Bernard Werber

FURNICILE

n cele cteva secunde necesare pentru a citi aceste patru rnduri: pe Pmnt se nasc 40 de oameni si 700 de milioane de furnici. pe Pmnt mor 30 de oameni si 500 de milioane de furnici. OM: Mamifer a crui talie variaz ntre 1 si 2 metri. Greutate: ntre 30 si 100 kg. Perioada de gestaie a femelelor: 9 luni. Modul de nutriie: omnivor. Populaia estimat: peste cinci miliarde de indivizi. FURNICA: Insect a crei talie variaz ntre 0,01 si 3 centimetri. Greutatea: ntre 1 si 150 mg. Ou depuse: oricte, n funcie de numrul de spermatozoizi. Mod de nutriie: omnivor. Populaia probabil: peste un miliard de miliarde de indivizi. EDMOND WELLS, Enciclopedia cunoasterii relative si absolute.

1 TREZIREA

VEI VEDEA, nu e deloc ceea ce v asteptai s fie. Notarul i spuse c imobilul fusese catalogat ca monument istoric si c n el locuiser niste btrni nelepi din Renastere, crora le uitase numele. Urcar scara si ptrunser pe un culoar ntunecat unde notarul bjbi ndelung, apsnd zadarnic pe un buton nainte de a exclama nciudat: Ah, la naiba! nu funcioneaz. Se afundar n ntuneric, pipind cu zgomot pereii. Dup ce gsi n sfrsit usa, o deschise si, de data asta, aps cu succes pe ntreruptorul electric, notarul si vzu clientul schimbat la fa. Nu v simii bine, domnule Wells? Am un fel de fobie. Dar nu-i nimic. V e fric de ntuneric? Exact. Dar mi-e deja mai bine. Vizitar mpreun locul. Era un subsol de dou sute de metri ptrai. Desi nu comunica cu exteriorul dect prin cteva rsufltori nguste, situate la nivelul tavanului, apartamentul i plcu lui Jonathan. Cenusiul pereilor era uniform si praful se lfia peste tot... Dar nu era cazul s fac mofturi. Actualul lui apartament era cu mult mai mic dect acesta. Si nici nu mai avea cu ce plti chiria; atelierul de lctuserie la care lucra hotrse de curnd s se lipseasc de serviciile lui. Mostenirea lsat de unchiul Edmond era ntr-adevr un chilipir nesperat. Dou zile mai trziu, Jonathan se instala la nr. 3 de pe strada Sibariilor mpreun cu nevasta lui, Lucie, cu fiul lor, Nicolas, si celusul Ouarzazate, un canis pitic corcit. Mie mi plac zidurile astea cenusii, zise Lucie ridicndu-si prul des si roscat. Vom putea tapeta cum vrem noi. Totul trebuie refcut aici. E ca si cnd ai avea de transformat o nchisoare n hotel. Unde e camera mea? ntreb Nicolas. n capt, la dreapta. Hau, hau, fcu Ouarzazate, si ncepu s-o muste n joac pe Lucie de pulpe, fr s in seama de faptul c stpna lui avea n brae serviciul de vesel din zestre.

Drept pentru care a fost nchis imediat la toalet; cu cheia, pentru c srea pn la clane si stia s apese pe ele. l cunosteai bine pe generosul tu unchi? relu Lucie. Pe unchiul Edmond? De fapt, tot ce-mi amintesc despre el e c m lua de mini si m nvrtea cnd eram mic de tot. O dat mi-a fost asa de fric nct am fcut pipi pe el. Rser amndoi. nc de pe atunci erai fricos! l tachin Lucie. Jonathan se prefcu a nu auzi. Nu s-a suprat. I-a spus doar att mamei: "Bun, stim deja c nu-l putem face aviator..." Mai trziu, mama spunea c-mi urmrea cu atenie evoluia, dar nu l-am mai vzut. Ce meserie avea? Era savant. Biolog, mi se pare. Jonathan czu pe gnduri. La urma urmei, nici mcar nu-si cunostea binefctorul. La 6 km de acolo: BEL-O-KAN, 1 metru nlime 50 de etaje sub sol 50 de etaje deasupra solului Cel mai mare oras din regiune Populaie estimat: 18 milioane de locuitori. Producie anual 50 litri de mierat de pduche-de-frunz. 10 litri de mierat de cosenil. 4 kilograme de ciuperci agaricacee. Pietris expulzat: 1 ton. Kilometri de culoare practicabile: 120 ntinderea la suprafa: 2m2. O raz de soare a reusit s ptrund. Un picior s-a miscat. Primul gest de la intrarea n hibernare, n urm cu trei luni. Un alt picior, terminat cu dou gheare care se deprteaz puin cte puin, se deplaseaz lent nainte. Al treilea picior se ntinde si el. Apoi un torace. Apoi un individ. Apoi doisprezece indivizi. Tremur pentru a-si ajuta sngele transparent s circule prin reeaua arterelor. Sngele devine din vscos fluid, apoi lichid. Treptat, pompa cardiac se pune din nou n miscare. Ea mpinge lichidul vital pn la extremitatea membrelor. Structurile biomecanice se nclzesc. Articulaiile hipercomplexe pivoteaz. Peste tot, rotulele cu plcile lor protectoare se misc pn la punctul extrem de rsucire. Se ridic. Corpurile lor si recapt rsuflarea. Miscrile sunt descompuse. Dans cu ncetinitorul. Se agit usor, se scutur. Picioarele din fa se mpreuneaz n faa gurii de parc ar vrea s se roage, dar nu, si umezesc ghearele pentru a-si lustrui antenele. Cele dousprezece creaturi sculate din somn se fricioneaz unele pe altele. Apoi ncearc s-si trezeasc vecinii. Dar abia au destul putere pentru a-si misca propriile lor corpuri, nu au energie de oferit. Renun. Apoi pornesc greoi printre corpurile ncremenite ale surorilor lor. Se ndreapt spre marele Exterior. Organismul lor cu snge rece trebuie s capteze caloriile soarelui. nainteaz istovite. Fiecare pas e o adevrat durere. Ar dori att de mult s se culce din nou si s fie linistite cum sunt milioane asemenea lor! Dar nu. Ele s-au trezit primele. Acum trebuie s rensufleeasc ntreaga cetate. Traverseaz scoara orasului. Lumina solar le orbeste, dar contactul cu energia pur este nemaipomenit de reconfortant. Soare, intr n trupurile noastre flmnde Pune n miscare muschii care ne dor Si uneste-ne gndurile mprstiate E o veche serenad a furnicilor roscate din mileniul o sut. nc de pe atunci simeau n creierul lor pornirea de a cnta n momentul primului contact cu cldura. Ajunse afar, ncep s se spele metodic. Secret o saliv alb cu care si ung maxilarele si picioarele. Se perie. E un ntreg ceremonial imuabil. Mai nti ochii. Cele o mie trei sute de mici hublouri

care formeaz fiecare ochi sferic sunt curate de praf, umezite, uscate. La fel procedeaz cu antenele, cu picioarele din spate, cu cele de la mijloc si cu cele din fa. Iar la sfrsit, si lustruiesc platosele roscate pn cnd strlucesc ca niste picturi de foc. Printre cele dousprezece furnici trezite din somn se afl si un mascul de reproducere. Corpul lui e ceva mai mic dect talia mijlocie a populaiei belokaniene. Are mandibule nguste si este programat s triasc doar cteva luni, n schimb se bucur de avantaje necunoscute celorlali din neamul lui. Primul privilegiu al castei sale: fiind sexuat, el are cinci ochi. Doi ochi mari si globulosi, care i confer o percepie vizual ampl de 180 de grade, plus trei oceli mici plasai n form de triunghi pe frunte. Ultimii sunt de fapt niste captatori de radiaii infrarosii care i permit s detecteze de la distan orice surs de cldur, chiar si atunci cnd e ntuneric bezn. O astfel de caracteristic se dovedeste cu att mai preioas, cu ct majoritatea locuitorilor din marile ceti ale acestei sute de mii de milenii au devenit complet orbi ca urmare a faptului c si-au petrecut ntreaga existen sub pmnt. Dar nu e singura lui particularitate. El mai are (ca si femelele) aripi care ntr-o zi i vor permite s zboare ca s fac dragoste. Are toracele protejat cu o plac-scut special, numit mezotonum. Antenele lui sunt mai lungi si mai sensibile dect antenele celorlali locuitori. Acest tnr mascul reproductor zboveste ndelung pe dom, ghiftuindu-se de soare. Apoi, dup ce s-a nclzit bine, se ntoarce n cetate. Temporar, face parte din casta furnicilor "mesagere termice". Circul pe culoarele etajului trei de la subsol. Aici, toat lumea nc mai doarme profund. Corpurile ngheate stau ncremenite. Antenele zac n dezordine. Furnicile nc mai viseaz. Tnrul mascul si ntinde piciorul spre o lucrtoare pe care vrea s o trezeasc din somn cu cldura corpului su. Contactul cldu provoac un soc agreabil. Dup ce aps a doua oar pe butonul soneriei, se auzi, n sfrsit, un pas de soricel. Usa se deschise, cu un moment de pauz, n care bunica Augusta desfcu lanul de siguran. De la moartea copiilor, btrna tria retras n acest mic apartament de treizeci de metri ptrai, rememornd ntruna vechile amintiri. Desigur c asta nu putea s-i fac bine, dar rmsese la fel de cumsecade. Stiu c e ridicol, dar pune-i tlpicii. Am dat parchetul cu cear. Jonathan se conform. Btrna o porni repede naintea lui, conducndu-l spre un salon plin de mobile acoperite cu huse. Jonathan se asez cu mult grij pe marginea marii canapele; n ciuda strduinei sale, plasticul scri. mi pare tare bine c-ai venit... Poate c n-ai s m crezi, dar aveam de gnd s-i dau un telefon. Serios? nchipuie-i c Edmond mi dduse ceva pentru tine. O scrisoare. Mi-a spus: "Dac mor, va trebui s-i dai neaprat aceast scrisoare lui Jonathan." O scrisoare? O scrisoare, da, o scrisoare... Mmm, nu mai stiu unde am pus-o... Stai o clip... Mi-a dat scrisoarea; i spun c m duc s-o pun bine si o pun ntr-o cutie. Trebuie s fie ntr-una din cutiile de tabl din dulapul cel mare. Btrna si puse n miscare tlpicii, dar se opri dup a treia alunecare. Vai, ce proast sunt! Uite cum te primesc! Bei un ceai de verbin? Cu plcere. Bunica intr n buctrie si zdrngni cratiele. Spune-mi cum o mai duci, Jonathan! i strig ea. Pi, nu prea grozav. Am fost concediat. Btrna si scoase la iveal capul de soricel alb, apoi apru n ntregime, cu un aer grav, nfsurat ntr-un sor lung de culoare albastr. Te-au dat afar? Da. De ce? Stii, lctuseria e o meserie special. Societatea noastr, SOS Serrure, funcioneaz douzeci si patru de ore din douzeci si patru n toate cartierele din Paris. Numai c de cnd unul din colegii mei a fost agresat, am refuzat s m mai deplasez seara n cartierele dubioase. Atunci mi-au fcut vnt. Ai fcut foarte bine. Mai bine s fii somer si sntos dect invers.

 Si pe urm, nu m prea nelegeam cu seful meu. Dar experimentele tale de comuniti utopice? Pe vremea mea, asta se numea "comunitile NewAge", se amuz ea, pronunnd "nuiaj". Am renunat dup esecul fermei din Pirinei. Lucie se sturase s tot gteasc si s spele vasele pentru toat lumea. Aveam muli parazii printre noi. Ne-am certat cu ei. Acum triesc numai cu Lucie si cu Nicolas... Dar tu, bunico, ce mai faci? Eu? Exist. E si asta o ocupaie care-i umple tot timpul. Norocoaso! Ai trit trecerea de la un mileniu la altul... Oh! Stii, ceea ce m frapeaz cel mai mult e faptul c nimic nu s-a schimbat. nainte, cnd eram tineric de tot, se spunea c dup anul dou mii se vor petrece niste lucruri extraordinare, si, dup cum vezi, nu s-a ntmplat nimic. Si acum avem btrni singuri, si acum avem someri, si acum masinile scot fum. Nici mcar ideile n-au evoluat Uit-te si tu, anul trecut au redescoperit suprarealismul, cu un an nainte rock n roll-ul, iar ziarele anun deja, pentru aceast var, marea ntoarcere la minijupe. Dac o s-o inem tot asa, n curnd vom dezgropa vechile idei de la nceputul secolului trecut: comunismul, psihanaliza si relativitatea... Jonathan zmbi. S-au fcut totusi si unele progrese: a crescut durata medie a vieii omului, dup cum au crescut si numrul divorurilor, si nivelul de poluare al aerului, si lungimea liniilor de metrou... Mare scofal. Eu credeam c toi vom avea avioanele noastre personale si c vom decola de pe balcon... Stii, cnd eram tnr, oamenilor le era fric de rzboiul atomic. O fric grozav. S mori la o sut de ani n vltoarea unei ciuperci nucleare gigantice, s mori o dat cu planeta... era totusi o chestie. Asa, o s mor ca un cartof stricat. Si nimnui n-o s-i pese. Ba nu, bunico, ba nu. Btrna si sterse fruntea. Si mai e si cald, mereu mai cald. Pe vremea mea nu era asa de cald. Aveam ierni adevrate si veri adevrate. Acum canicula ncepe din martie. Se ntoarse la buctrie unde se repezi s apuce, cu o dexteritate neobisnuit, toate instrumentele necesare pentru pregtirea unui adevrat ceai de verbin. Aprinse un chibrit si, dup ce auzi suieratul gazului care trecea prin vechile conducte ale buctriei, reveni mult mai destins. Dar ia spune, probabil c ai venit la mine cu un motiv anume. n zilele noastre nimeni nu-i viziteaz pe btrni doar asa... Nu fi cinic, bunico. Nu sunt cinic, dar stiu pe ce lume triesc, asta e tot. Haide, destul cu fasoanele, spune-mi ce te aduce la mine. As vrea s-mi vorbesti despre "el". mi las mostenire apartamentul lui si eu nici mcar nu-l cunosc. Nu i-l amintesti pe Edmond? Cu toate astea i plcea tare mult s te nvrteasc cnd erai mic. Chiar mi aduc aminte c odat... Da, asta-mi amintesc si eu. Dar n afar de aceast anecdot totul e bezn. Btrna se instal ntr-un fotoliu mare, avnd grij s nu sifoneze prea tare husa. Edmond este... Hm, era o figur. Unchiul tu mi-a fcut necazuri nc de mic. Nu era floare la ureche s fii mama lui. Uite, de exemplu si distrugea sistematic toate jucriile ca s le demonteze, mai rar ca s le si monteze la loc. Si dac ar fi fost numai jucriile! Desfcea totul: ceasul, picupul, periua de dini electric. Odat a demontat chiar frigiderul. De parc ar fi vrut s-i confirme spusele, vechea pendul din salon ncepu s bat lugubru. Micul Edmond i fcuse si ei zile fripte. Si mai avea o dambla: ascunztorile. Rsturna casa cu fundul n sus pentru a-si construi adposturi. Construise n pod unul din cuverturi si umbrele, altul, din scaune si haine de blan, n camera lui. i plcea s stea ascuns n ele, n mijlocul comorilor pe care le ngrmdise nuntru. Odat m-am uitat si eu si am vzut c era plin de perne si de tot felul de mecanisme pe care le scosese de la aparate. De altfel, arta destul de confortabil. Toi copiii fac asa... Se poate, numai c la el chestia asta lua proporii uimitoare. Nu se mai culca n pat, nu mai voia s doarm dect ntr-unul din culcusurile lui. Sttea uneori zile ntregi fr s se miste de-acolo. De parc hiberna. Mama ta spunea despre el c trebuie s fi fost veveri ntr-o via anterioar. Jonathan zmbi pentru a o ncuraja s continue. ntr-o zi a vrut s-si construiasc adpostul ntre picioarele mesei din salon. Asta a fost pictura de ap care a umplut paharul; bunicul tu s-a nfuriat ru de tot, lucru care i se ntmpla foarte rar. I-a tras o btaie la fund, i-a distrus toate culcusurile si l-a obligat s doarm n patul lui.

Btrna suspin. Din ziua aceea l-am pierdut definitiv. De parc am fi rupt cordonul ombilical. Nu mai fceam parte din lumea lui. Dar cred c aceast experien era necesar, trebuia s stie c universul nu se va pleca vesnic n faa capriciilor lui. Dup aceea, crescnd, a nceput s ne fac probleme. Nu suporta scoala. mi vei spune din nou: "Ca toi copiii". Dar la el aversiunea asta mergea prea departe. Cunosti muli copii care se spnzur la toalet cu cureaua de la pantaloni pentru c i-a certat nvtorul? El a fcut asta la sapte ani. L-a dat jos de acolo omul de serviciu. Poate c era prea sensibil... Sensibil? Aiurea! Un an mai trziu a ncercat s-si njunghie unul din profesori cu o foarfec. A intit inima. Din fericire, nu a reusit dect s-i prpdeasc tabachera. Btrna ridic ochii n tavan. Prin minte i zburtceau tot felul de amintiri, ca niste fulgi de zpad. Dup aceea treaba a nceput s mearg mai bine, pentru c unii profesori reuseau s-l pasioneze. Avea zece la materiile care l interesau si doi la toate celelalte. Nu lua dect doi sau zece. Mama l considera genial. Era fascinat pentru c el i explicase c ncerca s dobndeasc "cunoasterea absolut". Mama ta, creznd de la vrsta de zece ani n vieile anterioare, era convins c el e o rencarnare a lui Einstein sau a lui Leonardo da Vinci. Pe lng cea a veveriei? De ce nu? "E nevoie de multe viei pentru plmdirea unui suflet..." a spus Buddha. A fcut teste QI? Da. Si a iesit tare prost. A fost notat cu douzeci si trei de puncte din o suta optzeci, ceea ce se traduce prin "puin debil". Educatorii credeau c e nebun si c trebuie internat ntr-un centru specializat. Totusi eu stiam c nu era nebun. Era doar "altfel". mi aduc aminte c odat nu cred c avea mai mult de unsprezece ani mi-a spus c n-am s fiu n stare s fac patru triunghiuri echilaterale cu numai sase chibrituri. S stii c nu e usor, stai s ncerci ca s vezi... Btrna plec la buctrie, arunc o privire spre ceainic si se ntoarse cu sase chibrituri. Jonathan ezit un moment. Lucrul prea realizabil. Asez cele sase beisoare n diferite feluri, dar dup cteva minute de ncercri trebui s renune. Care e soluia? Bunica Augusta se concentr. Ei bine, cred c de fapt nu mi-a dezvluit-o niciodat. Nu-mi amintesc dect de cuvintele pe care mi le-a spus, ca s m ajute la rezolvare: "Trebuie gndit n mod diferit, nu asa cum se obisnuieste, altfel nu ajungi la nimic." i nchipui, un mucos de unsprezece ani s debiteze astfel de chestii! Oh! mi se pare c aud fluieratul ceainicului. Probabil c s-a nclzit apa. Btrna se ntoarse cu dou cesti pline cu un lichid glbui foarte parfumat. Stii, mi face plcere c te vd interesndu-te de unchiul tu. n zilele noastre oamenii mor si nu se mai stie nici mcar c s-au nscut. Jonathan ls chibriturile si sorbi delicat de cteva ori din ceaiul de verbin. Si pe urm ce s-a ntmplat? Nu mai stiu. Dup ce si-a nceput studiile la universitatea de stiine n-am mai stiut nimic de el. Am auzit vag de la mama ta c si-a luat n mod strlucit doctoratul, c a lucrat pentru o societate de produse alimentare, c dup aceea a plecat n Africa, apoi c s-a ntors si locuieste pe strada Sibariilor, iar de atunci nimeni nu a mai auzit de el pn cnd a murit. Cum a murit? Ah! nu stii? O poveste incredibil. Toate ziarele au scris despre asta. nchipuie-i c a fost omort de niste viespi. De viespi? Cum asa? Hoinrea singur prin pdure. Probabil c a deranjat, fr s vrea, un roi. S-au npustit asupra lui. "N-am vzut niciodat o persoan cu attea nepturi!", ar fi zis medicul legist. A murit cu 0,3 grame de venin la litrul de snge. Ceva ce nu s-a mai vzut. Are un mormnt? Nu. Ceruse s fie ngropat n pdure sub un pin. N-ai nici o fotografie? Ba da, colo, pe perete, deasupra comodei. La dreapta e mama ta, Suzy (ai mai vzut-o asa tnr?). Iar la stnga e Edmond. Edmond avea un nceput de chelie, o musta mic si ascuit, iar urechile, fr lob, la Kafka, depseau nivelul sprncenelor. Zmbea cu maliie. Un adevrat drcusor. Lng el, Suzy era de o frumusee strlucitoare n rochia ei alb. Se mritase cu civa ani mai trziu, dar inuse s-si pstreze numele de Wells. De parc n-ar fi dorit ca brbatul ei s-si lase urma numelui asupra progeniturii sale.

Uitndu-se mai de aproape, Jonathan bg de seam c Edmond inea dou degete ridicate deasupra capului surorii sale. Era tare poznas, nu? Augusta nu rspunse. Un vl de tristee i nceosase privirea cnd revzuse chipul radios al fiicei sale. Suzy murise cu sase ani n urm. Un camion de cincisprezece tone condus de un sofer beat i mpinsese masina ntr-o rp. Agonia durase dou zile. Dorise s-l vad pe Edmond, dar Edmond nu venise. Si de data asta era plecat... Mai cunosti pe cineva care ar putea s-mi vorbeasc de Edmond? Mmm... Avea un prieten din copilrie cu care se ntlnea deseori. Fuseser colegi si la universitate. Jason Bragel. Cred c nc mai am numrul lui de telefon. Augusta si consult rapid ordinatorul si i ddu lui Jonathan adresa acestui prieten. si privi cu dragoste nepotul. Era ultimul supravieuitor al familiei Wells. Un biat de treab. Haide, bea-i ceaiul, o s se rceasc. Am si prjiturele, dac vrei. Le fac chiar eu, cu ou de prepeli. Nu, mulumesc, trebuie s plec. Treci ntr-o zi pe la noi, am terminat cu aranjatul noului apartament. Bine, dar asteapt, nu pleca fr scrisoare. Dup ce scotoci cu ndrjire n dulapul cel mare si prin cutiile de tabl, btrna gsi n sfrsit un plic alb pe care fusese trecut cu un scris febril: "Pentru Jonathan Wells." Deschiztura plicului era protejat cu mai multe straturi de band adeziv pentru a evita orice intervenie nedorit. Jonathan rupse cu grij plicul la un capt. Din el czu o foaie rupt dintr-un carnet de scolar. Citi cele cteva cuvinte scrise pe hrtia mototolit: "S NU COBORI NICIODAT N PIVNI!" Furnica tremur usor din antene. E ca o masin pe care ai lsat-o mult vreme sub zpad si pe care te strduiesti s-o faci s porneasc. Masculul insist. O fricioneaz. O unge cu saliv cald. Trieste. Gata, motorul se pune din nou n miscare. Perioada a trecut. Totul rencepe de parc aceast "moarte scurt" nici n-ar fi fost. Masculul o freac din nou pentru a-i transmite calorii. Acum ea se simte bine. n timp ce el si continu strdaniile, furnica si ndreapt antenele n direcia lui. l gdil usor. Vrea s stie cine e. i atinge primul segment pornind de la cap si i citeste vrsta: o sut saizeci si trei de zile. Al doilea segment o ajut pe lucrtoarea oarb s-i repereze casta: mascul reproductor. Al treilea i dezvluie specia si cetatea: furnic roscat de pdure provenind din orasul-mama Bel-o-kan. Pe segmentul al patrulea descoper numrul pe care-l avea n seria lui de ou depuse si care i serveste ca denumire: este al 327-lea mascul ouat de la nceputul toamnei. Furnica si opreste aici descifrarea olfactiv. Celelalte segmente nu sunt emitoare. Al cincilea segment serveste la recepionarea moleculelor-urme. Al saselea e folosit pentru dialogurile simple. Al saptelea permite dialogurile complexe de tip sexual. Al optulea este destinat comunicrilor cu matca. n sfrsit, ultimele trei au rolul unor mici ciomege. Gata, a pipit toate cele unsprezece segmente ale celei de a doua jumti a antenei. Dar nu are ce s-i spun masculului. Asa c se ndeprteaz si se duce s se nclzeasc si ea pe acoperisul Cetii. El i urmeaz exemplul. S-a sfrsit cu munca de mesager termic, ncep activitile de refacere! Masculul 327 ajunge sus n vrf si cerceteaz stricciunile. Cetatea este construit n form de con, pentru a suferi ct mai puin de pe urma intemperiilor, totusi iarna a fost distrugtoare. Vntul, zpada si grindina au smuls primul strat de crengue. Ginaul psrilor a astupat unele iesiri. Trebuie s se apuce repede de treab. 327 se repede spre o pat mare de culoare galben si smulge cu mandibulele materia tare si fetid. De cealalt parte se ntrezreste deja silueta unei insecte care sap din interior. Vizorul se ntunecase. Cineva l privea prin us. Cine e? Domnul Gougne... Pentru legatul crii. Usa se ntredeschise. Numitul Gougne si cobor privirea spre un bieel blond, de vreo zece ani, apoi si mai jos, spre un cine micu care, scond nasul printre picioarele copilului, ncepu s mrie. Tata nu e acas! Esti sigur? Profesorul Wells trebuia s treac pe la mine si...

 Profesorul Wells este unchiul meu. Dar a murit. Nicolas vru s nchid usa, dar omul puse piciorul n deschiztur, insistnd. Sincere condoleane. Dar esti sigur c n-a lsat un fel de map mare plin cu hrtii? Sunt legtor de cri. M-a pltit dinainte ca s-i leg notele de lucru ntr-o copert de piele. Cred c voia s fac o enciclopedie. Trebuia s treac pe la mine si n-am mai avut nici o veste de la el de mult vreme... V-am spus c a murit. Omul si mpinse si mai mult piciorul nainte, fornd usa cu genunchiul de parc ar fi vrut s intre dnd brnci biatului. Miniatura de cine ncepu s latre furios. Omul ncremeni pe loc. nelegi, as fi tare stingherit dac nu mi-as putea ine promisiunea, chiar si cu titlu postum. Te rog, verific. Trebuie s fie neaprat undeva un registru mare rosu. O enciclopedie, zicei? Da, el numea acest ansamblu "Enciclopedia cunoasterii relative si absolute", dar m-ar surprinde s fi scris asa pe copert... Dac ar fi fost la noi am fi gsit-o deja. Scuz-m c insist, dar... Canisul pitic rencepu s vocifereze. Omul se trase puintel napoi, suficient ca biatul s-i trnteasc usa n nas. Acum, ntreaga Cetate s-a trezit. Culoarele sunt pline de furnici mesagere-termice care si dau toat osteneala s nclzeasc Roiul. Totusi, la unele intersecii au mai rmas trupuri inerte. Zadarnic le scutur mesagerele, zadarnic le lovesc: nu misc. Si nici nu se vor mai misca. Sunt moarte. Pentru ele, hibernarea a fost fatal. Nu oricine poate sta trei luni cu o activitate cardiac practic inexistent. N-au suferit. Au trecut din somn n moarte brusc, ct i-ar trebui unei pale de vnt s nvluie Cetatea. Cadavrele sunt scoase afar si aruncate la groapa de gunoi. Cetatea se debaraseaz astfel, n fiecare diminea, de celulele ei moarte, ca si de celelalte mizerii. Dup curarea drumurilor de impuriti, orasul insectelor ncepe s palpite. Picioarele misun peste tot. Maxilarele sap. Antenele zvcnesc de informaii. Totul se reia ca nainte. Ca nainte de anestezia iernii. n timp ce masculul 327 transport o crengu cam de saizeci de ori mai grea dect el, o rzboinic n vrst de peste cinci sute de zile se apropie de el. i pipie easta cu segmentele-ciomege pentru a-i atrage atenia. Masculul nal capul. Ea si lipeste antenele de ale lui. Rzboinica vrea ca el s-si lase munca de refacere a acoperisului pentru a pleca mpreun cu un grup de furnici ntr-o expediie de vntoare. El i atinge gura si ochii. Ce expediie de vntoare? Ea i d s adulmece o bucat de carne destul de uscat, ascuns ntr-o cut a articulaiei toracelui. Se pare c a fost gsit, exact nainte de nceperea iernii, n regiunea vestic, la un unghi de 23 de grade fa de soarele amiezii. El gust. E, cu siguran, carne de coleopter. Mai exact, de crisomel. Ciudat. n mod normal, coleopterele sunt nc n hibernare. Dup cum stie toat lumea, furnicile roscate se trezesc cnd aerul atinge temperatura de 12 grade, termitele la 13 grade, mustele la 14 grade iar coleopterele la 15 grade. Btrna rzboinic nu se d btut n faa acestui argument. Ea i spune c bucata de carne provine dintr-o regiune deosebit, nclzit artificial de un izvor subteran. Acolo nu exist iarn. E un microclimat unde s-au dezvoltat o faun si o flor specifice. Si apoi, Roiului i e totdeauna foarte foame cnd se trezeste. Are urgent nevoie de proteine pentru a se pune din nou n miscare. Cldura nu e suficient. El accept. Expediia e format din douzeci si opt de furnici din casta rzboinic. Cele mai multe sunt, precum cea care l solicitase pe mascul, btrne asexuate. Masculul 327, singurul care face parte din casta sexuailor, si scruteaz de la distan nsoitoarele prin mozaicul ochilor si. Cu miile lor de faete, furnicile nu percep aceeasi imagine repetat de mii de ori, ci mai curnd o imagine vzut ca printr-un grilaj. Acestor insecte le este greu s disting detaliile. n schimb

sesizeaz cele mai mici miscri. Exploratoarele din aceast expediie par, toate, deprinse cu cltoriile ndeprtate. Abdomenele lor grele sunt pline de acizi. Capetele le sunt prevzute cu armele cele mai puternice. Platosele poart urmele numeroaselor lovituri de mandibul primite n lupte. Merg drept nainte de cteva ore. Trec pe lng mai multe orase ale Federaiei, care se nal spre cer sau la adpostul copacilor. Orasele-fiice ale dinastiei Ni: Yodu-lu-baikan (cel mai mare productor de cereale); Giu-li-aikan (ale crui legiuni ucigase au nvins n urm cu doi ani o coaliie a termitelor din sud); kedi-bei-nakan (celebru pentru laboratoarele sale chimice, capabile s produc acizi de lupt hiperconcentrai); Li-viu-kan (al crui alcool de cosenil are un gust de rsin foarte solicitat). Cci furnicile roscate se organizeaz nu numai n ceti, ci si n coaliii de ceti. Unirea face puterea. n Jura s-au putut vedea federaii de furnici roscate formate din 15 000 de furnicare, ocupnd o suprafa de 80 de hectare si avnd o populaie total de peste 200 de milioane de indivizi. Bel-o-kan nu a ajuns nc la o asemenea dezvoltare. Ea este o federaie tnr, a crei dinastie originar a fost ntemeiat n urm cu cinci mii de ani. Mitologia local spune c o fiic rtcit din cauza unei furtuni cumplite ar fi esuat demult pe aceste locuri. Fiindu-i cu neputin s mai ajung la propria ei federaie, aceasta ar fi creat Bel-o-kan, iar din Bel-o-kan ar fi luat nastere Federaia si sutele de generaii de regine Ni din care este format. Prima regin se numea Belo-kiu-kiuni. Ceea ce nseamn "furnica rtcit". Dar toate reginele care au ocupat cuibul central si-au luat acest nume. Deocamdat, Bel-o-kan e alctuit doar dintr-o mare cetate central si 64 de ceti-fiice, rspndite la periferia ei, dar se impune deja ca cea mai mare for politic din aceast parte a pdurii de la Fontainebleau. Dup ce au trecut de cetile aliate, si mai ales de La-chola-kan, cetatea belokanian situat cel mai la vest, exploratorii ajung n faa unor mici musuroaie: cuiburile de var sau "posturile avansate". Deocamdat sunt goale. Dar 327 stie c n curnd, odat cu nceperea vntorilor si rzboaielor, ele se vor umple de lupttoare. Trupa si continu drumul n linie dreapt. Strbat o pajiste de culoare turcoaz si coboar o colin mrginit de scaiei. Prsesc zona teritoriilor de vntoare. n deprtare, ctre nord, se zreste deja cetatea dusman Shi-gae-pou. Dar locuitorii ei probabil c nc mai dorm la aceast or. Merg mai departe. Cele mai multe animale din jurul lor sunt cufundate nc n mrejele somnului hibernal. Ici-colo, cteva mai vrednice si scot capul din vizuin. Dar se ascund nfricosate de ndat ce vd armurile roscate. Furnicile nu sunt prea prietenoase. Mai ales cnd nainteaz asa, narmate pn-n antene. Acum, exploratorii au ajuns la limit teritoriului cunoscut. Cetile lor au rmas n urm. La orizont nu se mai zreste nici un post avansat. Nici cea mai mic potec spat de picioarele ascuite. Abia cteva urme infime ale unei vechi crrui parfumate care arat c belokanienele au trecut cndva pe-acolo. Ezit. Frunzisul din faa lor nu e trecut pe nici o hart olfactiv. El formeaz un acoperis ntunecat prin care lumina nu mai ptrunde. Aceast mas vegetal prin care se fac simite prezene animale pare c vrea s le nghit. Cum s le spun s nu se duc acolo? si scoase haina si-si srut nevasta si biatul. Ai terminat cu despachetatul? Da, tat. Bine. Apropo, ai vzut usa din fundul buctriei? Tocmai voiam s-i vorbesc despre ea, zise Lucie, trebuie s fie acolo o pivni. Am ncercat s-o deschid dar este ncuiat. Are o crptur mare. Dup ct se poate vedea prin ea, pare o pivni destul de adnc. Va trebui s forezi broasca. Mcar la atta lucru s fie bun un brbat lctus. Lucie zmbi si veni s se ghemuiasc n braele lui. Ea si Jonathan erau mpreun de treisprezece ani. Se ntlniser n metrou. ntr-o zi, un derbedeu care nu avea ce face aruncase o bomb lacrimogen ntr-un vagon. Toi pasagerii ajunseser imediat la podea, plngnd si tusind de mama focului. Lucie si Jonathan czuser unul peste celalalt. Dup ce-si reveniser din accesul de tuse si din lcrimat, Jonathan i propusese s-o conduc pn acas. Apoi o invitase ntr-una din primele lui comuniti utopice: o locuin destinat demolrii, la Paris, pe lng Gara de Nord. Dup trei luni, luau hotrrea s se cstoreasc. Nu.

 Cum adic, nu? Nu, nu vom fora broasca si nu ne vom folosi de aceast pivni. Nu mai vorbim despre ea, nu ne mai apropiem de ea, si mai ales trebuie s ne ias din cap deschiderea ei. Glumesti? Fii mai explicit! Jonathan nu se gndise s-si ntocmeasc un raionament logic pentru interzicerea accesului n pivni. Fr s vrea, provocase contrariul a ceea ce dorea. Nevasta si fiul lui erau acum teribili de curiosi. Ce putea s fac? S le explice c asupra unchiului binefctor plana un mister si c el nsusi inuse s-i avertizeze c era periculos s coboare n pivni? Nu era o explicaie. Era, n cel mai bun caz, o superstiie. Oamenilor le place logica, asa c Lucie si Nicolas n-ar fi nghiit asta pentru nimic n lume. Notarul mi-a atras atenia, bolborosi el. n ce privin? Aceast pivni e npdit de sobolani. Ptiu! Sobolani? Dar cu siguran c vor trece prin crptur, protest biatul. Nu v facei griji, vom astupa totul. Jonathan era mulumit de efectul pe care-l produsese. Noroc c i trecuse prin minte ideea cu sobolanii. Bun, atunci ne-am neles, nimeni nu se apropie de pivni, da? Jonathan se ndrept spre baie. Lucie veni imediat dup el. Ai fost la bunica ta? Exact. Si asta i-a luat toat dimineaa? ntocmai. Doar n-o s-i pierzi timpul n felul sta! i amintesti ce le spuneai celorlali la ferma din Pirinei: "Lenea e mama tuturor viciilor." Trebuie s gsesti de lucru n alt parte. Banii se-mpuineaz! Tocmai am mostenit un apartament de dou sute de metri ptrai ntr-un cartier select, lng pdure, si tu-mi spui s-mi gsesc de lucru. Chiar nu stii s te bucuri de clipa de fa? Vru s-o ia n brae dar ea se trase napoi. Ba da, stiu. Dar stiu s m gndesc si la viitor. Eu n-am nici o situaie, tu esti somer, cum vom tri peste un an? Mai avem rezerve. Nu te prosti! Avem cu ce s-o ducem cteva luni, si pe urm... si puse pumnisorii n solduri si-si umfl pieptul. Ascult Jonathan, i-ai pierdut slujba pentru c nu voiai s te duci seara n cartierele primejdioase. Bine, te neleg, dar nu se poate s nu gsesti altceva! Sigur c am sa caut de lucru, las-m doar s rsuflu puin. i promit c dup aceea, s zicem peste o lun, consult mica publicitate. si fcu apariia un cap blond, urmat n curnd de o blni cu labe. Nicolas si Ouarzazate. Tat, mai adineauri venise un domn ca s lege o carte. O carte? Ce carte? Nu stiu. Vorbea de o mare enciclopedie scris de unchiul Edmond. Ei, drcie... A intrat? Ai gsit-o? Nu, nu mi-a plcut de el, si cum tot nu era nici o carte... Bravo, fiule, ai fcut foarte bine. Aceast veste l surprinse pe Jonathan, apoi i strni curiozitatea. Scotoci prin tot subsolul, dar zadarnic. Dup aceea rmase un timp n buctrie, inspectnd usa interzis, broasca ei mare si crptura. Ce mister slsuia dincolo de ea? Trebuie s ptrund n acest his. Una dintre cele mai btrne exploratoare lanseaz o sugestie: s se aseze n formaia "sarpe cu cap mare", modul cel mai bun de a nainta pe un teren neospitalier. Consens imediat, toate au avut aceeasi idee n acelasi moment. n fa, cinci cercetase plasate n form de triunghi inversat constituie ochii trupei. Cu pasi mici si bine cumpnii, ele pipie solul, adulmec aerul, inspecteaz muschiul. Dac totul e n regul, lanseaz un mesaj olfactiv care nseamn: "Nimic n fa!" Dup aceea se asaz la coada sirului pentru a fi nlocuite de indivizi "noi". Acest sistem de rotaie transform grupul ntr-un soi de animal lung al crui "nas" e n permanen hipersensibil. Mesajul "Nimic n fa!" rsun clar de vreo douzeci de ori. A douzeci si una oara, e ntrerupt de un "hc" dezgusttor. Una din cercetase s-a apropiat n mod imprudent de o plant carnivor. O

dionee. Furnica a fost atras de parfumul ei ameitor si si-a prins picioarele n clei. E pierdut. Contactul cu perisorii declanseaz mecanismul capcanei organice. Cele dou frunze mari, articulate, se nchid inexorabil. Franjurile lungi servesc drept dini. Se mbin, transformndu-se n gratii solide. Cnd victima e complet strivit, fiara vegetal si secret enzimele vorace, capabile s digere cele mai dure carapace. Furnica se topeste. Tot corpul se transform ntr-o sev efervescent. Lanseaz un abur de disperare. Dar nu mai poate fi ajutat cu nimic. Este unul din incidentele obisnuite n orice expediie ndeprtat. Nu le mai rmne dect s semnaleze "Atenie, pericol n vecintatea capcanei naturale. Furnicile si reiau drumul pe poteca mirositoare, uitnd incidentul. Feromonii-pist le indic direcia. Traverseaz hisul si-si continu calea spre vest. Mereu la un unghi de 23 de grade fa de razele soarelui. Abia dac se odihnesc, atunci cnd timpul e prea rece sau prea cald. Trebuie s se miste repede, altfel se vor ntoarce n plin rzboi. Se mai ntmplase ca exploratoarele s constate la ntoarcere c cetatea lor era ncercuit de trupe inamice. Si forarea ncercuirii nu era niciodat o treab usoar. n sfrsit, gsesc feromonul-pist care indic intrarea n grot. Solul eman cldur. Furnicile se afund n adncurile pmntului stncos. Cu ct coboar mai mult, cu att mai puternic percep susurul unei ape. Este izvorul de ap cald. Scoate aburi degajnd un miros puternic de sulf. Furnicile se adap. La un moment dat repereaz un animal ciudat: ai zice c e o bil cu picioare. E de fapt un gndac de blegar. mpinge o sfer de baleg si nisip n interiorul creia si-a nchis oule. Precum Atlas, cel din legend, si poart globul. Cnd drumul e n pant, sfera se rostogoleste singur si el vine dup ea. Cnd panta i e potrivnic se opinteste, alunec si deseori trebuie s coboare iar n vale dup sfer. E un animal care trieste mai ales n zonele calde... Belokanienele l las s treac. Oricum, carnea lui nu e prea bun, iar carapacea l face greu de transportat. O siluet neagr sneste n stnga lor si se ascunde ntr-o scobitur a stncii. O urechelni. Asta, n schimb, e delicioas. Cea mai btrn exploratoare este cea mai rapid. si basculeaz abdomenul sub gt, se plaseaz n poziie de tir echilibrndu-se cu picioarele din spate, ocheste din instinct si trimite de foarte departe o pictur de acid formic. Lichidul coroziv cu o concentraie de peste patruzeci la sut despic aerul. inta a fost atins. Urechelnia e fulgerat n plin goan. Acidul cu o concentraie de patruzeci de grade nu e un fleac. neap si cnd are doar patruzeci la mie, asa c la patruzeci la sut treaba se-mpute! Insecta se prbuseste, si toate se reped s-i devoreze carnea ars. Exploratoarele de ast-toamn au lsat feromoni buni. Zona pare bogat n vnat. Expediia va fi rodnic. Furnicile coboar ntr-un pu artezian si terorizeaz tot soiul de specii subterane pn atunci necunoscute. Un liliac ncearc s pun capt vizitei lor, dar ele l gonesc nvluindu-l ntr-un nor de acid formic. n zilele urmtoare continu cercetarea grotei calde, adunnd rmsiele unor mici animale albe si bucele de ciuperci de un verde deschis. Cu glandele anale mprstie noi feromoni-pist, care le vor permite suratelor lor s vin s vneze aici fr probleme. Misiunea a reusit. Teritoriul si-a ntins un bra pn aici, trecnd de hisul de la vest. ncrcate cu de-ale gurii, nainte de a porni pe drumul de ntoarcere, furnicile instaleaz drapelul chimic federal. Parfumul lui flutur n aer: "BEL-O-KAN!" Vrei s repetai? Wells, sunt nepotul lui Edmond Wells. Usa se deschide lsnd s apar un tip nalt de aproape doi metri. Domnul Jason Bragel?... Scuzai-m c v deranjez, dar as vrea s vorbesc cu dumneavoastr despre unchiul meu. Nu l-am cunoscut iar bunica mi-a spus c erai prietenul lui cel mai bun. Hai, intr... Ce vrei s stii despre Edmond? Totul. Nu l-am cunoscut si regret... Mmmm. neleg. Oricum, Edmond era dintre aceia care sunt adevrate mistere vii. l cunosteai bine? Cine poate pretinde s cunoasc pe altcineva? S zicem c persoanele noastre mergeau adesea umr la umr si c nici el, nici eu nu aveam nimic mpotriv.

 Cum v-ai ntlnit? La Facultatea de biologie. Eu m omoram cu plantele, el cu bacteriile. Alte dou lumi paralele. Da, numai c a mea e mult mai slbatic, preciz Jason Bragel artnd spre talmes-balmesul de plante verzi care i invadau sufrageria. Le vezi? Toate sunt rivale, gata s se ucid unele pe altele pentru o raz de lumin sau pentru o pictur de ap. De ndat ce o frunz se afl la umbr, planta o abandoneaz si frunzele vecine cresc mult mai mari. Lumea vegetalelor este ntr-adevr o lume care nu cunoaste mila... Dar bacteriile lui Edmond? El nsusi declara c nu fcea dect s-si studieze strmosii. S zicem c-si lua arborele genealogic mai de departe dect ar fi fost normal... De ce bacteriile? De ce nu maimuele sau pestii? Voia s neleag celula n stadiul ei cel mai primitiv. Omul nefiind pentru el dect un conglomerat de celule, trebuia s neleag temeinic "psihologia" unei celule pentru a deduce funcionarea ansamblului. "O problem mare si complexa nu este n realitate dect o nmnunchere de probleme mici si simple." A luat aceast maxim n sensul strict al cuvintelor. Nu a studiat dect bacteriile? Nu, nu. Era un soi de mistic, un adevrat generalist, ar fi vrut s stie totul. Mai avea si ciudeniile lui... de exemplu, voia s-si controleze btile inimii. Dar e cu neputin! S-ar prea c unii yoghini hindusi si tibetani realizeaz aceast performan. Si la ce serveste asta? Nu stiu... El dorea s reuseasc pentru a se putea sinucide oprindu-si singur btile inimii. Credea c astfel va fi n msur s ias din joc n orice moment. Pentru ce? Poate c i era fric de durerile inerente btrneii. Hm... Si ce-a fcut dup ce si-a dat doctoratul n biologie? A lucrat n sectorul particular, la o societate care producea bacterii vii pentru iaurturi. "Sweetmilk Corporation". I-a mers bine acolo. A descoperit o bacterie capabil s creeze nu numai un gust, ci si un parfum! A obinut atunci premiul pentru cea mai bun invenie a anului 1963... Si pe urm? Pe urm s-a nsurat cu o chinezoaic. Ling-mi. O fat dulce, vesel. Reusise s-i schimbe firea ursuz. Era foarte ndrgostit. Din acel moment l-am vzut mai rar. Normal. Am auzit c a plecat n Africa. Da, dar dup aceea. Dup ce? Dup dram. Ling-mi avea leucemie. Cancerul sngelui, o boal care nu iart. n trei luni a murit. Srmanul... El, care declara pe fa c celulele erau pasionante iar oamenii neglijabili... Lecia a fost dur. Si n-a putut face nimic. Concomitent cu acest dezastru s-a certat si cu colegii de la "Sweetmilk Corporation". Si-a prsit munca si a rmas nchis n apartamentul lui. Ling-mi i redase ncrederea n oameni, pierderea ei l-a fcut s recad si mai ru n mizantropie. A plecat n Africa s-o uite pe Ling-mi? Poate. n orice caz, a dorit mai mult s-si cicatrizeze rana consacrndu-se cu disperare muncii sale de biolog. Probabil c a gsit o alt tem de studiu pasionant. Nu stiu exact ce anume, dar nu mai era vorba despre bacterii. S-a instalat n Africa pentru c probabil aceast tem de lucru putea fi tratat mai usor acolo. Mi-a trimis o ilustrat n care-mi scria doar c e cu o echip de la CNCS si c muncea mpreun cu un oarecare profesor Rosenfeld. Un domn pe care nu-l cunosc. Dar mai trziu l-ai revzut pe Edmond? Da, o dat, ntmpltor, pe Champs-Elyses. Am stat puin de vorb. Era limpede c si recptase gustul pentru via. Dar a fost foarte evaziv si a ocolit toate ntrebrile legate de profesie. Se pare c scria si o enciclopedie. Asta e ceva mai vechi. Era marea lui chestie. S-si adune toate cunostinele ntr-o lucrare. Ai vzut-o cumva? Nu. Si nu cred c a artat-o vreodat cuiva. Dup cum l cunosc pe Edmond, probabil c a ascuns-o n Alaska si a pus de paz lng ea un balaur care scuip flcri. "Mare vrjitor", asta era una din faetele lui. Jonathan se pregtea s-si ia rmas bun. Ah! nc o ntrebare. Stii cum s formai patru triunghiuri echilaterale din sase chibrituri? Evident. Era testul lui de inteligen preferat. Atunci care e soluia? Jason izbucni n rs.

 Asta, poi fi sigur c n-am s i-o spun! Cum zicea Edmond: "Fiecare trebuie s-si gseasc singur calea." Si vei vedea, satisfacia descoperirii e de zece ori mai mare. Cu toat carnea aceea n spinare, drumul la ntoarcere pare mai lung. Trupa nainteaz voiniceste pentru a nu fi surprins de frigul nopii. Furnicile sunt capabile s lucreze douzeci si patru de ore din douzeci si patru, din martie pn n noiembrie, fr odihn. Cu toate astea, fiecare scdere a temperaturii le adoarme. De aceea, rare sunt cazurile cnd o expediie dureaz mai mult de o zi. Cetatea furnicilor roscate studiase mult vreme aceast problem. Era important s-si extind teritoriile de vntoare si s cunoasc ri ndeprtate, unde cresc altfel de plante si unde triesc alte animale cu alte obiceiuri. n mileniul opt sute cincizeci, Bi-stin-ga, o regin roscat din dinastia Ga (dinastie din est, disprut de o sut de mii de ani), avusese ambiia nebuneasc de a cunoaste "marginile" lumii. Trimisese sute de expediii n cele patru puncte cardinale. Nici una nu se mai ntorsese. Actuala regin, Belo-kiu-kiuni, nu era chiar att de lacom. Curiozitatea ei se limita la descoperirea acelor mici coleoptere aurii care seamn cu niste pietre preioase (si care se gsesc n sudul extrem), sau la contemplarea plantelor carnivore care i se aduceau uneori vii, cu rdcini cu tot, si pe care spera c ntr-o zi va reusi s le domesticeasc. Belo-kiu-kiuni stia c cel mai bun procedeu de a cunoaste noi teritorii era mrirea constant a Federaiei. Ct mai multe expediii pn ht departe, ct mai multe ceti-fiice, ct mai multe posturi avansate si un rzboi necrutor mpotriva tuturor celor care ar avea pretenia s mpiedice aceast naintare. Fireste, cucerirea captului lumii va fi o aciune de durat, dar aceast politic a pasilor mici si nversunai se potrivea perfect cu filozofia general a furnicilor. "ncet, dar mereu nainte." Federaia Bel-o-kan cuprindea pentru moment 64 de ceti-fiice. 64 de ceti cu acelasi miros. 64 de ceti legate ntre ele printr-o reea de 125 de km de piste spate si de 780 km de piste odorante. 64 de ceti solidare n timpul btliilor ca si n perioadele de foamete. Conceptul de federaie de ceti permitea unor orase s se specializeze. Iar Belo-kiu-kiuni visa chiar la ziua cnd o cetate s-ar fi ocupat numai cu prelucrarea cerealelor, alta numai cu aprovizionarea cu carne, a treia numai cu rzboiul. Dar nc nu ajunseser pn acolo. n orice caz, era un concept care se potrivea bine cu un alt principiu al filozofiei globale a furnicilor: "Viitorul aparine specialistilor." Exploratoarele sunt nc departe de posturile avansate. Grbesc pasul. Cnd trec din nou pe lng planta carnivor, o lupttoare propune ca aceasta s fie scoas din rdcini pentru a-i fi dus reginei Belo-kiu-kiuni. Forumul antenelor. Furnicile discut emind si recepionnd minuscule molecule volatile si odorante. Feromoni. Niste hormoni care reusesc s ias din corpul lor. Ne-am putea nchipui fiecare din aceste molecule ca pe un borcan n care fiecare peste ar fi un cuvnt. Datorit feromonilor, furnicile ntrein dialoguri ale cror nuane sunt practic infinite. Dup nervozitatea cu care se misc antenele, dezbaterea pare animat. E prea incomod. Mama nu cunoaste acest gen de plant. Riscm s avem pierderi si asta va nsemna mai puine brae pentru a transporta prada. Dup ce vom domestici plantele carnivore, ele vor fi pentru noi adevrate arme, cu care vom putea susine fronturi ntregi doar plantndu-le aliniate. Suntem obosite, vine noaptea. Hotrsc s renune, ocolesc planta si-si continu drumul. Pe cnd grupul se apropie de un boschet nflorit, masculul 327, aflat n spate, repereaz o prlu rosie. Nu a mai vzut pn acum un astfel de specimen. Nu are nici o ezitare. Nu am luat dioneea, dar o vom duce pe asta. Rmne puin n urm si taie cu precauie tija florii. Clic! Apoi, inndu-si strns descoperirea, d fuga s prind din urm trupa. Trupa ns nu mai exist. Expediia numrul unu a noului an este, fireste, n faa lui, dar n ce stare... Soc emoional. Stres. Picioarele lui 327 ncep s tremure. Toate rzboinicele zac moarte. Oare ce s-o fi ntmplat? Atacul trebuie s fi fost fulgertor. Nici mcar nu avuseser timp s se aseze n poziie de lupt; si acum sunt tot n formaie "sarpe cu cap mare". Inspecteaz corpurile. Nu s-a tras nici un jet de acid. Furnicile roscate nici mcar n-au avut timp s-si elibereze feromonii de alarm.

Masculul 327 continu ancheta. Cerceteaz antenele unei lupttoare. Contact olfactiv. Nici o imagine chimic nu a fost nregistrat. Mergeau si dintr-o dat totul s-a ntrerupt brusc. Trebuie s neleag, trebuie s neleag. Exist neaprat o explicaie. Mai nti s-si curee aparatul senzorial. Cu ajutorul celor dou gheare curbate ale piciorului din fa si rzuie tijele frontale, stergnd spuma acid produs de nceputul de stres. Le ndoaie spre gur si le linge. Dup aceea le usuc pe micul pinten perie, subtil plasat de natur n partea de sus a celui de al treilea cot. Apoi si coboar antenele curate pn n dreptul ochilor si le activeaz usurel la 300 de vibraii pe secund. Nimic. Accelereaz miscarea: 500, 1000, 2 000, 5 000, 8 000 de vibraii pe secund. A ajuns la dou treimi din puterea lui receptoare. Instantaneu, capteaz cele mai infime efluvii care plutesc n jur: vapori de rou, polen, spori si o arom slab, cunoscut, dar pe care nu o poate identifica. Accelereaz si mai mult. Putere maxim: 12 000 de vibraii pe secund. nvrtindu-se n toate sensurile, antenele lui strnesc mici cureni de aer care aspir si aduc spre el toate pulberile. Gata: a identificat acel parfum usor. Este mirosul lsat de agresoare. Da, nu pot fi dect ele, vecinele necrutoare din nord, care le provocaser attea necazuri si anul trecut. Sunt furnicile pitice din Shi-gae-pou... Prin urmare se treziser si ele. Probabil c organizaser o ambuscad si utilizaser o nou arm fulgertoare. Nu mai are nici o secund de pierdut, trebuie s alarmeze toat Federaia. "- Toi au fost ucisi cu o arm laser de mare amplitudine, sefule. O raz laser? Da, o arm nou capabil s topeasc la distan navele noastre cele mai mari. Sefule... Crezi c... Da, sefule, numai venusienii au putut s fac asta. E mna lor. n cazul acesta, represaliile vor fi cumplite. Cte rachete de lupt mai avem staionate n Centura lui Orion? Patru, sefule. Nu va fi de ajuns, va trebui s cerem ajutorul trupelor din..." Mai vrei ciorb? Nu, mulumesc, zise Nicolas, complet hipnotizat de imagini. Haide, uit-te puin si la ce mnnci c altfel nchidem televizorul! Oh! mmico, te rog... Nu te-ai mai sturat de povestile astea cu omulei verzi si planete cu nume de mrci de detergeni? ntreb Jonathan. M intereseaz. Sunt sigur c ntr-o zi vom ntlni niste extraterestri. Da de unde... De cnd se tot vorbeste de ei! A fost trimis o sond spre steaua cea mai apropiat Marco Polo se numeste sonda , asa c s-ar putea s aflm n curnd cine sunt vecinii nostri. Va da si ea chix ca toate celelalte sonde care au fost trimise s polueze spaiul. Ascult-m pe mine, e prea departe. Poate, dar de unde stii c n-or s vin extraterestrii s ne vad? n fond, nc n-au fost elucidate toate mrturiile despre OZN-uri. Chiar dac. La ce ne-ar folosi s ntlnim alte popoare inteligente? Pn la urm am ajunge fatalmente la rzboi. Nu crezi c exist deja destule probleme ntre pmnteni? Ar fi ceva exotic. Poate c am avea noi locuri unde s mergem n vacan. Am avea mai curnd necazuri noi. l prinse pe Nicolas de brbie. Las, biete, ai s vezi tu c atunci cnd ai s fii mai mare o s gndesti ca mine: singurul animal cu adevrat pasionant, singurul animal a crui inteligen este cu adevrat diferit de a noastr este... femeia! Lucie protest de form. Rser mpreun. Nicolas se ncrunt. sta era probabil umor pentru aduli... Mna lui porni n cutarea blniei linistitoare a celului. Dar sub mas nu era nimic. Unde-o fi Ouarzazate? Nu era n sufragerie. Ouarzi! Ouarzi! Nicolas ncepu s fluiere printre degete. De obicei efectul era imediat: se auzea un ltrat urmat

de zgomotul labelor. Fluier din nou. Nici un rezultat. Plec s-l caute prin numeroasele ncperi ale apartamentului. Prinii venir dup el. Nici urm de cel. Usa era ncuiat. N-ar fi putut s ias cu propriile lui mijloace; cinii nc nu stiu s foloseasc cheile. Se ndreptar cu toii instinctiv spre buctrie, mai exact spre usa de la pivni. Crptura nc nu fusese astupat. Si era destul de lat ca s poat trece prin ea un animal de mrimea lui Ouarzazate. E acolo nuntru, sunt sigur c e acolo! se tngui Nicolas. Trebuie s ne ducem dup el. Ca un rspuns parc, din pivni se auzi un ltrat sacadat. Prea c se aude de destul de departe. Se apropiar de usa interzis. Jonathan se asez n faa lor. Am spus: nimeni nu coboar n pivni! Scumpule, zise Lucie, dar trebuie s-l scoatem de-acolo. Poate c e atacat de sobolani. Ai spus c acolo sunt sobolani:.. El se ntunec la fa. Cu att mai ru pentru cine. Mine o s ne cumprm altul. Pustiul era stupefiat. Dar tticule, eu nu vreau "altul". Ouarzazate e prietenul meu, nu-l poi lsa s moar asa. Ce te-a apucat, adug Lucie, las-m pe mine s cobor dac ie i-e fric! Esti fricos, tticule, esti las? Jonathan nu se mai putea stpni. Bolborosi: "Bine, m voi duce s arunc o privire", si plec s aduc o lantern. Lumin crptura. Era ntuneric, complet ntuneric, un ntuneric care absorbea totul. Se nfior. Ar fi luat-o imediat la sntoasa. Dar nevasta si fiul lui l mpingeau spre acel hu. Gnduri neplcute i invadar mintea. l npdea tot mai mult frica lui de ntuneric. Nicolas izbucni n plns. A murit! Sunt sigur c a murit! E vina ta! Poate c e rnit, l domoli Lucie, ar trebui s mergem s vedem. Jonathan se gndi din nou la mesajul lui Edmond. Tonul era imperativ. Dar cum s fac? Mai mult ca sigur c ntr-o zi unul din ei nu va mai rezista si se va duce s cerceteze. Trebuia s ia taurul de coame. Acum ori niciodat. si trecu mna peste fruntea umed de sudoare. Nu, n-o s-o lase balt. Avea n sfrsit ocazia s-si nfrunte spaimele, s fac pasul, s in piept primejdiei. ntunericul voia s-l nghit? Foarte bine. Era pregtit s mearg pn la capt. Oricum, nu mai avea ce pierde. M duc! si aduse sculele si for broasca. Orice s-ar ntmpla, s nu v miscai de-aici, mai ales nu ncercai s venii dup mine sau s chemai poliia. Asteptai-m! Vorbesti cam ciudat! La urma urmelor, nu e dect o pivni ca toate pivniele. Nu sunt chiar att de sigur... Luminat de ovalul portocaliu al soarelui care scpta, masculul 327, ultimul supravieuitor al primei expediii de vntoare a primverii, alearg singur. Insuportabil de singur. De mult vreme bjbie cu picioarele prin bli, noroi si frunze mucezite. Vntul i-a uscat buzele. Praful i-a acoperit corpul cu un vesmnt de ambr. Nu-si mai simte muschii. Are cteva gheare rupte. Dar la captul firului olfactiv pe care a pornit si zreste n curnd obiectivul. Printre musuroaiele cetilor belokaniene, o form cunoscut devine cu fiecare pas tot mai mare: enorma piramid Bel-o-kan, cetatea-mam, farul odorant care l magnetizeaz si l aspir. 327 ajunge n sfrsit la poalele impozantului furnicar si se uit n sus. Orasul lui s-a fcut si mai mare. S-a nceput construcia noului strat protector al domului. Vrful muntelui de crengue gdil luna. Tnrul mascul caut un moment, gseste la nivelul solului o intrare nc deschis si ptrunde nuntru. Era si timpul. Toate lucrtoarele si soldaii care activeaz n exterior s-au ntors deja. Grzile se pregteau s astupe iesirile pentru a pstra cldura din interior. De altfel, nici n-a trecut bine pragul c zidriele s-au si pus pe treab iar gaura se nchide n urma lui. Aproape cu zgomot. Gata, nu se mai vede nimic din lumea exterioar, rece si barbar. Masculul 327 a ptruns din nou n civilizaie. Se poate pierde acum n Roiul linistitor. Nu mai e singur, aici sunt o sumedenie ca el. Se apropie santinelele. Stratul subire de praf l face de nerecunoscut, 327 emite repede

parfumurile de identificare si ceilali se linistesc. Toate furnicile au n abdomen un fel de buzunar, de fapt un stomac secundar, care nu diger alimentele. Rezerva. n ea se poate stoca hrana, care rmne proaspt si intact la infinit. Pot dup aceea s-o nghit din nou pentru a o trimite n stomacul care diger. Sau s o scoat pentru a o oferi semenelor lor. Gesturile sunt totdeauna aceleasi. Cea care ofer o acosteaz pe cea cu care vrea s fac schimbul de hran pipindu-i capul. Dac furnica astfel anunat accept, atunci si las n jos antenele. Dac ns le ridic drept n sus, acesta e un semn de refuz, nu-i e foame. Masculul 327 nu ezit. Rezervele sale de energie sunt att de slabe nct este pe punctul de a cdea n catalepsie. Gurile se mbuc. Hrana urc. Cea care ofer d mai nti afar saliv, apoi mierat si un terci de cereale. E bun si foarte ntritor. Schimbul a luat sfrsit, masculul se desprinde imediat. si reaminteste de tot ce s-a ntmplat. De furnicile moarte. De ambuscad. Nu e nici o clip de pierdut. si ridic antenele si pulverizeaz informaia de jur mprejur n picturi fine. Alarm. E rzboi. Piticele ne-au distrus prima expediie. Au o arm nou cu efecte distrugtoare. Pregtire de lupt. S-a declarat rzboi. Santinela se ndeprteaz de el. Aceste mirosuri de alert i agaseaz creierul. Deja s-a format un grup n jurul masculului 327. Ce este? Ce s-a ntmplat? Zice c s-a declarat rzboi. Are dovezi? Furnicile vin n fug de peste tot. Vorbeste de o arm nou si de o expediie decimat. E grav. Are dovezi? n jurul masculului se afl acum o sumedenie de furnici. Alarm, alarm, s-a declarat rzboi, pregtiri de lupt! Are dovezi? Toate furnicile repet aceast fraz. Nu, nu are dovezi. Era att de socat nct nu s-a gndit s aduc vreuna. Miscri de antene. Capetele se clatin nencreztoare. Unde s-a petrecut asta? La vest de La-chola-kan, ntre noul punct de vntoare gsit de cercetase si cetile noastre. O zon n care patruleaz adesea piticele. E imposibil, spioanele noastre s-au ntors. Ele sunt categorice: piticele nu s-au trezit nc! Acest feromon-fraz a fost emis de o anten anonim. Mulimea se mprstie. Pe ea o cred. Pe el nu-l cred. Are, desigur, accente de adevr, dar relatarea lui este foarte puin plauzibil. Rzboaiele de primvar nu ncep niciodat att de devreme. Ar fi o nebunie din partea piticelor s atace cnd nici mcar nu s-au trezit toate. Fiecare si reia activitatea fr s in cont de informaia transmis de masculul 327. Unicul supravieuitor al primei expediii de vntoare este nucit. Furnicile acelea moarte, fir-ar s fie, nu le-a inventat el! Pn la urm vor bga de seam c efectivul uneia dintre caste nu este complet. Antenele i recad prosteste pe frunte. Are sentimentul degradant c existena sa nu mai serveste la nimic. De parc n-ar mai tri pentru ceilali, ci doar pentru el nsusi. Acest gnd l face s se nfioreze de oroare. Se repede nainte, alearg febril, asmute si interpeleaz lucrtoarele. Celelalte ezit s se opreasc, pn si atunci cnd pronun formula consacrat: Am explorat cu piciorul Am vzut cu ochii M-am ntors ca stimul nervos. Nimnui nu-i pas. l ascult fr s-i dea atenie. Apoi toat lumea pleac mai departe fr s-si fac griji. Ia s termine cu mbolditul! Trecuser deja patru ore de cnd Jonathan coborse. Nevasta si fiul lui stteau ca pe ace. Chemm poliia, mmico? Nu, nu nc.

Lucie se apropie de usa pivniei. Tticu a murit? Spune-mi, mmico, tticu a murit tot asa cum a murit Ouarzi? Ba nu, ba nu, scumpule, ce prostii poi s spui! Lucie era foarte ngrijorat. Se aplec s examineze crptura. La lumina puternic a lmpii cu halogen pe care o cumprase de curnd i se prea c ntrezreste ceva mai departe o... scar n spiral. Se asez pe podea. Nicolas veni lng ea. Ea l srut. Se va ntoarce, trebuie s avem rbdare. Ne-a cerut s asteptm, asa c mai asteptm. Si dac nu se mai ntoarce? 327 e ostenit. Are impresia c se zbate n ap. Se misc, dar nu nainteaz. Hotrste s se adreseze reginei Belo-kiu-kiuni n persoan. n vrst de paisprezece ierni, Matca are mult experien, pe cnd furnicile asexuate care formeaz grosul populaiei triesc cel mult trei ani. Numai ea l poate ajuta s gseasc un mijloc de a transmite informaia. Tnrul mascul o porneste pe drumul cu sens unic care duce pn n inima cetii. Prin aceast galerie larg se agit cteva mii de lucrtoare ncrcate de ou. si urc poverile de la etajul patruzeci al subsolului pn n spaiile pentru nou-nscui din solariul situat la etajul treizeci si cinci deasupra solului. Un flux mare de cochilii albe purtate de jos n sus si de la dreapta la stnga. E nevoit s mearg n contra curentului. Nu e deloc usor. 327 mbrnceste cteva doici care se plng imediat de acest vandal. Este si el izbit, clcat, mpins, zgriat. Din fericire, culoarul nu este complet ocupat. Reuseste s-si croiasc un drum prin masa viermuitoare. O ia apoi prin micile tuneluri, itinerar mai lung dar mai puin dificil, mergnd ct poate de repede. Din artere trece n arteriole, din arteriole n vine si vinisoare. Parcurge astfel kilometri ntregi, trece poduri, arcade, traverseaz piee goale sau arhipline. Se orienteaz fr greutate n ntuneric, graie celor trei oceli frontali cu vedere n infrarosu. Pe msur ce se apropie de Cetatea interzis, mireasma dulceag de Matc devine din ce n ce mai apstoare iar numrul grzilor e n continu crestere. Sunt acolo indivizi din toate subcastele rzboinice, de toate mrimile, de la toate armele. Furnici mici cu mandibule lungi si zimate, altele solide, echipate cu plci toracice tari ca lemnul, altele bondoace, cu antene scurte, precum si artileriste, al cror abdomen scurt si subire e plin de otrvuri. narmat cu mirosuri-pasaport valabile, masculul 327 trece fr probleme de posturile lor de control. Soldaii sunt calmi. Se simte c marile rzboaie teritoriale nc n-au nceput. Ajuns foarte aproape de int, masculul se identific n faa furnicilor portrese, apoi ptrunde pe ultimul culoar care duce la loja regal. Se opreste n prag, coplesit de frumuseea pe care o degaj acest loc unic. n faa lui se afl o sal mare, circular, construit dup regulile arhitecturale si geometrice foarte precise pe care reginele mame le transmit fiicelor lor din anten n anten. Bolta principal are o nlime de dousprezece capete si un diametru de treizeci si sase (capul este unitatea de msur a Federaiei; un cap este echivalent cu trei milimetri). Pilastri din cimenturi rare susin acest templu de insect care, cu forma concav a podelei, este conceput astfel nct moleculele odorante emise de indivizi s ricoseze timp ct mai ndelungat fr s impregneze pereii. Este un remarcabil amfiteatru olfactiv. n centru se odihneste o doamn voluminoas. St culcat pe burt si din cnd n cnd si ntinde piciorul spre o floare galben. Floarea se nchide uneori brusc. Dar piciorul a fost deja retras. Aceast doamn este Belo-kiu-kiuni. Belo-kiu-kiuni, ultima regin a furnicilor roscate din cetatea central. Belo-kiu-kiuni, singura care ou, generatoarea tuturor corpurilor si spiritelor Roiului. Belo-kiu-kiuni, care domnea deja n timpul marelui rzboi cu albinele, n timpul cuceririi termitierelor din sud, n timpul pacificrii teritoriilor cu pianjeni, n timpul cumplitului rzboi de uzur impus de viespile stejarului, iar de anul trecut ea coordona efortul cetilor pentru a rezista presiunii exercitate de furnicile pitice la frontierele de nord. Belo-kiu-kiuni, care bate recordurile longevitii. Belo-kiu-kiuni, mama lui. Acest monument viu e acolo, foarte aproape de el, ca altdat. Numai c acum e umezit si mngiat de vreo douzeci de tinere lucrtoare servile, n timp ce pe vremuri el, 327, o ngrijea cu piciorusele lui nc nendemnatice. Tnra plant carnivor si pocneste maxilarele si Matca emite o mic tnguire odorant. Nu se stia de unde i venise aceast pasiune pentru fiarele vegetale.

327 se apropie. Vzut de aproape, Matca nu e foarte frumoas. Are craniul alungit nainte, nzestrat cu doi ochi enormi, globulosi, care par c privesc peste tot n acelasi timp. Ocelii infrarosii sunt adunai n mijlocul frunii. n schimb antenele sunt exagerat de deprtate. Sunt foarte lungi, foarte usoare si vibreaz cu zvcniri scurte, perfect controlate. Belo-kiu-kiuni se trezise de cteva zile din marele somn si de atunci oua ntruna. Abdomenul ei, de zece ori mai voluminos dect n mod normal, e parcurs de spasme continue. Chiar n momentul acela d drumul la opt ou firave, de un cenusiu deschis cu reflexe sidefii, ultima generaie de belokanieni. Viitorul rotund si lipicios se desprinde din mruntaiele ei pentru a se rostogoli prin camer, imediat luat n primire de doici. Tnrul mascul recunoaste mirosul acestor ou. Sunt lupttoare sterile si masculi. Este nc frig si glanda care produce "fiice" nu s-a activat nc. De ndat ce vremea i va permite, Matca va oua indivizi din fiecare cast, dup nevoile exacte ale Cetii. Lucrtoarele vor veni s-i spun c "e lips de personal pentru mcinatul cerealelor sau de artileriste", iar ea va furniza dup comand. Se mai ntmpl si ca Belo-kiu-kiuni s ias din ncperea ei si s se duc s adulmece culoarele. Antena ei este destul de fin pentru a detecta cel mai mic deficit n cadrul unei anumite caste. Si completeaz imediat efectivele. Matca mai d nastere altor cinci uniti plpnde, apoi se ntoarce spre vizitatorul ei. l atinge si l linge. Contactul cu saliva regal este totdeauna un moment extraordinar. Aceast saliv este nu numai un dezinfectant universal, ci si un adevrat panaceu pentru vindecarea tuturor rnilor, cu excepia totusi a celor din interiorul capului. Dac Belo-kiu-kiuni nu e n msur s recunoasc personal nici unul din nenumraii ei copilasi, n schimb arat prin acest exerciiu salivar c i-a identificat mirosurile. E al ei. Dialogul antenelor poate s nceap. Bine ai venit n sexul Roiului. M-ai prsit, dar iat c ai venit din nou. Fraza ritual a unei mame pentru copiii ei. Dup ce o transmite, regina adulmec feromonii celor unsprezece segmente, cu un calm care insufl respect tnrului 327... I-a neles deja motivele vizitei... Prima expediie trimis n vest a fost complet nimicit. mprejurul locului unde avusese loc catastrofa detectase mirosurile furnicilor pitice. Probabil c descoperiser o arm secret. A explorat cu piciorul, A vzut cu ochii, S-a ntors ca stimul nervos. Fireste. Numai c nu reuseste s stimuleze Roiul. Efluviile lui nu conving pe nimeni. Consider c numai ea, Belo-kiu-kiuni, va sti cum s transmit mesajul si s dea alarma. Matca l adulmec cu o atenie sporit. i capteaz cele mai mici molecule volatile de la articulaii si picioare. Da, acolo se gsesc semnele morii si ale misterului. Ar putea fi vorba de rzboi... Si tot asa de bine ar putea s nu fie. Ea i d de neles c, oricum, nu deine nici o putere politic. n Roi, hotrrile se iau n urma unei concentrri permanente, prin formarea unor grupuri de lucru axate asupra unor proiecte liber alese. Dac nu e n stare s genereze un asemenea centru nervos, pe scurt, s excite un grup, experiena lui nu serveste la nimic. Ea nici mcar nu-l poate ajuta. Masculul 327 insist. Acum c are o interlocutoare care pare dispus s-l asculte pn la capt, emite cu toat puterea moleculele lui cele mai seductoare. Dup prerea lui, aceast catastrof ar trebui s fie grija prioritar. Imediat ar trebui s se trimit spioane pentru a afla care era aceast arm secret. Belo-kiu-kiuni rspunde c Roiul e coplesit de "griji prioritare". Nu numai c trezirea de primvar nu s-a ncheiat complet, dar nc se lucreaz la scoara Cetii. Si, atta timp ct ultimul strat de crengue nu va fi asezat, ar fi riscant s plece la rzboi. Pe de alt parte, Roiul duce lips de proteine si de glucoz.. n sfrsit, trebuie deja s se gndeasc la pregtirile pentru srbtoarea Renasterii. Toate astea necesit energiile vii ale tuturor. Chiar si spioanele sunt supraaglomerate. Asta ar explica de ce mesajul lui de spaim nu a putut fi ascultat. Urmeaz o pauz. Nu se aud dect buzele lucrtoarelor care ling carapacea reginei. Matca ncepe s scie din nou planta carnivor. Se rsuceste pn cnd si aduce abdomenul sub torace. Cele dou picioare din fa i atrn. si trage repede piciorul cnd maxilarele vegetale se nchid, apoi i spune lui 327 ce arm formidabil ar putea fi acestea. Am putea nla un zid de plante carnivore pentru a proteja toate frontierele de la nord-vest. Singura problem este c deocamdat acesti mici monstri nu stiu s fac deosebirea ntre populaia Cetii si strini...

327 revine asupra subiectului care l obsedeaz. Belo-kiu-kiuni l ntreab ci indivizi au murit n "accident". Douzeci si opt. Toi din subcasta rzboinicelor exploratoare? Exact, el era singurul mascul din aceast expediie. Matca se concentreaz si ou succesiv douzeci si opt de perle, care sunt tot attea surori lichide. Au murit douzeci si opt de furnici, aceste douzeci si opt de ou le vor lua locul. NTR-O ZI, FATALMENTE: ntr-o zi, fatalmente, niste degete se vor aseza pe aceste pagini, niste ochi vor parcurge aceste cuvinte, niste mini le vor interpreta sensul. Nu vreau ca acest moment s soseasc prea devreme. Consecinele ar putea fi cumplite. Iar acum, cnd scriu aceste fraze, nc mai lupt pentru a-mi apra secretul. Totusi, va trebui ca ntr-o zi s se afle ce s-a ntmplat. Chiar si cele mai bine ascunse secrete sfrsesc prin a iesi la suprafa. Timpul este dusmanul lor cel mai aprig. Oricine ai fi, mai nti te salut. n momentul n care mi citesti rndurile, probabil c am murit de vreo zece, dac nu chiar de vreo sut de ani. Cel puin asa sper. Uneori regret c am ajuns la aceast cunoastere. Dar sunt o fiin omeneasc si, chiar dac solidaritatea mea de specie se afl n acest moment pe treapta cea mai de jos, cunosc ndatoririle pe care mi le impune simplul fapt c m-am nscut ntr-o zi printre voi, oameni din acest univers. Trebuie s transmit povestea mea. Dac esti atent, vezi c toate povestile seamn ntre ele. Exist la nceput un subiect "n devenire" care moie. Subiectul sufer o criz. Aceast criz l foreaz s reacioneze. Dup felul cum se va comporta, va muri sau va evolua. Prima poveste pe care am s v-o istorisesc este povestea universului nostru. Pentru c trim n interiorul lui. Si pentru c toate lucrurile, mici sau mari, se supun acelorasi legi si au aceleasi legturi de interdependen. De exemplu, tu, care ntorci aceast pagin, i freci ntr-un punct arttorul de celuloza hrtiei. Din acest contact se naste o nclzire infim, totusi foarte real. Raportat la lumea microscopic, aceast nclzire provoac saltul unui electron care si prseste atomul si ciocneste alt particul. Dar aceast particul, raportat la ea nssi, este de fapt imens. Astfel nct socul cu electronul constituie pentru ea o adevrat perturbare. nainte era inert, goal, rece. Pentru c tu ai ntors pagina, iat-o intrat n criz. Scntei gigantice o strbat. Prin acest simplu gest ai provocat un lucru ale crui consecine nu le vei cunoaste niciodat n ntregime. Poate c au luat nastere lumi, populate de indivizi, iar acesti indivizi vor descoperi metalurgia, buctria provensal si cltoriile stelare. S-ar putea dovedi chiar mai inteligeni dect noi. Dar ei n-ar fi existat niciodat dac n-ai fi avut n mn aceast carte si dac degetul tu n-ar fi provocat o nclzire chiar n acel loc al hrtiei. Tot asa si universul nostru si gseste cu siguran locul n colul unei pagini de carte, al unui toc de pantof sau n spuma unei cni de bere a vreunei alte civilizaii gigante. Fr ndoial c generaia noastr nu va avea niciodat posibilitatea de a verifica acest lucru. Dar ceea ce stim este c, n urm cu mult vreme, universul nostru, sau n orice caz particula n care se afl lumea noastr, era gol, rece, nemiscat. Si apoi ceva sau cineva a provocat criza. Cineva a ntors o pagin, a clcat pe o piatr, a curat spuma unei cni de bere. Fapt este c a avut loc un traumatism. Particula noastr s-a trezit. n cazul nostru, stim c a fost o explozie gigantic. I s-a spus Big Bang. n fiecare secund, n lumea infinit de mare, n lumea infinit de mic, n lumea infinit de ndeprtat, poate c se naste un univers, asa cum s-a nscut al nostru, n urm cu mai mult de cincisprezece miliarde de ani. Pe celelalte nu le cunoastem. Dar n ceea ce ne priveste pe noi, stim c totul a nceput cu explozia celui mai "mic" si mai "simplu" atom: hidrogenul. nchipuie-i acest vast spaiu de tcere trezit brusc de o deflagraie urias. De ce a fost ntoars pagina, acolo sus? De ce a fost curat spuma berii? N-are importan. Oricum, hidrogenul arde, explodeaz, prjoleste. O lumin imens strbate spaiul imaculat. Criz. Lucrurile ncremenite ncep s se miste. Lucrurile reci se nclzesc. Lucrurile tcute zumzie. n focarul iniial, hidrogenul se transform n heliu, atom abia cu puin mai complex dect el. Dar din aceast transformare se poate deduce deja prima mare regul a jocului din universul nostru: TOT MAI COMPLEX. Aceast regul pare evident. Dar nimic nu dovedeste c n universurile vecine ea nu e diferit. n alt parte poate c este TOT MAI CALD, sau TOT MAI TARE, sau TOT MAI COMIC. Si la noi lucrurile devin mai calde, sau mai tari, sau mai comice, dar nu aceasta este legea iniial. Ele sunt doar secundare. Legea noastr de baz, n jurul creia se organizeaz toate celelalte, este: TOT MAI COMPLEX. EDMOND WELLS, Enciclopedia cunoasterii relative si absolute.

Masculul 327 rtceste pe culoarele de sud ale orasului. Nu s-a linistit. Rumeg n gnd faimoasele cuvinte: Am explorat cu piciorul, Am vzut cu ochii, M-am ntors ca stimul nervos. De ce nu merge? Unde e greseala? Corpul lui clocoteste de informaie neprelucrat. Roiul a fost rnit si nici mcar nu a bgat de seam, crede el. Or, el este stimulul de durere. Deci trebuie s fac Cetatea s reacioneze. Oh, ct de greu e s deii un mesaj de durere, s-l pstrezi n tine, fr s gsesti nici o anten dispus s-l primeasc. Ar dori att de mult s se descarce de toat aceast povar, s mpart cu alii cumplita lui informaie. O furnic mesager-termic trece pe lng el. Simindu-l deprimat, crede c nu s-a trezit bine si i ofer caloriile ei solare. Asta i red puin for, pe care o foloseste imediat ncercnd s-o conving. Alarm, o expediie a fost distrus ntr-o ambuscad pus la cale de pitice, alarm! Dar nici mcar nu mai are accentele de adevr de la nceput. Mesagera-termic pleac mai departe de parc nu s-ar fi ntmplat nimic. 327 nu renun. Alearg pe culoare lansndu-si mesajul de alarm. Din cnd n cnd, rzboinicele se opresc, l ascult, ba chiar dialogheaz cu el, dar povestea lui cu arma pustiitoare e foarte puin credibil. Nici un grup capabil s-si ia n sarcin o misiune militar nu se formeaz. Merge abtut... Deodat, n timp ce parcurge un tunel pustiu de la etajul patru al subsolului, detecteaz un zgomot n spatele lui. Cineva l urmreste. Masculul 327 se ntoarce. Inspecteaz culoarul cu ocelii lui infrarosii. Pete rosii si negre. Nu e nimeni. Ciudat. Trebuie s fie o greseal. Dar zgomotul de pasi se aude din nou n urma lui. Scr... , scr... . E cineva care probabil c schioapt cu dou picioare din sase, si care se apropie. Ca s se asigure c nu se nsal, coteste la fiecare intersecie, apoi se opreste un moment. Zgomotul se ntrerupe. De ndat ce porneste: Scr... , scr... , scr... , zgomotul se aude din nou. Nu poate fi nici o ndoial, cineva l urmreste. Cineva care se ascunde cnd se ntoarce spre el. Ciudat comportament, cu totul inedit. De ce o celul a Roiului ar urmri o alta fr s-si declare identitatea? Aici fiecare e cu toat lumea si nu are nimic de ascuns. Si totusi "prezena" e acolo. Mereu la distan, mereu ascuns. Scr... , scr... . Ce s fac? nc de pe cnd era larv, doicile l nvaser c totdeauna trebuie s nfrunte primejdia. Se opreste si se preface c se spal. Prezena nu mai e foarte departe. Aproape c o simte. n timp ce mimeaz c si face toaleta, si misc antenele. Gata, percepe moleculele odorante ale urmritorului. E o mic rzboinic de un an. Degaj un parfum ciudat, care i acoper identificrile curente. Greu de definit. S-ar zice un miros de stnc. Mica rzboinic nu se mai ascunde. Scr... scr... ... Acum o vede n infrarosu. ntr-adevr, i lipsesc dou picioare. Mirosul ei de stnc devine mai puternic. Masculul emite. Cine e acolo? Nici un rspuns. De ce m urmresti? Nici un rspuns. Vrnd s uite incidentul, 327 si reia mersul, dar n curnd detecteaz o a doua prezen, care soseste din fa. O rzboinic mare de data asta. Galeria este ngust, nu va putea s treac. S se ntoarc din drum? Asta ar nsemna s-o nfrunte pe schioap, care de altfel se grbeste spre el. E prins la nghesuial. Acum simte: sunt dou rzboinice. Si amndou au acel parfum de stnc. Furnica mare si deschide foarfecile lungi. E o curs! E de neconceput ca o furnic a Cetii s vrea s ucid o alta. S fie o dereglare a sistemului imunitar? Nu i-au recunoscut mirosurile de identificare? l iau drept un corp strin? Era pur si

simplu absurd, ca si cum stomacul lui ar fi hotrt s-i asasineze intestinul... Masculul 327 mreste fora de emisie: Sunt, ca si voi, o celul a Roiului. Aparinem aceluiasi organism. Sunt niste lupttoare tinere, probabil c se nsal. Dar mesajele lui nu le potolesc pe cele care l ncoliser. Mica schioap i sare n spinare si l ine de aripi, n timp ce furnica mare i strnge capul ntre mandibule. Cele dou rzboinice l trsc astfel spre locul unde sunt aruncate murdriile. Masculul 327 se zbate. Cu segmentul su de dialog sexual, victima emite tot felul de emoii pe care asexuatele nici mcar nu le cunosc. Li se par de neneles pn la panic. Pentru a nu fi murdrit de aceste idei "abstracte", schioapa, lipit de placa lui protectoare, i rzuieste antenele cu mandibulele. l usureaz cu acest gest de toi feromonii si mai ales de parfumurile-pasaport. Oricum, acolo unde l duc nu-i vor servi la mare lucru... Sinistrul trio nainteaz anevoie pe culoarele cel mai puin frecventate. Mica schioap si continu metodic munca de curire. S-ar zice c nu vrea s lase nici o informaie pe acel cap. Masculul nu se mai zbate. Resemnat, se pregteste s moar, ncetinindu-si btile inimii. "De ce attea violene, de ce atta ur, frailor? De ce? Unul, nu suntem dect unul, toi mpreun suntem copiii Pmntului si ai Domnului. S punem capt certurilor noastre desarte. Secolul XXII va fi spiritual sau nu va fi deloc. S renunm la vechile noastre dispute bazate pe orgoliu si pe duplicitate. Individualismul, iat adevratul nostru dusman! Dac lsai s moar de foame un frate aflat n nevoie, atunci nu mai suntei demni s facei parte din marea comunitate a lumii. Dac o fiin pierdut v cere sprijin si ajutor iar voi i nchidei usa, atunci nu suntei de-ai nostri. V cunosc bine, constiine mpcate, cocolosite n puf! Nu v gndii dect la confortul vostru, nu dorii dect gloria individual, fericirea, da, dar numai a voastr si a cercului strmt al familiei voastre. V cunosc, ascultai la mine. Tu, tu, tu si tu! Nu mai zmbii n faa ecranelor, v spun lucruri grave. V vorbesc despre viitorul omenirii. Situaia asta nu poate dura. Acest mod de via e lipsit de sens. Irosim totul, distrugem totul. Pdurile sunt tiate pentru a face din ele batiste de unic folosin. Totul a devenit de unic folosin: tacmurile, stilourile, hainele, aparatele fotografice, masinile, si fr s bgai de seam vei deveni voi nsiv de unic folosin. Renunai de aceast form de via superficial. Trebuie s renunai chiar azi, mai nainte ca mine s fii forai s-o facei. Venii printre noi, alturai-v armatei noastre de credinciosi. Frailor, toi suntem soldaii Domnului." Imaginea unei crainice. "Aceast emisiune evanghelic ne-a fost propus de printele Mac Donald de la noua Biseric adventist de ziua a 45-a si de societatea de produse congelate Sweetmilk. Ea a fost difuzat prin satelit n mondovision. Si acum, naintea serialului nostru SF Sunt mndru c sunt extraterestru, cteva minute de publicitate." Lucie nu reusea, asa cum fcea Nicolas, s nu se mai gndeasc la nimic n timp ce se uita la televizor. Trecuser opt ore de cnd Jonathan era acolo jos si nici o veste! si apropie mna de telefon. El i spusese s nu ntreprind nimic, dar dac murise, dac se prbusise ceva peste el? nc nu avea curajul s coboare. Ridic receptorul. Form numrul politiei. Alo, poliia? i cerusem s nu telefonezi, fcu o voce slab si lipsit de sonoritate, din direcia buctriei. Tticule! Tticule! Lucie nchise n timp ce din receptor se auzea: "Alo, vorbii, dai-mi adresa." Clac. Da, da, eu sunt, nu trebuia s v, ngrijorai. V spusesem s m asteptai linistii. S nu se ngrijoreze? Asta era bun! Jonathan nu numai c inea n brae rmsiele a ceea ce fusese Ouarzazate si care nu mai era dect o grmad de carne sngernd, dar chiar el era transfigurat. Nu prea nfricosat sau coplesit, mai curnd era zmbitor. Nu, nu asta, mai degrab aveai impresia c mbtrnise sau c era bolnav. Avea o privire febril, tenul livid, tremura si prea la captul puterilor. Vznd corpul fr via al cinelui su, Nicolas izbucni n lacrimi. Ai fi zis c bietul canis fusese sfsiat cu sute de lovituri scurte de brici. l asezar pe un ziar desfcut. Nicolas plngea nemngiat pierderea tovarsului su. Se sfrsise. Niciodat nu-l va mai vedea srind pe perete cnd i se spunea cuvntul "pisic". Niciodat nu-l va mai vedea deschiznd

clanele usilor cu o sritur vesel. Niciodat nu-l va mai scpa de ciobnestii germani homosexuali. Ouarzazate nu mai era. Mine l vom duce la cimitirul cinilor de la Pre-Lachaise, i promise Jonathan. i vom cumpra mormntul acela de patru mii cinci sute de franci, stii, cel la care i vom putea pune fotografia. Oh, da! oh, da! zise Nicolas printre suspine, merit mcar att. Si apoi vom merge la SPA si i vei alege un alt animal. De ce n-ai lua de data asta un celus maltez? Sunt tare drgui. Lucie nu reusea s-si vin n fire. Nu stia cu ce ntrebare s nceap. De ce sttuse att de mult? Ce i se ntmplase cinelui? Dar lui, ce i se ntmplase? Voia s mnnce? Nu se gndise la spaima lor? Ce e acolo jos? fcu ea n cele din urm cu o voce stears. Nimic, nimic. Dar nu vezi n ce hal te-ai ntors? Si cinele... Parc ar fi nimerit ntr-o masin de tocat electric. Ce-a pit? Jonathan si trecu o mn murdar peste frunte. Notarul avea dreptate, e plin de sobolani acolo jos. Ouarzazate a fost fcut bucele de niste sobolani furiosi. Dar tu? Brbatul rnji. Eu sunt un animal mai mare, de mine se sperie. E curat nebunie! Ce-ai fcut acolo jos timp de opt ore? Ce e n fundul acestei pivnie blestemate? se nfurie ea. Nu stiu, n-am ajuns pn la capt. N-ai ajuns pn la capt! Nu, e foarte adnc. n opt ore n-ai ajuns la captul... la captul pivniei noastre! Nu. M-am oprit cnd am vzut cinele. Peste tot era numai snge. Stii, Ouarzazate s-a luptat cu ndrjire. E incredibil ct de mult a putut s reziste un cine att de mic. Dar unde te-ai oprit? La jumtatea drumului? De unde s stiu? Oricum, nu puteam s merg mai departe. mi era si mie fric. Stii c nu suport ntunericul si violena. Oricine ar fi fost n locul meu s-ar fi oprit. Nu poi merge la nesfrsit asa, n plin necunoscut. Si pe urm m-am gndit la tine, la voi. Nici nu-i poi nchipui cum e... E tare ntunecos. E ca moartea. La aceste ultime cuvinte un fel de tic i ridic n sus colul gurii. Lucie nu-l mai vzuse niciodat asa. nelese c trebuia s-l lase n pace. si petrecu braele pe dup mijlocul lui si l srut pe buzele reci. Linisteste-te, s-a terminat. Vom sigila aceast us si n-o s mai vorbim despre ea. El se trase usor napoi. Nu. Nu s-a terminat. Acum m-am lsat oprit de acea zon rosie. Oricine s-ar fi oprit. Violena ne sperie totdeauna, chiar si atunci cnd victime sunt animalele. Dar nu pot s rmn asa, poate doar la un pas de int... Doar n-ai s-mi spui c vrei s te ntorci acolo? Ba da. Dac Edmond a putut, voi putea si eu. Edmond, unchiul tu Edmond? A fcut ceva acolo jos, si vreau s stiu ce anume. Lucie si nbusi un geamt. Dac ii la mine si la Nicolas, te rog s nu mai cobori. N-am de ales. Avu din nou acelasi tic al gurii. Totdeauna am fcut lucrurile pe jumtate. Totdeauna m-am oprit cnd raiunea mi spunea c primejdia e aproape. Si uite ce-am devenit. Un om care, fireste, n-a stiut ce e primejdia, dar nici n-a reusit n via. Tot fcnd jumti de drum, n-am mers niciodat pn la captul lucrurilor. Ar fi trebuit s rmn la lctuserie, s fiu agresat, chiar dac m-as fi ales si eu cu niste cucuie. Ar fi fost ca un botez, as fi cunoscut violena si as fi nvat cum s reacionez la ea. Dar eu, tot evitnd necazurile, sunt ca un copilas fr experien. Delirezi. Nu, nu delirez. Nu poi tri vesnic ntr-un cocon. Aceast pivni mi ofer ocazia unic s fac pasul. Dac nu-l voi face, nu voi mai ndrzni niciodat s m privesc n oglind; n-as vedea dect un las. De altfel chiar tu m-ai mpins s cobor, adu-i aminte.

Jonathan si scoase cmasa ptat de snge. Nu insista, hotrrea mea e irevocabil. Bun, atunci vin si eu cu tine! declar ea apucnd lanterna. Nu, tu rmi aici! O apucase ferm de ncheieturile minilor. D-mi drumul, ce te-a apucat? Scuz-m, dar trebuie s nelegi, aceast pivni e ceva care nu m priveste dect pe mine. E ncercarea mea, e drumul meu. Nimeni nu trebuie s se amestece, nelegi? n spatele lor, Nicolas nc mai plngea n faa rmsielor lui Ouarzazate. Jonathan o ls pe Lucie si se apropie de fiul su. Haide, revino-i, biete! M-am sturat! Ouarzi a murit iar voi v certai. Jonathan vru s-i ndrepte gndurile n alt parte. Lu o cutie de chibrituri, scoase din ea sase bee si le puse pe mas. Uit-te aici, i voi arata o enigm. Cu aceste sase chibrituri putem forma patru triunghiuri echilaterale. ncearc, trebuie s reusesti. Biatul, surprins de propunerea tatlui su, si sterse lacrimile si-si trase nasul. ncepu imediat s aranjeze chibriturile n diferite feluri. Si-i dau un sfat. Ca s gsesti soluia, trebuie s gndesti altfel. Dac o faci ca de obicei, nu ajungi la nimic. Nicolas reusi s formeze trei triunghiuri. Nu patru. si ridic ochii mari si albastri spre tatl lui si clipi de cteva ori. Tu ai gsit soluia, tticule? Nu, nu nc, dar simt c sunt pe-aproape. Jonathan si linistise momentan fiul, nu si nevasta. Lucie i arunca priviri mnioase. n seara aceea se certar destul de violent. Dar Jonathan nu voi s spun nimic despre pivni si misterele ei. A doua zi, Jonathan se scul de diminea si si petrecu prima parte a zilei instalnd la intrarea n pivni o us de fier prevzut cu un lact mare. Apoi si ag cheia de gt. Salvarea vine sub forma neasteptat a unui cutremur de pmnt. Mai nti pereii sunt supusi unei mari zguduiri laterale. Din tavane nisipul ncepe s curg n cascad. Aproape imediat urmeaz a doua zguduire, apoi a treia, a patra... Zguduiturile surde se succed din ce n ce mai repede, apropiindu-se din ce n ce mai mult de cei trei. E un vuiet enorm care nu se mai opreste si care face s vibreze totul. Rensufleit de aceast trepidaie, tnrul mascul si accelereaz din nou inima, loveste de dou ori cu mandibulele, surprinzndu-si clii, si o rupe la fug prin tunelul spart. si agit aripile nc embrionare pentru a-si accelera fuga si a-si prelungi salturile pe deasupra drmturilor. Fiecare zguduitur mai puternic l oblig s se opreasc si s astepte, lipit de sol, sfrsitul avalanselor de nisip. Buci ntregi de zid se prbusesc n mijlocul altor culoare. Poduri, arcade si cripte se nruie, antrennd n cderea lor milioane de siluete nucite. Mirosurile de alarm prioritar zboar prin aer rspndindu-se n toate direciile. n prima faz, feromonii excitatori nvluie n cea galeriile superioare. Toi cei care adulmec acest parfum ncep imediat s tremure, s alerge n toate sensurile si s produc feromoni si mai tari. Astfel nct panica se transmite ca rostogolirea unui bulgre de zpad. Norul de alarm se rspndeste ca o cea, strecurndu-se prin toate vinele regiunii suferinde, pn n arterele principale. Obiectul strin infiltrat n corpul cetii produce ceea ce tnrul mascul a ncercat zadarnic s declanseze: toxine de durere. n consecin, sngele negru format de mulimile de belokanieni ncepe s circule mai repede. Populaia evacueaz oule din apropierea zonei sinistrate. Lupttoarele se regrupeaz n uniti de lupt. Zguduiturile nceteaz n momentul n care masculul 327 ajunge ntr-o intersecie mare, pe jumtate astupat de nisip si de mulime. Urmeaz o tcere plin de groaz. Toi ncremenesc, temndu-se de ceea ce va urma. Antenele ridicate n sus zvcnesc. Asteptare. Deodat, n locul acelui toc-toc dureros de adineauri se aude un soi de gfit surd. Toi si dau seama c blana de crengue a Cetii a fost perforat. Ceva imens ptrunde n dom, sfrm zidurile, se strecoar printre crengue. Un tentacul fin de culoare roz se iveste brusc n mijlocul interseciei. Vntur aerul si mtur solul cu o vitez nebun, n cutarea unui ct mai mare numr de ceteni. Lupttoarele se npustesc asupra lui pentru a ncerca s-l muste cu mandibulele, formnd la captul lui un ciorchine mare si negru. Suficient de ncrcat, limba se retrage cu repeziciune n sus si dispare,

vrsnd mulimea n interiorul unui gt, apoi se ntoarce, tot mai lung, tot mai lacom, fulgertoare. Atunci se declanseaz faza a doua a alarmei. Lucrtoarele lovesc solul cu extremitatea abdomenului pentru a-i alerta pe soldaii de la etajele inferioare, care n-au aflat nc nimic din aceast dram. ntreaga Cetate rsun de zgomotul acestui tam-tam primitiv. S-ar zice c "organismul Cetate" gfie: tac, tac, tac! Toc... toc... toc... rspunde strinul care a nceput din nou s ciocne domul pentru a ptrunde mai adnc. Fiecare se lipeste de perei, ncercnd s scape de acel sarpe rosu dezlnuit care scotoceste galeriile. Cnd lipitura e considerat prea srac, limba se ntinde si mai mult. Urmat de un cioc si de un cap urias. E o ciocnitoare verde! Teroarea primverii... Aceste psri insectivore lacome sap n acoperisul cetilor de furnici pn la o adncime de saizeci de centimetri si se ghiftuiesc cu populaia lor. E timpul s se treac la a treia faz a alarmei. Unele lucrtoare, practic nnebunite de surescitarea neexprimat n acte, ncep s danseze dansul spaimei. Miscrile sunt foarte sacadate: salturi, plesnete de mandibule, scuipat... Ali indivizi, complet isterici, alearg pe culoare si musc tot ce misc. Efectul perfid al fricii: nereusind s distrug obiectul agresor, Cetatea sfrseste prin a se autodistruge. Cataclismul e localizat la etajul cincisprezece de sus, n partea de vest, dar alerta trecnd prin toate cele trei faze, ntreaga Cetate se afl acum pe picior de rzboi. Lucrtoarele coboar ct mai adnc n subsol pentru a pune oule la adpost. Se ntlnesc pe drum cu siruri ntregi de lupttoare grbite care si agit mandibulele. Cetatea furnicilor a nvat, de-a lungul nenumratelor generaii, s se apere mpotriva unor astfel de neajunsuri. n mijlocul acestor miscri dezordonate, furnicile din casta artileristelor alctuiesc grupuri de comando si si repartizeaz operaiunile prioritare. ncercuiesc ciocnitoarea verde n zona ei cea mai vulnerabil: gtul. Apoi se asaz n poziie de tir apropiat. Abdomenele lor intesc zburtoarea. Foc! Artileristele propulseaz cu toat puterea sfincterelor jetul de acid formic superconcentrat. Pasrea are brusc impresia neplcut c cineva i strnge gtul cu un fular de ace. Se zbate, vrea s se elibereze. Dar a naintat prea mult. Are aripile prinse n pmntul si rmurelele domului. si lanseaz din nou limba pentru a ucide ct mai multe dintre aceste adversare minuscule. Alte lupttoare iau locul primului val. Foc! Ciocnitoarea verde are o tresrire. De data asta nu mai sunt ace, ci epi. Loveste nervoas cu ciocul. Foc! Acidul, sneste din nou. Pasrea tremur, ncepe s respire cu greutate. Foc! Acidul i roade nervii si e complet imobilizat. Tirul nceteaz. De peste tot, lupttoare cu mandibule mari se npustesc s muste din rnile fcute de acidul formic. n acelasi timp, o legiune se deplaseaz n exterior, pe ceea ce a mai rmas din dom, repereaz coada animalului si ncepe s foreze partea cea mai odorant: anusul. Genistele lrgesc repede orificiul si ptrund n mruntaiele psrii. Prima echip a reusit s despice pielea gtului. Cnd ncep s curg primele picturi de snge rosu, emiterea feromonilor de alarm nceteaz. Partida e cstigat. Deschiztura gtului e din ce n ce mai larg si prin ea se reped batalioane ntregi. n laringele animalului mai sunt nc furnici vii. Se trece la salvarea lor. Apoi lupttoarele ptrund n interiorul capului, cutnd orificiile care le vor permite s ajung la creier. O lucrtoare gseste o trecere: carotida. Trebuie ns reperat direcia bun: cea care merge de la inim la creier, nu invers. Iat-o! Patru lucrtoare sparg canalul si se arunc n lichidul rosu. Duse de curentul cardiac, temerarele sunt n curnd propulsate pn la emisferele cerebrale. Sunt gata s sape n materia cenusie. Ciocnitoarea verde, nnebunit de durere, se tvleste la dreapta si la stnga, dar nu are nici un mijloc de a se opune tuturor acelor invadatori care o transeaz din interior. Un pluton de furnici ptrunde n plmni si arunc acid. Pasrea tuseste cumplit. Altele, un ntreg corp de armat, ptrund n esofag pentru a face jonciunea n sistemul digestiv cu colegele lor care au intrat prin anus. Acestea din urm escaladeaz cu rapiditate intestinul gros si distrug n trecere toate organele vitale aflate la ndemna mandibulelor. Scormonesc carnea vie asa cum obisnuiesc s scormoneasc pmntul, lund cu asalt, pe rnd, pipota, ficatul, inima, splina si pancreasul, ca pe niste fortree. Se ntmpl ca un val neasteptat de snge sau de limf s nece civa indivizi. Asa pesc ns numai nendemnaticele care nu stiu unde si cum s taie. Celelalte nainteaz metodic prin crnurile rosii si negre. Stiu s se eschiveze nainte de a fi

strivite de un spasm. Evit s se ating de zonele pline de bil sau de acizi digestivi. Cele dou armate se ntlnesc pn la urm n dreptul rinichilor. Pasrea nu a murit nc. Inima ei, crestat de lovituri de mandibul, continu s trimit snge prin conductele sparte. Fr s se astepte ultima suflare a victimei, siruri de lucrtoare si trec din mn n mn bucile de carne nc palpitnde. Nimic nu rezist micilor chirurgi. Cnd ncep s taie bucile de creier, ciocnitoarea verde are o convulsie, ultima. Tot orasul d fuga s cioprteasc monstrul. Culoarele colcie de furnici care duc ca amintire fie o pan, fie un fir de puf. Echipele de zidrie au intrat deja n aciune. Se lucreaz la refacerea domului si a culoarelor deteriorate. De departe ai putea crede c furnicarul e pe cale de a mnca o pasre. Dup ce a nghiit-o, o mistuie, distribuind carnea si grsimea, pielea si penele n toate punctele unde ele vor fi de folos Cetii. GENEZA: Cum s-a constituit civilizaia furnicilor? Pentru a nelege acest lucru trebuie s ne ntoarcem cu mai multe sute de milioane de ani n urm, n momentul n care viaa a nceput s se dezvolte pe Pmnt. Insectele s-au aflat printre primii nou-sosii. Preau prost adaptate pentru lumea lor. Mici, fragile, ele erau victimele ideale pentru orice prdtor. Pentru a reusi s se menin n via, unele, precum lcustele, au ales calea reproducerii. Ouau n asemenea cantiti nct era musai s rmn si supravieuitori. Altele, precum viespile si albinele, au ales veninul, dotndu-se de-a lungul generaiilor cu ace otrvite care le f ceau de temut. Altele, ca gndacul-de-buctrie, au ales s devin necomestibile. O gland special ddea un gust att de ru crnii lor nct nimeni nu voia s-o mnnce. Altele, precum clugriele sau fluturii de noapte, au ales camuflajul. Semnnd cu iarba sau cu scoara copacilor, ele treceau neobservate n natura neospitalier. Si totusi, n aceast jungl a primelor zile, multe insecte n-au gsit nici o "smecherie" pentru a supravieui si preau condamnate la dispariie. Printre aceste "defavorizate" au fost mai nti termitele. Aprut acum aproape o sut cincizeci de milioane de ani pe scoara terestr, aceast specie consumatoare de lemn nu avea nici o sans de perenitate. Prea muli prdtori, prea puine atuuri naturale pentru a le rezista... Ce avea s se ntmple cu termitele? Multe au pierit, iar supravieuitorii erau att de ncolii nct au stiut s gseasc la timp o soluie original: "S nu mai lupte nimeni singur, s se creeze grupuri de solidaritate. Dusmanilor nostri le va fi mai greu s atace douzeci de termite care fac front comun dect una singur care ncearc s fug." Termitele deschideau astfel una din cile regale ale complexitii: organizarea social. Aceste insecte au nceput s triasc n grupuri mici, familiale, adunate n jurul unui nucleu: Matca outoare. Apoi familiile au devenit sate, satele au cptat amploare si s-au transformat n orase. Cetile lor de nisip si ciment s-au nlat n scurt timp pe toat suprafaa globului. Termitele au fost primii stpni inteligeni ai planetei noastre, si prima ei societate. EDMOND WELLS, Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. Masculul 327 nu-si mai vede ucigasele cu parfum de stnc. nseamn c l-au abandonat. Cu puin noroc, poate c au murit sub drmturi... Nu trebuie s se bucure prea tare ns. N-a scpat chiar asa usor. Nu mai are nici un parfum-pasaport. La prima ntlnire cu o rzboinic, s-a terminat cu el. Semenele lui l vor considera n mod automat un corp strin. Nu-l vor lsa nici mcar s le explice. Vor trage n el cu acid sau l vor lovi cu mandibulele fr somaie, acesta era tratamentul rezervat celor care nu puteau s emit mirosurile-pasaport ale Federaiei. Era absurd! Cum de-a ajuns n situaia asta? Vina o poart numai blestematele acelea de rzboinice cu parfum de stnc. Ce le-a apucat? Probabil c erau nebune. Desi cazul e rar, se ntmpl ca greseli de programare genetic s duc la accidente psihologice de acest tip; ceva asemntor cu acele furnici isterice care loveau n toat lumea n faza a treia a alarmei. Totusi, cele dou furnici care l atacaser nu preau nici isterice, nici degenerate. Chiar aveau aerul c stiu foarte bine ce fac. S-ar fi zis... Nu exist dect o singur situaie n care niste celule distrug cu bun stiin alte celule ale aceluiasi organism. Doicile numesc asta cancer. Ai fi zis...

niste celule atinse de cancer. Acea arom de stnc era deci un miros de boal... Si n privina asta ar trebui s dea alarma. Masculul 327 are acum dou mistere de elucidat: arma secret a piticelor si celulele canceroase ale Bel-o-kan-ului. Dar nu poate s comunice cu nimeni. Trebuie s se gndeasc. S-ar putea foarte bine s gseasc n el o resurs ascuns... o soluie. ncepe s-si spele antenele. Umezire (i se pare tare ciudat s-si ling antenele fr s recunoasc gustul caracteristic al feromonilor-pasaport), curire, lustruire cu peria de la cot, uscare. Ce s fac, fir-ar s fie? Mai nti, s rmn n via. O singur persoan si poate aminti imaginea lui n infrarosu fr s aib nevoie de confirmarea parfumurilor de identificare: Matca. Totusi, Cetatea interzis e arhiplin de lupttoare. Cu att mai ru! n fond, Belo-kiu-kiuni avea o veche maxim: Deseori, n mijlocul primejdiei esti cel mai n siguran! Edmond Wells n-a lsat aici amintiri plcute. Si de altfel, atunci cnd a plecat nimeni nu l-a oprit. Cel care vorbea astfel era un btrn amabil, unul din subdirectorii societii "Sweetmilk Corporation". Totusi se pare c descoperise o nou bacterie alimentar, cea care fcea iaurturile s miroase frumos... Da, trebuie s recunosc c n chimie avea uneori idei de-a dreptul geniale. Dar asta nu se ntmpla n mod regulat, ci din cnd n cnd. Ai avut necazuri cu el? Sincer s fiu, nu. S spunem mai curnd c nu se integra n echip. El se inea de-o parte. Si chiar dac bacteria lui ne-a adus milioane, cred c aici nimeni nu l-a apreciat vreodat cu adevrat. Ai putea fi mai explicit? ntr-o echip exist sefi. Edmond nu suporta sefii, ca de altfel nici o form de autoritate ierarhic. Totdeauna i-a dispreuit pe directori, care nu fac dect "s conduc doar ca s conduc, fr s produc nimic", cum zicea el. Or, cu toii suntem obligai s lingem pantofii superiorilor nostri. Asa cere sistemul. El era mndru. Cred c asta ne agasa pe noi mai mult dect pe sefi. Cum a plecat? S-a certat cu unul din subdirectori pentru un fapt n privina cruia, la drept vorbind... avea perfect dreptate. Acest subdirector i scotocise prin birou, iar pe Edmond l apucase damblaua. Cnd a vzut c toat lumea prefera s-l susin pe cellalt, a fost obligat s plece. Dar mi-ai spus c avea dreptate... Uneori e mai bine s te compori ca un las n avantajul unor cunoscui, chiar antipatici, dect s fii curajos n avantajul unor necunoscui, chiar dac-i sunt simpatici. Edmond nu avea prieteni aici. Nu mnca mpreun cu noi, nu bea cu noi, totdeauna prea cu capul n nori. Atunci de ce-mi mrturisii "lasitatea" dumneavoastr? Nu erai obligat s-mi povestii asta. Hm, de cnd a murit, mi zic c totusi nu ne-am purtat cum trebuia. Dumneata esti nepotul lui, spunndu-i toate astea mi se ia o piatr de pe inim... n fundul unui culoar ngust si ntunecos se zreste o fortrea de lemn. Cetatea interzis. Acest edificiu este de fapt un butuc de pin n jurul cruia s-a construit domul. Butucul serveste drept inim si coloan vertebral. Inim, cci el conine ncperea regal si rezervele de alimente preioase. Coloan vertebral, cci permite Cetii s reziste furtunilor si ploilor. Vzut mai de aproape, peretele Cetii interzise este ncrustat cu motive complexe. Ca niste inscripii ntr-o scriere barbar. Acestea sunt de fapt culoarele spate pe vremuri de primii ocupani ai trunchiului: niste termite. Cnd fondatoarea Belo-kiu-kiuni aterizase n regiune, n urm cu cinci mii de ani, intrase imediat n conflict cu ele. Rzboiul durase foarte mult, peste o mie de ani, dar pn la urm belokanienii cstigaser. Si descoperiser cu ncntare un oras "beton", cu tunele de lemn care nu se nruiau niciodat. Acest bustean de pin le deschidea noi perspective urbanistice si arhitecturale. Sus, tblia plat si supranlat: jos, rdcinile adnci, care se mprstie n pmnt. Era i-de-al. Cu toate acestea, n curnd trunchiul nu a mai fost suficient pentru a adposti populaia n continu crestere a furnicilor roscate. Atunci se spase subsolul, n prelungirea rdcinilor. Iar peste trunchiul retezat fuseser ngrmdite crengue pentru a-i lrgi vrful.

Cetatea interzis este acum aproape pustie. n afar de Matc si de santinelele ei de elit, toat lumea trieste la periferie. 327 se apropie de trunchi cu pasi prudeni si neregulai. Vibraiile regulate sunt percepute ca prezena cuiva care merge, n timp ce sunetele neregulate pot s treac drept o usoar surpare. Mai ales trebuie s spere c nu se va ntlni cu nici o lupttoare. ncepe sa se trasc. Nu mai e dect la dou sute de capete de Cetatea interzis. Zreste zecile de iesiri care strpung trunchiul: mai exact, capetele furnicilor "portrese" care astup orificiul. Prin nu se stie ce anomalie genetic, acestea au un cap mare, rotund si turtit, care le face s semene cu un cui mare potrivit exact pe dimensiunea orificiului pe care-l supravegheaz. Aceste pori vii si dovediser deja eficacitatea n trecut. Cu ocazia Rzboiului Fragilor, n urm cu sapte sute optzeci de ani, Cetatea fusese invadat de furnicile galbene. Toi belokanienii supravieuitori se refugiaser n Cetatea interzis, iar furnicile portrese, intrnd de-a-ndratelea, nchiseser ermetic intrrile. Furnicile galbene avuseser nevoie de dou zile pentru a reusi s foreze aceste zvoare. Portresele nu numai c astupau gurile, dar si muscau cu mandibulele lor lungi. Furnicile galbene se strngeau cte o sut pentru a lupta mpotriva unei singure portrese. Pn la urm au reusit s treac, spnd n chitina capetelor. Dar sacrificiul "porilor vii" nu fusese zadarnic. Celelalte ceti din Federaie avuseser timp s strng ntriri, si, cteva ceasuri mai trziu, orasul fusese eliberat. Sigur, masculul 327 nu are de gnd s nfrunte singur o portreas, dar intenioneaz s profite de momentul deschiderii uneia din aceste pori, ca s lase s ias o doic ncrcat cu ou, de exemplu. Ar putea da buzna nuntru mai nainte ca ea s se poat nchide. Iat c un cap tocmai se misc, apoi face loc... unei santinele. Ocazie ratat, nu poate ncerca nimic, santinela s-ar ntoarce imediat si l-ar omor. Alt miscare de cap a portresei. Se las usor pe cele sase picioare, gata s se npusteasc. Nu! Alarm fals. Portreasa si schimba doar poziia. Probabil c amorea si ea stnd asa, cu capul ca ntr-un jug de lemn. Cu att mai ru, nu mai are rbdare, se repede ctre obstacol. De cum ajunge n raza antenei, portreasa descoper absena feromonilor-pasaport. Se trage napoi pentru a astupa si mai bine orificiul, apoi lanseaz molecule de alarm. Corp strin n Cetatea interzis! Corp strin n Cetatea interzis! repet ea ca o siren. si nvrteste clestii pentru a-l intimida pe nepoftit. Ar nainta s se lupte cu el, dar ordinul este categoric: mai nti blocarea intrrii! Trebuie s se miste repede. Masculul are un avantaj: vede n ntuneric, n timp ce ea e oarb. Se avnt, evit mandibulele dezlnuite care lovesc la ntmplare, si plonjeaz pentru a le apuca de la rdcin. Le taie una dup alta. Sngele transparent curge. Dou cioturi inofensive continu s se agite. Totusi, masculul 327 nu poate trece, cadavrul blocheaz intrarea. Picioarele nepenite continu s apese pe lemn din reflex. Cum s fac? si plaseaz abdomenul lng fruntea portresei si trage cu acid. Corpul tresare, chitina roas de acidul formic ncepe s se topeasc elibernd un fum cenusiu. Dar craniul e rezistent. Trebuie s repete figura de patru ori pentru a-si putea croi un drum prin el. Trece. n partea cealalt descoper un torace si un abdomen atrofiate. Furnica nu era dect o us, nimic altceva. RIVALII: Dup cincizeci de milioane de ani, cnd au aprut primele furnici, habar n-aveau ce le asteapt. Urmase ndeprtate ale unei viespi slbatice si solitare, tiphiida, ele nu aveau nici mandibule mari, nici ac. Erau mici si plpnde, dar nu si proaste, asa c au neles repede c aveau tot interesul s le imite pe termite. Trebuia s se uneasc. Si-au creat satele lor; si-au cldit ceti grosolane. Termitele se nelinistir destul de repede de aceast concuren. Dup prerea lor, pe Pmnt nu era loc dect pentru o singur specie de insecte sociale. De acum nainte rzboaiele erau inevitabile. Cam peste tot n lume, n insule, n copaci si n muni, armatele cetilor de termite au luptat mpotriva tinerelor armate ale cetilor de furnici. Nu se mai vzuse niciodat asa ceva n regnul animal. Milioane de mandibule luptau umr la umr pentru un scop care nu era nutritiv. Un scop "politic "! La nceput, termitele, mai experimentate, cstigau toate btliile. Dar furnicile s-au adaptat. Au copiat armele termitelor si au inventat altele noi. Rzboaiele mondiale termite-furnici cuprinser planeta, vreme de aproape douzeci de milioane de ani. Cam prin aceast perioad au reusit furnicile, descoperind armele cu jet de acid formic, s obin un avantaj decisiv.

Chiar si n zilele noastre continu btliile intre cele dou specii dusmane, dar rareori se ntmpl ca legiunile termitelor s nving. EDMOND WELLS, Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. L-ai cunoscut n Africa, nu-i asa? Da, rspunse profesorul. Edmond avea o suprare mare. Mi se pare c-i murise nevasta. S-a aruncat cu disperare n studiul insectelor. De ce tocmai insecte? De ce nu? Insectele exercit o fascinaie ancestral. Strmosii nostri cei mai ndeprtai se temeau deja de nari, care le transmiteau frigurile, de purici, care le provocau mncrimi, de pianjeni, care i nepau, de grgrie, care le devorau rezervele alimentare. Asta a lsat urme. Jonathan se afla n laboratorul nr. 326 al centrului CNCS de entomologie de la Fontainebleau, n compania profesorului Daniel Rosenfeld, un btrnel drgu, cu prul strns ntr-o coad de cal, zmbitor si volubil. Insecta deruteaz, e mai mic si mai fragil dect noi, si totusi ne sfideaz si chiar ne amenin. De altfel, dac stm bine s ne gndim, toi sfrsim n stomacul insectelor. Cci larvele mustelor se delecteaz cu cadavrele noastre... Nu m gndisem la asta. Insecta a fost mult vreme considerat ca o ntruchipare a rului. Belzebut, unul dintre sfetnicii Satanei, este reprezentat cu un cap de musc. Nu e o ntmplare. Furnicile au o reputaie mai bun dect mustele. Depinde. Toate culturile vorbesc diferit despre ele. n Talmud, ele sunt simbolul onestitii. Pentru buddhismul tibetan, ele reprezint latura derizorie a activitii materialiste. Pentru bstinasii de pe Coasta de Fildes, o femeie nsrcinat muscat de o furnic va da nastere unui copil cu cap de furnic. n schimb, unii polinezieni le consider niste mici diviniti. Edmond lucrase nainte pe bacterii, de ce le-a lsat balt? Bacteriile nu-l pasionau nici pe departe att de mult ct l-au pasionat cercetrile lui asupra insectelor, n special asupra furnicilor. Si cnd spun "cercetrile lui", m refer la un angajament total. El este autorul petiiei mpotriva furnicarelor jucrii, acele cutii de plastic vndute n toate supermagazinele, cu o regin si sase sute de lucrtoare. Si s-a mai luptat pentru folosirea furnicilor ca "insecticid". Voia s fie instalate sistematic colonii de furnici roscate n pduri, pentru a le cura de parazii. Nu era o idee rea. Furnicile au mai fost folosite n trecut: n Italia mpotriva omizilor care atac pinii, iar n Polonia mpotriva unor insecte care distrug brazii. A folosi insectele unele mpotriva altora, asta e ideea? Mmmm, el numea asta "a se amesteca n diplomaia lor". S-au fcut attea prostii cu insecticidele chimice n secolul trecut! Niciodat nu trebuie s ataci insectele de-a dreptul, si mai ales s nu le subestimezi niciodat vrnd s le domesticesti, asa cum se procedeaz cu mamiferele. Insecta reprezint o alt filozofie, un alt spaiu-timp, o alt dimensiune. Insecta are de exemplu o ripost mpotriva tuturor otrvurilor chimice: obisnuina progresiv. Nu reusim niciodat s nlturm invaziile de lcuste pentru c afurisitele se adapteaz la orice. Dac le combai cu insecticid, nouzeci si nou la sut mor dar unu la sut supravieuiesc. Iar cele care au scpat nu numai c sunt imunizate, dar dau nastere unor mici lcuste sut la sut "vaccinate" mpotriva acelui insecticid. Astfel, acum dou sute de ani s-a fcut greseala cresterii continue a toxicitii produselor. n asa fel, nct acestea omorau mai muli oameni dect insecte. Si am format serii ntregi hiperrezistente, capabile s consume otrvurile cele mai tari fr s peasc nimic. Vrei s spunei c nu avem nici un mijloc de a lupta mpotriva insectelor? Poi constata si singur. Mereu avem nari, lcuste, grgrie, muste e-e si furnici. Rezist la orice. n 1945, oamenii si-au dat seama c numai furnicile si scorpionii supravieuiser exploziilor nucleare. S-au adaptat chiar si la asta! Masculul 327 a vrsat sngele unei celule a Roiului. A acionat cu cea mai mare violen asupra propriului su organism. Asta i las un gust amar. Dar oare avea alt soluie, el, hormonul informaiei, pentru a supravieui si a-si continua misiunea? Dac a ucis a fcut-o tocmai pentru c s-a ncercat suprimarea lui. Este o reacie n lan. Precum cancerul. Dac Roiul se comport anormal fa de el, se vede constrns s acioneze n mod identic. Trebuie s se deprind cu aceast idee. A ucis o celul sor. Poate c va mai ucide si altele.

 Dar de ce venise n Africa? Din moment ce, dup cum spunei, furnici sunt peste tot. Sigur, dar nu aceleasi furnici... Cred c Edmond nu mai inea la nimic dup ce-si pierduse nevasta, acum chiar m ntreb dac nu cumva astepta ca furnicile s-l "sinucid". Poftim? Au fost gata s-l hpie, fir-ar s fie! Furnicile magnan din Africa... N-ai vzut niciodat filmul Cnd vuieste Maraburita? Jonathan cltin negativ din cap. Marabunta este masa de furnici magnan dorylines sau annoma nigricans, care nainteaz n cmpie distrugnd totul n calea ei. Doctorul Rosenfeld se ridic n picioare de parc ar fi vrut s nfrunte un val invizibil. Mai nti se aude un freamt puternic compus din ipetele, piuiturile, btile din aripi si pasii tuturor animalelor mici care ncearc s fug. n acest stadiu, furnicile nc nu se vd; apoi, cteva rzboinice se ivesc brusc din spatele unei coline. Dup acesti cercetasi, celelalte vin repede, n coloane ct vezi cu ochii. Colina devine neagr. E ca o scurgere de lav care topeste tot ce atinge. Profesorul se plimba de colo pn colo prin ncpere, gesticulnd, prins de ceea ce povestea. Ele sunt sngele veninos al Africii. Acid viu. Numrul lor e nspimnttor. O colonie de furnici magnan ou n medie cinci sute de mii de ou n fiecare zi. Destul ca s umpli glei ntregi... Deci, acest rule de acid sulfuric negru curge, trece peste taluzuri si peste copaci, nimic nu-l opreste. Psrile, soprlele sau mamiferele insectivore care au ghinionul s se apropie sunt imediat frmiate. Imagine de Apocalips! Furnicile magnan nu se tem de nici un animal. O dat am vzut o pisic prea curioas nimicit ct ai clipi din ochi. Traverseaz chiar si cursurile de ap, fcnd poduri plutitoare din propriile lor cadavre!... Pe Coasta de Fildes, n regiunea nvecinat cu centrul de la Lamto, unde le studiem, populaia n-a gsit nici un mijloc de protecie mpotriva invaziei lor. Cnd se anun c acesti minusculi Attila vor traversa orasul, oamenii fug, ducnd cu ei bunurile cele mai de pre. Pun picioarele meselor si scaunelor n glei de oet si se roag la zeii lor. La ntoarcere, constat c totul a fost curat, de parc ar fi trecut taifunul. N-a mai rmas nici o frm de hran sau de oricare alt substan organic. ns nici cea mai mic urm de insecte parazite. Furnicile magnan sunt pn la urm cel mai bun mijloc de a-i cura n ntregime locuina. Cum fceai s le studiai dac sunt att de feroce? Asteptam amiaza. Insectele n-au sistem de reglare a cldurii, ca noi. Cnd afar sunt optsprezece grade, optsprezece grade sunt si n corpul lor, iar atunci cnd e canicul, sngele li se nfierbnt. Lucru insuportabil pentru ele. De aceea, la primele raze fierbini, furnicile magnan si sap un cuib bivuac unde asteapt o vreme mai rcoroas. E ca o mini-hibernare, numai c sunt blocate de cldur, nu de frig. Si? Jonathan nu prea stia s dialogheze. Considera c discuia era fcut pentru a servi ca vas comunicant. Exist unul care stie ceva, vasul plin si unul care nu stie, vasul gol acesta fiind de obicei chiar el. Cel care nu stie e numai urechi si a din cnd n cnd rvna interlocutorului prin "si?", "vorbeste-mi de asta", si miscri din cap. Alte mijloace de comunicare nu cunostea. De altfel i se prea, observndu-si contemporanii, c acestia nu fceau dect s se dedea unor monoloage paralele, fiecare cutnd s-l foloseasc pe cellalt ca psihanalist gratuit. n aceste condiii prefera propria lui tehnic. Poate c avea aerul c nu deine nici o cunostin, dar cel puin nva mereu. Un proverb chinez spune: "Cine pune o ntrebare e prost timp de cinci minute, cine n-o pune, rmne asa toat viaa." Si ne-am dus peste ele, parascovenia lor! Si crede-m c n-a fost puin lucru. Speram s-o gsim pe afurisita aia de regin a lor. Faimoasa fttoare care face cinci sute de mii de ou pe zi. Nu voiam dect s-o vedem si s-o fotografiem. Ne-am pus niste cizme mari de vidanjori. Edmond n-a avut noroc. Purta 43 si nu mai rmsese dect o pereche 40. Asa c a mers n bocanci... mi amintesc de parc s-ar fi ntmplat ieri. La dousprezece si jumtate am trasat pe sol forma probabil a unui cuib bivuac si am nceput s spm de jur mprejur o transee adnc de un metru. La unu si jumtate am ajuns la camerele exterioare. A nceput s curg un fel de lichid negru care pria. Mii de lupttoare surescitate si clmpneau mandibulele care, la aceast specie, sunt tioase ca niste lame de brici. Toate se nfigeau n cizmele noastre, n timp ce ne continuam treaba cu lopata si cazmaua naintnd n direcia celulei nupiale. Am gsit n sfrsit comoara. Regina. O insect de zece ori mai voluminoas dect reginele noastre europene. Am fotografiat-o din toate prile n timp ce ea probabil c urla God save the Queen, n limbajul ei odorant... Efectul n-a ntrziat. Lupttoarele au venit din toate prile, formnd movilie pe picioarele noastre. Unele reuseau s se caere, suindu-se pe semenele lor deja nfipte n cauciuc. De acolo intrau n pantaloni si apoi

n cmas. Parc eram niste Gulliveri, dar liliputanii nostri nu se gndeau dect cum sa ne transforme n fsiue comestibile! Mai cu seam trebuia s fim ateni s nu intre n nici unul din orificiile noastre naturale: nas, gur, anus, timpan. Altfel eram terminai, ne spau pe dinuntru! Jonathan asculta n tcere, oarecum impresionat. Profesorul prea c retrieste scena pe care o mima cu fora omului tnr care nu mai era. Ne ddeam palme ca s le alungm. Ele se orientau dup rsuflarea si transpiraia noastr. Toi fcuserm exerciii de yoga pentru a respira lent si a ne controla frica. ncercam s nu ne gndim, s uitm de ciorchinii de lupttoare care voiau s ne ucid. Si am fcut dou filme ntregi, la unele fotografii folosindu-ne si de blitz. Cnd am terminat, am srit din transee. n afara de Edmond. Furnicile l acoperiser pn la cap, se pregteau s-l nfulece! L-am apucat de brae si l-am scos de acolo, l-am dezbrcat si am ras de pe el cu maceta toate maxilarele si capetele care i se nfipseser n piele. Si noi ncasasem cte o porie de furnici, dar nu n aceeasi msur ca el, care n-avea cizme. Mai ales c se speriase si emisese feromoni de fric. E oribil! Nu, e un noroc c a scpat cu via. Asta nu l-a dezgustat de furnici. Dimpotriv, le-a studiat cu si mai mare ndrjire. Si pe urm? S-a ntors la Paris. Si n-am mai stiut nimic de el. Tipul nici mcar nu i-a mai telefonat vreodat btrnului su Rosenfeld. n sfrsit, am citit n ziare c a murit. Odihneasc-se n pace! Ddu la o parte perdelele de la fereastr ca s examineze un termometru vechi montat n tabl emailat. Hm, treizeci de grade n aprilie, incredibil. n fiecare an e din ce n ce mai cald. Dac o ine tot asa, n zece ani Frana va deveni o ar tropical. Credei? Lumea nu bag de seam pentru c transformarea se petrece progresiv. Dar noi, entomologii, ne dm seama dup detalii foarte precise: gsim n bazinul parizian specii de insecte tipice pentru regiunile ecuatoriale. N-ai remarcat c fluturii devin din ce n ce mai viu colorai? ntr-adevr, chiar ieri am gsit unul rosu cu negru, fluorescent, asezat pe o masin... Cu siguran o zigen cu cinci pete. E un fluture veninos care nu se gsea pn acum dect n Madagascar. Dac o ine tot asa... i nchipui furnicile magnan la Paris? Atunci s vezi panic. Ar fi nostim... Dup ce si-a curat antenele si a mncat cteva bucele calde din portreasa "spart", masculul fr miros se grbeste pe culoarele de lemn. ncperea matern e n direcia aceea, o simte. Din fericire sunt 25 de grade si la temperatura asta nu e prea mult lume n Cetatea interzis. Ar trebui s se poat strecura fr probleme. Deodat percepe mirosul a dou rzboinice care vin din sens invers. Una mare si una mic. Iar celei mici i lipsesc niste picioare... si adulmec reciproc efluviile de la distan. De necrezut, e chiar el! De necrezut, sunt chiar ele! Masculul 327 o ia la goan, spernd s-si piard urma. Alearg prin acel labirint tridimensional. Iese din Cetatea interzis. Portresele nu-l mpiedic; sunt programate s filtreze numai ce vine din exterior. Acum calc pe pmnt. Ia viraj dup viraj. Dar urmritoarele sunt la fel de rapide si nu rmn n urm. Masculul mbrnceste si rstoarn la pmnt o lucrtoare ncrcat cu o rmuric. N-o fcuse nadins, dar ucigasele cu miros de stnc si ncetinesc goana. Trebuie s profite de acest rgaz. Se ascunde repede ntr-o scobitur. Schioapa se apropie. Masculul se retrage si mai mult n ascunztoarea lui. Unde-a disprut? A cobort din nou. Cum adic? Lucie o lu de bra pe Augusta si o conduse la usa pivniei. E acolo jos de ieri sear. Si nc nu s-a ntors? Nu, nu stiu ce se ntmpl acolo, dar mi-a interzis categoric s chem poliia... A mai cobort de cteva ori pn acum si s-a ntors. Augusta era consternat.

 Dar e absurd! Doar unchiul lui i interzisese categoric... Acum ia cu el jos o sumedenie de unelte, tabl de oel, plci mari de beton. Numai el stie ce mestereste acolo... Lucie si prinse capul ntre mini. Era la captul puterilor, simea c va ceda din nou unei depresiuni. Si nu se poate cobor dup el? Nu. A pus o broasc pe care o ncuie pe dinuntru. Augusta se asez pe scaun, descumpnit. Ca s vezi, ca s vezi. Nici nu-mi nchipuiam c evocarea lui Edmond va provoca attea necazuri... SPECIALISTII: n marile ceti moderne ale furnicilor, repartizarea sarcinilor, repetat de milioane de ani, a generat mutaii genetice. Astfel, unele furnici se nasc cu enorme mandibule-foarfeci pentru a fi soldai, altele au mandibule cu care macin pentru a produce f in de cereale, altele sunt nzestrate cu glande salivare supradezvoltate pentru a umezi si a dezinfecta larvele. ntr-un fel, e ca si cum la noi soldaii s-ar naste cu degete n form de cuite, ranii cu picioare n form de crlig pentru a se urca n copaci s adune fructele, iar doicile cu zece perechi de e. Dar dintre toate mutaiile "profesionale" cea mai spectaculoas este cea a dragostei. ntr-adevr, pentru ca masa truditoarelor s nu fie distras de la munc de impulsuri erotice, ele se nasc asexuate. Toate energiile reproductoare sunt concentrate asupra celor specializai: masculii si femelele, prinii si prinesele acestei civilizaii paralele. Acestia se nasc si sunt echipai numai pentru dragoste. Ei beneficiaz de multe avantaje destinate s-i ajute la copulaie. De la aripi si ochi care vd n ntuneric, pn la antenele emitoare-receptoare de emoii abstracte. EDMOND WELLS, Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. Ascunztoarea nu e o fundtur, ci duce la o mic grot. Masculul 327 se baricadeaz n ea. Rzboinicele cu miros de stnc trec fr s-l detecteze. Numai c grota nu e goal. nuntru e cineva cald si mirositor. Care emite. Cine esti? Mesajul este clar, precis, imperativ. Ocelii care vd n infrarosu l ajut s disting fptura masiv care l chestioneaz. Dup cum arat, pare s cntreasc nouzeci de grune de nisip. Totusi nu e o lupttoare. E ceva ce nu a mirosit si nu a vzut niciodat pn acum. O femel. Si ce femel! O examineaz fr s se grbeasc. Picioarele ei delicate si de o form perfect sunt mpodobite cu perisori nclii fermector cu hormoni sexuali. Antenele groase sunt ncrcate de mirosuri tari. Ochii ei cu reflexe rosii sunt ca dou afine. Are un abdomen masiv, neted si lung, un scut toracic mare, avnd deasupra un mezotonum adorabil granulat. n sfrsit, niste aripi lungi, de dou ori mai mari dect ale lui. Femela si deschide micile mandibule si.... sare la gtul lui, s-l decapiteze. Nu mai poate s nghit, se sufoc. Lipsa pasapoartelor odorante o va face pe femel s nu-i dea drumul. Este un corp strin care trebuie distrus. Profitnd de talia lui redus, masculul 327 reuseste totusi s se elibereze. Se car pe umerii ei si i strnge capul. Roata s-a ntors. Acum e rndul ei s aib necazuri. Femela se zbate. Cnd o simte molesindu-se, 327 si ndreapt antenele nainte. Nu vrea s-o omoare, ci doar s-o fac s-l asculte. Lucrurile nu sunt simple. Vrea s aib cu ea o CA. Da, o comunicare absolut. Femela (i identific numrul, este a 56-a) si ndeprteaz antenele, ferindu-se de atingere. Apoi se arcuieste s se debaraseze de el. Dar el rmne bine agat de mezotonumul ei si sporeste presiunea mandibulelor. Dac va continua, capul femelei va fi smuls ca o buruian. Ea rmne nemiscat. El, la fel. Cu ocelii care pot vedea un cmp cuprins ntr-un unghi de o sut optzeci de grade, femela vede bine agresorul cocoat pe toracele ei. E foarte mic. Un mascul! si aminteste leciile doicilor: Masculii sunt niste jumti de fiin. Contrar tuturor celorlali indivizi ai Cetii, ei nu sunt echipai dect cu jumtate din cromozomii speciei. Sunt concepui din ou nefecundate. Sunt deci niste ovule mari, sau mai curnd niste spermatozoizi mari, trind n aer liber.

Are pe spate un spermatozoid care e pe cale s-o sugrume. Ideea asta aproape c o amuz. De ce unele ou sunt fecundate si altele nu? Probabil din cauza temperaturii. Sub douzeci de grade, spermateca nu poate fi activat iar Matca elibereaz ou nefecundate. Prin urmare masculii provin din frig. Ca si moartea. Este prima oar cnd vede unul n carne si chitin. Ce caut aici, n gineceul virginelor? Acest teritoriu e tabu, rezervat femelelor sexuate. Dac oricare celul strin poate ptrunde n fragilul lor sanctuar, nseamn c poarta e deschis tuturor infeciilor! Masculul 327 ncearc din nou s comunice prin antene. Dar femela nu se las. Dac vrea s-i ndeprteze antenele, ea si le ndoaie imediat peste cap. Dac i atinge usor al doilea segment, atunci ea si las antenele pe spate. Nu vrea, si pace. Masculul sporeste presiunea maxilarelor si reuseste s pun n contact cel de al saptelea segment al antenei lui cu cel de al saptelea segment al ei. Femela 56 nu a mai comunicat niciodat n acest fel. A fost nvat s evite orice contact, mulumindu-se doar s lanseze si s primeasc efluvii prin aer. Dar stie c acest mod de comunicare eterat este nseltor. Matca emisese ntr-o zi un feromon asupra acestui subiect: ntre dou creiere vor exista totdeauna nenelegerile si minciunile, generate de mirosurile parazite, de curenii de aer, de proasta calitate a emisiei si a recepiei. Singurul mijloc de a nltura aceste neplceri este comunicarea absolut. Contactul direct al antenelor. Trecerea fr nici o piedic de la neurotransmitorii unui creier la neurotransmitorii celuilalt creier. Pentru ea e ca un fel de deflorare a minii. Oricum, ceva tare si necunoscut. Dar nu are de ales; dac mai continu s-o strng, o va ucide. si aduce tijele frontale pe umeri n semn de supunere. Comunicarea absolut poate s nceap. Cele dou perechi de antene se apropie fr ezitare. Mic soc. Din cauza nervozitii. Lent, apoi din ce n ce mai repede, cele dou insecte si mngie reciproc cele unsprezece segmente zimate. O spum plin de expresii confuze ncepe treptat s fac bule. Aceast substan gras lubrefiaz antenele si permite accelerarea ritmului de frecare. Cele dou capete ale insectelor vibreaz necontrolat un timp, dup care tijele antenelor si opresc dansul si se lipesc una de alta pe toat lungimea. Acum nu mai sunt dect o singur fiin cu dou capete, dou corpuri si o singur pereche de antene. Miracolul natural se nfptuieste. Feromonii trec dintr-un corp n altul prin miile de pori mici si de capilare ale segmentelor. Cele dou mini se unesc. Ideile nu mai sunt codificate si decodificate. Ele se ivesc n stadiul lor de simplitate originar: imagini, sunete, emoii, parfumuri. n acest limbaj direct, masculul 327 i povesteste femelei 56 toat aventura lui: masacrarea expediiei, urmele olfactive ale lupttoarelor pitice, ntlnirea cu Matca, tentativa de eliminare a lui, pierderea pasapoartelor, lupta mpotriva portresei, lupttoarele cu parfum de stnc aflate si acum pe urmele lui. Dup terminarea comunicrii absolute, femela si readuce n spate antenele n semn de bunvoin fat de el. Masculul coboar din spatele ei. Acum e la discreia ei, ar putea s-l elimine cu usurin. Femela se apropie, cu mandibulele larg deschise si... i d civa din feromonii ei pasaport. n felul acesta, problema lui e temporar rezolvat. Ea i propune o trofalaxie; el accept. Apoi femela face s-i zbrnie aripile pentru a mprstia toi vaporii conversaiei lor. n sfrsit, a reusit s conving pe cineva. Informaia s-a transmis, a fost neleas, acceptat de o alt celul. Si-a creat un grup de lucru. TIMPUL: Perceperea scurgerii timpului este foarte diferit la oameni si la furnici. Pentru oameni timpul este absolut. Periodicitatea si durata secundelor vor fi egale orice s-ar ntmpla. La furnici n schimb, timpul este relativ. Cnd e cald, secundele sunt foarte scurte. Cnd e frig, se rsucesc si se alungesc la infinit, pn la pierderea cunostinei din perioada hibernrii. Acest timp elastic le confer o percepie a vitezei lucrurilor foarte diferit de a noastr. Pentru a defini o miscare, insectele nu folosesc numai spaiul si durata, ci adaug si o a treia dimensiune: temperatura. EDMOND WELLS, Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. Acum sunt doi, preocupai s conving ct mai multe semene de gravitatea "Cazului armei secrete distrugtoare". nc nu e trziu. Totusi, trebuie s in seama de dou elemente. Pe de o

parte, nu vor reusi s conving destule lucrtoare nainte de srbtoarea Renasterii, care va acapara toate energiile, asa nct au nevoie de un al treilea complice. Pe de alt parte, trebuie s aib n vedere cazul n care rzboinicele cu parfum de stnc si vor face din nou apariia, prin urmare e nevoie de o ascunztoare. Femela 56 propune ncperea ei. Ea a spat o trecere secret care le va permite s fug n caz de nevoie. Masculul 327 nu e prea uimit; spatul de pasaje secrete este foarte la mod. Chestia asta ncepuse acum o sut de ani, n timpul rzboiului cu furnicile scuiptoare de lipici. Regina uneia din cetile federale, Ha-yekte-duni, avea mania securitii. Pusese s i se construiasc o Cetate interzis, "blindat". Flancurile erau ntrite cu pietre mari, lipite ntre ele cu cimenturi de termit! Problema era c nu exista dect o singur iesire. Astfel nct atunci cnd Cetatea a fost ncercuit de legiunile de furnici care mproscau lipici, regina s-a trezit blocat n propriul ei palat. Furnicile care mproscau lipici au capturat-o fr nici o dificultate si au sufocat-o n scrbosul lor clei cu uscare rapid. Regina Ha-yekte-duni a fost mai trziu rzbunat si Cetatea ei eliberat, dar acest sfrsit oribil si stupid i-a marcat mult vreme pe belokanieni. Furnicile avnd formidabila sans de a-si putea modifica ncperea cu o lovitur de mandibule, fiecare a nceput s-si foreze propriul culoar secret. Dac o furnic sap o gaur, treac-mearg, dar cnd sunt un milion, atunci e o adevrat catastrof. Culoarele "oficiale" se nruiau, subminate de culoarele "personale". O luai pe culoarul tu secret si nimereai ntr-un adevrat labirint format de culoarele secrete ale celorlali. Pn la urm, cartiere ntregi deveniser friabile, compromind nsusi viitorul marelui Bel-o-kan. Matca restabilise ordinea. Nimeni nu mai avea voie s sape n folos personal. Dar cum s controlezi toate ncperile? Femela 56 mpinge ntr-o parte o pietricic, dnd la iveal un orificiu ntunecos. Asta este. 327 examineaz ascunztoarea si o consider perfect. Mai trebuie gsit un al treilea complice. Ies si nchid cu grij n urma lor. Femela 56 emite: ncercm cu primul care trece. Las-m pe mine. Foarte repede ntlnesc pe cineva, o lupttoare mare, asexuat, care trage dup ea o bucat de fluture. Femela o interpeleaz de la distan cu mesaje emotive n care e vorba de o mare ameninare pentru Roi. Mnuieste limbajul emoiilor cu o delicatee de virtuoz care l las pe mascul cu gura cscat. Lupttoarea si abandoneaz imediat prada si vine s discute. O mare ameninare pentru Roi? Unde, cine, cum, de ce? Femela i explic pe scurt catastrofa care a lovit prima expediie a primverii. Felul ei de a se exprima exhal efluvii extrem de plcute. Are deja graia si carisma unei regine. Rzboinica se las repede convins. Cnd plecm? De cte lupttoare e nevoie pentru a le ataca pe pitice? Apoi se prezint. Este a 103 683-a asexuat din sarja de var. Are un cap mare si lucitor, mandibule lungi, ochi practic inexisteni, picioare scurte, e o aliat grozav. Mai e si entuziast de felul ei. Femela 56 trebuie chiar s-i nfrneze nflcrarea. Ea i spune c exist spioane chiar n Roi, poate chiar mercenare vndute piticelor pentru a le mpiedica pe belokaniene s elucideze misterul armei secrete. Le recunosti dup mirosul lor caracteristic de stnc. Trebuie s ne miscm repede. Contai pe mine. si repartizeaz apoi zonele de influen. 327 se va strdui s le conving pe doicile din solariu. n general sunt destul de naive. 103 683 va ncerca s strng lupttoare. Dac reuseste s formeze o legiune, ar fi formidabil. As mai putea s le descos pe cercetase, s ncerc s adun si alte mrturii despre aceast arm secret a piticelor. Ct despre 56, ea urma s viziteze ciupercriile si grajdurile n cutare de susinere strategic. ntoarcerea n acelasi loc pentru bilan la 23 u.t. Televiziunea arta de data asta, n cadrul serialului "Culturile lumii," un reportaj despre obiceiurile japonezilor. "Japonezii, popor insular, sunt obisnuii de secole s triasc n autarhie. Pentru ei lumea e mprit n dou: japonezii si ceilali, strinii cu obiceiuri de neneles, barbarii, numii la ei gai jin. Japonezii au avut dintotdeauna un spirit naionalist foarte strict. Cnd un japonez vine s se instaleze de exemplu n Europa, el este n mod automat exclus din grup. Dac dup un an se ntoarce, prinii, familia lui nu-l vor mai recunoaste ca pe unul de-al lor. A tri printre gai jin nseamn a te impregna cu spiritul celorlali, a deveni deci un gai jin. Chiar si prietenii lui din copilrie i vor trata ca pe un turist oarecare." Pe ecran se vedeau defilnd diferite temple si locuri sfinte din Shinto. Comentatorul continu:

"Viziunea lor despre viat si moarte este diferit de a noastr. Aici, moartea unui individ nu are prea mare importan. ngrijortoare este dispariia unei celule productive. Pentru a mblnzi moartea, japonezilor le place s cultive arta luptei. Kendo li se pred tinerilor nc din primii ani de scoal..." Doi lupttori snir n mijlocul ecranului, mbrcai precum vechii samurai. Torsurile le erau acoperite cu plci negre articulate. Pe capete aveau csti ovale mpodobite cu dou pene lungi fixate la nivelul urechilor. Se repezir unul la altul scond un strigt rzboinic, apoi ncepur s se dueleze cu sbiile lor lungi. Alte imagini un brbat stnd pe clcie si innd cu amndou minile o sabie scurt ndreptat spre pntece. "Sinuciderea ritual, Seppuku, este o alt caracteristic a culturii japoneze. Ne este, fireste, greu s nelegem ce..." Televizor, mereu televizor! Asta te ndobitoceste! Ne bag la toi n cap aceleasi imagini! Oricum, spun vrute si nevrute. nc nu v-ai sturat? izbucni Jonathan, care se ntorsese de cteva ore. Las-l. Asta l linisteste. De la moartea cinelui, nu mai e deloc n apele lui..., fcu Lucie, cu o voce mecanic. Jonathan mngie brbia fiului su. Nu esti n apele tale, puiule? Ssst, ascult acolo. Hei, ia auzi cum ne vorbeste! Cum i vorbeste. Trebuie s recunosti c nu te vede prea des, asa c nu te mira dac se poart cam rece cu tine. Ei! Nicolas, ai reusit s faci cele patru triunghiuri cu beele de chibrit? Nu, m enerveaz. Prefer s ascult. Bun, dac te enerveaz... Jonathan, cu un aer gnditor, ncepur miste chibriturile care zceau aruncate pe mas. Pcat... E... instructiv. Nicolas nu auzea, creierul lui era conectat direct la televizor. Jonathan plec n camera lui. Ce faci? l ntreb Lucie. Vezi bine, m pregtesc, m ntorc acolo. Ce? Oh, nu! N-am de ales. Jonathan, spune-mi si mie, ce-i acolo jos de te fascineaz att de mult? Doar sunt nevasta ta! El nu rspunse nimic. si ferea privirea. Si rmsese cu acel tic dizgraios. n cele din urm Lucie renun. Ai omort sobolanii? l ntreb ea suspinnd. Prezena mea e suficient, se in la distan. Dac nu, le art chestia asta. Jonathan flutur un cuit mare de buctrie pe care l ascuise ndelung. Cu cealalt mn apuc lanterna si se ndrept spre usa pivniei, avnd n spinare un sac n care se aflau provizii din belsug si sculele lui de lctus. Spuse ntr-o doar: La revedere, Nicolas. La revedere, Lucie. Lucie nu stia ce s fac. l prinse de bra pe Jonathan. Nu poi s pleci asa! E prea simplu. Trebuie s-mi vorbesti! Ah, te rog! Dar cum vrei s-i spun? De cnd ai cobort n blestemata aia de pivni nu mai esti acelasi. Nu mai avem bani si tu ai cumprat de cel puin cinci mii de franci materiale si cri despre furnici. M intereseaz lctuseria si furnicile. E dreptul meu. Nu, nu e dreptul tu. Nu cnd ai un fiu si o nevast de hrnit. Dac tot ajutorul de somaj se duce pe cri despre furnici, voi sfrsi prin a... Prin a divora? Asta vrei s spui? Ea i ddu drumul, descurajat. Nu. El o prinse de umeri, fr s-si poat reine ticul gurii. Trebuie s ai ncredere n mine. Trebuie s merg pn la capt. Nu sunt nebun. Nu esti nebun? Dar uit-te la tine! Ari de parc ai iesit din groap, s-ar zice c ai tot timpul febr. Corpul meu mbtrneste, dar capul ntinereste. Jonathan! Spune-mi, ce se ntmpl acolo jos? Niste lucruri pasionante. Trebuie mers mai adnc, tot mai adnc, dac vrem s putem reveni

ntr-o zi la suprafa... Stii, e ca la piscin, trebuie s te sprijini de fund ca s iesi la suprafa. Si izbucni ntr-un rs dement ale crui hohote sinistre nc mai rsunau, treizeci de secunde mai trziu, pe scara n spiral. Etajul +35. Acopermntul fin de crengue produce un efect de vitraliu. Razele soarelui scnteiaz trecnd prin acest filtru, apoi cad pe sol ca o ploaie de stele. Ne aflm n solariu, "uzina" care produce belokanieni. Aici domneste o cldur torid. 38. E normal, a fost construit cu faa spre sud pentru a beneficia ct mai mult timp de cldura astrului alb. Uneori, sub efectul catalizator al crenguelor, temperatura urc pn la 50! n solariu se agit sute de picioare. Casta cea mai numeroas aici este cea a doicilor. Stivuiesc oule pe care Matca tocmai le-a fcut. Douzeci si patru de grmezi formeaz o stiv, dousprezece stive formeaz un sir. Sirurile se pierd n deprtare. Cnd un nor face umbr, doicile deplaseaz grmezile de ou. Cei mai tineri trebuie s fie totdeauna bine nclzii. "Cldur umed pentru ou, cldur uscat pentru coconi", asa sun o veche reet de-a furnicilor. La stnga se vd lucrtoarele nsrcinate cu termoreglarea. Ele ngrmdesc buci de lemn negru care acumuleaz cldura si buci de humus fermentat care o produc. Datorit acestor dou "radiatoare", solariul reuseste s rmn n permanen la o temperatur cuprins ntre 25 si 40, chiar si atunci cnd n exterior nu sunt dect 15. Artileriste circul de colo-colo. Dac vreo ciocnitoare verde ar veni s-si bage ciocul... La dreapta se vd oule mai n vrst. Metamorfoza dureaz mult: cu timpul, linse de doici, oule cresc si se nglbenesc. Se transform n larve cu perisori aurii ntr-un interval de 1-7 sptmni. Asta depinde tot de vreme. Doicile sunt extrem de concentrate. Nu-si menajeaz nici saliva antibiotic, nici atenia. Nici cea mai mic mizerie nu trebuie s murdreasc larvele. Sunt att de fragile! Chiar si feromonii de dialog sunt redusi la minimum necesar. Ajut-m s le duc spre colul acela... Atenie, grmada ta st s cad... O doic transport o larv de dou ori mai lung dect ea. Cu siguran c va fi o artilerist. Doica asaz "arma" ntr-un col si o linge. n centrul acestui vast incubator, grmezi de larve, crora au nceput s li se contureze deja cele zece segmente ale corpului, url s fie hrnite. si agit capul n toate sensurile, si ntind gtul si gesticuleaz pn cnd doicile binevoiesc s le dea puin mierat sau niste carne de insect. Dup trei sptmni, cnd s-au "copt" bine, larvele nu mai mnnc si nu se mai misc. Faz de letargie n care se pregtesc pentru efort. si adun toate energiile pentru a secreta coconul care le va transforma n nimfe. Doicile car aceste pachete mari si galbene ntr-o sal vecin plin cu nisip uscat care absoarbe umiditatea aerului. "Cldur umed pentru ou, cldur uscat pentru coconi", ca s se stie. n aceast etuv, coconul alb cu reflexe albstrii devine galben, apoi cenusiu, apoi brun. Piatr filozofal n sens invers. n cocon se nfptuieste miracolul natural. Totul se schimb. Sistem nervos, aparat respirator si digestiv, organe senzoriale, carapace... Nimfa plasat n etuv se va umfla peste cteva zile. Oul e pe cale s se coac, se apropie marele moment. Nimfa pe punctul de a iesi din goace este tras de-o parte, mpreun cu celelalte aflate n aceeasi stare. Doicile crap cu mare precauie voalul coconului, elibereaz o anten, un picior, pn cnd scot la iveal un fel de furnic alb care tremur si se clatin. Chitina, nc moale si deschis la culoare, va deveni peste cteva zile roscat, ca a tuturor belokanienelor. 327, propit n mijlocul acestui vrtej al activitii, nu prea stie cui s se adreseze. Lanseaz un mic parfum spre o doic care ajut un nou-nscut s fac primii pasi. Se ntmpl ceva grav. Doica nici mcar nu ntoarce capul n direcia lui. Ea elibereaz o fraz odorant abia perceptibil. Ssst. Nimic nu e mai grav ca nasterea unei fiine. O artilerist l mpinge si l loveste usor cu ciomegele plasate la captul antenelor. Tip, tip, tip. Nu trebuie s deranjezi. Circul. Nivelul energiei lui nu e prea bun, nu stie s emit si s fie convingtor. Ah, dac ar avea darul de comunicare al lui 56! Totusi mai ncearc si pe lng alte doici, care nu-i acord nici cea mai mic atenie. ncepe s se ntrebe dac misiunea lui este chiar att de important pe ct si nchipuie. Poate c Matca are dreptate. Exist niste sarcini prioritare. De exemplu perpetuarea vieii n loc de asmuirea la rzboi. n momentul n care prin minte i venea acest gnd ciudat, un jet de acid formic i trece

milimetric pe lng antene! O doic a tras n el. A dat drumul coconului pe care-l avea n grij si a intit n el. Din fericire n-a ochit destul de bine. Masculul se repede s prind terorista, dar ea a sters-o deja n prima ncpere cu nou-nscui, rsturnnd o grmad de ou pentru a-i bara trecerea. Cochiliile se sparg si elibereaz un lichid transparent. A distrus ou! Ce-a apucat-o? Se produce panic, doicile alearg n toate sensurile, preocupate s protejeze generaia dat n grij. Masculul 327, nelegnd c nu o va putea prinde pe fugar, si trece abdomenul pe sub torace si inteste. Dar mai nainte ca el s trag, criminala cade fulgerat de o artilerist care o vzuse rsturnnd oule. Furnicile ncep s se strng n jurul corpului calcinat de acid formic. 327 si apleac antenele deasupra cadavrului. Nu poate fi nici o ndoial, se simte un usor iz. Un miros de stnc. SOCIABILITATEA: La furnici, ca si la oameni, sociabilitatea e predeterminat. Furnica nou-nscut e prea slab pentru a sparge singur coconul n care e nchis. Nou-nscuii oamenilor nici mcar nu sunt n stare s mearg sau s se hrneasc singuri. Furnicile si oamenii sunt dou specii formate s fie ajutate de anturaj, si nu stiu - sau nu pot - s nvee singure. Aceast dependen fa de aduli este cu certitudine o slbiciune, dar ea genereaz un alt proces, cel al strngerii de cunostine. Dac adulii pot s supravieuiasc n timp ce tinerii sunt incapabili, acestia din urm sunt nc de la nceput obligai s cear cunostine de la cei mai n vrst. EDMOND WELLS, Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. Etajul -20. Femela 56 nu a ajuns nc s discute cu agricultoarele despre arma secret a piticelor. Ceea ce vede o pasioneaz prea mult ca s mai poat emite ceva. Casta femelelor fiind deosebit de preioas, acestea si triesc toat copilria nchise n gineceul prineselor. De foarte multe ori nu cunosc din aceast lume dect vreo sut de culoare, si puine dintre ele s-au aventurat deja mai jos de etajul zece al subsolului sau mai sus de etajul zece de deasupra solului... O dat, 56 ncercase s ias ca s vad marele Exterior despre care i vorbiser doicile, dar santinelele o mpinseser napoi. Ar fi putut s-si camufleze mai mult sau mai puin mirosurile, dar nu si aripile lungi. Grzile o avertizaser c afar existau monstri uriasi care mncau micile prinese ce voiau s ias nainte de srbtoarea Renasterii. De atunci era mprit ntre curiozitate si spaim. Ajungnd la etajul -20, femela si d seama c, nainte de a parcurge marele Exterior slbatic, mai are nc multe minunii de descoperit n propria ei cetate. Aici vede pentru prima dat cresctoriile de ciuperci. Mitologia belokanian spune c primele cresctorii de ciuperci au fost descoperite n timpul Rzboiului Cerealelor, n al cincizeci de miilea mileniu. Un comando de artileriste tocmai cucerise o cetate a termitelor. Deodat au dat peste o sal de proporii colosale. n centru se ridica o cltit enorm, de culoare alb, pe care vreo sut de lucrtoare o lustruiau fr ncetare. Cuceritoarele au gustat si au gsit c era delicios. Era... ca un sat n ntregime comestibil! Prizonierele au mrturisit c era vorba de ciuperci. n realitate, termitele nu triesc dect cu celuloz dar, neputnd s-o digere, recurg la aceste ciuperci pentru a o face asimilabil. Furnicile ns diger foarte bine celuloza si nu au nevoie de acest artificiu. Totusi au neles foarte bine avantajul de a avea culturi chiar n interiorul cetilor lor: asta le permitea s reziste n timpul asediilor si al perioadelor de foamete. Astzi, n marile sli de la etajul -20 al orasului Bel-o-kan, plantele erau selecionate. Dar furnicile nu mai folosesc aceleasi ciuperci ca termitele. La Bel-o-kan se cultiv mai ales agaricaceele. Iar aceste activiti agricole au dus la dezvoltarea unei ntregi tehnologii. Femela 56 circul printre straturile acestei grdini albe. ntr-o parte, lucrtoarele pregtesc "patul" pe care va creste ciuperca. Taie frunze n form de ptrate mici, care dup aceea sunt curate, zdrobite, malaxate, transformate n past. Pasta de frunze este asezat pe un compost format din excremente (furnicile si adun excrementele n bazine destinate acestui scop). Apoi este umezit cu saliv si se asteapt ncolirea plantelor. Dup ce a fermentat, pasta se nconjoar cu un ghem de filamente albe comestibile. Ca acelea de la stnga ei. Lucrtoarele o ud apoi cu saliva lor dezinfectant si taie tot ce depseste micul con

alb. Dac ar fi lsate s creasc, ciupercile ar arunca repede sala n aer. Din filamentele treierate de lucrtoarele cu mandibule plate se obine o fin pe ct de gustoas, pe att de hrnitoare. Si aici, concentrarea lucrtoarelor este foarte mare. Nici cea mai mic buruian, nici cea mai mic ciuperc parazit nu trebuie s profite de ngrijirea lor. n acest context, nu prea favorabil, 56 ncearc s stabileasc contactul prin antene cu o grdinreasa ocupat cu tiatul minuios al unuia dintre conurile albe. Un pericol grav amenin Cetatea. Avem nevoie de ajutor. Vrei s v alturai celulei noastre de lucru? Ce pericol? Piticele au descoperit o arm secret cu efecte devastatoare, trebuie acionat ct mai repede. Grdinreasa o ntreab linistit ce prere are de ciuperca ei. 56 o laud. Cealalt i propune s guste. Femela musc din pasta alb si imediat simte o arsur pe esofag. Otrav! Ciuperca a fost impregnat cu mirmicacin, un acid fulgertor folosit n mod obisnuit sub form diluat pentru a servi drept ierbicid. 56 tuseste si scuip la timp alimentul toxic. Grdinreasa a lsat balt ciuperca si-i sare pe torace cu mandibulele pregtite de atac. Se rostogolesc n compost, se lovesc n cap, ndoindu-si cu smucituri scurte antenele ciomege. Poc! Poc! Poc! Loviturile sunt date cu intenia ferm de a reduce la tcere. Cteva agricultoare le despart. Ce v-a apucat pe voi dou? Grdinreasa fuge. Deschizndu-si aripile, 56 face un salt uimitor si o trnteste la sol. n clipa aceea, identific un usor miros de stnc. Nu ncape ndoial c are si ea de-a face cu un membru al acelei incredibile bande de asasini. i ciupeste antenele. Cine esti? De ce ai ncercat s m omori? Ce e cu mirosul sta de stnc? Tcere. i rsuceste antenele. E foarte dureros! Cealalt zvrle din picioare dar nu rspunde. 56 nu e n stare s fac ru unei celule-surori, totusi si accentueaz rsucirea. Cealalt nu mai misc. A intrat n catalepsie voluntar. Inima aproape c nu-i mai bate, n curnd va muri. De ciud, 56 i taie amndou antenele, dar cea care a ncercat s-o omoare nu mai e dect un cadavru. Agricultoarele o nconjoar din nou. Ce s-a ntmplat? Ce i-ai f cut? 56 consider c nu e momentul s se justifice, e mai bine s fug, ceea ce si face dnd imediat din aripi. 327 are dreptate. Se ntmpl ceva uimitor, unele celule din Roi si-au pierdut minile.

2 TOT MAI ADNC

ETAJUL -45: asexuata 103 683 ptrunde n slile de lupt, ncperi cu tavane joase unde soldaii se antreneaz n vederea rzboaielor de primvar. Peste tot rzboinicele se lupt ntre ele. Adversarele mai nti se pipie, pentru a-si aprecia reciproc talia si mrimea picioarelor. Se nvrtesc, si ating coastele, se trag de perisori, si lanseaz provocri odorante, se gdil usor cu captul-ciomag al antenelor. Se avnt n sfrsit una mpotriva celeilalte. Carapacele se ciocnesc. Fiecare se strduieste s apuce articulaiile toracice. De ndat ce una dintre ele a reusit figura, cealalt ncearc s o muste de genunchi. Gesturile sunt sacadate. Se ridic pe cele dou picioare din spate, se prvlesc si se rostogolesc furioase. n general ncremenesc dup ce si-au prins adversarul, apoi, brusc, lovesc un alt membru. Dar nu este dect un exerciiu de antrenament, nu se rupe nimic, nu curge snge. Lupta se ntrerupe imediat ce o furnic e rsturnat cu picioarele n sus. si duce atunci antenele n spate n semn de abandon. Duelurile sunt totusi destul de realiste. Ghearele se nfig la nevoie n ochi ca s se prind de ceva. Mandibulele clmpnesc n gol. La oarecare distan, artileristele, asezate pe abdomen, intesc si trag n pietricele plasate la o deprtare de cinci sute de capete. Jeturile de acid si ating deseori inta. O rzboinic btrn nva o novice c totul se hotrste nainte de contact. Mandibula sau jetul de acid nu fac dect s confirme o situaie de dominare deja recunoscut de cei doi beligerani. nainte de lupta corp la corp, exist neaprat unul care a hotrt s nving si unul care consimte

s fie nvins. Nu e dect o problem de repartizare a rolurilor. Din momentul n care fiecare si l-a ales pe al su, nvingtorul va putea s trag un jet de acid chiar fr s ocheasc, el si va atinge inta: nvinsul poate s aplice cele mai strlucite lovituri de mandibule, nu va reusi nici mcar s-si rneasc adversarul. Un singur sfat: trebuie s accepi victoria. Totul e n minte. Trebuie s accepi victoria si atunci nimic nu rezist. Dou dueliste dau peste lupttoarea 103 683. Ea le mbrnceste viguros si-si continu drumul. Caut cartierul mercenarelor, situat sub arena de lupte. Iat culoarul de trecere. Sala lor e si mai mare dect cea a legionarelor. E adevrat c mercenarele triesc tot timpul n locul unde se antreneaz. Misiunea lor permanent e rzboiul. Toate seminiile din regiune au contacte ntre ele, fie c sunt aliate sau supuse: furnici galbene, furnici rosii, furnici negre, furnici mprosctoare de lipici, furnici primitive cu spin veninos si chiar furnici pitice. Tot termitele se afl la originea ideii de a hrni populaii strine pentru a le convinge s se bat alturi de ele n timpul invaziilor. Iar cetilor de furnici li s-a ntmplat si lor, din cauza subtilitilor diplomatice, s se alieze cu termitele mpotriva altor furnici. Astfel, termitele au ajuns la aceast reflecie foarte ndrznea: de ce s nu fie pur si simplu angajate niste legiuni de furnici care s stea n permanen n furnicar? Era o idee revoluionar. Si surpriza a fost de proporii cnd niste armate de furnici a trebuit s nfrunte semene din aceeasi specie care luptau pentru termite. Civilizaia furnicilor, att de prompt n adaptare, de data asta cam exagerase. Furnicile ar fi vrut din toat inima s reacioneze imitndu-si inamicele si stipendiind legiuni de termite care s lupte mpotriva termitelor. Dar proiectul s-a nruit din cauza unui obstacol major: termitele sunt niste regaliste convinse. Lealitatea lor este absolut, nu sunt n stare s lupte mpotriva semenelor lor. Numai furnicile, ale cror regimuri politice sunt tot att de variate ca si fiziologia lor, sunt capabile s-si asume toate implicaiile degradante ale mercenariatului. Atta pagub! Marile federaii de furnici roscate si ntriser armatele cu numeroase legiuni de furnici strine, adunate sub aceeasi flamur belokanian. 103 683 se apropie de mercenarele pitice. Le ntreab dac au auzit de punerea la punct a unei arme secrete la Shi-gae-pou, o arm capabil s anihileze ct ai clipi o ntreag expediie de douzeci si opt de furnici roscate. Ele rspund c nu au vzut si nu au auzit niciodat de ceva att de eficace. 103 683 ntreab alte mercenare. Una tnr pretinde a fi asistat la o astfel de minune. Nu fusese totusi un atac al piticelor... ci o par putred care czuse pe negndite dintr-un copac. Toat lumea emite feromoni de rs. sta e umorul furnicilor galbene. 103 683 urc ntr-o sal unde se antreneaz colegele ei apropiate. Le cunoaste pe fiecare n parte. Toate o ascult cu atenie si ncredere. Grupul "gsirea armei secrete a piticelor" cuprinde n curnd peste treizeci de rzboinice hotrte. Ah, dac 327 ar vedea asta! Atenie, o band organizat ncearc s-i distrug pe cei care vor s afle. Cu siguran c sunt niste mercenare roscate n serviciul piticelor. Le putem identifica, toate miros a stnc. Ca msur de siguran, hotrsc s-si in prima reuniune n adncul cetii, ntr-una din slile cele mai de jos ale etajului cincizeci. Nimeni nu coboar niciodat acolo. si vor putea organiza netulburate ofensiva. Dar corpul i semnaleaz lui 103 683 o brusc accelerare a timpului. S-au fcut 23 u.t. si ia rmas bun si se grbeste la ntlnirea cu 327 si 56. ESTETICA: Ce poate fi mai frumos dect o furnic? Liniile ei sunt curbe si pure, forma aerodinamic perfect. Caroseria furnicii este f cut n asa fel ca fiecare membru s se potriveasc perfect n intrndul care i-a fost destinat. Fiecare articulaie este o minune a mecanicii. Plcile se ncastreaz de parc ar fi fost concepute de un stilist ajutat de calculator. Nu scrie, nu se freac. Capul triunghiular strpunge aerul, picioarele lungi si flexibile confer corpului o suspensie confortabil la nivelul solului. Ai zice c e o masin italieneasc de sport. Ghearele i permit s mearg pe plafon. Ochii au o vedere panoramic de 180. Antenele capteaz mii de informaii invizibile pentru noi, iar extremitile lor pot servi ca niste ciocane. Abdomenul e plin de buzunare, de sasuri, de compartimente n care insecta poate s stocheze produse chimice. Mandibulele taie, aga, apuc. O formidabil reea intern de conducte i permite s elibereze mesaje odorante. EDMOND WELLS, Enciclopedia cunoasterii relative si absolute

Nicolas nu voia s doarm. Era si acum tot n faa televizorului. La sfrsitul telejurnalului se anunase ntoarcerea sondei Marco Polo. Concluzia: nu exista nici cea mai mic urm de via n sistemele solare vecine. Toate planetele vizitate de sond nu oferiser dect imagini ale unor pustiuri stncoase sau ale unor suprafee lichide coninnd amoniac. Nici urm de muschi, nici cea mai mic amib, nici cel mai mic microb. "Si dac tata are dreptate? si zise Nicolas. Dac suntem singura form de via inteligent din tot universul?..." Evident, era decepionant, dar s-ar fi putut s fie adevrat. Dup emisiunea de informaii se transmitea un mare reportaj din serialul "Culturile lumii", consacrat azi problemei castelor din India. "Hindusii aparin toat viaa castei n care s-au nscut. Fiecare cast funcioneaz conform propriei sale legislaii, un cod de legi pe care nimeni nu l-ar putea nclca fr s fie imediat declarat nedemn de casta lui de origine ca si de toate celelalte. Pentru a nelege un astfel de comportament trebuie s ne amintim c..." E ora unu noaptea, interveni Lucie. Nicolas era suprasaturat de imagini. De cnd cu problemele din pivni, n fiecare zi sttea mcar patru ore n faa televizorului. Era metoda lui pentru a nu mai gndi si a nu mai fi el nsusi. Vocea mamei l readuse la realitile neplcute. Haide, n-ai obosit? Unde e tata? Tot n pivni. Acum trebuie s dormi. Nu pot s dorm. Vrei s-i spun o poveste? Oh da! O poveste! O poveste frumoas! Lucie l nsoi n camera lui si se asez pe marginea patului, desfcndu-si prul rosu. Alese o veche poveste ebraic. A fost odat un pietrar cruia i se fcuse lehamite s mai trudeasc la tiatul pietrei din munte sub razele fierbini ale soarelui. "M-am sturat de viaa asta. E istovitor s tai si iar s tai la piatr... Si, soarele sta! Ah! tare mi-ar plcea s fiu n locul lui! As sta sus pe cer, atotputernic, inundnd lumea cu razele mele", si zise pietrarul. Si, printr-o minune, dorina lui este auzit. Iar pietrarul se transform imediat n soare. Omul era fericit vznd c i s-a mplinit dorina. Dar, pe cnd se delecta trimindu-si peste tot razele, bg de seam c acestea erau oprite de nori. "La ce bun s fiu soare dac niste simpli nori pot s-mi opreasc razele? a exclamat el. Dac norii sunt mai tari dect soarele, atunci prefer s fiu nor." Atunci se preface n nor. Zboar deasupra lumii, rspndeste ploaia, dar deodat ncepe s sufle vntul si mprstie norul. "Ah, vntul reuseste s mprstie norii, deci el este cel mai puternic, vreau s fiu vnt", hotrste el. Si atunci se face vnt? Da, si sufl peste toat lumea. Strneste furtuni, vijelii, taifunuri. Dar deodat bag de seam c un zid i bareaz trecerea. Un zid foarte nalt si foarte tare. Un munte. "La ce-mi serveste s fiu vnt dac un simplu munte poate s m opreasc? El e cel mai puternic!" zice el. Si se face munte! Exact. Dar n acel moment simte ceva care l loveste. Ceva mai tare dect el, care l sap pe dinuntru. Era... un mic pietrar... Aaaaa! i-a plcut povestea? Cum s nu, mmico! Esti sigur c n-ai vzut altele mai frumoase la televizor? Oh, nu, mmico! Ea rse si-l strnse n brae. Spune-mi, mmico, crezi c tticu sap si el? Poate, cine stie? n orice caz, pare convins c se va transforma n altceva dac se duce mereu acolo jos. Nu se simte bine aici? Nu, fiule, i e rusine c e somer. Crede c e mai bine s fie soare. Soare subteran. Tata se crede regele furnicilor. Lucie zmbi. O s-i treac. Stii, si el e un copil. Si copiii sunt totdeauna fascinai de furnicare. Tu nu te-ai jucat niciodat cu furnicile? Ba da, mmico. Lucie i aranj perna si-l srut. Acum trebuie s te culci. Hai, noapte bun.

 Noapte bun, mmico. Lucie vzu chibriturile puse pe noptier. Probabil c ncercase din nou s formeze cele patru triunghiuri. Se ntoarse n salon si ncepu s citeasc mai departe cartea de arhitectur care istorisea povestea casei. n ea locuiser muli oameni de stiin. Mai ales protestani. Michel Servet, de exemplu, trise acolo vreme de civa ani. Atenia i fu reinut n mod deosebit de un anumit pasaj, unde se spunea c n timpul rzboaielor religioase fusese spat o subteran prin care protestanii s poat fugi afar din oras. O subteran neobisnuit de adnc si de lung... Cele trei insecte se asaz n triunghi pentru a realiza o comunicare absolut. n felul acesta nu va fi nevoie s-si povesteasc aventurile, vor afla instantaneu tot ce li s-a ntmplat, de parc n-ar fi fost dect un singur corp care s-ar fi divizat n trei ca s poat ancheta mai bine. si mpreuneaz antenele. Gndurile ncep s circule, s fuzioneze. Informaiile se transmit n cerc. Fiecare creier acioneaz ca un tranzistor care conduce si mbogeste mesajul electric pe care l primeste. Trei mini de furnici unite n acest fel depsesc simpla sum a talentelor lor. Deodat vraja se rupe. 103 683 a reperat un miros persistent. Zidurile au antene. Mai exact dou antene care se ivesc prin orificiul de la intrarea ncperii femelei 56. Cineva i ascult... Miezul nopii. Trecuser de-acum dou zile de cnd Jonathan nu se mai ntorsese. Lucie se plimba nervoas de colo pn colo prin salon. Trecu s-l vad pe Nicolas care dormea dus si, deodat, ceva i atrase privirea. Chibriturile. n acel moment avu intuiia c enigma beelor de chibrit putea s constituie un nceput de rspuns la enigma pivniei. Patru triunghiuri echilaterale din sase beisoare... "Trebuie gndit altfel, dac gndesti ca de obicei, nu ajungi la nimic", repeta Jonathan. Lu chibriturile si se ntoarse n salon unde se juc mult vreme cu ele. n fine, epuizat de neliniste, se duse la culcare. n noaptea aceea avu un vis ciudat. Mai nti l vzu pe unchiul Edmond, sau cel puin un personaj care corespundea cu descrierea pe care i-o fcuse brbatul ei. Se afla ntr-un fel de coad lung ca la cinema, care se ntindea n plin pustiu, cu pietris ct vedeai cu ochii. Niste soldai mexicani ncadrau coada si aveau grij ca "totul s mearg bine". n deprtare se vedeau vreo zece spnzurtori unde oamenii erau spnzurai. Dup ce mureau de-a binelea, erau dai jos si instalai alii. Si coada nainta... n spatele lui Edmond sttea Jonathan, apoi ea, si dup aceea un domn gras cu niste ochelari mici de tot. Toi acesti condamnai la moarte plvrgeau linistii, de parc nu se ntmpla nimic. Cnd n cele din urm li se trecu frnghia pe dup gt si fur spnzurai, toi patru unul lng altul, nu fcur nimic dect s astepte prosteste. Unchiul Edmond se hotr primul s vorbeasc. Avea vocea rgusit, cum era si normal n situaia aceea: Ce facem aici? Nu stiu... trim. Ne nastem, dup care trim ct mai mult posibil. Dar acum cred c am ajuns la sfrsit, rspunse Jonathan. Dragul meu nepot, esti un pesimist. E sigur c suntem spnzurai si nconjurai de soldai mexicani, dar asta nu e dect una din ntmplrile vieii, nu sfrsitul, ci doar o ntmplare. De altfel, aceast situaie trebuie s aib o rezolvare. Voi suntei bine legai la spate? Toi si ncercar legturile. Ah, nu, zise domnul gras. Eu pot s-mi desfac legturile! Si le desfcu. Bun, atunci elibereaz-ne si pe noi. Pi, cum? Leagn-te pn cnd ajungi la minile mele. Omul se zvrcoli si reusi s se transforme ntr-un pendul viu. Dup ce-i desfcu legaturile lui Edmond, au putut s se elibereze toi, din aproape n aproape, folosind aceeasi tehnic. Apoi unchiul zise: Facei ca mine! Si, cu mici smucituri ale gtului, Edmond naint de la o frnghie la alta spre ultima spnzurtoare din sir. Ceilali l imitar. Dar nu mai putem continua! Dincolo de brna asta nu mai e nimic, ne vor descoperi. Privii, n brn e o gaur mic. Haidei! Edmond sri spre brn, se fcu mic de tot si dispru nuntru. Jonathan si apoi domnul gras

fcur la fel. Lucie si zise c ea nu va reusi niciodat, totusi se arunc si ea si ptrunse n gaur! nuntru era o scar n spiral. Urcar treptele cte patru o dat. Auzeau deja strigtele militarilor care descoperiser fuga lor. Los gringos, los gringos, cuidado! Zgomote de cizme, focuri de arm. Erau urmrii. Scara ddea ntr-o camer de hotel modern cu vedere spre mare. Intrar si ncuiar usa. Camera 8. Cnd au trntit usa n urma lor, 8-ul vertical s-a transformat n 8 orizontal, simbolul infinitului. Camera era luxoas si se simeau la adpost de soldoi.. Cnd toi suspinau usurai, Lucie l apuc deodat de guler pe soul ei. Trebuie s ne gndim la Nicolas, strig ea, trebuie s ne gndim la Nicolas! l lovi n cap cu o vaz veche, pe care era pictat Hercule copil sugrumnd sarpele. Jonathan czu pe covor si se transform ntr-un... crevete decorticat care se rsucea n mod ridicol. Unchiul Edmond veni spre ea. i pare ru, nu? Nu neleg. Vei nelege, zise el zmbind. Urmeaz-m. O conduse pe balcon, cu faa spre mare, si pocni din degete. Din nori coborr imediat sase chibrituri aprinse si se aliniar deasupra minii lui. Ascult-m bine, i spuse el, oamenii gndesc totdeauna n acelasi fel. Abordeaz lumea n aceeasi manier banal. E ca si cum n-am face fotografii dect cu un obiectiv cu unghi mare. E si sta un fel de a vedea realitatea, dar nu e singurul. TREBUIE... GNDIT... ALTFEL! Priveste. Chibriturile se nvrtir o clip n aer, apoi se adunar pe podea. Se trau, de parc ar fi fost vii, ca s formeze... A doua zi, usor surescitat, Lucie cumpr un aparat de sudur. n cele din urm i veni de hac broastei. Pe cnd se pregtea s treac pragul pivniei, n buctrie si fcu apariia Nicolas, pe jumtate adormit nc. Mmico! Unde te duci? M duc dup tatl tu. Se crede un nor capabil s traverseze munii. M duc s vd dac nu cumva exagereaz puin. i voi povesti... Nu, mmico, nu pleca, nu pleca... voi rmne singur. Nu-i face griji, Nicolas, n-am s stau mult, m voi ntoarce, asteapt-m. Lucie si ndrept lanterna spre pivni. Era ntunecoas, att de ntunecoas... Cine e acolo? Cele dou antene nainteaz, apare un cap, apoi un torace si un abdomen. E mica schioap cu parfum de stnc. Vor s sar pe ea, dar n spatele ei se profileaz mandibulele a vreo sut de lupttoare narmate pn n dini. Toate miros a stnc. S fugim prin culoarul secret! lanseaz femela 56. ndeprteaz piatra si d la iveal subterana. Apoi, btnd din aripi, se nal gata s ating plafonul, de unde trage cu acid asupra primilor intrusi. Cei doi acolii ai ei fug, n timp ce o sugestie brutal sneste din rndurile trupei de rzboinice. Omori-i! 56 se arunc si ea n gaur; jeturi de acid sunt ct pe-aci s-o nimereasc. Repede! prindei-i! Sute de picioare se npustesc n urma ei. Spioanele sunt al naibii de multe! Ele se ngrmdesc zgomotos pe culoarul ngust pentru a-i prinde pe cei trei. Alergnd ct i in picioarele, cu antenele culcate pe spate, masculul, femela si lupttoarea se grbesc pe culoarul care nu mai e secret. Ies astfel din zona gineceului si coboar la etajele de jos. Coridorul ngust ajunge n curnd la o bifurcaie. De acum nainte interseciile se nmulesc, dar 327 reuseste s se orienteze si-si trage dup el tovarsele de suferin. Deodat, la cotitura unui tunel, dau de o trup de lupttoare care se repede n direcia lor. Incredibil: e schioapa, care i-a si ajuns. Hotrt lucru, machiavelica insect cunoaste toate scurtturile! Fugarii bat n retragere si o iau la fug. Cnd pot n sfrsit s se odihneasc puin, 103 683 emite c ar fi mai bine s nu se bat pe terenul celorlalte, care prea circul n voie n aceast nclceala de culoare. Cnd dusmanul pare mai tare, acioneaz astfel nct s scapi modului su de nelegere. Aceast veche cugetare emis de prima Matc se potrivea perfect situaiei lor. 56 are o idee; propune s se camufleze n interiorul unui zid! Mai nainte ca rzboinicele cu miros de stnc s dea peste ei, toi trei sap din toate puterile

ntr-un perete lateral, atacnd pmntul cu mandibulele. Ochii si antenele li s-au umplut de pmnt. Uneori, ca s aib mai mult spor, las s le alunece pe gt nghiituri mari de pmnt gras. Cnd cavitatea a devenit destul de adnc, toi trei se cuibresc n ea, refac zidul si asteapt. Urmritorii sosesc si trec n goan mare. Dar se ntorc destul de repede, de data asta cu pasi leni. Dau trcoale dincolo de peretele subire... Nu, nu i-au descoperit. Totusi este imposibil s rmn acolo. Pn la urm celelalte vor detecta cteva din moleculele lor. Asa c se apuc de spat. 103 683, echipat cu mandibulele cele mai mari, sfredeleste prima; cei doi sexuai nltur nisipul, astupnd trecerea n spatele lor. Ucigasele au neles manevra. Sondeaz zidurile, dau de urma lor si ncep s sape cu frenezie. Cele trei furnici fac un viraj descendent Oricum, n noroiul sta negru e greu s urmresti pe cineva. n fiecare secund iau nastere cte trei culoare iar dou se astup. Mai ntocmeste n condiiile astea o hart a Cetii ct de ct fiabil! Singurele repere fixe sunt domul si trunchiul de copac. Cele trei furnici se afund lent n carnea Cetii. Uneori dau peste o lian lung, e ieder plantat de furnicile agricole pentru ca cetatea s nu se nruie n timpul ploilor. Pe alocuri, pmntul devine mai tare si mandibulele se lovesc de piatr; atunci se impune un ocol. Cei doi sexuai nu mai percep vibraiile urmritorilor; hotrsc s se opreasc. Se afl ntr-o pung de aer din inima cetii Bel-o-kan. O odaie impermeabil, inodor, necunoscut de nimeni. O insul pustie. Cine s vin s-i descopere n aceast cavern minuscul? Se simt aici ca n ovalul ntunecos al abdomenului maicii lor. 56 bate usor cu captul antenelor n capul celei de lng ea: un apel la trofalaxie. 327 si ndoaie antenele n semn de acceptare, apoi si lipeste gura de gura femelei. Regurgiteaz puin mierat de pduche-de-frunz, din cel oferit de prima gardian. 56 se simte imediat ntremat. 103 683 o ciocneste si ea pe cap. si lipesc buzele si 56 transmite din hrana pe care abia a ingurgitat-o. Dup aceea toi trei se mngie si se fricioneaz reciproc. Ah, ct de plcut e pentru o furnic s ofere! Si-au recptat forele, dar stiu c nu vor putea rmne acolo la infinit. Oxigenul se va epuiza. Si chiar dac furnicile reusesc s supravieuiasc destul de multa vreme fr hran, fr ap, fr aer si cldur, absena acestor elemente vitale le provoac pn la urm un somn mortal. Antenele intr n contact. Acum ce facem? Cohorta de treizeci de rzboinice cstigate pentru cauza noastr ne asteapt ntr-o sal a etajului cincizeci de la subsol. S mergem. ncep din nou s sape, orientndu-se cu ajutorul unui organ special organul lui Johnston , sensibil la cmpurile magnetice terestre. Consider astfel c se afl ntre hambarele cu cereale de la etajul -18 si cresctoriile de ciuperci de la etajul -20. Cu toate acestea, pe msur ce coboar se face tot mai frig. Cnd se las noaptea, ngheul ptrunde adnc n sol. Gesturile li se ncetinesc. Pentru ca n cele din urm s ncremeneasc, n asteptarea unei temperaturi mai ridicate. Jonathan, Jonathan, eu sunt, Lucie! Pe msur ce se afunda n acel univers al tenebrelor, simea cum o cuprinde frica. Coborrea interminabil a treptelor scrii rsucite o fcuse pn la urm s cad ntr-o stare secund, care i ddea senzaia c se cufund din ce n ce mai adnc n ea nssi. Simea acum o durere difuz n pntec, dup ce mai nti gtul i se uscase brusc, apoi simise un nod n plex, urmat de nepturi puternice n stomac. Genunchii, picioarele continuau s funcioneze n mod automat. Oare n curnd n-or s-o mai asculte, or s-o doar si ele, se va opri din cobort? n minte i venir brusc imagini din copilrie. Mama ei autoritar care tot timpul o scotea vinovat, care comitea mii de nedrepti n favoarea frailor rsfai... Si tatl ei, un tip slab, care tremura de frica nevestei lui, care tot timpul fugea de cele mai mici discuii si care ceda n fata oricrei dorine a reginei mame. Tatl ei, lasul... Aceste reminiscene penibile i provocar sentimentul c fusese nedreapt cu Jonathan. De fapt, i reprosase tot ce-i amintea la el de tatl ei. Si tocmai faptul c-l coplesea tot timpul cu reprosuri reusise s-l inhibe, s-l descurajeze, fcndu-l, puin cte puin, s semene cu tatl ei. Astfel, ciclul rencepuse. Recrease, fr ca mcar s-si dea seama, ceea ce detesta mai mult: cuplul prinilor ei. Trebuia s ntrerup ciclul. Avea pic pe ea pentru ocrile cu care si gratificase brbatul. Trebuia s ndrepte lucrurile. Continua s se roteasc, s coboare. Faptul c si recunoscuse propria vinovie o ajutase s-si elibereze corpul de team si de durerile apstoare. Deodat, aproape c se lovi de o us. O

us banal; n parte acoperit cu niste inscripii pe care nu zbovi s le citeasc. Aps pe clan si usa se deschise fr s scrie. Scara continua si dincolo de us. Singura diferen notabil o constituiau vinisoarele de minereu de fier care apreau n mijlocul pietrei. Amestecat cu apa infiltrat, provenind probabil de la un ru subteran, fierul cptase tonaliti ocru-roscate. Totusi Lucie avea impresia c abordase o nou etap. Si deodat lanterna lumin niste pete de snge la picioarele ei. Probabil c erau cele lsate de Ouarzazate. Prin urmare, curajosul celus ajunsese pn aici... Sngele era mproscat peste tot, dar pe perei era greu s faci deosebirea ntre petele de snge si cele de fier ruginit. Deodat auzi un zgomot. Niste prituri. De parc niste fiine s-ar fi apropiat de ea. Pasii erau nervosi, ca si cum acele fiine ar fi fost timide, si n-ar fi ndrznit s se apropie. Se opri s cerceteze ntunericul cu lumina lanternei. Descoperi originea zgomotului si scoase un urlet cumplit. Dar acolo unde se afla nu putea s-o aud nimeni. Se fcu diminea pentru toate creaturile Pmntului. si continuar coborrea. Etajul -36. 103 683 cunoaste bine locul, e de prere c pot s ias fr nici un pericol. Rzboinicele stncoase n-au putut s-i urmreasc pn acolo. Ies n niste galerii joase complet pustii. Din loc n loc, la stnga si la dreapta, se vd gurile vechilor hambare abandonate de cel puin zece hibernri. Solul e vscos. Probabil din cauza umezelii infiltrate. Iat de ce aceast zon, considerat ca insalubr, se transformase ntr-unul din cartierele cele mai ru famate din Bel-o-kan. Pute. Masculul si femela sunt cam nelinistii. Percep prezene ostile, antene care i spioneaz. Probabil c locul e plin de insecte parazite si ocupani ilegali. nainteaz, cu mandibulele larg deschise, prin slile si tunelurile lugubre. Un rit ascuit i face s tresar brusc. Cri, cri, cri... Aceste sunete nu-si schimb tonalitatea. Se mbin ntr-o melopee hipnotic, rsunnd n cavernele de noroi. Lupttoarea crede c e vorba de greieri. sta e cntecul lor de dragoste. Cele dou sexuate nu sunt dect pe jumtate linistite. E totusi incredibil ca niste greieri s ajung s nu se sinchiseasc de trupele federale chiar n interiorul Cetii! 103 683 ns nu e surprins. Ultima Matc avea o maxim care suna astfel: Mai bine s-i consolidezi punctele tari dect s vrei s controlezi totul. Si iat rezultatul... Zgomote diferite. De parc cineva ar spa foarte repede. S le fi gsit oare rzboinicele cu miros de stnc? Nu... n faa lor se ivesc brusc dou mini. Muchia lor formeaz un fel de grebl. Minile apuc pmntul si l trag n spate, mpingnd nainte un corp enorm si negru. De n-ar fi o crti! ncremenesc toi trei cu mandibulele cscate E o crti. Vrtej de nisip. Ghem de blan neagr si de gheare albe. Animalul pare c noat ntre straturile sedimentare ca o broasc ntr-un lac. Sunt plmuii, rsucii, lipii de bucile de argil. Dar scap nevtmai. Masina de spat a trecut. Crtia cuta viermi. Cea mai mare plcere a ei este s-i muste de ganglionii nervosi pentru a-i paraliza, apoi s-i stocheze vii n vizuina ei. Cele trei furnici se debaraseaz de pmntul de pe ele si pornesc din nou la drum, dup ce se mai spal o dat, ct se poate de minuios. Tocmai au ptruns pe un culoar foarte ngust si foarte nalt. Lupttoarea-ghid lanseaz un avertisment n privina plafonului. ntr-adevr, tavanul e tapisat cu plosnie rosii ptate cu negru. Aceste insecte lungi de trei capete (nou milimetri) par s aib desenai pe spate niste ochi mniosi. n general se hrnesc cu carnea jilav a insectelor moarte si, uneori, chiar si cu insecte vii. O plosni si d imediat drumul peste cei trei. Mai nainte de a fi atins solul, 103 683 si basculeaz abdomenul sub torace si trage un jet de acid formic. Plosnia aterizeaz transformat ntr-o marmelad cald. O mnnc n grab, apoi traverseaz ncperea, mai nainte ca alta dintre acele insecte monstruoase s se arunce asupra lor. INTELIGENA: Am nceput experienele propriu-zise n ianuarie 58. Prima tem: inteligena. Sunt inteligente furnicile? Pentru a afla acest lucru, am pus o furnic roscat (formica rufa), de talie medie si tip asexuat, s rezolve urmtoarea problem: am asezat pe fundul unei guri o bucat de miere

ntrit. Dar gaura este astupat de o rmuric, nu prea grea ns foarte lung si bine nfipt. n mod normal, furnica mreste gaura ca s treac, dar, n cazul de fa, suportul fiind din plastic rigid, ea nu-l poate strpunge. Prima zi: furnica trage cu smucituri de rmuric, o ridic puin, i d drumul, apoi o ridic din nou. A doua zi: furnica face acelasi lucru. ncearc de asemenea s cresteze rmuric la baz. Fr rezultat. A treia zi: idem. S-ar zice c insecta a adoptat un mod de gndire gresit si persist, pentru c e incapabil s imagineze un altul. Asta ar fi o dovad a lipsei sale de inteligen. A patra zi: idem. A cincea zi: idem. A sasea zi: cnd m-am sculat azi diminea am gsit rmuric scoas din gaur. Probabil c totul s-a petrecut n timpul nopii. EDMOND WELLS, Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. Galeriile urmtoare sunt pe jumtate astupate. Acolo sus, pmntul rece si uscat, inut de rdcini albe, formeaz adevrai ciorchini. Uneori se rostogolesc buci ntregi. Astea se numesc "grindini interioare". Singurul mijloc cunoscut de a te proteja mpotriva lor este s-i sporesti vigilena si s sari ntr-o parte la cel mai mic miros de surpare. Cele trei furnici nainteaz cu pntecul lipit de sol, cu antenele ndoite pe spate, cu picioarele mult deprtate. 103 683 pare c stie cu precizie unde i duce. Solul devine din nou umed. n locul acela struie un miros urt. Un miros de via. Un miros de animal. Masculul 327 se opreste. Nu e foarte sigur, dar i s-a prut ca un perete s-a miscat imperceptibil. Se apropie de zona suspect, zidul freamt din nou. S-ar prea c se contureaz o gur. Se d napoi. De data asta e ceva prea mic ca s fie o crti. Gura se transform n spiral, iar n centrul ei apare o protuberan care sneste pentru a se arunca asupra lui. Masculul scoate un strigt olfactiv. O rm! Masculul o reteaz cu o tietur de mandibule. Dar din perei ncepe s plou cu animale din astea care se rsucesc. n curnd sunt attea, nct te-ai crede n intestinul unei psri. Un vierme ncearc s ncolceasc toracele femelei, dar aceasta clmpne scurt din mandibule si l taie n mai multe buci care se mprstie, ondulndu-se. Se apropie si alte rme, li se ncolcesc n jurul picioarelor, n jurul capetelor. Contactul cu antenele e deosebit de insuportabil. Toi trei recurg la arme si trag cu acid n inofensivii ascarizi. La sfrsit solul e plin de rmsie de carne de culoare ocru care opie de parc i-ar sfida. O iau la sntoasa. Dup ce-si trag sufletul, 103 683 le indic un alt sir de culoare. Pe msur ce nainteaz miroase din ce n ce mai urt, dar cu timpul se obisnuiesc. Cu toate te obisnuiesti. Lupttoarea arat un zid si le spune c acolo trebuie spat. Aici sunt vechile grupuri sanitare cu compost, iar locul de ntlnire e chiar alturi. Ne place s ne strngem aici, e un loc linistit. Trec prin perete. De cealalt parte e o sal mare care miroase a excremente. ntr-adevr, cele treizeci de lupttoare cstigate pentru cauza lor sunt acolo si i asteapt. Dar pentru a discuta cu ele ar trebui s se priceap la jocul de puzzle, cci toate sunt fcute buci. Deseori, capul e foarte departe de torace... Cei trei cerceteaz nspimntai sala macabr. Cine le-o fi ucis chiar aici, sub picioarele cetii Bel-o-kan? Cu siguran ceva care provine de dedesubt, emite masculul 327. si nfige mandibulele. Durere. Dedesubt e stnc. O enorm stnc de granit, precizeaz puin cam trziu 103 683, aici e fundul, podeaua tare a orasului. Si e groas. Foarte groas. Si lat. Foarte lat: Nu i s-a gsit niciodat marginea. La urma urmelor, poate c acolo era chiar fundul lumii. n momentul acela se simi un miros ciudat. Ceva intrase n ncpere. Ceva care le devine imediat simpatic. Nu, nu o furnic din Roi, ci o coleopter lomecuz. Pe cnd era doar larv, 56 o auzise pe Matc vorbind despre aceast insect: Nici o senzaie nu o poate egala pe cea provocat de absorbia nectarului de lomecuz, dup ce ai gustat din el. Rod al tuturor dorinelor fizice, secreia ei anihileaz voinele cele mai slbatice. n realitate, consumarea acestei substane anuleaz durerea, frica, inteligena. Furnicile care

au norocul s-i supravieuiasc furnizoarei lor de otrav prsesc n mod irezistibil Cetatea n cutarea unor noi doze. Nu mai mnnc, nu se mai odihnesc si merg pn la epuizare. Apoi, dac nu gsesc nici o lomecuz, se lipesc de un fir de iarb si se las s moar, prad chinurilor provocate de lipsa drogului. Pe cnd era mic, 56 ntrebase ntr-o zi pentru ce sunt tolerate n Cetate astfel de flageluri, pe care termitele si albinele le-ar masacra fr menajamente. Matca i rspunsese c exist dou feluri diferite de a nfrunta o problem: ori o mpiedici s se apropie, ori o lasi s treac prin tine. Cea de a doua abordare nu este neaprat cea mai rea. Secreiile de lomecuz, bine dozate sau amestecate cu alte substane, devin ntr-adevr niste medicamente excelente. Masculul 327 nainteaz primul. Subjugat de frumuseea aromelor emanate de lomecuz, 327 i linge perisorii abdomenului. Acestia supureaz niste licori halucinogene. Fapt tulburtor: abdomenul otrvitoarei, prevzut cu doi peri lungi, are exact aceeasi configuraie cu un cap de furnic cu antenele lui! Femela 56 d fuga si ea, dar nu are timp s nceap s se delecteze. Se aude suieratul unui jet de acid. 103 683 si-a pregtit arma si a tras! Lomecuza ars se zvrcoleste de durere. Lupttoarea si comenteaz linistit intervenia: E anormal s gsesti aceast insect la o asemenea adncime. Lomecuzele nu stiu s sape pmntul. Cineva a adus-o n mod voit pentru a ne mpiedica s mergem mai departe! Pe-aici e ceva de descoperit. Ceilali doi, rusinai, nu pot dect s admire luciditatea colegei lor. Toi trei caut ndelung. Deplaseaz pietrisul, adulmec cele mai mici colisoare ale ncperii. Indiciile sunt puine. n cele din urm descoper un miros cunoscut. Izul de foc al asasinilor. Abia perceptibil, doar dou-trei molecule, dar e de ajuns. Provine de acolo, chiar de sub roca aceea mic. O mut din loc si scot la iveal un culoar secret. nc unul. Numai c acesta are o caracteristic special: nu e spat nici n pmnt, nici n lemn. Este scobit de-a dreptul n roc granitic! Nici o mandibul n-ar fi putut s atace un astfel de material. Culoarul este destul de larg, dar toi trei coboar cu pruden. Dup un traseu scurt, ajung ntr-o sal mare, plin cu hran. Fin de mai multe feluri, miere, cereale, tot felul de carne... Se afl acolo cantiti surprinztoare, cu care Cetatea s-ar putea hrni vreme de cinci hibernri! Si totul degaj acelasi miros de stnc al rzboinicelor care i urmresc. Cum e cu putin ca un grnar att de bine aprovizionat s fi fost amenajat n tain aici? Ba pe deasupra si cu o lomecuz care s blocheze accesul! Aceast informaie nu circulase niciodat ntre antenele Roiului... Se ospteaz copios apoi si unesc antenele pentru a analiza situaia. Povestea devine din ce n ce mai tenebroas. Arma secret care nimiceste expediia numrul unu, rzboinicele cu miros special care i atac peste tot, lomecuza, o ascunztoare plin cu hran sub podeaua Cetii... Asta depseste ipoteza unui grup de spioni mercenari aflai n serviciul piticelor. Sau sunt al naibii de bine organizai! 327 si partenerii lui nu au ns rgazul s aprofundeze situaia. Vibraii surde se repercuteaz n adncime. Pam pam pampam, pam pam pampam! Sus, lucrtoarele bat cu abdomenul n sol. E grav. S-a ajuns la faza a doua a alarmei. Nu pot s nu in seama de acest apel. Picioarele lor fac n mod automat cale ntoars. Corpurile, puse n miscare de o for irezistibil, sunt deja pe drumul care i va duce alturi de restul Roiului. Schioapa, care i urmrea de la distan, se simte usurat. Uf! N-au descoperit nimic... n cele din urm, vznd c nici mama si nici tatl lui nu se mai ntorceau din pivni, Nicolas se hotr s anune poliia. Si astfel, un copil nfometat si cu ochii rosii si fcu apariia la comisariatul de poliie pentru a explica poliistilor c "prinii lui dispruser n pivni", devorai probabil de sobolani sau de furnici. Doi poliisti, uimii la culme, l nsoir pn la nr. 3 de pe strada Sibariilor. INTELIGENA (urmare): Experiena este reluat, dar cu o camer video. Subiectul: o alt furnic din aceeasi specie si acelasi cuib. Prima zi: trage, mpinge si musc rmuric f r nici un rezultat. A doua zi: idem. A treia zi: gata! a gsit ceva! Trage puin, blocheaz vrndu-si abdomenul n gaur si umflndu-l, apoi prinde mai de jos si o ia de la capt. n felul acesta, prin mici smucituri, furnica scoate ncet rmuric. Prin urmare asta era...

EDMOND WELLS, Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. Alarma a fost provocat de un eveniment extraordinar. La-chola-kan, cetatea-fiic situat cel mai la vest, a fost atacat de legiuni ntregi de furnici pitice. Asadar s-au hotrt s nceap iar... Acum rzboiul e inevitabil. Supravieuitorii, care au reusit s treac de blocada impus de shigaepouiene, povestesc niste lucruri incredibile. Iat ce s-a ntmplat, dup spusele lor: La 17 u.t, o creang lung de salcm s-a apropiat de intrarea principal din La-chola-kan. O creang anormal de mobil. S-a nfipt dintr-o singura lovitur si a distrus orificiul... nvrtindu-se! Santinelele au iesit s atace acel obiect neidentificat, dar toate au fost nimicite. Dup aceea, toat lumea a rmas blocat nuntru asteptnd ca ramura s nceteze distrugerile. Dar ea nu se oprea deloc. Creanga a retezat domul de parc ar fi fost un boboc de trandafir si a scotocit prin culoare. Zadarnic au mitraliat lupttoarele, acidul nu avea nici un efect asupra acelui vegetal distrugtor. Lacholakanienele erau pierite de groaz. Pn la urm ns totul s-a oprit. A urmat un rgaz de 2 u.t, apoi legiunile de pitice au sosit la atac. Spart cum era, cetatea-fiic a rezistat cu greu primului atac. Pierderile se cifreaz la zeci de mii. Cei care au scpat cu via s-au refugiat n cele din urm n trunchiul lor de pin, reusind s susin asediul. Cu toate acestea, nu vor putea supravieui mult vreme, fiindc nu mai au nici o rezerv alimentar iar inamicul a ajuns deja pe culoarele de lemn ale Cetii interzise. La-chola-kan fcnd parte din Federaie, Bel-o-kan si toate cetile-fiice vecine au datoria s-i vin n ajutor. Pregtirea de lupt e decretat chiar mai nainte ca antenele s fi recepionat sfrsitul primelor relatri ale dramei. Cine mai vorbeste de odihn si de reconstrucie? Primul rzboi de primvar a nceput. n vreme ce masculul 327, femela 56 si lupttoarea 103 683 urc de zor etajele, n jurul lor agitaia e n toi. Doicile coboar oule, larvele si nimfele la etajul 43. Mulgtorii de pduchi-de-frunz si ascund cireada verde n strfundurile cetii. Agricultoarele pregtesc stocuri de alimente tiate mrunt care s poat servi drept raii de lupt. n slile castelor militare, artileristele si umplu pn la refuz abdomenul cu acid formic. Tietoarele si agit mandibulele. Mercenarele se grupeaz n legiuni compacte. Sexuaii se nchid n cartierele lor. Nu se poate ataca imediat, e prea frig. Dar mine diminea, o dat cu primele raze ale soarelui, se va dezlnui rzboiul. Sus, pe dom, se nchid gurile de reglare termic. Cetatea Bel-o-kan si contract porii, si retrage ghearele si strnge din dini. E gata s muste. Cel mai solid dintre poliisti si trece braul pe dup umerii biatului. Esti sigur c sunt acolo nuntru? Copilul, cu un aer exasperat, se smuci fr s rspund. Inspectorul Galin se aplec deasupra scrii si strig un "hei!", pe ct de puternic, pe att de ridicol. i rspunse doar ecoul. Pare ntr-adevr foarte adnc, fcu el. Nu putem s coborm asa, ne-ar trebui niste ustensile. Comisarul Bilsheim si asez un deget dolofan peste buze; faa lui avea o expresie preocupat. Evident. Evident. M duc dup pompieri, zise inspectorul Galin. De acord. ntre timp eu l voi interoga pe micu. Comisarul art spre broasca topit. Mama ta a fcut asta? Da. S stii c ai o mam dezgheat. Nu cunosc prea multe femei n stare s se foloseasc de un aparat de sudur ca s foreze o us blindat... Si nu cunosc nici una care s stie s desfunde o chiuvet. Dar lui Nicolas nu-i ardea de glum. Voia s se duc dup tata. Asa e, scuz-m... De ct timp sunt acolo jos? De dou zile.

Bilsheim si scrpin nasul. Si nu stii de ce-a cobort tatl tu? La nceput s-a dus dup cine. Pe urm nu stiu. A cumprat o mulime de plci de metal si le-a dus jos. Dup aceea a cumprat o sumedenie de cri despre furnici. Furnici? Evident, evident. Comisarul Bilsheim, cam derutat, se mulumi s dea din cap, murmurnd din nou "evident, evident..." Cazul se anuna dificil. Nu-i prindea spilul. Nu era prima oar cnd avea de-a face cu cazuri "speciale". Ba chiar s-ar fi putut spune c toate chestiile necurate i se repartizau lui n mod sistematic. Asta se datora fr ndoial uneia din principalele lui caliti: le ddea nebunilor impresia c n sfrsit gsiser si ei pe cineva care i nelege. Era un talent pe care l avea din nastere. nc din copilrie, colegii de scoal veneau la el s-i mprtseasc propriile lor deliruri. Iar el ddea din cap cu un aer de nelegere, uitndu-se fix la interlocutorul lui si zicnd doar "evident". Chestia asta mergea totdeauna. Ne complicm viaa vrnd s compunem fraze sofisticate si complimente pentru a-i impresiona sau a-i seduce pe ceilali; dar Bilsheim bgase de seam c acest simplu cuvnt, "evident", era mai mult dect suficient. nc un mister al comunicrii interumane elucidat. Fenomenul era cu att mai curios cu ct Bilsheim, care practic nu vorbea niciodat, obinuse la el n scoal reputaia de mare orator. Chiar era solicitat s fac discursurile de sfrsit de an. Bilsheim ar fi putut s devin psihiatru, dar uniforma l fascina. Iar n privina asta, bluza alb nu rezista comparaiei. ntr-o lume de icnii, poliia si armata erau n fond singurele portdrapele ale "celor care nu se las pe tnjeal". Cci, desi credea c i nelege, Bilsheim i detesta pe toi acei oameni care vorbesc tot timpul. Niste descreierai! Cel mai mult l enervau cei care vorbesc cu glas tare n metrou, jucnd pentru a doua oar scena unui esec pe care tocmai l-au trit. Cnd se angajase n poliie, talentul lui Bilsheim fusese imediat reperat de superiorii lui. i pasau sistematic toate "cazurile neclare". n general nu rezolva nimic, dar n orice caz se ocupa de ele si asta era deja mult. Ah, si mai sunt si chibriturile! Ce-i cu chibriturile? Cu sase chibrituri trebuie s formezi patru triunghiuri dac vrei s gsesti soluia. Ce soluie? "Noul mod de gndire". Cealalt "logic" despre care vorbea tata. Evident. De data asta biatul se revolt: Nu, nu e deloc "evident"! Trebuie s caui forma geometric n care poi s faci patru triunghiuri. Furnicile, unchiul Edmond, chibriturile, toate astea sunt legate ntre ele. Unchiul Edmond? Cine e acest unchi Edmond? Nicolas se aprinse. El e cel care a ntocmit Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. Dar a murit. Poate c din cauza sobolanilor. Sobolanii l-au ucis pe Ouarzazate. Comisarul Bilsheim suspin adnc. S mori, nu alta! Ce-o s ias din mormolocul sta cnd va fi mare? Cel puin un alcoolic. Inspectorul Galin sosi n sfrsit cu pompierii. Bilsheim l privi cu mndrie. Galin sta era un tip grozav. Ba chiar pervers. l pasionau povestile nebunesti. Cu ct o chestie era mai smintit, cu att mai mult se ambala. Bilsheim cel nelegtor si Galin cel entuziast formau oficioasa brigad care se ocupa de "cazuri icnite de care nimeni nu vrea s se ocupe". Fuseser deja trimisi s cerceteze cazul "btrnei nfulecate de pisicile ei", al "prostituatei care-si nbusea clienii cu limba", fr s uitm cazul "distrugtorului de capete de cmtari". Bun, zise Galin, rmi aici, sefule. Noi ne ducem jos si i-i aducem pe trgi gonflabile. n ncperea nupial, Matca nu mai ou. Ridic o singur anten si cere s rmn singur. Servitoarele dispar. Belo-kiu-kiuni, sexul viu al Cetii, nu e deloc linistit. Nu, nu-i e fric de rzboi. A mai cstigat si pierdut vreo cincizeci pn acum. Altceva o ngrijoreaz. Povestea aceea cu arma secret. Creanga de salcm care se rsuceste si care smulge domul. Nu a uitat nici ce i-a povestit masculul 327 despre cele douzeci si opt de rzboinice moarte fr ca mcar s fi luat poziie de lupt... Putea risca s nu in seama de aceste date extraordinare? Acum nu mai putea. Dar ce s fac? Belo-kiu-kiuni si aminteste de acea mprejurare cnd a trebuit s nfrunte alt "arm secret

de neneles". Asta se petrecuse n timpul rzboiului mpotriva termitelor din sud. ntr-o bun zi fusese anunat c o unitate de o sut douzeci de lupttoare era nu distrus, ci "imobilizat"! Panica ajunsese la culme. Crezuser c n-au s le mai poat nvinge niciodat pe termite, care luaser fa de ele un avans tehnologic decisiv. Fuseser trimisi spioni. ntr-adevr, termitele reusiser s obin o cast de artileriste lansatoare de clei. Nazutitermele. Ele reuseau s proiecteze la o distan de dou sute de capete un lipici care bloca picioarele si maxilarele lupttoarelor. Federaia se gndise ndelung si pn la urm gsise o soluie: furnicile s nainteze protejndu-se cu frunze uscate. Asta a si dus de altfel la faimoasa btlie a Frunzelor Uscate, cstigat de trupele belokaniene. Totusi, de data asta adversarele nu mai erau niste termite greoaie, ci piticele, a cror vioiciune si inteligen le mai luaser deja prin surprindere. n plus, arma secret prea deosebit de distrugtoare. si pipi nervoas antenele. Ce stia cu precizie despre pitice? Multe, dar nu cine stie ce. Apruser n regiune n urm cu o sut de ani. La nceput fuseser doar cteva cercetase. Cum talia lor era destul de mic, nimeni nu le luase prea n serios. Dup aceea sosiser caravanele piticelor, care si crau oule si rezervele alimentare. si petrecuser prima noapte sub rdcina marelui pin. Diminea nu mai erau dect jumtate, celelalte fuseser distruse de un arici nfometat. Supravieuitoarele s-au ndeprtat spre nord unde si-au stabilit o tabr, nu departe de furnicile negre. Federaia si zisese: "asta e o treab care le priveste pe ele si pe furnicile negre". Ba unele chiar se simiser vinovate pentru c lsaser acele fiine firave prad marilor furnici negre. Cu toate acestea, furnicile pitice nu au fost masacrate. n fiecare zi erau vzute, transportnd rmurele si mici coleoptere. n schimb, nu mai apreau... marile furnici negre. Nici acum nu se stie ce se ntmplase, dar cercetasele belokaniene aduseser vestea c piticele ocupau majoritatea cuiburilor furnicilor negre. Evenimentul a fost acceptat cu fatalism, ba chiar cu umor. Bine le-au f cut ncrezutelor de furnici negre, se putea adulmeca pe culoare. Si pe urm, doar nu era s se ngrijoreze puternica Federaie din cauza unor nprstoace de furnici. Numai c dup cuiburile furnicilor negre, piticele au ocupat unul din stupii de albine din mcesi... Apoi au trecut n stpnirea piticelor ultima termitier din nord si cuibul furnicilor rosii cu ac veninos! Refugiaii care ddeau nval la Bel-o-kan, si care ngrosau rndurile mercenarilor, povesteau c piticele aveau strategii de lupt avangardiste. De exemplu infectau punctele cu ap vrsnd n ele otrvuri extrase din flori rare. Totusi nu se alarmaser nc n mod serios. Abia anul trecut, cnd cetatea Niziu-ni-kan czuse n 2 u.t., si dduser seama c aveau de-a face cu niste adversare redutabile. Era adevrat c furnicile roscate le subestimaser pe pitice, dar nici piticele nu le judecaser pe ele la justa lor valoare. Niziu-ni-kan era o cetate destul de mic, dar legat de toat Federaia. A doua zi dup victoria piticelor, dou sute patruzeci de legiuni de o mie dou sute de lupttoare fiecare au venit s le trezeasc cu mare tam-tam. Rezultatul luptei nu putea fi pus la ndoial, dar asta nu le mpiedicase pe pitice s se bat cu nversunare. Astfel nct trupele federale au avut nevoie de o zi ntreag pentru a ptrunde n cetatea eliberat. S-a descoperit atunci c piticele instalaser la Niziu-ni-kan nu una... ci dou sute de regine. Asta a produs un adevrat soc. ARMATA OFENSIV: Furnicile sunt singurele insecte sociale care ntrein o armat ofensiv. Termitele si albinele, specii regaliste si loialiste mai puin rafinate, nu-si folosesc soldaii dect la aprarea cetii sau la protecia lucrtoarelor plecate departe de cuib. Rare sunt cazurile cnd o termitier sau un stup poart un rzboi pentru cucerire de teritorii. Dar s-a vzut si asa ceva. EDMOND WELLS, Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. Reginele pitice fcute prizoniere au povestit istoria si obiceiurile furnicilor pitice. O istorie extravagant. Dup spusele lor, cu mult timp n urm, piticele triau ntr-o alt ar, situat la o distan de

miliarde de capete. Aceast ar era foarte diferit de pdurea Federaiei. Acolo cresteau fructe mari, foarte colorate si foarte dulci. Si n plus nu exista iarn si nici hibernare. n acest inut unde curgea lapte si miere, piticele construiser "fosta" Shi-gae-pou, cetate care provenea dintr-o foarte veche dinastie. Acest cuib era amenajat la rdcina unui leandru. Of, s-a ntmplat c leandrul si nisipul din jurul lui au fost ntr-o zi smulse din sol pentru a fi puse ntr-o cutie de lemn. Piticele au ncercat s fug din cutie, dar aceasta a fost asezat n interiorul unei structuri uriase si foarte tari. Iar atunci cnd au ajuns la marginile acestei structuri au dat de ap. O ap srat care se ntindea ct vedeai cu ochii. Multe furnici s-au necat ncercnd s ajung la pmntul strmosilor lor, apoi majoritatea a hotrt c, asta fiind situaia, trebuie s supravieuiasc n aceast structur imens si tare nconjurat de ap srat. Si au dus-o asa zile n sir. Stiau, datorit acelui organ special numit organul lui Johnston, c se deplasau foarte repede, pe o distan fenomenal de mare. Am traversat vreo sut de bariere magnetice terestre. Unde urma s ajungem? Aici. Am fost debarcate mpreun cu leandrul. Am descoperit aceast lume exotic cu fauna si flora ei. Dezrdcinarea se dovedi decepionant. Fructele, florile, insectele erau mai mici, mai puin colorate. Prsiser o ar rosie, galben, albastr ca s nimereasc peste una unde dominau verdele, negrul si maroul. O lume stears n locul unei lumi pastel. Si, pe deasupra, aici mai erau iarna si frigul care blocau totul. n ara lor nici mcar nu stiau c exist frig, iar singurul lucru care le obliga s se odihneasc era cldura! Piticele au pus mai nti n practic diferite soluii pentru a lupta mpotriva frigului. Cele mai eficace metode ale lor erau s se ndoape cu alimente dulci si s se ung cu bale de melc. n privina produselor dulci, piticele adunau fructoza cpsunilor, dudelor si cireselor. Pentru dobndirea unsorilor, noile venite se dedaser unei adevrate exterminri a melcilor din regiune. Obiceiurile lor erau cu adevrat surprinztoare: nu aveau nici sexuai cu aripi, nici zbor nupial. Femelele fceau dragoste si ouau n ncperile lor, sub pmnt. Astfel nct fiecare cetate de pitice avea nu o singur furnic outoare, ci cteva sute. Asta le conferea un avantaj foarte serios: pe lng natalitatea mult superioar fa de cea a furnicilor roscate, si o vulnerabilitate mult mai mic. Cci era suficient s omori regina pentru a decapita o cetate de furnici roscate, n schimb cetatea piticelor putea s renasc atta vreme ct rmnea n via mcar o singur sexuat. Si asta nu era totul. Piticele aveau o alt filozofie de cucerire a teritoriilor. n vreme ce furnicile roscate, folosindu-se de zborurile nupiale, aterizau ct mai departe posibil pentru ca dup aceea s croiasc drumuri pn la imperiul n expansiune al Federaiei, piticele naintau centimetru cu centimetru pornind de la cetile lor centrale. Chiar si talia lor constituia un atu. Aveau nevoie de foarte puine calorii pentru a atinge o vioiciune a minii si un nivel de aciune destul de ridicate. S-a putut evalua rapiditatea lor de reacie cu ocazia unei ploi mari. n vreme ce furnicile roscate nc si mai evacuau, nu fr greutate, cirezile de pduchi-de-frunz si ultimele ou din culoarele inundate, piticele construiser deja de cteva ore un cuib ntr-o crptur a scoarei marelui pin si si craser acolo tot ce aveau mai preios... Belo-kiu-kiuni se agit, vrnd parc s-si alunge aceste gnduri care o frmntau. Face dou ou, dou ou de rzboinice. Doicile nu sunt acolo s le ia, iar ei i e foame. Asa c le nghite cu lcomie. Sunt niste proteine excelente. Tachineaz planta carnivor. Dar nu-si poate alunga preocuparea. Singurul mijloc de a face fa acestei arme secrete ar fi s inventeze alta, si mai performant, si mai teribil. Furnicile roscate au descoperit pe rnd acidul formic, frunza scut, capcanele cu clei. Ar fi destul s gseasc altceva. O arm care s le stupefieze pe pitice, mai ceva dect creanga lor distrugtoare! Iese din ncpere, se ntlneste cu niste lupttoare si le vorbeste. Sugereaz s se formeze grupuri de reflecie asupra temei "gsirea unei arme secrete mpotriva armei lor secrete". Roiul rspunde favorabil la stimulul ei. Peste tot se formeaz mici grupuri de lupttoare, dar si de lucrtoare, cte trei sau cte cinci. si conecteaz antenele n triunghi sau pentagon si opereaz sute de comunicaii absolute. Atenie, m opresc! zise Galin, ca s nu se trezeasc cu opt pompieri n crc. Ce ntuneric poate s fie aici! Dai-mi o lantern mai puternic. Se ntoarse si i se ntinse o lantern mare. Pompierii nu preau prea n apele lor, cu toate c ei aveau veste de piele si csti. Numai el nu se gndise s-si pun pentru acest gen de expediie ceva mai potrivit dect o hain de oras! Coborau cu pruden. Inspectorul, ochiul grupului, se strduia s lumineze fiecare colisor nainte de a face un pas. nainta mai lent dar mai sigur.

Fasciculul lanternei trecu peste o inscripie gravat pe bolt la nlimea ochilor. Cerceteaz-te pe tine nsui, Dac nu te-ai purificat cu srguin Excesele chimice i vor aduce prejudicii Nenorocire celui care zboveste acolo. Cel care e prea usor s se abin. Ars Magna. Ai vzut chestia aia? ntreb un pompier. E o inscripie veche, atta tot..., l temper inspectorul Galin. Ai zice c e o smecherie de vrjitori. Oricum, pare al naibii de adnc. Te referi la sensul frazei? Nu, vorbeam de scar. Ai zice s avem sub noi kilometri ntregi de trepte. si continuar coborrea. Probabil c se aflau deja la o sut cincizeci de metri sub nivelul orasului. Si treptele coborau mai departe, rsucite, ca o spiral de ADN. Aproape c i cuprindea ameeala. Adnc, tot mai adnc. Asta poate s in la nesfrsit, bombni un pompier. Nu suntem pregtii s facem speologie. Eu credeam c e vorba doar s scoatem pe cineva dintr-o pivni, zise cel care ducea targa gonflabil. Nevast-mea m astepta cu masa la opt si acum probabil c e deja zece; cred c nu mai poate de bucurie! Galin si struni trupa. Ascultai, biei, acum suntem mai aproape de fund dect de suprafa, asa c s mai facem un mic efort. Doar n-o s renunm la jumtatea drumului! Dar nu fcuser nici o zecime din drum. Dup cteva ore de CA la o temperatur apropiat de 15, un grup de furnici galbene, mercenare, gsesc o idee, imediat recunoscut de ceilali centri nervosi ca fiind cea mai bun. ntmplarea face ca Bel-o-kan s aib numeroase mercenare dintr-o specie oarecum deosebit, "sfrmtoarele de grune". Caracteristic pentru ele este capul voluminos si mandibulele lungi si tioase care le permit s striveasc pn si grunele cele mai tari. n lupt nu sunt prea eficace, cci au un corp prea greoi si picioarele prea scurte. Asa c de ce s se trasc anevoie pn la locul nfruntrii, fr s provoace adversarului dect prea puine pagube? Pn la urm, furnicile roscate le-au ncredinat sarcini menajere, ca de exemplu tierea rmurelelor groase. Dup prerea furnicilor galbene, exist totusi un mijloc de a transforma aceste fpturi greoaie n trsnete rzboinice. E suficient s fie duse n spinare de sase mici lucrtoare agile! n felul acesta, "sfrmtoarele de grune", ndrumndu-si prin mirosuri "picioarele vii", se pot npusti cu mare vitez asupra adversarelor ca s le fac bucele cu mandibulele lor lungi. Cteva lupttoare ndopate cu zahr fac ncercri n solariu. Sase furnici ridic o sfrmtoare de grune si alearg, ncercnd s-si sincronizeze pasii. Totul pare s funcioneze foarte bine. Cetatea Bel-o-kan inventase tancul. Nu s-au mai ntors niciodat la suprafa. A doua zi ziarele au titrat: "Fontainebleau Opt pompieri si un inspector de poliie dispar n mod misterios ntr-o pivni." De la prima gean de lumin violacee, furnicile pitice care ncercuiau Cetatea interzis a orasului La-chola-kan se pregtesc de lupt. Furnicile roscate, izolate n trunchiul lor de copac, sunt nfometate si epuizate. N-au cum s mai reziste mult vreme. Rencepe lupta. Dup lungi dueluri de artilerie cu acid, piticele cuceresc nc dou intersecii. Din lemnul mcinat de acid cad lesurile lupttoarelor asediate. Ultimele supravieuitoare sunt la captul puterilor. Piticele avanseaz n Cetate. intasele ascunse n crpturile plafonului abia dac le ncetinesc naintarea. ncperea nupial nu poate fi prea departe. n interiorul ei, regina Lacho-la-kiuni ncepe s-si ncetineasc btile inimii. Acum totul e pierdut. Dar cele mai avansate trupe ale piticelor percep deodat un miros de alarm. Afar se petrece

ceva. Fac cale-ntoars. Pe Colina Macilor, care domin Cetatea, printre florile rosii se zresc mii de puncte negre. Prin urmare, belokanienii s-au hotrt n sfrsit s atace. Cu att mai ru pentru ei. Piticele trimit musculiele-mesager mercenare s anune Cetatea central. Toate musculiele poart acelasi feromon: Ne atac. Trimitei ntriri pe la est pentru a-i prinde la mijloc. Pregtii arma secret. Cldura primei raze de soare ce strbate printr-un nor a grbit hotrrea de a se trece la atac. E opt si trei minute. Legiunile belokaniene coboar n goan panta, ocolesc ierburile si sar pe deasupra pietricelelor. Milioane de lupttoare alearg cu mandibulele larg deschise. E o priveliste destul de impresionant. Dar piticelor nu le este fric. Prevzuser aceast alegere tactic. n ajun spaser n sol grupuri de cte cinci guri distanate ntre ele n care intr, lsnd afar doar mandibulele; n felul acesta corpul e protejat de nisip. Aceast linie a piticelor rupe imediat asaltul furnicilor roscate. Lupttoarele federale se strduiesc zadarnic mpotriva acestor adversari care nu-si expun dect punctul forte. Nu ai cum s le tai picioarele, nici cum s le smulgi abdomenul. n momentul acela, grosul infanteriei din Shi-gae-pou, cantonat n apropiere, la adpostul unui cerc de mntrci, lanseaz o contraofensiv care le prinde pe furnicile roscate ca ntr-o menghin. Sunt milioane de belokaniene, dar shigaepouienele sunt cu zecile de milioane. Cel puin cinci lupttoare pitice la o furnic roscat, fr a mai pune la socoteal rzboinicele vrte n gurile individuale, care decapiteaz tot ce intr n raza de aciune a mandibulelor. Lupta evolueaz imediat n dezavantajul celor mai puin numeroase. Forate de piticele care se ivesc de peste tot, liniile federale se destram. La nou si treizeci si sase, bat de-a binelea n retragere. Piticele degaj deja parfumurile victoriei. Stratagema lor a funcionat perfect. Nici mcar nu a fost nevoie s foloseasc arma secret! Se lanseaz n urmrirea armatei de fugari, considernd asediul cetii La-chola-kan o treab terminat. Dar cu picioarele lor mici, piticele fac zece pasi n timp ce o furnic roscat face doar un salt. Se strduiesc din greu s urce Colina Macilor. Asta si prevzuser strategii Federaiei. Cci acesta fusese scopul primei sarje: scoaterea trupelor furnicilor pitice din valea lor, pentru a le nfrunta pe un teren n pant. Furnicile roscate ajung pe creast; legiunile de pitice continu s le urmreasc ntr-o dezordine total. Dar acolo sus se nal deodat o pdure de spini. Sunt clestii enormi ai sfrmtoarelor de grune. i agit n aer, i fac s scnteieze n soare, apoi i apleac paralel cu solul si nvlesc asupra piticelor. Efectul surprizei e total. Shigaepouienele, nucite, cu antenele ncremenite de spaim, se las tunse ca o peluz. Sfrmtoarele de grune sparg liniile inamice n mare vitez, profitnd de denivelare. Sub fiecare din ele, cte sase lucrtoare se bucur din toat inima. Ele sunt senilele acestor masini de rzboi. Graie unei comunicri antenare perfect sincronizate ntre turel si roi, animalul cu treizeci si sase de picioare si dou mandibule enorme se npusteste cu usurin n masa adversarelor. Piticele nu au timp dect s ntrezreasc acei mastodoni care cad asupra lor cu sutele, le rup, le strivesc, le ciopresc. Mandibulele hipertrofiate se nfig n grmad, apuc si se nal ncrcate cu picioare si capete nsngerate pe care le strivesc ca pe niste paie. Panic total. Terorizate, piticele se izbesc unele de altele si se calc n picioare; unele se omoar ntre ele. Tancurile belokaniene, dup ce au rrit pedestrimea, au depsit-o, duse de elanul lor. Stop. Urc din nou panta, aliniate la fel de impecabil, pentru o nou cspire. Supravieuitoarele ar vrea acum s-o ia la goan, dar pe creasta colinei se contureaz al doilea front de tancuri... care porneste pe pant n jos! Cele dou coloane trec una pe lng alta. n faa fiecrui tanc se ngrmdesc cadavrele. E o adevrat hecatomb. Lacholakanienele, care urmreau de departe btlia, ies pentru a-si ncuraja surorile. Uimirea de la nceput a fcut loc entuziasmului. Lanseaz feromoni de bucurie. Este o victorie a tehnologiei si a inteligenei! Niciodat geniul Federaiei nu se manifestase ntr-un mod att de clar. Cu toate acestea, Shi-gae-pou nu-si jucase nc ultima carte. I-a mai rmas arma secret. n

mod normal, aceast arm fusese conceput pentru a-i scoate afar pe asediaii recalcitrani, dar vznd ntorstura urt pe care a luat-o btlia, piticele hotrsc s pun totul la btaie. Arma secret const n cranii de furnic roscat strpunse de o plant brun. Cu cteva zile n urm, furnicile pitice au descoperit cadavrul unei exploratoare a Federaiei. Corpul ei fcuse explozie sub presiunea unei ciuperci parazite, alternaria. Cercettoarele pitice au analizat fenomenul si si-au dat seama c aceast ciuperc parazit producea spori volatili. Acestia se lipesc de platos, o macin, ptrund n animal si apoi cresc pn cnd i fac trupul s explodeze. Ce arm! Iar sigurana utilizrii era garantat. Cci dac sporii ader la chitina furnicilor roscate, n schimb asupra piticelor nu au nici o sans. Pur si simplu pentru c piticele, friguroase, au obiceiul s se ung cu bale de melc! Or, aceast substan are un efect protector mpotriva alternariei. Dac belokanienele au inventat tancul, shigaepouienele au descoperit rzboiul bacteriologic. Imediat se pune n miscare un batalion de infanterie, ducnd trei sute de cranii de furnici roscate infestate, de care piticele fcuser rost dup prima btlie mpotriva orasului La-chola-kan. Le arunc n mijlocul inamicelor. Sfrmtoarele de grune si cele care le poart n spinare strnut din cauza prafului mortal. Cnd si vd platosele murdrite intr n panic. Purttoarele si arunc povara. Sfrmtoarele de grunte, abandonate, sunt si ele cuprinse de panic si se rzbun pe alte sfrmtoare de grune. Urmeaz o adevrat debandad. Pe la orele zece, o adiere brusc de vnt rece i desparte pe beligerani. Nu se poate lupta n btaia vntului rece. Trupele piticelor profit pentru a se ndeprta. Tancurile furnicilor roscate urc cu greutate panta. Fiecare tabr si contabilizeaz rnile, si msoar pierderile. Bilan provizoriu dezastruos. Fiecare ar dori s ncline balana n favoarea ei. Belokanienii au recunoscut sporii de alternaria. Se hotrste sacrificarea tuturor lupttoarelor care au fost infestate de aceast ciuperc pentru a le scuti de viitoarele suferine. Cteva spioane sosesc n pas alergtor: exist un mijloc de a te proteja mpotriva acestei arme bacteriologice, trebuie s te ungi cu bale de melc. Zis si fcut. Sunt sacrificate trei din aceste moluste (din ce n ce mai greu de gsit) si fiecare se imunizeaz mpotriva flagelului. Antenele intr n contact. Strategele furnicilor rosii sunt de prere c nu mai pot ataca doar cu tancurile. n noul dispozitiv, tancurile vor ocupa centrul, dar pe flancuri se vor desfsura o sut douzeci de legiuni de infanterie obisnuit si saizeci de legiuni de infanterie strin. Trupele si recapt moralul. FURNICILE DE ARGENTINA: Furnicile de Argentina (Iridomyrmex humilis) au ajuns n Frana n 1920. Se pare c ele au fost transportate n hrdaiele leandrilor destinai s mpodobeasc drumurile de pe Coasta de Azur. Existena lor este semnalat pentru prima dat n 1866, la Buenos Aires (de unde si denumirea lor). n 1891, au fost reperate n Statele Unite, la New Orleans. Ascunse n asternuturile de paie ale cailor argentinieni exportai, ele ajung dup aceea n Africa de Sud n 1908, n Chile n 1910, n Australia n 1917 si n Frana n 1920. Aceast specie se remarc nu numai prin talia foarte mic, indivizii ei artnd ca niste pigmei fa de celelalte furnici, ci si printr-o inteligen si o agresivitate care sunt, de altfel, principalele ei caracteristici. Abia stabilite n sudul Franei, furnicile de Argentina au purtat rzboi mpotriva tuturor speciilor autohtone... si le-au nvins! n 1960, au trecut Pirineii si au ajuns pn la Barcelona. n 1967, au trecut Alpii extinzndu-se pn la Roma. Apoi, de prin anii 70, furnicile Iridomyrmex au nceput s urce spre nord. Se crede c au trecut Loara ntr-o var cald de pe la sfrsitul anilor 90. Acesti invadatori, a cror strategie nu e cu nimic mai prejos dect cea a unui Cezar sau a unui Napoleon, s-au pomenit atunci n faa a dou specii ceva mai greu de biruit: furnicile rosii (n sudul si estul regiunii pariziene) si furnicile faraon (n nordul si vestul Parisului). EDMOND WELLS, Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. Btlia Macilor nu e cstigat. Shi-gae-pou hotrste, la zece si treisprezece minute, s trimit ntriri. Dou sute patruzeci de legiuni din armata de rezerv vor pleca s se alture supravieuitorilor primei sarje. Li se explic atacul "tancurilor". Antenele intr n contact pentru comunicri absolute. Trebuie s existe un mijloc pentru a le veni de hac acestor masini ciudate...

Pe la zece si treizeci de minute, o lucrtoare are o sugestie: Mobilitatea furnicilor sf rmtoare de grune const n cele sase furnici care le poart n spinare. E suficient s li se taie aceste "picioare vii". Altcineva are alt idee: Punctul slab al acestor masini e dificultatea lor de a face repede cale ntoars. Ne-am putea folosi de acest handicap. Formm careuri compacte si cnd masinile sarjeaz ne dm n lturi pentru a le lsa s treac, f r a le opune rezisten. Apoi, n timp ce ele merg nainte, datorit elanului, noi le lovim pe la spate. Nu vor avea timp s se ntoarc. Este emis si a treia idee: Sincronizarea miscrii picioarelor se face prin contactul antenelor, dup cum am vzut. E suficient s faci un salt si s tai antenele sf rmtoarelor de grune pentru ca ele s nu le mai poat dirija pe cele care le poart n spinare. Sunt reinute toate ideile. Si piticele ncep s-si pun la cale noul plan de lupt. SUFERINA: Sunt furnicile n stare s simt durerea? La prima vedere, nu. Nu au sistem nervos adaptat pentru acest scop. Si dac nu exist nervi, nu exist mesaj de durere. Asa s-ar putea explica de ce buci secionate din furnici continu uneori s "triasc" mult vreme independent de restul corpului. Absena durerii duce la o nou lume de science-fiction. Fr durere, nu exist fric si poate c nici constiin de sine. Mult vreme entomologii au nclinat spre aceast teorie: furnicile nu simt durerea, de aici coeziunea societii lor. Aceast idee mai are un avantaj: ne scuteste de orice scrupul cnd le omorm. n ceea ce m priveste, un animal care nu sufer... mi-ar fi tare fric de el. ns acest concept e fals. Cci furnica decapitat emite un miros deosebit. Mirosul durerii. Prin urmare se ntmpl ceva. Furnica nu are influx nervos electric, dar are un influx chimic. Ea stie cnd i lipseste o bucat. Si sufer. Sufer n felul ei, care cu siguran c e foarte diferit de al nostru, dar sufer. EDMOND WELLS, Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. Luptele rencep la unsprezece si patruzeci si sapte. O linie lung si compact de lupttoare pitice urc ncet la asaltul Colinei Macilor. Tancurile apar printre flori. La un semnal, pornesc n vitez pe pant n jos. Legiunile de furnici roscate si mercenarele alearg pe flancuri, gata s termine treaba mastodonilor. ntre cele dou armate nu a mai rmas dect o distan de o sut de capete... Cincizeci... Douzeci... Zece! Abia iau contact cu adversarul primele sfrmtoare de grune c se petrece un lucru foarte neasteptat. Linia dens a shigaepouienelor se deschide brusc din loc n loc. Lupttoarele formeaz careuri. Fiecare tanc si vede adversarul disprnd, iar n faa lui nu mai rmne dect un culoar pustiu. Nici unul nu are reflexul s se deplaseze n zig-zag pentru a le aga pe pitice. Mandibulele clmpne n gol, cele treizeci si sase de picioare se misc n mod stupid. Deodat se rspndeste un miros neptor: Tiai-le picioarele! Piticele se reped sub tancuri si omoar purttoarele. Apoi se retrag fugua pentru a nu fi strivite de masa grea a sfrmtoarelor de grune care se prbusesc la pmnt. Altele se arunc pline de curaj ntre cele dou siruri de cte trei purttoare si sparg cu mandibula pntecul lipsit de aprare. Curge un lichid, rezervorul de via al sfrmtoarelor de grune se vars pe sol. Unele dintre ele escaladeaz mastodonii, le taie antenele si sar jos din mers. Tancurile se prbusesc unele dup altele. Sfrmtoarele de grune, lipsite de cele care le duceau n spate, se trsc ca niste paralitici si sunt ucise fr probleme. Un tablou ngrozitor! Cadavre de sfrmtoare de grune transportate inutil de lucrtoarele care nc nu si-au dat seama de nimic.... Sfrmatoare de grune lipsite de antene si vd "roile", pornite n direcii diferite, sfrtecndu-le... Un asemenea dezastru nseamn sfrsitul tehnologiei tancurilor. Cte invenii mari n-au disprut astfel din istoria furnicilor pentru c riposta fusese gsit prea repede! Legiunile de furnici roscate si mercenarele care flancau frontul tancurilor se pomenesc descoperite. Ele, care fuseser plasate acolo ca s strng firimiturile, sunt acum obligate s sarjeze

cu disperare. Dar careurile piticelor s-au format deja din nou, asa de repede mersese masacrarea sfrmtoarelor de grune. Abia ajunse lng ele, belokanienele se si pomenesc aspirate si fcute bucele de mii de mandibule lacome. Furnicilor roscate si mercenarelor lor nu le mai rmne dect s se retrag. Regrupate pe creast, le observ pe pitice care urc lent la asalt, tot n careuri compacte. O imagine ngrozitoare! n sperana de a cstiga timp, lupttoarele cele mai solide car pietris pe care-l dau de-a rostogolul din crestetul colinei. Avalansa nu ncetineste deloc naintarea piticelor. Vigilente, inamicele se dau la o parte din drumul pietrelor si si reiau imediat locul. Prea puine sunt strivite. Legiunile belokaniene caut cu disperare vreo combinaie care s le scoat din aceast mare ncurctur. Cteva rzboinice propun s se revin la vechile tehnici de lupt. De ce s nu foloseasc pur si simplu artileria? E adevrat c de la nceputul ostilitilor si pn acum nu s-a folosit acidul care, n nvlmseala, ucide fr alegere, prieteni si dusmani, dar ar trebui s dea rezultate foarte bune mpotriva careurilor dense de pitice. Artileristele se grbesc s ocupe poziii, bine proptite pe cele patru picioare din spate, cu abdomenul ndreptat nainte. n felul acesta pot s pivoteze de la dreapta la stnga si de sus n jos n cutarea celui mai bun unghi de tir. De jos, piticele vd mii de abdomene trecnd puin de creast dar nu neleg imediat despre ce e vorba. Au accelerat, lundu-si elan pentru a parcurge ultimii centimetri ai taluzului. La atac! Strngei rndurile! n tabra advers rsun un singur ordin: Foc! Pntecele n poziie de tir si pulverizeaz veninul care arde peste careurile piticelor. Fsss, fsss, fsss. Jeturile galbene suier prin aer, mproscnd n plin prima linie a inamicelor. Primele se topesc antenele, siroind pe cap. Apoi otrava se mprstie pe platos, lichefiind-o de parc ar fi din plastic. Corpurile martirizate se nruiesc, formnd un baraj subire care le face pe pitice s se poticneasc. Apoi se dezmeticesc si, nfuriate la culme, se arunc si mai ndrjite la asaltul crestei. Pe culme, o nou linie de artileriste roscate a luat locul celei dinainte. Foc! Careurile se desfac, dar piticele continu s nainteze, clcnd peste cadavrele moi. A treia linie de artileriste. Li se altur si lupttoarele care lanseaz clei. Foc! De data asta careurile piticelor fac pur si simplu explozie. Grupuri ntregi se zbat n bltoacele de clei. Piticele ncearc s contraatace aliniind si ele un sir de artileriste. Acestea nainteaz spre culme cu spatele si trag fr s poat inti. Poziia ingrat nu le permite s se propteasc bine pe picioare. Foc! emit piticele. Dar abdomenele lor scurte nu trag dect picturele de acid. Chiar atingndu-si inta, jeturile lor nu fac dect s irite, fr s strpung carapacea. Foc! Picturile de acid ale celor dou tabere se ncruciseaz, uneori anulndu-se reciproc. n faa rezultatelor slabe, shigaepouenele renun la folosirea artileriei. si zic c vor putea cstiga pstrnd tactica formaiilor compacte de infanterie. Strngei rndurile! Foc! rspund furnicile roscate a cror artilerie face minuni. Nou mproscare de acid si de clei. n ciuda eficacitii tirurilor, piticele ajung pe culmea Colinei Macilor. Siluetele lor formeaz o friz neagr, nsetat de rzbunare. Asalt. Furie. Jaf. De acum, "trucurile" nu mai merg. Artileristele roscate nu mai pot mprosca acid formic din abdomen, careurile de pitice nu mai pot rmne compacte. Droaie. Nval. Puhoaie. Toate furnicile se amestec, se mping, se trag ntr-o parte, alearg, se nvrtesc, fug, dau buzna, se mprstie, se adun, ncearc mici atacuri, mping, ndeamn, sar, se prbusesc, mbrbteaz, scuip, sprijin, url n aerul cald. Toi caut moartea. Se nfrunt, si msoar puterile, se dueleaz. Alearg peste corpuri vii si peste corpuri care deja nu mai misc. Fiecare furnic roscat se pomeneste cu cel puin cte trei pitice furioase n crc. Dar cum roscatele sunt de trei ori mai mari, duelurile par destul de echilibrate. Corp la corp. Strigte odorante. O cea de feromoni amari. Milioane de mandibule, ascuite, zimate, ca sabia, ca niste clesti, cu un singur tis, cu tis

dublu, umezite de saliv otrvit, de clei, de snge, milioane de mandibule se mbuc unele n altele. Solul se cutremur. Corp la corp. Antenele biciuiesc aerul pentru a-l menine pe adversar la distan. Picioarele cu gheare le lovesc de parc ar fi vorba de niste nuieluse scitoare. nclestare. Mirare. Eroare. Adversarul e apucat de mandibule, de antene, de cap, de torace, de abdomen, de picioare, de genunchi, de ncheieturi, de periile de la articulaii, de o crptur a carapacei, de o cresttur n chitin, de un ochi. Apoi corpurile se rstoarn, se rostogolesc pe pmntul jilav. Niste pitice escaladeaz un mac indolent si de acolo si dau drumul, cu ghearele ntinse, peste o furnic roscat. i perforeaz spatele, apoi o guresc pn la inim. Corp la corp. Mandibulele zgrie armurile netede. O furnic roscat si foloseste cu abilitate antenele ca pe doua sulie cu care atac simultan. n felul acesta strpunge capetele a vreo zece adversare, fr mcar s-si ofere rgazul de a-si cura tijele mnjite de snge transparent. Trupuri nclestate. Pe via si pe moarte. n curnd pmntul este asa de plin de antene si de picioare tiate nct ai crede c mergi pe ace de pin. Supravieuitoarele din La-chola-kan dau fuga si se arunc n nvlmseal de parc n-ar fi fost si asa destui mori. Coplesit de numrul micilor ei asediatoare, o furnic rosie e cuprins de panic, si ndoaie abdomenul si se stropeste cu acid formic, si ucide adversarele si se omoar si pe ea n acelasi timp. Toate se topesc precum ceara. Ceva mai departe, o alt rzboinic si descpneaz cu o lovitur scurt adversara chiar n momentul n care altcineva i smulge propriul cap. Lupttoarea 103 683 a vzut revrsndu-se peste ea primele linii de pitice. mpreun cu vreo zece colege din subcasta ei, a reusit s formeze un triunghi care a semnat groaza printre grupurile de pitice. Triunghiul s-a spart acum si a rmas singur s nfrunte cinci shigaepouiene mnjite deja de sngele surorilor ei iubite. Adversarele o musc de peste tot. n timp ce furnica roscat riposteaz cum poate mai bine, n minte i vin automat sfaturile date n sala de antrenament de btrna lupttoare: Totul se hotrste nainte de contact. Mandibula sau jetul de acid nu fac dect s consfineasc o situaie de dominare deja recunoscut de cei doi adversari... Totul este un joc al minii. Trebuie s accepi victoria si atunci nimic nu rezist. Asta merge poate cnd ai n fa un singur inamic. Dar cum s procedezi cnd te atac cinci? n cazul de fa simte c cel puin doi vor cu orice pre s cstige. Cea care i taie metodic articulaia toracelui si cea care e pe cale s-i smulg un picior din stnga. E coplesit de un val de energie. Se zbate, si nfige antena ca un stilet chiar sub gtul uneia, si o ameeste pe cealalt, lovind-o cu latul mandibulei. ntre timp, piticele au adus din nou zeci de capete infestate cu alternaria pe care le arunc n mijlocul cmpului de btlie. Dar cum toate sunt protejate de balele de melc, sporii plutesc n aer si alunec pe platose nainte de a recdea molatic pe solul fertil. Hotrt lucru, nu e o zi fast pentru noile arme. Toate si-au gsit riposta. La ora trei dup-amiaza, luptele au atins paroxismul. Pale de acid oleic, efluvii caracteristice emanate de cadavrele pe cale de uscare, umplu aerul. La patru si jumtate, furnicile rosii si piticele care nc se mai in pe cel puin dou picioare continu s se sfsie sub maci. nfruntrile nu nceteaz dect la ora cinci, din cauza unei vijelii care anun o ploaie iminent. S-ar zice c cerul s-a sturat de atta violen. Sau poate sunt pur si simplu rpielile reci de martie care vin cu ntrziere. Supravieuitorii si rniii se retrag. Bilan: cinci milioane de mori dintre care patru milioane de pitice. La-chola-kan este eliberat. Ct vezi cu ochii, solul e acoperit cu cadavre dezmembrate, platose sparte, crmpeie sinistre, agitate uneori de o ultim frm de via. Peste tot suprafee, lcuite parc, de snge transparent si bli glbui de acid. Cteva pitice, mpotmolite nc ntr-o balt de clei, se zbat, trgnd ndejde c se vor putea ntoarce n cetatea lor. Psrile vin si le ciugulesc rapid, nainte s nceap ploaia. Fulgerele lumineaz norii cenusii si se rsfrng n cteva carcase de tancuri, ncremenite cu mandibulele arogante n sus. De parc acele vrfuri ascuite ar fi vrut s sparg cerul ndeprtat. Actorii s-au ntors la slasele lor, ploaia spal scena.

Femeia vorbea cu gura plin. Bilsheim? Alo? Grumf, grumf... i bai joc de mine, Bilsheim? Ai citit ziarele? Inspectorul sta, Galin, e de la voi? Nu cumva e pustiul acela agasant care voia s m tutuiasc n primele zile? Era Solange Doumeng, directoarea Poliiei Judiciare. Pi, da, cred c despre el este vorba. i spusesem s-i faci vnt, si-acum l descopr vedet postum. Nu esti zdravn deloc! Ce te-a apucat s dai un caz att de grav pe mna unuia att de lipsit de experien? Galin nu e lipsit de experien, ba chiar e un element excelent. Dar cred c am subestimat cazul... Elementele bune gsesc soluii, pe cnd cele rele gsesc scuze. Exist cazuri n care si cei mai buni dintre noi... Exist cazuri n care chiar si cei mai nepricepui dintre voi au datoria s reuseasc. Cum ar fi, de exemplu, scoaterea unui cuplu dintr-o pivni. mi cer scuze, dar... Cred c stii unde s-i bagi scuzele, drguule. O s-mi faci plcerea s te ntorci n fundul pivniei si s-mi scoi de-acolo pe toat lumea. Eroul dumitale, Galin, merit un mormnt crestinesc. Si pn la sfrsitul lunii vreau s citesc n ziare un articol elogios despre serviciul nostru. Si n legtur cu... Si n legtur cu toat povestea asta, vreau s-i ii gura! Nu te-apuci s cochetezi cu presa dect dup ce-i pui cruce afacerii. Poi lua, dac vrei, sase jandarmi si materialul cel mai modern. Asta-i tot. Si dac... Si dac o dai n bar, poi fi sigur c am s-i stric iesirea la pensie! Femeia nchise telefonul. Comisarul Bilsheim stia cum s-i ia pe nebuni, ea ns era o excepie. Se resemn deci s pun la punct un plan de coborre. ATUNCI CND OMUL: Atunci cnd omul se teme, e fericit sau e furios, glandele lui endocrine produc niste hormoni care nu au influen dect asupra propriului su corp. Se nvrtesc ntr-un spaiu nchis. I se vor accelera btile inimii, va transpira, se va strmba, va ipa sau va plnge. Asta-l priveste numai pe el. Ceilali l vor privi f r s ia parte la trirea lui, sau lund parte pentru c asa a hotrt intelectul lor. Cnd furnica se teme, e fericit sau e furioas, hormonii circul n corpul ei, ies afar si ptrund n corpul celorlali. Datorit fero-hormonilor, sau feromonilor, mii de indivizi vor ipa sau vor plnge n acelasi timp. Probabil c e o senzaie incredibil s simi lucrurile trite de ceilali, si s-i faci s simt tot ce triesti tu nsui... EDMOND WELLS, Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. n toate cetile Federaiei e mare bucurie. Lupttoarelor epuizate li se ofer din abunden, gur la gur, alimente dulci. Totusi, aici nu exist eroi. Fiecare si-a ndeplinit datoria; ru sau bine, asta nu are importan, totul se reia de la zero dup ce misiunea s-a sfrsit. Rnile sunt pansate cu lipituri de saliv. Cteva tinere naive in n mandibule unul, dou sau chiar trei din picioarele care le-au fost smulse n timpul luptei, si pe care, ca prin minune, au reusit s le recupereze. Li se demonstreaz c nu se pot lipi la loc. n marea sal de lupte de la etajul -45, cteva lupttoare reconstituie, pentru cei care nu au luat parte, episoadele succesive ale Btliei Macilor. Jumtate din ele joac rolul piticelor, jumtatea cealalt, pe al furnicilor roscate. Mimeaz atacul Cetii interzise din La-chola-kan, sarja furnicilor roscate, lupta mpotriva capetelor celor ngropate, falsa fug, intrarea n lupt a tancurilor, deruta lor n faa careurilor piticelor, asaltul colinei, liniile de artileriste, ncierarea final... Au venit foarte multe lucrtoare. Cu toatele comenteaz fiecare tablou al acestei evocri. Un lucru le reine n mod deosebit atenia: tehnica tancurilor. Este adevrat c n privina asta casta lor a avut un rol activ; dup prerea lor, nu trebuie s se renune la tancuri, ci trebuie s nvee s le

foloseasc mai inteligent, nu numai n sarj frontal. Dintre supravieuitoarele btliei, 103 683 a reusit s scape destul de ieftin. Nu a pierdut dect un picior. O nimica toat, cnd ai sase la dispoziie: Abia dac merit semnalat. Femela 56 si masculul 327 care, fiind sexuai, nu au luat parte la rzboi, o trag ntr-un col. Antenele intr n contact. Aici au fost probleme? Nu, rzboinicele cu parfum de stnc au fost toate n ncierare. Am stat nchisi n Cetatea interzis, pentru cazul n care piticele ar fi ajuns pn aici. Dar acolo, ai vzut arma secret? Nu. Cum asa, nu? S-a vorbit de o creang de salcm mobil... 103 683 le explic la amndoi c singura arm nou cu care au fost confruntate a fost cumplita alternaria, dar c gsiser riposta. Precis c nu asta a nimicit prima expediie, constat masculul. Alternaria are nevoie de mult timp ca s ucid. De altfel, e ct se poate de sigur c nici unul din cadavrele pe care le-a examinat nu prezenta nici cea mai mic urm din acei spori mortali. Atunci? Derutai, hotrsc s-si prelungeasc comunicarea absolut. Ar vrea s vad mai clar n toat povestea asta. Nou efervescen de idei si preri. De ce nu apelaser piticele la arma ce le distrusese att de radical pe cele douzeci si opt de exploratoare? Cu toate astea, fcuser totul ca s cstige. Dac ar fi avut o astfel de arm, n-ar fi ezitat s-o foloseasc! Dar dac nu aveau asa ceva? Ajung totdeauna fie nainte, fie dup ce arma secret a lovit, poate c nu e dect o coinciden... Aceast ipotez se potrivea destul de bine cu atacul mpotriva cetii La-chola-kan. Iar n privina primei expediii, s-ar fi putut foarte bine ca altcineva s lase urme de pasaport aparinnd piticelor pentru a ndruma Roiul pe o pist falsa. Dar cine ar fi avut interes s fac asta? Dac nu piticele sunt vinovate de toate acele lovituri neasteptate, atunci cine s fie? Celelalte! Al doilea adversar implacabil, dusmanul ereditar: termitele! Bnuiala nu e deloc fantezist. De la o vreme, lupttoare izolate din marea termitier de la est trec fluviul si si nmulesc incursiunile n zonele de vntoare federale. Da, cu sigurana c e vorba de termite. Au fcut n asa fel nct s le asmut pe pitice mpotriva furnicilor roscate. n felul acesta se debaraseaz de ambii adversari fr s miste un deget, cucerirea furnicarelor devenind dup aceea o simpl formalitate, n faa unor adversari slbii n lupt. Dar rzboinicele cu miros de stnc? Erau pesemne spioane mercenare n serviciul termitelor. Pe msur ce gndirea lor devine din ce n ce mai limpede prin contribuia celor trei creiere, din ce n ce mai mult capt convingerea c cele care posed misterioasa "arm secret" sunt termitele din est. Dar sunt deranjai si ntrerupi din comunicarea lor de mirosurile generale ale Roiului. Cetatea a hotrt s profite de rgazul dintre rzboaie, devansnd srbtoarea Renasterii: ea va avea loc a doua zi. Toate castele la locurile lor! Femelele si masculii s treac n slile plostilor pentru a-si face plinul cu substane zaharoase! Artileristele s-si rencarce abdomenele n slile de chimie organic! nainte de a-si prsi camarazii, lupttoarea 103 683 lanseaz un feromon: Copulaie plcut! Nu v facei griji, voi continua singur ancheta. Cnd voi vei fi n vzduh, eu m voi ndrepta ctre marea termitier din est. Abia s-au desprit c si fac apariia cele dou ucigase, bruta cea mare si schioapa cea mic. Amndou rcie zidurile si recupereaz feromonii volatili ai convorbirii. Dup esecul tragic al inspectorului Galin si al pompierilor, Nicolas fusese dus la un orfelinat situat doar la cteva sute de metri de strada Sibariilor. n afara orfanilor propriu-zisi, acolo erau adusi si copii abandonai sau btui de prinii lor. Oamenii sunt, ntr-adevr, una dintre puinele specii n stare s-si abandoneze sau s-si maltrateze progenitura. Micuii petreceau acolo ani greu de suportat, fiind educai cu suturi n fund. Cresteau si deveneau insensibili. Cei mai muli dintre ei se angajau n armat. n prima zi, Nicolas rmsese pironit pe balcon, cu privirile aintite spre pdure. A doua zi, regsise rutina salvatoare a televizorului. Aparatul era instalat n sala de mese iar supraveghetorii, mulumii s se debaraseze de mucosi, i lsau s se ndobitoceasc acolo ceasuri n sir. Seara, n dormitorul comun, Jean si Philippe, ali doi orfani, l ntrebar: Tu ce-ai pit? Nimic. Haide, povesteste. Nu vine nimeni aici degeaba la vrsta ta. Mai nti, ci ani ai? Eu stiu. Se pare c prinii lui au fost halii de furnici.

 Cine v-a spus tmpenia asta? Cineva, n-ai tu treab, dar o s-i spunem dac ne povestesti ce-au pit prinii ti. Ducei-v dracului! Jean, cel mai solid, l apuc pe Nicolas de umeri n timp ce Philippe i rsucea braul la spate. Nicolas se eliber cu o smucitur si l lovi pe Jean peste gt cu muchia minii (vzuse figura asta la televizor, ntr-un film chinezesc). Cellalt ncepu s tuseasc. Philippe relu atacul, ncercnd s-l sugrume pe Nicolas, care ns l lovi cu cotul n stomac. Scpnd de agresor, care zcea acum n genunchi, inndu-se de burt, Nicolas l nfrunt din nou pe Jean scuipndu-l n fa. Acesta se arunc nainte si l musc pn la snge de pulp. Toi trei se rostogolir pe sub paturi, continund s se bat ca niste bezmetici. Pn la urm l nvinser pe Nicolas. Spune-ne ce-au pit prinii ti, c altfel i dm s nghii furnici! Ideea asta i venise lui Jean n timpul aciunii. Era mulumit de ameninarea lui. n timp ce el l inea pe noul sosit blocat la podea, Philippe se duse n grab s aduc cteva insecte, deloc rare prin locurile acelea, si se ntoarse cu ele, fluturndu-i-le prin fa: Uite, i-am adus unele grase! (De parc furnicile, al cror corp e nvluit ntr-o carapace rigid, ar putea avea straturi de grsime!) Apoi l strnse de nas pentru a-l fora s deschid gura, n care azvrli scrbit trei tinere lucrtoare care chiar c n-aveau ce cuta acolo. Nicolas avu atunci cea mai mare surpriz din viaa lui. Erau delicioase. Ceilali, mirai c nu-l vd scuipnd alimentul infam, voir s guste si ei. Sala plostilor cu mierat e una dintre cele mai recente invenii ale Bel-o-kan-ului. Tehnologia plostilor fusese ntr-adevr mprumutat de la furnicile din sud care, de cnd cu cldurile mari, urc tot mai spre nord. Si, fireste, cu ocazia unuia din rzboaiele victorioase purtate mpotriva acestor furnici, Federaia descoperise sala plostilor. Rzboiul e cea mai bun surs si cel mai bun mijloc de circulaie al inveniilor n lumea societilor de insecte. La nceput, rzboinicele belokaniene au fost cuprinse de oroare. Ce vedeau? Niste lucrtoare condamnate s-si petreac toat viaa atrnate de plafon, cu capul n jos si abdomenul att de umflat nct era de dou ori mai mare dect cel al unei regine! Sudistele le-au explicat c aceste furnici "sacrificate" erau niste bomboane vii, capabile s pstreze proaspete cantiti incredibile de nectar, rou sau mierat. n fond, fusese suficient s mping la extrem ideea "gusii sociale" pentru a ajunge la cea de "furnic cistern" si a o pune n practic. Gdilai usor captul abdomenului acestor frigidere vii si primeai o pictur sau un suvoi din sucurile lor preioase. Datorit acestui sistem al plostilor, sudistele rezistau valurilor de secet care se abat asupra regiunilor tropicale. Cnd migrau, aceste insecte si transportau plostile si le menineau perfect hidratate pe durata ntregii cltorii. Dup spusele lor, bomboanele erau la fel de preioase ca oule. Belokanienele au furat tehnica plostilor, dar interesul lor a constat mai mult n posibilitatea de a stoca mari cantiti de hran n condiii inegalabile de conservare si igien. Toi masculii si toate femelele din Cetate se prezint n sal pentru a-si face plinul cu sucuri zaharoase si cu ap. n faa fiecrei bomboane vii se formeaz o coad de solicitani. 327 si 56 se alimenteaz mpreun, apoi se despart. Dup ce toi sexuaii si toate artileristele au trecut pe acolo, furnicile-cistern sunt goale. O armat de lucrtoare vine s le reaprovizioneze cu nectar, rou si mierat, pn cnd abdomenele pleostite vor deveni din nou mici balonase strlucitoare. Nicolas, Jean si Philippe au fost surprinsi de un supraveghetor si pedepsii mpreun. n felul acesta au devenit cei mai buni prieteni din tot orfelinatul. De cele mai multe ori i gseai n sala de mese, n fata televizorului. n ziua aceea urmreau un episod din inepuizabilul serial "Sunt mndru c sunt extraterestru". Scoaser o exclamaie si si fcur semn cu cotul vznd c era vorba despre sosirea unor cosmonaui pe o planet locuit de niste furnici enorme. " Bun ziua, suntem pmnteni. Bun ziua, noi suntem niste furnici gigantice de pe planeta Zgu." Restul scenariului era relativ banal: furnicile-gigant erau telepate. Le trimiteau mesaje pmntenilor, ordonndu-le s se omoare ntre ei. Dar ultimul supravieuitor nelegea totul si

ddea foc cetii dusmane... Satisfcui de acest film, copiii hotrr s se duc s mnnce cteva furnici dulci. Dar, n chip curios, cele pe care le capturar nu mai aveau gustul de bomboan pe care l avuseser primele. Erau mai mici si aveau o savoare acid. Ca un suc de lmie concentrat. Ptiu! Totul trebuie s se desfsoare pe la prnz, n punctul cel mai de sus al Cetii. De la primele raze cldue ale zorilor, artileristele s-au instalat n nisele de protecie care formeaz un fel de coroan n jurul vrfului. ndreptndu-si anusurile spre cer, artileristele formeaz un baraj antiaerian mpotriva psrilor care nu vor ntrzia s-si fac apariia. Unele dintre ele si nepenesc abdomenul ntre crengue pentru a atenua reculul. Astfel proptite, toate sper s poat trage dou-trei salve n aceeasi direcie fr s devieze prea mult de la int. Femela 56 se afl n ncperea ei. Asexuate grijulii i ung aripile cu saliv protectoare. Voi ai mai iesit vreodat n marele Exterior? Lucrtoarele nu rspund. Evident c mai iesiser, dar la ce bun s-i spun c afar e plin de copaci si de iarb? n cteva minute, poteniala regin va bga de seam si singur. S vrei s afli prin contact antenar ce e lumea sta chiar c era un capriciu de sexuat! Lucrtoarele au grij s-o ferchezuiasc bine. O trag de picioare ca s i le fac mai mldioase. O pun s se rsuceasc si s-si trosneasc articulaiile toracice si abdominale. Verific dac gusa social e supraalimentat cu mierat, apsnd-o ca s-o fac s regurgiteze o pictur. Acest sirop ar trebui s-i permit s reziste la cteva ore de zbor continuu. Gata. 56 e pregtit. Urmtoarea. Prinesa, gtit cu toate podoabele si cu toate parfumurile prseste gineceul. Masculul 327 nu se nselase, era ntr-adevr foarte frumoas. si salt cu greu aripile. n ultimele zile au crescut uimitor de mult. Acum sunt att de lungi si de grele nct se trsc pe jos... ca un voal nupial. La capetele culoarelor apar si alte femele. mpreun cu vreo sut de astfel de fecioare, 56 circul deja printre crenguele domului. Cteva exaltate se aga de rmurele si se aleg cu cele patru aripi zgriate, strpunse sau pur si simplu smulse. Nefericitele nici nu mai urc pn sus; oricum, tot n-ar putea s-si ia zborul. Coboar necjite la etajul cinci. Ca si prinesele piticelor, nici ele nu vor cunoaste zborul dragostei. Se vor reproduce pur si simplu ntr-o sal nchis, direct pe sol. Femela 56 este nc intact. opie de pe o rmuric pe alta, foarte atent s nu cad si s nu-si distrug aripile delicate. O sor care merge alturi de ea solicit un contact antenar. Se ntreab cum or fi artnd oare acei faimosi masculi reproductori. Ca un fel de trntori sau de muste? 56 nu rspunde. Se gndeste din nou la 327, la enigma "armei secrete". Totul s-a sfrsit. S-a terminat cu grupul de lucru. n orice caz pentru cei doi sexuai. De-acum nainte, toat treaba a rmas n ghearele lupttoarei 103 683. si aminteste cu nostalgie evenimentele. Masculul fugar care aterizeaz n ncperea ei... fr pasaport! Prima lor comunicare absolut. ntlnirea cu 103 683. Ucigasele cu parfum de stnc. Goana prin strfundurile Cetii. Ascunztoarea plin cu cadavrele a ceea ce ar fi putut s fie "legiunea" lor. Lomecuza. Culoarul secret spat n granit... n timp ce merge, prin minte i trec toate aceste amintiri si se consider privilegiat. Nici una din surorile ei nu a trit asemenea aventuri, chiar nainte de a fi prsit Cetatea. Ucigasele cu miros de stnc... Lomecuza... Culoarul secret spat n granit... Nebunia nu poate fi o explicaie cnd e vorba de indivizi att de numerosi. Mercenare care spioneaz pentru termite? Nu, e clar c nu merge, n-ar fi fost attea si nici asa de bine organizate. Oricum, rmnea un lucru care nu se potrivea nici unei ipoteze: ce caut rezervele de hran sub podeaua Cetii? Pentru uzul spioanelor? Nu, cantitile aflate acolo ar fi putut stura milioane de indivizi, iar ele nu sunt asa de multe. Si acea uimitoare lomecuz. E un animal de suprafa. Imposibil s fi cobort prin propriile ei mijloace la etajul -50. Prin urmare a fost transportat. Numai c oricine se apropie de aceast insect este captivat de efluviile ei. Prin urmare e nevoie de un grup destul de puternic pentru a nfsura monstrul n frunze moi si a-l transporta discret pn jos. Cu ct se gndeste mai mult, cu att mai mult si d seama c aceast aciune presupune

niste mijloace considerabile. Si de fapt, dac privesti lucrurile n fa, totul se petrece de parc o parte a Roiului ar avea un secret, pe care-l protejeaz cu nversunare de propriile sale surori. Contacte necunoscute i sfredelesc capul. Se opreste. Semenele ei cred c lesin de emoie naintea zborului nupial. Se ntmpl uneori, sexuaii sunt foarte sensibili. si aduce antenele la gur. si repet n grab: expediia numrul unu nimicit, arma secret, cele treizeci de rzboinice ucise, lomecuza, culoarul secret din roca granitic, rezervele alimentare... Asta e, fir-ar s fie, a neles! Se avnt mpotriva curentului. Numai de n-ar fi prea trziu! EDUCAIA: Educaia furnicilor se face dup etapele urmtoare: De la prima pn la a zecea zi, majoritatea tinerelor se ocup de regina outoare. O ngrijesc, o ling, o mngie. n schimb, aceasta le unge cu saliva ei hrnitoare si dezinfectant. De la ziua a unsprezecea pn la cea de-a douzecea, lucrtoarele obin dreptul de a se ngriji de coconi. Din cea de-a douzeci si una zi pn n cea de-a treizecea, ele supravegheaz si hrnesc larvele mici. Din cea de-a treizeci si una zi pn n cea de-a patruzecea, se ocup cu treburi gospodresti si meninerea cureniei, continund s aib grij de regina-mam si de nimfe. Cea de-a patruzecea zi este o dat important. Considerate suficient de experimentate, lucrtoarele au dreptul s ias din Cetate. Din cea de a patruzecea zi pn n cea de a cincizecea, ele sunt paznice sau mulgtoare de pduchi-de-frunz. Din cea de-a cincizecea zi pn la sfrsitul vieii, ele pot s ndeplineasc ocupaia cea mai pasionant pentru o furnic citadin: vntoarea si explorarea unor inuturi necunoscute. Not: ncepnd din cea de-a unsprezecea zi, sexuatele nu mai sunt obligate s munceasc.. De cele mai multe ori rmn inactive, nchise n cartierele lor, pn n ziua zborului nupial. EDMOND WELLS, Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. Masculul 327 se pregteste si el. n cmpul antenelor lui, ceilali masculi nu vorbesc dect despre femele. Foarte puini dintre ei le-au vzut. Cel mult, timp de o fraciune de secund, pe culoarele Cetii interzise. Muli le viseaz. Si le nchipuie mprstiind parfumuri ameitoare, de un erotism fulgertor. Unul dintre prini pretinde c a avut o trofalaxie cu o femel. Mieratul ei avea savoarea sevei de mesteacn iar hormonii ei sexuali emanau efluvii comparabile cu cele ale unor narcise tiate. Ceilali l invidiaz n tcere. 327, care ntr-adevr a gustat din mieratul unei femele (si ce mai femel!) stie c acesta nu difer cu nimic fa de mieratul lucrtoarelor sau al bomboanelor. Cu toate astea nu se amestec n discuie. O idee parsiv i trece prin minte. I-ar plcea mult s-i furnizeze femelei 56 spermatozoizii necesari construirii viitoarei sale Ceti. Dac ar putea s-o gseasc... Pcat c n-au stabilit un feromon de recunoastere pentru a se putea regsi n mulime. Cnd femela 56 ajunge n sala masculilor, toat lumea rmne cu gura cscat. A veni aici nseamn s ncalci toate regulile Roiului. Masculii si femelele nu trebuie s se vad pentru prima oar dect n momentul zborului nupial. Aici nu e ca la furnicile pitice. Nimeni nu se mperecheaz pe culoare. Prinii care voiau att de mult s stie cum arat o femel, acum sunt lmurii. Emit laolalt parfumuri ostile prin care i spun c nu trebuie s rmn n aceast ncpere. Cu toate astea, ea continu s nainteze n mijlocul tumultului strnit de pregtiri. mbrnceste pe toat lumea si si mprstie cu disperare feromonii. 327! 327! Unde esti, 327? Prinii nu se jeneaz s-i spun c nu asa se alege un mascul copulator! Trebuie s aib rbdare, s aib ncredere n hazard. Puin pudoare... Femela 56 si gseste n cele din urm tovarsul. E mort. Are capul retezat de o lovitur de mandibule. TOTALITARISMUL: Oamenii sunt interesai de furnici deoarece cred c acestea au ajuns s

creeze un sistem totalitar reusit. Este adevrat c din afar ai impresia c n furnicar toat lumea munceste, toat lumea e asculttoare, toat lumea e gata s se sacrifice, toat lumea e la fel. Si, deocamdat, toate sistemele totalitare ale oamenilor au esuat... Asa c s-a mers cu gndul la copierea insectei sociale (oare emblema lui Napoleon nu era albina?). Feromonul care inund furnicarul cu o informaie global este televiziunea planetar de azi. Omul crede c oferind tuturor ceea ce consider a fi mai bun, se va ajunge ntr-o zi la o omenire perfect. Nu acesta este ns sensul lucrurilor. Natura, s nu-i fie cu suprare domnului Darwin, nu evolueaz spre supremaia celor mai buni (de altfel, dup care criterii?) Natura si extrage fora din diversitate. Are nevoie de buni, de ri, de nebuni, de disperai, de sportivi, de infirmi, de cocosai, de handicapai, de veseli, de tristi, de inteligeni, de imbecili, de egoisti, de generosi, de mici, de mari, de negri, de galbeni, de piei-rosii, de albi... Are nevoie de toate religiile, toate filozofiile, toate fanatismele, toate nelepciunile... Singura primejdie e ca una din aceste categorii s nu fie eliminat de o alta. S-a vzul cum lanurile de porumb, artificial concepute de om si formate din fraii gemeni ai celui mai bun stiulete (cel care are nevoie de mai puin ap, cel care rezist mai bine la nghe, cel care d boabele cele mai frumoase) piereau brusc la cea mai usoar maladie. n timp ce cmpurile de porumb slbatic, formate din mai multe soiuri diferite, fiecare avnd specificitatea, punctele slabe si anomaliile lui, reuseau totdeauna s supravieuiasc epidemiilor. Natura urste uniformitatea si iubeste diversitatea. Poate c n asta si const geniul ei. EDMOND WELLS, Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. Femela 56 se ntoarce cu pasi descurajai spre dom. Pe un culoar din apropierea gineceului, zreste cu ocelii ei infrarosii dou siluete. Sunt cei doi asasini cu parfum de stnc! Furnica mare si cea care schioapt! n timp ce amndou vin direct spre ea, 56 si roteste aripile si sare la gtul schioapei. Dar cele dou reusesc s-o imobilizeze. Totusi, n loc s-o execute, i impun un contact antenar. Femela e furioas la culme. Le ntreab pentru ce l-au ucis pe masculul 327, din moment ce oricum avea s moar n urma zborului. Pentru ce l-au asasinat? Cele dou ucigase ncearc s-o fac s neleag. Dup prerea lor, unele lucruri nu pot fi amnate. Cu nici un pre! Exist sarcini prost vzute si gesturi judecate gresit care trebuie totusi ndeplinite pentru ca Roiul s continue s funcioneze normal. Nu trebuie s fim naivi; unitatea marelui Bel-o-kan e un lucru care trebuie meritat. Si dac devine necesar, atunci se acioneaz! Prin urmare, nu sunt niste spioane? Nu, nu sunt spioane. Ba chiar pretind c sunt... principalele gardiene ale securitii si sntii Roiului. Prinesa url feromoni de mnie. Adic 327 era periculos pentru securitatea Roiului? Da, rspund cele dou ucigase. ntr-o zi va nelege, deocamdat era nc tnr... S neleag, ce s neleag? C exist niste asasini superorganizai chiar n snul Cetii, si pretind c o salveaz eliminnd masculi care au "vzut lucruri eseniale pentru supravieuirea Roiului". Schioapa binevoieste s-i explice. Din vorbele ei reiese c rzboinicele cu parfum de stnc sunt "lupttoarele mpotriva stresului duntor". Exist stresuri bune, care fac Roiul s progreseze si s lupte. Dar exist si stresuri duntoare, care fac ca Roiul s se autodistrug... Nu e bine ca toate informaiile s fie cunoscute. Unele provoac angoase "metafizice", care nc nu au soluie. Atunci Roiul se nelinisteste, dar se pomeneste inhibat, incapabil s reacioneze... E ceva foarte ru pentru toi. Roiul ncepe s produc toxine care l otrvesc. Supravieuirea Roiului "pe termen lung" e mai important dect cunoasterea realitii "pe termen scurt". Dac un ochi a vzut un lucru pe care mintea l stie periculos pentru tot restul organismului, e mai bine ca mintea s scoat acel ochi... Furnica cea mare se altur schioapei si rezum astfel explicaia ei savant: Am scos ochiul, Am ntrerupt stimulul nervos, Am oprit angoasa. Antenele insist, preciznd c toate organismele sunt prevzute cu acest fel de securitate

paralel. Cei care nu o au mor de fric sau se sinucid pentru a nu nfrunta realitatea angoasant. 56 este destul de surprins dar nu se pierde cu firea. Frumos feromon, zu asa! Oricum, este prea trziu dac vor s ascund existena armei secrete. Toat lumea stie c cetatea La-chola-kan a fost la nceput victima acestei arme, chiar dac misterul rmne ntreg din punct de vedere tehnologic... Cele dou lupttoare, pstrndu-si aceeasi atitudine flegmatic, o in mai departe prizonier. Toat lumea a uitat deja ce s-a ntmplat la La-chola-kan; victoria a domolit curiozitatea. De altfel, e suficient s adulmeci pe culoare n-ai s simi nici cel mai mic iz de toxin. Tot Roiul este linistit n acest ajun al srbtorii Renasterii. Atunci ce vor de la ea? De ce o strng asa de cap? n timpul urmririi de la etajele inferioare, schioapa a reperat o a treia furnic. O lupttoare. Care e numrul ei de identificare? Va s zic de asta n-au omort-o imediat! Drept rspuns, femela si nfige adnc vrfurile antenelor n ochii furnicii mari. Chiar dac e oarb din nastere, asta nu nseamn c nu o doare foarte tare. Iar schioapa, luat prin surprindere aproape c-i d drumul. Femela o ia la fug si zboar ca s se deplaseze mai repede. Aripile ei strnesc un nor de praf care o ajut s scape de urmritoare. Repede, trebuie s ajung la dom. A fost la un pas de moarte. De acum ncolo va ncepe o alt via. Extras din discursul-petiie mpotriva furnicarelor-jucrii, pronunat de Edmond Wells n faa comisiei de anchet a Adunrii Naionale: "Ieri am vzut n magazine acele jucrii noi, oferite copiilor pentru Crciun. Sunt niste cutii din plastic transparent, umplute cu pmnt n care se gsesc sase sute de furnici si o regin garantat fecund. Pot fi vzute lucrnd, spnd, alergnd. Pentru un copil e un lucru fascinant. E ca si cum li s-ar fi oferit un oras. Doar c locuitorii sunt minusculi. Sute de mici ppusi mobile si dotate cu autonomie. Sincer s fiu, am eu nsumi astfel de furnicare. Dar asta pentru c n cadrul muncii mele de biolog am obligaia s le studiez. Le-am instalat ntr-un acvariu acoperit cu un carton gurit pentru aerisire. Totusi, de fiecare dat cnd m aflu n faa furnicarului meu, am o senzaie bizar. De parc as fi omnipotent n lumea lor. De parc as fi Dumnezeul lor... Dac am chef s le lipsesc de hran, toate furnicile mele vor muri; dac-mi trece prin minte s aduc ploaia, n-am dect s torn cu stropitoarea un pahar cu ap peste furnicarul lor; dac m hotrsc s le cresc temperatura ambiant, n-am dect s le instalez pe radiator; dac vreau s rpesc una ca s-o studiez la microscop, n-am dect s-mi iau penseta si s o vr n acvariu; si dac mi-ar veni s omor vreuna, n-as ntmpina nici o rezisten. Ele nici mcar n-ar nelege ce li se ntmpl. Ascultai-m pe mine, domnilor; avem o putere absolut asupra lor si asta, numai din cauz c talia furnicilor este foarte mic. Eu nu abuzez de acest lucru. Dar mi nchipui un copil... si el poate s le fac orice. Uneori am o idee stupid. Vznd aceste ceti de nisip, mi zic: si dac ar fi a noastr? Dac am fi si noi vri n vreun acvariu-nchisoare si supravegheai de vreo alt specie gigantic? Dac Adam si Eva n-ar fi fost dect doi cobai de experien, instalai ntr-un decor artificial, asa, de curiozitate? Dac izgonirea din paradis, despre care vorbeste Biblia, n-ar fi fost dect o schimbare de acvariu-nchisoare? Dac Potopul, la urma urmelor, n-a fost dect un pahar cu ap rsturnat de un Dumnezeu neglijent sau curios? Cu neputin, mi vei spune. Cine stie... Singura diferen ar putea fi c furnicile sunt nchise ntre niste perei de sticl pe cnd noi suntem reinui de o for fizic: atracia terestr! Furnicile mele sunt n stare totusi s cresteze cartonul, cteva au si evadat. Iar noi reusim s lansm rachete care scap atraciei gravitaionale. S ne ntoarcem la furnicarele captive. V-am spus adineauri c sunt un Dumnezeu mrinimos, ndurtor si chiar puin superstiios. Asa c nu-mi fac niciodat supusii s sufere. Nu le fac ceea ce nu mi-ar plcea s mi se fac mie. Dar miile de furnicare vndute de Crciun vor transforma copiii n niste mici demiurgi. Vor fi cu toii la fel de generosi si de ndurtori ca mine? Fireste, cei mai muli vor nelege c rspund de un oras si c asta le confer drepturi dar si ndatoriri divine: s le hrneasc, s le creeze o temperatur plcut, s nu le omoare din plcere.

Cu toate astea, copiii, si m gndesc mai cu seam la cei mai mici care sunt nc inconstieni, influenai de unele nemulumiri: esecuri scolare, certuri ntre prini, ncierri cu colegii. ntr-un acces de furie, ei pot foarte bine s-si uite ndatoririle de tnr demiurg, si atunci nici nu ndrznesc s-mi nchipui ce soart i asteapt pe supusii lor... Nu v cer s votai aceast lege pentru interzicerea furnicarelor-jucrii n numele milei fa de furnici, sau al drepturilor lor, ca animale. Animalele nu au nici un drept: le crestem n serie pentru a le jertfi consumului nostru. V cer s-o votai nchipuindu-v c noi nsine suntem poate studiai si prizonieri ai unei structuri gigantice. Ai dori ca Pmntul s fie oferit ntr-o zi drept cadou de Crciun unui tnr demiurg iresponsabil?" Soarele e la zenit. ntrziaii, masculi si femele, se grbesc pe culoarele din apropierea scoarei Cetii. Lucrtoarele i mping, i ling, i ncurajeaz. Femela 56 ptrunde la timp n acea mulime cuprins de bucurie unde toate mirosurile-pasaport se amestec. Aici nimeni nu va reusi s-i identifice efluviile. Se las purtat de val, urc din ce n ce mai sus si traverseaz cartiere pn atunci necunoscute. Deodat, la colul unui culoar apare ceva ce nu mai vzuse niciodat. Lumina zilei. La nceput nu e dect un halou pe perei, dar n curnd se transform ntr-o strlucire orbitoare. Iat n sfrsit acea for misterioas despre care i vorbiser doicile. Calda, blnda, frumoasa lumin. Promisiunea unei noi lumi fabuloase. Din cauza absorbirii a prea muli fotoni n stare brut n globii oculari, femela 56 se simte ameit. Ca si cum ar fi abuzat de mieratul fermentat de la etajul treizeci si doi. Prinesa 56 continu s nainteze. Solul e presrat cu pete de un alb dur. Calc n fotonii calzi. Pentru cineva care si-a petrecut copilria sub pmnt, contrastul este violent. O nou cotitur. Un fascicul subire de lumin pur o loveste, devine un cerc orbitor, apoi se transform n voal de argint. Bombardamentul de lumin o oblig s dea napoi. Simte fotonii intrndu-i n ochi, arzndu-i nervii optici, mcinndu-i cele trei creiere. Trei creiere... veche mostenire de la strmosii viermi, care aveau cte un ganglion nervos pentru fiecare inel, cte un sistem nervos pentru fiecare parte a corpului. nainteaz mpotriva curentului de fotoni. n deprtare distinge siluetele surorilor ei, nghiite de astrul solar. Par niste fantome. Mai nainteaz puin. Chitina i devine cldu. Aceast lumin pe care au ncercat s i-o descrie de o mie de ori, depseste orice limbaj, trebuie s-o triesti! Se gndeste o clip la toate lucrtoarele din subcasta "portreselor", care rmn toat viaa nchise n Cetate si nu vor sti niciodat ce nseamn exteriorul si soarele lui. Ptrunde n zidul de lumin si se pomeneste proiectat de cealalt parte, n afara Cetii. Ochii ei cu faete se acomodeaz treptat, n timp ce simte nepturile aerului slbatic. Un aer rece, agitat si parfumat, total opus atmosferei blnde a lumii n care trise. si roteste antenele. Nu prea poate s se orienteze dup dorin. Un curent de aer mai rapid i le lipeste pe fa. Aripile plesnesc n vnt. Sus, n vrful domului, lucrtoarele o iau n primire. O prind de picioare, o urc, o mping nainte ntr-o gloat de sexuai, sute de masculi si de femele care misun si se ngrmdesc pe o suprafa ngust. Prinesa 56 nelege c se afl pe pista de decolare a zborului nupial dar c trebuie s astepte ca vremea s fie mai bun. Or, n timp ce vntul continu s-si fac de cap, vreo zece vrbii i-au reperat pe sexuai. Excitate la vederea przii usoare, psrile zburtcesc din ce n ce mai aproape. Cnd se apropie prea mult, artileristele instalate n form de coroan n jurul vrfului le ntmpin cu jeturile lor de acid. Dar iat c una din psri si ncearc norocul, se arunc n grmad, apuc trei femele si ncearc s urce. Mai nainte ca ndrzneaa s fi reusit s ia altitudine, artileristele o doboar. Pasrea se rostogoleste prin iarb, demn de mil, cu gura nc plin, spernd s-si poat sterge otrava de pe aripi. Asta s le fie nvtur de minte la toate! Iar vrbiile chiar se trag puin ndrt... Dar nu pclesc pe nimeni. Vor reveni n curnd s testeze nc o dat aprarea antiaerian. PRDTORUL: Cum ar fi artat civilizaia noastr omeneasc dac nu s-ar fii debarasat de principalele ei animale de prad, precum lupii, leii, ursii sau hienele? Cu siguran o civilizaie nelinistit, pus tot timpul sub semnul ntrebrii. Romanii, ca s-si provoace teama n mijlocul petrecerilor, puneau s fie adus un cadavru. Toi si

reaminteau astfel c nimic nu era cstigai si c moartea se poate ivi n orice clip. Dar n zilele noastre omul a distrus, a eliminat, a pus n muzee toate speciile capabile s-l mnnce. Astfel nct n-au mai rmas dect microbii si poate furnicile ca s-l ngrijoreze. n schimb, civilizaia furnicilor s-a dezvoltat f r s reuseasc s-si elimine principalii prdtori. Rezultat: viaa acestei insecte este tot timpul pus sub semnul ntrebrii. Stie c nu a f cut dect jumtate de drum, din moment ce animalul cel mai stupid poate s distrug cu o lovitur de lab rodul a milenii de experien chibzuit. EDMOND WELLS, Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. Vntul s-a domolit, curenii de aer s-au rrit, temperatura creste. La 22 u.t, Cetatea hotrste s dea drumul copiilor ei. Femelele zbrnie din cele patru aripi. Sunt gata de mult. Toate acele mirosuri de masculi maturi le-au strnit la culme apetitul sexual. Primele fecioare si iau zborul cu graie. Se ridic la vreo sut de capete si... sunt secerate de vrbii. Nici una nu scap. Jos se strneste confuzie, dar nu se renun pentru atta lucru. si ia zborul al doilea val. Patru femele din o sut reusesc s treac de barajul ciocurilor si penelor. Masculii le urmeaz n formaie strns. Ei sunt lsai s treac; sunt prea pipernicii ca s poat strni interesul vrbiilor. Al treilea val de femele se avnt la asaltul norilor. n drumul lor se afl peste cincizeci de psri. E un adevrat masacru. Nici o supravieuitoare. Psrile devin din ce n ce mai numeroase, de parc s-ar fi vorbit. Acum femelele sunt asteptate sus de vrbii, mierle, mcleandri, cintezoi si porumbei... Un adevrat vacarm de ipete. Si pentru ei e srbtoare! si ia zborul al patrulea val. Aceeasi soart, nici o femel nu scap. Psrile se bat ntre ele pentru bucile cele mai bune. Artileristele se enerveaz. Trag vertical cu toat puterea glandei lor cu acid formic. Dar psrile de prad sunt prea sus. Picturile mortale cad ca o ploaie peste oras, provocnd numeroase pagube si rni. nspimntate, femelele renun. Consider c este imposibil s treac de baraj si prefer s coboare pentru copulaie n sal, mpreun cu celelalte prinese accidentate. Al cincilea val se ridic n aer, gata pentru sacrificiul suprem. Trebuie s se foreze trecerea acelui zid de ciocuri! Saptesprezece femele reusesc s treac, urmrite ndeaproape de patruzeci si trei de masculi. Al saselea val: trec dousprezece femele! Al saptelea: treizeci si patru! 56 si agit aripile. nc nu ndrzneste s-si ia zborul. Capul unei surori tocmai a czut la picioarele ei, urmat domol de un puf de pasre ru prevestitor. Voia s stie cum e marele Exterior Ei bine, acum s-a lmurit! si va lua zborul cu al optulea val? Nu... Si bine face, cci e nimicit n ntregime. Prinesa are trac. si zbrnie din nou cele patru aripi si se ridic puin. Bun, cel puin asta merge fr probleme, doar capul... O cuprinde frica. Trebuie s rmn lucid. Are foarte puine sanse de reusit. 56 si ntrerupe btaia din aripi. Saptezeci si trei de femele din al noulea val au reusit s treac. Lucrtoarele lanseaz feromoni de ncurajare. Sperana renaste. Va pleca cu al zecelea val? Pe cnd nc mai ezit, repereaz brusc, ceva mai departe, pe mica schioap si pe ucigas cea mare cu ochii mori. Nu-i trebuie mai mult pentru a se hotr. si ia zborul dintr-o dat. Mandibulele ucigaselor pocnesc n gol. La un fir de pr de ea. 56 se menine un moment la jumtatea distanei dintre Cetate si crdul de psri. Apoi, nvluit de elanul celui de al zecelea val, profit si ea pentru a sni spre hul aerian. Dou din vecinele ei sunt hpite, n timp ce ea trece pe neasteptate printre ghearele enorme ale unui piigoi. Avusese pur si simplu noroc. Iat, din al zecelea val au scpat doar paisprezece. Dar 56 nu-si face prea multe iluzii. Abia a trecut de primul obstacol. Ce e mai greu abia acuma vine. Stie c, n general, din o mie cinci sute de prinese care si iau zborul, numai vreo zece revin pe sol fr probleme. n cazul cel mai fericit, patru regine vor reusi s-si construiasc cetatea. UNEORI CND: Uneori, cnd m plimb, vara, bag de seam c sunt gala s calc pe un soi de musc. M uit mai bine la ea si vd c e o regin furnic. Dar nu e numai una, sunt o sumedenie. Se

zvrcolesc pe pmnt. Sunt clcate de pantofii oamenilor sau se izbesc de parbrizul masinilor. Sunt epuizate, nu mai pot s-si controleze zborul. Cte ceti nu au fost astfel nimicite, printr-o simpl miscare a unui stergtor de parbriz, pe un drum de var? EDMOND WELLS, Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. n timp ce-si agit cele patru aripi n form de vitralii, femela 56 zreste n spatele ei zidul de pene nchizndu-se peste valurile unsprezece si doisprezece. Srmanele! nc cinci valuri de femele si Cetatea si va fi aruncat n joc toate speranele. Dar deja nu se mai gndeste la toate astea, aspirat n azurul infinit. Totul este albastru, att de albastru! Pentru ea, care nu a cunoscut dect viaa sub pmnt, e ceva fantastic s poat spinteca aerul. Are senzaia c se misc ntr-o alt lume. Si-a prsit galeriile strmte pentru un spaiu ameitor, unde totul explodeaz n trei dimensiuni. Descoper intuitiv toate posibilitile zborului. Lsndu-si greutatea pe aceast arip, vireaz la dreapta. Urc, schimbnd unghiul btii din aripi. Coboar. Accelereaz... Bag de seam c pentru a lua un viraj perfect trebuie s-si nfig vrful aripilor ntr-o ax imaginar si s nu ezite s-si aseze corpul ntr-un unghi de peste patruzeci si cinci de grade. Femela 56 descoper c vzduhul nu e gol. Nici vorb! E plin de cureni. Unii dintre ei, "pompele", o fac s urce. n schimb golurile de aer o fac s piard nlime. Nu le poi repera dect observnd insectele care evolueaz ceva mai n fa -dup miscrile lor se poate anticipa... i e frig. La nlime e frig. Uneori vrtejurile, valurile de aer cldu sau rece, o fac s se nvrteasc ca un titirez. Un grup de masculi s-a avntat n urmrirea ei. Femela 56 ia vitez pentru a nu fi ajuns din urm dect de cei mai rapizi si mai tenace. E prima selecie genetic. Simte o atingere. Un mascul se prinde de abdomenul ei, se car pe ea, o escaladeaz. E destul de mic, dar a ncetat s mai bat din aripi si greutatea lui pare considerabil. Pierde puin din altitudine. Deasupra masculul se rsuceste pentru a nu fi jenat de btile aripilor. Complet dezechilibrat, masculul si curbeaz abdomenul pentru a ajunge cu organul la sexul feminin. Ea asteapt curioas senzaiile. Furnicturi extrem de plcute ncep s-i cuprind tot corpul. Asta o face s-i vin o idee. Se rstoarn brusc n fa si porneste n picaj. O adevrat nebunie! Marele extaz! Viteza si sexul alctuiesc primul ei mare cocteil de plcere. Imaginea lui 327 i trece fugar prin minte. Vntul suier printre perisorii ochilor ei. O sev picant i nfioreaz antenele. O parte din mintea ei se transform ntr-o mare agitat. Lichide ciudate i curg din toate glandele. Toate se amestec si formeaz o mixtur care se vars n encefal. Cnd ajunge la vrful ierbii, femela si adun puterile si ncepe s bat iar din aripi. Acum urc din nou ca o sgeata. Cnd revine la un zbor normal, masculul nu mai e n apele lui. Picioarele i tremur violent iar mandibulele i se deschid si se nchid ntruna fr motiv. Stop cardiac. Apoi, cdere liber... La majoritatea insectelor, masculii sunt programai s moar dup primul contact sexual. Nu au dreptul dect la o singur mperechere, una si bun. Spermatozoizii prsesc corpul lund cu ei si viaa proprietarului. La furnici, ejacularea l ucide pe mascul. La alte specii, femela este cea care, dup ce e fecundat, si masacreaz binefctorul. Pur si simplu pentru c emoiile i-au strnit apetitul. Trebuie s recunoastem un fapt evident: universul insectelor este n ansamblu un univers de femele, mai exact de vduve. Masculii nu joac dect un rol episodic... Deja s-a prins de ea un al doilea mascul. Unul pleac, altul vine! Apoi un al treilea, si nc muli alii. Femela 56 nu-i mai numr. Cel puin saptesprezece-optsprezece s-au schimbat ntre ei pentru a-i umple spermateca cu gamei proaspei. Simte lichidul viu care i clocoteste n abdomen. Este rezerva de locuitori ai viitoarei sale ceti. Milioane de celule sexuale masculine care i vor permite s ou zilnic vreme de cincisprezece ani. n jurul ei, celelalte femele triesc aceleasi emoii. Vzduhul e plin de femele zburtoare, ducnd n spate unul sau mai muli masculi, care se acupleaz cu aceeasi femel. Caravane ale dragostei suspendate printre nori. Femelele sunt ameite de oboseal si fericire. Nu mai sunt prinese, sunt regine. Extazurile repetate le-au ameit de tot si le e din ce n ce mai greu s-si controleze direcia zborului. Chiar n acel moment, patru rndunici maiestuoase snesc dintr-un cires n floare. Nu zboar, ci alunec printre straturile de aer cu o nepsare care i nghea sngele n vine... Se npustesc cu ciocul deschis asupra furnicilor naripate si le nghit unele dup altele. 56 e si ea urmrit.

103 683 se afl n sala exploratorilor. Avea de gnd s continue singur ancheta, infiltrndu-se n termitiera de la est, dar i s-a propus s se alture unui grup de exploratoare care se pregtesc pentru "vnarea dragonului". ntr-adevr, o soprl fusese reperat n zona de psune a cetii Zoubi-zoubi-kan, care avea cel mai important septel de pduchi-de-frunz din toat Federaia 9 milioane de capete! Iar prezena unui astfel de saurian poate stingheri considerabil activitile pstorilor. Norocul face ca Zoubi-zoubi-kan s fie situat la limita estic a Federaiei, chiar la jumtatea drumului dintre cetatea termitelor si Bel-o-kan. Prin urmare, 103 683 a acceptat s plece n aceast expediie. n felul acesta, plecarea ei va trece neobservat. n jurul ei, celelalte exploratoare se pregtesc cu mult minuiozitate. si umplu pn la refuz gusa social cu rezerve energetice dulci si si mprospteaz ncrctura de acid formic. Apoi se ung cu bale de melc pentru a se proteja mpotriva frigului si (acum stiu asta) mpotriva sporilor de alternaria. Discut ntre ele despre vnarea soprlei. Unele o compar cu salamandrele sau cu broastele, dar majoritatea celor treizeci si dou de exploratoare sunt de acord c o soprl e mult mai greu de vnat. O furnic btrn pretinde c, dac li se taie coada, soprlele au puterea s-o fac s le creasc la loc! Toate rd de ea... O alta afirm c a vzut unul din acesti monstri stnd nemiscat ca o piatr timp de 10 u.t. Toate evoc relatrile primelor belokaniene care nfruntaser cu mandibulele goale acesti monstri pe vremea aceea, folosirea acidului formic nu era att de rspndit. 103 683 nu-si poate reine un fior. N-a mai vzut niciodat o soprl, iar perspectiva de a ataca una cu mandibulele sau chiar cu jetul de acid formic nu prea reuseste s-o linisteasc. si zice c la prima ocazie are s-o stearg. La urma urmelor, ancheta ei despre "arma secret a termitelor" este mai important pentru supravieuirea Cetii dect o vntoare sportiv oarecare. Exploratoarele sunt gata. Urc prin culoarele centurii exterioare, apoi ies la lumin prin iesirea nr. 7, numit "iesirea de la est". Mai nti trebuie s depseasc periferia Cetii. Nu e prea simplu. mprejurimile cetii Bel-o-kan sunt nesate de o mulime de lucrtoare si de rzboinice, unele mai grbite dect altele. Aici te confruni cu mai multe fluxuri. Unele furnici sunt ncrcate cu frunze, fructe, grune, flori sau ciuperci. Altele transport rmurele si pietre care vor servi ca material de construcie. Altele car vnat... Un adevrat vacarm de mirosuri. Vntorii si croiesc drum prin aglomeraie. Apoi traficul devine mai curgtor. Aleea se ngusteaz, transformndu-se ntr-un drum cu o lime doar de trei capete (nou centimetri), apoi de dou capete, apoi numai de un cap. Probabil c deja au ajuns departe de Cetate, nu mai percep mesajele colective. Grupul si-a tiat cordonul ombilical olfactiv si se constituie n unitate autonom. Se adopt formaia de "plimbare" si furnicile se aliniaz dou cte dou. n curnd se ntlnesc cu un alt grup de exploratoare. Probabil c astea au pit-o ru de tot. Mica lor trup nu mai numr dect o singur furnic nevtmat. Restul sunt mutilate. Unele nu mai au dect un picior si abia se trsc. Nici celor care nu mai au antene sau abdomen nu le merge mai bine. 103 683 nu a mai vzut lupttoare att de hrtnite de la Btlia Macilor. Se vede c au nfruntat ceva nfiortor... Poate arma secret? 103 683 vrea s intre n vorb cu o lupttoare mare care are mandibulele rupte. De unde vin? Ce s-a ntmplat? S-au ntlnit cu termitele? Cealalt si ncetineste mersul si, fr s rspund, si ntoarce faa spre ea. ngrozitor, orbitele sunt goale! Iar craniul e despicat de la gur pn la articulaia gtului. 103 683 se uit dup ea cum se ndeprteaz. Ceva mai ncolo, cade si nu se mai ridic. Are nc puterea s se trasc n afara drumului. n felul acesta cadavrul ei nu va ncurca trecerea. Femela 56 ncearc s execute un picaj strns pentru a scpa de rndunic, dar aceasta este de zece ori mai rapid. Deja un cioc mare i umbreste captul antenelor. Ciocul i acoper abdomenul, toracele, capul. Ciocul o depseste. Contactul cu cerul gurii e insuportabil. Apoi ciocul se nchide. Totul s-a sfrsit. SACRIFICIUL: Dac observi furnica, ai zice c nu e mnat dect de ambiii exterioare propriei sale existene. Un cap tiat va ncerca nc s se fac util muscnd picioarele adversarilor, tind o grun; un torace se va tr pentru a astupa o iesire n calea dusmanilor. Abnegaie? Fanatism faa

de cetate? ndobitocire datorat colectivismului? Nu, furnica stie s triasc si singur. Ea nu are nevoie de Roi; poate chiar s se si revolte. Atunci pentru ce se sacrific? n stadiul n care am ajuns cu cercetrile, as zice c din modestie. Se pare c pentru ea, propria moarte nu e un eveniment destul de important pentru a o deturna de la munca pe care a ntreprins-o n secundele precedente. EDMOND WELLS, Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. Ocolind copacii, moviliele de pmnt si tufisurile mrcinoase, exploratoarele continu s se fofileze n direcia orientului malefic. Drumul s-a ngustat, dar echipele din serviciul de drumuri sunt si ele acolo. Niciodat nu se neglijeaz cile de acces care duc de la o cetate la alta. Cantonierele smulg muschiul, deplaseaz rmurelele care bareaz drumul si fixeaz semnale odorante folosindu-se de o gland special, glanda lui Dufour. Lucrtoarele care circul din sens invers devin din ce n ce mai rare. Pe alocuri, au fost pusi pe sol feromoni indicatori: "La rspntia 29, ocolii printre pducei!" Ar putea s fie vorba de ultima urm a unei ambuscade de insecte inamice. Tot mergnd asa, 103 683 ntlneste surpriz dup surpriz. Nu a mai fost niciodat n aceast regiune. Pe aici sunt mntrci nalte de optzeci de capete! Specia este totusi caracteristic pentru regiunile din vest. Recunoaste si burei-puciosi, a cror duhoare fetid atrage mustele, si gogosi perlate; escaladeaz o urechius si-i calc fericit n picioare carnea moale. Descoper tot felul de plante ciudate: cnep slbatic, ale crei flori rein att de bine roua, papucii-doamnei, superbi si nelinistitori, parpian cu tij lung... Se apropie de o balsamin ale crei flori seamn cu niste albine, si comite imprudena s o ating. Imediat, fructele mature i explodeaz n fa, acoperind-o cu semine galbene si lipicioase! Bine c nu a fost o alternaria... Deloc descurajat, 103 683 se car pe o glbenea-de-pdure pentru a examina cerul mai de-aproape. Vede n vzduh albine care fac opturi pentru a le indica surorilor lor locul unde se afl florile cu polen. Peisajul devine din ce n ce mai slbatic. Circul mirosuri misterioase. Sute de mici fiine neidentificabile fug n toate prile. Nu pot fi reperate dect dup trosnetul frunzelor uscate. Cu capul nc plin de furnicturi, 103 683 se ntoarce la trup. Ajung, n pas de voie, n mprejurimile cetii federale Zoubi-zoubi-kan. De departe, ai zice c e un boschet ca oricare altul. Dac n-ar fi mirosul si drumul trasat, nimeni n-ar bnui c pe-acolo se afl un oras. Cu toate c Zoubi-zoubi-kan e o cetate clasic de furnici roscate, avnd un trunchi de copac, un dom din crengue si gropi de gunoi. Dar totul e ascuns de arbusti. Intrrile sunt situate la nlime, aproape de vrful domului. Ajungi la ele trecnd printr-un plc de ferigi si de trandafiri slbatici. Ceea ce si fac exploratoarele. nuntru e o ntreag viermuial. Pduchii-de-frunz nu se disting usor, au aceeasi culoare ca frunzele. Dar antenele si ochii avizai repereaz fr dificultate mii de negi mici si verzi, care cresc ncet, pe msur ce "pasc" seva. Pduchii-de-frunz si furnicile ncheiaser cu mult timp n urm o nelegere. Ei le hrneau pe furnici, iar ele n schimb i protejau. De fapt, unele ceti taie aripile acestor "vaci cu lapte" si le dau propriile lor mirosuri-pasaport. E mai comod pentru paza cirezilor... Si Zoubi-zoubi-kan practic aceast smecherie. Ca o rsplat, sau poate din pur modernism, s-au construit la etajul doi niste staule grandioase, echipate cu tot confortul necesar pentru ca pduchii-de-frunz s duc o via plcut. Doicile furnici le ngrijesc aici oule cu aceeasi atenie cu care se ocup de propriile lor ou. Fr ndoial c asa se si explic importana neobisnuit si aspectul prosper al septelului local. 103 683 si tovarsele ei se apropie de o ciread ocupat cu "vampirizarea" unei crengi de mces. Lanseaz dou-trei ntrebri, dar pduchii-de-frunz si in mai departe trompa nfipt n carnea vegetal fr s le acorde nici cea mai mic atenie. n fond, poate c nici mcar nu cunosc limbajul odorant al furnicilor... Exploratoarele o caut cu antenele pe pstori. Dar nu dau de nimeni. n momentul acela se ntmpl ceva ngrozitor. Trei buburuze si dau drumul n mijlocul cirezii. Aceste slbticiuni de temut seamn panic n rndul bieilor pduchi, care, din cauza aripilor retezate, nu sunt n stare s fug.

Din fericire, lupii le fac pe pstorie s ias la iveal. Dou furnici zoubizoubikaniene sar din spatele unei frunze, unde se ascunseser pentru a-i surprinde mai bine pe prdtorii rosii ptai cu negru, pe care i trsnesc cu jeturi de acid bine intite. Apoi dau fuga s linisteasc cireada de pduchi-de-frunz nc speriat. i mulg, i bat usor pe abdomen, le mngie antenele. Pduchii dau la iveal o bsic mare de zahr transparent. Preiosul mierat. n timp ce absorb aceast licoare, pstoriele zoubizoubikaniene le zresc pe exploratoarele belokaniene. Si le salut. Contact antenar. Am venit ca s vnm soprla, emite una dintre ele. n acest caz, trebuie s mergei mai departe spre est. Un astfel de monstru a fost reperat n direcia postului Guaye-Tyolot. n loc s le ofere o trofalaxie, dup cum se obisnuieste, pstoriele le propun s se hrneasc direct de la surs. Exploratoarele nu asteapt s li se spun de dou ori. Fiecare si alege un pduche-de-frunz si se apuc s-i gdile usor abdomenul pentru a mulge deliciosul mierat. n interiorul gtlejului era ntuneric si puea. Femela 56, ud toat de bale, alunec acum pe gtul psrii de prad. Neavnd dini, pasrea nu a mestecat-o, asa c e nc ntreag. Nici nu-i trece prin minte s se resemneze; o dat cu ea, ar disprea un oras ntreg. Cu un efort suprem, 56 si nfige mandibulele n carnea neted a esofagului. Acest reflex o salveaz. Rndunica sughite, tuseste si azvrle departe alimentul iritant. Orbit, femela 56 ncearc s zboare, dar aripile nclite sunt mult prea grele. Cade drept n mijlocul unui fluviu. n jurul ei se prbusesc masculi n agonie. Detecteaz n naltul cerului zborul neregulat a vreo douzeci de surori care au supravieuit trecerii rndunelelor. Epuizate, toate femelele pierd nlime. Una aterizeaz pe un nufr, unde dou salamandre se reped imediat la ea, o ajung si o fac bucele. Celelalte regine sunt scoase pe rnd din jocul vieii de porumbei, broaste, crtie, serpi, lilieci, arici, gini, puisori... Pn la urm, din cele o mie cinci sute de femele care si-au luat zborul, numai sase au supravieuit. 56 face parte dintre ele. Scpat ca prin minune. Trebuie s triasc. Trebuie s ntemeieze propria ei cetate si s rezolve enigma armei secrete. Stie c va avea nevoie de ajutor si c va putea conta pe mulimea prietenoas care i populeaz deja pntecul. Va fi suficient s o aduc pe lume... Dar mai nti s scape de acolo... Calculnd unghiul razelor de soare, 56 afl punctul ei de cdere, pe fluviul din est. Un loc nu prea recomandabil, cci, desi e adevrat c pe toate insulele din lume exist furnici, nu se stie cum au ajuns acolo, dat fiind c nu pot s noate. O frunz trece pe lng ea si 56 se aga cu toat fora mandibulelor. si agit cu frenezie picioarele din spate, dar acest mod de propulsare d rezultate mizerabile. Se trste asa la suprafa de o bun bucat de vreme cnd, deodat, se profileaz o umbr urias. Un mormoloc? Nu, e de o mie de ori mai mare dect un mormoloc. Femela 56 distinge o form lung si subire, cu pielea neted si dungat. O apariie inedit pentru ea. E un pstrv! Tot felul de crustacee mici, ciclopi, dafnii fug din faa monstrului. Iar el se cufund, apoi revine la suprafa n direcia reginei care se cramponeaz, nspimntat, de frunza ei. Cu toat puterea nottoarelor, pstrvul se avnt despicnd suprafaa apei. Pstrvul pare suspendat n aer, n timp ce un val mare o zglie cu brutalitate pe furnic. Pestele deschide o gur narmat cu dini fini si nghite o musculi care zbura pe-acolo. Apoi se rsuceste cu o miscare a cozii si recade n universul su cristalin... strnind o maree care o acoper pe furnic. Cteva broaste se ntind deja si plonjeaz pentru a-si disputa aceast regin si caviarul ei. 56 reuseste s revin la suprafa dar un vrtej o trage din nou, spre adncurile neospitaliere. Broastele o urmresc. Frigul o ncremeneste. si pierde cunostina. Nicolas se uita la televizor, n sala de mese, mpreun cu noii lui prieteni, Jean si Philippe. n jurul lor, ali orfani, cu obrajii mbujorai, se lsau legnai de succesiunea nentrerupt a imaginilor. Scenariul filmului le ptrundea, prin ochi si prin urechi, pn n memoria creierului, cu viteza de 500 km/h. Un creier omenesc poate s stocheze pn la saizeci de miliarde de informaii. Iar cnd aceast memorie e saturat, se face n mod automat curenie, informaiile considerate mai puin importante sunt uitate. Nu rmn dect amintirile traumatizante si regretul bucuriilor trecute. n ziua aceea, chiar dup serial, avea loc o dezbatere despre insecte. Majoritatea tinerilor se mprstiar, psreasca stiinific nu-i pasiona.

" Profesore Leduc, suntei considerat, alturi de profesorul Rosenfeld, unul dintre cei mai mari specialisti europeni n materie de furnici. Ce v-a ndemnat s studiai furnicile? ntr-o zi, deschiznd dulapul din buctrie, am dat nas n nas cu o coloan format din aceste insecte. Am stat ore ntregi s le privesc cum lucreaz. Era pentru mine o lecie de via si de modestie. Am ncercat s aflu mai multe despre ele... Asta e tot. (Rse. ) Ce v deosebeste de cellalt mare om de stiin care este profesorul Rosenfeld? Ah, profesorul Rosenfeld! nc n-a iesit la pensie? (Rse din nou. ) Nu, serios vorbind, nu facem parte din aceeasi scoal. Stii c exist mai multe feluri de a nelege aceste insecte... nainte se credea c toate speciile sociale (termite, albine, furnici) erau regaliste. Era simplu, dar gresit. S-a observat c la furnici, regina nu are de fapt nici o putere n afara aceleia de a naste. La furnici exist chiar o mulime de forme de guvernmnt: monarhie, oligarhie, triumvirat de rzboinice, democraie, anarhie etc. Uneori, cnd cetenii nu sunt mulumii de guvernarea lor, ei se revolt si asistm la adevrate rzboaie civile n interiorul furnicarului. Fantastic! Pentru mine, si pentru scoala zis german din care fac parte, organizarea lumii furnicilor este bazat cu precdere pe o ierarhie de caste, si pe dominarea unor indivizi alfa, mai dotai dect media, care conduc grupuri de lucrtoare... Pentru Rosenfeld, care e legat de scoala zis italian, toate furnicile sunt organic anarhiste, nu exist alfa, nu exist indivizi mai dotai dect media, iar liderii apar uneori, spontan, doar n vederea rezolvrii unor probleme practice, existena lor fiind temporar. Nu neleg prea bine. S zicem c scoala italian crede c orice furnic poate s fie sef din clipa n care-i vine o idee original, care le intereseaz pe celelalte. n timp ce scoala german crede c misiunile sunt conduse ntotdeauna de anumite furnici cu caracter de sef. Cele dou scoli sunt chiar att de diferite? S-a ntmplat deja ca la marile congrese internaionale lucrrile s se transforme n reprize de pugilat, dac asta voiai s stii. E mereu aceeasi veche rivalitate dintre spiritul saxon si cel latin, nu? Nu. Aceast btlie e mai curnd comparabil cu cea care i pune fa n fa pe partizanii nnscutului si pe cei ai dobnditului. Omul se naste cretin sau devine asa pe parcurs? Este una din ntrebrile la care ncercm s rspundem studiind societile de furnici! Dar de ce nu facei aceste experiene pe iepuri sau pe soareci? Furnicile ne ofer ocazia formidabil de a vedea o societate funcionnd, o societate compus din mai multe milioane de indivizi. E ca si cum ai observa o lume. Dup cte stiu, nu exist orase cu cteva milioane de iepuri sau de soareci..." Semn cu cotul. Ai auzit, Nicolas? Dar Nicolas nu asculta. Chipul acela, ochii aceia galbeni, el i mai vzuse. Unde? Cnd? ncerc s-si aduc aminte. Exact, acum si amintea. Era omul care lega cri. Pretinsese c se numea Gougne, dar era una si aceeasi persoan cu acest Leduc, care se ddea mare la televizor. Aceast descoperire l cufund pe Nicolas ntr-un noian de gnduri. Dac profesorul minise, o fcuse doar ca s pun mna pe enciclopedie. Coninutul ei poate c era preios pentru studiul furnicilor. Probabil c era acolo jos. Precis c era n pivni. Dup ea umblau cu toii: tata, mama si acest Leduc. Trebuia s gseasc blestemata asta de enciclopedie si atunci va nelege totul. Se ridic n picioare. Unde te duci? Nu rspunse. Credeam c te intereseaz furnicile! Merse pn la us, apoi alerg n camera lui. Nu va avea nevoie de multe lucruri. Doar scurta lui preferat de piele, briceagul si nclrile mari cu talp de crep. Strbtu holul vast de la intrare. Supraveghetorul nu-i ddu nici o atenie. Fugi de la orfelinat. De departe, din Guaye-Tyolot nu se zreste dect un fel de crater rotunjit. Ca un musuroi de crti. "Postul avansat" este un mini-furnicar, ocupat de vreo sut de indivizi. El funcioneaz doar din aprilie pn n octombrie, rmnnd gol toat toamna si toat iarna. Aici, ca si la furnicile primitive, nu exist regin, nici lucrtoare, nici rzboinice. Toat lumea face de toate n acelasi timp. n consecin, nimeni nu se jeneaz s critice febrilitatea marilor ceti. Se ironizeaz blocrile de circulaie, nruirea culoarelor, tunelele secrete care i transform un

oras ntr-un mr viermnos, lucrtoarele hiperspecializate care nu mai stiu s vneze, portresele oarbe zidite pe via n culoarele lor nguste... 103 683 inspecteaz postul. Guaye-Tyolot e format dintr-un grnar si o mare sal principal. Aceast ncpere are n tavan un orificiu, prin care se strecoar dou raze de soare, luminnd zeci de trofee de vntoare, piei golite de coninut, agate de perei. Curenii de aer suier trecnd prin ele. 103 683 se apropie de aceste cadavre multicolore. O autohton vine s-i mngie antenele. i arat acele fiine superbe, pentru uciderea crora se ntrebuinaser tot felul de viclesuguri de-ale furnicilor. Animalele sunt acoperite cu acid formic, substan care permite si conservarea cadavrelor. Se gsesc acolo, aliniai cu grij, tot felul de fluturi si alte insecte de mrimi, forme si culori dintre cele mai variate. Si totusi, din colecie lipseste un animal bine cunoscut: regina termit. 103 683 ntreab dac au probleme cu vecinele termite? Autohtona si ridic antenele pentru a-si arta surpriza. nceteaz s mai molfie din mandibule si ntre ele se asterne o tcere olfactiv apstoare. Termite? Antenele i se las n jos. Nu mai are nimic de emis. Oricum, are treab, o transare n curs. A pierdut destul timp. Salut. ntoarce spatele, gata s-o stearg de acolo. 103 683 insist. Cealalt pare acum de-a dreptul cuprins de panic. Antenele i tremur puin. E ct se poate de limpede c vorba "termit" i evoc ceva cumplit. A vorbi despre acest subiect pare mai presus de puterile ei. Fuge spre un grup de lucrtoare care chefuiesc din plin. Acestea, dup ce si-au umplut gusa social cu alcool din miere de flori, si degust reciproc abdomenul, formnd un sir lung care se nchide la capete. Cinci exploratoare afectate postului avansat si fac n acel moment o intrare destul de zgomotoas. mping n faa lor o omid. Am gsit asta. Lucrul cel mai extraordinar este c produce miere! Cea care a emis stirea o bate usor pe captiv cu vrful antenelor. Apoi asaz jos o frunz si, de ndat ce omida ncepe s mnnce, furnica i sare n spate. Omida se arcuieste, dar zadarnic. Furnica i nfige ghearele n coaste, se prinde bine, se ntoarce si i linge ultimul segment pn cnd din el se scurge o licoare. Toat lumea o felicit. Toi si trec din mandibul n mandibul acest mierat necunoscut. Savoarea lui e diferit de cea pe care o are mieratul pduchilor-de-frunz. E mai gros si las n gur un gust mai pronunat de sev. n timp ce 103 683 gust din acea licoare exotic, o anten i atinge usor capul. S-ar prea c esti n cutarea unor informaii despre termite. Cea care a lansat acest feromon pare foarte, foarte btrn. Are toat carapacea zgriat de lovituri de mandibul. 103 683 si las antenele pe spate n semn de ncuviinare. Urmeaz-m! Se numeste rzboinica 4 000. Are capul turtit ca o frunz. Ochii i sunt minusculi. Cnd emite, efluviile ei tremurtoare sunt foarte slabe n alcool. Poate c de aceea a inut s discute ntr-o cavitate foarte mic, practic nchis. Nu-i fie team, aici putem vorbi, gaura asta e ncperea mea. 103 683 o ntreab ce stie despre termitiera de la est. Cealalt si deprteaz antenele. De ce te intereseaz acest subiect? N-ai venit dect pentru vnarea soprlei, nu? 103 683 se hotrste s joace cu crile pe fa cu aceast btrn asexuat. i povesteste c o arm secret si de neneles a fost folosit mpotriva lupttoarelor din La-chola-kan. La nceput s-a crezut c e isprava piticelor, dar nu erau ele. Asa c bnuielile lor s-au ndreptat, normal, spre termitele din est, cel de-al doilea mare inamic al lor... Btrna si ndoaie antenele n semn de surpriz. Nu a auzit niciodat de aceast ntmplare. O examineaz pe 103 683 si ntreab: Arma secret i-a smuls cel de al cincilea picior? Tnra lupttoare i rspunde c nu. Si-a pierdut piciorul n Btlia Macilor, cnd a fost eliberat cetatea La-chola-kan. 4 000 e cuprins imediat de entuziasm. Si ea a fost acolo! Ce legiune? A 15-a, dar tu? A 3-a! La ultima sarj, una dintre ele lupta n flancul stng, iar cealalt n flancul drept. Schimb cteva amintiri. ntotdeauna sunt multe nvminte de tras n urma unei btlii. De exemplu, 4000 a remarcat la nceputul fiecrei lupte folosirea musculielor-mesager mercenare. Dup prerea ei este vorba de o metod de comunicare la mare distan mult superioar tradiionalelor "alergtoare".

Lupttoarea belokanian, care nu observase nimic, o aprob din toat inima. Apoi se grbeste s revin la subiect. De ce nu vrea nimeni s-mi vorbeasc de termite? Btrna rzboinic se apropie. Capetele lor se ating usor. Si aici se petrec lucruri foarte ciudate... Efluviile ei sugereaz misterul. Foarte ciudate, foarte ciudate... cuvintele ricoseaz n ecou olfactiv din perei. Apoi 4 000 i spune c de la o vreme nu a mai fost vzut nici o termit din cetatea de la est. nainte, treceau fluviul pe la Sate pentru a trimite spioane n vest. Acest lucru se stia si erau, de bine, de ru, controlate. Dar acum nu mai sunt pe-acolo nici mcar spioane, nu mai e nimic. Un dusman care atac e ngrijortor, dar un dusman care dispare e si mai derutant. Pentru c nu mai avusese loc nici cea mai mic ncierare cu cercetasele termite, furnicile de la postul Guaye-Tyolot se hotrser s spioneze si ele. O prim echip de exploratoare a plecat ntr-acolo. Nu s-a mai stiut nimic despre ea. A urmat o a doua, care a disprut si ea n acelasi fel. Atunci s-a crezut c e vorba de o soprl sau de vreun arici deosebit de lacom. Dar nu, dup atacul unui prdtor, totdeauna rmne cel puin un supravieuitor, chiar rnit. Acolo ns s-ar fi zis c lupttoarele s-au evaporat ca prin minune. Asta mi aminteste ceva..., ncepe 103 683. Dar btrna nu vrea s-si ntrerup istorisirea. Dup esecul primelor dou expediii, rzboinicele din Guaye-Tyolot au hotrt s joace totul pe a singur carte. Au trimis o mic legiune de cinci sute de lupttoare narmate pn n dini. De data asta a existat o supravieuitoare. Se trse pe o distan de mii de capete si murise n chinuri cumplite chiar nainte de a ajunge la cuib. I-au examinat cadavrul si au constatat c nu prezenta nici cea mai mic ran. Iar antenele nu suferiser de pe urma nici unei lupte. S-ar fi zis c moartea a dat peste ea din senin. nelegi acum de ce nimeni nu vrea s-i vorbeasc despre termitiera de la est? 103 683 nelege. Dar mai curnd e satisfcut, sigur c e pe drumul cel bun. Dac misterul armei secrete are o soluie, drumul pentru gsirea ei trece neaprat prin termitiera din est. HOLOGRAFIA: Punctul comun dintre creierul uman si furnicar poate fi simbolizat prin imaginea holografic. Ce este holografia? O suprapunere de benzi gravate care, reunite si luminate dintr-un anumit unghi, dau impresia unei imagini n relief. n realitate, aceasta exist peste tot si nicieri n acelasi timp. Din unirea benzilor gravate s-a nscut altceva, o a treia dimensiune: iluzia reliefului. Fiecare neuron din creierul nostru, fiecare individ din furnicar dein totalitatea informaiei. Dar colectivitatea este necesar pentru a se manifesta constiina, "gndirea n relief". EDMOND WELLS, Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. Cnd femela 56, devenit acum regin, si vine n fire, se afl pe o plaj mare de pietris. Cu siguran c scpase de broaste datorit unui curent rapid. Ar dori s-si ia zborul dar aripile i sunt nc ude. E obligat s astepte... si cur metodic antenele, apoi adulmec aerul. Unde se afl? Mcar de n-ar fi czut de partea cealalt a rului! si agit antenele cu 8 000 de vibraiile secund. Simte n jur frnturi de mirosuri cunoscute. A avut noroc: se afl pe malul vestic al fluviului. Totusi, nu simte nici cel mai slab feromon-pist. Va trebui s se apropie ceva mai mult de cetatea central pentru a putea lega de Federaie viitoarea ei cetate. n sfrsit, si ia zborul. Ctre vest. Deocamdat nu va putea s mearg prea departe. Muschii aripilor i sunt obosii si zboar aproape de nivelul pmntului. Se ntorc amndou n sala principal de la Guaye-Tyolot. De cnd se stie c 103 683 s-a interesat de termitele din est, toate o evit de parc ar fi infectat cu alternaria. Dar nu le d nici o importan, concentrat numai asupra misiunii ei. n jurul ei, belokanienele fac schimburi alimentare cu guayetyolotienele, trofalaxia oferind unora posibilitatea s guste substana extras din omizi slbatice, iar celorlalte, din ultima recolt

de ciuperci de cresctorie. Apoi, dup efluvii diverse, conversaia abordeaz si subiectul vntoarei de soprle. Gazdele povestesc c, nu de mult, au fost reperate trei soprle care terorizau cirezile de pduchi-de-frunz din zoubi-zoubi-kan. Se pare c distruseser deja dou cirezi de cte o mie de capete si toate pstoriele care le nsoeau... Existase o faz de panic. Pstoriele nu-si mai duceau animalele dect prin culoarele protejate, spate n miezul ramurilor. Dar datorit artileriei acide, pn la urm reusiser s resping cei trei dragoni. Doi plecaser departe. Al treilea, rnit, se instalase pe o piatr la cincizeci de capete de-aici. Legiunile zoubizoubikaniene i tiaser deja coada. Trebuia s se profite repede de aceast ocazie si s lichideze fiara mai nainte ca ea s-si recapete forele. E adevrat c soprlelor le creste coada la loc? ntreab o exploratoare. I se rspunde c da. ns nu creste aceeasi coad. Dup cum spune Matca: niciodat nu regsesti exact ceea ce ai pierdut. Cea de-a doua coad nu are vertebre, e mult mai moale. Gazdele le mai ofer si alte informaii. Soprlele sunt foarte sensibile la variaiile vremii, mult mai mult dect furnicile. Dac au absorbit mult energie solar, rapiditatea lor de reacie e fantastic. Dar cnd le e frig, toate gesturile le sunt ncetinite. Pentru ofensiva de a doua zi, atacul trebuie s se bazeze pe acest fenomen. Ideal ar fi ca saurianul s fie atacat chiar din zori. Noaptea l va rci si va fi ntr-o stare de letargie. Dar si corpul nostru se va rci! semnaleaz foarte judicios o belokanian. Nu si dac folosim tehnicile de rezisten la frig ale piticelor, i replic o furnic-vntor. Ne vom ndopa cu substane zaharoase si alcool pentru energie si ne vom unge carapacele cu bale asa nct caloriile s nu ias prea repede din corpurile noastre. 103 683 ascult toate aceste discuii cu o anten distrat. Ea se gndeste la misterul termitierei, la dispariiile inexplicabile povestite de btrna rzboinic. Prima guayetyolotian, cea care i artase trofeele si care refuzase s vorbeasc despre termite, se apropie de ea. Ai discutat cu 4 000? 103 683 i rspunde c da. Atunci nu ine cont de ce i-a spus. E ca si cum ai fi stat de vorb cu un cadavru. Acum cteva zile a fost nepat de un ichneumon... Un ichneumon! 103 683 se nfioreaz de oroare. Ichneumonul este acea viespe echipat cu un stilet lung care perforeaz noaptea cuiburile furnicilor pn cnd d peste un corp cald. l neap si-si depune n el oule. E unul dintre cele mai cumplite cosmaruri ale larvelor de furnici: o sering care se iveste din tavan si care tatoneaz n cutarea unor crnuri moi n care s-si adposteasc progenitura. Aceasta creste apoi linistit n organismul gazd, nainte de a se transforma n larve vorace care ronie organismul viu pe dinuntru. Vestea nu rmne fr urmri: 103 683 viseaz n noaptea aceea o tromp teribil care o urmreste pentru a-i inocula puii ei carnivori! Codul de intrare nu fusese schimbat. Nicolas si pstrase cheile; asa c rupse sigiliul poliiei si intr n apartament. De la dispariia pompierilor, nimeni nu se mai atinsese de nimic. Usa pivniei rmsese chiar larg deschis. Pentru c nu avea lantern, Nicolas si asum fr complexe sarcina de a fabrica o tor. Reusi s rup un picior de mas, s fixeze la un capt mai multe hrtii mototolite si s-i dea foc. Lemnul se aprinse fr probleme, arznd cu o flacr mic dar omogen, fcut s dureze si rezistnd n acelasi timp curenilor de aer. Si porni de ndat n jos, pe scara n spiral, innd ntr-o mn tora, n cealalt briceagul. Hotrt, cu maxifarele nclestate, biatul se simea n pielea unui erou. Cobor, cobor, nvrtindu-se ntruna. Nu se mai termina. I se prea c trecuser ore ntregi, i era foame, i era frig, dar avea ambiia s nving. ncepu s coboare si mai repede, surescitat, si se apuc s rcneasc sub bolta grosolan, ba chemndu-si pe rnd prinii, ba scond strigte rzboinice. Pasul lui avea acum o siguran extraordinar, zburnd de pe o treapt pe alta fr cel mai mic control constient. Deodat se trezi n faa unei usi. O deschise cu hotrre. Dou cete de sobolani care se bteau o luar la sntoasa la apariia acelui copil care urla, nconjurat de scntei. Cei mai btrni sobolani si fceau griji; de la o vreme se nmuleau vizitele celor "mari". Ce s nsemne asta? Mcar de n-ar da asta foc ascunztorilor cu femele gravide! Nicolas si continu coborrea; nainta att de repede nct nici nu vzuse sobolanii... Mereu trepte, mereu inscripii ciudate pe care cu siguran c de data asta nu le va citi. Deodat, un

zgomot (flap, flap) si o atingere. Un liliac i se ag de pr. Groaz. ncerc s se elibereze, dar animalul prea lipit de capul lui. Vru s-l alunge cu tora dar nu reusi dect s-si ard trei suvie. Url si-si relu cursa. Liliacul rmnea asezat pe capul lui ca o plrie. Nu-l prsi dect dup ce-i luase puin snge. Nicolas nu mai simea oboseala. Rsuflnd zgomotos, cu inima btndu-i gata s se sparg, biatul se lovi deodat de un zid. Czu, dar se ridic imediat. Tora nu se stinsese. Plimb flacra prin faa lui. Era ntr-adevr un zid. Mai mult dect att: Nicolas recunoscu plcile de beton si oel crate de tatl lui. Iar cimentul de la mbinri era mea proaspt. Tticule, mmico, rspundei dac suntei acolo! Dar nu, nimic, numai ecoul agasant. Probabil, totusi, c era aproape de int. Zidul acela, ar fi putut s jure, trebuia s se trag ntr-o parte... pentru c asa se ntmpl n filme, si pentru c nu exista us. Ce ascundea oare zidul? Nicolas gsi n sfrsit aceast inscripie: Cum faci patru triunghiuri echilaterale din sase chibrituri? Si chiar dedesubt se gsea un mic cadran cu taste. Nu avea cifre, ci litere. Douzeci si patru de litere care probabil c permiteau formarea cuvntului sau frazei care rspundea la ntrebare. Trebuie s gndesc altfel, fcu el cu glas tare. Rmase stupefiat, cci cuvintele i veniser de la sine. Se gndi mult vreme, fr a ndrzni s ating cadranul. Apoi n el se fcu o tcere ciudat, o tcere enorm care l goli de orice gnd. Dar care, n mod inexplicabil, l ndemn s bat o succesiune de opt litere. Se auzi huruitul molcom al unui mecanism si... zidul se trase ntr-o parte! Exaltat, gata de orice, Nicolas psi nainte. Dar puin dup aceea zidul reveni la locul lui, iar curentul de aer provocat de aceast miscare stinse ciotul de tor rmas. Cufundat ntr-o bezn de neptruns, descumpnit, Nicolas fcu cale ntoars. Dar de partea aceasta a zidului, nici urm de tastele vreunui cod. ntoarcerea pe unde venise nu mai era posibil. si rupse unghiile de plcile de beton si oel. Tatl lui fcuse treab bun, nu degeaba era specialist n broaste si ncuietori. CURENIA: Ce e mai curat dect o musc? Aceast creatur se spal n permanen, ceea ce pentru ea nu este o datorie ci o nevoie. Dac toate antenele si faetele nu sunt de o curenie impecabil, atunci ea nu va putea repera alimentele ndeprtate si nu va vedea mna care cade peste ea ca s-o striveasc. Curenia la insecte este un element de supravieuire major. EDMOND WELLS, Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. A doua zi, presa de senzaie titra pe prima pagin: "Pivnia blestemat de la Fontainebleau a fcut o nou victim! Noul disprut: singurul fiu al familiei Wells. Ce face poliia?" Pianjenul arunc o privire din vrful ferigii lui. E foarte sus. Secret o pictur de mtase lichid, o lipeste de frunz, merge pn la margine si sare n gol. Cderea dureaz o vreme. Firul se ntinde ce se ntinde, apoi se usuc, devine dur si l opreste exact nainte de a atinge solul. Era gata s se striveasc ca un fruct copt. Muli din fraii lui fuseser zdrobii din cauza unei adieri reci neasteptate, care prelungise timpul de ntrire a mtsii. Pianjenul si agit cele opt picioare pentru a obine o miscare de pendulare, apoi, ntinzndu-le, reuseste s se prind de o frunz. Lipeste de ea captul firului. Dar cu o singur coard ntins nu ajungi prea departe. Repereaz un trunchi la dreapta si alearg la el. nc vreo cteva ramuri si cteva salturi Si gata, si-a fixat firele-suport. Ele vor suporta presiunea vntului si a przii. Ansamblul formeaz un octogon. Mtasea de pianjen e format dintr-o protein fibroas, fibroina, ale crei caliti de soliditate si impermeabilitate nu mai trebuie demonstrate. Unii pienjeni reusesc, dac sunt bine hrnii, s produc sapte sute de metri de mtase cu un diametru de doi microni, avnd o rezisten proporional egal cu cea a nailonului si de trei ori mai elastic. Si culmea e c dispun de sapte glande, dintre care fiecare produce un fir diferit: o mtase pentru firele de suport al pnzei; o mtase pentru firul de rapel; o mtase pentru firele din mijlocul pnzei; o mtase cu lipici pentru prinderile rapide; o mtase pentru protejarea oulor; o mtase

pentru construirea unui adpost; o mtase pentru ambalarea przii... n realitate, mtasea este prelungirea fibroas a hormonilor de pienjeni, asa cum feromonii sunt prelungirea volatil a hormonilor furnicilor. Pianjenul fabric deci un fir de rapel, apoi se aga bine de el. La cea mai mic alarm, si d drumul s cad, scpnd de primejdie fr eforturi inutile. De cte ori nu si-a salvat astfel viaa? Dup aceea ncruciseaz patru fire n centrul octogonului. Mereu aceleasi gesturi de o sut de milioane de ani... Lucrarea ncepe s capete form. Azi a hotrt s fac o plas din mtase uscat. Mtasea cu lipici e mai eficace, dar prea fragil. Tot praful, toate frnturile de frunze uscate se prind de ea. Mtasea uscat are o putere de captare mai slab, dar va rezista cel puin pn la cderea nopii. Dup ce a plasat corzile de susinere, pianjenul adaug vreo zece raze si si desvrseste lucrarea cu spirala central. sta e lucrul cel mai agreabil. Porneste de la o ramificaie de care si-a agat firul uscat si sare din raz n raz, apropiindu-se ct mai ncet posibil de centru, mereu n sensul rotaiei Pmntului. Face asta n felul lui. Nu exist n lume dou pnze de pianjen identice. La fel ca amprentele digitale ale oamenilor. Trebuie s strng ochiurile. Ajuns n centru, pianjenul cuprinde cu privirea esafodajul de fire pentru a-i aprecia soliditatea. Apoi se deplaseaz pe fiecare raz scuturnd-o cu cele opt picioare. Rezist. Cei mai muli pianjeni din regiune construiesc pnze de, 75/12. Saptezeci si cinci de spire de umplere la dousprezece raze. Dar el prefera 95/10, lucrtur fin. Poate c e mai bttor la ochi, dar e mai solid. Si dac tot foloseste mtase uscat, nu e cazul s se zgrceasc la cantitatea de fir. Altfel, insectele nu vor trece pe-acolo dect n vizit... Totusi, aceast lucrare de larg respiraie l-a golit de energie. Trebuie s mnnce, ct mai repede. E un cerc vicios. E nfometat pentru c a construit o pnz, dar chiar aceast pnz i va permite s mnnce. Cu cele douzeci si patru de gheare prinse de firele principale, pianjenul asteapt, ascuns sub o frunz. Fr mcar s recurg la unul din cei opt ochi ai lui, el simte spaiul si percepe n picioare cele mai mici unde ale aerului ambiant datorit pnzei, care reacioneaz cu sensibilitatea unei membrane de microfon. Aceast micu vibraie este o albin care traseaz opturi prin aer la dou sute de capete de acolo, pentru a indica celor din stupul ei un cmp cu flori. Aceast zvcnire usoar trebuie s fie o libelul. Libelula e delicioas. Numai c asta nu zboar n direcia potrivit pentru a-i servi lui ca dejun. Atingere puternic. Cineva a srit pe pnz. E un pianjen care ar vrea s-si nsuseasc munca altuia. Houle! Primul l alung repede, mai nainte de a se ivi vreo prad. Uite c simte n ultimul picior din stnga apropierea unui soi de musc venind dinspre est. Nu pare s zboare foarte repede. Dac nu-si schimb direcia, exist toate sansele s cad direct n capcana lui. Plaf! A czut. E o furnic naripat... Pianjenul care nu are nume, cci fiinele singuratice n-au nevoie s le recunoasc pe cele din aceeasi specie asteapt cu calm. Cnd era mai tnr, se lsa cuprins de entuziasm si pierduse din cauza asta o sumedenie de przi. Credea c orice insect prins n plasa lui era condamnat. Numai c n momentul contactului asta nu se ntmpl dect n proporie de cincizeci la sut. Factorul timp e decisiv. Trebuie s aib rbdare; prada cuprins de panic se nclceste singur. Asta e rafinamentul suprem al filozofiei arahneene: Nu exist tehnic mai bun de lupt dect aceea de a astepta ca adversarul tu s se distrug singur... Dup cteva minute se apropie pentru a-si examina mai bine prada. E o regin. O regin roscat, din imperiul de la vest, Bel-o-kan. A auzit deja de acest imperiu hipersofisticat. Se pare c milioanele lui de locuitori au devenit att de "interdependeni" nct nu mai stiu s se hrneasc singuri! Care e cstigul, si unde e progresul? Una din reginele lor... ine ntre ghearele lui o parte din viitorul acestor invadatori incorigibili. Nu poate suferi furnicile. Propria lui mam a fost alungat de o ceat de furnici-estoare rosii... Se uit chiors la prada lui care se zbate ntruna. Insectele astea stupide nu vor nelege niciodat c cel mai mare dusman al lor e tocmai propria lor zbatere. Iar furnica naripat, cu ct ncearc mai mult s scape, cu att mai mult se ncurc n mtase... provocnd de altfel stricciuni care l necjesc pe pianjen. Mnia femelei 56 se transform n dezndejde. Practic, nu mai poate s se miste. Cu corpul

deja nfsurat n mtasea fin, fiecare miscare mreste grosimea nvelisului. Nu-i vine s cread c a esuat prosteste dup ce trecuse prin attea ncercri. ntr-un cocon alb se nscuse, ntr-un cocon alb va muri. Pianjenul se mai apropie puin, verificnd n trecere firele stricate. 56 poate vedea astfel de aproape un superb animal portocaliu cu negru, echipat cu opt ochi verzi, asezai n form de coroan deasupra capului. Mncase si ea astfel de animale. Fiecruia i vine rndul s fie mncat... Animalul portocaliu cu negru scuip mtase peste ea. Pianjenul si zice c e mai bine s-o lege ct mai zdravn. Apoi scoate la iveal dou ngrijortoare crlige cu venin. Dar, n realitate, arahnidele nu ucid, nu imediat. Pentru c apreciaz carnea palpitnd, n loc s omoare prada, pianjenul o face s-si piard cunostina cu veninul lui sedativ si n-o trezeste dect pentru a o roni puin. n felul acesta se poate ndop dup pofta inimii cu carne foarte proaspt, bine adpostit n ambalajul ei de mtase. O astfel de degustare poate dura o sptmn ncheiat. 56 a auzit de acest procedeu. Se nfioar toat. E mai ru dect moartea. S i se amputeze treptat toate membrele... La fiecare trezire i se smulge ceva, apoi esti adormit din nou. De fiecare dat devii tot mai mic, pn n ceasul ultimei prelevri, cnd i se smulg organele vitale oferindu-i-se n sfrsit somnul eliberator. Mai bine s se autodistrug! Fugind de oribila si prea apropiata perspectiv a crligelor, ncepe s-si ncetineasc btile inimii. Chiar n acel moment o efemerid se loveste de pnz, cu un elan att de mare nct marginea mtsii o leag imediat fedeles... Nscut abia de cteva minute, avea s moar de btrnee dup cteva ore. Via efemer, via de efemerid. Trebuia s acioneze repede, fr s piard nici o fraciune de secund. Cum v-ai umple existena dac ai sti c v-ai nscut dimineaa ca s murii seara? Abia si-a luat adio de la cei doi ani de via larvar, c efemerida mascul pleac n cutarea unei femele pentru a se reproduce. Goan zadarnic dup nemurire prin intermediul progeniturii. Efemerida si va cheltui singura sa zi cu aceast cutare. Nu se gndeste nici la mncare, nici la odihn, nici s fac mofturi. Principalul lui dusman e Timpul. Fiecare secund e un adversar. Pe lng timp, cumplitul pianjen nu e dect un factor de ntrziere, nu un dusman n toat puterea cuvntului. Simte btrneea naintnd cu pasi mari n corpul lui. Peste cteva ceasuri va fi senil. S-a zis cu el! Degeaba s-a nscut. Ce nfrngere insuportabil... Efemerida se zbate. Partea proast cu pnzele de pianjeni este c de ce te misti, de aia te prind mai bine; iar dac nu misti, nici att nu te poi salva... Pianjenul se apropie si l mai leag cu cteva fire. Iat dou przi frumoase care i vor furniza toate proteinele necesare pentru fabricarea unei alte pnze, chiar mine. Dar pe cnd se pregteste din nou s-si adoarm victima, pianjenul percepe o vibraie diferit. O vibraie... inteligent. Tip tip tiptiptip tip-tip tip tip. E o femel! Vine pe un fir pe care l atinge usor pentru a emite un semnal: Sunt a ta, nu vin s-i fur hrana. Masculul nu a mai simit niciodat ceva att de erotic ca aceast vibraie. Tip tip tiptiptip. Ah, nu mai rezist, merge spre iubita lui (o tineric abia ajuns la a patra nprlire, n timp ce el are deja dousprezece). E de trei ori mai mare dect el, dar tocmai asta i place lui. i arat cele dou przi cu care-si vor reface forele, ceva mai trziu. Apoi se asaz n poziie de copulare. La pianjeni asta e o treab destul de complicat. Masculul nu are penis, ci un fel de eav genital dubl. Se grbeste s construiasc o int-pnz la scar redus, pe care o stropeste cu gameii lui. si umezeste apoi unul din picioare si l vr n receptaculul femelei. Repet gestul de mai multe ori, foarte surescitat. La rndul ei, tnra frumusee a czut ntr-un asemenea extaz nct nu se poate stpni: prinde deodat capul masculului si-l ronie. Acuma chiar c ar fi o prostie dac nu l-ar mnca n ntregime. Ei bine, a sfrsit cu masculul dar tot i mai e foame. Se repede la efemerid si i face viaa si mai scurt. Acum se ntoarce spre regina furnic; vznd c iar a venit momentul injeciei, aceasta intr n panic si ncepe s se zvrcoleasc. Hotrt lucru, 56 are noroc. Intrarea n scen a unui nou personaj, ce se iveste cu zgomot la orizont, repune totul n discuie. E tot una din acele gngnii din sud care au urcat recent spre nord. La drept vorbind o gnganie foarte mare, un crbus unicorn sau coleopter rinocer. Izbeste plasa chiar n mijloc, o ntinde ca pe un elastic... si o rupe. Plasa 95/10 e solid atta vreme ct nu se exagereaz. Frumosul serveel de mtase se rupe n suvie si fsii care planeaz usor n aer. Femela pianjen a srit deja, agndu-se de firul ei de rapel. Eliberat de laul alb, regina furnic se trste discret pe sol, incapabil s-si ia zborul, Dar pianjenul e preocupat de altceva. Escaladeaz o ramur pentru a-si construi un adpost

de mtase n cace-si va depune oule. Cnd puzderia ei de puisori vor iesi din ou, primul lupru pe care-l vor face va fi s-si mnnce mama. Asa se ntmpl la pianjeni, nimeni nu stie ce nseamn recunostina. Bilsheim! si ndeprt brusc receptorul de ureche, de parc ar fi fost o insect neptoare. Era sefa lui... Solange Doumeng. Alo? i-am dat niste ordine si nc n-ai fcut nimic. Ce tot faci? Astepi s dispar tot orasul n pivnia aia? Te cunosc eu, Bilsheim, nu i-e gndul dect la odihn! Numai c eu nu accept trntorii! Si-i cer s rezolvi acest caz n patruzeci si opt de ore! Dar, doamn... Nici o "doamn"! Gagiii ti au primit ordinele mele, nu mai ai altceva de fcut dect s cobori cu ei mine diminea; tot materialul va fi acolo. Asa c misc-i puin fundul, fir-ar dracu-al dracului! Se simi invadat de stres. Minile i tremurau. Nu era un om liber. De ce trebuia s se supun? Ca s scape de somaj, ca s nu fie exclus din societate. Aici si acum, singurul mod de a concepe libertatea era pentru el postura de vagabond, si nc nu era pregtit pentru o asemenea ncercare. Nevoia lui de ordine si de socializare intra n conflict cu dorina de a nu se supune voinei altora. Pe cmpul de btlie, adic n stomacul lui, se ivi un ulcer. Respectul fa de ordine cstig n faa nclinaiei spre libertate. Asa c se supuse. Trupa furnicilor-vntoare st ascuns n spatele unei stnci si observ soprla. Aceasta are pe puin saizeci de capete lungime (optsprezece centimetri). Platosa aspr, de un galben verzui presrat cu pete negre, provoac team si dezgust. 103 683 are impresia c petele acelea sunt petele de snge ale tuturor victimelor saurianului. Asa cum se asteptau, animalul e amorit de frig. Umbl dar cu ncetinitorul; ai zice c ezit nainte de a pune piciorul undeva. n momentul cnd soarele e gata s apar, este lansat un feromon. Pe el! Soprla vede npustindu-se asupra ei o armat de nimicuri negre si agresive. Se ridic ncet, deschide o gur roz n care danseaz o limb vioaie cu care le plesneste pe furnicile cele mai apropiate, le prinde si le vr pe gt. Apoi rgie scurt si se ndeprteaz cu viteza fulgerului. mpuinai cu vreo treizeci, vntorii rmn buimcii, cu rsuflarea tiat. Nu se asteptau ca un animal anesteziat de frig s aib attea resurse. 103 683, care nu poate fi bnuit de lasitate, este printre primii care spun c a ataca un astfel de animal echivaleaz cu o sinucidere. Citadela pare de necucerit. Pielea soprlei este o armur care nu poate fi strpuns de mandibule sau de acid. Iar talia si vioiciunea, chiar la temperatur sczut, i ofer o superioritate dificil de compensat. Totusi furnicile nu renun. Ca o hait de lupi minusculi, toate se avnt pe urmele monstrului. Trec n fug pe sub ferigi, lansnd feromoni amenintori, cu mirosuri de moarte. Asta nu-i sperie deocamdat dect pe limacsi, dar le ajut pe furnici s se simt invulnerabile. Dau peste soprl la vreo cteva mii de capete mai departe, lipit de scoara unui molid, ocupat, desigur, cu digeratul micului dejun. Trebuie s acioneze! Cu ct ntrzie mai mult, cu att cstig monstrul mai mult energie! Dac rmne att de rapid cnd e frig, nseamn c va deveni deosebit de puternic dup ce va fi ghiftuit de calorii solare. Forum antenar. Trebuie improvizat un atac. Se pune la punct o tactic. Mai multe rzboinice si dau drumul de pe o crac pe capul animalului. ncearc s-l orbeasc muscndu-i pleoapele si ncep s-i foreze nrile. Dar acest prim grup de comando esueaz. Soprla si sterge faa cu o lab enervat si nghite lupttoarele care nu se feresc la timp. Al doilea val de asediatoare a si pornit. Cnd ajung aproape la ndemna limbii, furnicile fac un ocol larg, de-a dreptul surprinztor... pentru a se npusti cu brutalitate asupra ciotului de coad. Dup cum spune Matca: Fiecare adversar are punctul lui slab. Gseste-l si nu nfrunta dect aceast slbiciune. Deschid cicatricea, arznd-o cu acid, si ptrund n interiorul saurianului, invadndu-i intestinele. Monstrul se rostogoleste cu burta n sus, pedaleaz cu picioarele din spate, si loveste pntecul cu labele din fa. Mii de ulcere l rod. n acel moment un alt grup reuseste n sfrsit s ptrund n nri, lrgindu-le si spnd n ele cu jeturi clocotitoare.

Chiar deasupra, alte furnici atac ochii. Reusesc s sparg acele bile moi, dar cavitile oculare se dovedesc niste fundturi; gaura nervului optic este prea ngust pentru ca pe acolo s se poat ajunge la creier. Atunci, furnicile se altur echipelor care ptrunseser deja adnc n nri... Soprla se zvrcoleste, si vr o lab n gur, ncercnd s striveasc furnicile care i strpung gtul. Prea trziu. ntr-un colisor al plmnilor, 4 000 s-a rentlnit cu tnra lui coleg 103 683. nuntru e ntuneric si nu vd nimic, cci asexuaii nu au oceli infrarosii. si mpreuneaz capetele antenelor. Haide, s profitm de faptul c surorile noastre sunt ocupate si s pornim n direcia termitierei din est. Vor crede c am fost ucise n lupt. Ies pe unde au intrat, prin ciotul cozii, care acum sngereaz din abunden. Mine, saurianul va fi tiat n mii de fsii comestibile. Unele vor fi acoperite cu nisip si crate la Zoubi-zoubi-kan; altele vor ajunge chiar la Bel-o-kan, si se va inventa o ntreag poveste epic pentru descrierea acestei vntori. Civilizaia furnicilor are nevoie de confirmri ale forei sale. Victoria asupra soprlelor este un lucru care i d mult ncredere n sine. AMESTECUL RASELOR: Ar fi fals s credem c n cuiburi nu exist prezene strine. Sigur, fiecare insect poart drapelul odorant al cetii sale, dar asta nu nseamn c e "xenofob" n sensul pe care l nelegem la oameni. De exemplu, dac amestecm ntr-un acvariu plin cu pmnt vreo sut de furnici formica rufa cu vreo sut de furnici lazius niger fiecare specie avnd regina ei fertil , bgm de seam c, dup cteva ncierri ncheiate fr mori si dup lungi discuii antenare, cele dou specii ncep s construiasc mpreun un furnicar. Unele culoare sunt croite pe msura furnicilor roscate, altele pe msura celor negre, dar ele se intersecteaz si se amestec n asa msur, nct dovada e f cut: nu exist o specie dominant care s ncerce s-o nchid pe cealalt ntr-un cartier rezervat, un ghetou din cetate. EDMOND WELLS, Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. Drumul care duce la teritoriile din est nu este curat nc. Rzboaiele mpotriva termitelor mpiedic orice proces de pacificare a regiunii. 4 000 si 103 683 se deplaseaz pe o crare unde au avut loc multe nfruntri. Fluturi veninosi superbi li se nvrtesc pe lng antene si asta le cam nelinisteste. Puin mai ncolo, 103 683 simte ceva care se misc sub piciorul ei drept. Identific n cele din urm niste acarieni, fiine minuscule numai vrfuri ascuite, antene, perisori si crlige, care migreaz n turm n cutarea unor nise pine cu praf. 103 683 e amuzat la vederea lor. Cnd te gndesti c pe aceeasi planet exist fiine asa de mici ca acarienii si altele asa de mari ca furnicile! 4 000 se opreste n faa unei flori. Deodat simte o durere puternic. n btrnul ei corp, care a trecut azi prin attea, tinerele larve de ichneumon s-au trezit n sfrsit la via. Fr ndoial c iau masa, nfulecnd ntr-o veselie organele interne ale srmanei furnici. 103 683 ncearc s o ajute cutnd n fundul gusii sociale cteva molecule de licoare de lomecuz. Dup ncierarea din subteranele de la Bel-o-kan, luase cu ea o cantitate infim, ca analgezic. O mnuise cu mult pruden si nu fusese contaminat cu aceast otrav delicioas. Durerile btrnei 4 000 se calmeaz imediat ce nghite licoarea. Totusi mai cere. 103 683 ncearc s-o conving c nu e bine, dar 4 000 insist, e gata s se ia la btaie ca s goleasc de preiosul drog mruntaiele colegei sale. n momentul n care vrea s sar si s-o loveasc, 4 000 alunec ntr-un fel de crater nisipos. O capcan de leul furnicilor! Acesta, sau mai exact larva sa, are un cap n form de lopat care i permite s sape aceste faimoase cratere. Dup aceea se ngroap n-ele si asteapt vizitatorii. 4 000 nelege, desi puin cam trziu, ce i s-a ntmplat. Orice furnic este, n principiu, destul de usoar ca s scape din aceast situaie neplcut. Numai c nainte de a-si fi putut ncepe ascensiunea, dou mandibule lungi prevzute cu vrfuri ascuite se ivesc din fundul gropii si arunc n ea cu nisip. Ajutor! Uit de suferinele provocate de paraziii din ea si de senzaia de frustrare provocat de contactul cu licoarea de lomecuz. i e fric, nu vrea s moar asa. Se zbate din toate puterile. Dar capcana leului furnicilor, ca si plasa de pianjen, e conceput s funcioneze tocmai pe principiul panicii care le cuprinde pe victime. Cu ct se zbate mai tare ca s ias din crater, cu att se nruie mai mult panta, trgnd-o spre fund... de unde leul furnicilor continu s o mproaste cu nisip fin.

103 683 si-a dat repede seama c nu-i poate ntinde un picior salvator fr s riste s cad si ea n capcan. Se ndeprteaz n cutarea unui fir de iarb suficient de lung si de solid. Btrna furnic si pierde rbdarea, scoate un strigt odorant si pedaleaz din ce n ce mai puternic n nisipul aproape lichid. Coborrea ei se accelereaz. Numai o distan de cinci capete o mai desparte de clesti. Vzui de aproape, clestii sunt ntr-adevr nspimnttori. Fiecare mandibul e zimat cu sute de mici dini ascuii, desprii printr-un fel de sulie lungi si curbate, n timp ce extremitatea formeaz o tij ascuit, capabil s perforeze fr prea mare greutate orice carapace de furnic. 103 683 reapare n sfrsit pe marginea craterului, de unde i ntinde tovarsei sale o prlu. Repede! Btrna furnic ridic picioarele s se agae de tij. Dar leul furnicilor n-are de gnd s renune la prad. Arunc frenetic cu nisip n ambele furnici, orbindu-le si asurzindu-le. Apoi arunc pietricele, care ricoseaz din chitin cu zgomote sinistre. 4 000, pe jumtate ngropat sub ele, continu s alunece. 103 683 se opinteste, cu tulpina strns ntre mandibule. Asteapt zadarnic o scuturtur. Chiar n momentul n care vrea s renune, un picior se iveste din nisip. Salvat! 4 000 sare n sfrsit afar din gaura morii. Jos, clestii avizi clmpne de furie si decepie. Leul furnicilor are nevoie de proteine pentru a se metamorfoza n adult. Ct va trebui s mai astepte ca o alt prad s alunece pn la el? 4 000 si 103 683 se spal si si ofer numeroase trofalaxii. De data asta, din meniu lipseste licoarea de lomecuz. Bun ziua, Bilsheim! Femeia i ntinse o mn inert. Da, stiu, esti surprins c m vezi aici. Dar de vreme ce acest caz se trgneaz si se ngreuneaz, de vreme ce prefectul se intereseaz personal de rezolvarea lui, iar n curnd o va face si ministrul, m-am hotrt s pun si eu umrul... Haide, nu face mutra asta, Bilsheim, glumesc doar. i-ai pierdut simul umorului? Btrnul poliist nu stia ce s rspund. Si asta dura de cincisprezece ani. Pe ea nu mergea s-o-iei cu "evident". Vru s se uite n ochii ei dar constat c erau ascunsi de o suvi de pr. Vopsit roscat. Asa era moda. La birou se spunea c se vopsise n aceast culoare pentru a legitima mirosul puternic pe care-l emana... Solange Doumeng se acrise serios de cnd cu menopauza. n principiu, ar fi trebuit s ia hormoni feminini pentru a compensa, dar i era fric s nu se ngrase. Hormonii rein apa, asta se stie; asa c strngea din dini, fcndu-i pe cei din jur s suporte dificultile transformrii ei ntr-o femeie btrn. De ce-ai venit? Vrei s cobori? o ntreb poliistul. Glumesti, biete! Nu, dumneata cobori. Eu stau aici. M-am pregtit, am cu mine tot ce-mi trebuie: termosul cu ceai si aparatul de emisie-recepie. Si dac mi se ntmpl ceva? Esti cumva fricos, de te gndesti imediat la ce e mai ru? i-am spus c inem legtura prin radio. Cum observi cel mai mic pericol, mi-l semnalezi, iar eu voi lua msurile necesare. Si n plus, am avut grij de toate, btrne; vei cobor cu material ultimul rcnet pentru misiuni delicate. Priveste: vei avea o frnghie de alpinist, arme. Fr a mai vorbi de vljganii stia. Art spre cei sase jandarmi n poziie de drepi. Galin plecase cu opt pompieri, dar asta nu l-a ajutat prea mult... mormi Bilsheim. Dar nu aveau nici arme, nici legtur radio! Haide, Bilsheim, nu face mutre. Nu voia s lupte. Jocurile bazate pe for si intimidare l exasperau. A lupta mpotriva Solangei nsemna s te transformi si tu n Doumeng. Era acolo ca buruienile n grdin. Trebuia s ncerce s creasc fr s fie contaminat. Bilsheim, comisar dezamgit, mbrc un costum de speolog, si leg frnghia de alpinist n jurul mijlocului si-si ag la bru aparatul de emisie-recepie. Dac nu m mai ntorc, as vrea ca toate bunurile mele s fie date orfelinatului Poliiei. Las prostiile, drag Bilsheim. Te vei ntoarce si ne vom duce cu toii la restaurant s srbtorim evenimentul. Dac nu m mai ntorc, as vrea s v spun ceva... Ea ncrunt din sprncene. Haide, fr copilrii, Bilsheim! As vrea s v spun... Toi pltim ntr-o zi pentru faptele rele pe care le facem. Acum e si mistic! Nu, Bilsheim, te nseli, nu pltim pentru faptele noastre rele! S-ar putea ntmpla ca "bunul Dumnezeu", asa cum spui tu, s existe, dar l doare n cot de noi! Si dac nu

te-ai bucurat de aceast existen ct ai fost n via api mort cu att mai puin vei putea s-o faci! Rnji scurt, apoi se apropie de subordonatul ei, ct pe-aci s-l ating. Poliistul si inu respiraia. O s aib parte de destule mirosuri urte n pivni... Dar n-ai s mori att de repede. Trebuie s rezolvi acest caz. Moartea ta n-ar servi la nimic. Nemulumirea l transforma pe comisar ntr-un copil, nu mai era dect un pusti cruia i s-a sterpelit grebla si care, stiind c nu o va mai primi niciodat napoi, ncearc mcar s insulte pe cineva. Bineneles, moartea mea ar nsemna esecul anchetei dumneavoastr "personale". S vedem ce-o s ias cnd "vei pune umrul", asa cum ziceai. Ea se apropie si mai mult, de parc ar fi vrut s-l srute pe gur. Dar n loc de asta, i zis rspicat: Nu m simpatizezi, nu-i asa, Bilsheim? Nimeni nu m simpatizeaz si puin mi pas; de altfel, nici eu nu pot s v sufr. Nici nu in s fiu simpatizat. Tot ce vreau e s fiu temut. Totusi, trebuie s stii un lucru: nu m intereseaz dac ai s crpi acolo jos; voi trimite nc o echip. Dac vrei ntr-adevr s-mi faci o neplcere, ntoarce-te viu si nvingtor, atunci va trebui s-i rmn ndatorat. El nu rspunse nimic. Se uita cu coada ochiului la rdcinile albe ale prului coafat la mod; asta l calma. Suntem gata! zise un jandarm ridicnd arma. Toi se legaser cu frnghii. OK, s mergem. Fcur un semn celor trei poliisti care aveau s in legtura cu ei de la suprafa, apoi ptrunser n pivni. Solange Doumeng se asez la un birou pe care si instalase aparatul de emisie-receptie. Succes, si ntoarcei-v repede!

3 TREI ODISEI

N SFRSIT, 56 a gsit locul ideal pentru a-si construi cetatea. O colin rotund. Se cr pe ea. Din vrf, zreste cetile situate cel mai la est: Zoubi-zoubj-kan si Gloubi-diu-kan. n mod normal, jonciunea cu restul Federaiei n-ar trebui s pun probleme. Examineaz sectorul, pmntul e cam tare si are o culoare cenusie. Noua regin caut un loc ceva mai afnat, dar solul are peste tot aceeasi rezisten. n momentul n care si nfige cu hotrre mandibulele, pentru a-si spa prima ncpere nupial, are loc o zdruncintur ciudat. Ca un cutremur de pmnt, dar mult prea localizat pentru a fi cu adevrat un seism. neap din nou solul. Miscarea se repet, ba mai mult, colina se ridic si alunec spre stnga... n lunga lor existen, furnicile au vzut multe lucruri extraordinare, dar niciodat o colin vie! Aceasta a nceput s nainteze repejor, croindu-si drum prin iarb, strivind mrcinii. 56 nu si-a revenit nc din surpriz cnd vede apropiindu-se o a doua colin. Ce mai e si vrjitoria asta? Fr s aib timp s coboare, 56 e antrenat intr-un adevrat rodeo; e de fapt, o parad amoroas a colinelor, care se pipie acum fr jen... Si culmea, colina pe care st 56 e femel. Iar cealalt e pe cale si se care n spinare. Puin cte puin apare capul de piatr al unui monstru nfricostor, care deschide gura. Asta e prea mult! Tnra regin renun s-si mai ntemeieze cetatea n locul acela. Se rostogoleste jos si abia atunci si d seama din ce pericol a scpat. Colinele au nu numai capete, ci si cte patru picioare cu gheare si niste mici cozi triunghiulare. E prima dat cnd 56 vede broaste estoase. COMPLOTURILOR: Sistemul de organizare cel mai rspndit la oameni este urmtorul: o ierarhie complex de "administrativi", brbai si femei care nconjoar sau mai curnd conduc grupul mai restrns al "creativilor", a cror munc, sub pretextul distribuirii, si-o nsusesc dup aceea "comercialii"... Administrativi, creativi, comerciali. Acestea sunt cele trei caste care corespund n zilele noastre lucrtoarelor, lupttoarelor si sexuailor de la furnici.

Lupta dintre Stalin si Troki, doi sefi rusi de la nceputul secolului XX, ilustreaz de minune trecerea de la un sistem avantajnd creativii la un sistem care privilegia administrativii. Troki, matematicianul, inventatorul Armatei Rosii, a fost nlturat de Stalin, omul comploturilor. Un capitol s-a ncheiat. Progresezi mai bine si mai repede n straturile societii dac stii s seduci, s strngi lng tine ucigasi, s dezinformezi, dect dac esti capabil s creezi concepte sau obiecte noi. EDMOND WELLS, Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. 4 000 si 103 683 au pornit mai departe pe pista odorant care duce la termitiera din est. Pe drum ntlnesc scarabei mpingnd din greu bilue de humus, exploratoare furnici dintr-o specie att de mic nct abia le pot zri, altele care sunt att de mari nct trec pe lng cele dou lupttoare aproape fr s le observe. Se stie c exist peste dousprezece mii de specii de furnici si fiecare are propria ei morfologie. Cele mai mici au doar cteva sute de microni, cele mai mari pot s ating sapte centimetri. Furnicile roscate se situeaz cam pe la mijloc. 4 000 pare c n sfrsit s-a orientat. Mai trebuie s traverseze ntinderea aceea de muschi verde, s escaladeze tufisul de salcmi si s treac pe sub narcisele galbene. Cuibul ar trebui s fie n spatele trunchiului acelui copac mort. ntr-adevr, dup ce trec de trunchi, cele dou furnici vd aprnd, printre pedicue si ctin, fluviul de la est si portul Sate. Alo, alo, Bilsheim, m auzi? Perfect. Totul e-n regul? Nici o problem. Lungimea frnghiei derulate arat c ai parcurs patru sute optzeci de metri. Perfect. Ai vzut ceva? Nimic deosebit. Doar cteva inscripii gravate n piatr. Ce fel de inscripii? Formule ezoterice. Vrei s v citesc una? Nu, te cred pe cuvnt...

Pntecul femelei 56 e n plin fierbere. nuntru totul misc, se ntinde, mpinge, gesticuleaz. Locuitorii viitoarei ceti si-au pierdut rbdarea. Asa c 56 nu face mofturi, si alege o adncitur n pmntul glbui si negru si hotrste s-si ntemeieze acolo orasul. Locul nu e situat prea ru. n jur nu se simte miros de pitice, de termite sau de viespi. Ba struie chiar niste feromoni-pist care indic faptul c belokanienele s-au aventurat deja pe-aici. Gust pmntul. Solul e bogat n elemente necesare vieii, umiditatea e suficient dar nu excesiv. Locul este umbrit de un mic arbust. Cur o suprafa circular cu un diametru de trei sute de capete care reprezint forma optim a cetii sale. La captul puterilor, 56 ncearc s regurgiteze hran din gusa social, numai c aceasta e goal de mult vreme. Nu mai are rezerve de energie. Atunci si smulge cu o miscare scurt aripile si nghite cu lcomie rdcinile musculoase. Cu acest aport de calorii ar putea s mai reziste cteva zile. Apoi se ngroap pn la vrful antenelor. Nimeni nu trebuie s-o repereze n timpul acestei perioade, n care e pur si simplu o prad lipsit de aprare. Asteapt. Orasul ascuns n corpul ei se trezeste ncetisor. Ce nume s-i dea? Mai nti trebuie s-si gseasc un nume de regin. La furnici, a avea un nume nseamn a exista ca entitate autonom. Lucrtoarele, lupttoarele, sexuaii virgini nu poart dect numrul corespunztor nasterii lor. Femelele fertilizate ns pot s-si ia un nume. Hm! Plecase din gineceu vnat de rzboinicele cu miros de stnc, asa c si-ar putea alege ca nume "regina urmrit". Sau nu, fusese urmrit pentru c ncercase s rezolve enigma armei secrete. Nu trebuie s uite asta. Asa c ea este "regina venit din mister". Si hotrste s-si numeasc cetatea "orasul reginei venite din mister". Ceea ce, n limbajul

odorant al furnicilor, se adulmec, astfel: CHLI-POU-KAN Dou ore rnai trziu, un alt apel. Merge treaba, Bilsheim? Am ajuns n faa unei usi. O us obisnuit. Deasupra e o inscripie mare, scris cu litere vechi. Ce spune? Pe asta vrei s v-o citesc? Da. Comisarul si ndrept lanterna spre inscripie si ncepu s citeasc, rar si solemn, pe msur ce descifra textul: Sufletul n momentul morii ncearc aceeasi senzaie pe care o au cei care sunt iniiai n marile Mistere. La nceput e o goan la discreia unor serpuiri penibile, cltorii interminabile si pline de neliniste prin tenebre. Apoi, naintea sfrsitului, spaima atinge culmea. Domin fiorii, tremurul, sudoarea rece, groaza. Aceast faz e urmat aproape imediat de o revenire spre lumin, de o iluminare brusc. n faa ochilor apare o strlucire extraordinar. Treci prin locuri curate si pajisti unde rsun glasuri si muzici. Cuvinte sacre inspir respectul religios. Omul perfect si iniiat devine liber si celebreaz Misterele. Un jandarm se nfior. Si ce e n spatele acelei usi? se aude n aparat. Bun, o deschid... Venii dup mine, biei. Tcere lung. Alo, Bilsheim! Alo, Bilsheim! Rspunde, fir-ar s fie, ce vezi? Un foc de arm. Apoi din nou liniste. Alo, Bilsheim, rspunde, btrne! Aici Bilsheim. Spune odat, ce s-a ntmplat? Sobolani. Mii de sobolani. S-au repezit la noi, dar am reusit s-i punem pe fug. De asta ai tras? Da. Acum s-au ascuns. Descrie ce vezi! Aici totul e rosu. Pe perei sunt urme de roci feroase, iar pe jos... e snge! Mergem mai departe... Pstreaz contactul radio! De ce-l ntrerupi? Prefer s acionez n stilul meu, nu dup sfaturile primite de departe, dac-mi dai voie, doamn. Dar, Bilsheim... Clic. ntrerupsese legtura. Sate nu e propriu-zis un port, dar nici un post avansat. Dar e, cu siguran, locul preferat al expediiilor belokaniene care traverseaz fluviul. Pe vremuri, cnd primele furnici din dinastia Ni au ajuns n faa acestui bra de ap, si-au dat seama c nu va fi simplu s-l treac. Numai c furnica nu renun niciodat. Se va izbi, dac trebuie, de cincisprezece mii de ori si n cincisprezece mii de feluri diferite cu capul de obstacol, pn cnd ori moare, ori depseste obstacolul. Un asemenea mod de a proceda pare ilogic. Fireste c astfel civilizaia furnicilor a pierdut multe viei si mult timp, dar sistemul s-a dovedit eficient. Pn la urm, cu preul unor eforturi exagerate, furnicile au reusit totdeauna s depseasc dificultile. La Sate, exploratoarele ncercaser la nceput s treac de-a dreptul. Suprafaa apei era destul de rezistent pentru a le suporta greutatea, dar din nefericire ghearele nu se puteau prinde de ea. Furnicile se miscau la suprafaa apei ca pe un patinoar. Doi pasi nainte, trei pasi ntr-o parte si... plici! erau nghiite de broaste. Dup sute de tentative nereusite si cteva mii de exploratoare sacrificate, furnicile au cutat

altceva. inndu-se de picioare si de antene, niste lucrtoare au format un lan pn la malul cellalt. Aceast experien ar fi putut s reuseasc dac fluviul n-ar fi fost att de lat si de agitat. Dou sute patruzeci de mii de mori. Dar furnicile n-au renunat. La ndemnul reginei lor de atunci, Biu-pa-ni, au ncercat s construiasc un pod de frunze, apoi un pod de rmurele, apoi un pod de cadavre de crbusi, apoi un pod de pietre... Experienele au costat viaa a aproape sase sute saptezeci de mii de lucrtoare. Pentru construirea acestui pod utopic, Biu-pa-ni sacrificase mai muli supusi dect pieriser n toate rzboaiele teritoriale purtate sub domnia ei! Dar asta nu a fcut-o s renune. Trebuia s strbat n teritoriile de est. Dup ncercrile cu podul, s-a gndit s ocoleasc fluviul pe la nord, spre izvorul lui. Nici una din aceste expediii nu s-a mai ntors vreodat. Opt mii de mori. Apoi si-a zis c furnicile trebuie s nvee s noate. Cincisprezece mii de mori. Pe urm si-a zis c furnicile trebuie s ncerce s domesticeasc broastele. Saizeci si opt de mii de mori. Ce-ar fi s planeze pe frunze, din naltul copacului? Cincizeci si doi de mori. S mearg pe sub ap, cu picioarele ngreunate de miere ntrit? Douzeci si sapte de mori. Legenda spune c atunci cnd i s-a anunat c nu mai rmseser n cetate dect vreo zece lucrtoare ntregi si c prin urmare trebuia s renune momentan la acest proiect, ea ar fi emis cugetarea: Pcat, mai aveam o mulime de idei... Furnicile din Federaie au reusit totusi pn la urm s gseasc o soluie satisfctoare. Trei sute de mii de ani mai trziu, regina Lifoug-ryuni le-a propus fiicelor ei s sape un tunel pe sub fluviu. Era att de simplu nct nimeni nu se gndise pn atunci la asta. Si astfel, pornind de la Sate, se putea circula pe sub fluviu fr nici un fel de probleme. 103 683 si 4 000 nainteaz prin acest faimos tunel. Locul e umed, dar nc nu exist nici o sprtur. Cetatea termitelor e construit pe cellalt mal. De altfel, si termitele folosesc aceeasi subteran pentru incursiunile lor pe teritoriul federal. Pn acum a domnit o nelegere tacit. Nimeni nu se lupt n subteran si att termitele, ct si furnicile trec n mod liber. E limpede c de ndat ce una dintre cele dou pri ar pretinde c ea e stpn, cealalt ar ncerca s astupe sau s inunde tunelul. Cele dou furnici merg la nesfrsit prin galeria aceea interminabil. Singura problem: masa lichid de deasupra lor e rece ca gheaa iar subsolul, si mai si. Frigul le amoreste. Fiecare pas devine tot mai dificil. Dac adorm acolo, asta nseamn hibernare pe vecie. Stiu bine asta. Se trsc s ajung la iesire. Vor scoate din gusa social ultimele rezerve de proteine si de substane zaharoase. Au muschii anchilozai. n sfrsit, ajung la iesire... Cnd ies la lumin, 103 683 si 4000 sunt att de ngheate nct aipesc n mijlocul drumului.. De atta mers n sir indian prin galeria ntunecoas, mintea ncepuse s-i sovie. Aici nimic nu-i solicita gndirea, trebuia doar s mearg pn la capt. Dac exista cumva un capt... Nici cei din spatele lui nu mai vorbeau. Bilsheim auzea respiraia greoaie a celor sase jandarmi si si zicea c era ntr-adevr victima unei nedrepti. n mod normal, ar fi trebuit s fie comisar principal si s primeasc un salariu consistent. si fcea bine treaba, orele lui de prezen depseau norma, rezolvase deja vreo zece cazuri. Numai c Doumeng i bloca mereu avansarea. Situaia i se pru brusc insuportabil. La dracu! Toi se oprir. Totul e n regul, domnule comisar? Da, da, e-n regul, dai-i drumul! Culmea rusinii: vorbea singur. si musc buzele, impunndu-si s se poarte puin mai reinut. Nu-i trebuir ns mai mult de cinci minute pentru a se cufunda din nou n gndurile lui negre. Nu avea nimic mpotriva femeilor, dar avea ceva mpotriva incompetenilor. "Cutra asta btrn abia stie s citeasc si s scrie, n-a condus n viaa ei o anchet si iat-o avansat la conducerea unui ntreg serviciu, o sut optzeci de poliisti! Si are un salariu de patru ori mai mare dect al meu! Angajai-v n poliie, zic dumnealor! Ea a fost numit de predecesorul ei, precis c era combinat cu el. Si mai e si scitoare, se agit ca musca la arat. i asmute pe unii mpotriva altora, si saboteaz propriul serviciu bgndu-si nasul peste tot..." n timp ce rumega aceste gnduri, Bilsheim si aminti de un documentar despre broscoi. n perioada fecundrii, acestia sunt att de excitai nct sar pe tot ce misc: femele, dar si masculi, ba chiar si pietre. Preseaz pntecul celuilalt pentru a scoate oule pe care le vor fertiliza. Cei care apas femelele si vd eforturile recompensate. Cei care apas pe pntecul masculilor nu obin nimic si schimb partenerul. Pe cei care apas pe pietre i dor labele si abandoneaz. Dar exista un caz aparte: cei care apas cte un bulgre de pmnt. Bulgrele e la fel de moale

ca pntecul unei femele. Asa c ei apas ntruna. Pot sta asa zile n sir repetnd acest comportament steril. Si sunt convinsi c fac exact ce trebuie... Comisarul zmbi. Poate c ar fi de ajuns s-i explice acestei Solange c mai exist si alt comportament, mult mai eficace dect cel constnd n a bloca totul si a-si stresa subalternii. Dar nu-i prea venea s cread. si zise c, la urma urmelor, poate c el nu e la locul lui n acel blestemat de serviciu. Cei din spate sunt si ei cufundai n gnduri sumbre. Coborrea asta tcut le pune tuturor nervii la ncercare. Trecuser deja cinci ore de cnd mergeau fr pauz. Cei mai muli se gndeau la prima pe care trebuia s-o cear dup aceast aventur; alii erau dusi cu gndul la nevast, la copii, la masin sau la o beric... NIMICUL: A nu mai gndi! Ce poate fi mai plcut dect asta? A opri n sfrsit acel val nspumat de idei mai mult sau mai puin utile, mai mult sau mai puin importante. A nu mai gndi! Ca si cum ai fi mort, putnd s redevii viu. S fii vidul. S te rentorci la originile supreme. S nu mai fii nici mcar cineva care nu se gndeste la nimic. S fii nimic. Iat o ambiie nobil. EDMOND WELLS, Enciclopedia cunoasterii absolute si relative. Dup o noapte petrecut pe malul noroios, corpurile inerte ale celor dou lupttoare sunt rensufleite de primele raze de soare. Una cte una, faetele ochilor lui 103 683 se reactiveaz, proiectndu-i pe creier noul decor n care se afl. Decor format n ntregime dintr-un ochi imens suspendat deasupra ei, fix si atent. Tnra asexuat elibereaz un feromon-strigt de spaim care i frige antenele. Ochiul se sperie si el, se retrage n grab. O dat cu el se retrage si cornul lung care l purta. Amndou se ascund sub un soi de piatr rotund. Un melc! Mai sunt si alii n jurul lor, cinci n total, care se camufleaz n cochiliile lor. Cele dou furnici se apropie de unul si i dau ocol. ncearc s muste dar nu au nici un spor. Acest cuib ambulant e o fortrea de necucerit. Matca avea o cugetare care i vine acum n minte: Sigurana este dusmanul meu cel mai ru; ea mi slbeste reflexele si iniiativele. 103 683 si zice c dihniile astea ascunse n cochilia lor au trit totdeauna fr probleme, pscnd niste ierburi inofensive. Nu au fost niciodat obligate s se bat, sa seduc, s vneze, s fug. Niciodat nu au fost obligate s nfrunte viaa. Prin urmare n-au evoluat deloc. i vine chef s-i foreze pe melci s ias din cochilie, s le arate c nu sunt invulnerabili. Chiar atunci, doi din cei cinci melci consider c pericolul a trecut. si las corpurile s vagabondeze n afara adpostului pentru a se descrca de tensiunea nervoas. Se ntlnesc si se lipesc pntec de pntec. Bale peste bale, iat-i sudai ntr-o srutare vscoas care le parcurge tot corpul. Sexele lor se ating usor. ntre ei se ntmpl ceva. Totul se petrece foarte lent. Melcul din dreapta si-a nfipt penisul format dintr-un vrf calcaros n vaginul plin de ou al melcului din stnga. Dar, nainte de a atinge extazul, si scoate si acesta penisul n erecie nfigndu-l n partenerul lui. Amndoi simt n acelasi timp plcerea de a ptrunde si de a fi ptrunsi. nzestrai cu un vagin deasupra cruia se gseste un penis, ei pot s cunoasc paralel senzaiile ambelor sexe. Melcul din dreapta simte primul orgasmul masculin. Se rsuceste si se ntinde, cu corpul parcurs de o und electric. Cele patru coarne oculare ale hermafrodiilor se prind strns ntre ele. Balele se transform n spum, apoi n bsici. E un dans foarte strns, de o senzualitate exacerbat de ncetineala gesturilor. Melcul din stnga si ndreapt coarnele. Simte si el un orgasm masculin. Dar abia si-a terminat ejacularea c trupul su i ofer un al doilea val de voluptate, vaginal de data asta. Apoi melcul din dreapta cunoaste si el plcerea feminin. Coarnele se las n jos, instrumentele amorului se retrag, vaginele se renchid... Dup acest ceremonial complet, amanii se transform n magnei cu aceeasi polaritate. Se resping. Fenomen vechi de cnd lumea. Cele dou masini de produs plcere se ndeprteaz agale, cu oule fertilizate de spermatozoizii partenerului. n timp ce 103 683 mai e nc nucit de frumuseea spectacolului, 4 000 se avnt s atace

unul din melci. Vrea s profite de oboseala postamoroas pentru a-l spinteca pe cel mai mare dintre ei. Dar e prea trziu, s-au si nchis n cochiliile lor. Btrna exploratoare nu renun, stie ea c pn la urm vor iesi din nou. Urmeaz un asediu prelungit. n fine, un ochi timid, apoi un corn ntregise strecoar afar din cochilie. Gasteropodul iese s vad cum o mai duce lumea din jurul micii lui existene. Cnd apare si cel de-al doilea corn, 4 000 se avnt si musc ochiul cu toat fora mandibulelor. Vrea s-l secioneze. Dar molusca se ghemuieste, prinznd n acelasi timp exploratoarea n volutele cochiliei. Flup! Cum s-o salveze? 103 683 se gndeste, si deja unul din cele trei creiere i ofer o idee. Prinde cu mandibulele o piatr si ncepe s bat cu toat puterea n cochilie. A reusit s inventeze ciocanul, dar cochilia de melc nu e lemn de balsa. Toc-toc-ul nu produce dect zgomot. Trebuie s gseasc altceva. E o zi fast, pentru c furnica descoper acum prghia. Apuc o rmuric solid, o piatr i serveste drept ax, apoi apas cu toat greutatea pentru a rsturna animalul. E destul de greu si trebuie s fac mai multe ncercri. n sfrsit, cochilia se clatin din fa n spate, apoi se rstoarn. Orificiul de intrare e ndreptat n sus. A reusit! 103 683 escaladeaz spirala cochiliei, se apleac deasupra puului format de deschiztura cochiliei, si si d drumul dup molusc. Dup o lung alunecare, cderea e amortizat de o materie brun, gelatinoas. Scrbit de balele vscoase n care se blceste, furnica ncepe s sfsie esuturile moi. Nu poate folosi acidul, ar risca s se topeasc si ea. Alte lichide se amestec n curnd cu balele: sngele transparent al melcului. Animalul cuprins de panic se destinde cu un spasm care le arunc pe ambele furnici afar din cochilie. Nevtmate, amndou si mngie ndelung antenele. Melcul n agonie ar vrea s fug, dar si pierde viscerele pe drum. Cele dou furnici l ajung din urm si-l ucid cu usurin. nspimntate, celelalte patru gasteropode, care si scoseser coarnele-ochi pentru a urmri scena, se ghemuiesc n adncul cochiliilor, de unde n-au s se mai miste toat ziulica. 103 683 si 4 000 se ndoap cu melc. l taie felii si-l consum cldu, sub form de friptur n snge. Gsesc punga vaginal plin cu ou. Caviar de melc! Una din mncrurile preferate ale furnicilor roscate, o surs preioas de vitamine, de grsimi, de substane zaharoase si de proteine... Cu gusa social plin pn la refuz, ghiftuite cu energie solar, cele dou furnici pornesc din nou, cu pas voinicesc, spre sud-est. ANALIZA FEROMONILOR: (A treizeci si patra experien.) Am reusit s identific cteva din moleculele de comunicare ale furnicilor, folosind un spectrometru de mas si un cromatograf. Am putut astfel s realizez analiza chimic a unei comunicri dintre un mascul si o lucrtoare, interceptate la orele zece seara. Iat ce a emis: Metil-6 Metil-4 hexanon-3 (2 emisii) Ceton Octanon-3 Apoi din nou: Ceton Octanon-3 (2 emisii) EDMOND WELLS, Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. Exploratoarele ntlnesc pe drum ali melci. Toi se ascund de parc si-ar fi transmis unii altora: "Aceste furnici sunt periculoase." E ns unul care nu se ascunde. Ba chiar se arat n ntregime. Cele dou furnici se apropie intrigate. Animalul a fost complet strivit de ceva greu. Cochilia e fcut bucele. Corpul i-a plesnit si s-a mprstiat pe o suprafa mare. 103 683 se gndeste imediat la arma secret a termitelor. Probabil c se afl aproape de cetatea dusman. Examineaz cadavrul mai de aproape. Socul a cuprins o suprafa mare, a fost scurt si deosebit de puternic. Cu o asemenea arm, nu-i de mirare c au reusit s sparg cetatea La-chola-kan!

103 683 s-a hotrt. Trebuie s ptrund n cetatea termitelor si s neleag, ba chiar s fure arma. Altfel, toat Federaia risc s fie nimicit! Dar brusc se strneste un vnt puternic. N-au timp s se agae cu ghearele de pmnt. Furtuna le ia pe sus. 103 683 si 4 000 nu au aripi... Cu toate astea, acum zboar. Dup alte cteva ore, pe cnd echipa de la suprafa aproape c a adormit, glasul comisarului se aude din nou n aparatul de emisie-recepie. Alo, doamn Doumeng? Gata, am ajuns jos. Si ce vezi? Drumul se nfund. n fa e un zid din beton si oel, construit foarte recent. S-ar zice c totul se opreste aici... Si mai e o inscripie. Citeste! Cum formezi patru triunghiuri echilaterale din sase chibrituri? Asta e tot? Nu, sunt niste taste cu litere, cu siguran pentru a forma rspunsul. n pri nu e nici un culoar? Nimic. Si nu se vd nici cadavrele celorlali? Nu, nimic... hm... dar sunt urme de pasi. O mulime de urme chiar n faa acestui zid. Ce facem, sopti un jandarm, ne ntoarcem? Bilsheim examin cu atenie obstacolul. Toate acele simboluri, toate acele plci de oel si beton ascundeau un mecanism. Si apoi, unde se evaporaser ceilali? n spatele lui, jandarmii se asezau pe trepte. Comisarul se concentr asupra tastelor. Probabil c trebuia s apese ntr-o ordine precis pe acele litere. Jonathan Wells era specializat n broaste si ncuietori; probabil c reprodusese sistemele de siguran de la usile imobilelor. Trebuia gsit cuvntul-cod. Se ntoarse spre oamenii lui. Avei niste chibrituri, biei? Sefa si pierduse rbdarea. Alo, comisare Bilsheim, ce faci acolo? Dac vrei ntr-adevr s ne ajutai, atunci ncercai s formai patru triunghiuri echilaterale din sase chibrituri. Luai legtura cu mine imediat ce gsii soluia. i bai joc de mine, Bilsheim? Pn la urm, furtuna se potoli. n cteva secunde, vntul conteni. Frunzele, praful si insectele, supuse din nou legilor gravitaiei, recad, brusc sau lin, n funcie de greutate. 103 683 si 4 000 au czut la cteva zeci de capete una de alta. Nici una nu e rnit. Se regsesc si examineaz locul: o regiune plin de pietris, care nu seamn deloc cu peisajul pe care l-au prsit. Nici mcar un singur copac, doar cteva ierburi mprstiate la ntmplare de vnt. Habar n-au unde se afl... Pe cnd si adun de bine de ru puterile pentru a prsi acel loc sinistru, cerul hotrste s-si manifeste din nou puterea. Pe cer se adun nori grei si negri. Se aude un bubuit, iar fulgerul despic vzduhul elibernd toat tensiunea electric acumulat. Toate animalele au neles acest mesaj al naturii. Broastele se arunc n ap, mustele se ascund sub pietre, psrile zboar jos. ncepe s plou. Cele dou furnici trebuie s gseasc de urgen un adpost. Fiecare pictur poate fi mortal. Se ndreapt spre o form proeminent care se profileaz n deprtare, copac sau stnc. Puin cte puin, prin ploaia deas si aburii care se trsc la suprafaa pmntului, forma se contureaz mai clar. Nu e nici stnc, nici arbust, ci o adevrat catedral de pmnt, cu numeroase turnuri ale cror vrfuri se pierd n nori. Soc. E o termitier! Termitiera din est! 103 683 si 4 000 sunt prinse ca ntr-o menghin ntre aversa de ploaie si cetatea dusman. Fireste, aveau de gnd s-i fac o vizit, dar nu n condiiile astea! Milioane de ani de ur si rivalitate le mpiedic s nainteze. Dar nu pentru mult vreme. La urma urmelor, au venit pn aici ca s spioneze termitiera. nainteaz deci, tremurnd, spre o intrare ntunecoas situat la baza edificiului. Cu antenele ridicate, cu mandibulele deschise, amndou sunt pregtite s-si vnd scump viaa. Cu toate astea, mpotriva oricrei asteptri, la intrarea n termitier nu se afl nici un soldat.

Lucru absolut anormal. Ce se petrece? Cele dou asexuate ptrund n interiorul imensei ceti. Curiozitatea se lupt cu cea mai elementar pruden. Trebuie spus c locul acela nu seamn deloc cu un furnicar. Pereii sunt construii dintr-un material mai puin friabil dect pmntul, un ciment tare ca lemnul. Culoarele sunt saturate de umiditate. Nu se simte nici cel mai mic curent de aer. Iar atmosfera e anormal de bogat n bioxid de carbon. Au trecut deja 3 u.t. de cnd tot nainteaz, fr s fi ntlnit nici mcar o santinel! E absolut neobisnuit... Cele dou furnici se opresc, antenele lor se consult pe pipite. Hotrrea e luat destul de repede: merg mai departe. Dar tot mergnd asa nainte, se pomenesc complet dezorientate. Aceast cetate strin e un labirint si mai ntortocheat dect cetatea lor natal. Organul lor olfactiv de orientare e neputincios n faa acelor perei. Nu mai stiu dac se afl deasupra sau sub nivelul solului! ncearc s se ntoarc pe unde au venit, dar asta nu rezolv problema. Descoper mereu culoare noi cu forme ciudate. S-au rtcit definitiv. n momentul acela, 103 683 observ un fenomen extraordinar: o lumin! Celor dou lupttoare nu le vine s cread. O lumin n mijlocul unei ceti de termite pustii este ceva pur si simplu incredibil. Se ndreapt spre sursa de raze. E vorba de o lumin galben-portocalie care bate uneori n verde sau n albastru. Dup o izbucnire ceva mai puternic, sursa luminoas se stinge. Apoi se aprinde iar si ncepe s clipeasc, reflectat de chitina strlucitoare a furnicilor. 103 683 si 4 000 se reped ca hipnotizate spre farul subteran. Bilsheim opia de bucurie: aflase! Le art jandarmilor cum s aseze chibriturile pentru a forma patru triunghiuri. Figuri uluite, apoi vociferri de entuziasm. Solange Doumeng, pe care jocul ncepuse s-o pasioneze, strig: Ai gsit? Ai gsit? Spunei-mi si mie! Dar nimeni nu-i ddu ascuftare. Auzi un vacarm de voci amestecate cu zgomote mecanice. Si se fcu din nou tcere. Ce se ntmpl, Bilsheim? Vorbeste! Aparatul de emisie-receptie ncepu s prie furios. Alo! Alo! Da (prituri), am gsit trecerea. Dincolo e un (prituri) culoar. Coteste la (prituri) dreapta. Pornim! Asteapt! Cum ai reusit s formezi triunghiurile? Dar Bilsheim si oamenii lui nu mai auzeau mesajele de la suprafa. Difuzorul aparatului lor nu mai funciona, desigur un scurtcircuit. Nu mai auzeau, dar puteau fi nc auzii. Ah! e de necrezut! Cu ct naintm mai mult, cu att e mai bine amenajat locul. Vd o bolt si n deprtare o lumin. Ne ducem ntr-acolo. Asteapt, ai zis c e o lumin acolo jos? zbier zadarnic Solange Doumeng. Sunt acolo! Cine e acolo? Fir-ar s fie! Cadavrele? Rspunde! Atenie... Se auzir tot felul de pocnete nervoase, strigte, apoi legtura se ntrerupse. Frnghia nu se mai desfsura; rmnea totusi ntins. Poliistii de la suprafa ncepur s trag, presupunnd c se blocase undeva. Traser trei... traser cinci. Deodat frnghia slbi. O traser la suprafa si o rular, nu n buctrie ci n sufragerie, asa de mare era ghemul. n sfrsit ajunser si la captul rupt, zdrenuit, de parc fusese ros de niste dini. Ce facem, doamn? murmur unul din poliisti. Nimic. Chiar nimic. Absolut nimic. Nici o vorb presei, nici o vorb nimnui, si apoi o s-mi zidii aceast pivni ct mai repede posibil. Ancheta a luat sfrsit. nchid dosarul si s nu mai aud vreodat de blestemata asta de pivni! Haide, grbii-v, cumprai crmizi si ciment. Iar tu, rezolv cu vduvele jandarmilor. Pe la nceputul dup-amiezii, cnd poliistii se pregteau s pun ultimele crmizi, se auzi deodat un zgomot nbusit. Urca cineva! Trecerea a fost eliberat. Din ntuneric se ivi un cap, apoi ntreg corpul supravieuitorului. Un jandarm. n sfrsit, vor afla ce se petrecea acolo jos. Pe faa lui era ntiprit o groaz nemrginit. Unii muschi faciali rmseser blocai ca la o paralizie. Un adevrat zombi. Avea vrful nasului smuls si sngera abundent. Tremura si ddea ochii peste cap. Ebebeeebee,... articul el. Un firisor de saliv i curgea din gura cu colurile lsate. si trecu peste fa o mn plin de rni, pe care privirea exersat a colegilor lui le categorisi drept tieturi de cuit.

 Ce s-a ntmplat? Ai fost atacat? Abebeebeboaa! Mai sunt si alte persoane vii acolo jos? Babababeeeebebeeee! Si pentru c omul nu era n stare s spun mai mult, i pansar rnile, l nchiser ntr-un centru de tratament psihiatric si zidir usa pivniei. Cea mai infim zgriere a solului cu piciorul declanseaz o variaie n intensitatea luminii. Aceasta freamt de parc le-ar auzi venind, de parc ar fi vie. Furnicile se opresc ca s se conving de acest lucru. Lumina devine din ce n ce mai puternic, luminnd cele mai mici crpturi ale culoarelor. Cele dou spioane se ascund repede pentru a nu fi reperate de ciudatul proiector. Apoi, profitnd de o scdere a intensitii luminoase, se reped amndou spre sursa de raze. Ei bine, e vorba de o coleopter fosforescent. Un licurici n perioada de rut. Imediat ce a reperat intrusele, licuriciul se stinge complet... Dar vznd c nu se ntmpl nimic, coleoptera aprinde ncetisor o lumin slab de culoare verde, o lumin prudent de avertizare. 103 683 lanseaz mirosuri de neagresiune. Desi toate coleopterele neleg acest limbaj, licuriciul nu rspunde! Culoarea lui verde slbeste si se transform ntr-una galben, nainte de a deveni treptat rosiatic. Furnicile presupun c aceast nou culoare exprim interogaia. Ne-am rtcit n aceast termitier, emite btrna exploratoare. La nceput licuriciul nu rspunde. Dar dup cteva grade ncepe s plpie, ceea ce poate s nsemne la fel de bine bucurie sau enervare. Nesigure, furnicile asteapt. Licuriciul porneste deodat pe un culoar transversal clipind din ce n ce mai repede. S-ar zice c vrea s le arate ceva. Furnicile l urmeaz. Iat-le ntr-un sector nc mai rcoros si umed. De undeva se aud niste plnsete lugubre. Ca niste strigte de disperare rspndite sub form de mirosuri si de sunete. Cele dou exploratoare se ntreab ce poate s fie. Or, dac insecta de lumin nu vorbeste, de auzit aude perfect. Si, parc pentru a le rspunde la ntrebare, licuriciul se aprinde si se stinge rar, de parc ar vrea s spun: Nu v fie team, urmai-m. Toi trei ptrund din ce n ce mai adnc n subsolul strin si ajung astfel ntr-o zon foarte rece, unde culoarele sunt mult mai largi. Gemetele rencep cu o vigoare sporit. Atenie! emite brusc 4 000. 103 683 se ntoarce. Licuriciul lumineaz un soi de monstru care se apropie. Are faa zbrcit ca de btrn iar corpul nfsurat ntr-un linoliu alb transparent. Lupttoarea url, emind un miros puternic de groaz care i sufoc pe nsoitorii ei. Mumia continu s nainteze, pare chiar c se apleac s le vorbeasc. De fapt, cade. Se prbuseste cu brutalitate pe sol. Coaja se desface. Si btrnul monstruos se preschimb n nou-nscut... O nimfa de termit! Probabil c sttea n echilibru ntr-un col. Spart, mumia continu s se zvrcoleasc tnguindu-se. De aici proveneau deci strigtele. Mai sunt si alte mumii. Cci cele trei insecte se afl ntr-o cres. Sute de nimfe termite sunt aliniate vertical lng perei. 4 000 le examineaz si si d seama c unele dintre ele au murit din lips de ngrijire. Supravieuitoarele lanseaz mirosuri de disperare pentru a chema doicile. Au trecut cel puin 2 u.t. de cnd n-au fost linse, toate sunt pe cale s moar de foame. E aberant. Niciodat o insect social nu si-ar abandona progenitura, nici mcar pentru 1 u.t. Poate c... Celor dou furnici le trece prin minte aceeasi idee. Poate c... Toate lucrtoarele au murit si n-au mai rmas dect nimfele! Licuriciul clipeste din nou, fcndu-le semn s-l urmeze pe alte culoare. Aerul e invadat de o mireasm ciudat. Lupttoarea merge pe ceva tare. Nu are oceli infrarosii si nu vede n ntuneric. Lumina vie se apropie si lumineaz picioarele rzboinicei 103 683. Cadavrul unei lupttoare termite! Seamn destul de mult cu o furnic, numai c e n ntregime alb si nu are abdomen detasat... Solul e presrat cu sute de cadavre albe. Ce masacru! Iar lucrul cel mai ciudat e c toate cadavrele sunt ntregi. Nu a avut loc nici o lupt! Moartea a fost fulgertoare. Locuitorii au rmas ncremenii n poziiile obisnuite de munc. Unii par c discut sau c taie lemn ntre mandibule. Ce putuse s provoace o astfel de catastrof? 4 000 examineaz acele statui morbide. Sunt impregnate de o arom neptoare. Furnicile se nfioar. Un gaz otrvit. Asta explic totul: dispariia primei expediii plecat mpotriva termitelor; ultima supravieuitoare din cea de a doua expediie, care murise fr s fi avut nici o ran.

Iar dac ele nu simt nimic, nseamn c acum gazul s-a risipit. Dar cum au supravieuit nimfele? Btrna exploratoare emite o ipotez. Au un sistem imunitar special; poate c le-a salvat coconul... Acum probabil c sunt vaccinate mpotriva otrvii. Faimoasa obisnuire treptat care le permite insectelor s reziste tuturor insecticidelor, producnd generaii mutante. Dar cine s fi introdus acel gaz ucigas? O adevrat enigm. Cutnd arma secret, 103 683 a dat nc o dat peste "alte lucruri" la fel de inexplicabile. 4 000 ar vrea s ias afar. Licuriciul clipeste n semn de aprobare. Furnicile dau cteva buci de celuloz larvelor care mai pot fi salvate, apoi pleac n cutarea iesirii. Licuriciul vine n urma lor. Pe msur ce nainteaz, locul cadavrelor lupttoarelor termite este luat de cel al lucrtoarelor nsrcinate cu ngrijirea reginei. Unele dintre ele mai in nc ou n mandibule! Arhitectura devine din ce n ce mai sofisticat. Culoarele cu seciune triunghiular sunt gravate cu semne. Licuriciul si schimb culoarea si ncepe s emit o lumin albstruie. Probabil c a perceput ceva. Din fundul culoarului se aude un gfit. Cei trei ajung n faa unui soi de sanctuar pzit de cinci gardieni uriasi. Mori. Iar intrarea e astupat de corpurile nensufleite a vreo douzeci de lucrtoare mici. Furnicile le dau la o parte, trecndu-si-le una alteia. Iese la iveal o cavern a crei form sferic e aproape perfect, ncperea reginei termitelor. De aici se auzea zgomotul. Licuriciul emite o lumin alb frumoas, luminnd n centrul ncperii un fel de limax ciudat. E regina termitelor, o caricatur de regin a furnicilor. Capul mic si toracele rahitic se prelungesc printr-un abdomen nemaipomenit, de aproape cincizeci de capete lungime. Acest apendice hipertrofiat e scuturat de spasme ritmice. Capul mic se agit de durere, scond urlete acustice si olfactive. Cadavrele lucrtoarelor astupaser att de bine orificiul de la intrare nct gazul nu a putut ptrunde. Dar regina e pe cale s moar din lipsa ngrijirilor. Priveste-i abdomenul! Micuii mping din interior iar ea nu reuseste s nasc singur. Licuriciul urc n tavan si produce o lumin btnd n portocaliu, asemntoare cu cea care nvluie tablourile lui Georges de La Tour. n urma eforturilor conjugate ale celor dou furnici, oule ncep s curg din enormul sac procreator. E un adevrat robinet din care curge via. Regina pare usurat, nu mai ip. ntreab n limbaj olfactiv universal primar cine a salvat-o. E surprins cnd identific mirosurile furnicilor. Sunt cumva furnici mascate? Furnicile mascate sunt o specie foarte dotat n materie de chimie organic. Negre si de talie mare, ele triesc n nord-est. Aceste furnici stiu s reproduc n mod artificial orice feromon-pasaport, pist, comunicaie... numai amestecnd n mod judicios seve, polenuri si salive. Dup ce si-au pregtit camuflajul, ele reusesc s ptrund, de exemplu, n cetile termitelor fr s fie reperate. Jefuiesc si omoar fr ca vreuna din victimele lor s le fi putut identifica. Nu, nu suntem furnici mascate. Regina termit le ntreab atunci dac exist supravieuitori n cetate, iar furnicile i rspund c nu. Emite atunci dorina de a fi ucis, pentru a i se scurta suferinele. Dar mai nainte doreste s le dezvluie ceva. Da, stie de ce a fost distrus cetatea ei. Termitele au descoperit nu de mult captul oriental al lumii. Locul unde se termin planeta. E un inut negru, neted, unde totul e distrus. Acolo triesc animale ciudate, foarte rapide si foarte feroce. Ele sunt paznicii captului lumii. Sunt narmate cu niste plci negre care strivesc orice. Iar acum folosesc si gaze otrvitoare! Asta le aminteste de vechea ambiie a reginei Bi-stin-ga, care voia s ajung la unul din capetele lumii. Prin urmare nu era imposibil? Furnicile rmn stupefiate. Pn atunci crezuser c Pmntul este att de mare nct e cu neputin s se ajung la captul lui. Iar regina termitelor spunea c acest capt al lumii este aproape! Si c e pzit de niste monstri... S fie realizabil visul reginei Bi-stin-ga? Toat povestea asta li se pare att de fantastic nct nu stiu cu ce ntrebare s nceap. Dar de ce au naintat pn aici acesti "paznici al captului lumii? Vor s invadeze cetile din vest? Regina cea mare nu stie mai mult. Acum vrea s moar. Insist. Nu a nvat s-si opreasc inima. Trebuie omort. Furnicile o decapiteaz deci pe regina termit, dup ce aceasta le-a indicat drumul spre iesire. Apoi mnnc vreo cteva ou mici si prsesc impozanta cetate, care nu mai e dect un oras fantom. Las la intrare un feromon cu povestea dramatic a termitierei. Cci, ca exploratoare ale Federaiei, nu trebuie s-si neglijeze nici una din ndatoriri. Licuriciul le salut. Cu siguran c si el se rtcise n termitier vrnd s se adposteasc de ploaie. Acum, c era din nou timp frumos, coleoptera si va relua programul obisnuit: va mnca, va

emite lumin pentru a atrage femelele, se va reproduce, va mnca, va emite lumin pentru a atrage femelele, se va reproduce... O via de licurici, ce mai! Furnicile si ndreapt privirea si antenele spre est. De aici nu vd mare lucru; cu toate astea, acum stiu: captul lumii nu e departe. Si e n direcia aceea. SOCUL CIVILIZAIEI: Contactul ntre dou civilizaii este totdeauna un moment delicat. Printre marile reconsiderri pe care le-au cunoscut oamenii, putem aminti cazul negrilor africani rpii ca sclavi n secolul XVIII-lea. Majoritatea populaiilor servind drept sclavi triau n interiorul continentului, n cmpii si pduri. Nu vzuser niciodat oceanul. Deodat, un rege vecin venea cu rzboi asupra lor fr vreun motiv aparent, apoi, n loc s-i ucid, i lua n captivitate, i lega cu lanuri si i ducea n direcia coastei. La captul acestui periplu, negrii descopereau dou lucruri de neconceput: 1) oceanul imens, 2) europenii cu pielea alb. Oceanul, chiar dac nu-l vzuser cu ochii lor, le era cunoscut din povesti ca fiind ara morilor. n ceea ce-i privea pe albi, acestia erau pentru ei ca niste extraterestri, aveau un miros ciudat, o piele ciudat colorat, niste haine ciudate. Muli mureau de fric, alii, cuprinsi de panic, sreau din corbii si erau devorai de rechini. Supravieuitorii mergeau din surpriz n surpriz. Si ce vedeau? i vedeau de exemplu pe albi bnd vin. Si erau siguri c acela era snge, sngele semenilor lor. EDMOND WELLS, Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. Femela 56 era nfometat. Nu era vorba numai de un corp, ci de o ntreag populaie care si cerea poria de calorii. Cum s hrneasc roiul pe care-l poart n pntece? Pn la urm se hotrste s ias din gaura n care urma s ou, se trste pe o distan de cteva sute de capete si gseste trei ace de pin pe care le linge si le molfie cu aviditate. Nu e destul. Ar fi vnat, dar nu mai are putere. Si risc s cad ea prad miilor de prdtori pitulai prin mprejurimi. Asa c se ghemuieste n gaura ei n asteptarea morii. Numai c apare un ou. Primul ei chlipoukanian! Abia dac l-a simit. Si-a scuturat picioarele amorite si si-a apsat cu toat voina pntecele. Trebuie s funcioneze, altfel totul s-a sfrsit. Oul se rostogoleste. E mic, cenusiu nchis, aproape negru. Dac l las s se maturizeze, din el va veni pe lume un nou-nscut mort. Si chiar si asa... tot nu va putea s-l hrneasc pn la iesirea din ou. Atunci si mnnc primul vlstar. Simte imediat un surplus de energie. Acum are un ou n minus n abdomen si unul n plus n stomac. Acest sacrificiu i d fora s fac al doilea ou, la fel de ntunecat, la fel de mic ca primul. l consum si se simte si mai bine. Al treilea ou e doar o idee mai deschis la culoare. Totusi are aceeasi soart. Abia la al zecelea ou regina schimb strategia. Oule au devenit cenusii, de mrimea globilor ei oculari. Chli-pou-ni face trei astfel de ou, mnnc unul si le las pe celelalte dou s triasc, nclzindu-le sub corpul ei. n timp ce continu s ou, cei doi norocosi se metamorfozeaz n larve lungi, ale cror capete rmn ncremenite ntr-o grimas ciudat. Si ncep s scnceasc dup mncare. Aritmetica se complic. Din trei ou fcute, unul e pentru ea si celelalte dou pentru hrana larvelor. Iat cum, n circuit nchis, se poate produce ceva pornind de la nimic. Cnd una dintre larve ajunge destul de mare, regina i d s mnnce o alt larv... Este singurul mijloc de a-i furniza proteinele necesare transformrii ntr-o furnic adevrat. Dar larva supravieuitoare este tot nfometat. Se zvrcoleste, url. Nu si-a potolit foamea osptndu-se cu surorile ei. Pan la urm, Chli-pou-ni mnnc aceast prim tentativ de copil. Trebuie s reusesc, trebuie s reusesc, si repet ea. Se gndeste la masculul 327 si face dintr-o dat cinci ou mult mai deschise la culoare. nghite dou si le las pe celelalte trei s creasc. Si astfel, din infanticid n procreare, viaa si transmite stafeta. Trei pasi nainte, doi pasi napoi. Gimnastic necruttoare care, pn la urm, duce la un prim prototip de furnic ntreag. Insecta e mic de tot si cam plpnd, fiind subalimentat. Dar este primul chlipoukanian! Cursa canibal pentru existena cetii este acum pe jumtate cstigat. Aceast lucrtoare degenerat poate ntr-adevr s se miste si s aduc merinde din lumea nconjurtoare: cadavre de insecte, grune, frunze, ciuperci... Ceea ce si face. Chli-pou-ni, hrnit n sfrsit normal, face niste ou mult mai albe, mult mai tari. Goacele solide apr oule de frig. Larvele au o mrime corespunztoare. Indivizii din aceast nou generaie sunt mari si solizi. Ei vor forma baza populaiei cetii Chli-pou-kan.

Iar prima lucrtoare rahitic, cea care a permis alimentarea reginei outoare, e repede omort si devorat de surorile ei. Dup care, toate asasinatele, toate durerile care au precedat crearea Cetii sunt uitate. Chli-pou-kan s-a nscut. NARUL: narul este insecta cea mai dispus s se msoare cu omul. Fiecruia dintre noi i s-a ntmplat s stea n picioare pe pat, mbrcat n pijama, cu papucul n mn si cu privirea aintit spre tavanul imaculat. Lips de nelegere. Totusi ceea ce ne provoac mncrimi nu e dect saliva dezinfectant a trompei lui. Fr aceast saliv, fiecare neptur ar putea s se infecteze. Mai mult, narul are totdeauna grij s nu nepe dect ntre dou puncte de receptare a durerii! Avnd de-a face cu omul, strategia narului a evoluat. A nvat s devin mai iute, mai discret, mai rapid la decolare. Devine din ce n ce mai greu s-l reperezi. Unii ndrznei din ultima generaie nu ezit s se ascund sub perna victimei. Au descoperit principiul "Scrisorii furate" de Edgar Allan Poe: cea mai bun ascunztoare e cea care sare n ochi, cci totdeauna ne gndim s cutm mai departe ceea ce se afl foarte aproape. EDMOND WELLS, Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. Bunica Augusta si contempl valizele gata fcute. Mine se va muta n strada Sibariilor. Pare incredibil, dar Edmond prevzuse dispariia lui Jonathan si specificase n testament: "Dac Jonathan moare sau dispare, fr s lase nici un testament, as vrea ca apartamentul s fie ocupat de Augusta Wells, mama mea. Dac si ea dispare, sau refuz aceast mostenire, as dori ca apartamentul s-l mosteneasc Pierre Rosenfeld; iar dac si el refuz sau dispare, s locuiasc n el Jason Bragel..." Trebuie s recunoastem c, n lumina noilor evenimente, Edmond avusese motive s-si prevad cel puin patru mostenitori. Dar Augusta nu era superstiioas si apoi era convins c, orict de mizantrop ar fi fost, Edmond nu avea nici un motiv s doreasc moartea nepotului si mamei lui. Iar Jason Bragel era prietenul lui cel mai bun! O idee ciudat i trecu prin minte. Ai fi zis c Edmond ncercase s organizeze viitorul de parc... totul ncepea dup moartea lui. De zile ntregi merg n direcia soarelui rsare. Sntatea btrnei 4 000 se nruteste continuu, dar rzboinica nainteaz fr s se plng. Curajul si curiozitatea ei sunt ntr-adevr uimitoare. La sfrsitul unei dup-amieze, pe cnd escaladeaz trunchiul unui alun, lupttoarele se pomenesc brusc ncercuite de furnici rosii. Iar gngnii de-astea venite din sud! Corpul lor alungit e prevzut cu un pinten veninos a crui atingere provoac, dup cum se stie, o moarte instantanee. Furnicile roscate ar prefera s fie n alt parte. n afara ctorva mercenare degenerate, 103 683 n-a mai vzut niciodat furnici rosii n marele Exterior. Hotrt lucru, inuturile din est merit s fie explorate... Antenele se agit. Furnicile rosii stiu s comunice n acelasi limbaj ca belokanienele. Nu avei feromoni-pasaport buni. Afar! Asta e teritoriul nostru. Furnicile roscate rspund c sunt doar n trecere, fiindc vor s mearg la captul lumii orientale. Furnicile rosii se consult ntre ele. Le-au recunoscut pe celelalte dou ca fcnd parte din Federaia furnicilor roscate. Chiar dac e cam departe, e puternic (64 de ceti nainte de ultima roire) si reputaia armatelor lor a trecut fluviul de vest. Poate c e mai bine s nu le caute ceart. Furnicile rosii, care sunt o specie migratoare, vor fi obligate, prin fora lucrurilor, s traverseze cndva teritoriile Federaiei furnicilor roscate. Miscarea antenelor se domoleste treptat. A sosit momentul concluziei. O furnic rosie transmite hotrrea grupului: Putei s petrecei aici o noapte. Suntem gata s v indicm drumul spre captul lumii, si chiar s v nsoim pn acolo. n schimb ne vei lsa civa din feromonii vostri de identificare. Trgul e echitabil. 103 683 si 4 000 stiu c, dndu-le din feromonii lor, nseamn s le ofere furnicilor rosii un permis de liber trecere prin toate teritoriile Federaiei. Dar nici un pre nu e prea mare ca s mergi pn la captul lumii si s te ntorci de acolo...

Gazdele le conduc spre tabra lor, situat cu cteva crengi mai sus. N-au mai vzut niciodat asa ceva. Furnicile rosii, care practic esutul si cusutul, si-au construit cuibul provizoriu cosnd una de alta trei frunze mari de alun. Una serveste drept podea, iar celelalte ca ziduri laterale. 103 683 si 4 000 observ un grup de estoare ocupate s nchid "acoperisul" nainte s se lase noaptea. Grupul alege frunza de alun care va forma tavanul. Pentru a uni aceast frunz cu celelalte trei, furnicile rosii formeaz o scar vie, zeci de lucrtoare se urc unele peste altele pn cnd formeaz o grmad destul de nalt pentru a ajunge la frunza-tavan. Grmada se nruie de cteva ori. Frunza e prea sus. Atunci furnicile rosii schimb metoda. Un grup de lucrtoare se car pe frunza-tavan formnd un lan care se aga si atrn de margine. Lanul coboar, coboar pentru a se uni cu scara vie plasat dedesubt. Nici asa nu merge, asa c lanul este ngreunat la capt de un ciorchine de furnici rosii. Aproape c au reusit, frunza se ndoaie. Nu mai trebuie dect foarte puini centimetri pe dreapta. Furnicile care formeaz lanul ncep o miscare de pendulare pentru a compensa distana. Cu fiecare balans, lanul se mai ntinde puin, pare gata s se rup dar rezist. n sfrsit, mandibulele acrobatelor de sus si de jos realizeaz jonciunea: clic! A doua manevr: lanul se strnge. Lucrtoarele de la mijloc, cu mii de precauii, ies din rnd, urc pe umerii colegelor lor, si toat lumea trage pentru a apropia cele dou frunze. Frunza-acoperis coboar puin cte puin peste sat, ntinzndu-si umbra asupra podelei. Cutia are acum un capac, dar el trebuie fixat. O furnic btrn se repede ntr-una din case si iese agitnd o larv mare. E instrumentul de esut. Marginile sunt potrivite perfect paralel si inute lipite una de cealalt. Apoi este adus larva proaspt. Srmana, tocmai si construia coconul ca s se metamorfozeze n tihn, dar nu i s-a lsat rgaz s-o fac. O lucrtoare apuc un fir din acest ghem si ncepe s-l desire. Cu puin saliv i lipeste captul de o frunz si trece dup aceea coconul vecinei sale. Larva, simind c i se ia firul, produce altul n loc. Cu ct e dezgolit mai mult, simte frigul si scoate mai mult mtase. Lucrtoarele profit din plin. si trec aceast navet vie din mandibul n mandibul si nu economisesc deloc firul. Dup ce copilul lor moare epuizat, lucrtoarele iau un altul. Pentru aceast singur lucrare sunt sacrificate dousprezece larve. n cele din urm reusesc s fixeze si a doua margine a frunzei-tavan; satul arat acum ca o cutie verde cu muchiile albe. 103 683, care se plimb aproape ca la ea acas, remarc de cteva ori furnici negre prin mulimea, de furnici rosii. Nu se poate abine s nu ntrebe. Sunt mercenare? Nu, sunt sclave. Totusi furnicile rosii nu sunt cunoscute ca practicnd sclavagismul... Una dintre ele consimte s-i explice c s-au ntlnit recent cu o ceat de furnici sclavagiste care mergeau spre vest, si c au fcut un schimb, primind ou de-ale lor n schimbul unui cuib portabil esut. 103 683 nu-si slbeste ns interlocutoarea si ntreab dac ntlnirea nu s-a transformat apoi n ncierare. Cealalt rspunde c nu; teribilele furnici erau deja ghiftuite, aveau prea multe sclave; pe deasupra le era si fric de acul mortal al furnicilor rosii. Furnicile iesite din oule primite n schimbul cuibului luaser mirosurile-pasaport ale gazdelor si le serveau de parc ar fi fost rudele lor. De unde s stie c patrimoniul lor genetic face din ele niste prdtoare Si nu niste sclave? Ele nu stiu nimic despre lume n afara de ce vor s le spun furnicile rosii. Nu v temei c s-ar putea revolta? Pi, avuseser deja loc unele, tentative. n general, furnicile rosii anticipau incidentele eliminndu-le pe recalcitrantele izolate. Atta vreme ct furnicile negre nu stiau c fuseser furate dintr-un cuib, c fceau parte dintr-o alt specie, le lipsea o motivaie real... Noaptea si frigul coboar peste alun. Celor dou exploratoare li se repartizeaz un col n care s petreac minihibernarea nocturn. Chli-pou-kan creste ncetul cu ncetul. Mai nti a fost amenajat Cetatea interzis. Ea n-a fost construit ntr-un trunchi de copac, ci ntr-o chestie ciudat ngropat acolo; de fapt, o cutie de conserve ruginit, care coninuse cndva trei kilograme de compot, un ambalaj inutil provenind de la un orfelinat din apropiere. n acest palat nou, Chli-pou-ni ou cu frenezie n timp ce lucrtoarele o mbuib cu substane zaharoase, grsimi si vitamine. Primele fiice au construit chiar sub Cetatea interzis o ncpere pentru nou-nscui, nclzit cu humus n descompunere. E modalitatea cea mai practic pn cnd vor fi gata domul de crengue si solariul cu care se vor ncheia lucrrile.

Chli-pou-ni vrea ca cetatea ei s beneficieze de toate tehnologiile cunoscute: cresctorii de ciuperci, furnici-cistern, cirezi de pduchi-de-frunz, ieder de susinere, sli de fermentare pentru mierat, sal de fabricare a fainei de cereale, sli pentru mercenare, sal pentru spioane, sal de chimie organic etc. Furnicile alearg n toate direciile. Tnra regin a stiut s le transmit entuziasmul si speranele ei. Nici nu se gndeste ca Chli-pou-kan s fie un oras federal ca toate celelalte. Ambiia ei e s fac din el un pol de avangard, un vrf al civilizaiei furnicilor. Si are o sumedenie de sugestii. De exemplu, n preajma etajului -12 a fost descoperit un izvor subteran. Dup prerea ei, apa este un element care nu a fost ndeajuns studiat. Ar trebui s se poat gsi un mijloc de mers pe ea. ntr-o prim etap, o echip e nsrcinat s studieze insectele care triesc n ap dulce: gndaci carnivori, ciclopi, dafnii... Oare sunt comestibile? Ar putea fi crescute n bltoace controlate? Primul ei discurs cunoscut se refer la pduchii-de-frunz: Ne ndreptm spre o perioad de tulburri rzboinice. Armele sunt din ce n ce mai sofisticate. Nu vom putea ine totdeauna pasul. S-ar putea ca ntr-o zi vntoarea n exterior s devin periculoas. Trebuie s prevedem situaia cea mai rea. Cetatea noastr trebuie s se ntind ct mai mult n adncime. Si trebuie s insistm asupra cresterii pduchilor-de-frunz fa de orice alt form de furnizare a substanelor zaharoase vitale. Animalele vor fi instalate n staule situate la cele mai de jos etaje... Treizeci din fiicele ei execut o iesire n exterior si aduc doi pduchi-de-frunz pe punctul de a se reproduce. Dup cteva ore, furnicile au obinut vreo sut de pui crora le taie aripile. Acest nceput de septel este instalat la etajul -23, la adpost de buburuze, si li se ofer din belsug frunze proaspete si tulpini pline de sev. Chli-pou-ni trimite exploratoare n toate direciile. Unele aduc spori de ciuperci care sunt plantai n cresctoriile de ciuperci. Regina, avid de descoperiri, hotrste chiar s realizeze visul mamei ei: planteaz un sir de semine de flori carnivore pe frontiera de vest. Sper astfel s opreasc un timp atacul termitelor si al armei lor secrete. Cci nu a uitat de misterul armei secrete, de asasinarea prinului 327 si de rezerva alimentar ascuns sub granit. Regina trimite un grup de ambasadoare spre Bel-o-kan. Ele sunt nsrcinate n mod oficial s anune reginei-mam construirea celei de a saizeci si cincea ceti si ralierea ei la Federaie. Dar n mod neoficial, trimisele trebuie s ncerce s continue ancheta la etajul -50 al cetii Bel-o-kan. Soneria de la us se auzi chiar n momentul n care Augusta si aga pe peretele cenusiu preioasele ei fotografii n sepia. Verific lanul de siguran si ntredeschise usa. n faa usii sttea un domn de vrst mijlocie, tare curel; nu avea nici mcar mtrea pe reverele hainei. Bun ziua, doamn Wells. Sunt profesorul Leduc, un coleg al fiului dumneavoastr, Edmond. Voi intra direct n subiect. Stiu c v-ai pierdut deja nepotul si strnepotul n pivni. Si c n acelasi chip au disprut opt pompieri, sase jandarmi si doi politisti. Totusi, doamn... as dori s cobor si eu acolo. Augusta nu era sigur c auzise bine. si potrivi proteza auditiv la volumul maxim. Suntei profesorul Rosenfeld? Nu. Leduc. Profesorul Leduc. Vd c ai auzit de Rosenfeld. Rosenfeld, Edmond si cu mine suntem toi trei entomologi. Avem n comun o specialitate: studierea furnicilor. Numai c Edmond ne-o luase cu mult nainte. Ar fi pcat ca omenirea s nu beneficieze de aceste rezultate... As dori s cobor n pivnia dumneavoastr. Cnd nu auzi bine, te uii mai cu luare-aminte. Btrna examin urechile acestui Leduc. Fiina omeneasc are particularitatea de a pstra n ea forma celui mai ndeprtat trecut al ei; n aceast privin, urechea reprezint fetusul. Lobul simbolizeaz capul, marginea pavilionului red forma coloanei vertebrale etc. Acest Leduc probabil c fusese un fetus jigrit, iar Augustei nu prea-i plceau fetusii jigrii. Si ce sperai s gsii n aceast pivni? O carte. O enciclopedie unde nota sistematic toate rezultatele cercetrilor. Edmond era secretos. Probabil c a ngropat totul acolo jos, punnd capcane pentru a-i ucide sau a-i pune pe fug pe cei neavizai. Dar eu plec la drum n cunostin de cauz, iar un om avertizat... ... poate prea bine s fie omort! complet Augusta. Lsai-m s-mi ncerc norocul. Intrai, domnule...?

 Leduc, profesor Laurent Leduc, de la laboratorul CNCS 325. Btrna l conduse spre pivni. Pe zidul ridicat de poliie se vedea o inscripie cu litere groase de culoare rosie: NICIODAT S NU SE MAI COBOARE N PIVNIA ASTA BLESTEMAT!! ! Btrna i-o art cu o miscare a capului. Stii ce spun oamenii care locuiesc n aceast cldire, domnule Leduc? Spun c e o gur a iadului. Spun c aceast cas e carnivor si c i mnnc pe oamenii care i se bag pe gt... Unii chiar ar vrea s toarne n ea beton. Augusta l msur din cap pn-n picioare. Nu v temei c o s murii, domnule Leduc? Ba da, fcu el cu un zmbet maliios. Ba da, m tem s nu mor prost, fr s stiu ce se afl n adncul acestei pivnie. 103 683 si 4 000 au prsit de mai multe zile cuibul estoarelor rosii. Sunt nsoite de dou rzboinice cu epus ascuit. Au mers mpreun mult vreme pe drumeaguri abia parfumate de feromoni-pist. Se afl deja o distan de mii de capete de cuibul esut ntre crengile alunului. Pe drum ntlnesc tot felul de animale exotice crora nu le cunosc nici mcar numele. Asa nct, le evit pe toate. Cnd se face noapte, furnicile sap ct pot de adnc si se vr n pmnt, pentru a profita de cldura plcut si de protecia planetei care le asigur existena. Azi, furnicile rosii le-au condus pn n vrful unei coline. Mai e departe pn la captul lumii? ntr-acolo e. De pe culmea lor, furnicile roscate descoper, ct vezi cu ochii spre est, un univers de mrcinisuri ntunecoase. Furnicile rosii le aduc la cunostin c misiunea lor a luat sfrsit, c nu le nsoesc mai departe. Exist unele locuri unde mirosurile lor nu sunt bine primite. Belokanienele trebuie s-o in drept nainte pn cnd ajung la cmpurile secertoarelor. Acestea triesc n permanen prin inuturile de la "marginea lumii"; ele vor sti cu siguran s le ndrume. nainte de a-si prsi cluzele, furnicile roscate elibereaz preiosii feromoni de identificare ai Federaiei, preul stabilit pentru aceast cltorie. Apoi coboar n grab panta si dau peste cmpurile cultivate de faimoasele secertoare. SCHELETUL: E mai bine s ai scheletul n interiorul corpului sau n exterior? Cnd scheletul se afl n exterior, el formeaz o carcas protectoare. Carnea e la adpost depericolele exterioare, ns devine flasc si aproape lichid. Imediat ce un vrf ascuit reuseste s treac prin carapacea protectoare, pagubele sunt iremediabile. Atunci cnd scheletul nu formeaz dect o bar subire si rigid n interiorul masei corpului, carnea palpitnd e expus tuturor agresiunilor. Rnile sunt numeroase si permanente. Dar tocmai aceast slbiciune aparent foreaz muschiul s se ntreasc si fibra s reziste. Carnea evolueaz. Am vzut oameni care si construiser, cu ajutorul minii lor, niste carapace "intelectuale" care i protejau de suprri. Preau mai rezisteni dect oamenii obisnuii. Spuneau "puin mi pas" si rdeau de toate. Dar atunci cnd o suprare reusea s le ptrund prin carapace, consecinele erau teribile. Am vzut oameni suferind la cel mai mic necaz, f r ca mintea lor s se nchid; rmneau sensibili la toate si nvau din fiecare agresiune. EDMOND WELLS, Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. Sclavagistele atac! Panic la Chli-pou-kan. Cercetase sfrsite de oboseal rspndesc vestea n tnra cetate. Sclavagistele! Sclavagistele! Reputaia lor cumplit a ajuns deja pn aici. Asa cum unele furnici au favorizat o anumit cale de dezvoltare cresterea animalelor, stocarea, cultivarea ciupercilor sau chimia , sclavagistele s-au specializat numai n domemul rzboiului.

Este singurul lucru pe care stiu s-l fac, dar l stpnesc la perfecie. Tot corpul lor s-a adaptat la aceast activitate. Pn si cea mai mic dintre articulaiile lor se termin cu un vrf ascuit, curbat, iar chitina lor are o grosime dubl fa de cea a furnicilor roscate. Capul ngust si perfect triunghiular nu poate fi apucat de nici o ghear. Mandibulele lor, ca niste fildesi de elefant purtai invers, sunt dou sbii curbe pe care le manevreaz cu o ndemnare redutabil. Obiceiurile lor sclavagiste au decurs n mod firesc din specializarea lor excesiv. Puin lipsise chiar ca specia lor s dispar, distrus de propria dorin de putere. Tot rzboindu-se ntruna, aceste furnici nu mai stiu s construiasc, adposturi, s-si creasc progenitura si nici mcar... s se hrneasc. Mandibulele-sbii, att de eficace n lupt, se dovedesc foarte puin practice pentru a se alimenta n mod normal. Cu toate astea, orict ar fi de belicoase, sclavagistele nu sunt proaste. Pentru c nu mai erau n stare s ndeplineasc sarcinile menajere indispensabile supravieuirii cotidiene... de aceste lucruri aveau s se ocupe altele. Sclavagistele atac mai ales cuiburile mici si mijlocii ale furnicilor negre, albe sau galbene aceste specii nefiind nzestrate cu ac sau gland cu acid. Mai nti ncercuiesc orasul rvnit. De ndat ce-si dau seama c toate lucrtoarele iesite au fost omorte, asediatele hotrsc s astupe toate intrrile. Acesta e momentul pe care-l aleg sclavagistele pentru a lansa primul asalt. Strpung cu usurin fortificaiile, deschid brese n cetate si seamn panic pe culoare. Atunci, lucrtoarele nspimntate ncearc o iesire pentru a-si pune oule la adpost. Exact ce asteptau si sclavagistele. Pzesc toate iesirile si le oblig pe lucratoare s-si abandoneze preioasa povar. Nu le ucid dect pe cele care refuz s se supun; n lumea furnicilor nu se ucide niciodat fr motiv. La sfrsitul luptelor, sclavagistele cuceresc cuibul, le cer lucrtoarelor care au supravieuit s pun oule la locul lor si s le ngrijeasc mai departe. Cnd ies din ou, nimfele sunt educate s le serveasc pe invadatoare. Necunoscnd trecutul, noua generaie crede c a da ascultare acestor furnici mari este felul de via corect si normal. n timpul raziilor, vechile sclave stau retrase, ascunse n iarb, asteptnd ca stpnele lor s curee locul. Dup cstigarea btliei, ca niste bune gospodine, aceste sclave se instaleaz n cuibul cucerit, amestecnd vechea prad de ou cu cele noi, educndu-le pe prizoniere si progeniturile lor. Si astfel, generaiile rpite se suprapun dup capriciul migraiei celor care le-au rpit. Fiecare acaparatoare are nevoie, n general, de trei sclave. Una pentru a o hrni (nu stie s mnnce dect alimente regurgitate si date direct n gur); alta ca s-o spele (glandele ei salivare s-au atrofiat); si a treia pentru a evacua excrementele, care altfel se acumuleaz n jurul armurii si o corodeaz. Lucrul cel mai ru care li se poate ntmpla acestor lupttoare absolute este, bineneles, s fie prsite de ctre servitoare. Ies atunci n mare grab din cuibul furat si pleac n cutarea unei noi ceti de cucerit. Dac nu o gsesc nainte de cderea nopii, atunci pot muri de foame si de frig. O moarte ct se poate de ridicol pentru aceste cumplite rzboinice. Chli-pou-ni a auzit numeroase legende despre sclavagiste. Se spune c au avut deja loc rscoale ale sclavelor, si c sclavele care-si cunosteau bine stpnele nu fuseser totdeauna nvinse. Se mai povesteste c unele sclavagiste fac colecie de ou de furnici, ca s aib supuse de toate mrimile si de toate soiurile. Regina si imagineaz o sal plin cu aceste ou de toate mrimile, de toate culorile. Si sub fiecare pojghi alb... cte o cultur specific, gata s se trezeasc pentru a le servi pe aceste brute primitive. Chli-pou-ni si alung gndurile negre. Mai nti trebuie s vad cum s le nfrunte. Hoarda sclavagist a fost semnalat ca venind dinspre est. Cercetasele si spioanele chlipoukaniene pretind c sunt ntre patru si cinci sute de mii de lupttoare. Au traversat fluviul folosind subterana de la portul Sate. Si se pare c sunt destul de "iritate", cci aveau un cuib portabil esut din frunze pe care au fost nevoite s-l abandoneze pentru a trece prin tunel. Prin urmare nu mai au locuin, iar dac nu vor cuceri cetatea Chli-pou-kan, vor fi nevoite s-si petreac noaptea afar! Tnra regin ncearc s reflecteze ct mai calm cu putin: Dac erau att de fericite cu cuibul lor portabil esut, de ce au fost nevoite s treac fluviul? Dar cunoaste rspunsul. Sclavagistele au fa de orase o ur pe ct de profund, pe att de greu de neles. Fiecare reprezint pentru ele o ameninare si o sfidare. Vesnica rivalitate dintre oamenii din cmpie si cei de la oras. Or, sclavagistele stiu c dincolo de fluviu exist sute de ceti de furnici, una mai bogat si mai rafinat dect alta. Din nefericire, Chli-pou-kan nu e pregtit s suporte un astfel de asalt. Fireste, de cteva zile orasul s-a umplut cu vreun milion de locuitori; sigur, pe frontiera de est a fost construit un zid de plante carnivore... dar nu va fi destul. Chli-pou-ni stie c cetatea ei e prea tnr, nu are destul experien. Pe de alt parte, regina nu a primit nc nici o veste de la ambasadoarele trimise la Bel-o-kan pentru a face cunoscut apartenena la Federaie. Prin urmare nu poate conta pe

solidaritatea cetilor vecine. Chiar si Guaye-Tyolot se afl la o distan de cteva mii de capete, deci e imposibil s fie anunai cei care locuiesc n cuibul de var... Ce-ar fi fcut Matca ntr-o astfel de situaie? Chli-pou-ni hotrste s adune pe cteva dintre furnicile cele mai pricepute n ale vntoarei (nc nu avuseser ocazia s se manifeste ca rzboinice) pentru o comunicare absolut. E de cea mai mare urgen s se pun la punct o strategie. nc mai sunt adunate n Cetatea interzis cnd furnicile postate de paz n arbustul aplecat peste Chli-pou-kan anun c se simt mirosurile unei armate care se apropie n mare grab. Toat lumea se pregteste. Nu a putut fi stabilit nici o strategie. Vor improviza. Se transmite ordinul de pregtire pentru lupt; legiunile se adun de bine de ru (nc nu stiu nimic despre asezarea n formaie, experien scump cstigat n faa furnicilor pitice). De fapt, cele mai multe lupttoare prefer s-si pun sperana n zidul de plante carnivore. N MALI: n Mali, dogonii consider c la cstoria originar dintre Cer si Pmnt, sexul Pmntului era un furnicar. Cnd crearea lumii iesite din aceast acuplare s-a ncheiat, vulva a devenit o gur, de unde au iesit vorbirea si suportul ei material: tehnica esutului, pe care furnicile au transmis-o oamenilor. Chiar si n zilele noastre, riturile de fecunditate rmn legate de furnici. Femeile sterile merg s se aseze pe un furnicar pentru a-i cere zeului Amma s le fac fecunde. Dar furnicile i-au mai nvat si altele pe oameni. Le-au artat cum s-si construiasc casele si tot ele le-au indicat izvoarele de ap. Cci dogonii au neles c trebuia spat sub furnicare pentru a da de ap. EDMOND WELLS, Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. Lcustele ncep s sar n toare direciile. sta e un semn. Exact dincolo de ele, furnicile cu cei mai buni ochi disting deja o coloan de praf. Una e s auzi vorbindu-se de sclavagiste si alta s le vezi sarjnd. Nu au cavalerie, chiar ele sunt cavaleria. Corpul lor e suplu si solid, picioarele sunt groase si musculoase, iar capul fin si ascuit se prelungeste cu niste coarne mobile care sunt de fapt mandibulele. Forma aerodinamic nltur suieratul care ar fi trebuit s nsoeasc despicarea aerului de ctre easta propulsat cu toat viteza picioarelor. n urma lor, iarba rmne culcat la pmnt, solul vibreaz, nisipul se onduleaz. Antenele ndreptate nainte elibereaz feromoni att de neptori nct ai zice c sunt adevrate vociferri. S se nchid nuntru si s reziste asediului, sau s ias si s se lupte? Chli-pou-ni ezit, i e fric, att de fric nct nu are curajul s emit nici o sugestie. Asa c, fireste, lupttoarele fac exact ceea ce n-ar trebui s fac. Se mpart n dou. O parte ies, pentru a nfrunta adversarul n cmp deschis; cealalt jumtate rmne nchis n Cetate ca for de rezerv si de rezisten n caz de asediu. Chli-pou-ni ncearc s-si aminteasc Btlia Macilor, singura pe care o cunoaste. Dup cte i se pare, artileria a provocat cele mai mari pierderi trupelor adverse. Ordon imediat ca n primele linii s fie deplasate trei rnduri de artileriste. Legiunile de sclavagiste au luat acum cu asalt zidul de plante carnivore. Fiarele vegetale se apleac la trecerea lor, atrase de mirosul de carne cald. Dar sunt mult prea lente si toate rzboinicele dusmane trec, mai nainte ca vreo dionee s fi reusit mcar s le ciupeasc. Matca se nselase! Pe cnd sarja se abate asupra lor, prima linie chlipoukanian, intind cu aproximaie, trage o salv care nu elimin dect vreo douzeci de asediatoare. Cea de a doua linie nici mcar nu are timp s ia poziie; toate artileristele sunt apucate de gt si decapitate fr s fi putut arunca nici mcar o pictur de acid. Asta e marea specialitate a sclavagistelor de a nu ataca dect la cap. Si stiu s-o fac foarte bine. Capetele tinerelor chlipoukaniene zboar ct colo. Trupurile fr cap continu uneori s se bat orbeste sau o iau la goan, nspimntndu-le pe supravieuitoare. Dup dousprezece minute, nu mai rmne mare lucru din trupele furnicilor roscate. Cea de-a doua jumtate a armatei astup toate intrrile. Chli-pou-kan nu are nc un dom, asa c partea de la suprafaa ei se prezint sub forma a vreo zece cratere mici, nconjurate de pietris sfrmat. Toat lumea e nucit. S-i dai atta osteneal pentru a construi o cetate modern si s-o vezi la discreia unei bande de barbare att de primitive, nct nici s se hrneasc singure nu sunt n stare!

Zadarnic si-a nmulit Chli-pou-ni comunicaiile absolute; nu gseste nici o cale sa reziste dusmanului. Dalele plasate la iesiri vor rezista, n cel mai fericit caz, cteva secunde. Iar n privina luptei din galerii, chilpoukanienele sunt la fel de prost pregtite ca si pentru lupta n cmp deschis. Afar, ultimele furnici roscate se bat ca niste apucate. Unele au putut s se retrag, dar cele mai multe dintre ele au vzut intrrile nchizndu-se chiar n spatele lor. Pentru ele, totul s-a terminat. ndrjirea cu care rezist e cu att mai mare, cu ct nu mai au nimic de pierdut; n afar de asta, si spun c, cu ct i vor ine mai mult n loc pe invadatori, cu att mai solid vor fi astupate iesirile. Ultima chlipoukanian este si ea decapitat iar corpul, dintr-un reflex nervos, se plaseaz n faa unei intrri n care-si nfige ghearele, transformndu-se ntr-un scut derizoriu. Chlipoukanienele din interior asteapt. Le asteapt pe sclavagiste, cu o resemnare posomort. Pn la urm, simpla for fizic are o eficacitate pe care tehnologia nu a putut-o nc depsi... Dar sclavagistele nu atac. Precum Hanibal n faa Romei, asediatoarele ezit s nving. Totul pare prea usor. Trebuie s fie o curs. Dac reputaia lor de ucigase le precede peste tot, nu e mai puin adevrat c si furnicile roscate au renumele lor. n rndul furnicilor sclavagiste, ele sunt considerate pricepute n a inventa capcane subtile. Se pretinde c stiu s fac aliane cu mercenare care se ivesc cnd te astepi mai puin. Se mai spune c stiu s domesticeasc fiare slbatice si s fabrice arme secrete care provoac dureri insuportabile. Si pe urm, sclavagistele se simt la largul lor n aer liber; nu le place s se stie nconjurate de ziduri. Fapt e c nu distrug baricadele asezate la iesiri. Asteapt. Au tot timpul. La urma urmelor, pn la cderea nopii mai sunt vreo cincisprezece ore. Toat populaia furnicarului e uimit. De ce nu atac? Reginei Chli-pou-ni nu-i place asta. Cel mai mult o nelinisteste faptul c adversarul "acioneaz n asa fel nct scp modului ei de nelegere", desi n-are nevoie s-o fac, fiind mult mai puternic. Cteva dintre fiicele ei emit cu timiditate c poate dusmanii ncearc nfometarea lor. O astfel de eventualitate nu poate dect s le redea curaj furnicilor roscate: datorit staulelor din subsol, a cresctoriilor de ciuperci, a grnarelor pline cu fin de cereale, a furnicilor-rezervoare umplute pn la refuz cu mierat, cetatea poate rezista unui asediu de dou luni. Dar Chli-pou-ni nu crede c e vorba de un asediu. Celelalte vor un cuib pentru la noapte. Se gndeste din nou la faimoasa maxim emis de Matc: Dac adversarul e mai puternic, acioneaz n asa fel nct s scapi modului su de nelegere. Da, singura salvare n faa acestor brute nu poate fi dect tehnologia cea mai avansat. Cele cinci sute de mii de chlipoukaniene efectueaz comunicri absolute. n sfrsit, se strneste o dezbatere interesant. Si o mic lucrtoare emite: Greseala noastr a fost c am vrut s copiem armele si strategiile folosite de cei din Bel-o-kan. Nu trebuie s imitm, trebuie s inventm propriile noastre soluii pentru rezolvarea propriilor noastre probleme. Dup lansarea acestui feromon, toate minile ncep s funcioneze de zor si se ia imediat o hotrre. Toat lumea se pune pe treab. IENICERUL: n secolul al XIV-lea, sultanul Murad I a creat un corp de armat ceva mai special care a fost numit Ieniceri (din turcescul yeni ceri, noua miliie). Armata ienicer avea o particularitate: era format numai din orfani. ntr-adevr, soldaii turci, cnd jefuiau un sat armean sau slav, adunau copiii foarte mici si i nchideau ntr-o scoal militar special, de unde nu puteau afla nimic despre restul lumii. Educai numai pentru arta rzboiului, acesti copii se dovedeau cei mai buni lupttori din tot Imperiul otoman si pustiau f r nici o reinere satele locuite de adevratele lor familii. Niciodat nu le-a trecut prin minte s lupte alturi de prinii lor mpotriva celor care i rpiser. n schimb, cum puterea lor crestea din ce n ce mai mult, lucrul acesta l-a ngrijorat pn la urm pe sultanul Mahmud al II-lea, care, n 1826, i-a masacrat si a dat foc scolii lor. EDMOND WELLS, Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. Profesorul Leduc adusese cu el dou geamantane mari. Dintr-unul scoase un model surprinztor de ciocan pneumatic cu benzin. ncepu imediat s sparg zidul ridicat de poliisti, fcnd o gaur circular care s permit trecerea. Dup ce sfrsi cu vacarmul, bunica Augusta veni s-i ofere un ceai de verbin, dar Leduc refuz, explicndu-i pe ndelete c asta ar putea s-l fac s-i vin s urineze. Se ntoarse spre

cellalt geamantan si scoase un echipament complet de speolog. Credei c e chiar att de adnc? Ca s fiu sincer, drag doamn, nainte de a veni aici am fcut o cercetare asupra acestui imobil. n timpul Renasterii, a fost locuit de niste savani protestani care au construit o trecere secret. Sunt aproape sigur c aceast trecere iese n pdurea Fontainebleau. Pe acolo fugeau protestanii de cei care i persecutau Dar dac cei care au cobort acolo au iesit n pdure, nu neleg de ce n-au dat nici un semn de via? E vorba despre nepotul meu, fiul lui, soia... plus vreo zece pompieri si jandarmi; oamenii stia n-au nici un motiv s se ascund. Au familii, prieteni. Nu sunt protestani, iar rzboaiele religioase s-au terminat. Chiar suntei sigur de asta, doamn? Profesorul se uit la ea cu un aer de-a dreptul ciudat. Religiile si-au schimbat numele si se pretind filozofii sau... stiine. Dar au rmas la fel de dogmatice. Brbatul trecu n camera alturat pentru a-si pune costumul de speolog. Cnd si fcu din nou apariia, n costumul cam strmt, pe cap cu o casc de un rosu aprins prevzut cu o lamp frontal, Augusta fu gata s izbucneasc n rs. El continu de parc nu s-ar fi ntmplat nimic. Dup protestani, apartamentul a fost ocupat de secte de tot felul. Unele practicau vechi culturi pgne, altele adorau ceapa, sau ridichea neagr, cine stie? Ceapa si ridichea neagr sunt excelente pentru sntate, neleg foarte bine de ce erau adorate. Sntatea este lucrul cel mai important... Uitai-v, sunt surd, n curnd voi deveni senil, si n fiecare zi mor cte puin. El dori s-o linisteasc. Haidei, nu fii pesimist, artai nc foarte bine. Ia s vedem, ci ani mi dai? Nu stiu... saizeci, saptezeci. O sut de ani, domnule! Am mplinit o sut de ani acum o sptmn, tot trupul mi-e bolnav si suport viaa din zi n zi mai greu, mai ales dup ce mi-am pierdut toate fiinele la care ineam. V neleg, doamn, btrneea nu e deloc usoar. Mai ai multe fraze din astea scoase din cutie? Doamn drag... Haide, coboar repede. Dac pn mine nu esti napoi, voi chema politia si cu siguran c o s-mi fac un zid gros pe care nimeni n-o s-l mai sparg... Roas n permanen de larvele de ichneumon, 4 000 nu reuseste s adoarm, nici chiar n nopile cele mai reci. Asa c si asteapt moartea dedicndu-se unor activiti pasionante si riscante pe care n alte mprejurri nu ar fi avut niciodat curajul s le abordeze. Cum ar fi, de exemplu, descoperirea captului lumii. nc n-au ajuns la cmpurile secertoarelor. 103 683 si reaminteste unele lecii ale doicilor. Ele i-au explicat c Pmntul e un cub, iar via nu exist dect pe partea lui superioar. Ce va vedea dac va ajunge n cele din urm la captul lumii, la marginea ei? Ap? Golul unui alt cer? Ea si tovarsa ei vremelnic vor sti atunci mai mult dect toate exploratoarele, dect toate furnicile roscate de la nceputul timpurilor! Sub privirile uimite ale btrnei 4 000, 103 683 ncepe deodat s mrsluiasc voiniceste. Pe la mijlocul dup-amiezii, cnd se hotrsc s foreze intrrile, sclavagistele sunt surprinse c nu ntmpin nici o rezisten. Stiu totusi c nu au distrus toat armata furnicilor roscate, chiar dac e vorba de o cetate mic. Asa c sunt bnuitoare... nainteaz cu att mai prudent cu ct, obisnuite s triasc n aer liber si bucurndu-se de o vedere excelent la lumin, n subsol sunt complet oarbe. Nici asexuatele roscate nu vd, dar ele cel puin sunt obisnuite s se miste pe canalele acestei lumi subterane. Sclavagistele ajung n Cetatea interzis. Totul e pustiu. Ba chiar pe jos zac grmezi de alimente intacte! Coboar si mai mult. Hambarele sunt pline; lucrtoarele mai erau nc n aceste sli cu foarte puin timp n urm, asta e sigur. La etajul -5 gsesc feromoni receni. ncearc s descifreze discuiile care au avut loc acolo, numai c furnicile roscate au lsat n sal o crengu de cimbru a crei arom a paralizat toate efluviile.

Etajul -6. Nu le place s se simt asa, nchise sub pmnt. E att de ntuneric n orasul sta! Cum pot suporta niste furnici s stea n permanen n acest spaiu limitat si ntunecat ca moartea? La etajul -8 repereaz feromoni si mai proaspei. Grbesc pasul, furnicile roscate trebuie s fie pe-aproape. La etajul -10, surprind un grup de lucrtoare agitnd niste ou. Furnicile rosii o iau la sntoasa n faa invadatoarelor. Prin urmare asta era! n sfrsit neleg. Tot orasul a cobort la etajele cele mai de jos, spernd s-si salveze preioasa progenitur. Pentru c totul redevine coerent, sclavagistele uit de orice pruden si dau fuga lansnd pe culoare faimosul feromon al strigtului lor de rzboi. Lucrtoarele chlipoukaniene nu reusesc s scape de urmritoare si au ajuns deja la etajul -13. Deodat furnicile care transport oule dispar inexplicabil. Iar culoarul pe care merg d ntr-o sal imens al crui sol e plin de bltoace de mierat. Sclavagistele se reped din instinct s ling licoarea preioas care altfel risc s fie absorbit n pmnt. n urma lor se nghesuie si alte rzboinice, dar sala e ntr-adevr enorm, e loc si mierat destul pentru toat lumea. Ce bun si dulce e! Trebuie s fie una din slile lor cu furnici rezervoare, o sclavagist auzise despre chestia asta: o tehnic asa-zis modern care const n a obliga o biat lucrtoare s-si petreac toat viaa cu capul n jos si abdomenul ntins pn la refuz. Si n timp ce se ghiftuiesc le ridiculizeaz nc o dat pe citadine. Dar un detaliu atrage brusc atenia unei sclavagiste. E surprinztor c o sal att de ncptoare nu are dect o singur intrare... Dar nu are timp s se gndeasc mai mult la asta... Furnicile roscate au terminat de spat. Din tavan sneste un torent de apa. Sclavagistele ncearc s fug pe coridor, dar acesta e acum astupat de o piatr mare. Si nivelul apei creste. Cele care n-au fost ameite de izbitura valului de ap se zbat cu toat energia. Ideea venise de la rzboinica roscat care atrsese atenia c nu trebuie s-i copiezi pe ceilali. Dup aceea pusese ntrebarea: Ce are specific orasul nostru? Toate spuseser ntr-un singur feromon: Ruleul subteran de la etajul -12! Atunci spaser un mic san de la acel rule, canalizndu-l si acoperind solul cu frunze groase pentru a-l face impermeabil. Restul inea mai curnd de tehnica cisternelor. Construiser ntr-o ncpere un rezervor mare de ap, apoi i guriser centrul cu o creang. Lucrul cel mai complicat era, evident, s in creanga pentru foraj pe direcie, deasupra apei. Aceast isprav au reusit-o cteva furnici suspendate de tavanul ncperii. Dedesubt, sclavagistele gesticuleaz si se zvrcolesc. Cele mai multe s-au necat deja, dar cnd toat apa a trecut n sala de jos, nivelul de plutire este destul de ridicat pentru ca unele rzboinice s reuseasc s ias prin gaura din tavan. Furnicile roscate le doboar fr greutate, trgnd n ele cu acid formic. Dup o or, supa de sclavagiste nu mai misc. Regina Chli-pou-ni a cstigat. Emite atunci prima ei maxim istoric: Cu ct obstacolul e mai mare, cu att mai mult ne oblig s ne autodepsim. O btaie surd si regulat o atrase pe Augusta n buctrie, chiar n momentul n care profesorul Leduc se chinuia s se strecoare prin gaura din perete. Ca s vezi, dup douzeci si patru de ore! ntlnise si ea un tip antipatic, a crui dispariie ar fi lsat-o rece, si tocmai sta se ntorsese! Costumul de speolog era zdrenuit, el ns nu pise nimic. Dar nici nu gsise ce cuta, asta se vedea limpede. Prin urmare? Prin urmare ce? I-ai gsit? Nu... Augusta era foarte miscat. Asta era prima dat cnd cineva se ntorcea viu si ntreg la minte din gaura aia. Prin urmare se putea rmne n via n urma acestei aventuri! Dar spune-mi o dat, ce e acolo jos? Iese n pdurea Fontainebleau, asa cum credeai? El si scoase casca. Aducei-mi mai nti ceva de but, v rog. Mi-am terminat toate rezervele alimentare si de ieri de la prnz n-am mai but nimic. Ea i aduse ceai de verbin pe care-l inea cald n termos. Vrei s v spun ce e acolo jos? E o scar n spiral care coboar abrupt pe o distan de cteva sute de metri. Apoi o us, o poriune de coridor cu reflexe rosii, plin cu sobolani, iar n fund

de tot e un zid care probabil c a fost construit de nepotul dumneavoastr, Jonathan. Un zid foarte solid; am ncercat s-l guresc cu ciocanul pneumatic, dar n-am reusit. De fapt, cred c se roteste sau se trage ntr-o parte, pentru c se afl acolo un sistem de taste alfabetice cu cod. Taste alfabetice cu cod? Da, trebuie fr ndoial s bai un cuvnt care rspunde la o ntrebare. Ce ntrebare? Cum formezi patru triunghiuri echilaterale din sase chibrituri? Augusta nu se putu stpni s nu izbucneasc n rs, lucru care-l enerv teribil pe savant. Cunoastei rspunsul? ntre dou hohote, btrna reusi s articuleze: Nu! ei nu! nu cunosc rspunsul! Dar cunosc foarte bine ntrebarea! Si rdea, rdea. Am stat ore n sir s m gndesc, bombni profesorul Leduc. Evident, se ajunge la un rezultat cu triunghiurile asezate n V, dar nu sunt echilaterale. Profesorul ncepu s-si adune lucrurile. Dac nu avei nimic mpotriv, m duc s ntreb un prieten matematician si m ntorc. Nu! Cum asa, nu? O dat se iveste norocul, o singur dat. Dac n-ai stiut s profii de el, acum e prea trziu. Binevoii si scoatei-v din casa mea aceste dou geamantane. Adio, domnule! Nu-i chem nici mcar un taxi. Aversiunea fusese mai tare. Omul acela avea un miros care nu-i plcea deloc. Se asez pe scaun n buctrie, cu faa la zidul spart. Acum situaia evoluase. Se hotr s le telefoneze lui Jason Bragel si acelui domn Rosenfeld. Hotrse s se distreze puin nainte de a muri. FEROMONUL OMULUI: Ca si insectele care comunic prin mirosuri, omul dispune si el de un limbaj olfactiv prin care dialogheaz discret cu semenii si. Cum nu avem antene emitoare, ne lansm feromonii n aer pe la subsuori, e, zonele acoperite cu pr ale pielii si organele genitale. Aceste mesaje percepute inconstient nu sunt mai puin eficace. Omul are cincizeci de milioane de terminaii nervoase olfactive; cincizeci de milioane de celule capabile de a identifica mii de mirosuri, n timp ce limba noastr nu poate recunoaste dect patru gusturi. Cum folosim acest mod de comunicare? Mai nti, atracia sexual. Un mascul va putea foarte bine s fie atras de o femel doar pentru c i-au plcut parfumurile ei naturale (prea adesea ascunse, de altfel, sub parfumuri artificiale!). Tot asa ar putea s fie respins de o alta ai crei feromoni nu-i "spun nimic". Procesul e subtil. Cele dou fiine nici mcar nu vor bnui dialogul olfactiv pe care l-au avut. Se va spune doar c "dragostea e oarb". Aceast influen a feromonilor omului se poate manifesta si n raporturile de agresiune. Ca si cinii, un om care adulmec efluvii ce transport mesajul "fric" de la adversarul lui va fi ndemnat, n mod natural, s-l atace. n sfrsit, una din consecinele cele mai spectaculoase ale aciunii feromonilor omului este f r ndoial sincronizarea ciclurilor menstruale. S-a bgat de seam c mai multe femei care triau mpreun emiteau niste mirosuri care le influenau organismul n asa msur nct ciclurile tuturor se declansau n acelasi timp. EDMOND WELLS, Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. Zresc primele secertoare n mijlocul cmpurilor galbene. n realitate, ar fi fost mai potrivit s li se spun tietoare de lemne. Cerealele sunt mult mai nalte dect ele si trebuie s taie baza tulpinei ca s obin grunele hrnitoare. n afar de recoltare, principala lor activitate const n eliminarea tuturor celorlalte plante care cresc n jurul culturilor. Pentru asta folosesc un ierbicid fabricat de ele: acidul indolo-acetic, pe care-l pulverizeaz printr-o gland abdominal. Cnd sosesc cele dou cltoare, secertoarele abia dac le dau atenie. N-au vzut niciodat furnici roscate; pentru ele, cele dou insecte sunt, n cel mai bun caz, dou sclave fugite sau dou furnici plecate n cutarea secreiilor de lomecuz. Pe scurt, niste vagaboande sau niste drogate. n cele din urm o secertoare simte o molecul cu mirosuri de furnic rosie. si ntrerupe

munca si se apropie de ele mpreun cu alt coleg. V-ai ntlnit cu furnicile rosii? Unde sunt? Belokanienele afl din discuie c furnicile rosii au atacat cu cteva sptmni n urm cuibul secertoarelor. Au ucis cu acul lor veninos mai mult de o sut de lucrtoare si de sexuate, apoi au furat toat rezerva de fin, de cereale. La ntoarcerea din campania purtat n sud, n cutare de noi grne, armata de secertoare putuse doar s constate pagubele. Furnicile roscate recunosc c ntr-adevr le-au ntlnit pe furnicile rosii. Le arat ncotro s-o ia ca s le gseasc. Apoi sunt luate la ntrebri si si povestesc propria odisee. Cutai captul lumii? Cltoarele ncuviineaz. Celelalte lanseaz feromoni de hohote de rs, clocotind de mirosuri. De ce se strmbau de rs? Nu exista captul lumii? Ba da, exist si ai ajuns la el! n afar de seceris, principala noastr activitate este de a ncerca s trecem dincolo de captul lumii. Secertoarele propun s le conduc a doua zi diminea pe cele dou "turiste" spre acel loc metafizic. Seara stau de vorb, n adpostul micului cuib pe care secertoarele l-au spat n scoara unui fag. Dar paznicii captului lumii? ntreab 103 683. Nu v facei griji, i vei vedea foarte repede. E adevrat c au o arm capabil s striveasc dintr-o lovitur o ntreag armat? Secertoarele sunt surprinse c strinele cunosc asemenea detalii. E adevrat. 103 683 va cunoaste prin urmare soluia enigmei care nvluia arma secret! n noaptea aceea, tnra lupttoare are un vis. Vede Pmntul care se opreste n unghi drept, un zid vertical de ap care inund cerul si din acel zid de ap ies furnici albastre narmate cu ramuri de salcm, foarte distrugtoare. E suficient ca un capt al acestor crengi magice s ating ceva, pentru ca acel lucru s fie pe dat pulverizat.

4 CAPTUL DRUMULUI AUGUSTA si petrecu toat ziua n faa celor sase chibrituri, nelesese c zidul era mai mult psihologic dect real. Faimosul "Trebuie gndit altfel!" al lui Edmond... Fiul ei descoperise ceva, asta era sigur, si ascundea aceast descoperire cu inteligena lui. si aminti de culcusurile lui din copilrie, de "vizuinele" lui. Poate pentru c toate i fuseser distruse, ncercase s-si fac una inaccesibil, un loc unde nimeni s nu-l poat deranja vreodat... Ca un loc interior, care ar putea s proiecteze n afar calmul... si invizibilitatea lui. Augusta se scutur s-si alunge amoreala. i venea n minte o amintire din propria ei copilrie. Se petrecuse ntr-o noapte de iarn. Era mic de tot si nelesese c puteau s existe si numere sub zero... 3, 2,1,0 si apoi -l, -2, -3... Niste numere invers! Ca si cum ai fi ntors pe dos mnusa cifrelor. Prin urmare zero nu era sfrsitul sau nceputul tuturor lucrurilor. Mai exista o lume infinit si de cealalt parte. De parc zidul lui "zero" ar fi fost aruncat n aer. Nu avea mai mult de sapte-opt ani, dar descoperirea ei o tulburase profund si n noaptea aceea nu o mai luase somnul. Cifrele de-a-ndoaselea... Era deschiderea spre o alt dimensiune. A treia dimensiune. Relieful! Dumnezeule! Minile i tremur de emoie, plnge, dar are fora s apuce chibriturile. Asaz trei n form de triunghi, apoi plaseaz la fiecare col un chibrit vertical, astfel nct toate s se uneasc ntr-un punct superior. Totul formeaz o piramid. O piramid si patru triunghiuri echilaterale. Iat marginea estic a Pmntului. Un loc stupefiant. Nu mai are nimic natural, nimic pmntesc. Nu e deloc asa cum si-l imagina 103 683. Marginea lumii e neagr, niciodat nu a mai vzut ceva att de negru! E un material dur, neted, cldu si miroase a uleiuri minerale. Oceanul vertical lipseste, n schimb bntuie niste cureni aerieni de o violen nemaipomenit. Stau amndou mult vreme ncercnd s neleag ce se petrece. Din cnd n cnd se face

simit o vibraie. Intensitatea ei creste n mod exponenial. Apoi deodat solul tremur, un vnt puternic le ridic antenele si un zgomot infernal face s le pocneasc timpanele tibiilor. Pare s fie o furtun violent. Numai c fenomenul abia apuc s se manifeste c deja nceteaz, lsnd s cad la pmnt doar cteva rotocoale de praf. Multe exploratoare au vrut s treac aceast frontier, dar Paznicii vegheaz. Cci acest zgomot, acest vnt, aceast vibraie nu sunt altceva dect ei: Paznicii marginii lumii, lovind n tot ce ncearc s pseasc pe solul negru. Oare i-au si vzut pe acesti Paznici? Mai nainte ca furnicile roscate s fi putut obine vreun rspuns, se aude un alt bubuit care se stinge imediat. Una dintre cele sase secertoare care le nsoesc afirm c nimeni nu a reusit vreodat s calce pe "pmntul blestemat" si s se ntoarc viu. Paznicii strivesc totul. Paznicii... ei trebuie s fie cei care au atacat cetatea La-chola-kan si expediia masculului 327. Dar de ce au prsit captul lumii si au naintat spre vest? Vor cumva s invadeze lumea? Nici secertoarele nu stiu mai multe dect furnicile roscate. N-ar putea oare s-i descrie? Tot ce stiu este c cei care au ncercat s se apropie de ei au murit strivii. Nu se stie nici mcar din ce categorie de fiine vii fac parte: s fie insecte gigantice? Psri? Plante? Secertoarele nu stiu dect c sunt foarte rapizi si foarte puternici. E o for care le depseste si care nu seamn cu nimic cunoscut... n acel moment, 4 000 ia o iniiativ pe ct de brusc, pe att de neasteptata. Prseste grupul si se aventureaz pe teritoriul interzis. Dac tot e s moar, vrea s ncerce s treac dincolo de captul lumii, asa, ca s se grozveasc. Celelalte o privesc ncremenite. Btrna rzboinic nainteaz ncet, pndind cu extremitatea sensibil a picioarelor cea mai mic vibraie, cea mai mic boare vestitoare de moarte. Iat... a parcurs cincizeci de capete, o sut de capete, dou sute de capete, patru sute, sase sute, opt sute de capete. Nimic. E ntreag si nevtmat! Celelalte o aclam. Din locul n care se afl, temerara vede benzi albe intermitente fugind la dreapta si la stnga. Pe pmntul negru totul e mort; nici cea mai mic insect, nici cea mai mic plant. Iar pmntul att de negru... nu e pmnt adevrat. Percepe prezena vegetalelor, departe n fa. Ar fi oare posibil s existe o lume dincolo de marginea lumii? Lanseaz civa feromoni spre celelalte, pentru a le povesti tot ce vede, dar la o distan att de mare nu se poate dialoga prea bine. Face cale-ntoars si atunci se declanseaz din nou cutremurul si zgomotul cumplit. ntoarcerea Paznicilor! Alearg din toate puterile s ajung la tovarsele ei. Celelalte furnici stau ncremenite n scurta fraciune de secund n care o mas uluitoare strbate cerul cu un vjit enorm. Paznicii au trecut, lsnd n urma lor miros de uleiuri minerale. 4 000 a disprut. Furnicile se apropie puin de margine si neleg. 4 000 a fost strivit cu atta putere, nct trupul ei nu e acum mai gros de o zecime de cap, parc ar fi fost ncrustat n solul negru! Nu a mai rmas nimic din btrna exploratoare belokanian. Cu aceeasi ocazie ia sfrsit si supliciul la care era supus de oule ichneumonului. De altfel, una dintre larve tocmai i strpunsese spatele, un punct alb n mijlocul unui corp roscat aplatizat... Prin urmare, asa omoar Paznicii captului lumii. Se aude un tumult, percepi un suflu si instantaneu totul e distrus, nimicit, sfrmat. 103 683 nici nu a terminat nc de analizat fero-monul cnd se aude o nou explozie. Moartea loveste chiar dac nimeni nu-i trece pragul. Praful cade iar la pmnt. Cu toate astea, 103 683 ar vrea s ncerce si ea s treac. Se gndeste la Sate. Problema e similar. Dac nu merge pe deasupra, atunci trebuie ncercat pe dedesubt. Acest pmnt negru trebuie considerat ca un fluviu, iar cel mai bun mijloc de a traversa fluviile este s strpungi un tunel pe dedesubt. Le vorbeste despre asta celor sase secertoare, care imediat se entuziasmeaz. E ceva att de evident, nct nu neleg cum de nu se gndiser mai demult la asta! Asa c toat lumea se apuc de spat cu toat fora mandibulelor. Jason Bragel si profesorul Rosenfeld nu se nnebuniser niciodat dup ceaiul de verbin, dar acum erau pe cale s fac o pasiune pentru el. Augusta le povesti totul de-a fir a pr. Le explic faptul c, dup ea, ei erau cei desemnai de fiul ei s mosteneasc apartamentul. Probabil c fiecare din ei va avea ntr-o zi pornirea de a explora acolo jos, asa cum era si ea tentat s fac. De aceea prefera s adune toate energiile pentru a lovi cu maximum de eficacitate. Dup ce Augusta le furniz aceste date preliminare indispensabile, nici unul nu vorbi prea mult. Nu era nevoie de cuvinte ca s se neleag. O privire, un zmbet... Nici unul dintre ei nu mai

simise o osmoz intelectual att de rapid. De altfel, fenomenul depsea purul intelect; ai fi zis c erau nscui pentru a se completa, c programele lor genetice se mbinau si fuzionau. Era ceva magic. Augusta era foarte btrn, si totusi cei doi o gseau extraordinar de frumoas... Vorbir despre Edmond; afeciunea lor, lipsit de cel mai mic gnd ascuns pentru defunct i mira pe ei nsisi. Jason Bragel nu vorbi de familia lui, Daniel Rosenfeld nu vorbi de munca lui, Augusta nu vorbi de boala ei. Hotrr s coboare chiar n aceeasi sear. Stiau c era singurul lucru pe care l aveau de fcut, aici si imediat. MULT VREME: Mult vreme s-a crezut c informatica n general si programele de inteligen artificial n special aveau s amestece si s prezinte din unghiuri noi conceptele umane. Pe scurt, se astepta de la electronic o nou filozofie. Dar chiar prezentat diferit, materia prim rmne aceeasi: ideile produse de imaginaia omului. sta e un impas. Cea mai bun cale pentru a rennoi gndirea este de a iesi din imaginaia uman. EDMOND WELLS, Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. Chli-pou-kan a cstigat n mrime si inteligen; acum e o cetate "adolescent". Mergnd mai departe pe calea tehnologiilor acvatice, sub etajul -12 a fost instalat o ntreag reea de canale. Brae de ap care permit transportul rapid al alimentelor de la un capt la altul al orasului. Chlipoukanienele au avut tot timpul s-si pun la punct tehnicile de transport acvatic. Chestia cea mai tare e o frunz plutitoare de afin. E suficient s-o iei n sensul curentului si poi cltori pe o distan de cteva sute de capete de drum fluvial. De la cresctoriile de ciuperci din est pn la staulele din vest, de exemplu. Furnicile sper c ntr-o zi vor reusi s dreseze gndacii de ap. Acele mari coleoptere subacvatice, prevzute cu camere de aer sub elitre, noat ntr-adevr foarte repede. Dac ar putea fi convinsi s mping frunzele de afin, plutele ar dispune de un mijloc de propulsie mai puin aleatoriu dect curenii. Regina nssi lanseaz o alt idee futurist. si aminteste de coleoptera-rinocer care a eliberat-o din pnza de pianjen. Ce perfect masin de rzboi! Nu numai c au un mare corn frontal, nu numai c au o carapace blindat, dar acesti rinoceri si zboar foarte repede. Matca si imagineaz pur si simplu o legiune format din aceste animale, cu zece artileriste asezate pe capul fiecruia dintre ei. Parc vede deja aceste echipaje, aproape invulnerabile, npustindu-se asupra trupelor inamice si inundndu-le cu acid... Un singur obstacol: ca si n cazul gndacilor de ap, coleopterele-rinocer se dovedesc cu att mai greu de domesticit cu ct nici mcar nu li se poate nelege limba! Asa c mai multe zeci de lucrtoare si petrec timpul cu descifratul emisiilor lor olfactive si ncercnd s-i fac s neleag limbajul feromonal al furnicilor. Desi rezultatele rmn deocamdat mediocre, chlipoukanienele reusesc totusi s-i atrag, ghiftuindu-i cu mierat. Pn la urm tot hrana rmne limbajul pe care insectele l neleg cel mai bine. n ciuda acestui dinamism colectiv, Chli-pou-ni este ngrijorat. A trimis trei grupe de ambasadoare n direcia Federaiei pentru a fi recunoscut ca a saizeci si cincea cetate si nc n-a primit nici un rspuns. Oare Belo-kiu-kiuni respinge aliana? Cu ct se gndeste mai mult, cu att e mai convins c ambasadoarele-spioane trimise de ea au comis vreo stngcie si au fost interceptate de rzboinicele cu parfum de stnc. Sau poate c au czut pur si simplu n mrejele efluviilor halucinogene ale lomecuzei de la etajul -50... Altceva ce-ar fi putut s fie? Vrea s aib constiina mpcat. Nu are intenia s renune nici la recunoasterea de ctre Federaie, nici la continuitatea anchetei! Hotrste s-o trimit pe 801, rzboinica ei cea mai bun si cea mai istea. Pentru a-i conferi toate atuurile, regina intr n comunicare absolut cu tnra lupttoare, care n felul acesta va sti la fel de mult ca ea despre acest mister. Va deveni: Ochiul care vede Antena care miroase Gheara care loveste. Btrna doamn pregtise un rucsac plin de mncare si butur, printre care trei termosuri

cu ceai cald de verbin. Ca s nu peasc si ei ca acel antipatic de Leduc, constrns s se ntoarc repede pentru c neglijase factorul alimentaie... Oricum, el n-ar fi reusit s descifreze codul, Augusta era sigur de asta. Printre alte accesorii, Jason Bragel se narmase cu un spray lacrimogen de format mare si cu trei msti de gaze, iar Daniel Rosenfeld luase un aparat fotografic cu blitz, un model ultimul rcnet. Acum se roteau cobornd scara n spiral. Asa cum se ntmplase cu toi cei dinaintea lor, n timpul coborrii le treceau prin minte tot felul de amintiri si gnduri ascunse prin cotloanele minii. Prima copilrie, prinii, primele suferine, greselile fcute, dragostea frustrat, egoismul, orgoliul, remuscrile... Corpurile li se miscau instinctiv, depsiser pragul oboselii. Ptrundeau n carnea planetei, ptrundeau n viaa lor trecut. Ah, ct de lung era o via si ct de distrugtoare putea s fie! Mult mai usor distrugtoare dect creatoare... n cele din urm ajunser n faa unei usi. Aici era scris un text. Sufletul n momentul morii ncearc aceeasi senzaie pe care o au cei care sunt iniiai n marile Mistere. La nceput e o goan la discreia unor serpuiri penibile, cltorii interminabile si pline de neliniste prin tenebre. Apoi, naintea sfrsitului, spaima atinge culmea. Domin fiorii, tremurul, sudoarea rece, groaza. Aceast faz e urmat aproape imediat de o revenire spre lumin, de o iluminare brusc. n faa ochilor apare o strlucire extraordinar. Treci prin locuri curate si pajisti unde rsun glasuri si muzici. Cuvinte sacre inspir respectul religios. Omul perfect si iniiat devine liber si celebreaz Misterele. Daniel face o fotografie. Cunosc acest text, spuse Jason. E din Plutarh. Frumos text, ntr-adevr. Nu v-a speriat? ntreb Augusta. Ba da, dar e fcut nadins. Si, oricum, se spune c dup spaim vine iluminarea. Asa c s procedm n etape. Dac e necesar o mic spaim, s ne lsm speriai. Tocmai, sobolanii... Parc fusese destul s vorbeasc de ei ca s-si fac apariia. Cei trei exploratori le simeau prezena furis si se temeau s nu-i ating mai sus de nclrile lor nalte. Daniel declans din nou aparatul fotografic. Blitzul dezvlui imaginea respingtoare a unui covor de ghemotoace cenusii si de urechi negre. Jason se grbi s mpart mstile de gaze nainte de a pulveriza cu generozitate n jur gazul lacrimogen. Roztoarele o luar imediat la sntoasa... Coborrea continu nc mult vreme. Ce-ar fi s lum o gustare, domnilor? propuse Augusta. Mncar cte ceva. Episodul cu sobolanii prea uitat, toi trei erau ct se poate de bine dispusi. Si pentru c era cam frig, terminar masa cu o dusc de alcool si o cafea fierbinte. De obicei, ceaiul de verbin nu se servea dect la gustrica de dup-amiaz. Sp mult vreme nainte de a putea reveni la suprafa ntr-o zon unde pmntul e usor de frmiat. n sfrsit, din adnc se iveste o pereche de antene, asemenea unui periscop, imediat inundat de mirosuri necunoscute. Aer liber. Iat-le ajunse de partea cealalt a captului lumii. Nici urm de vreun zid de ap. Ci un univers care, zu asa, nu seamn prin nimic cu cellalt. Desi se pot zri civa copaci si cteva locuri cu iarb, dincolo de acestea se ntinde un pustiu cenusiu, tare si neted. Nici urm de furnicar sau de termitier. Fac civa pasi. Dar niste lucruri enorme si negre cad n jurul lor. Seamn puin cu Paznicii, doar c se prbusesc la ntmplare. Si asta nu e tot. Departe n fa se nal un monolit gigantic, att de nalt nct antenele lor nu reusesc s-i perceap limitele. Stnca ntunec cerul, striveste pmntul. Trebuie s fie zidul de la captul lumii, iar dincolo de el e ap, si zice 103 683. Furnicile mai nainteaz puin si dau nas n nas cu un grup de gndaci de buctrie adunai pe o bucat de... nu se stie ce. Carapacea lor transparent las la vedere toate viscerele, toate organele si chiar sngele care circul prin artere! Hidos! Pe cnd se dau napoi, trei secertoare sunt nimicite de cderea unei plci negre. Totusi, 103 683 si celelalte trei secertoare hotrsc s mearg mai departe. Trec peste ziduri

mici si poroase, continundu-si drumul n direcia monolitului infinit. Deodat se pomenesc ntr-o regiune si mai derutant. Solul e rosu si seamn la pipit cu o cpsun. Furnicile repereaz un fel de pu si si fac socoteala s coboare nuntru, la umbr. Dar din cer apare brusc o sfer alb, cu un diametru de cel puin zece capete, si sare pe sol n urmrirea lor. Toate se arunc n pu... abia au timp s se lipeasc de perei n momentul n care sfera se sfrm de fund. Ies afar, cuprinse de panic, si o iau la sntoasa. n jur, pmntul e albastru, verde sau galben si peste tot sunt puuri si sfere albe care te urmresc. De data asta e prea mult, curajul are si el limitele lui. Acest univers e mult prea diferit pentru a fi suportabil. Asa c fug ct le in picioarele, parcurg subterana si se rentorc repede n lumea normal. CIVILIZAIA (urmare): Un alt mare soc al civilizaiilor: ntlnirea Occidentului cu Orientul. Analele imperiului chinez semnaleaz, cam pe la anul 115 al erei noastre, sosirea unei corbii, dup toate probabilitile de origine roman, care din cauza unei furtuni esuase pe coast, dup mai multe zile de deriv. Pasagerii erau acrobai si jongleri care, imediat ce au pus piciorul pe uscat, au vrut s-si atrag bunvoina locuitorilor acelei ri necunoscute, prezentndu-le un spectacol. Chinezii i-au vzut astfel rmnnd cu gurile cscate - pe acei strini cu nasuri lungi scuipnd foc, nnodndu-si membrele, preschimbnd broasca n sarpe etc. Au tras pe bun dreptate concluzia c Vestul e populat de clovni si de mnctori de foc. Si abia dup cteva sute de ani au avut prilejul s-si schimbe prerea. EDMOND WELLS, Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. n sfrsit, ajunser n faa zidului fcut de Jonathan. Cum formezi patru triunghiuri din sase chibrituri? Daniel nu pierdu ocazia s fac o fotografie. Augusta btu pe taste cuvntul "piramid" si zidul se ddu usor ntr-o parte. Se simi mndr de nepotul ei. Trecur si imediat auzir zidul care revenea la locul lui. Jason lumin pereii; peste tot stnc, dar nu era aceeasi ca mai nainte. nainte zidul era rosu, acum arta galben cu vinisoare de sulf. Aerul se meninea totusi respirabil. Ba chiar se simea un firisor de aer curat. S fi avut dreptate profesorul Leduc? Tunelul chiar iesea n pdurea Fontainebleau? Imediat ddur peste o alt ceat de sobolani, mult mai agresivi dect cei ntlnii nainte. Jason nelese despre ce era vorba, dar nu avu rgazul s le explice si celorlali: fuseser nevoii s-si pun din nou mstile si s mprstie gaz. De fiecare dat cnd zidul se misca, lucru care cu siguran c nu se ntmpla des, sobolani din "zona rosie" treceau n "zona galben", n cutare de hran. Dar dac cei din zona rosie se mai descurcau ntr-un fel, ceilali migratorii nu gsiser nimic consistent si fuseser nevoii s se mnnce ntre ei. Iar Jason si prietenii lui aveau de-a face cu supravieuitorii, cu alte cuvinte, cu cei mai feroci. n faa lor, gazul lacrimogen se dovedea pur si simplu ineficace. Atacau! Sreau, ncercau s se agae de brae... La un pas de isterie, Daniel i mitralie cu flash-uri orbitoare, dar acele jivine de cosmar, grele de cteva kilograme, nu se temeau de oameni. Aprur primele rni. Jason si scoase cuitul si njunghie doi sobolani pe care i arunc drept hran celorlali. Augusta trase de cteva ori cu un mic revolver... Astfel, au putut s-si ia tlpsia. Era si timpul! CND ERAM: Cnd eram mic, stteam ore n sir lungit pe pmnt si priveam furnicarele. Mi se preau mai "reale" dect televiziunea. Printre misterele pe care mi le oferea furnicarul se numra si acesta: de ce, dup o devastare de-a mea, pe unii rnii i crau, iar pe alii i lsau s moar? Toi aveau aceeasi mrime... Dup ce criteriu de selecie un individ era considerat interesant, iar un altul neglijabil? EDMOND WELLS, Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. Fugeau de acel tunel cu dungi galbene. Apoi ajunser n faa unui grilaj de oel. Deschiztura din centru conferea ansamblului nfisarea unei plase de pescuit. La mijloc, grilajul forma un con care se ngusta astfel nct s lase

s treac prin el un corp omenesc de mrime mijlocie, dar fr posibilitate de ntoarcere, datorit vrfurilor ascuite de la iesirea din con. E o lucrare recent... Hm, s-ar zice c cei care au fabricat usa si plasa nu doreau ca ntoarcerea s mai fie posibil... Augusta recunoscu nc o dat mna lui Jonathan, specialistul n usi si metale. Privii! Daniel lumin o inscripie: Aici ia sfrsit constiina. Vrei s ptrundei n inconstient? Rmaser cu gura cscat. Ce facem? Toi se gndir la acelasi lucru n acelasi moment. Dac am ajuns pn aici, ar fi pcat s renunm. V propun s mergem mai departe! Eu trec primul, zise Daniel, punndu-si coada de cal la adpost n guler ca s nu si-o agae. Se trr pe rnd prin plasa de oel. E uimitor, zise Augusta, am impresia c am mai trit deja acest gen de experien. Ai mai fost deja ntr-o plas care se strnge si te mpiedic s vii napoi? Da. Cu mult timp n urm. Ce nelegei prin mult timp n urm... Oh! eram tnr, trebuie s fi avut... una-dou secunde. Secertoarele povestesc n cetatea lor aventurile prin care trecuser de cealalt parte a lumii, inut stpnit de monstri si de fenomene de neneles. Gndacii de buctrie, plcile negre, monolitul gigant, puul, bilele albe... E prea mult! Nu exist nici o posibilitate de a ntemeia o asezare ntr-un univers att de grotesc. 103 683 st ntr-un col s-si recapete puterile. Se gndeste. Dup ce surorile ei vor afla toat povestea, vor trebui s refac toate hrile si s reconsidere principiile de baz ale planetologiei lor. si zice c e timpul s se ntoarc n Federaie. De cnd trecuser de plas probabil c parcurseser vreo zece kilometri... n fine, nu aveau de unde s stie, si pe urm oboseala trebuia totusi s se fac simit. Ajunser la un rule subire care intersecta tunelul si a crui ap era cald si plin de sulf. Daniel se opri brusc. I se pruse c zreste niste furnici plutind pe o frunz pe firul apei! Se scutur. Probabil c emanaiile sulfurate i provocau halucinaii... Dup cteva sute de metri, Jason puse piciorul pe un material care trosnea. Fcu lumin. Cusca toracic a unui schelet! Jason scoase un ipt. Daniel si Augusta luminar cu lanternele n jur si mai descoperir dou schelete, dintre care unul de mrimea unui copil. Era posibil s fi fost Jonathan si familia lui? O pornir din nou la drum si n curnd fur obligai s o ia la fug: un freamt masiv anuna sosirea sobolanilor. Galbenul pereilor se transform n alb. Var. Epuizai, ajunser n sfrsit la captul tunelului. La picioarele unei scri n spiral care urca! Augusta trase ultimele dou gloane n direcia sobolanilor, apoi se repezir pe scar. Jason, din nou cel mai dezgheat la minte, observ c aceast scar era inversul celeilalte, adic urcatul ca si cobortul se fceau n sensul acelor unui ceasornic. Vestea produce senzaie. O belokanian tocmai a intrat n Cetate. Se rspndeste zvonul c trebuie s fie o ambasadoare a Federaiei, venit s anune aderarea oficial a cetii Chli-pou-kan ca a saizeci si cincea cetate. Chli-pou-ni e mai puin optimist dect fiicele ei. Noua sosit i strneste bnuieli. S nu fie vreo lupttoare cu parfum de stnc, trimis de Bel-o-kan pentru a se infiltra n cetatea reginei subversive. Cum arat? Mai ales e foarte obosit! Probabil c a venit n fug de la Bel-o-kan ca s fac traseul n cteva zile. Niste pstorie o zriser rtcind epuizat prin mprejurimi. Pn acum n-a emis nimic; o

duseser direct n sala furnicilor cistern ca s se alimenteze. Aducei-o aici, vreau s vorbesc singur cu ea, dar grzile s rmn la intrarea n ncperea regal, gata s intervin la semnalul meu. Chli-pou-ni a dorit totdeauna s afle vesti despre cetatea natal, si cnd colo, abia soseste o reprezentant, c prima idee care i trece prin minte este s o considere spioan si s-o omoare. Va astepta s vad, dar dac descoper cea mai mic molecul de parfum de stnc, va pune s fie executat fr cea mai mic ezitare. E adus belokaniana. Imediat ce se recunosc, cele dou furnici sar una spre alta, cu mandibulele larg deschise, si se dedau... la cea mai onctuoas trofalaxie. Emoia e att de puternic, nct nu reusesc imediat s emit. Chli-pou-ni lanseaz primul feromon. Unde s-a ajuns cu ancheta? Termitele sunt de vin? 103 683 i povesteste c a trecut fluviul de la est, c a vizitat cetatea termitelor, care a fost nimicit si c nu a mai rmas nici un supravieuitor. Atunci cine se ascunde n spatele acestor lucruri? Adevraii autori ai tuturor acestor evenimente de neneles, dup prerea rzboinicei, sunt Paznicii de la marginea oriental a lumii. Niste animale att de ciudate nct nici nu le vezi, nici nu le simi. Se ivesc deodat din cer si toat lumea moare! Chli-pou-ni ascult cu atenie. Totusi a rmas un element nelmurit, adaug 103 683. Cum s-au putut folosi Paznicii captului lumii de lupttoarele cu miros de stnc? n privina asta, Chli-pou-ni are o teorie. Ea povesteste c lupttoarele cu miros de stnc nu sunt nici spioane, nici mercenare, ci o for clandestin nsrcinat s supravegheze nivelul de stres al organismului Cetii. Ele nbuse toate informaiile susceptibile s ngrijoreze foarte tare Cetatea... i istoriseste lupttoarei cum l-au asasinat ucigasele acelea pe 327 si cum au ncercat s-o asasineze chiar pe ea. Dar rezervele de hran de sub stnca podea? Dar culoarul n granit? n privina asta, Chli-pou-ni nu are nici un rspuns. Tocmai a trimis niste ambasadoare spioane care vor ncerca s rezolve aceast dubl enigm. Tnra regin i propune prietenei sale s viziteze orasul. Pe drum, i explic formidabilele posibiliti pe care le ofer apa. Fluviul de la est, de exemplu, a fost totdeauna considerat mortal, dar nu e dect ap, regina a czut n ea si n-a murit deloc. Poate c ntr-o zi se va putea cobor pe acest fluviu cu plutele de frunze si se va descoperi marginea nordic a lumii... Chli-pou-ni se nflcreaz: cu siguran c exist si Paznicii marginii de nord, si poate i-am putea strni s lupte mpotriva celor de la marginea oriental. 103 683 nu poate s nu remarce ca Chli-pou-ni are o sumedenie de proiecte ndrznee. Nu toate sunt realizabile, dar ceea ce s-a fcut deja e de-a dreptul impresionant. Lupttoarea nu mai vzuse niciodat cresctorii de ciuperci sau staule att de mari, niciodat nu mai vzuse plute navignd pe canalele subterane... Dar cel mai mult o surprinde ultimul feromon al reginei. Chli-pou-ni declar c, dac ambasadoarele sale nu se vor ntoarce n cincisprezece zile, atunci va declara rzboi Bel-o-kan-ului. Dup prerea ei, cetatea natal nu mai este adaptat pentru aceast lume. Simpla existen a lupttoarelor cu miros de stnc e o dovad c orasul nu abordeaz fis realitile. E un oras timorat ca un melc. Pe vremuri era revoluionar, acum e depsit! E nevoie de o schimbare. Aici, la Chli-pou-kan, furnicile progreseaz mult mai repede. Chli-pou-ni consider c, dac ar prelua conducerea Federaiei, ar putea s-o fac s evolueze mai repede. Cu saizeci si cinci de ceti federale, rezultatele iniiativelor ei vor fi de zece ori mai mari. Se gndeste deja s cucereasc cursurile de ap si s organizeze o legiune zburtoare folosind coleoptere-rinocer. 103 683 ezit. Avea intenia s se duc la Bel-o-kan pentru a-si povesti acolo odiseea, dar Chli-pou-ni i cere s renune la acest proiect. Cetatea Bel-o-kan a pus la punct o armat "ca s nu stie", n-o obliga s cunoasc ceea ce nu vrea s cunoasc. Captul de sus al scrii n spiral e prelungit cu niste trepte din aluminiu. Astea nu dateaz din Renastere! Ele duc la o us alb. nc o inscripie: Si am ajuns n vecintatea unui zid care era construit din cristale si nconjurat de limbi de foc. Si la nceput mi-a fost fric. Apoi am ptruns prin limbile de foc pn n apropierea unei locuine mari, care era construit din cristale.

Si zidurile casei erau ca un talaz de cristal n carouri si temelia ei era din cristal. Tavanul era precum bolta cerului. Si ntre ele se aflau simboluri ale focului. Si cerul lor era limpede ca apa. (ENOCH, I) Cei trei prieteni deschid usa si urc un culoar n pant. Deodat solul se las n jos sub pasii lor o podea mobil! Cderea este att de lung... nct timpul fricii a trecut deja, acum au impresia c zboar. Zboar! Cderea le este amortizat de o plas elastic, o plas enorm cu ochiuri mici. n patru labe, bjbie prin ntuneric. Jason Bragel identific nc o us... nu cu un alt cod, ci cu o simpl clan. si cheam, cu glas sczut, prietenii. Apoi deschide. BTRNUL: n Africa, moartea unui btrn este mai plns dect moartea unui nou-nscut. Btrnul deinea un fond de experien de care restul tribului putea s profite, pe cnd nou-ns-cutul, netrind, nu e nici mcar constient de moartea lui. n Europa, nou-nscutul este plns deoarece oamenii si spun c ar fi putut cu siguran s fac lucruri fabuloase dac ar fi trit. Iar morii unui btrn i se d puin atenie. Oricum, profitase deja de via. EDMOND WELLS, Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. Locul e scldat ntr-o lumin albastr. E un templu fr icoane, fr statui. Augusta se gndi din nou la ceea ce spusese profesorul Leduc. Probabil c protestanii se refugiau aici pe vremuri, atunci cnd persecuiile deveneau prea violente. Sub boli largi din piatr cioplit, sala e vast, ptrat si foarte frumoas. Singurul element decorativ e o mic org de epoc, plasat n centru. n faa orgii se afl un pupitru pe care st o map groas. Pereii sunt plini de inscripii, dintre care multe, chiar si pentru privirea unui profan, par mai apropiate de magia neagra dect de magia alb. Leduc avea dreptate, probabil c n acest refugiu subteran s-au succedat mai multe secte. Si, pe vremuri, probabil c nu exista zid mobil, plas si trap. Se aude un susur, ca o ap care curge. Nu vd imediat de unde vine acest zgomot. Lumina albstrie provine din partea dreapt. Acolo se afl un fel de laborator, plin de ordinatoare si de eprubete. Toate masinile funcioneaz nc; ecranele ordinatoarelor produc acel halou care lumineaz templul. V intrig, nu? Se uit unul la altul. Nici unul dintre ei nu a vorbit. Un bec se aprinde n plafon. Se ntorc. Spre ei se ndreapt Jonathan Wells, mbrcat ntr-un halat de cas alb. A intrat pe o us situat n templu, de cealalt parte a laboratorului. Bun ziua, bunic Augusta! Bun ziua, Jason Bragel! Bun ziua, Daniel Rosenfeld! Cei trei interpelai rmn cu gurile cscate, incapabili s rspund. Prin urmare nu murise! Tria acolo! Cum putea s triasc aici? Nu stiu cu ce ntrebare s nceap... Bine ai venit n mica noastr comunitate. Unde ne aflm? Aici v aflai ntr-un templu protestant construit de Jean Androuet Du Cerceau la nceputul secolului al XVII-lea. Androuet a devenit celebru construind hotelul Sully de pe strada Saint-Antoine din Paris, dar capodopera lui cred c rmne acest templu subteran. Kilometri de tuneluri din piatr cioplit. Dup cum ai vzut, pe toate traseele exist aer. Probabil c a amenajat guri de aerisire, sau a folosit pungile de aer ale galeriilor naturale. Nici mcar nu poi nelege cum a procedat. Si asta nu e totul; nu avem numai aer, ci si ap. Cu siguran c ai remarcat ruleele care traverseaz anumite poriuni de tunel. Privii, e unul care ajunge aici. Si art spre originea acelui susur permanent o fntn sculptat plasat n spatele orgii. De-a lungul vremii, muli oameni s-au retras aici pentru a gsi linistea si senintatea necesare pentru a ntreprinde lucruri care cereau, s spunem... mult atenie. Unchiul meu Edmond descoperise ntr-o carte veche existena acestei ascunztori si n acest loc lucra. Jonathan se apropie si mai mult de ei. Din fiina lui eman o blndee si o relaxare puin obisnuite. Augusta e de-a dreptul uluit.

 Dar probabil c suntei extenuai. Urmai-m. Deschide usa prin care si fcuse apariia si i conduse ntr-o ncpere unde se afl cteva divane dispuse n cerc. Lucie! strig el, avem musafiri! Lucie? E si ea cu tine? izbucneste fericit Augusta. Hmm, ci suntei aici? ntreab Daniel. Pn acum eram optsprezece: Lucie, Nicolas, cei opt pompieri, inspectorul, cei cinci jandarmi, comisarul si cu mine. Pe scurt, toi cei care si-au dat osteneala s coboare. i vei vedea n curnd. Scuzai-ne, dar pentru comunitatea noastr acum e patru dimineaa, si toat lumea doarme. Numai eu m-am trezit din cauza venirii voastre. Ai fcut ditamai tmblul pe culoare... Lucie si fcu si ea apariia, n halat de cas. Bun ziua! naint zmbitoare si i srut pe toi trei. n spatele ei, niste siluete n pijama scoteau capul pe o us pentru a-i vedea pe "noii venii". Jonathan aduse o carafa mare cu ap de la fntn si pahare. O s v lsm singuri un moment ca s ne mbrcm si s ne pregtim. Noii venii sunt totdeauna ntmpinai cu o mic serbare, dar acum nu aveam de unde s stim c vei pica n toiul nopii... Augusta, Jason si Daniel stau nemiscai. Toat aceast poveste era mai mult dect fantastic. Daniel se ciupeste deodat de bra. Augusta si Jason gsesc ideea excelent si fac si ei la fel. Dar nu, realitatea merge uneori mult mai departe dect visul. Se uit unul la altul, ncntai la culme de deruta lor, si si zmbesc. Cteva ore mai trziu s-au adunat cu toii si stau pe divane. Augusta, Jason si Daniel si-au venit n fire si acum sunt dornici s stie tot. Vorbeai mai adineauri de guri de aerisire. Suntem departe de suprafa? Nu, cel mult trei-patru metri. nseamn c putem iesi din nou n aer liber? Nu, nu. Jean Androuet Du Cerceau a situat si si-a construit templul chiar sub o stnc plat, imens, deosebit de solid granit! E totusi strpuns de o gaur de mrimea unui bra, complet Lucie. Si acest orificiu servea drept gur de aerisire. Servea? Da, acestui canal i s-a dat o alt ntrebuinare. Nu e nici o nenorocire, exist alte canale de ventilaie laterale. Vedei bine c avem destul aer, nu ne sufocm... Nu putem iesi afar? Nu. Sau, n orice caz, nu pe acolo pe sus. Jason prea foarte preocupat. Bine, Jonathan, atunci de ce ai construit acel zid mobil, grilajul, podeaua care i fuge de sub picioare si plasa?... Suntem blocai total "aici! Asta am si intenionat. A fost nevoie de mult cheltuial si eforturi. Dar era necesar. Cnd am ajuns prima dat n acest templu, am dat peste pupitru. Pe lng Enciclopedia cunoasterii relative si absolute am mai gsit si o scrisoare adresat mie. Iat-o. Noii sosii citesc: "Dragul meu Jonathan, Te-ai hotrt s cobori, n ciuda avertismentului meu. Prin urmare esti mai curajos dect credeam. Bravo. Dup prerea mea nu aveai dect o sans din cinci ca s reusesti. Mama ta mi vorbise despre spaima pe care i-o provoac ntunericul. Dac ai ajuns aici, nseamn c ai reusit, printre altele, s-i nvingi acest handicap si c voina ta a devenit mai ferm. Vom avea nevoie de ea. n aceast map vei gsi Enciclopedia cunoasterii relative si absolute care, n ziua cnd i scriu aceste cuvinte, cuprinde 288 de capitole n care e vorba de cercetrile mele. Doresc s le continui, merit osteneala. Majoritatea acestor cercetri au ca obiect civilizaia furnicilor. n fine, vei citi si vei nelege. Dar n prima faz vreau s-i cer un lucru foarte important. Pn n momentul n care ai ajuns aici, nu am avut timp s fixez proteciile (dac as fi reusit, n-ai fi gsit aceast scrisoare conceput astfel) secretului meu. i cer s le construiesti tu. Am nceput s fac niste schie, dar cred c vei putea mbunti aceste sugestii, avnd n vedere cunostinele tale. Obiectivul acestor mecanisme este simplu. Trebuie ca oamenii s nu poat ptrunde cu usurin n brlogul meu, iar cei care reusesc s nu mai poat face niciodat cale ntoars pentru a povesti ceea ce au gsit.

Sper c vei reusi si c acest loc i va aduce tot attea bogii pe ct mi-a adus si mie. Edmond." Jonathan a intrat n joc, le explic Lucie. A construit toate capcanele prevzute, si ai putut constata c funcioneaz. Dar cadavrele? Sunt ale unor oameni ucisi de sobolani? Nu. (Jonathan zmbi.) V asigur c nu a murit nimeni n aceast subteran de cnd s-a stabilit aici Edmond. Cadavrele pe care le-ai vzut dateaz de cel puin cincizeci de ani. Nu se stie ce dram a avut loc aici n perioada aceea. O sect oarecare... nseamn c nu vom mai putea niciodat iesi la suprafa? ntreb Jason nelinistit. Niciodat. Ar trebui s ajungi la gaura de deasupra plasei (care e la o nlime de opt metri!), s treci prin grilaj n cellalt sens, ceea ce e imposibil, si pe urm s mai treci si de zid (or, Jonathan nu a prevzut nici un sistem de deschidere pe partea asta)... Fr a mai vorbi de sobolani... Cum ai reusit s aduci sobolani aici jos? ntreb Daniel. A fost ideea lui Edmond. Instalase o pereche de rattus norvegicus, o specie deosebit de mare si de agresiv, ntr-o crptur a stncii, cu o mare rezerv de hran. Stia c era o bomb cu explozie ntrziat. Cnd sunt bine hrnii, sobolanii se reproduc cu o vitez exponenial. n fiecare lun cte sase pui, pregtii si ei s procreeze dup dou sptmni... Pentru a se apra de ei, Edmond folosea un spray cu feromoni de agresiune insuportabili pentru acesti roztori. nseamn c ei l-au omort pe Ouarzazate? ntreb Augusta. Din nenorocire, da. Iar Jonathan nu prevzuse c sobolanii care vor trece de cealalt parte a "zidului piramidei" vor deveni si mai feroci. Unul dintre colegii mei, care avea repulsie fa de sobolani, s-a desprit brusc de noi cnd una din acele jivine mari i-a srit n fa si i-a mncat o bucat de nas. A urcat imediat, zidul nici mcar nu a avut timp s se nchid la loc. Ce mai stii de el? ntreb un jandarm. Am auzit c si-a pierdut minile si c l-au nchis ntr-un azil, rspunse Augusta, dar nu sunt dect zvonuri. Apoi vrea s-si ia paharul cu ap, dar remarc c pe mas sunt o sumedenie de furnici. Scoate un ipt si, instinctiv, mtur masa cu dosul palmei. Jonathan se repede imediat si o prinde de mn. Privirea lui dur contrasteaz catastrofal cu senintatea care domnise pn atunci n rndul grupului. Reapare si vechiul lui tic al gurii, de care prea c se vindecase. S nu mai faci... niciodat... asta! Singur n ncperea ei, Belo-kiu-kiuni devoreaz distrat o serie de ou; la urma urmelor, e hrana ei preferat. Stie c asa-zisa 801 nu e numai o ambasadoare a noii ceti. 56, sau mai curnd regina Chli-pou-ni, de vreme ce vrea s-si spun astfel, a trimis-o pentru a continua ancheta. Nu are de ce s-si fac griji; rzboinicele cu parfum de stnc i vor veni de hac fr probleme. Mai ales schioapa, att de dotat n arta de a-i scpa pe alii de povara vieii o artist! Totusi, e a patra oar cnd Chli-pou-ni i trimite niste ambasadoare cam prea curioase. Primele au fost ucise mai nainte de a gsi sala unde se afl lomecuza. Urmtoarele au sfrsit din cauza substanelor halucinogene ale coleopterei otrvite. Dar aceast 801 se pare c a cobort imediat ce s-a terminat ntrevederea cu Matca. Se vede treaba c sunt din ce n ce mai nerbdtoare s moar! Numai c de fiecare dat ajung si mai n adncul Cetii. Si dac una din ele ar ajunge totusi s gseasc tunelul secret? Si dac ar descoperi secretul? Si dac i-ar rspndi parfumul?... Roiul n-ar nelege. Rzboinicele antistres ar avea puine sanse s nbuse la timp informaia. Cum vor reaciona fiicele ei? Una din rzboinicele cu parfum de stnc intr n mare grab. Spioana a reusit s nving lomecuza! E jos! Trebuia s se ntmple si asta... 666 e numrul fiarei (Apocalipsa dup sfntul Ioan). Dar cine pentru cine va fi fiara? EDMOND WELLS, Enciclopedia cunoasterii relative si absolute.

Jonathan ddu drumul minii bunicii sale. Ca s evite stinghereala care ar fi urmat, Daniel ncerc o diversiune. Dar acel laborator de la intrare la ce serveste? E Piatra de la Rosetta! Toate eforturile noastre sunt canalizate spre o singur ambiie: s comunicm cu ele! Ele... care ele? Ele: furnicile. Urmai-m. Prsesc salonul si intr n laborator. Jonathan, foarte la largul su n postura de continuator al lui Edmond, ia dintr-un suport o eprubet plin de furnici si o ridic la nivelul privirii. Vedei, acestea sunt niste fiine. Niste fiine cu totul aparte. Nu sunt pur si simplu niste insecte mici si nensemnate, iar unchiul meu a neles numaidect asta... Furnicile constituie a doua mare civilizaie terestr. Iar Edmond este un fel de Cristofor Columb, care a descoperit un alt continent la picioarele noastre. El a fost primul care a neles c, nainte de a cuta extraterestri pn la marginile spaiului, se cuvenea mai nti s intrm n legtur cu... intraterestrii. Nimeni nu spune nimic. Augusta si aminteste. Cu cteva zile n urm, pe cnd se plimba prin pdurea Fontainebleau, a simit deodat ceva foarte mic trosnindu-i sub toc. Clcase pe un grup de furnici. Se aplecase spre ele. Toate muriser, dar ceva o intrigase. Furnicile erau aliniate n asa fel nct formau o sgeat cu vrful ntors invers... Jonathan a pus la loc eprubet. si reia expunerea: Cnd s-a ntors din Africa, Edmond a gsit acest imobil, subterana si apoi templul. Era un loc ideal, asa c si-a instalat aici laboratorul... Prima etap a cercetrilor a constat n descifrarea feromonilor de dialog ai furnicilor. Aceast masin este un spectrometru de mas. Dup cum i e si numele, aparatul indic spectrul masei, descompune Orice materie enumernd atomii care o compun... Am citit notiele unchiului meu. La nceput si aseza furnicile-cobai sub un clopot de sticl legat printr-un tub aspirant la spectrometrul de mas. Punea furnica n contact cu o bucat de mr; cnd aceasta ntlnea o alt furnic, i spunea n mod inevitabil: "Vezi c n direcia aia e mr." n sfrsit, asta a fost ipoteza iniial. El aspira feromonii emisi, i descifra si ajungea la o formul chimic... "Vezi c e mr la nord", de exemplu, se spune: "metil-4 metilpirol-2 carboxilat". Cantitile sunt infime, de ordinul a 2-3 picograme (IO12) la fraz... Dar e suficient. n felul sta afla cum se spune "mr" si "la nord". A continuat experiena cu o mulime de obiecte, alimente sau situaii. Si asa a obinut un adevrat dicionar. Dup ce a neles numele a vreo sut de fructe, vreo treizeci de flori si vreo zece direcii, a stiut s afle feromonii de alert, feromonii plcerii, sugestiei, descrierii; si a ntlnit chiar sexuai care l-au nvat cum s exprime "emoiile abstracte" ale celui de-al saptelea segment antenar... Totusi, nu-i era de ajuns s stie s le "asculte". Acum voia s le vorbeasc, s stabileasc un adevrat dialog cu ele. Fantastic! murmur profesorul Daniel Rosenfeld. A nceput prin a face s corespund fiecare formul chimic cu o sonoritate de tip silab. Metil-4 metilpirol-2 carboxilat se va spune de exemplu MT4MTP2CX, apoi Metepa-metepedocex. Si la sfrsit, a nmagazinat n memoria ordinatorului: Metepametepe = mr; docex = se afl la nord. Ordinatorul face traducerea n ambele sensuri. Cnd percepe "docex" traduce textual "se afl la nord". Si cnd se tasteaz "se afl la nord", transform aceast propoziie n "docex", ceea ce declanseaz emiterea de carboxilat de ctre acest aparat emitor... Un aparat emitor? Da, aceast masin. Le art un fel de bibliotec format din mii de fiole mici, flecare terminndu-se printr-un tub, flecare tub bransat la o pomp electric. Atomii coninui n flecare fiol sunt aspirai de aceast pomp, apoi proiectai n acest aparat care i triaz si i calibreaz, dozndu-i cu precizie, conform indicaiilor din dicionarul informatic. Extraordinar, interveni din nou Daniel Rosenfeld, pur si simplu extraordinar. Si chiar a reusit s dialogheze? Hmm... n acest stadiu e mai bine s v citesc notele din Enciclopedie. FRAGMENTE DE CONVERSAIE: Fragment din prima conversaie cu o formic rufa de tip rzboinic. OM: M recepionezi? FURNICA: crrrrrrrr. OM: Emit, m recepionezi? FURNICA: crrrrrrrrcrrrcrrrrrrrrrr. Ajutor.

(N.B. Au fost modificate cteva reglaje. Emisiile erau mult prea puternice, asfixiind subiectul. Butonul de reglare a emisiei trebuie potrivit la 1. n schimb, butonul de reglare a recepiei trebuie s fie dus pn la 10, pentru a nu se pierde nici o molecul.) OM: M recepionezi? FURNICA: Bougu. OM: Emit, m auzi? FURNICA: Zgugnu. Ajutor. Sunt nchis. Extras din cea de a treia conversaie. (N.B. De data asta, vocabularul a fost mbogit cu optzeci de cuvinte. Emisia a fost si de data asta prea puternic. Alt reglare; butonul trebuie dus pn aproape de zero.) FURNICA: Ce? OM: Ce spui? FURNICA: Nu neleg nimic. Ajutor! OM: S vorbim mai ncet! FURNICA: Emii prea tare! Antenele mele sunt saturate. Ajutor! Sunt nchis. OM: Acum e bine? FURNICA: Nu, nu stii s dialoghezi? OM: Pi... FURNICA: Cine esti? OM: Sunt un animal mare. M numesc ED-MOND. Sunt un OM. FURNICA: Ce spui? Nu neleg nimic. Ajutor! Srii! Sunt nchis!... (N.B. Subiectul a murit la cinci secunde dup acest dialog. S fie emisiile nc prea toxice? I-a fost fric?) Jonathan si ntrerupe lectura. Dup cum vedei, nu e deloc simplu! Pentru a le vorbi nu e suficient doar s ai un vocabular bogat. Si pe lng asta, limbajul furnicilor nu funcioneaz ca al nostru. n afar de emisiile de dialog propriu-zise, mai sunt percepute si emisiile celorlalte unsprezece segmente antenare. Acestea transmit identitatea individului, preocuprile, psihicul lui... un fel de stare de spirit global care e necesar bunei nelegeri ntre indivizi. Asa c Edmond a trebuit s abandoneze. V citesc notele lui. CE PROST SUNT: Ce prost sunt! Chiar dac ar exista extraterestri, tot nu i-am putea nelege. Mai mult ca sigur c reperele noastre nu pot fi identice. Ne vom apropia de ei ntinzndu-le mna si s-ar putea ca pentru ei, acesta s nsemne un gest de ameninare. Nu reusim s-i nelegem nici mcar pe japonezi cu sinuciderea lor ritual, sau pe indieni cu castele lor. Nu reusim s ne nelegem ntre noi... Cum am. putut avea vanitatea de a nelege furnicile? 801 nu mai are dect un ciot de abdomen. Chiar dac a putut s omoare la timp lomecuza, lupta mpotriva rzboinicelor cu parfum de stnc, dus n cresctoria de ciuperci, a micsorat-o al naibii de mult. Cu att mai ru, sau cu att mai bine: e mai usoar fr abdomen. Porneste pe culoarul larg, spat n granit. Cum au putut oare niste mandibule de furnici s realizeze asa ceva? Jos, descoper ceea ce-i indicase Chli-pou-ni: o sal plin de alimente. Abia a fcut civa pasi n aceast sal c d de o alt intrare. O ia pe-acolo si n curnd se pomeneste ntr-un oras, un oras care miroase tot a stnc! O cetate sub Cetate. Prin urmare nu a reusit? ntr-adevr, a meditat mult la acest esec. si zicea c nu exista nici o posibilitate, c fusese orbit de etnocentrismul lui. Si apoi necazurile l-au trezit la realitate. Vechea lui mizantropie a fost factorul declansator. Ce s-a ntmplat? V amintii, profesore, mi-ai spus c lucra ntr-o societate numit "Sweetmilk Corporation si c avusese nenelegeri cu colegii lui. Adevrat!

 Unul din superiorii lui i scotocise n birou. Iar acest superior nu era altul dect Marc Leduc, fratele profesorului Laurent Leduc! Entomologul? n persoan. Incredibil... A venit la mine, pretindea c e prieten cu Edmond si a cobort n pivni. A cobort n pivni? Oh! nici o grij, n-a ajuns prea departe. N-a putut s treac de zidul piramidei, asa c s-a ntors. Mmmm, venise si la Nicolas n ncercarea de a pune mna pe Enciclopedie. Bun... Prin urmare, Marc Leduc remarcase c Edmond lucra cu pasiune la niste schie de masini (de fapt, primele schie ale Pietrei de la Rosetta). A reusit s deschid dulapul din biroul lui Edmond si a dat peste o map, n care era Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. A gsit acolo toate planurile primei masini de comunicare cu furnicile. Cnd a neles la ce folosea acel aparat (si existau suficiente adnotri ca s priceap), i-a vorbit despre asta fratelui su. Acesta, evident, s-a artat foarte interesat si i-a cerut imediat s fure documentele... Dar Edmond bgase de seam c cineva i scotocise prin lucruri si, pentru a le proteja de o nou vizit, a pus n sertar patru viespi ichneumon. Cnd Marc Leduc a fcut o nou tentativ, a fost nepat de aceste insecte care au prostul obicei s-si depun larvele vorace n corpurile n care-si nfig acul. A doua zi, Edmond a descoperit urma nepturilor si a vrut s-l demaste public pe vinovat. Urmarea o cunoastei, el a fost alungat. Si fraii Leduc? Marc Leduc a fost aspru pedepsit! Larvele de ichneumon l devorau din interior. Chestia asta a durat foarte mult vreme, civa ani pare-mi-se. Larvele nu reuseau s ias din acel corp imens pentru a se metamorfoza n viespi si de aceea spau n toate direciile n cutarea unei iesiri. Pn la urm durerea a devenit att de insuportabil nct omul s-a aruncat n faa metroului. Am citit si eu ntmpltor n ziare. Si Laurent Leduc? A ncercat tot ce i-a stat n putin ca s regseasc masina... Spuneai c asta i-a redat lui Edmond dorina de a continua. Ce legtur exist ntre aceste ntmplri, destul de vechi, si cercetrile lui? Mai trziu, Laurent Leduc a luat legtura direct cu Edmond. I-a mrturisit c stie de masina "de vorbit cu furnicile". Pretindea c-l intereseaz si ca vrea s lucreze cu el. Edmond nu era neaprat ostil acestei idei, oricum btea pasul pe loc si se gndea dac nu cumva ar fi fost binevenit un ajutor din afara. "Vine un moment cnd nu poi merge mai departe singur", zice Biblia. Edmond era gata s-l conduc pe Leduc n brlogul lui, dar nainte de asta voia s-l cunoasc mai bine. Au stat mult de vorb. Cnd Laurent a nceput s laude ordinea si disciplina furnicilor, insistnd pe faptul c dialogul cu ele va permite cu siguran omului s le imite, Edmond a vzut rosu n faa ochilor. L-au apucat pandaliile si l-a rugat s nu mai pun niciodat piciorul n casa lui. Pfff, asta nu m mir, suspin Daniel. Leduc face parte dintr-o sleaht de etnologi, cei mai ri din scoala german, care vor s modifice omenirea copiind dintr-un anumit unghi obiceiurile animalelor. Simul teritoriului, disciplina din furnicare... astea sunt lucruri care strnesc tot felul de nchipuiri. n consecin, Edmond avea un pretext s se apuce de treab. Va dialoga cu furnicile ntr-o perspectiv... politic. Credea c triesc dup un sistem anarhist si voia ca ele s-i confirme acest lucru. Evident! murmur Bilsheim. Totul devenea o provocare lansat omului. Unchiul meu a reflectat mult vreme la aceast problem si si-a zis c cel mai bun mijloc de comunicare era fabricarea unei "furnici robot". Jonathan flutur niste foi de hrtie pline cu desene. Iat-i planurile. Edmond l-a botezat "Doctorul Livingstone". E din plastic. Nu v mai spun ce munc de ceasornicar a nsemnat fabricarea acestei mici capodopere! Nu numai c are toate articulaiile, care sunt puse n miscare de motoare electrice microscopice bransate la o baterie plasat n abdomen, dar antena cuprinde ntr-adevr unsprezece segmente capabile s emit simultan unsprezece feromoni diferii!... Exist o singur diferen ntre Doctorul Livingstone si o furnic adevrat: el e bransat la unsprezece tuburi, fiecare de grosimea unui fir de pr, strnse ntr-un fel de cordon ombilical de mrimea unei sfori. Fantastic! Pur si simplu fantastic! se entuziasmeaz Jason. Dar unde este Doctorul Livingstone? ntreab Augusta. E urmrit de rzboinice cu parfum de stnc. 801, gata s-o ia la sntoasa, descoper brusc

o galerie foarte larg si se repede nuntru. Ajunge astfel ntr-o sal enorm, n centrul creia st o furnic ciudat, depsind mrimea medie. 801 se apropie cu pruden de ea. Mirosurile ciudatei furnici solitare nu sunt dect pe jumtate adevrate. Ochii nu-i strlucesc, pielea pare acoperit cu vopsea neagr... Tnra chlipou-kanian ar vrea s neleag. Cum poate fi cineva att de puin furnic? Dar lupttoarele au si descoperit-o. Schioapa se apropie de una singur, provocnd-o la lupt. Se repede la antenele ei si ncepe s i le muste. Amndou se rostogolesc pe sol. 801 si aminteste de sfaturile mamei sale: Vezi unde te loveste cu predilecie adversarul; deseori chiar acela e punctul lui slab... n consecin, imediat ce o apuc de antene, schioapa se zvrcoleste disperat. Probabil c are antenele hipersensibile, srmana! 801 i le taie scurt si reuseste s fug. Dar pe urmele ei se npusteste acum o hait de peste cincizeci de ucigase. Vrei s stii unde se afl Doctorul Livingstone? Urmrii firele care pleac de la spectrometrul de mas... Nou-veniii remarc un fel de tub transparent, mergnd de-a lungul stativului, pn la perete, urcnd spre tavan, pentru ca n sfrsit s ptrund ntr-un fel de lad mare de lemn, atrnat n centrul templului, perpendicular pe org. Acea lad e, dup toate aparenele, plin cu pmnt. Toi si ntind gturile ca s-o vad mai bine. Dar parc spuneai c deasupra capetelor noastre e o stnc indestructibil, remarc Augusta. Da, dar v-am mai spus si c exist un canal de ventilaie pe care nu-l mai folosim... Si dac nu mai e folosit, continu inspectorul Galin, asta nu nseamn c l-am fi astupat noi! Atunci, dac nu voi, nseamn c... ...nseamn c ele! Furnicile? Exact! Deasupra acestei dale stncoase e implantat o cetate gigantic de furnici roscate, stii, acele insecte care construiesc n pduri domuri mari din crengue de copac... Dup evalurile lui Edmond, acolo sus ar fi peste zece milioane! Zece milioane? Dar ar putea s ne omoare pe toi! Nu, fr panic, nu avem de ce ne teme. Mai nti pentru c ne vorbesc si ne cunosc. Si apoi pentru c nu toate furnicile din Cetate stiu de existena noastr. Abia a terminat de vorbit Jonathan c o furnic aterizeaz din lada prins n tavan pe fruntea Luciei. Tnra femeie ncearc s-o prind cu mna, dar 801 intr n panic si se pierde n prul ei roscat, alunec pe lobul urechii, coboar cu rapiditate pe ceafa, ptrunde n bluz, ocoleste snii si buricul, alearg pe pielea fin a coapselor, cade pn la glezn si, de acolo, se arunc pe sol. St un moment s se orienteze... si se npusteste spre una din gurile de aerisire laterale. Ce-a apucat-o? Habar n-am. Oricum, a fost atras de curentul de aer proaspt al gurii de aerisire, va ajunge la suprafa fr nici o problem. Dar n partea aceea nu-si va gsi Cetatea, va iesi mult la estul Federaiei, nu? Spioana a reusit s fug! Dac mai continu asa, atunci va trebui s atacm asa-zisa a saizeci si cincea cetate... "Cu antenele pleostite, lupttoarele cu parfum de stnc au dat raportul. Dup plecarea lor, Belo-kiu-kiuni si frmnt un moment mintea cu acest grav esec al politicii sale de pstrare a secretului. Apoi, foarte ostenit, si reaminteste modul n care ncepuse totul. Pe cnd era foarte tnr, fusese si ea confruntat cu unul din acele fenomene nspimnttoare care las s se presupun existena unor entiti gigantice. Imediat dup roirea ei vzuse o plac neagr strivind cteva regine fecunde, fr ca mcar s le mnnce. Mai trziu, dup ce dduse nastere cetii sale, reusise s organizeze o ntlnire pe aceast tem, la care participaser majoritatea reginelor mame sau fiice. si amintea foarte bine. Prima vorbise Zoubi-zoubi-ni. Povestise c peste cteva din expediiile ei czuser niste ploi de bile trandafirii, provocnd peste o sut de mori. Celelalte surori i ntriser spusele. Fiecare avea lista ei de mori si mutilai de asemenea bile sau de plci negre. Cholb-gahi-ni, o matc btrn, atrsese atenia c, dup spusele martorilor, bilele roz preau c nu se deplaseaz dect n formaii de cte cinci. O alt sor, Roubg-fayli-ni, gsise o bil roz nemiscat la aproximativ trei sute de capete sub sol. Bila roz se prelungea cu o substan moale avnd un miros destul de puternic. O strpunseser

atunci cu mandibulele si n cele din urm dduser peste niste tije tari si albe... de parc aceste animale ar fi avut o carapace n interiorul corpului, n loc s-o aib n exterior. La sfrsitul adunrii, cnd toate czuser de acord asupra faptului c astfel de fenomene depseau orice nelegere, reginele hotrser s pstreze un secret absolut pentru a evita panica n furnicare. La rndul ei, Belo-kiu-kiuni s-a gndit de ndat s-si organizeze propria "poliie secret", o celul de lucru format la vremea aceea din vreo cincizeci de lupttoare. Ele aveau misiunea s-i elimine pe cei ce fuseser martori ai fenomenelor cu bile roz sau cu plci negre pentru a evita orice criz de nebunie colectiv n Cetate. Numai c ntr-o zi se petrecuse ceva incredibil. O lucrtoare dintr-o cetate necunoscut fusese capturat de rzboinicele ei cu parfum de stnc. Matca o cruase, pentru c ceea ce povestea aceasta era si mai ciudat dect tot ce se auzise pn atunci. Lucrtoarea pretindea c fusese rpit de niste bile roz! Acestea o aruncaser ntr-o nchisoare transparent, mpreun cu alte cteva sute de furnici. Fuseser supuse la tot felul de experiene. De obicei erau puse sub un clopot si primeau parfumuri foarte concentrate. La nceput a fost foarte dureros, apoi parfumurile au fost treptat diluate iar mirosurile se transformaser atunci n cuvinte! n cele din urma, prin intermediul acelor parfumuri si clopote, bilele roz le vorbiser, prezentndu-se ca fiind niste animale enorme care si ziceau "oameni". Ei (sau ele) au declarat c sub Cetate exista un culoar spat n granit si c voiau s-i vorbeasc reginei. Aceasta putea fi sigur c nu i se va face nici un ru. Dup aceea totul se petrecuse foarte repede. Belo-kiu-kiuni se ntlnise cu "furnica ambasadoare", Doc-to-rul Li-ving-stone. Era o furnic ciudat, prelungit cu un intestin transparent. Dar se putea discuta cu ea. Dialogaser mult vreme. La nceput nu se nelegeau deloc. Dar era limpede c amndou erau cuprinse de aceeasi exaltare. Si preau c au att de multe lucruri s-si spun... Mai trziu, oamenii instalaser lada plin cu pmnt la iesirea din canalul de aerisire. Si Matca nzestrase cu ou aceast nou Cetate. Fr stirea celorlalte fiice ale ei. Dar Bel-o-kan 2 era mai mult dect orasul lupttoarelor cu parfum de stnc. Ea devenise Cetatea-de-legtur dintre lumea furnicilor si lumea oamenilor. Acolo se afla n permanen Doc-to-rul Li-ving-stone (un nume destul de ridicol, de altfel). FRAGMENTE DE CONVERSAIE: Fragment din cea de a optsprezecea conversaie cu regina Belo-kiu-kiuni: FURNICA: Roata? E incredibil c nu am avut ideea s folosim roata. Cnd m gndesc c toate i-am vzut pe acei gndaci de blegar mpingndu-si biluele, si c nici una dintre noi nu s-a gndit la roat! OM: Cum ai de gnd s folosesti aceast informaie? FURNICA: Deocamdat nu stiu. Fragment din a cincizeci si sasea conversaie cu regina Belo-kiu-kiuni: FURNICA: Ai intonaia trist. OM: Baobabii din cauza unei proaste reglri a orgii mele cu parfumuri. De cnd am adugat limbajul emotiv, s-ar zice c masina d rateuri. FURNICA: Ai intonaia trist. OM:.... FURNICA: Nu mai emii? OM: Cred c e o pur coinciden: Dar sunt ntr-adevr trist. FURNICA: Ce s-a ntmplat? OM: Aveam o femel. n lumea noastr masculii triesc mult vreme, asa c trim cte doi, un mascul cu o femel. Aveam o femel si am pierdut-o acum civa ani. O iubeam, si nu reusesc s-o uit. FURNICA: Ce nseamn "iubit"? OM: Poate c aveam aceleasi mirosuri, mai stii? Matca si aminteste de sfrsitul o-mu-lui Ed-mond. Asta se ntmplase cu ocazia primului rzboi mpotriva piticelor. Edmond vrusese s le ajute. Iesise din subteran. Dar tot manipulnd feromoni, devenise total impregnat de ei. n asa msur nct, fr s stie, n pdure era considerat... o furnic roscat din Federaie. Si cnd viespile-de-brad (cu care erau n rzboi n vremea aceea) i-au reperat mirosurile-pasaport, s-au npustit toate asupra lui.

L-au ucis lundu-i drept un belokanian. Probabil c a murit fericit. Mai trziu, acest Jonathan si comunitatea lui reluaser contactul... Toarn din nou hidromel n paharele noilor venii care l hruiesc cu ntrebri. Asta nseamn c Doctorul Livingstone e n stare s ne transmit vorbele acolo sus? Da, si noi putem s le ascultm pe-ale lor. Rspunsurile apar pe acest ecran. Edmond a reusit pe deplin! Dar despre ce vorbeau? Despre ce vorbii? Hmm... Dup reusit, notele lui Edmond devin cam neclare. S-ar zice c nu vrea s noteze totul. S spunem c la nceput s-au descris unul celuilalt si fiecare si-a descris propria lume. n felul sta am aflat c orasul lor se numeste Bel-o-kan si c e pivotul unei federaii de cteva sute de milioane de furnici! Incredibil! Dup aceea, cele dou pri au considerat c era prea devreme pentru ca informaia s fie rspndit n rndul populaiei. De aceea au ncheiat un acord care garanta secretul absolut al "contactului" lor. De aceea a insistat att de mult Edmond ca Jonathan s mestereasc acele capcane, intervine un pompier. Nu voia ca oamenii s afle prea curnd. si imagina cu oroare ce grozvie ar fi fcut televiziunea, radioul si ziarele din asemenea stire. Furnicile devenind o lume! Vedea deja clipurile publicitare, brelocurile, tricourile imprimate, show-urile starurilor rock... toate idioeniile care se puteau face n jurul acestei descoperiri. La rndul ei, Belo-kiu-kiuni, regina lor, socotea c fiicele ei vor vrea s porneasc imediat la lupt mpotriva acestor strini periculosi, adug Lucie. Nu, cele dou civilizaii nu sunt nc pregtite s se cunoasc si nu trebuie s ne facem iluzii s se neleag... Furnicile nu sunt nici fasciste, nici anarhiste, nici regaliste... ele sunt furnici, si tot ceea ce priveste lumea lor este diferit de a noastr. De altfel, n asta const si bogia ei. Autorul acestei declaraii pasionate este comisarul Bilsheim. E ct se poate de evident c s-a schimbat mult de cnd a prsit suprafaa si... pe sefa lui, Solange Doumeng. Scoala german si scoala italian se nsal, zise Jonathan, pentru c ncearc s le cuprind ntr-un sistem de nelegere "uman". Analiza rmne neaprat grosolan. E ca si cum ele ar ncerca s neleag viata noastr comparnd-o cu a lor. Un fel de mirmecomorfism... Fiecare caracteristic a lor e fascinant. Nu-i nelegem pe japonezi, pe tibetani sau pe hindusi, dar cultura, muzica, filozofia lor sunt pasionante, chiar deformate de spiritul nostru occidental! Iar viitorul Pmntului nostru const n ncrucisarea raselor, asta e cum nu se poate mai clar. Dar ce-ar putea s ne aduc nou furnicile n materie de cultur? zice cu uimire Augusta. Jonathan, fr s rspund, i face un semn soiei sale. Lucie pleac pentru cteva secunde si se ntoarce cu ceea ce pare a fi un borcan cu dulcea. Privii, numai asta si e o adevrat comoar! Mierat de pduche-de-frunz. Haide, gustai! Augusta lu prudent cu degetul. Hmmm, e foarte dulce... dar e grozav! Nu are deloc acelasi gust ca mierea de albine. Vezi! Dar nu te-ai ntrebat cum facem ca s avem de mncare n fiecare zi, n aceast fundtur din subsol? Ei, ba da, chiar asa... Furnicile ne hrnesc cu mierat si cu fina lor. Stocheaz acolo sus rezerve pentru noi. Dar asta nu e tot. Le-am copiat tehnica de cultivare a ciupercilor. Jonathan ridic capacul unei cutii mari de lemn. nuntru se vd ciuperci albe care cresc pe un pat de frunze fermentate. Galin e marele nostru specialist n ciuperci. Inspectorul zmbi cu modestie. Mai am nc multe de nvat. Dar numai cu ciuperci, cu miere... nu v lipsesc proteinele? De proteine se ocup Max. Unul din pompieri arat cu degetul spre tavan. Eu strng toate insectele pe care furnicile le pun n cutiua din dreapta lzii. Le fierbem ca s se desprind cuticulele; n rest, arat ca niste crevei mici de tot. De altfel si gustul e acelasi. Stii, descurcndu-ne bine, aici avem tot confortul dorit, adaug un jandarm. Electricitatea e produs de o minicentral atomic, a crei durat de via este de cinci sute de ani. Edmond a instalat-o imediat dup ce a sosit aici... Aerul trece prin canalele de aerisire, hrana ne vine de la furnici, avem izvorul nostru de ap proaspt si, n plus, avem o ocupaie pasionant. Avem

impresia c suntem naintasii unei activiti foarte importante. Suntem ca niste cosmonaui care ar tri n permanen ntr-o baz si ar dialoga uneori cu extraterestrii din vecintate. Rd cu toii. Un curent de bun dispoziie le electrizeaz mduva spinrii. Jonathan propune s se ntoarc n salon. Stii, mult vreme am cutat un mod de a-mi aduna prietenii n jurul meu. Am ncercat comuniti, falanstere... N-am reusit niciodat. Pn la urm mi-am zis c sunt un simplu vistor, ca s nu spun un imbecil. Dar aici... aici se petrec tot felul de lucruri. Suntem obligai s coabitm, s ne completm, s gndim mpreun. Nu avem de ales: dac nu ne nelegem, murim. Si nimeni nu poate s fug. Or, nu stiu dac asta se ntmpl datorit descoperirii unchiului meu sau lucrurilor pe care le nvm de la furnici, doar fiindc exist deasupra capetelor noastre, dar deocamdat comunitatea noastr merge de mama focului! Merge, chiar fr vrerea noastr... Uneori avem impresia c producem o energie comun din care fiecare si poate lua n mod liber. E ciudat. Am mai auzit asta despre membrii organizaiei Rose-Croix si despre unele grupuri francmasone, zise Jason. Ei o numesc egregor: capitalul spiritual al "turmei". Ca un lighean unde fiecare si toarn fora, pentru a se face o sup de care s profite fiecare... n general, totdeauna exist cte un ho care foloseste energia celorlali n scopuri personale. Aici nu avem astfel de probleme. Nu poi avea ambiii personale cnd triesti n grup mic sub pmnt... Tcere. Si apoi, vorbim din ce n ce mai puin, nu mai avem nevoie de asta pentru a ne nelege. Da, aici se petrec tot felul de lucruri. Dar nc nu le nelegem si nu le controlm. nc nu am reusit, ne aflm abia la mijlocul cltoriei. Din nou tcere. Bun, pe scurt, sper s v simii bine n mica noastr comunitate... 801 ajunge epuizat n cetatea ei natal. A reusit! A reusit! Chli-pou-ni realizeaz imediat o comunicare absolut ca s afle ce s-a ntmplat. Ceea ce aude i confirm cele mai rele presupuneri cu privire la secretul ascuns sub dala de granit. Imediat hotrste s atace cu forele armate cetatea Bel-o-kan. Toat noaptea lupttoarele se echipeaz. Noua invenie, legiunea de rinoceri zburtori, e deja pregtit. 103 683 emite o sugestie de plan. n timp ce o parte a armatei va lupta fis, dousprezece legiuni vor ocoli tiptil Cetatea, ncercnd s ia cu asalt trunchiul regal. UNIVERSUL MERGE: Universul merge spre complexitate. De la hidrogen la heliu, de la heliu la carbon. Tot mai complex, tot mai sofisticat este sensul evoluiei lucrurilor. Dintre toate planetele cunoscute, Pmntul este cea mai complex. Ea se afl ntr-o zon unde temperatura ei poate s varieze. E acoperit de muni si oceane. Dar dac diversitatea formelor ei de via e practic inepuizabil, numai dou se ridic deasupra tuturor prin inteligen. Furnicile si oamenii. S-ar zice c Dumnezeu a folosit planeta Pmnt ca s fac o experien. A lansat dou specii, cu dou filozofii complet opuse, n cursa spre constiin, pentru a vedea care va merge mai repede. Scopul e, probabil, ajungerea la o constiin colectiv planetar: fuziunea tuturor creierelor speciei. Dup prerea mea, aceasta va fi urmtoarea etap a aventurii constiinei. Urmtorul nivel de complexitate. Cu toate acestea, cele dou specii lidere au apucat pe ci de dezvoltare paralele: pentru a deveni inteligent, omul si-a umflat creierul pn la o mrime monstruoas. Un soi de conopid mare si rosiatic. pentru a obine acelasi rezultat, furnicile au preferat s foloseasc mai multe mii de creiere mici unite prin niste sisteme de comunicare foarte subtile. Ca valoare absolut, n grmada de firimituri a furnicilor e tot atta materie ct n conopida omului. Lupta se d deci cu arme egale. Dar ce s-ar ntmpla dac ambele forme de inteligen, n loc s alerge paralel, ar coopera?... EDMOND WELLS, Enciclopedia cunoasterii relative si absolute.

Jean si Philippe nu agreau dect televizorul si, eventual, biliardul electric. Nici noul minigolf, recent amenajat cu mari cheltuieli, nu-i mai intereseaz. Ct priveste plimbrile prin pdure... Nimic nu li se pare mai neplcut dect s fie obligai s ias la aer. E adevrat c sptmna trecut s-au distrat omornd broaste, dar plcerea a fost cam scurt. Totusi, azi, Jean pare s fi gsit o activitate cu adevrat demn de interes. si duce amicul ceva mai departe de grupul de orfani, care culeg prosteste frunze moarte ca s fac din ele tablouri neghioabe, si i arat un fel de con de ciment. O termitier. ncep imediat s-l sparg, lovindu-l cu piciorul, dar nu iese nimic din el; e gol. Philippe se apleac si adulmec. A fost paradit de cantonier. Uite, pute a insecticid, au crpat toate nuntru. Se pregtesc amndoi s se duc la ceilali, dezamgii, cnd Jean descoper de cealalt parte a micului rule o piramid pe jumtate ascuns sub un arbust. De data asta e pe bune! Un furnicar impresionant, un dom nalt de cel puin uri metru! Coloane lungi de furnici intr si ies, sute, mii de lucrtoare, de rzboinice, de exploratoare. DDT-ul nc nu a trecut pe-acolo. Jean sare ntr-un picior de bucurie. Uite, ai vzut asta? Oh nu! doar nu vrei s halesti iar furnici... Ultimele aveau un gust scrbos. Cine vorbeste de halit? Ai n faa ta un oras, cum ar fi New York sau Mexico. ii minte ce spunea la televizor? nuntru populaia viermuieste. Uit-te la toate idioatele astea care trag ca niste proaste! Mda... Ai vzut c Nicolas, tot interesndu-se de furnici, pn la urm a disprut? Eu sunt sigur c n fundul pivniei lui erau furnici si c l-au halit. Si s stii c mie nu-mi convine s stau lng ch estia asta. Nu-mi place! Chiar ieri am vzut niste scrboase de furnici iesind dintr-o gaur de minigolf; poate c voiau s-si fac acolo cuib... Porcria porcriilor de furnici! Jean i scutur de umr. Pi tocmai d aia! ie nu-i plac furnicile, mie nici att. S le omorm! S-l rzbunm pe prietenul nostru Nicolas! Sugestia reine interesul lui Philippe. S le omorm? Sigur c da! De ce nu? S dm foc acestui oras! i nchipui Mexico n flcri, doar asa, c vrea muschii mei? OK, o s-i dm foc. Mda. Pentru Nicolas... Stai asa, am chiar o idee mai bun: bgm nuntru ierbicid, n felul sta o s ias un adevrat foc de artificii. Grozav... Ascult, e unspe, ne ntlnim aici fix peste dou ore. n felul sta n-avem treab cu pedagogul si toat lumea va fi la cantin. Eu m duc dup ierbicid. Tu faci cum stii s aduci o cutie cu chibrituri, e mai bun dect o brichet. S-a fcut! Legiunile de infanterie avanseaz cu pas ntins. Cnd celelalte ceti din Federaie ntreab ncotro se duc, chlipoukanienele rspund c n regiunea de vest a fost reperat o soprl si c Cetatea central le-a cerut ajutorul. Deasupra capetelor lor zbrnie coleopterele-rinocer, cu viteza de deplasare foarte puin ncetinit de greutatea artileris-telor care se agit pe capul lor. Ora treisprezece. Bel-o-kan e n plin activitate. Fiindc e soare, adun oule, nimfele si pduchii-de-frunz de solariu. Am adus spirt, c sta arde si mai bine, l anun Philippe. Perfect, zice Jean, eu am cumprat ierbicid. Douzeci de franci doza, ticlosii! Matca se joac cu plantele ei carnivore. Le are de mult vreme acolo, si se ntreab de ce nu a fcut pn acum din ele un zid de protecie, asa cum dorea la nceput. Apoi se gndeste din nou la roat. Cum s foloseasc aceast idee genial? Poate c s-ar putea fabrica o bil mare de ciment, care, mpins cu picioarele, ar strivi dusmanii. Va trebui s lanseze proiectul.

 Gata, am turnat tot, si spirtul si ierbicidul. n timp ce Jean vorbeste, o furnic exploratoare se urc pe el. Pipie cu vrful antenelor estursa pantalonilor. Pari o structur vie gigantic, poi s-i prezini identificrile? Jean o prinde si o striveste ntre degete. Poc! Lichidul galben cu negru i se prelinge pe degete. Una si-a-ncasat poria, anun el. Bun, acum d-te la o parte, o s ias cu scntei! O s facem o frigare clasa-ntia, proclam Philippe. Apocalipsa! rnjeste Jean. Cte ar putea s fie nuntru? Cu siguran un milion. S-ar prea c anul trecut furnicile au atacat o vil din regiunea noastr. i vom rzbuna si pe ei, zice Jean. Haide, du-te s te ascunzi dup copacul acela. Matca se gndeste la oameni. S le pun mai multe ntrebri data viitoare. Ei cum folosesc roata? Jean aprinde un chibrit si l arunc spre domul de crengue si ace de brad. Apoi o ia la fug, de team s nu sar scnteile pe el. Gata, armata chlipoukanian zreste Cetatea central. Ct e de mare! Chibritul zboar prin aer si descrie o curb descendent. Matca se hotrste s le vorbeasc de ndat. Trebuie s le mai spun c poate s sporeasc fr probleme cantitatea de mierat pe care le-o ofer; anul acesta producia se anun excelent. Chibritul cade pe crenguele domului. Armata chlipoukanian este acum destul de aproape. Se pregteste s sarjeze. Jean sare n spatele pinului mare, unde s-a adpostit si Philippe. Chibritul nu ntlneste nici o zon mbibat de spirt sau ier-bicid. Asa c se stinge. Bieii se ridic n picioare. La dracu! Stiu ce vom face. Vom bga nuntru o bucat de hrtie, o s fac o flacr mare care va ajunge neaprat la spirt. Ai hrtie la tine? A... doar un bilet de metrou. D-i ncoa! O santinel de pe dom observ ceva misterios. Pe lng faptul c, de cteva momente, mai multe sectoare miros a alcool, n vrf s-a nfipt si o bucat de lemn galben. Furnica ia imediat legtura cu o celul de lucru, ca s spele alcoolul acela de pe crengue si s extrag brna galben. O alt santinel vine n fug de la poarta numrul 5. Alarm! Alarm! Ne atac o armat de furnici roscate! Cartonul arde. Bieii se ascund din nou dup pin.

A treia santinel vede o flacr mare ridicndu-se la captul bucii galbene de lemn. Chlipoukanienele alearg n pas de sarj, asa cum le-au vzut fcnd pe sclavagiste. Prima explozie. Tot domul e cuprins brusc de flcri. Focul bufneste si peste tot sar scntei. Jean si Philippe ncearc s in ochii deschisi n ciuda cldurii propagate. Spectacolul nu-i dezamgeste. Lemnul uscat se aprinde repede. Cnd flcrile ajung la bltoacele de ierbicid, se produce explozia. Detunturi si jerbe verzi, rosii, mov snesc din "Cetatea furnicii rtcite". Armata chlipoukanian se opreste nmrmurit. Solariul arde primul, cu toate oule si toate vitele, apoi incendiul cuprinde tot domul. Trunchiul Cetii interzise e atins de foc din primele secunde ale catastrofei. Portresele au fcut explozie. Rzboinicele dau fuga n ncercarea de a o elibera pe unica outoare. Dar e prea trziu, Matca a fost sufocat de gazele toxice. Alarmele se succed cu repeziciune. Faza 1: sunt eliberai feromonii excitatori; faza 2: pe toate culoarele rsun un tam-tam sinistru; faza 3: furnici "nnebunite" alearg pe toate galeriile, comunicnd propria lor panic; faza 4: tot ce e preios (ou, sexuai, vite, alimente...) sunt crate spre cele mai de jos etaje, n timp ce, n sens invers, lupttoarele urc s nfrunte-dusmanul. n dom se ncearc gsirea unor soluii. Cteva legiuni de artileriste reusesc s sting unele zone aruncnd acid formic cu o concentraie mai mic de zece la sut. Acesti pompieri improvizai bgnd de seam eficacitatea aciunii lor, stropesc dup aceea Cetatea interzis. Poate c, umezindu-l, trunchiul va putea fi salvat. Dar focul se ntinde. Citadinii blocai nuntru sunt sufocai de fumul toxic. Arcadele de lemn n flcri cad peste mulimile nucite. Carapacele se topesc si se rsucesc ca plasticul intr-o tigaie. Nimic nu rezist la asalturile acestei clduri intense. EPISOD: M-am nselat. Nu suntem egali, nu suntem concureni. Prezena oamenilor nu e dect un scurt "episod" n domnia lor complet asupra Pmntului. Sunt mai numeroase, infinit mai numeroase dect noi. Au mai multe orase, ocup mult mai multe nise ecologice. Triesc n zone uscate, ngheate, calde sau umede unde nici un om n-ar putea s supravieuiasc. Oriunde ne ndreptm privirea, vedem furnici. Erau aici cu o sut de milioane de ani naintea noastr, si, judecnd dup faptul c au fost una din rarele specii care au rezistat bombei atomice, vor fi cu siguran iot aici si la o sut de milioane de ani dup noi. n istoria lor, noi nu suntem dect un accident de trei milioane de ani. De altfel, dac niste extraterestri vor debarca ntr-o zi pe planeta noastr, ei nu se vor nsela. Vor ncerca f r ndoial s discute cu ele. Cu ele adevratele stpne ale Pmntului. EDMOND WELLS, Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. A doua zi diminea domul a disprut complet. Trunchiul negru a rmas singur n mijlocul orasului. Au murit cinci milioane de indivizi. De fapt, toate furnicile care se aflau n dom si n imediata lui apropiere. Toate cele care au avut prezena de spirit s coboare au scpat nevtmate. Oamenii care triesc sub Cetate n-au bgat nimic de seam. Din cauza enormei dale de granit. Si totul s-a petrecut ntr-una din nopile lor artificiale. Moartea reginei Belo-kiu-kiuni rmne faptul cel mai ncrcat de ameninri; lipsit de Matc, Roiul pare ameninat. Cu toate acestea, armata chlipoukanian a participat la stingerea focului. Imediat ce afl despre moartea reginei Belo-kiu-kiuni, rzboinicele trimit mesageri spre cetatea lor. Cteva ore mai trziu, purtat de o coleopter-rinocer, Chli-pou-ni vine n persoan s constate distrugerile.

Cnd ajunge n Cetatea interzis, furnicile-pompier tot mai stropesc cenusa. Nu mai are cu cine se lupta. Pune ntrebri si i se povesteste cum s-a petrecut acel dezastru de neneles. Nu mai exist alt regin fecund, asa c ea devine n mod natural noua Belo-kiu-kiuni si ocup n mod oficial ncperea regal din Cetatea central. Jonathan se trezeste, primul si aude, surprins, zgomotul imprimantei ordinatorului. Pe ecran apare un cuvnt. Pentru ce? Prin urmare au emis n timpul nopii. Vor s dialogheze. Tasteaz cuvintele care preced n mod obligatoriu fiecare dialog. OM: Salutare, sunt Jonathan. FURNICA: Sunt noua Belo-kiu-kiuni. Pentru ce? OM: Noua Belo-kiu-kiuni? Cealalt unde e? FURNICA: Ai omort-o. Sunt noua Belo-kiu-kiuni. Pentru ce? OM: Ce s-a ntmplat? FURNICA: Pentru ce? Apoi convorbirea se ntrerupe. Acum stie totul. Ei, oamenii au fcut asta. Matca i cunostea. I-a cunoscut dintotdeauna. A inut secret informaia. A ordonat executarea tuturor celor care ar fi putut s dezvluie cel mai mic indiciu. I-a susinut pe oameni chiar mpotriva propriilor ei celule. Noua Belo-kiu-kuni si contempl mama inert. Cnd grzile vin dup cadavru pentru a-l arunca la groapa de gunoi, noua regin are o tresrire. Nu, acest cadavru nu trebuie aruncat. Se uit cu insisten la fosta Belo-kiu-kiuni, care a nceput deja s degaje mirosuri de moarte. Sugereaz s i se lipeasc la loc cu rsin membrele distruse. S i se goleasc corpul de crnurile moi pentru a fi nlocuite cu nisip. Vrea s-o pstreze n ncperea ei. Chli-pou-ni, noua Belo-kiu-kiuni, strnge cteva rzboinice. Propune s se reconstruiasc Cetatea central n modul cel mai modern. Dup prerea ei, domul si trunchiul de copac erau prea vulnerabile. Si, de asemenea, trebuie s se nceap cutarea de ruri subterane, ba chiar sparea unor canale care s lege ntre ele toate cetile Federaiei. Pentru ea, viitorul const n folosirea apei. n felul acesta se vor proteja mai bine si, de asemenea, vor putea cltori rapid si n siguran. Iar n privina oamenilor? Regina emite un rspuns evaziv: Nu prezint mare importan. Rzboinica insist: Si dac ne atac din nou cu focul lor? Cu ct adversarul este mai puternic, cu att mai mult ne oblig s ne depsim pe noi nsine. Dar cei care triesc sub stnca cea mare? Belo-kiu-kiuni nu rspunde. Le cere s-o lase singur, apoi se ntoarce spre cadavrul fostei Belo-kiu-kiuni. Noua regin si nclin delicat capul si si asaz antenele pe fruntea mamei sale. Apoi rmne mult vreme asa, nemiscat, cufundat parc ntr-o comunicare absolut cu vesnicia. SFRSIT

Glosar
Acid formic: arm proiectil. Acidul formic cel mai coroziv are concentraia de patruzeci la sut. Acid indolacetic: ierbicid. Acid oleic: vapori emanai de cadavrele furnicilor. Alcool: furnicile stiu cum s fac s fermenteze mieratul de pduche-de-frunz si zeama de

cereale. Alimentaie: regimul curent al unei furnici rosii: 43% mierat de pduche-de-frunz, 41% carne de insect, 7% seve de copac, 5% ciuperci, 4% cereale sfrmate. Arme mirmeciene: mandibule sbii, pinten otrvit, pulverizator de lipici, vezic arunctoare de acid formic, gheare. Btlia Macilor: Primul rzboi federal, din anul 100 000 666, n care s-au nfruntat tancurile si arma bacteriologic. Bel-o-kan: cetatea central a Federaiei furnicilor roscate. Belo-kiu-kiuni: regina cetii Bel-o-kan. Boli: bolile cele mai frecvente la furnicile roscate sunt conidia (provocat de o ciuperc parazit), putrezirea chitinei, viermele cerebral (vierme parazit care se cuibreste la nivelul ganglionilor subesofagieni), hipertrofierea glandelor labiale (un fel de umflare anormal a toracelui care apare nc din stadiul de larv), alternaria (spori mortali). Buburuz: animalul de prad al turmelor de pduchi-de-frunz. Comestibil. Cadavru: cuticul goal. Cap: unitate de msur mirmecian. Echivalentul a 3 mm. Cast: n general se poate observa existena a trei caste: sexuaii, lupttoarele, lucrtoarele. Ele nsele se mpart n subcaste: lucrtoare agricole, artileriste etc. Clugri: insect creia i place exagerat de mult s fac dragoste si s mnnce. Periculoas. Cereale: furnicilor roscate le plac germenii, bogai n ulei, ai grunelor. Un cuib mijlociu recolteaz 70 000 de boabe pe anotimp. Chitin: material din care sunt formate platosele furnicilor. Chli-pou-ni: fiica reginei Belo-kiu-kiuni. Chli-pou-kan: cetate ultramodern construit de Chli-pou-ni. Cetate interzis: fortrea care protejeaz ncperea nupial. Exist Ceti interzise din lemn, din ciment si chiar spate n stnc. Cistern: rezervor de rou. Civilizaie mirmecian: civilizaia furnicilor. Climatizare: reglarea temperaturii n marile ceti prin solariu, excremente si guri de aerisire situate n dom. Comunicaie absolut (CA): schimb total de gnduri prin contact antenar. Cresterea animalelor: ndeletnicire practicat de unele specii, care const n domesticirea si culegerea secreiilor anale ale pduchilor-de-frunz si cosenilelor n timpul verii, un pduche-de-frunz d treizeci de picturi de mierat pe or. Densitate: n Europa exist n medie 80 000 de furnici (din toate speciile) pe metru ptrat. Dionee: slbticiune vegetal trind n mprejurimile cetii Bel-o-kan. Periculoas. Dodecazecimal: mod mirmecian de evaluare cifric. Furnicile numr n sistemul de doisprezece, cci au dousprezece gheare (dou de fiecare picior). Dogma reginelor: ansamblul de informaii preioase transmise de la anten la anten de ctre regina mam reginei fiice. Donjon: vrf secundar construit pe dom. Donjonul e mai frecvent la termitiere dect la furnicare. Dinastie: succesiune de regine-fiice pentru acelasi teritoriu. Efemerid: un fel de libelul mic cu coad bifurcat. Larva trieste trei ani. Individul care se naste din ea trieste ntre 3 si 48 de ore. Comestibil. Excrement: un excrement de furnic cntreste de o mie de ori mai puin dect corpul ei. Federaie: grupare de ceti ale aceleiasi specii. O federaie de furnici roscate conine n medie nouzeci de cuiburi, se ntinde pe o suprafa de sase hectare si cuprinde sapte kilometri si jumtate de piste bttorite cu piciorul si patruzeci de kilometri de piste odorante. Feromon: fraz sau cuvnt lichid. Foc: arm tabu. For: o furnic roscat poate s trag o greutate de saizeci de ori mai mare dect propria ei greutate. Are deci o for de 3, 2 x 10-6 CP Furnic mascat: specie cu nclinaii spre chimia organic. Frig: sedativ universal n lumea insectelor. Gndac de buctrie: strmosul termitei. Prima insect terestr. Gndac de blegar: fabricant de cocoloase. Comestibil. Gndac de Colorado: coleopter cu elitre portocalii nsemnate cu cinci linii longitudinale negre. Gndacii de Colorado se hrnesc n general cu cartofi. Sucul gndacului de Colorado este o otrav mortal.

Gndac de ap: coleopter marin si submarin. Comestibil. Gland cu otrav: vezic n care este stocat acidul formic. Niste muschi speciali l pot proiecta cu o presiune foarte mare. Glanda lui Dufour: gland care conine feromonii-pist. Grad: unitate de msur a timpului-temperatur si a timpului cronologic. Cu ct e mai cald, cu att gradele-timp devin mai scurte; cu ct e mai frig, cu att ele devin mai lungi. Greutate: greutatea unei furnici variaz ntre unu si o sut cincizeci de miligrame. Groap de gunoi: movil la intrarea furnicarelor unde insectele si arunc gunoaiele si cadavrele. Guaye-Tyolot: cuib mic de primvar. Gus social: organul generozitii. Hibernare: marele somn din noiembrie pn n martie. Ichneumon: viespe care si depune oule nfometate n corpul tu. Pericol. Ierbicide: mirmicacin, acid indolacetic. Inim: succesiune de pungi n form de para intrate unele n altele. Inima e plasat n spate. nlime: cu ct un cuib este mai nalt, cu att cetatea caut sa aib o suprafa mai mare n btaia soarelui. Furnicarele din zonele calde sunt construite n ntregime sub pmnt. ncpere nupial: locul unde ou regina. La-chola-kan: cetatea cea mai estic a Federaiei. Latrin: bazin receptacol al excrementelor indivizilor. Legiune: mas de soldai capabili s manevreze simultan. Leul-furnicilor: nisip misctor carnivor. Pericol. Licurici: coleopter productoare de lumin fosforescent. Comestibil. Liliac: monstru zburtor care trieste n grote. Periculos. Lipsa de hran: o furnic poate tri sase luni n stare de hibernare fr s mnnce. Lomecuz: coleopter furnizoare de drog mortal. Periculoas. Lupt cu mandibula: sport mirmecian. Mascul: insect iesit din ou nefecundate. Melc: min de proteine. Comestibil. Mercenare: furnici solitare luptnd n serviciul altui cuib dect cel natal, n schimbul alimentelor si a unei identiti citadine. Mesageri zburtori: tehnic a furnicilor pitice pentru transmiterea de mesaje prin musculie. Comestibili. Metamorfoz: trecerea la o a doua form de via, curent la majoritatea insectelor. Miros: asexuaii au 6 500 de celule senzoriale pentru fiecare anten. Sexuaii au 300 000. Muzic: sunet sau ultrasunet produs de greieri prin frecarea elitrelor. Furnicile cultivatoare de ciuperci stiu si ele s "cnte" cu articulaiile lor abdominale. Ni: dinastia reginelor belokaniene. Obscuritate: citadinelor le place s triasc n ntuneric. Oceli infrarosii: trei ochi mici asezai n form de triunghi pe fruntea sexuailor, permindu-le s vad n obscuritate total. Ochi: ansamblu de faete asezate pe globul ocular. Fiecare faet e format din dou cristaline, o lentil mare la exterior si una mic la interior. Fiecare celul e direct legat de creier. Furnicile nu percep dect obiectele apropiate, cu toate acestea pot repera cea mai mic miscare la mare distan. Oameni: Monstri enormi despre care se vorbeste n unele legende moderne. Sunt cunoscute mai ales animalele lor domestice de culoare roz; degetele. Periculosi. Ou: furnic foarte tnr. Orientarea cetii: furnicile roscate si construiesc orasele cu faada cea mai larg spre sud-est, pentru a primi ct mai mult soare la nceputul zilei. Pasaport: mirosul cuibului natal (sau adoptiv, n cazul mercenarelor). Pduchi-de-frunz: vite. Comestibile. Pianjen: monstru care mnnc cetenii puin cte puin si care i adoarme ntre dou amputri succesive. Periculos. Psri: monstri zburtori. Periculosi. Pmnt: planet cubic. Pitice: principalii dusmani ai furnicilor roscate. Pine: cocoloase de cereale tocate si sfrmate. Plante carnivore: roua-cerului, dionee. Periculoase. Plante otrvite: glicin, leandru, ieder. Periculoase. Ploaie: vreme mortal. Portrese: subcast cu cap rotund si plat, nsrcinat cu blocarea culoarelor strategice.

Rzboiul Fragilor: Rzboiul Fragilor, din 99 999 886, a avut loc ntre furnicile galbene si furnicile roscate. Rinocer: coleopter nzestrat cu un corn mare frontal. Rosii estoare: furnici care migreaz din est si care si folosesc propriile larve ca navete de esut. Salamandr: pericol. Srbtoarea Renasterii: zborul de mperechere al sexuailor, care are loc de obicei n primele zile clduroase. Sclavagiste: specie rzboinic incapabil s supravieuiasc fr ajutorul servitoarelor. Secertoare: furnici agricultoare din est. Shi-gae-pou: cetatea furnicilor pitice din nord-vest. Sarpe: pericol. Soprl: dragon n civilizaia mirmecian. Periculos. Talie: furnicile roscate au n medie o lungime de dou capete. Tanc: tehnic de lupt constnd n transportatul unei lucrtoare cu mandibule mari de ctre sase lucrtoare mici si mobile. Temperatur: furnicile roscate nu reusesc s se miste dect la o temperatur mai mare sau egal cu opt grade. Sexuaii se trezesc uneori ceva mai devreme, pe la sase grade. Temperatur cuibului: o cetate a furnicilor roscate este termoreglat n asa fel nct s aib, n funcie de etaje, ntre douzeci si treizeci de grade. Termite: specie rival a furnicilor. Transport: pentru a transporta un individ, furnica l apuc de mandibule. Cellalt se ghemuieste pentru a reduce la minimum frecarea cu solul. Trofalaxie: schimbul de hran dintre dou furnici. esut: operaiune efectuat cu o larv. Tntar: masculii sug seva plantelor. Nu se stie cu ce se hrnesc femelele. Comestibil. Und: cel mai mic element comun emis, sub o form sau alta, de toate fiinele sau obiectele mobile. Vedere: furnicile vd ca printr-un grilaj. Sexuaii percep culoarea, dar toate nuanele sunt deplasate spre ultraviolet. Viespi: verisoare primitive si veninoase ale furnicilor. Periculoase. Viteza de mers: la 10 o furnic roscat se deplaseaz cu 18 m/h. La 15 merge cu 54 m/h. La 20 poate s ajung pn la 126 m/h. Vnt: ceva care te smulge de pe sol si te las nu se stie unde. Vrsta reginei: regina furnicilor roscate trieste n medie cincisprezece ani. Vrsta asexuailor: o lucrtoare sau o rzboinic roscat trieste n general trei ani. Zoubi-zoubi-kan: cetate din est, celebr pentru marele ei septel de pduchi-de-frunz. 56: numele de fecioar al reginei Chli-pou-ni. 327: tnr mascul belokanian. 801: fiic a reginei Chli-pou-ni, folosit ca spioan. 4 000: cercetas roscat trind la Guaye-Tyolot. 103 683: lupttoare belokanian. Numele adevrate ale "actrielor" sunt urmtoarele: Cultivatoarea de ciuperci Sfrmtoarea de grune Sclavagista Furnica mascat Furnica rezervor Furnica magnan Secertoarea Pitica Pstoria neagr Roscata federal estoarea rosie Atta sexdens Messor barbarus Polyergus rufescens Anergates atratulus Myrmecocystus melliger Doryline annoma Pogonomyrmex molefaciens Iridomyrmex humiliis Lasius niger Formica rufa Ecophylla longinoda