CONSPIRATIE FRANCMASONICA SAU INTMPLARE?

"Omul obisnuit nu-l vede pe diavol nici atunci cnd diavolul l strnge de gt", scrie J ohann Wolfgang von Goethe (Faust, I, versurile 2182 - 2183). El stia bine despre ce vorbeste, caci n tinerete fusese francmason si apoi a petrecut 40 de ani regr etnd faptul. Faust, batrn si orb, care crede ca slujeste binele omenirii cnd servit orii lui, lemurii, i sapa groapa, este francmasonul tipic care crede ca slujeste binele omenirii cnd n realitate i sapa groapa. Diavolul nu este totusi complet invizibil. In numarul din februarie 1846 al revistei New World News din Anglia a fost dat p ublicitatii un plan al revolutiei gasit la Dsseldorf, n Germania, la sediul unei o rganizatii revolutionare. Acest plan de instaurare a revolutiei francma-sonice c ontine urmatoarele puncte: A. Coruperea tineretului; distrugerea ideilor religioase.; cultivarea intereselo r exclusiv pentru relatii sexuale, fara implicare afectiva; transformarea tinere tului n indivizi superficiali, doritori de placeri imediate, incapabili sa se sta pneasca. B. Controlul asupra mass-mediei pentru ca: 1) sa concentreze interesul publicului asupra evenimentelor sportive, relatiilor sexuale mai mult sau mai putin perverse, senzationalului si faptului divers, as tfel nct sa nu observe actiunile guvernului; 2) sa mparta publicul n grupuri ostile (deviza francmasonilor este "DEZBINA SI STA PNESTE"), exacerbnd controverse minore; 3) sa distruga ncrederea publicului n conducatori, aratndu-i pe acestia ridicoli, n ecinstiti, demni de dispret; 4) sa vorbeasca n cuvinte mari si umflate despre democratie; 5) sa arate risipa ce se face n guvern (orchestrata anume) pentru a discredita gu vernul, a produce teama de inflatie si cresterea preturilor; 6) sa ncurajeze greve si razmerite n diverse industrii, sa ncurajeze dezordinea si criminalitatea si sa ncurajeze o atitudine ngaduitoare pentru criminalitate din pa rtea guvernului; C. Confiscarea armelor de foc de la populatie sub vreun pretext oarecare, pentru a lasa populatia lipsita de aparare (RE, pp. 399-400). Acest plan a fost n mare masura nfaptuit; Statele Unite ale Americii sunt practic acum o tara preponderent francmasonica. Mai exista un singur mare obstacol pe ca re a ncercat conspiratia sa-l treaca de cteva ori si n-a reusit: sa le ia american ilor pustile. In momentul n care i va fi smulsa americanului de rnd arma de foc din mna, guvernul mondial va fi atotputernic si omenirea va trai ntr-o imensa Uniune Sovietica de tip francmasonic din lagarele careia nu va mai exista scapare. In noiembrie 1993 s-a votat n Congresul american "The Brady Bill", o lege prin ca re oricine cumpara arme de foc trebuie sa se nregistreze si sa astepte cinci zile pentru a-i fi livrata arma - pentru ca, chipurile, daca omul cumpara arma la mni e, pentru a razbuna un afront, sa aiba timp sa se linisteasca. De ani de zile zi arele sunt pline de povesti cu copii care-si mpusca mamele la mnie, copii care se m pusca din greseala intre ei sau care se sinucid , ca sa pregateasca lumea pentru confiscarea armelor de foc. Deocamdata singurul efect pe care l-a avut legea a fost ca americanii s-au repezit si au cumparat toate pustile si pistoalele pe ca

re le-au gasit si le-au putut cumpara nainte de a intra legea n vigoare. Constitut ia Statelor Unite (cel de-al doilea amendament) prevede n mod special ca guvernul nu are voie sa confiste armele din mna poporului, care detine aceste arme tocmai pentru a se apara de abuzurile guvernului. Cetateanul trebuie sa fie determinat sa ceara sa i se confiste armele. De aceea se pune accentul pe educatie. In 1978, Normann Dodd, fost director al Comitetului Congresului, a declarat n fat a unui Comitet Legislativ Regional din Ilinois ca, investignd activitatea fundati ei Carnegie pentru Pace Internationala, a vazut cum aceasta "a observat ca trebu ie sa detina controlul asupra mijloacelor de scolarizare din tara... Fundatia Ca rnegie detine aspectele scolarizarii care au importanta internationala, si Funda tia Rockefeller se ocupa de partea de scolarizare interna..." Reprezentantul Eug ene Cox a declarat ca "fondurile fundatiei Rockefeller au fost folosite ca sa in troduca doctrina francmasonica n scolile particulare si de stat ale acestei tari" . Un membru al Comitetului Reece, constituit n 1952, a carui functie a fost sa in vestigheze din partea Congresului fundatiile ne-impozabile, a conchis ca ceea ce vede cu ochii lui l face sa creada "ca exista ntr-adevar o adevarata conspiratie n care intra anumiti educatori de frunte din Statele Unite ca sa instaureze puter ea francmasonilor, pentru care scop se folosesc de sistemul nostru de nvatamnt. Ac easta tendinta... a fost finantata din plin de principalele fundatii..." Repreze ntantul Carrol Reece a conchis ca "marile fundatii subventionnd educatori cu tend inte colectiviste, au finantat o miscare francmasonic orientata n guvernul americ an" (RE, pp. 376-377 si 208). Marile fundatii au mai finantat si miscarea hippy, unde tot felul de tineri cond usi de agenti a caror salarizare de catre fundatii ca Rockefeller si Carnegie nu le era cunoscuta, si petreceau tineretea lasndu-si parul lung, mbracndu-se n zdrente murdare, drogndu-se, ascultnd muzica rock si "protestnd mpotriva stabilimentului" uneori prin distrugerea bunurilor altora, alteori furnd, alteori ucignd la ntmplare . In toate grupurile, comunele, familiile de hippy, de pletosi si "protestatari" care resping "o societate care nu le ofera nimic", se afla un conducator matur care-i nvata ce sa faca. Unul dintre acestia, Jerry Rubin, conducatorul unui grup intitulat Yippye, si-a descris activitatea ntr-o carte (numita "Do it! - Fa-o!") n care arata clar si repetat cine finanteaza si cine doreste distrugerea societa tii pentru a instaura totalitarismul. "Marijuana e drogul impus de francmasoni", scrie el; si mai departe: "Noi vedem libertinajul sexual, muzica rock si drogur ile ca tactici n conspiratia care va prelua America. Yippii se distreaza rasturnnd guvernul. Yippi sunt, de asemenea, si adeptii lui Mao Tse Tung". Pletele murdar e ale hippy-lor si yippi-lor nu sunt noi. Toate conspiratiile francmasonice tota litare s-au folosit de aceste armate pletoase. Turgheniev le-a vazut la universi tatile rusesti nainte de revolutia bolsevica; Ludwing van Mise le-a vazut la Berl in nainte de primul razboi mondial. Si atunci, ca si n anii 1960, aceste armate pl etoase au fost, dupa cum arata yippi-ul Jerry Rubin, n solda bancherilor conspira tivi: "capitalistii isteti au ca aliati n comunitatea revolutionara pe pletosii c are au functia de intermediari ntre tineretul strazii si afaceristii milionari" ( RE, pp. 400-403). Dar conspiratia bancherilor nu s-a multumit cu armatele murdare si pletoase care dorm n gunoaie si folosesc stupefiante. Astfel, organizatia studenteasca Student ii pentru o Societate Democratica declara: "Principala noastra sarcina este sa c onstruim o miscare revolutionara marxist-leninista". Mijloacele lor de actiune s unt aruncatul bombelor, incendiile, asasinatele, iar banii le-au fost furnizati uneori de guvernul federal al Statelor Unite, alteori de fundatii neimpozabile c a Rockefeller si Carnegie. In 1970, razmeritele si distrugerile din Ohio s-a dov edit ca au fost finantate in felul urmator: $192.000 de la guvernul federal, $85 .000 de la fundatia Carnegie, ncasati de Studentii pentru o Societate Democratica n toamna lui 1969. Un student a declarat: "Radicalii si nchipuie ca se lupta mpotri va celor arhibogati, ca Rockefeller si Ford, si nu-si dau seama ca exact acestia sunt cei din spatele revolutiei lor, finantnd-o si folosind-o apoi pentru scopur ile lor". (James Kirk de la Universitatea din Chicago, dupa RE, pp. 403-404). Al

t student povesteste cum la o conventie a Studentilor pentru o Societate Democra tica li s-au oferit bani de la ESSO (care-i apartine lui Rockefeller), care...su nt aripa stnga a clasei conducatoare...industrialistii lumii". (ibidem)