Sunteți pe pagina 1din 42

Universitatea Politehnica Bucuresti

Studiul sistemelor de actionare electrica


cu motoare asincrone
ACTIONARI
Laboratoarele Nr.2 si Nr.3
1 Notiuni teoretice si descrierea instalatiilor de
actionare.
1.1 Motorul asincron trifazat.
1) Denitie.
Motorul electric (sau electromotorul) este o masina electrica rotativa ce
transforma energia electrica in energie mecanica. Energia electrica este primita
de la reteaua de alimentare, iar puterea (energia) mecanica este livrata la ax.
Daca masina electrica realizeaza transformarea inversa, a energiei mecanice in
energie electrica, atunci motorul se numeste generator electric.
Nu exista diferente de principiu semnicative intre cele doua tipuri de masini
electrice, acelasi dispozitiv putand indeplini ambele roluri in situatii diferite.
2) Principiu de functionare.
Majoritatea motoarelor electrice functioneaza pe baza fortelor electromagnetice
ce actioneaza asupra unui conductor parcurs de curent electric aat in camp
magnetic.
3) Utilizare
Fiind construite intr-o gama extinsa de puteri, motoarele electrice sunt folosite
la foarte multe aplicatii: de la motoare pentru componente electronice (hard
disc, imprimanta), pana la actionari electrice de puteri foarte mari (pompe,
locomotive, macarale).
4) Clasicare
Motoarele electrice pot clasicate dupa tipul curentului electric ce le par-
curg: motoare de curent continuu si motoare de curent alternativ. In functie de
numarul fazelor in care functioneaza, motoarele electrice pot motoare mono-
fazate si motoare polifazate (exemplu: cele trifazate).
Motoarele de curent alternativ pot : monofazate si trifazate.
Motoarele monofazate isi gasesc utilizarea mai ales in domeniul casnic
(frigider, masina de spalat, aparatul de aer conditionat etc.).
Motoarele trifazate au o foarte mare raspandire in industrie. Ele pot : as-
incrone si sincrone. Cele asincrone sunt cele mai utilizate si pot : cu rotorul in
scurtcircuit si cu rotorul bobinat. Peste 95% din motoarele asincrone trifazate
sunt cu rotorul in scurtcircuit.
1
5) Partile componente ale unui motor electric asincron (ASI) cu rotorul
in scurtcircuit.
In cele de mai jos prezentam partile componente ale unui motor electric asincron
(ASI) cu rotorul in scurtcircuit.

Figura 1: Motorul electric asincron cu rotorul in scurtcircuit
1-cutia de borne; 2-infasurarea statorica; 3-ventilator; 4-rulment pentru xarea
axului rotorului; 5-axul rotoric; 6-scut statoric; 7-talpi de xare; 8-placuta
metalica cu datele nominale ale motorului.
6) Scheme de conexiuni ale motorului asincron trifzat.
Cele trei infasurari ale motorului asincron trifazat se scot la cutia de borne si
pot legate in stea sau in triunghi. Fiecare infasurare din cele trei are un
inceput si un sfarsit. Inceputurile se noteaza cu 1, iar sfarsiturile cu 2. Pentru
a le putea deosebi intre ele, infasurarea corespunzatoare primei faze R s-a notat
cu U, deci ea va avea inceputul U1 si sfarsitul U2. Analog, pentru faza a doua
(S) vom avea V1 si V2, iar pentru faza a treia (T) W1 si W2.
Conexiunea Y (stea) se realizeaza astfel: se leaga impreuna sfarsiturile U2,V2
si W2, iar la inceputuri se conecteaza cele trei faze de alimentare.
Conexiunea (triunghi) se executa in felul urmator: se leaga sfarsitul primei
infasurari (U2) cu inceputul urmatoareia (V1), apoi sfarsitul V2 cu inceputul
2
W1 si, in nal, W2 cu U1, si cele trei faze de alimentare se conecteaza la
inceputurile bobinelor.
Pentru a usura realizarea conexiunilor, unii dintre fabricantii de motoare au scos
in cutia de borne a motorului, capetele fata-in-fata, ca in gura urmatoare.
Figura 2: Conexiunea in stea respectiv triunghi
7) Placuta motorului
Principalele informatii despre motor le gasim inscriptionate pe placuta metalica
a acestuia.
Figura 3: Placuta cu informatii despre motor
3
1.2 Panoul de alimentare cu energie electrica
Figura 4: Panoul de alimentare cu energie electrica
Acest panou este alcatuit din urmatoarele componente:
Intrerupatorul tripolar general Q0
Siguranta automta tripolara F0
Siguranta automata diferentiala F1
Intrerupatoarele automate tripolare pentru protectia motorului QM1 si
QM2
Fiecare borna a acestor componente electrice este conectata la cate o mufa
securizata prin intermediul careia se pot face legaturi intre aparate conform
schemelor electrice, utilizand cabluri electrice.
In cele ce urmeaza se va detalia ecare componenta a panoului in parte.
4
1) Intrerupatorul tripolar general Q0 (Siemens 3LD2003-0TK53) cu
mecanism de operare rotativ.
Aceste intrerupatoare sunt montate la masinile sau instalatiile electrice, pentru
realizarea sigura a lucrarilor de intretinere prin respectarea regulilor de sigu-
ranta. Prin montarea unui lacat pe dispozitivul de blocare cu lacat, ecare
operator se poate proteja impotriva unei conectari neautorizate a echipamen-
tului.
Intrerupator principal simbol electric
Datasheet:
http://datasheet.octopart.com/3LD2003-0TK53-Siemens-datasheet-5312885.
pdf
2) Siguranta automata tripolara F0 (Siemens 5SY6310-7).
Uzual aceste sigurante sunt folosite pentru protectia motoarelor trifazice cat
si in domeniul casnic (in tablourile electrice , bineinteles acolo unde exista un
bransament trifazic ) . Denumirea de tripolar sau tripolare rezulta din
numarul de poli al acestora . tripolar = trei poli . Mai pe scurt aceasta
siguranta cuprinde trei sigurante monopolare care se pot decupla simultan
daca pe o ramura (o faza) se depaseste curentul maxim admis . Acest lu-
cru inseamna ca siguranta respectiva nu declanseaza daca suma celor trei faze
depaseste intensitatea acordata de siguranta .
De exemplu in cazul de fata siguranta F
0
are I
n
= 10A(amperi) . Daca prin
cele 3 sigurante trec curentii F
1
= 9A , F
2
= 8A , F
3
= 3A si suma lor este
F
1
+ F
2
+ F
3
= 20A, siguranta Nu decupleaza.
Daca F
1
= 11A , F
2
= 1A , F
3
= 0A si F
1
+ F
2
+ F
3
= 12A atunci siguranta
decupleaza deoarece intensitatea pe una din faze e mai mare decat cea admisa
de siguranta (in cazul nostru 10 Amperi) .
5
2
1
4
3
6
5
Siguranta automata tripolara simbol electric
Datasheet:
http://www.slo.lt/out/media/5SY63107_en.pdf
3) Siguranta automata diferentiala (230V) F1 (Siemens 5SU1356-1KK06
RCBO).
Siguranta automata diferentiala (230V)
Spre deosebire de celelante sigurante aceasta are o protectie in plus . Ea e
capabila se decupleze circuitul atunci cand apare o diferenta de intensitate pe
una din bornele de iesire , vezi gura de mai jos.
Deci pe aceasta siguranta apar doua valori esentiale . Prima reprezinta inten-
sitatea maxima la care siguranta intrerupe circuitul (exact in acelasi mod ca
sigurantele obisnuite) , in plus mai apare si ce reprezinta diferenta maxima
de intensitate admisa intre cele doua borne de iesire . poate avea valori de:
10 mA sau 30 mA pentru aplicatii : salveaza vieti
50mA, 100mA si 300mA pentru alte aplicatii...
6
Figura 5: Siguranta diferentiala-schema de principiu
Analizand gura de mai sus observam o siguranta ce primeste energie prin
bornele de sus, un consumator oarecare , cat si o presupusa scurgere la pa-
mant. Avem punctele A,B si C . Presupunem ca avem o siguranta de 6A cu
=30mA . In punctele A (i4) si B (i1) avem aceeasi intensitate electrica
(presupunem ca, consumatorul are nevoie de un curent de 4 A). In prima faza
consideram ca nu avem punctul C unde apare si scurgerea de energie in pa-
mant . Deci pana acum totul e bine deoarece intensitatea maxima acordata de
siguranta nu este depasita . Acum intercalam in montaj si punctul C . Curen-
tul i1 este egal cu i2+i3 unde i3 este scurgerea in pamant si i2
curentul luat de consumator . In acest caz i1 nu mai este egal cu i4 . Daca
intensitatea lui i3 este mai mare sau egala cu 30mA (in cazul nostru) atunci
siguranta decupleaza deoarece nu mai circula aceeasi intensitate electrica prin
punctele A si B . De aici apare si numele de siguranta diferentiala. Ea ma-
soara intensitatea fazei cat si intenstatea nulului ce trece prin ea iar daca apare
o diferenta intre cele doua intensitati mai mare decat cea maxim admisa de
siguranta atunci decupleaza circuitul .
7
Observatie : Scurgerea in pamant poate chiar si corpul uman sau orice
contact al conductorului de faza cu alte materiale ce conduc curentul electric
care au in acelasi timp contact electric cu pamantul (mediul inconjurator).
Siguranta diferentiala se conecteaza in tabloul electric la fel ca si cele bipolare,
respectandu-se notatia de faza si notatia de nul. Mai jos aveti data cateva
exemple de aplicatii unde se utilizeaza siguranta diferentiala:
masina spalat
masina spalat vase
boiler electric
centrala termica
circuitele de priza pentru bucatarie
circuite de lumina si/sau prize aate in exteriorul cladirii
Datasheet:
http://support.automation.siemens.com/WW/llisapi.dll?func=cslib.
csinfo&objId=27518425&idx0=R&nav0=index&nodeid0=14474654&load=
content&prodLstStart=751&prodLstSort=MLFBSTR&lang=en&siteid=
cseus&aktprim=0&objaction=csview&extranet=standard&viewreg=WW
4) Intreruptoare automate tripolare pentru protectia motoarelor QM1
si QM2 (Siemens 3RV1021-0JA10).
l > l > l >
x x x
Intreruptor automat tripolar simbol electric
pentru protectia motorului
8
In aceste 2 intreruptoare automate sau integrat cate un modul de contacte
auxiliare. Acest modul este format dintr-un contact normal inchis (NI) si un
contact normal deschis (ND) ca in gura de mai jos.
sau
Modul de Simbol electric contact Simbol electric contact
contacte auxiliare normal deschis (ND) normal inchis (NI)
Intreruptoarele automate se utilizeaza pentru protectia motoarelor relativ put-
ernice si a retelelor de distributie. Ele se pot comanda manual sau de la distanta
prin intermediul unui electromagnet sau motor electric. Durta vietii lor este
mult mai redusa ca al contactoarelor, in schimb capacitatea lor de rupere este
sensibil mai mare.
Pentru protectia motoarelor, intreruptoarele automate sunt prevazute cu relee
termice (pentru suprasarcina) si relee electromagnetice pentru supracurenti si
tensiune minima.
Schema electrica a unui intreruptor automat este redata in gura de mai jos.
Intreruptor automat - schema electrica
9
Datasheet:
http://www.tme.eu/en/details/3rv1021-0ja10/
motor-protection-breakers/siemens/
1.3 Panoul pentru comanda motorului
Acest panou cuprinde urmatoarele componente electrice:
Contactoare tripolare de forta KM1, KM2, KM3, KM4
Releu de timp cu temporizare la anclansare (cand se inchid contactele) K1
Butoane de comanda verzi si rosii S1, S2, S5, S7, S8
Chei de comanda 0-I (S3), I-0-II (S4), I-II (S6)
Buton ciuperca cu rearmare prin rasucire S0
Figura 6: Panoul pentru comanda motorului
Fiecare borna a acestor componente electrice este conectata la cate o mufa secur-
izata prin intermediul careia se pot face legaturi intre aparate conform schemelor
electrice, utilizand cabluri electrice.
10
In cele ce urmeaza se va prezenta in parte ecare componenta a panoului.
1. Contactoarele tripolare de forta KM1, KM2, KM3, KM4
Contactoarele sunt aparate care efectueaza inchiderea, deschiderea sau co-
mutarea, in stalatiile electrice a unor circuite, ca urmare a unei comenzi date
de un releu, de un traductor sau de un operator uman prin intermediul unor
butoane de comanda.
Contactor Simbol electric
Inchiderea, deschiderea sau comutarea circuitelor se realizeaza cu ajutorul
unui electromagnet de c.c sau c.a. si a unor contacte denumite principale
(de mare intensitate de curent). Contactorului i se mai pot atasa un set
de contacte auxiliare (prin ele circula curenti de mica intensitate) ce sunt
utilizate la alte comenzi cum ar : semnalizare, autoblocare.
Schema constructiva de principiu a unui contactor este redata in gura
de mai jos si se refera la tipul de miscare de translatie a contactelor principale
(exista si contactoare cu miscare de rotatie a contactelor).
Figura 7: Contactor - schema constructiva de principiu
11
Schema electrica de principiu a unui contactor trifazat, cu doua contacte
auxiliare normal deschise (2-4, 6-8) si doua contacte auxiliare normal inchise
(3-5, 7-9) este reprezenta in gura de mai jos. Bobina E a electromagnetului
are bornele 0 si 1. La bornele R,S,T se leaga reteaua electrica, iar la bornele
A,B,C se leaga motorul electric.
Figura 8: Contactor - schema electrica de principiu
Contactoarele poseda o rezistenta mecanica deosebita putand astfel
manevrate pana la cateva milioane de ori. Acestea se fabrica pentru curenti
intre 6-3000A, cu tensiuni pana la cativa kilovolti.
2. Releul de timp cu temporizare la anclansare K1
Figura 9: Releul de timp cu temporizare la anclansare K1
Datasheet:
http://docs-europe.electrocomponents.com/webdocs/05f5/
0900766b805f56cc.pdf
Aceste relee determina un semnal in circuitul de iesire (inchide sau deschide
contactele NI sau ND aferente releului) dupa un anumit interval de timp
din momentul aplicarii sau intreruperii tensiunii din circuitul lor de intrare
(bobina electromagnetului aferent releului).
12
Sunt folosite in schemele electrice de protectie, actionare si automatizari
alaturi de aparatele electrice de comutatie si protectie.
Figura 10: Modul de reprezentare al releelor de timp in schemele electrice.
Exista relee de timp cu temporizare la actionare, care determina un semnal
in circuitul de iesire dupa un anumit interval de timp (reglabil) din momentul
aplicarii semnalului de intrare si relee de timp cu temporizare la revenire,
care determina un semnal in circuitul de iesire dupa un anumit interval de
timp din momentul intreruperii semnalului de intrare.
Astfel K
1T
este un releu de timp cu temporizare la actionare avand un contact
normal deschis (12-14) ce se inchide dupa un anumit timp din momentul
aplicarii semnalului de intrare la bornele (0-1); K
2T
este un releu de timp
cu temporizare la actionare avand un contact normal inchis (11-13) care se
deschide dupa un anumit timp din momentul aplicarii semnalului de intrare
la bornele (0-1); K
3T
este un releu de timp cu temporizare la revenire avand
un contact normal deschis (12-14) care se deschide dupa un anumit timp
din momentul disparitiei semnalului de intrare (0-1) iar K
4T
este un releu
de timp cu temporizare la revenire avand un contact normal inchis (11-13)
care se inchide dupa un anumit interval de timp din momentul disparitiei
semnalului de intrare.
3. Butoanele de comanda S1, S2, S5, S7 si S8. Cheile de comanda
S3, S4 si S6. Butonul ciuperca S0.
Butoanele de comanda sunt aparate neautomate cu o singura pozitie de
repaus, care se utilizeaza in circuitele de comanda ale actionarilor electrice.
Ele sunt prevazute cu unul sau mai multe grupuri de contacte normal inchise
(NI - de oprire) si normal deschise (ND - de pornire). Butoanele de comanda
se folosesc in instalatiile de comanda si automatizare ind destinate comenzii
de la distanta in special a contactoarelor si releelor intermediare.
13
Butoanele care au atat contacte NI cat si ND, pot astfel folosite ca butoane
de pornire sau/si ca butoane de oprire. Butoanele de comanda pot cu
revenire sau cu retinere. Butoanele cu retinere raman in pozitia comandata
si dupa incetarea comenzii.
Exista o varietate foarte mare de butoane. Dintre acestea cele mai utilizate
sunt:
buton de comanda cu retinere
buton de comanda fara retinere
buton ciuperca cu retinere
buton cu lampa etc.
Butoanele pot avea una din urmatoarele culori: rosu, galben, verde, negru si
alb (sau albastru deschis). Acelasi standard prevede si functiile corespunza-
toare ecarei culori (de exemplu: rosu-oprire sau oprire rapida, verde-pornire
etc.).
Buton de comanda fara retinere Buton ciuperca cu retinere
Buton tip cheie 0-1 Buton tip cheie 1-0-2
sau
Simbol electric contact Simbol electric contact
normal deschis (ND) normal inchis (NI)
Starea normala a unui contact este starea in care se aa acel contact in
absenta fortei de actionare.
14
1.4 Notiuni fundamentale despre schemele electrice
Denitie
Schema electrica este un desen pe care sunt reprezentate in mod conven-
tional aparatele electrice si legaturile electrice dintre aceste aparate, astfel
ca, pe de-o parte sa se poata citi modul de functionare, iar pe de alta parte
sa se poata realiza echiparea electrica.
Clasicare
Exista doua mari tipuri de scheme electrice folosite in practica: schemele
electrice desfasurate si schemele electrice monolare.
Schema electrica desfasurata
Acest tip de schema reprezinta aparatele descompuse in elementele lor con-
structive, amplasate pe circuite functionale, in ordinea succesiunii.
Acest mod de reprezentare desfasurata are avantajul intocmirii si citirii
usoare; pentru aceasta, este insa necesar ca elementele apartinand aceluiasi
aparat sa poarte aceeasi notare, iar ordinea succesiunii circuitelor sa e fa-
cuta intr-o inlantuire logica.
Schemele din cerintele de laborator sunt scheme desfasurate.
Schema electrica monolara (simplicata)
Acest tip de scheme cuprinde elementele circuitelor primare (de forta) cu
legaturile dintre ele, in reprezentare monolara; aparatele circuitelor secun-
dare (de comanda si semnalizare) se trec prin simbolurile generale, fara a se
arata legaturile intre ele.
Astfel de scheme se utilizeaza pe scara larga pentru simplicarea reprezentarii
alcatuirii unui tablou de distributie. Pentru tablourile simple, acest mod de
reprezentare este sucient. In celelalte cazuri, se folosesc scheme desfasurate
pentru ecare tip de unitate functionala a tabloului electric si apoi schema
monolara pentru ansamblul tabloului.
In gura urmatoare, se reda schema monolara a unui tablou simplu de
distributie, sucienta pentru citirea si echiparea electrica (cablarea).
15
Figura 11: Schema electrica monolara(simplicata).
Important !
Schemele electrice se citesc de sus in jos de, de la stanga la
dreapta.
16
2 Sarcini de lucru.
2.1 Pornirea directa a motorul asincron trifazat. Schema
de forta si schema de comanda.
Modul de functionare al schemei.
Se urmareste schema electrica desfasurata de pe paginile 18, 19 si 20.
Cu ajutorul cablurilor monolare exibile dotate cu mufe de securitate, se real-
izeaza legaturile marcate in schema.
Se conecteaza cablul de alimentare (cu 5 re si borne de securitate) la panoul de
alimentare, la bornele (L1,L2,L3,N,PE) Main si se introduce stecherul trifazat de
la celalalt capat al cablului in priza de alimentare trifazata din laborator.
Nota: Priza trifazata din dotarea laboratorului trebuie sa e tip CEE de 400V,
16A, cu 5 borne (3 faze+N+PE).
Pentru cuplarea tensiunii, se inchid (cupleaza): siguranta automata tripolara F0,
intreruptorul cu functie de oprire generala de urgenta Q0, siguranta diferentiala
F1 si intreruptorul automat de motor QM1.
Motorul asincron cu conexiune triunghi, este pornit/oprit cu ajutorul butoanelor
de comanda S1/S2. Prin apasarea lui S1, bobina contactorului KM1 este energizata
si contactele de forta ale lui KM1 (1-2, 3-4 si 5-6) se inchid.
Motorul M1 este alimentat la bornele statorului U1,V1, W1 si porneste. Auto-
mentinerea comenzii de pornire se face cu ajutorului contactului auxiliar KM1
43-44.
Pentru realizarea opririi motorului, se apasa butonul de comanda S2, ceea ce duce
la dezenergizarea bobinei lui KM1 si implicit la deschiderea contactelor de forta
si a contactului auxiliar 43-44 ale acestuia. Motorul nu mai este alimenat si se
opreste.
Oprirea de urgenta (de avarie) se poate face prin apasarea butonului-ciuperca
S0.
Realizati pornirea directa, schema de comanda cu
butoane pentru motorul trifazat de pe stand.
17
Pagina : NainL2_1
Alimentare generala trifazata
1
2
3
+
S
6
F0
L1
1
L2
2
L3
3
N
+
PE
S
AlimentarePrizaTrifazata
L1
L1
L1
L2
L2
L2
L3
L3
L3
N
N
N
PE
PE
PE
1
2
3
+
S
6
Q0
Conexiune realizata
Conexiune realizata
Conexiune realizata
Conexiune realizata
L1
N
Schema de forta pentru pornirea directa
a unui motor asincron trifazat (+00v)
Pagina : Forta_dir
PE
1
U1 v1 W1
U2 v2 W2
PE
N
Conexiune triunghi
Notor asincron trifazat
N
3~
L3 L2 L1
1
2
3
+
S
6
QN1
1A
!> !> !>
33
3+
f
C
m
d
_
d
i
r
+1
+2
1
2
KN1
3
+
S
6
Schema de comanda pentru pornirea directa
a unui motor asincron trifazat (230v)
Pagina : Cmd_dir
L1
2
N
N
F1
!
1
2
S0
1
2
S2
3
+
S1
+3
++
KN1
fCmd_dir
A1
A2
KN1
1 2 fForta_dir
3 + fForta_dir
S 6 fForta_dir
+3 ++ fCmd_dir
33
3+
QN1
fForta_dir
L1 N
Conexiune realizata
Intrebari:
1) Ce observati din punct de vedere mecanic la pornirea directa a motorului?
2) Argumentati de ce se folosesc butoane de comanda de pornire/oprire fara
retinere si butonul ciuperca cu retinere;
3) Care este rolul butonului ciuperca?
4) Care este rolul manerului rosu-galben al intreruptorului tripolar general Q0 ?
5) Care este rolul contactului auxiliar QM1 33-34, inseriat in schema de comanda
a motorului?
21
2.2 Inversarea sensului de rotatie a unui motor asincron
trifazat. Schema de forta si schema de comanda.
Modul de functionare al schemei.
Se urmareste schema electrica desfasurata de pe pagnile 23,24,25.
Cu ajutorul cablurilor monolare exibile dotate cu mufe de securitate, se real-
izeaza legaturile marcate in schema.
Se conecteaza cablul de alimentare (cu 5 re si borne de securitate) la panoul de
alimentare, la bornele (L1,L2,L3,N,PE) Main si se introduce stecherul trifazat de
la celalalt capat al cablului in priza de alimentare trifazata din laborator.
Nota: Priza trifazata din dotarea laboratorului trebuie si e tip CEE de 400V,
16A, cu 5 borne (3 faze+N+PE).
Pentru cuplarea tensiunii, se inchid (cupleaza): siguranta automata tripolara F0,
intreruptorul cu functie de oprire generala de urgenta Q0, siguranta diferentiala
F1 si intreruptorul automat de motor QM1.
Motorul asincron cu conexiune triunghi, este pornit/oprit cu ajutorul butoanelor
de comanda S1/S2/S5. Prin apasarea lui S1, bobina contactorului KM1 este en-
ergizata si contactele de forta ale lui KM1 (1-2, 3-4 si 5-6) se inchid. Motorul
M1 este alimentat la bornele statorului U1,V1 si W1 si porneste intr-un sens de
rotatie.
Automentinerea comenzii de pornire se face cu ajutorului contactului auxiliar KM1
43-44.
Pentru inversarea sensului, se procedeaza astfel:
se opreste motorul: se apasa butonul de comanda S2, ceea ce duce la dezen-
ergizarea bobinei lui KM1 si implicit la deschiderea contactelor de forta ale
acestuia. Motorul nu mai este alimentat si se opreste;
se apasa butonul de comanda S5, bobina lui KM2 se energizeaza si motorul
porneste in celalalt sens.
Automentinerea comenzii de pornire se face cu ajutorului contactului auxiliar KM2
43-44. Interblocarea comenzilor de rotatie in cele doua sensuri se face cu ajutorul
contactelor auxiliare normal inchise 21-22 ale lui KM1, respectiv KM2.
Oprirea de urgenta se poate face prin apasarea butonului-ciuperca S0.
Realizati inversarea sensului de rotatie schema
cu butoane, pentru motorul de pe stand;
22
Pagina : NainL2_2
Alimentare generala trifazata
1
2
3
+
S
6
F0
L1
1
L2
2
L3
3
N
+
PE
S
Alimentare PrizaTrifazata
L1
L1
L1
L2
L2
L2
L3
L3
L3
N
N
N
PE
PE
PE
1
2
3
+
S
6
Q0
Conexiune realizata
Conexiune realizata
Conexiune realizata
Conexiune realizata
L1
N
Schema de forta pentru inversarea sensului de rotatie
a unui motor asincron trifazat (+00v)
Pagina : Forta_inv
PE
U1 v1 W1
U2 v2 W2
PE
N
Conexiune triunghi
Notor asincron trifazat
N
3~
L3 L2 L1
1
2
3
+
S
6
QN1
1A
!> !> !>
33
3+
f
C
m
d
_
i
n
v
+1
+2
1
2
KN1
3
+
S
6
1
2
KN2
3
+
S
6
Schema de comanda pentru inversarea sensului de rotatie
a unui motor asincron trifazat (230v)
Pagina : Cmd_inv
L1
2
N
N
F1
!
1
2
S0
1
2
S2
3
+
S1
33
3+
QN1
fForta_inv
L1 N
Conexiune realizata
3
+
SS
A1
A2
KN1
A1 A2
1 2 fForta_inv
3 + fForta_inv
S 6 fForta_inv
+3 ++ fCmd_inv
22 21
32 31
S+ S3
21 22 fCmd_inv
Contactor_scoala
+3
++
KN1
fCmd_inv
+3
++
KN2
fCmd_inv
A1
A2
KN2
A1 A2
1 2 fForta_inv
3 + fForta_inv
S 6 fForta_inv
+3 ++ fCmd_inv
22 21
32 31
S+ S3
21 22 fCmd_inv
Contactor_scoala
21
22
KN2
fCmd_inv
21
22
KN1
fCmd_inv
Intrebari:
1) Explicati necesitatea si cum se realizeaza interblocajul electric al celor doua
contactoare de forta utilizate la inversarea sensului de rotatie al unui motor.
26
2.3 Actionarea Stea-Triunghi(Y-) a unui motor asincron
trifazat. Schema de forta si schema de comanda man-
uala.
Notiuni generale despre actionarea stea-triunghi.
Actionarea stea-triunghi este folosita atunci cand reteaua de alimentare nu permite
o actionare directa a motorului, datorita curentului prea mare pe care acesta l-ar
absorbi pe perioada pornirii. Metoda are la baza micsorarea curentului absorbit de
motor, prin reducerea tensiunii aplicate pe fazele acestuia. Pentru a putea aplica
aceasta metoda, trebuie s? e indeplinite cateva conditii:
motorul porneste in gol sau cu sarcina redusa
motorul are accesibile cele 6 capete ale infasurarii statorice la cutia de borne;
motorul poate functiona in triunghi la tensiunea retelei trifazate la care este
legat (deci, pe placuta motorului trebuie sa e scris: 400V sau 400V/690V
/Y
cuplul de pornire al motorului in conexiunea Y sa e mai mare decat cuplul
rezistent aplicat la arbore (cuplul sarcinii). Aceasta conditie apare deoarece,
prin aceasta metoda, curentul absorbit scade de 3 ori, dar si cuplul motorului
scade de 3 ori;
Daca in cazul unei actionari directe, curentul de pornire absorbit de motor de la
retea este de 6-8 x I
n
, la Y- I
p
va de 2,2-2,7 x I
n
. Uzual, se considera valoarea
2,5 x I
n
.
Actionarea stea-triunghi (Y-), schema de comanda manuala.
Modul de functionare al schemei.
Se urmaresc schemele electrica de pe Paginile 29, 30, 31
Cu ajutorul cablurilor monolare exibile dotate cu mufe, se realizeaza legaturile
marcate in schema (cu culoare albastra).
Se conecteaza cablul de alimentare (cu 5 re) la panoul de alimentare, la bornele
(L1,L2,L3,N,PE) Main si se introduce stecherul trifazat de la celalalt capat al
cablului in priza de alimentare trifazata din laborator.
Nota: Priza trifazata din dotarea laboratorului trebuie sa e tip CEE de 400V,
16A, cu 5 borne (3 faze+N+PE).
Pentru cuplarea tensiunii, se inchid (cupleaza): siguranta automata tripolara F0,
27
intreruptorul cu functie de oprire generala de urgenta Q0, siguranta diferentiala
F1 si intreruptorul automat de motor QM1.
Pentru actionarea motorului, se apasa butonul S1, contactorul KM3 (contactorul
de stea) se energizeaza, contactele sale de forta se inchid si pun bornele motorului
U2,V2 si W2 in stea; totodata, contactul auxiliar 53-54 al lui KM3, inchizandu-se,
va permite alimentarea bobinei lui KM1 (contactorul de linie) care-si inchide si
el contactele de forta si alimenteaza bornele U1,V1,W1 ale motorului. Motorul
porneste in conexiunea stea.
Contactele auxiliare KM3 43-44 si KM1 43-44 realizeaza automentinerea comenzii
de pornire. Dupa cateva secunde, cand turatia motorului devine constanta (mo-
torul ajunge la turatia nominala), se poate da comanda de trecere a motorului pe
conexiunea triunghi, prin apasarea butonului S5 care-si va inchide contactul 3-4,
pregatind alimentarea bobinei lui KM2 si-l dezenergizeaza pe KM3 prin contac-
tul 1-2. KM3 isi deschide contactele de forta si desface steaua si, prin revenirea
contactului 21-22 in pozitia inchis, permite energizarea lui KM2 (contactorul de
triunghi). In acest moment, conexiunea motorului este triunghi si procesul de
pornire s-a incheiat. Automentinerea comenzii se face prin KM2 43-43, iar in-
terblocajul intre contactoarele de stea si triunghi se face cu ajutorul contactelor
lor auxiliare 21-22.
Oprirea motorului se face prin apasarea butonului S2, iar comanda de oprire de
urgenta cu ajutorul butonului-ciuperca S0.
Realizati conexiunile din schemele pentru ac-
tionarea stea-triunghi (Y-) a motorului asincron
trifazat.
Sarcini de lucru
1) Explicati necesitatea si modul cum se realizeaza interblocajul electric al celor
doua contactoare de stea, respectiv triunghi;
2) Explicati de ce este necesara comutatia de pe stea pe triunghi doar dupa ce
motorul a ajuns la turatia nominala;
3) Pe placuta unui motor trifazat este scris: 230V/400V /Y . Motorul poate
pornit stea-triunghi? Argumentati.
28
Pagina : NainL3_2
Alimentare generala trifazata
1
2
3
+
S
6
F0
L1
1
L2
2
L3
3
N
+
PE
S
Alimentare PrizaTrifazata
L1
L1
L1
L2
L2
L2
L3
L3
L3
N
N
N
PE
PE
PE
1
2
3
+
S
6
Q0
Conexiune realizata
Conexiune realizata
Conexiune realizata
Conexiune realizata
L1
N
Schema de forta pentru actionarea stea-triunghi
a unui motor asincron trifazat (+00v)
Pagina : Forta_stea_triunghi
PE
U1 v1 W1
W2 U2 v2
PE
N
Notor asincron trifazat
N
3~
L3 L2 L1
1
2
KN1
3
+
S
6
1
2
KN2
3
+
S
6
1
2
3
+
S
6
QN1
1A
!> !> !>
33
3+
f
C
m
d
_
s
t
e
a
_
t
r
i
u
n
g
h
i
+1
+2
1
2
KN3
3
+
S
6
Schema de comanda pentru actionarea stea-triunghi
a unui motor asincron trifazat (230v)
Pagina : Cmd_stea_triunghi
L1
2
N
N
F1
!
1
2
S0
1
2
S2
3
+
S1
33
3+
QN1
fForta_stea_triunghi
L1 N
Conexiune realizata
3
+
SS
fCmd_stea_triunghi
A1
A2
KN3
(stea)
1 2 fForta_stea_triunghi
3 + fForta_stea_triunghi
S 6 fForta_stea_triunghi
21 22 fCmd_stea_triunghi
+3 ++ fCmd_stea_triunghi
S3 S+ fCmd_stea_triunghi
Contactor_scoala
+3
++
KN3
fCmd_stea_triunghi
+3
++
KN2
fCmd_stea_triunghi
A1
A2
KN2
(triunghi)
1 2 fForta_stea_triunghi
3 + fForta_stea_triunghi
S 6 fForta_stea_triunghi
21 22 fCmd_stea_triunghi
+3 ++ fCmd_stea_triunghi
Contactor_scoala
21
22
KN2
fCmd_stea_triunghi
21
22
KN3
fCmd_stea_triunghi
S3
S+
KN3
fCmd_stea_triunghi
+3
++
KN1
fCmd_stea_triunghi
A1
A2
KN1
(L1,L2,L3)
1 2 fForta_stea_triunghi
3 + fForta_stea_triunghi
S 6 fForta_stea_triunghi
+3 ++ fCmd_stea_triunghi
S3 S+ fCmd_stea_triunghi
Contactor_scoala
S3
S+
KN1
fCmd_stea_triunghi
1
2
SS
fCmd_stea_triunghi
2.4 Actionarea Stea-Triunghi(Y-) a unui motor asincron
trifazat. Schema de forta si schema de comanda
automata.
Modul de functionare al schemei:
Se urmaresc schemele electrice de pe Paginile 34,35,36.
Cu ajutorul cablurilor monolare exibile dotate cu mufe, se realizeaza legaturile
marcate in cele 3 scheme.
Se conecteaza cablul de alimentare (cu 5 re) la panoul de alimentare, la bornele
(L1,L2,L3,N,PE) Main si se introduce stecherul trifazat de la celalalt capat al
cablului in priza de alimentare trifazata din laborator.
Nota: Priza trifazata din dotarea laboratorului trebuie sa e tip CEE de 400V,
16A, cu 5 borne (3 faze+N+PE).
Pentru cuplarea tensiunii, se inchid (cupleaza): siguranta automata tripolara F0,
intreruptorul cu functie de oprire generala de urgenta Q0, siguran?a diferential?
F1 si intreruptorul automat de motor QM1.
Pentru pornirea motorului, se apasa butonul S1, contactorul KM3 (contactorul de
stea) se energizeaza, contactele sale de forta se inchid si pun bornele motorului
U2,V2 si W2 in stea; totodata, este energizat si releul de timp cu temporizare
la anclansare K1; contactul auxiliar 43-44 al lui KM3, inchizandu-se, va permite
alimentarea bobinei lui KM1 (contactorul de linie) care-si inchide si el contactele
de forta si alimenteaza bornele U1,V1,W1 ale motorului. Motorul porneste in
conexiunea stea. Contactele auxiliare KM1 43-44 si KM1 43-44 realizeaza auto-
mentinerea comenzii de pornire.
Dupa un timp presetat (de ordinul secundelor), contactul 15-16-18 al lui K1 isi
schimba starea. Prin deschiderea lui K1 15-16, KM3 se dezenergizeaza, steaua se
deschide si se inchide K1 15-18, alimentandu-l pe KM2 (contactorul de triunghi).
In acest moment, conexiunea motorului este triunghi si procesul de pornire s-a
incheiat. Interblocajul intre contactoarele de stea si triunghi se face cu ajutorul
contactelor lor auxiliare 21-22.
Oprirea motorului se face prin apasarea butonului S2, iar comanda de oprire de
urgenta cu ajutorul butonului-ciuperca S0.
Realizati pornirea stea-triunghi schema de co-
manda automata, pentru motorul asincron tri-
fazat;
32
Sarcini de lucru:
Explicati necesitatea si modul cum se realizeaza interblocajul electric al celor
doua contactoare de stea, respectiv triunghi;
Explicati cum se realizeaza comutatia automata de pe stea pe triunghi si
modul de alegere a perioadei de timp la care este setat releul;
Care este avantajul folosirii schemei de comanda automata fata de cea man-
uala?
Pe placuta unui motor trifazat este scris: 230V. Motorul poate pornit
stea-triunghi? Argumentati.
33
Pagina : NainL3_3
Alimentare generala trifazata
1
2
3
+
S
6
F0
L1
1
L2
2
L3
3
N
+
PE
S
Alimentare PrizaTrifazata
L1
L1
L1
L2
L2
L2
L3
L3
L3
N
N
N
PE
PE
PE
1
2
3
+
S
6
Q0
Conexiune realizata
Conexiune realizata
Conexiune realizata
Conexiune realizata
L1
N
Schema de forta pentru actionarea stea-triunghi
a unui motor asincron trifazat (+00v)
Pagina : Forta_stea_triunghi_aut
PE
U1 v1 W1
W2 U2 v2
PE
N
Notor asincron trifazat
N
3~
L3 L2 L1
1
2
KN1
3
+
S
6
1
2
KN2
3
+
S
6
1
2
3
+
S
6
QN1
1A
!> !> !>
33
3+
f
C
m
d
_
s
t
e
a
_
t
r
i
u
n
g
h
i
_
a
u
t
1
2
KN3
3
+
S
6
Schema de comanda automata pentru actionarea stea-triunghi
a unui motor asincron trifazat (230v)
Pagina : Cmd_stea_triunghi_aut
L1
2
N
N
F1
!
1
2
S0
1
2
S2
3
+
S1
33
3+
QN1
fForta_stea_triunghi_aut
L1 N
Conexiune realizata
A1
A2
KN3
(stea)
1 2 fForta_stea_triunghi_aut
3 + fForta_stea_triunghi_aut
S 6 fForta_stea_triunghi_aut
21 22 fCmd_stea_triunghi_aut
+3 ++ fCmd_stea_triunghi_aut
Contactor_scoala
+3
++
KN1
fCmd_stea_triunghi_aut
A1
A2
KN1
(L1,L2,L3)
1 2 fForta_stea_triunghi_aut
3 + fForta_stea_triunghi_aut
S 6 fForta_stea_triunghi_aut
+3 ++ fCmd_stea_triunghi_aut
S3 S+ fCmd_stea_triunghi_aut
Contactor_scoala
21
22
KN2
fCmd_stea_triunghi_aut
21
22
KN3
fCmd_stea_triunghi_aut
+3
++
KN3
fCmd_stea_triunghi_aut
S3
S+
KN1
fCmd_stea_triunghi_aut
A1
A2
KN2
(triunghi)
1 2 fForta_stea_triunghi_aut
3 + fForta_stea_triunghi_aut
S 6 fForta_stea_triunghi_aut
21 22 fCmd_stea_triunghi_aut
Contactor_scoala
A2
A1
K1
16
1S 18 fCmd_stea_triunghi_aut
16
1S
18
K1
fCmd_stea_triunghi_aut
Semne convenionale {simboluri] folosite
in scbemele electrice yi semnificaia acestora


Natura curentului:

Simbolul Semnificaia
Curent continuu
Curent alternativ, 50Hz
Curent alternativ trifazat cu Neutru (Nul), 50Hz,
400V (230V ntre faz i N)

Conductoare, conexiuni:

Simbolul Semnificaia
Conductor, circuit electric
Conductori, reprezentare monofilar


Conductori, reprezentare multifilar
(reprezentare desfaurat)
(circuit de curent alternativ trifazat, 50Hz,
3 conductoare de 120mm
2
i unul de 50mm
2
)

Dispozitive de protecie:

Simbolul Semnificaia


Siguran fuzibil


Separator tripolar cu sigurane fuzibile


Siguran automat tripolar
(minintreruptor automat tripolar)


Siguran automat tripolar
(simbol simplificat)


Siguran automat bipolar diferenial



ntreruptor automat tripolar cu mecanism de
comutare, cu trei declanatoare(relee) termice si trei
declanatoare(relee) electromagnetice de protecie
Intreruptor pentru protecia motoarelor
Releu termic
Descrctor

Bobine:
Simbolul Semnificaia


Bobin cu o nfurare


Bobin cu 2 nfurri


Bobin cu temporizare la acionare(anclanare)


Bobin cu temporizare la revenire(declanare)

Contacte:

Simbolul Semnificaia


Contact normal deschis


Contact normal nchis


Contact comutabil (contact comutator)


Contact normal deschis cu temporizare la acionare


Contact normal nchis cu temporizare la revenire


Contacte principale(de for) ale unui contactor
tripolar
Contact normal deschis cu zvorre
Contact normal nchis cu zvorre

Aparate auxiliare de comand i semnalizare:

Simbolul Semnificaia


Buton de comand fr reinere(cu revenire), cu
contact normal deschis


Buton de comand fr reinere(cu revenire), cu
contact normal nchis


Buton de comand fr reinere(cu revenire), cu 1
contact normal deschis i 1 contact normal nchis


Buton de comand cu reinere, cu contact normal
deschis


Buton-ciuperc(cu reinere), cu contact normal
nchis


ntreruptor cu plutitor, cu contact normal deschis


ntreruptor cu plutitor, cu contact normal nchis


Limitator de curs, contact normal deschis


Limitator de curs, contact normal nchis




Comutator de comand (cheie de comand; switch)
cu 3 poziii i 2 contacte


Indicator luminos (lamp de semnalizare cu bec sau
LED)(ex.: montaj pe ua tablourilor electrice)


Indicator acustic: sonerie, buzzer


Indicator acustic: hup, claxon

Maini electrice rotative:

Simbolul Semnificaia


Generator, simbol general


Motor, simbol general
Motor de curent continuu, simbol general


Motor de curent alternativ, simbol general




Motor asincron trifazat cu rotorul in scurtcircuit (rotor
n colivie de veveri)


Motor asincron trifazat cu rotor cu inele
(rotor bobinat)

Transformatoare electrice:

Simbolul Semnificaia



Transformator monofazat




Transformator trifazat, conexiune stea-
triunghi









Autotransformator monofazat



Tansformator de msur de curent
(transformator de curent)




Transformator de msur de tensiune
(transformator de tensiune)


Aparate electrice de msur:

Simbolul Semnificaia


Voltmetru



Ampermetru


Wattmetru


Frecvenmetru



Tahometru (msurarea turaiei)


Contor de energie activ