Sunteți pe pagina 1din 2

Roman balzacian, realist obiectiv, interbelic

- Enigma Otiliei Ficiunea reprezint un adevr al minciunilor (Llosa) prin care oamenii ajung s viseze la ceea ce nu pot realiza in viaa real. Doar literatura dispune de fora de a e prima adevrurile profunde !i nelini!titoare ce nu pot fi spuse indirect. "n genul epic# romanul este o specie polifonic# desc$is spre inovaii de tem !i coninut. De la %alzac !i &tend$al la '$omas (ann !i (arcel %rust# romanul e o recuperare a timpului pierdut !i o reflectare a pro)lemelor omului modern. (ai *nt+i ar fi de o)servat c ,.-linescu aplic *n roman viziunea criteriului# intenia sa a fost s realizeze un roman cu reet )alzacian# dar .nigma /tiliei e o parodie a )alzacianismului. 0.(anolescu o)serv asemnrile !i deose)irile fa de modelul proclamat. .lementele )alzaciene in de monografia unei familii )urg$eze# de tema paternitii !i a mo!tenirii# de detaliile referitoare la strzi interioare# vestimentaie# precum !i o galerie de personaje din categoria parvenitismului. 'otu!i romancierul are vocaie critic !i parodic. %alzac era un creator de via. -linescu e un comentator ironic al vieii. "n .nigma /tiliei se o)serv oc$iul atotputernic al unui estetic (0.(anolescu) preocupat s evidenieze defectele. -asa lui mo! -ostac$e se afl pe strada 1ntim o caricatur *n moloz a unei strzi 2 3talia. 4!a de la intrare de mrimea unei ferestre gotice# e vopsit *n maro !i are lemnul umflat !i )o)o!. 0aratorul auctorial sesizeaz ie!irea din scar# lipsa proporiilor fire!ti# amestecul stilulilor !i materialelor de proast calitate. 'encuiala e crpat !i scorojit# )uruienile ies din pavaj# treptele sunt tocite la modul conve itii. Ferestrele nu au perdele iar pe praful strvec$i se vd urmele melcilor fr cas !i-ale picturilor de ploaie. 4n aer de ruin !i rceal confirm un principiu )alzacian5 mediul caractereristic personajelor locatari sunt la r+ndul lor ni!te *ntruc$ipri ale anc$ilazei !i sensi)ilitii. 6e l+ng precizarea e act a timpului !i-a spaiului aciunii (*n %ucurestiul lui iulie 7898) galeria personajelor tip e organizat in : sfere. (ai *nt+i m!tile rapacitii# ale parvenismului# ale decderii morale5 avarul (mo! -ostac$e) %a)a 1)solut fr cusur in r+u (1glae)# fata )tr+n (1urica)# demagogul ideii de puternitate (&tanic ;aiu)# )tr+nul senil (&imion 'ulea) !i t+nrul im)ecil ('iti 'ulea). 6e de alta parte se afl m!tile iu)irii sau geloziei# sau ale genorozitii5 t+nra ingenu si imprevizi)il (/tilia)# t+nrul de 7< ani# v+rsta )alzacian# venit s cucereasc ora!ul (Feli )# me!terul generos !i sensi)il (6ascalopol). 6erspectiva narativ este# ca !i la %alzac# ca-n romanele realiste *n general# una de tip o)iectiv# cu narator emniscient# demiurg# focalizare zero. 0aratorul !tie mai mult dec+t personajele sale# cunoa!te desenul din covor. -u toate acestea limitarea omniscienei se face prin preluarea perspectivei narative de c+tre 7 personaj. La *nceputul romanului# portretul )tr+nului avar apare *n viziunea lui Feli &ima. 6rima aparitie *n te t a personajului fi eaz deja portretul fizic !i moral. mo! -ostac$e este un )r)at cu *nfi!are de cpcun - capul *i este atins de o calviie total# are )uzele gal)ene de prea mult fumat# acoperind numai : dini vizi)ili ca ni!te a!c$ii de os. %tr+nul clipe!te rar !i moale# ca )ufniele speriate de o lumin )rusc. 1semeni lui mo! ,randet# )tr+nul se )+l)+ie !i pare s fac eonomie p+n !i la cuvinte5 0u-nu-nu# nu st nimeni aici. 1ceast replic se regse!te !i la finalulu romanului# ca un ecou al memoriei. &criitura capt simetrie. "ntre incipid si final# .nigma /tiliei se dovedeste romanul unei mo!teniri# dar si romanul educatiei sentimentale. 3ntitulat iniial 6rintii /tiliei# romanul are ca intrig mo!tenirea lui mo! -ostac$e. -lanul 'ulea vede *n /tilia (rculescu o posi)il mo!tenitoare# !i de a ceea fata e tratat cu ostilitate. De fapt# /tilia nu e fiica natural a lui -ostac$e ,iurgiuveanu# dar )tr+nul o iu)e!te !i este un simplu satelit al voinei ei. -a si =arpagon sau =agi 'udose# mo! -ostac$e devine ridicol din pricina 7

zg+rceniei e agerate# motivate oarecum de lcomia 1glaei !i a neamurilor apropiate care nu a!teapt dec+t sa moar )tr+nul pentru a putea mo!teni. De-a lungul romanului e ist mai multe portrete ale )tr+nului avar# construite *n not groteasc. -+nd )tr+nul *l pcle!te pe 6ascalopol# primind mai muli )ani dec+t i se cuveneau# -ostac$e *m)rac $aine al)e de dril# e foarte vesel# !i fluier fara grij prin cas. La fel procedeaz )tr+nul !i c+nd *i trece lui Feliv *n registru tot felul de c$eltuieli imaginare. "n alt secven 1glae face inventarul $ainelor lui -ostac$e# scutur+ndu-l ca pe un sac5 )tr>nul are ciorapi gro!i de l+n# gurii# pantaloni prin!i cu sfor# iar g$etele ca ni!te eminei turce!ti# *ntoarse la v+rf si scorojite de at+ta purtat. 1pariia lui mo! -ostac$e e ie!it din comun ca si rutatea 1glaei. "n romanul comic al lui -linescu# frica *l face pe mo! -ostac$e s devin ridicol. %tr+nul se teme sa nu fie jefuit si de aceea ascunde )anii su) parc$et sau !i-i leag de mijloc cu un )r+u. -a sa nu-i fure nimeni din materialele luate de la demolri# mo! -ostac$e transform o camer-n magazie si adun malderele de cuie ruginite acolo !i *nsemneaz cu var toate materialele. ,+ndindu-se c alimentele s-ar putea scumpi p+n c+nd avea el s ridice cas /tiliei# )tr+nul face provizii *n e ces. -arnea se stric# f+ina face g+ndaci# iar mo! -ostac$e *m)unte!te )rusc meniul casei. "ns mo! -ostac$e se teme cel mai mult s nu-l fute $oii# s nu rm+n fr )anii de care nu se poate despri epidermic. -ostac$e moare c+nd e jefuit de &tnic !i apuc s spun %anii# $oule. 6ersonajele devin e presive prin e ces de caliti sau de defecte. /tilia i se pare lui Feli desv+r!it. .a are maturitatea de a trece peste rutatea 1glaei !i intuie!te firea periculoas s lui &t+nic. 3nevita)ilul &tnic poart vor)a de colo-colo# minte. !antajeaz# trage cu urec$ea# e $o !i sentimental# preocupat de cstoria celorlali !i capa)il de orice. (odernitatea romanului -linescian se vede si din interesul pentru procese psi$ice !i pentru ereditatea *ncrcat. &imion 'ulea se crede 3isus =ristos si a!teapt *ngerii s-l ridice la ceruri. 'iti# fiul lui &imion# e trimis s se legene c+nd o)ose!te. La nivelul te$nicilor narative# modernitatea se vede din folosirea procedeelor specifice teatrului# *ntr-o scen *n care# l+ng mo! -ostac$e# czut la pat# vin mem)rii clanului 'ulea. Fiecare *!i spune g+ndurile fr s comunice. Feli le aude vocile dar nu le vede feele ascunse *ntr-un nor de fum de igare. 'e$nica modern a comportamentismului prezint personajele din e terior# fra a avea acces la g+ndurile lor. 'e$nica oglinzilor poliedrice e utilizat pentru portretul /tiliei. Deznodm+ntul motiveaz titlul romanului a!a cum arat scriitorul *nsu!i enigma nu e a /tiliei# ci a lui Feli # t+nrul care nu poate inelege ratiunea pentru care fata *l prefer pe 6ascalopol. "n concluzie# din perspectiva situaiei finale# romanul -linescian dovedeste odata *n plus ca personajele cu profil )alzacian sau impresia unor papu!i mecanice ale cror arc a fost *ntors p+n la capt. (!tile nu cad la sf+r!it# nimeni nu se sc$im). 6reocupat de omul moral# -linescu afirm# ca si Flau)ert5 /tilia sunt eu?.