica sau la stabilizarea monetara$ sc!imbarea mentalitatilor$ sc!imbarea mentalitatilor$ &%E=HR TH 4fecte de constituire a cadrului institutional ai 4c 6 6ai nti s'a constituit cadrul instituional al (ilateralismului$ al raporturilor ntre B state independente 2i suverane. S'au format organe 2i organisme n cadrul guvernelor 2i s'au nfiinat reprezentane diplomatice n str/in/tate. S'au semnat acorduri inerna.bilaterale$ s'au constituit asociaii$ comisii mixte$ consilii. =re2terea continu/

a num. Statelor 2i agenilor ec. &articipani la sc!imburile interna. condus la extinderea formelor de organizare a cooper/rii 2i la stabilirea 2i consolidarea cadrului instituional al multilateralismului manifestat prin tot mai multe organizaii interna. 84C4 92A24A asist fin e#terne ' Scopul acestor aciuni dezvolt/ economia social/ 2i democratizarea sau dep/2irea unor situaii de criz/ economic/.0rm/rind cauzele apariiei :E# se poate meniona c/ n /rile slab dezvoltate se manifest/ o contradicie evident/ ntre necesit/ile tot mai mari 2i posibilit/ile tot mai limitate de acumulare intern/. Exist/ o serie de factori ce nu depind de aceste /ri care le diminueaz/ posibilit/ile de nsu2ire a plusprodusului realizat n cadrul naional: d" 1imitarea veniturilor n devize realizate din exporturi de /rile slab dezvoltate ca urmare a barierelor tarifare 2i netarifare stabilite de /rile dezvoltate. e" f" Stabilirea preurilor nesatisf/c/toare la exporturi 2i la importuri din parte /rilor dezvoltate Transferul profiturilor obinute de firmele str/ine ce activeaz/ pe teritoriul acestor /ri.

0n rol important l joac/ 2i factorii interni ai /rilor in dezvoltare. (ntr'un 2ir de /ri frneaz/ dezvoltarea r/m/2iele relaiilor econ$ pol$ sociale din trecut ce limiteaz/ proporiile pieii interne dndu'i economiei un caracter natural inc!is. (n numeroase /ri n dezvoltare nu exist/ un sistem capabil s/ mobilizeze operativ resursele financiare locale.

!eose(irea dintre ricardo si hos :iecare ar/ se va specializa in producerea acelor bunuri pentru care este cea mai avantajat/ sau cel mai puin dezavantajat/$ respectiv in producerea acelor bunuri ale c/ror costuri comparative sunt cel mai puin ridicate. ),S incercarea de explicare a avantajului comparativ$ argumentand faptul c/ sursa acestuia o reprezint/ diferenele in dotarea cu factori de producie. Se porne2te de la premisa c/ /rile nu dispun de aceea2i dotare relativ/ cu factori 2i$ deci$ nu au acelea2i costuri relative de producie. Sunt avui in vedere doi factori$ munca 2i capitalul.

Parado5ul lui ;iontieff 1eontief a construit o balan/ input'output pentru economia american/. :iecare industrie depinde de alte industrii$ pentru materiile prime sau pentru produsele intermediare. obinem un raport 645 pentru industriile exportatoare superior aceluia2i raport pentru industriile importatoare. =a urmare$ exporturile apar mult mai intensive in munc/ decat importurile$ care erau$ la randul lor$ mai intensive in capital decat exporturile. %ezultatul era opus celui a2teptat a fi obinut prin aplicarea modelului ),S$

Tangentile intre teoria lui Posner si <ernon tit &osner cit si <ernon in studiilor lor examineaz/ leg/tura dintre eforturile de cercetare 2i inovaie$ are loc o nnoire mai puternic/ a produselor$ ceea ce le permite acestora s/ menin/ un nsemnat decalaj fa/ de restul /rilor lumii$ ntr'o perspectiv/ mai ndelungat/$ innd seama de etapele pe care le poate parcurge un produs n funcie$ nu numai de c!eltuielile f/cute pentru el$ ci 2i de alte reacii fa/ de el pe piaa mondial/.

-tadiile dupa Porter

+. dotarea,in$e!trarea cu factori de produc#ie !e includ ' factori de )a$" (:+" (resurse naturale$ clim/$ poziie geografic/$demografie" ' factori avan!a#i (: " (infrastructur/ in comunicaii$ munc/ superior calificat/$ facilit/i in obinerea *noF !oF 7ului" . -. condi#iile in care !e formea$" cererea =aracteristicile cererii interne sunt importante in modelarea atributelor produciei interne 2i in crearea unei presiuni in direcia inovaiei 2i a calit/ii. :irmele ca2tig/ in domeniul = atunci cand consumatorii naionali sunt rafinai 2i pretenio2i. .. indu!triile conexe din amonte i aval Succesul Elveiei in domeniul industriei farmaceutice este legat de succesul in industria c!imic/. /. !trate(ia firmei, !tructura i concuren#a

T= (a)ate pe diferentele internationale de tehn Hpoteza tradiional/ a modelului ),S porne2te de la premisa c/ in producerea bunurilor se folosesc acelea2i te!nologii (c!iar dac/ nu 2i acelea2i funcii de producie". &entru a dep/2i limitele acestei ipoteze$ noile teorii introduc$ ca determinani ai sc!imburilor$ evoluiile te!nologice 2i apariia de bunuri noi. =onform lui 5rugman$ monopolul te0nolo(ic al 1ordului e!te in mod continuu erodat prin tran!ferurile te0nolo(ice i nu poate fi men#inut decat prin inova#ii con!tante in noile produ!e. bordarea propus/ de 5rugman i2i are suportul in teoria ciclului de via/ al produselor =ele dou/ elemente sunt baza abord/rilor neote!nologice$ care regrupeaz/ mai multe curente$ in special pe cele privind diferenele te!nologice de &,SJE% 2i ciclul de via/ al produselor de <E%J,J

:.I:./2 <2' !/ <I./, Economistul Hacob <iner$ analiznd fenomenele de -creare. 2i -deturnare de comer.$ a considerat c/ uniunea vamal/$ provocnd asupra produciei att efecte de creare$ ct 2i de deturnare a comerului$ efectivul net va fi din diferena dintre acestea. #ac/ uniunea vamal/ va produce cu prec/dere efecte de -creare de comer.$ aceasta va fi o surs/ care pledeaz/ n favoarea liberaliz/rii comerului internaional. Si invers: dac/ uniunea vamal/ ar determina cu prec/dere efecte de -deturnare de comer.$ aceasta ar influena nefavorabil procesul de liberalizare a comerului internaional.

:unctiile prin a pol comerciale ' ' ' ' de promovare a r ec externe 7 impolionarea exp de protejare a ec nat de concurenta str printr'o reglimentare si control al importurilor de realizare a unui ec!ilibru dinamic in balanta com de sporire a rezervei valutare a statului

Preturile ma5ime de e5port se folosesc ca instrumente de politica comerciala in cazul in care unele tari ncearc/ o ridicare artificiala a preturilor la anumite produse pe care le exporta. =a r/spuns la o asemenea politica$ tarile importatoare$ stabilesc preturi ma#ime de import la produsele respective$ la un nivel care sa nu dep/2easc/ preul produselor similare auto!tone$ sau sa le dep/2easc/.

Preturile minime la import se folosesc ca instrumente de politica comerciala in cazul in care produsele indigene au costuri de producie mult mai nalte dect cele ale concurenilor str/ini.

'ecanismul mo(ili)arii eurocreditelor const/ n urm/toarele etape: T Stabilirea contactului ntre beneficiarul creditului 2i lead manager8 T ,rganizarea consoriului bancar$ care va acorda mprumutul8 T =onstituirea grupului de coordonare$ repartizarea cotelor de credit ntre membrii consoriului. &e aceast/ baz/ se nc!eie contractul de credit8 T Stabilirea condiiilor creditului (volumul$ costul$ scadena 2$a."8 T 6obilizarea de fonduri pe termen scurt de c/tre b/ncile consoriului pentru acoperirea cotelor lor8 T %emiterea efectiv/ a fondurilor c/tre beneficiar8 T &ublicitate n ediii speciale pentru a releva succesul operaiunii.

!eose(irea dintre factoring si forfetare > factoringul are loc intre exp si imp$ dar in cadrul forfecarii apare o institutie fin specializata 3actoringul (engl. factorin( ' este operaiunea desf/2urat/ pe baza contractului nc!eiat ntre factor 2i aderent (exportatorul"$ prin care primul$ n sc!imbul unui comision$ preia n proprietatea sa creanele aderentului prin plata facturilor acestuia (ce poart/ semn/tura cump/r/torului" reprezentnd dovada efectu/rii tranzaciei care are ca obiect bunuri sau servicii livrate pe credit 3orfetarea exportului pe credit consta in transmiterea creantelor provenite din operatiunile de comert exterior efectuate pe credit unei institutii financiare specializate care le plateste imediat$ urmind sa se recupereze contravaloarea acestora$ la scadenta$ de la debitorul importator.

'ecanismul de contracumparare Contracumprarea 7 o form/ de comer internaional$ n cadrul c/reia momentele de sc!imb marf/ bani$ 2i bani' marf/ difer/ n timp. cordul de contrapartid/ se negociaz/ 2i se nc!eie pe o perioad/ de timp determinat/ A'@ ani. cordul implic/ negocierea 2i nc!eierea a B sau C contracte distincte. (n aceast/ perioad/ firma exportatoare este obligat/ s/ preia n contrapartid/ m/rfurile pe care le'a ales nomenclatorul din ara importatoare. &rimul contract de vnz/ri primare este un contract clasic de vnzare 7 cump/rare ce prevede vnzarea unor m/rfuri sau te!nologii de c/tre firma occidental/ contra plat/ n valut/.

!iferenta dintre ordinul de plata si scrisoarea de credit #efinitiile la ambele iar diferenta este' in cazul scris de credit banca emitenta se angajeaza in mod irevocabil fata de exportator sa efectueze plata$ dar in cazul ordinului de plata banca va efectua plata doar daca clientul dispune lic!iditati.

4(ligatiile partilor in cadrul licentierii internationale O)li(a#iile principale ale licen#iarului: U ,bligaia de remitere ' n baza c/reia el pune la dispoziia liceniatului folosina dreptului de utilizare$ de exploatare a brevetului. U ,bligaia de garanie ' privind existena 2i validitatea dreptului transmis.

O)li(a#iile licen#iatului:

U U

,bligaia de a exploata licena ,bligaia de plat/ a preului

3unctiile (revetului ?arantarea dr de proprietate ind$ furnizeaza infos cu privire la progresul te!'stiintific$ mijloeste transferal de inventii intre inventatorii si pri prin aceasta stimuleaza =H si coop ec te!nici stiintif$ are funct de comercializarea produselor realizate pe baza inventiilor de catre partenerii straini.

'arfuri traditional vindute la licitatie obiecte de art/$ anticariat$ imobil n calitate de gaj$ averea ntrepr$ terenuri 7 arenda$ rutele p4ru maxi taxi (%6"$ m/rfurilor (florile din ,landa"$ produse greu vandabile aflate n depozit portuare sau n depoz. de consignaie$ produsele ajunse la destinaie dar refuzate de importator deoarece nu corespund clauzelor contractuale8 produse refuzate datorit/ avariilor sau deterior/rii n timpul transportului8 m/rfuri care se vnd pe cale de execuie silit/ de beneficiarul unei creane neonorate de exportator$ n baza unei !ot/rri judec/tore2ti. !e)avantajele concursurilor com d.p$v a participantilor: la participation suppose des frais considerables p4r ac!eter le ca!ier$ p4r elaborer les offres tec!niVue et commerciales 8 la presantation des garanties bancaires de participation impliVue lWimobilisation des fonds pendant une periode VuelVuQun. d.p.v a org'lui : supportent des frais p4r la publicite$ ca!ier de c!arges$ lWanalNse des affaire$ lWadjudication etc $es avanta&es du franc)iseur 1WXlargissement rapide de lWaffaire avec des investissements minimale.$1Wextension de lWaffaire dans les autres zones gXograp!iVue. $1WXvitation des problYmes lXgislatives $1WXpargnes des dXpenses gXnXrales 7 administratives.$ Hl contrZle lWXvolution de son concept par la matrise du rXseau.

$es avanta&es du franc)is; Lancement 1a notoriXtX de la marVue et la VualitX du concept permettent avec lWassistance du franc!iseur un dXcollage rapide Efficacit2 #es outils de mar*eting$ de publicitX lieux de vente$ de gestion des points de vente. 1e partage dWexpXrience de lWensemble du rXseau permet de gagner en efficacitX. Ri!3ue limit2 .Profita)ilit2 1a rentabilitX des sociXtXs franc!isXs est supXrieure aux indXpendants si le contrat de franc!ise est bien XVuilibrX. La tran!mi!!ion de !i(ne! di!tinctif!, La tran!mi!!ion d4un !avoir5faire L4a!!i!tance tec0ni3ue , Elle !uppo!e !on ind2pendance juridi3ue. Hl N a la possibilitX de bXnXficier de tous les effets positifs dQun rXseau (rXputation$ mais aussi prix$ sNnergies$ partage des innovations...", Le franc0i!2 e!t aider en ce 3ui concerne le! action! promotionnelle!.Une ima(e uni3ue !ur le marc02, !if contr leasing si franchising #if leasing franc!$ leasingul este o strategie de internationalizare a firmei prin finantarea af pe baza de locatie$ iar franc! nu presupune locatia ci darea in exploatare a marcilor $ *noF !oF$ te!nica$ a unei act temporara. 2vantajele operatiunii in contrapartida B. Eficienta economica ridicata. :urnizorul de masini$ instalatii$ *noF'!oF$ stiind ca creditul acordat va fi rambursat in principal prin cote din produsele fabricate la obiectul construit este interesat in livrarea de utilaje de nivel te!nic ridicat$ de fiabilitate superioara$ deoarece de calitatea acestora va depinde si calitatea marfurilor primite in contrapartida. @. Sc!imburile dintre parti sunt mai putin afectate de fenomenele de instabilitate economica din economia mondiala$ de deteriorarea cursurilor de sc!imb$ de fluctuatiile conjuncturale puternice. E. vantaje generale de ordin social'politic. Ju este afectata independenta economica a beneficiarului de credit$

deoarece obiectivul construit se afla in proprietatea exclusiva a acestuia. 1a rindul sau$ furnizorul de credit$ neavind proprietate in alta tara$ se afla la adapost fata de riscul ca aceasta sa fie confiscata$ nationalizata etc.

6alanta de plati e5terne comentariu$ ta(el #ecalajul considerabil in evoluia exporturilor 2i importurilor a determinat acumularea in anul BGGL a unui deficit al (alanei comerciale in valoare de BCKM$A mil. dolari S0 $ cu LGE$@ mil. dolari S0 ([KC$GP" mai mare fa/ de cel inregistrat in anul BGGE. =u /rile 0niunii Europene balana comercial/ s'a inc!eiat cu un deficit de AGGB$G mil. dolari S0 (in anul BGGE 7 EMG$M mil. dolari S0 "$ iar cu /rile =SH ' de LMC$K mil. dolari S0 (in anul BGGE 7 @DE$E mil. dolari S0 7radul de acoperire a importurilor cu e5porturi in perioada de referin/ a fost de CE$KP fa/ de CD$GP in anul BGGE. Persoanele fi)ice au exportat in anul BGGL m/rfuri 2i produse in valoare de G$C mil. dolari S0 2i au importat bunuri materiale in sum/ de ACL$K mil. dolari S0 . =omparativ cu anul BGGE exporturile s'au redus cu @C$KP$ iar importurile au crescut de A$M ori$ in principal$ datorit/ major/rii importurilor de autoturisme (de A$L ori" din ?ermania$ Htalia 2i S0 . /escriei care sunt cele . metode de evaluare a valorii marfii 'n vam0 conform 1A22. Evaluarea vamal/ se face conform cordului ? TT$ care are @ metode de evaluare: 1) 'etoda de sta(ilire a valorii tran)aciei cu marfa respectiv ori *n (a)a preului efectiv pltit sau de pltit8 2) 'etoda de sta(ilire a valorii tran)aciei cu marf identic. Se consider/ identice m/rfurile care se aseam/n/ n toate privinele cu marfa evaluat/8 %) 'etoda de sta(ilire a valorii tran)aciei cu marf similar. Se consider/ similar m/rfurile care$ de2i nu sunt identice$ au caracteristici asem/n/toare 2i se constituie din componente asem/n/toare$ fapt ce le permite s/ ndeplineasc/ acelea2i funcii ca 2i marfa evaluat/ 2i s/ fie intersc!imbabile din punct de vedere comercial8 &) 'etoda de sta(ilire a costului unitar al mrfii. 1a determinarea valorii n vam/ a m/rfii prin metoda dat/$ drept baz/ se ia preul la o unitate a acestei m/rfi la momentul import/rii$ la care ea se vinde n cele mai mari partide persoanei ce nu este n relaii de interdependen/ cu vnz/torul 2i se va vinde pe teritoriul /rii f/r/ modificarea st/rii ei iniiale. +) 'etoda de sta(ilire a valorii calculate a mrfii. 1a determinarea valorii n vam/ a m/rfii prin metoda dat/$ drept baz/ se ia valoarea unei unit/i de marf/ dat/$ calculat/ prin adunarea: (A" valorii ori a preului materialelor folosite la fabricarea m/rfii 2i c!eltuielilor generale suportate de produc/torul ei8 (B" c!eltuielilor generale suportate n leg/tur/ cu vnzarea pe teritoriul /rii a m/rfurilor importate de aceia2i clas/ 2i tip$ inclusiv a c!eltuielilor pentru asigurare$ transport$ nc/rcare$ desc/rcare 2i transbordarea a m/rfii$ efectuate pn/ la trecerea frontierei vamale$ 2i a altor c!eltuieli8 (C" beneficial obinut$ de regul/$ de c/tre exportator n urma livr/rii m/rfurilor de aceea2i clas/ 2i tip n %epublica 6oldova. -. *e 6nseamn principiul nedescriminrii in relaiile comerciale internaionale 7 o tara nu trebuie sa faca discriminari intre interlocutorii sai comerciali (se acorda tuturor$ in egala masura$ conditia de Inatiunea cea mai favorizataI"8 si nici nu trebuie sa faca discriminari intre propriile sale produse$ servicii sau cetateni si produsele$ serviciile sau cetatenii straini (li se acorda Iatentia nationalaI".

/5tinderea teritoriului vamal ' se produce atunci cand doua sau mai multe state convin sa formeze impreuna o uniune vamala si$ ca urmare$ teritoriul vamal insumeaza teritoriul statelor participante la aceasta uniune.

@. =onjunctura valutar'financiar/ se reflect/ n sc!ema de plat/ prin diverse corelaii privind moneda contractului si garantiile de plata E. (n cadrul barterului responsabilitatea privind calitatea m/rfurilor$ termenul livr/rilor este mai redusa dect n cazul vnz/rii'cump/r/rii clasice$ pe valut/ sau pe credit. L. &rin scontare posesorul cambiei obine valoarea nominala minus dobnda pentru suma pl/tit/. M. cordurile de clearing sunt nsoite de liste n care se cuprind m/rfurile 2i serviciile care pot face obiectul tranzaciilor

Preci)ai # ordonai stadiile de internaionali)are a unei firme dup modelele lui ?.>?. ;am(en i 3. ,oot9 Stadia de participare ( compania deine mai mult de AGP 2i totodat/ mai puin de @GP de acii din ntreprinderea mixt/ din str/in/tate" , Stadia de compania global/ (mar*etingul internaional 2i producia internaional/ de scar/" 3 Stadia exportului ad !oc 2i indirect 1 Stadia investiii directe (compania deine pn/ la AGGP din capitalul ntreprinderii mixte din str/in/tate" . Stadia contractual/ (compania este cointeresat/ n nc!eierea unui contract de mai lung/ durat/ pentru a'2i stabiliza vnz/rile 7 contract de licen/$ franc!ising etc." % Stadia exportului direct ! /senta procesului de internationali)are su( aspest micro si macroeconomic. 0na dintre cele mai pregnante tendine din domeniul economic 2i extraeconomic o reprezint/ internaionalizarea 2i globalizarea afacerilor. #e2i aceast/ tendin/ este o component/ a evoluiei istorice a societ/ii umane$ nceput/ cu expansiunea comerului mondial$ putem argumenta c/ internaionalizarea reprezint/ o real/ component/ a mediului de afaceri contemporan deoarece ultimele decenii s'au caracterizat prin extinderea afacerilor la nivel planetar 2i intensificarea celor care existente$ apariia unor modific/ri spectaculoase n ierar!izarea puterilor economice (la nivel de ntreprindere sau c!iar la nivel macroeconomic$ de state" realizate n funcie de abordarea relaiei naional'internaional. %ezultatul acestei evoluii este exprimat 2i de cre2terea c2tigurilor ntreprinderilor sau ridicarea nivelului de bun/stare general/ a /rilor 2i a cet/enilor tocmai prin participarea la afacerile internaionale 1a nivel macroeconomic acioneaz/ o serie de factori de durat/$ rezultat cumulat al mai multor elemente$ care pot fi considerai relevani pentru actuala perioad/ #esigur$ ntreprinderea nu putea lipsi din acest mecanism$ ea integrndu'se n tendinta generala de internationalizare prin depasirea limitelor locale$ nationale si regionale$ precum si prin abordarea mediului n mod global. #in acest punct de vedere$ internationalizarea reprezinta ansamblul de metode$ te!nici si instrumente puse n slujba demersului strategic al ntreprinderii de a activa n strainatate. Hmpactul te!nologiei asupra activitatii ntreprinderilor

4(iectivele tran)itiei

1iberalizarea brusca a preturilor si a sc!imburilor comerciale$ privatizarea si demonopolizarea economiei. restructurarea economica sau la stabilizarea monetara$ sc!imbarea mentalitatilor$ sc!imbarea mentalitatilor$ &%E=HR TH 4fecte de constituire a cadrului institutional ai 4c 6 6ai nti s'a constituit cadrul instituional al (ilateralismului$ al raporturilor ntre B state independente 2i suverane. S'au format organe 2i organisme n cadrul guvernelor 2i s'au nfiinat reprezentane diplomatice n str/in/tate. S'au semnat acorduri inerna.bilaterale$ s'au constituit asociaii$ comisii mixte$ consilii. =re2terea continu/ a num. Statelor 2i agenilor ec. &articipani la sc!imburile interna. condus la extinderea formelor de organizare a cooper/rii 2i la stabilirea 2i consolidarea cadrului instituional al multilateralismului manifestat prin tot mai multe organizaii interna. 84C4 92A24A asist fin e#terne ' Scopul acestor aciuni dezvolt/ economia social/ 2i democratizarea sau dep/2irea unor situaii de criz/ economic/.0rm/rind cauzele apariiei :E# se poate meniona c/ n /rile slab dezvoltate se manifest/ o contradicie evident/ ntre necesit/ile tot mai mari 2i posibilit/ile tot mai limitate de acumulare intern/. Exist/ o serie de factori ce nu depind de aceste /ri care le diminueaz/ posibilit/ile de nsu2ire a plusprodusului realizat n cadrul naional: g" 1imitarea veniturilor n devize realizate din exporturi de /rile slab dezvoltate ca urmare a barierelor tarifare 2i netarifare stabilite de /rile dezvoltate. !" i" Stabilirea preurilor nesatisf/c/toare la exporturi 2i la importuri din parte /rilor dezvoltate Transferul profiturilor obinute de firmele str/ine ce activeaz/ pe teritoriul acestor /ri.

0n rol important l joac/ 2i factorii interni ai /rilor in dezvoltare. (ntr'un 2ir de /ri frneaz/ dezvoltarea r/m/2iele relaiilor econ$ pol$ sociale din trecut ce limiteaz/ proporiile pieii interne dndu'i economiei un caracter natural inc!is. (n numeroase /ri n dezvoltare nu exist/ un sistem capabil s/ mobilizeze operativ resursele financiare locale.

!eose(irea dintre ricardo si hos :iecare ar/ se va specializa in producerea acelor bunuri pentru care este cea mai avantajat/ sau cel mai puin dezavantajat/$ respectiv in producerea acelor bunuri ale c/ror costuri comparative sunt cel mai puin ridicate. ),S incercarea de explicare a avantajului comparativ$ argumentand faptul c/ sursa acestuia o reprezint/ diferenele in dotarea cu factori de producie. Se porne2te de la premisa c/ /rile nu dispun de aceea2i dotare relativ/ cu factori 2i$ deci$ nu au acelea2i costuri relative de producie. Sunt avui in vedere doi factori$ munca 2i capitalul.

Parado5ul lui ;iontieff 1eontief a construit o balan/ input'output pentru economia american/. :iecare industrie depinde de alte industrii$ pentru materiile prime sau pentru produsele intermediare. obinem un raport 645 pentru industriile exportatoare superior aceluia2i raport pentru industriile importatoare. =a urmare$ exporturile apar mult mai intensive in munc/ decat importurile$ care erau$ la randul lor$ mai intensive in capital decat exporturile. %ezultatul era opus celui a2teptat a fi obinut prin aplicarea modelului ),S$

Tangentile intre teoria lui Posner si <ernon

tit &osner cit si <ernon in studiilor lor examineaz/ leg/tura dintre eforturile de cercetare 2i inovaie$ are loc o nnoire mai puternic/ a produselor$ ceea ce le permite acestora s/ menin/ un nsemnat decalaj fa/ de restul /rilor lumii$ ntr'o perspectiv/ mai ndelungat/$ innd seama de etapele pe care le poate parcurge un produs n funcie$ nu numai de c!eltuielile f/cute pentru el$ ci 2i de alte reacii fa/ de el pe piaa mondial/.

-tadiile dupa Porter +. dotarea,in$e!trarea cu factori de produc#ie !e includ ' factori de )a$" (:+" (resurse naturale$ clim/$ poziie geografic/$demografie" ' factori avan!a#i (: " (infrastructur/ in comunicaii$ munc/ superior calificat/$ facilit/i in obinerea *noF !oF 7ului" . -. condi#iile in care !e formea$" cererea =aracteristicile cererii interne sunt importante in modelarea atributelor produciei interne 2i in crearea unei presiuni in direcia inovaiei 2i a calit/ii. :irmele ca2tig/ in domeniul = atunci cand consumatorii naionali sunt rafinai 2i pretenio2i. .. indu!triile conexe din amonte i aval Succesul Elveiei in domeniul industriei farmaceutice este legat de succesul in industria c!imic/. /. !trate(ia firmei, !tructura i concuren#a

T= (a)ate pe diferentele internationale de tehn Hpoteza tradiional/ a modelului ),S porne2te de la premisa c/ in producerea bunurilor se folosesc acelea2i te!nologii (c!iar dac/ nu 2i acelea2i funcii de producie". &entru a dep/2i limitele acestei ipoteze$ noile teorii introduc$ ca determinani ai sc!imburilor$ evoluiile te!nologice 2i apariia de bunuri noi. =onform lui 5rugman$ monopolul te0nolo(ic al 1ordului e!te in mod continuu erodat prin tran!ferurile te0nolo(ice i nu poate fi men#inut decat prin inova#ii con!tante in noile produ!e. bordarea propus/ de 5rugman i2i are suportul in teoria ciclului de via/ al produselor =ele dou/ elemente sunt baza abord/rilor neote!nologice$ care regrupeaz/ mai multe curente$ in special pe cele privind diferenele te!nologice de &,SJE% 2i ciclul de via/ al produselor de <E%J,J

:.I:./2 <2' !/ <I./, Economistul Hacob <iner$ analiznd fenomenele de -creare. 2i -deturnare de comer.$ a considerat c/ uniunea vamal/$ provocnd asupra produciei att efecte de creare$ ct 2i de deturnare a comerului$ efectivul net va fi din diferena dintre acestea. #ac/ uniunea vamal/ va produce cu prec/dere efecte de -creare de comer.$ aceasta va fi o surs/ care pledeaz/ n favoarea liberaliz/rii comerului internaional. Si invers: dac/ uniunea vamal/ ar determina cu prec/dere efecte de -deturnare de comer.$ aceasta ar influena nefavorabil procesul de liberalizare a comerului internaional.

:unctiile prin a pol comerciale ' ' ' ' de promovare a r ec externe 7 impolionarea exp de protejare a ec nat de concurenta str printr'o reglimentare si control al importurilor de realizare a unui ec!ilibru dinamic in balanta com de sporire a rezervei valutare a statului

Preturile ma5ime de e5port se folosesc ca instrumente de politica comerciala in cazul in care unele tari ncearc/ o ridicare artificiala a preturilor la anumite produse pe care le exporta. =a r/spuns la o asemenea politica$ tarile importatoare$ stabilesc preturi ma#ime de import la produsele respective$ la un nivel care sa nu dep/2easc/ preul produselor similare auto!tone$ sau sa le dep/2easc/.

Preturile minime la import se folosesc ca instrumente de politica comerciala in cazul in care produsele indigene au costuri de producie mult mai nalte dect cele ale concurenilor str/ini.

'ecanismul mo(ili)arii eurocreditelor const/ n urm/toarele etape: T Stabilirea contactului ntre beneficiarul creditului 2i lead manager8 T ,rganizarea consoriului bancar$ care va acorda mprumutul8 T =onstituirea grupului de coordonare$ repartizarea cotelor de credit ntre membrii consoriului. &e aceast/ baz/ se nc!eie contractul de credit8 T Stabilirea condiiilor creditului (volumul$ costul$ scadena 2$a."8 T 6obilizarea de fonduri pe termen scurt de c/tre b/ncile consoriului pentru acoperirea cotelor lor8 T %emiterea efectiv/ a fondurilor c/tre beneficiar8 T &ublicitate n ediii speciale pentru a releva succesul operaiunii.

!eose(irea dintre factoring si forfetare > factoringul are loc intre exp si imp$ dar in cadrul forfecarii apare o institutie fin specializata 3actoringul (engl. factorin( ' este operaiunea desf/2urat/ pe baza contractului nc!eiat ntre factor 2i aderent (exportatorul"$ prin care primul$ n sc!imbul unui comision$ preia n proprietatea sa creanele aderentului prin plata facturilor acestuia (ce poart/ semn/tura cump/r/torului" reprezentnd dovada efectu/rii tranzaciei care are ca obiect bunuri sau servicii livrate pe credit 3orfetarea exportului pe credit consta in transmiterea creantelor provenite din operatiunile de comert exterior efectuate pe credit unei institutii financiare specializate care le plateste imediat$ urmind sa se recupereze contravaloarea acestora$ la scadenta$ de la debitorul importator.

'ecanismul de contracumparare Contracumprarea 7 o form/ de comer internaional$ n cadrul c/reia momentele de sc!imb marf/ bani$ 2i bani' marf/ difer/ n timp. cordul de contrapartid/ se negociaz/ 2i se nc!eie pe o perioad/ de timp determinat/ A'@ ani. cordul implic/ negocierea 2i nc!eierea a B sau C contracte distincte. (n aceast/ perioad/ firma exportatoare este obligat/ s/ preia n contrapartid/ m/rfurile pe care le'a ales nomenclatorul din ara importatoare. &rimul contract de vnz/ri primare este un contract clasic de vnzare 7 cump/rare ce prevede vnzarea unor m/rfuri sau te!nologii de c/tre firma occidental/ contra plat/ n valut/.

!iferenta dintre ordinul de plata si scrisoarea de credit #efinitiile la ambele iar diferenta este' in cazul scris de credit banca emitenta se angajeaza in mod irevocabil fata de exportator sa efectueze plata$ dar in cazul ordinului de plata banca va efectua plata doar daca clientul dispune lic!iditati.

4(ligatiile partilor in cadrul licentierii internationale O)li(a#iile principale ale licen#iarului: U ,bligaia de remitere ' n baza c/reia el pune la dispoziia liceniatului folosina dreptului de utilizare$ de exploatare a brevetului. U ,bligaia de garanie ' privind existena 2i validitatea dreptului transmis.

O)li(a#iile licen#iatului: U U ,bligaia de a exploata licena ,bligaia de plat/ a preului

3unctiile (revetului ?arantarea dr de proprietate ind$ furnizeaza infos cu privire la progresul te!'stiintific$ mijloeste transferal de inventii intre inventatorii si pri prin aceasta stimuleaza =H si coop ec te!nici stiintif$ are funct de comercializarea produselor realizate pe baza inventiilor de catre partenerii straini.

'arfuri traditional vindute la licitatie obiecte de art/$ anticariat$ imobil n calitate de gaj$ averea ntrepr$ terenuri 7 arenda$ rutele p4ru maxi taxi (%6"$ m/rfurilor (florile din ,landa"$ produse greu vandabile aflate n depozit portuare sau n depoz. de consignaie$ produsele ajunse la destinaie dar refuzate de importator deoarece nu corespund clauzelor contractuale8 produse refuzate datorit/ avariilor sau deterior/rii n timpul transportului8 m/rfuri care se vnd pe cale de execuie silit/ de beneficiarul unei creane neonorate de exportator$ n baza unei !ot/rri judec/tore2ti. !e)avantajele concursurilor com d.p$v a participantilor: la participation suppose des frais considerables p4r ac!eter le ca!ier$ p4r elaborer les offres tec!niVue et commerciales 8 la presantation des garanties bancaires de participation impliVue lWimobilisation des fonds pendant une periode VuelVuQun. d.p.v a org'lui : supportent des frais p4r la publicite$ ca!ier de c!arges$ lWanalNse des affaire$ lWadjudication etc $es avanta&es du franc)iseur 1WXlargissement rapide de lWaffaire avec des investissements minimale.$1Wextension de lWaffaire dans les autres zones gXograp!iVue. $1WXvitation des problYmes lXgislatives $1WXpargnes des dXpenses gXnXrales 7 administratives.$ Hl contrZle lWXvolution de son concept par la matrise du rXseau.

$es avanta&es du franc)is; Lancement 1a notoriXtX de la marVue et la VualitX du concept permettent avec lWassistance du franc!iseur un dXcollage rapide Efficacit2 #es outils de mar*eting$ de publicitX lieux de vente$ de gestion des points de vente. 1e partage dWexpXrience de lWensemble du rXseau permet de gagner en efficacitX. Ri!3ue limit2 .Profita)ilit2 1a rentabilitX des sociXtXs franc!isXs est supXrieure aux indXpendants si le contrat de franc!ise est bien XVuilibrX. La tran!mi!!ion de !i(ne! di!tinctif!, La tran!mi!!ion d4un !avoir5faire L4a!!i!tance tec0ni3ue , Elle !uppo!e !on ind2pendance juridi3ue. Hl N a la possibilitX de bXnXficier de tous les effets positifs dQun rXseau (rXputation$ mais aussi prix$ sNnergies$ partage des innovations...", Le franc0i!2 e!t aider en ce 3ui concerne le! action! promotionnelle!.Une ima(e uni3ue !ur le marc02, !if contr leasing si franchising #if leasing franc!$ leasingul este o strategie de internationalizare a firmei prin finantarea af pe baza de locatie$ iar franc! nu presupune locatia ci darea in exploatare a marcilor $ *noF !oF$ te!nica$ a unei act temporara.

2vantajele operatiunii in contrapartida C. Eficienta economica ridicata. :urnizorul de masini$ instalatii$ *noF'!oF$ stiind ca creditul acordat va fi rambursat in principal prin cote din produsele fabricate la obiectul construit este interesat in livrarea de utilaje de nivel te!nic ridicat$ de fiabilitate superioara$ deoarece de calitatea acestora va depinde si calitatea marfurilor primite in contrapartida. L. Sc!imburile dintre parti sunt mai putin afectate de fenomenele de instabilitate economica din economia mondiala$ de deteriorarea cursurilor de sc!imb$ de fluctuatiile conjuncturale puternice. M. vantaje generale de ordin social'politic. Ju este afectata independenta economica a beneficiarului de credit$ deoarece obiectivul construit se afla in proprietatea exclusiva a acestuia. 1a rindul sau$ furnizorul de credit$ neavind proprietate in alta tara$ se afla la adapost fata de riscul ca aceasta sa fie confiscata$ nationalizata etc.

6alanta de plati e5terne comentariu$ ta(el #ecalajul considerabil in evoluia exporturilor 2i importurilor a determinat acumularea in anul BGGL a unui deficit al (alanei comerciale in valoare de BCKM$A mil. dolari S0 $ cu LGE$@ mil. dolari S0 ([KC$GP" mai mare fa/ de cel inregistrat in anul BGGE. =u /rile 0niunii Europene balana comercial/ s'a inc!eiat cu un deficit de AGGB$G mil. dolari S0 (in anul BGGE 7 EMG$M mil. dolari S0 "$ iar cu /rile =SH ' de LMC$K mil. dolari S0 (in anul BGGE 7 @DE$E mil. dolari S0 7radul de acoperire a importurilor cu e5porturi in perioada de referin/ a fost de CE$KP fa/ de CD$GP in anul BGGE. Persoanele fi)ice au exportat in anul BGGL m/rfuri 2i produse in valoare de G$C mil. dolari S0 2i au importat bunuri materiale in sum/ de ACL$K mil. dolari S0 . =omparativ cu anul BGGE exporturile s'au redus cu @C$KP$ iar importurile au crescut de A$M ori$ in principal$ datorit/ major/rii importurilor de autoturisme (de A$L ori" din ?ermania$ Htalia 2i S0 . /escriei care sunt cele . metode de evaluare a valorii marfii 'n vam0 conform 1A22. Evaluarea vamal/ se face conform cordului ? TT$ care are @ metode de evaluare: 1) 'etoda de sta(ilire a valorii tran)aciei cu marfa respectiv ori *n (a)a preului efectiv pltit sau de pltit8 2) 'etoda de sta(ilire a valorii tran)aciei cu marf identic. Se consider/ identice m/rfurile care se aseam/n/ n toate privinele cu marfa evaluat/8 %) 'etoda de sta(ilire a valorii tran)aciei cu marf similar. Se consider/ similar m/rfurile care$ de2i nu sunt identice$ au caracteristici asem/n/toare 2i se constituie din componente asem/n/toare$ fapt ce le permite s/ ndeplineasc/ acelea2i funcii ca 2i marfa evaluat/ 2i s/ fie intersc!imbabile din punct de vedere comercial8 &) 'etoda de sta(ilire a costului unitar al mrfii. 1a determinarea valorii n vam/ a m/rfii prin metoda dat/$ drept baz/ se ia preul la o unitate a acestei m/rfi la momentul import/rii$ la care ea se vinde n cele mai mari partide persoanei ce nu este n relaii de interdependen/ cu vnz/torul 2i se va vinde pe teritoriul /rii f/r/ modificarea st/rii ei iniiale. +) 'etoda de sta(ilire a valorii calculate a mrfii. 1a determinarea valorii n vam/ a m/rfii prin metoda dat/$ drept baz/ se ia valoarea unei unit/i de marf/ dat/$ calculat/ prin adunarea: (A" valorii ori a preului materialelor folosite la fabricarea m/rfii 2i c!eltuielilor generale suportate de produc/torul ei8 (B" c!eltuielilor generale suportate n leg/tur/ cu vnzarea pe teritoriul /rii a m/rfurilor importate de aceia2i clas/ 2i tip$ inclusiv a c!eltuielilor pentru asigurare$ transport$ nc/rcare$ desc/rcare 2i transbordarea a m/rfii$ efectuate pn/ la trecerea frontierei vamale$ 2i a altor c!eltuieli8 (C" beneficial obinut$ de regul/$ de c/tre exportator n urma livr/rii m/rfurilor de aceea2i clas/ 2i tip n %epublica 6oldova. .. *e 6nseamn principiul nedescriminrii in relaiile comerciale internaionale 7

o tara nu trebuie sa faca discriminari intre interlocutorii sai comerciali (se acorda tuturor$ in egala masura$ conditia de Inatiunea cea mai favorizataI"8 si nici nu trebuie sa faca discriminari intre propriile sale produse$ servicii sau cetateni si produsele$ serviciile sau cetatenii straini (li se acorda Iatentia nationalaI".

/5tinderea teritoriului vamal ' se produce atunci cand doua sau mai multe state convin sa formeze impreuna o uniune vamala si$ ca urmare$ teritoriul vamal insumeaza teritoriul statelor participante la aceasta uniune. D. =onjunctura valutar'financiar/ se reflect/ n sc!ema de plat/ prin diverse corelaii privind moneda contractului si garantiile de plata AG. (n cadrul barterului responsabilitatea privind calitatea m/rfurilor$ termenul livr/rilor este mai redusa dect n cazul vnz/rii'cump/r/rii clasice$ pe valut/ sau pe credit. AA. &rin scontare posesorul cambiei obine valoarea nominala minus dobnda pentru suma pl/tit/. AB. cordurile de clearing sunt nsoite de liste n care se cuprind m/rfurile 2i serviciile care pot face obiectul tranzaciilor

Preci)ai # ordonai stadiile de internaionali)are a unei firme dup modelele lui ?.>?. ;am(en i 3. ,oot9 Stadia de participare ( compania deine mai mult de AGP 2i totodat/ mai puin de @GP de acii din ntreprinderea mixt/ din str/in/tate" , Stadia de compania global/ (mar*etingul internaional 2i producia internaional/ de scar/" 3 Stadia exportului ad !oc 2i indirect 1 Stadia investiii directe (compania deine pn/ la AGGP din capitalul ntreprinderii mixte din str/in/tate" . Stadia contractual/ (compania este cointeresat/ n nc!eierea unui contract de mai lung/ durat/ pentru a'2i stabiliza vnz/rile 7 contract de licen/$ franc!ising etc." % Stadia exportului direct ! /senta procesului de internationali)are su( aspest micro si macroeconomic. 0na dintre cele mai pregnante tendine din domeniul economic 2i extraeconomic o reprezint/ internaionalizarea 2i globalizarea afacerilor. #e2i aceast/ tendin/ este o component/ a evoluiei istorice a societ/ii umane$ nceput/ cu expansiunea comerului mondial$ putem argumenta c/ internaionalizarea reprezint/ o real/ component/ a mediului de afaceri contemporan deoarece ultimele decenii s'au caracterizat prin extinderea afacerilor la nivel planetar 2i intensificarea celor care existente$ apariia unor modific/ri spectaculoase n ierar!izarea puterilor economice (la nivel de ntreprindere sau c!iar la nivel macroeconomic$ de state" realizate n funcie de abordarea relaiei naional'internaional. %ezultatul acestei evoluii este exprimat 2i de cre2terea c2tigurilor ntreprinderilor sau ridicarea nivelului de bun/stare general/ a /rilor 2i a cet/enilor tocmai prin participarea la afacerile internaionale 1a nivel macroeconomic acioneaz/ o serie de factori de durat/$ rezultat cumulat al mai multor elemente$ care pot fi considerai relevani pentru actuala perioad/

#esigur$ ntreprinderea nu putea lipsi din acest mecanism$ ea integrndu'se n tendinta generala de internationalizare prin depasirea limitelor locale$ nationale si regionale$ precum si prin abordarea mediului n mod global. #in acest punct de vedere$ internationalizarea reprezinta ansamblul de metode$ te!nici si instrumente puse n slujba demersului strategic al ntreprinderii de a activa n strainatate. Hmpactul te!nologiei asupra activitatii ntreprinderilor

4(iectivele tran)itiei 1iberalizarea brusca a preturilor si a sc!imburilor comerciale$ privatizarea si demonopolizarea economiei. restructurarea economica sau la stabilizarea monetara$ sc!imbarea mentalitatilor$ sc!imbarea mentalitatilor$ Preci)ati#Completati 8@) A. =onjunctura valutar'financiara se reflecta in sc!ema de plata prin diverse corelatii privind &arantarea platilor0 moneda de contract0 esalonarea ratelor s.a. B. Hn cadrul barterului responsabilitatea privind calitatea marfurilor$ termenul livrarilor este mai redusa decat in cazul vanzarii'cumpararii clasice$ pe valuta sau pe credit. C. &recizati care sunt functiile brevetului de inventive: 1arantea-a dreptul de proprietate industriala< :urni-ea-a informatii cu privire la pro&resul stiintei si te)nicii< 6ijloceste transferul de inventii intre inventatori si prin aceasta stimulea-a comertul international si cooperarea economica si te)ico=stiintifica< 9ndeplinesti functia de comerciali-are a produselor reali-ate pe ba-a inventiilor catre partenerii straini.

K. &rin scontare posesorul cambiei obtine suma 'nscris pe titlu (valoarea nominal) minus dobanda (scontul " pentru suma platita. @. &rintre marfurile tranditional vandute la licitatii se numara obiectele de arta0 antic)itatile0 precum si( blanuri ( an>t Petersbur&0 8e? @or>0 6onreal)0 imobil0 lana bruta ($ondra0 $iverpool0 idneA)0 tutunul (8e? @or>0 Bremen)0 florile (Amsterdam)0 fructele tropicale (Amsterdam)0 caii ($ondra0 /eaville)0 ceaiul ($ondra0 Colombo0 8aicobi). E. cordurile de clearing sunt insotite de ane#e care cuprind marfurile si serviciile ce pot fi obiect al tranzactiilor.

/5plicati9 1. /5plicati mecanismul mo(ili)arii eurocreditelor 1 A" Stabilirea contactului intre beneficiarul creditului si banca coordonatoare B" ,rganizarea de catre banca coordonatoare a consortiului care va acorda imprumutul C" =onstituirea grupului de coordonare a operatiunii si stabilirea cotelor de credit intre bancile consortiului. &e aceasta baza se inc!eie contractual de credit. K" Stabilirea conditiilor creditului$ respective volumul creditului$ costul$ moneda$ scadenta. @" tragerea de fonduri TS de catre bancile consortiului pentru acoperirea cotelor lor.

E" :inalizarea operatiunii prin remiterea efectiva a fondurilor catre beneficiar

L" &ublicitatea in editii financiare pentru relevarea succesului operatiunii. Explicati diferenta dintre ordinal de plata si scrisoarea de credit: 2. /5plicati limetele 8de)avantajele) concursurilor comerciale9 ;imitele pentru participanti9 a" Efectuarea c!eltuielilor pentru ac!izitionarea caietului de sarcini Ela)orarea ofertelor te0nice !i comerciale 8lte c0eltuieli care !e recuperea$a numai in ca$ul ca!ti(arii concur!ului.

b" Hmobilizarea unor fonduri imobiliare pe o anumita perioada in vederea depunerii garantiilor de participare bancare. ;imitele pentru organi)atori9 a" =!eltuieli pentru pregatirea caietului de sarcini$ analiza ofertelor. ceste eforturi sunt justificate numai in cazul contractelor de valoare mare si daca exista o concurenta corecta pe piata. Scrisoarea de credit comercial/ -#C comercial repre)int un document prin care (anca emitent se angajea) n mod irevoca(il fa de e5portator s onore)e cam(iile trase asupra de ctre acesta$ fie prin plat 8dac tratele sunt la vedere)$ fie prin acceptare 8dac tratele sunt la termen) cu condiia ca$ odat cu tratele$ s fie pre)entate n termen i documentele menionate n scrisoarea de credit$ prin care se atest e5pedierea mrfii. Particularitile -crisorii de Credit sunt9 utili)area prin cam(ii trase de e5portator asupra (ncii emitenteA domicilierea n strintate 8la sediul (ncii emitente > sediul trasului conform dreptului cam(ial)A posi(ilitatea unui decalaj ntre momentul emiterii -#C i momentul acoperiri cu fonduri a angajamentului de plat 8mai avantajos pentru importatori > n conformitate cu 2!)A -#C sunt adresate direct e5portatorului 8tre(uie depuse de acesta la (anca sa pentru verificarea autenticitii lor i a (onitii (ncii emitente).

,rdinul de plat/ 4rdinul de plata este dispo)iia dat de o persoan 8denumit ordonator) unei (nci$ de a plti o sum determinat n favoarea altei persoane 8denumit (eneficiar) n vederea stingerii unei o(ligaii (ne ti provenind dintr>o relaie direct e5istent ntre ordonator i (eneficiar . 2 a cum re)ult din definiie i din practica utili)rii sale ordinul de plat se caracteri)ea) prin9 a" relaia de plat/ este declan2at/ ca urmare a unei obligaii asumate sau datorii preexistente$ ce urmeaz/ a se stinge o dat/ cu onorarea ,.&.8 b" operaiunea este pornit/ la iniiativa pl/titorului (ordonatorului". c" revocabilitatea este o tr/s/tura fundamentala a ,.&. ceasta consta in faptul ca ordonatorul 2i poate retrage sau modifica instruciunile de plat/ date b/ncii$ cu condiia ca ordinul sau iniial sa nu fi fost executat prin plata in favoarea beneficiarului. d" provizionul (depozitul" bancar este absolut obligatoriu in cazul ,.&. cesta presupune obligaia ordonatorului ca o data cu emiterea ,.&. sa creeze b/ncii 2i sursa de fonduri necesare$ fie prin blocarea sumei respective din contul sau bancar$ fie prin depunerea ei in vederea execut/rii pl/ii sau prin credit bancar acordat de banca in acest scop in contul ordonatorului.

e" din puncte de vedere al modalit/ilor de ncasare (determinate fire2te de instruciunile ordonatorului ,.& poate fi simpla ( nu se prezinta documente cu privire la scopul platii" si documentar (beneficiarul prezinta documentele necesare".

Comer. Int &recizai: ,. :unciile principale ale politicii comerciale. &= indeplineste urmatoarele funcii: ' ' ' de promovare a relaiilor economice externe (impulsionarea exporturilor" de realizare a unui ec!ilibru dinamic in balana comercial/ 2i sporirea reNervelor valutare astatului de protejare a econ. naionale de concurena str/in/ printr'o reglamentare 2i control al importului

9. *e 6nseamn principiul nedescriminrii in relaiile comerciale internaionale 7 o tara nu trebuie sa faca discriminari intre interlocutorii sai comerciali (se acorda tuturor$ in egala masura$ conditia de Inatiunea cea mai favorizataI"8 si nici nu trebuie sa faca discriminari intre propriile sale produse$ servicii sau cetateni si produsele$ serviciile sau cetatenii straini (li se acorda Iatentia nationalaI". 3. Care sunt cele . metode de evaluare a valorii marfii in vam0 conform 1A22. A" :etoda de !ta)ilire a valorii tran$ac#iei cu marfa re!pectiv" ori 6n )a$a pre#ului efectiv pl"tit !au de pl"tit; B" :etoda de !ta)ilire a valorii tran$ac#iei cu marf" identic". Se consider/ identice m/rfurile care se aseam/n/ n toate privinele cu marfa evaluat/8 C" :etoda de !ta)ilire a valorii tran$ac#iei cu marf" !imilar". Se consider/ similar m/rfurile care$ de2i nu sunt identice$ au caracteristici asem/n/toare 2i se constituie din component asem/n/toare$ fapt ce le permite s/ ndeplineasc/ acelea2i funcii ca 2i marfa evaluat/ 2i s/ fie intersc!imbabile din punct de vedere comercial8 K" :etoda de !ta)ilire a co!tului unitar al m"rfii. 1a determinarea valorii n vam/ a m/rfii prin metoda dat/$ drept baz/ se ia preul la o unitate a acestei m/rfi la momentul import/rii$ la care ea se vinde n cele mai mari partide persoanei ce nu este n relaii de interdependen/ cu vnz/torul 2i se va vinde pe teritoriul /rii f/r/ modificarea st/rii ei iniiale. @" :etoda de !ta)ilire a valorii calculate a m"rfii. 1a determinarea valorii n vam/ a m/rfii prin metoda dat/$ drept baz/ se ia valoarea unei unit/i de marf/ dat/$ calculat/ prin adunarea: (A" valorii ori a preului materialelor folosite la fabricarea m/rfii 2i c!eltuielilor generale suportate de produc/torul ei8 (B" c!eltuielilor generale suportate n leg/tur/ cu vnzarea pe teritoriul /rii a m/rfurilor importate de aceia2i clas/ 2i tip$ inclusiv a c!eltuielilor pentru asigurare$ transport$ nc/rcare$ desc/rcare 2i transbordarea a m/rfii$ efectuate pn/ la trecerea frontierei vamale$ 2i a altor c!eltuieli8 (C" beneficial obinut$ de regul/$ de c/tre exportator n urma livr/rii m/rfurilor de aceea2i clas/ 2i tip n ara respectiv/. C. 9n ce ca- sunt utili-ate preturi ma#ime la import. &returile maxime se folosesc ca masuri de politica comerciala in cazul in care anumite tari incearca o ridicare oficiala a preturilor la un anumite produse pe care le exporta. =a raspuns la aceste politici$ tarile importatoare stabilesc preturile maxime de import la un nivel care sa nu depaseasca nivelul preturilor produselor indigene similare sau$ daca le depasesc$ sa fie un procent limitat (B ' E P".

ceste preturi au ca efect limitarea importurilor si scaderea preturilor de export la produsele respective. Hn general$ recurg la stabilirea preturilor maxime de import tarile care sunt mari importatoare pe piata mondiala la produsele respective. ceste bariere le ridica tarile importatoare. D. Preci-ai diferena dintre piaa comun *i uniunea vamal. &iaa comun/ are un grad mai adincit de integrare decit uniunea vamal/ privind libera circulaie a bunurilor$ serviciilor$ capitalului$ persoanelor. E. 9n ce ca- sunt utili-ate preturi minime la import. &returile minime de import se folosesc ca instrumente de politica comerciala atunci cand produsele indigene au preturi mult mai ridicate fata de cele ale concurentei sau in cazul in care$ pe piata internationala$ preturile la anumite produse scad si produsele respective devin$ din acest punct de vedere$ mai competitive la export. Tarile importatoare recurg$ in acest caz$ la stabilirea preturilor minime de import$ care sunt foarte apropiate de nivelul preturilor interne cu ridicata la produsele interne si$ in acest mod$ ridica preturile la import la acest produse. Hn aceasta situatie$ o astfel de masura netarifar/ determina limitarea importurilor la produsele respective si$ in consecinta$ protejarea ramurii industriale sau agricole vizate. Hn general$ pe plan international$ S0 si 0E au practicat acest tip de preturi$ cu referire la produsele siderurgice provenite din >aponia si produsele agricole din afara =EE

L. Preci-ai ce repre-inta clau-a re&imului naional Este o prevedere inscrisa in tratat$ potrivit careia$ partile se oblig/ s/ acorde persoanelor fizice sau juridice ale unui stat semnatar care exercit/ activit/i economice pe teritoriului celuilalt stat semnatar acelea2i drepturi 2i obligaii. M. Preci-ai care sunt ca-urile de e#tindere si restrin&ere a teritoriului vamal. /5tinderea teritoriului vamal ' se produce atunci cand doua sau mai multe state convin sa formeze impreuna o uniune vamala si$ ca urmare$ teritoriul vamal insumeaza teritoriul statelor participante la aceasta uniune. ,estrangerea teritoriului vamal$ constituie exceptarea de la regimul vamal$ portiune in care nu se percep taxe vamale de importOzone libere (antrepozitele vamale$ zone portuare scutite de impozit. Hn aceste zone libere$ marfurile straine introduse temporar sunt scutite de plata taxelor vamale$ percep doar o taxa de depozitare. cestea pot fi prelucrate si ulterior exportate cand raman scutite de taxe$ insa cand sunt orientate spre import se percep taxe vamale. Se urmareste promovarea regiunilor respective$ valorificarea resurselor de forta de munca existente$ atragerea de capital strain$ incurajarea tranzitului pe teritoriul statului respectiv. D. Preci-ai ce repre-int ta#a antidumpin& ta5 antidumping > tax/ special/ perceput/ la importul unor produse la preuri mai mici dect valoarea lor normal n ara exportatoare la momentul importului. Taxele vamale antidumping nu pot depasi marja de dumping (care este egala cu diferenta dintre pretul international al produselor si pretul de dumping$ care$ in general$ sunt mai mici$ pentru a se intra pe o anumita piata". /efiniia dumpin&ului

0n produs este considerat a face obiectul unui dumping dac/ preul s/u de export$ n comunitate$ este mai mic dect preul comparabil$ practicat n cadrul operaiunilor comerciale normale$ pentru produsul similar n ara exportatoare.

AG. Preci-ai in ce const Eclau-a de salv&ardareF

Salvgardarea se refer/ la m/surile pe care statele le pot ntreprinde n situaii excepionale$ pentru a face fa/ unor cre2teri masive 2i rapide ale unor importuri. Se i'au m/suri restrictive pentru a proteja o ramur/ specific/ a economiei naionale mpotiva unor cre2teri neprev/zute care ii adduce un prejudiciu grav. Clau)a general de salvgardare economic este o m/sur/ tradiional/ n domeniul politicii comerciale. ceasta are rolul de a aborda dificult/ile de adaptare cu care oricare dintre statele membre$ vec!i sau nou$ se poate confrunta n urma ader/rii$ ntr'un sector sau domeniu economic. Statele membre (noi 2i vec!i" pot solicita$ pe parcursul a trei ani de la data ader/rii$ autorizaia de a adopta m/suri de protecie pentru a remedia astfel de dificult/i economice. =omisia European/ poate stabili$ apoi$ m/surile n cauz/. cestea pot fi stabilite numai dup/ aderare 2i nu duc la efectuarea de controale la frontiere.