CIPRU Etimologia numelui Insulei Cipru este oarecum discutabil.

Unii susin c denumirea ar veni de la cuvntul grecesc kyparissos,care nseamn chiparos, alii presupun c numele a fost dat de cuvntul sumerian zubar (cupru , datorit bogatelor !cminte de cupru gsite aici. E"ist #i o a treia variant legat de mitologie. $ceasta spune c trmul a fost bote!at dupa numele %eiei $frodita, creia i se mai spune si &'pris. Cipru este a treia insula ca marime din (area (editerana dupa )icilia si )ardinia este o insula de o mare frumusete, cu forme geografice uimitor de contrastante mergand de la pla*e cu nisipuri aurii pana la munti ma*estuosi impaduriti , campii neatinse de mana omului si sate captivante prin ase!area si traditia lor.)ituata in partea rasariteana a (arii (editerane insula se bucura de una dintre cele mai sanatoase clime din !ona . )caldata de un soare fara de sfarsit in timpul lungilor veri ferbinti, Cipru este un paradis pentru inotatori si amatorii sporturilor nautice.In timpul lunilor de vara, cele mai populare statiuni de vacanta + ,rotaras, $'ia -apa, .arnaca si .imasol au cate ceva de oferita pentru fiecare categorie de turistii. Cipru are o clima tipic mediteraneana cu veri fierbinti si aproape lipsite de ploaie si ierni blande. /estul anului, vremea poate fi schimbatoare, dar, cu temperaturi mai sca!ute, este mult mai placuta. In general pe coasta, temperaturile inalte sunt temperate de bri!a marii, iar in munti serile sunt o adevarata desfatare.Indiferent de se!on, Cipru se bucura de soare. 0ata fiind situarea sa intre Europa, $sia (ica si $frica de nord, Cipru a fost un teritoriu intens disputat, stapanit pe rand de egipteni, hititi, asirieni, persi, macedoneni, seleuci!i, lagi!i, romani, bi!antini, arabi, venetieni si altii. Istoria, este pre!enta aici inca de pe vremea !eilor, de cand se spune ca !eita $frodita s1a nascut pe aceste meleaguri, iar persii, grecii, egiptenii, romanii si chiar engle!ii, si1au lasat amprenta in cultura si arhitectura cipriota si chiar in arta culinara. /epublica Cipru i1a ctigat independena fa de /egatul Unit n 2345. 6rei ani mai tr!iu, au i!bucnit violenele intercomunitare ntre ciprioii turci i greci. 0in 2378, insula este divi!at de facto dup o lovitur de stat spri*init de *unta militar din 9recia mpotriva preedintelui cipriot (a:arios i intervenia ulterioar a armatei turce. ;n pofida numeroaselor eforturi de reunificare a rii, aceasta este i a!i divi!at. Cipru este cea mai mare insul din (area (editeran, situat n sudul 6urciei. Cele dou lanuri muntoase, ,entadact'los n nord #i 6roodos n partea central #i sud1vestic, ncon*oar cmpia (esaoria, favorabil agriculturii. )ituat timp de secole la intersecia drumurilor care legau Europa, $sia i $frica, Ciprul pstrea! nc amprenta civili!aiilor care s1au succedat pe teritoriul su+ teatre i vile romane, biserici i mnstiri bi!antine, castele ale cruciailor, moschei otomane i ruine preistorice. ,rincipalele activiti economice sunt turismul, industria te"til #i arti!anatul (orientate ctre e"port #i transportul maritim comercial. $rti!anatul se face remarcat prin broderii, olrit #i obiecte din cupru. ,rintre mncrurile tradiionale, se numr meze < o selecie de aperitive servite ca fel principal, brn!a halloumi/hellim i rachiul zivania. Populaia : Este de apro"imativ =2=.>55 locuitori, dintre care 73,2? sunt ciprioi < greci, iar restul sunt armeni, maronii #i latini,precum #i strini care locuiesc n Cipru. 0ensitatea este de =4 de persoane pe :m ptrat.$ceste cifre nu includ si pe cei 22@.555 turci care locuiesc n partea de nord ocupata, a insulei #i care au venit din $ntalia.

Limba : 9reaca #i turca sunt limbile vorbite pe insul.Engle!a este cunoscut de mai toi localnicii./ar se ntmpl s mergi undeva #i s nu fii neles dac vorbe#ti engle!.;n !onele turistice se mai vorbe#te france!a sau germana.,e str!i ns poi au!i #i rus, romn, bulgar sau polone! datorit est1europenilor care lucrea! n Cipru. ,rintre personalitile marcante ale literaturii moderne se numr Costas (ontis (poet #i pro!ator #i 0emetris 6h. 9otsis (pro!ator . Compo!itorii Evagoras &arageorgis #i (arios 6o:as sunt binecunoscui n lumea mu!ical.

CIPRU 0aca vi!itati Cipru aveti oca!ia sa admirati 9recia si 6urcia la un loc 1 pla*e mediteraneene insorite, sate incantatoare, ruine ale civili!atiilor antice si cultura locala deosebita. 6otodata veti fi si martorii unei scindari nationale 1 Cipru este impartit de o disputa teritoriala intre etniciii greci si etnicii turci. 0e mai mult de doua decenii nu e"ista dispute violente, insa aceasta divi!iune este o problema pentru -atiunile Unite. 0in fericire aceste tensiuni nu afectea!a turistii, care primesc doar prietenie si ospitalitate din partea amanduror pati ale Ciprului. 0esi relativ compacta, insula Ciprului va ofera un peisa* variat, de la munti impaduriti pana la pla*e cu nisip. Cele mai bune pla*e sunt in $'ia -apa si ,rotaras, unde apele turcoa! va stau la dispo!itie pentru sporturi nautice. Aiata de noapte se desfasoara la lumina de neon a cluburilor din -icosia, .imassol si .arnaca. In muntii 6roodos veti gasi sate pe dealuri invelite in podgorii si trasee pentru drumetii, ciclism si, iarna, schi. %idurile venetiene, castelele cruciatilor si mo!aicurile romane pe care le puteti vedea la tot pasul stau marturie a unei istorii de peste 25.555 de ani. 0upa intrarea in Uniunea Europeana Cipru este o tara moderna, dar care si1a pastrat satele din piatra, statiunile stralucitoare, crangurile cu citrice si muntii plini de parfum. Gastronomie )pecificul bucatariei cipriote este dat de clima mediteraneeana, geografie si istorie. $ceasta a evoluat ca o fu!iune intre bucataria greaca si turca, cu un farmec local. Belurile marine includ calamar si caracatita marinate in vin rosu, iar cel mai traditional peste este codul. )i platica este foarte populara, deoarece este ieftina. Calamarul este pra*it in aluat sau umplut cu ore!, chimion, cuisoare si poate menta, apoi este pra*it. Caracatita este facuta tocana cu vin, morcovi, rosii si ceapa. Cele mai comune legume folosite sunt cartofii in ulei de masline si patrun*el, conopida murata, dovlecei, taro si sparanghel. Cipriotii consuma carne doar o data pe saptamana, duminica. 0e obicei masa consta in pui fiert, pra*it in sos. 6avvas este carne de miel condimentata cu foarte mult chimion, $felia este un sote de porc cu vin rosu si soriandru, ,sito este o mancare de carne si cartofi facuti in cuptor. .a preparare se foloseste ulei din plin. C practica traditionala, dar utili!ata tot mai putin, este folosirea grasimii de porc pentru gatit si pentru conservare, in vase mari de ceramica. $stfel se pastrea!a carnea, cea de miel fiind foarte sarata, pentru a nu se strica. $ceasta carne, impreuna cu grasimea, se foloseste pentru carnatii Dastourmas .ou:ani:o. Principalele atractii turistice Istoria colorata a Ciprului se reflecta in viata culturala bogata a localnicilor. $proape in fiecare saptamana are loc o sarbatoare, nunta, festival sau se sarbatoreste vre1un sfant. )arbatorile religioase au o mare insemnatate in viara cipriotilor, cea mai importanta fiind ,astele ortodo", chiar mai mult decat decat Craciunul. In sambata de ,aste ma*oritatea localnicilor sunt la slu*ba, iar in afara bisericii se organi!ea!a un foc, cu efigia lui Iuda si artificii. In duminica de ,aste toti membrii familiei stau la masa si se serveste friptura de miel. ,rimavara este un anotimp de sarbatori si in ma*oritatea oraselor au loc carnavaluri si parade cu covoare de flori. Cel mai mare carnaval are loc in .imassol. &ata:l'smos este un alt festival important, al inundatiilor, si se sarbatoreste in fiecare oras cu petreceri in aer liber, *ocuri si competitii. In perioada recoltei au loc festivaluri ale vinului, cel mai mare avand loc in .imassol. E ,limbati1va in capitala -icosia si vi!itati (u!eul Ciprului, un depo!it al bogatiilor arheologice de pe insula, (u!eul de $rta Bolclorica, -oul ,alat $rhiepiscopal, Catedrala )f Ioan, bisericile bi!antine, Centrul Cultural (a:arios si (oscheea Cmeri'e. E 0in -icosia faceti o e"cursie spre mormintele regale si manastirea $gios Ira:leidios din 6amassos, biserica cu cinci domuri si moscheea din ,eristerona si biserica ,anagia

Chr'sospiliotissa situata pe o stanca de langa 0eftera. E In orasul1statiune .arnaca puteti vi!ita biserica $gios .a!aros si (u!eul Di!antin, Bortul .arnaca, (u!eul de $rheologie, (u!eul de ,aleontologie 6ornaritis1,ierides si ramasitele &ition. E .anga aeroportul .arnaca se afla Fala )ultan 6e::e, o moschee istorica, cu gradini frumoase, langa lacul sarat .arnaca. E ,e dealurile din vest va puteti aventura in satul .ef:ara, faimos pentru dantela confectionata de femeile locale si manastirea $gios (inas. $laturi de drumul .imassol1-icosia se afla manastirea )tavrovouni si Capela /egala de pe vremea cruciatilor, de langa ,'rga. E Castelul .imassol veghea!a asupra portului vechi si adaposteste (u!eul (edieval al Ciprului. (ai e"ista si un mu!eul de arta folclorica, un mu!eu de arheologie si o mica gradina !oologica. E In vechiul oras &ourion, pe o panta de deal langa Epis:opi, descoperiti un superb teatru greco1 roman, in care se pun in scena opere de )ha:espeare, in fiecare vara. Ai!itati si Casa lui Eustolios, ce are mo!aicuri frumoase, $cropola, runele unui forum roman si ba!ilica crestina. E 0incolo de &urion, spre vest, se afla vechiul stadion al orasului si )anctuarul lui $polo Glatis. 6oate acestea se afla in !ona Da!a de )uveranitate a (arii Dritanii $:rotiri1Epis:opi. E -u ratati ,afos, principalul centru turistic din vestul Ciprului. ,afos are multe situri antice, remarcandu1se in particular o grupare de vile romane langa port, listate ca patrimoniu mondial U-E)CC. E .egenda spune ca !eita iubirii $frodita s1a scaldat in Daile $froditei, o grota cu o piscina cu apa dulce, situata la capatul peninsulei $:amas. E In &ou:lia puteti vi!ita ruinele vechiului ,alaia ,afos si 6emplul $froditei. ,e coasta se afla ,etra tou /omiou ()tanca $froditei . E E"plorati muntii impaduriti 6roodos. Aarful ,latres (2.>55m este o ba!a ideala pentru e"cursii. In apropiere se afla si muntele Cl'mp (2.3@>m , cel mai inalt din Cipru. E Ai!itati satul restaurat Cmodos, in care se afla manastirea (anastirea )tavros si un mic mu!eu de arta folclorica. Boini este un centru de arta ceramica traditionala. E Ai!itati cele noua biserici bi!antine din muntii 6roodos, listate ca patrimoniu mondial U-E)CC, faimoase pentru frescele interioare magnifice. E In nord se afla portul venetian 9ime si portul antic &'renia, care sunt aliniate de restaurante ce vand pesti prinsi in acceasi !i. E 0esi se celebrea!a in toata tara, sarbatoarea &ata:l'smos are un farmec special in .arnaca, unde multimile se aduna pe mal pentru sporturi nautice, cantece, dansuri, mancare si bautura. E Baceti drumetii prin !onele primare ale Ciprului. 6raseele recomandate includ $talante, &aledonia si ,ersefona in !ona 6roodos, $frodita si $donis in !ona $:amas si alte trasee din padurile (achairas si .imassol. E $tat ,latres cat si &a:opetria sunt statiuni e"celente de schi pe muntele Cl'mp. )e!onul durea!a de obicei din ianuarie pana la *umatatea lunii martie. ,e muntele Cl'mp sunt patru teleferice. E .itoralul din Cipru va ofera facilitati pentru Hindsurfing, surfing cu !meul, scufundari si inot. ,la*ele recomandate includ 9eros:ipou, 0asoudi, .arnaca, 9overnors, 0assoudi Deach si 9ermasogeia (ultimele doua in .imassol .

E ,e coasta de la sud de Bamagusta se afla statiuni aglomerate, pline de pla*e cu nisip auriu ideale pentru copii si familii 1 9olful )mochinului si 9olful Blamingo. E /eputatia statiunii $gia -apa de centru de petreceri si cluburi de noapte se afla in continua crestere. ,la*ele de aici atrag si familii. E In luna )eptembrie va puteti bucura de vin gratuit, in timpul festivalului din .imassol. E 9ustati din ce are mai bun cipru 1 mere din ,rodromos, cel mai inalt sat din tara, cirese din ,edoulas, apa minerala din (outoullas, apa de trandafiri si vin din $gros, si vin rosu dulce si struguri din regiunea Commandaria. Istorie )tatul insular Cipru se afla la intalnirea continentelor Europa, $sia, $frica si la intalnirea unora dintre cele mai mari natiuni de cuceritori din lume 1 de la fenicieni si sirieni, pana la romani, cruciati, venetieni si britaniciI toti acestia au condus aceasta !ona la un moment dat. In pofida tuturor influentelor, Cipru si1a pastrat caracteristicile esentiale. Crasele de coasta (,aphos si .imassol in sud, Bamagusta si &'renia in nord sunt incantatoare, dar si bogate in traditii, mit si povesti. In Cipru a filo!ofat Cicero, a agoni!at Cthello, )f ,aul a fost ocarat si $frodita a fost creata. In pre!ent, divi!iunile din tara sunt un pericol pentru stabilitatea tarii. Bramantarile au dus la divi!iunea insulei intre /epublica 9reaca a Ciprului in sud si /epublica 6urca a Ciprului de -ord. 6urcia este singurul stat ce recunoaste independenta Ciprului de -ord. ,ana la aceasta scindare au e"istat doi ani de tensiuni si violente oca!ionale intre etnicii greci care guvernau insula si minoritatea etnica turca. 0in 23=J situatia a stagnat, desi restrictiile de contact intre cele doua comunitati au fost imblan!ite in >55J. .inia Aerde ce taie insula in doua are acum cinci locuri pe unde se poate traversa in cealalta parte. 0e cand Cipru este membra a Comunitatii Europene se remarca mari diferente 1 localnicii spun ca preturile au crescut foarte mult si tot mai multe proprietati sunt detinute de persoane din afara tarii. Cativa localnici se imbogatesc din piata imobiliara, insa de!voltarea pune in pericol mediul incon*urator in unele !one din insula. Informatii utile Cand sunteti in Cipru aratati respect pentru obiceiurile religioase. )e obisnuieste o strangere de mana la intalnire. Este considerata o lipsa de respect refu!area unei cafele turcesti sau a unei bauturi reci. Este inter!isa fotografierea obiectivelor militare, iar pentru a fotografia artefactele mu!eelor aveti nevoie de permisiune speciala. -u este permis flashul aparatului foto in biserici cu picturi murale sau icoane. Cra locala este 9(6 K> sau 9(6 KJ pentru ora de vara.