Sunteți pe pagina 1din 203

Bernard Werber

ZIUA FURNICILOR
Furnicile contraatac!

Totul Totul Totul Totul Totul

este este este este este

ntr-unul (Abraham) dragoste (Isus Cristos) economic (Karl Marx) sexual (Sigmund Freud) relativ (Albert Einstein)

Si mai departe?... EDMOND WELLS, Enciclopedia cunoasterii relative si absolute

PRIMUL ARCAN: Stpnii zorilor

1. PANORAMIC NEGRU A trecut un an. Pe cerul de august, fr lun, clipesc stelele. ntr-un trziu, tenebrele se risipesc. O lucire. Fsii de cea se preling peste pdurea Fontainebleau. Un soare purpuriu si puternic le mprstie de ndat. Totul scnteiaz acum, acoperit de rou. Pnzele de pianjen se transform n esturi exotice, din perle portocalii. Se anun o zi clduroas. Vieti minuscule freamt pe sub rmurisuri. Pe iarb, printre ferigi. Pretutindeni. Din toate speciile si nenumrate. Roua, ca o licoare pur, spal pmntul pe care se va desfsura cea mai ciudat dintre av... 2. TREI SPIOANE N INIMA ORASULUI Avansai, repede. Ordinul parfumat e categoric: nu e timp de pierdut cu observaii inutile. Cele trei siluete ntunecate zoresc de-a lungul culoarului secret. Cea care merge pe tavan si trste cu nonsalan antenele la nlimea solului. E rugat s coboare, dar ea le d asigurri c se simte mult mai bine asa: cu capul n jos. i place s perceap realitatea rsturnat. Nimeni nu insist. De ce nu, la urma urmei? Trioul coteste pentru a se vr ntr-un tunel mai ngust, sondnd cu atenie cel mai nensemnat ungher nainte de a face vreun pas ct de mic. Pentru moment, totul pare att de linistit, nct e de-a dreptul ngrijortor. Iat-le ajunse n inima Orasului, ntr-o zon care este cu siguran foarte supravegheat. Pasii li se fac mai mici. Pereii galeriei sunt tot mai luciosi. Tot mai des li se-ntmpl s derapeze pe resturi de frunze moarte. O neliniste surd inund fiecare celul a carcaselor lor roscate. Iat-le ajunse n sal. Adulmec mirosurile care plutesc n aer. Se simte iz de rsin, de coriandru si de crbuni. ncperea aceasta este o invenie de ultim or. n toate celelalte orase ale furnicilor, boxele nu servesc dect la stocarea hranei sau a oulor. Or, anul trecut, chiar nainte de nceputul perioadei

de hibernare, cineva a emis o sugestie: Nu trebuie s ne mai lsm ideile s se piard. Inteligena Roiului se rennoieste prea repede. Gndurile strmosilor trebuie s le fie de folos urmasilor nostri. Conceptul de stocare a refleciilor era cu totul nou la furnici. Si, totusi, el entuziasmase o mare parte din ceteni. Fiecare venise s-si deverseze feromonii nelepciunii n recipientele prevzute n acest scop. Dup care, acestea fuseser ornduite pe teme. Toate cunostinele lor erau de-acum adunate n aceast vast box: "Biblioteca chimic". Cele trei vizitatoare continu s nainteze, cuprinse de admiraie, n pofida spaimei. Spasmele antenelor le trdeaz emoia. De jur-mprejurul lor, ovoide fluorescente sunt aliniate n rnduri de cte sase, nvluite de aburi amoniacali ce le fac s par niste ou calde. Dar cochiliile acestea transparente nu conin nici cea mai mic urm de via embrionar. nepenite n ganga lor de nisip, ele sunt pline pn la refuz de relatri olfactive pe sutele de teme repertoriate: istoria reginelor din dinastia Ni, biologie curent, zoologie (mult zoologie), chimie organic, geografie terestr, geologia straturilor de nisip subpmntene, strategia celor mai celebre btlii, politica teritorial din ultimii zece mii de ani. Se afl acolo pn si reete de gtit sau planurile cotloanelor celor mai ru famate ale Orasului. O miscare de antene, Repede, repede, s ne grbim, altfel... Furnicile si cur la iueal apendicele senzoriale cu ajutorul periei cu o sut de fire de la coate, apoi pornesc s inspecteze capsulele n care sunt stivuii feromonii mnezici, atingnd usor ovulele cu extremitatea sensibil a antenelor, astfel nct s le identifice fr gres. Deodat, una dintre furnici ncremeneste. I s-a prut c a perceput un zgomot. Un zgomot? Fiecare din ele si zice c, de data aceasta, vor fi descoperite. Rmn n asteptare, febrile. Cine poate s fie? 3. ACAS LA FRAII SALTA Deschide, trebuie s fie domnisoara Nogard! Sbastien Salta se ridic, ntinzndu-si trupul nesfrsit si rsuci mnerul usii. Bun ziua, spuse el. Bun ziua, e gata? Da. E gata. Cei trei frai Salta se apropiar laolalt de cutia voluminoas de polistiren, din care scoaser o sfer de sticl, deschis n partea superioar si plin cu granule maronii. Se aplecar tustrei asupra recipientului si Caroline Nogard nu se putu abine s nu-si introduc n el mna dreapt. O cantitate nensemnat de nisip ntunecat la culoare i se scurse printre degete. Mirosi bobiele, de parc ar fi fost o cafea cu arom nepreuit. V-a cerut eforturi mari, nu-i asa? Enorme, rspunser ntr-un glas cei trei frai Salta. Iar unul dintre ei adug: Dar a meritat! Sbastien, Pierre si Antoine Salta erau niste colosi. Fiecare avea probabil vreo doi metri. Se lsar n genunchi pentru a-si cufunda, la rndul lor, degetele lungi n globul de sticl. Trei lumnri fixate ntr-un sfesnic nalt luminau ntreaga scen, aruncnd luciri ciudate, de un galben btnd n portocaliu. Caroline Nogard asez globul ntr-o valiz, nfsurndu-l n mai multe straturi de vat de sticl. i cntri cu privirile pe cei trei uriasi si le zmbi. Apoi, n tcere, si lu rmas-bun si plec. Pierre Salta ls s-i scape un oftat de usurare: De data aceasta, cred c suntem pe cale s ne atingem elul!

4. FUG SI URMRIRE Alarm fals: nu e dect o frunz uscat care a trosnit. Cele trei furnici si reiau investigaiile. Rnd pe rnd, miros recipientele doldora de informaii lichide. n sfrsit, gsesc ce cutau. Din fericire, nu le-a fost prea greu s-l descopere. Apucnd preiosul obiect, si-l trec de la una la cealalt. E un ou umplut cu feromoni si nchis ermetic cu o pictur de rsin de pin. l

decapsuleaz. Un prim parfum le izbeste cele unsprezece segmente antenare: Decriptare interzis. Perfect. Aceasta e cea mai bun garanie a calitii. Aseaz oul la loc si-si cufund cu lcomie antenele n el. Textul mirositor le urc prin meandrele creierelor. Decriptare interzis. Feromon memorie nr. 81 Tema: Autobiografie Numele meu este Chli-pou-ni. Sunt fiica lui Belo-kiu-kiuni Sunt cea de-a 333-a regin a dinastiei Ni si nsctoarea unic a orasului Bel-o-kan. Nu m-am numit dintotdeauna astfel. nainte de a fi regin, eram cea de-a 56-a prines a Primverii. Cci aceasta este casta mea si acesta e numrul meu de pont. Cnd eram tnr, credeam c orasul Bel-o-kan este grania Universului. Credeam c noi, furnicile, suntem singurele fiine civilizate de pe planeta noastr. Credeam c termitele, albinele si viespile sunt popoare slbatice care nu ne accept tradiiile si obiceiurile pur si simplu din obscurantism. Credeam c celelalte specii de furnici sunt degenerate si c furnicile pitice sunt prea mici ca s ne facem griji din pricina lor. Triam pe atunci nchis n permanen n gineceul prineselor virgine, n interiorul Orasului interzis. Singura mea ambiie era s-i semn cndva mamei mele si s construiesc la rndul meu o federaie care s nfrunte vremurile n toate sensurile expresiei acesteia. Asa au decurs lucrurile pn n ziua cnd un tnr prin rnit, 327, a venit n loja mea si mi-a povestit ceva ciudat. El afirma c o expediie de vntoare fusese pulverizat n ntregime de o arm nou, cu efecte devastatoare. Bnuiala noastr se ndrepta pe atunci asupra furnicilor pitice, care erau rivalele noastre, si am purtat mpotriva lor, anul trecut, marea btlie a Macilor. Ea ne-a costat mai multe milioane de soldai, dar am cstigat-o. Iar victoria aceasta, ne-a dovedit c bnuielile noastre erau gresite. Piticele nu posedau nici o arm secret de anvergur. Ne-am gndit apoi c era vorba de termite, dusmanii nostri ereditari. A fost o nou greseal. Marele oras termit din Est se transformase ntr-un oras fantom. Un misterios gaz clorat i otrvise pe toi locuitorii. Am f cut atunci investigaii n interiorul propriului nostru Oras si am avut astfel de nfruntat o armat clandestin care si imagina c protejeaz colectivitatea omind s-i dezvluie informaiile considerate a fi prea nelinistitoare. Ucigasele acestea rspndeau un anumit miros de stnc si pretindeau c joac rolul globulelor albe. Ele constituiau autocenzura societii noastre. Am luat astfel cunostin de faptul c n propriul nostru organism-comunitate exista un sistem de aprare imunitar, n stare de orice pentru a-i menine pe toi n ignoran! Dar dup extraordinara odisee a lupttoarei asexuate 103 683, am sfrsit prin a nelege despre ce este vorba. La extremitatea oriental a lumii exist... Una dintre cele trei furnici si ntrerupe lectura: i s-a prut c simte o prezen. Rebelele se ascund si pndesc. Nimic nu misc ns n jur. O anten se nal timid din ascunztoare, imitat n scurt timp de alte cinci. Cele sase apendice senzoriale se transform n radare si vibreaz cu 18 000 de miscri pe secund. Tot ce rspndeste un miros orict de slab de jur-mprejurul lor este identificat instantaneu. nc o alarm fals. Nu e nimeni prin mprejurimi. Furnicile reiau decodificarea feromonului. La extremitatea oriental a lumii exist turme de animale de o mie de ori mai gigantice. Mitologiile myrmicine vorbesc despre ele n termeni poetici. Cu toate acestea, ele n-au nimic comun cu poezia. Ddacele ne spuneau povesti de groaz despre ele ca s ne sperie. Dar ele depsesc orice poveste de groaz. Pn atunci, nu acordasem nicicnd prea mult ncredere relatrilor despre monstrii uriasi care pzesc marginile planetei si triesc n turme de cte cinci. Eram convins c nu sunt dect niste nscociri, destinate exclusiv prineselor virgine si nestiutoare. Acum stiu c EI exist cu adevrat.

Distrugerea acelei prime expediii de vntoare LOR li se datoreaz. Gazele care au otrvit orasul termit LOR li se datoreaz. Incendiul care a devastat Bel-o-kan si a ucis-o pe mama mea tot LOR li se datoreaz. LOR: DEGETELOR. Vroiam s le ignor. Dar de-acum mi-e imposibil s-o mai fac. Pretutindeni n pdure este detectat prezena lor. Zilnic, rapoartele cercetaselor confirm faptul c ele se apropie puin cte puin de lumea noastr si c sunt foarte periculoase. Drept pentru care am luat astzi decizia de a-i convinge pe ai mei s porneasc o cruciad mpotriva DEGETELOR. Va fi o mare expediie armat, viznd eliminarea, ct mai e timp, a tuturor DEGETELOR de pe planet. Mesajul este att de deconcertant, nct au nevoie de cteva secunde pentru a-l asimila. Cele trei furnici spioane voiser cu orice pre s afle. Ei bine, acum au aflat! O cruciad mpotriva Degetelor! Trebuie s le avertizeze cu orice pre pe celelalte. Mcar de ar putea s mai afle ceva n plus, orict de puin! De comun acord, si cufund din nou antenele. Pentru a le veni de hac acestor monstri, am plnuit ca respectiva cruciad s includ douzeci si trei de legiuni de infanterie de asalt, paisprezece legiuni de artilerie usoar, patruzeci si cinci de legiuni de lupt corp la corp, antrenate pentru orice tip de teren, douzeci si nou de legiuni. Un zgomot, din nou. De data aceasta nu mai ncape nici o ndoial. Pmntul uscat trosneste sub apsarea unei gheare. Cele trei intruse si nal apendicele nc nclite de informaii secrete. Totul a mers prea usor. E limpede c au czut ntr-o capcan. n clipa aceasta sunt convinse c n-au fost lsate s ptrund n Biblioteca chimic dect pentru a putea fi demascate mai usor. Picioarele li se ndoaie, gata s sneasc. Prea trziu. Celelalte sunt deja acolo. Rebelele abia au timp s nhae cochilia care conine preiosul feromon mnezic si s fug printr-un mic culoar transversal. Alarma rsun n jargonul olfactiv belokanian sub forma unui feromon cu formula chimic "C8-H18-O". Reacia este imediat: deja se aude fosnetul iscat de labele sutelor de lupttoare. Intrusele fug ct le in puterile. Ar fi pcat s moar acolo de vreme ce sunt singurele rebele care au ptruns vreodat n Biblioteca chimic si au reusit s descifreze feromonul fr ndoial cel mai important al reginei Chli-pou-ni! De-a lungul si de-a latul coridoarelor Orasului ncepe o urmrire ameitoare. Furnicile alearg att de repede, nct iau unele viraje perpendicular cu solul, ca ntr-un raliu de bobsleigh. Uneori, n loc s coboare, continu s sprinteze pe plafon. E adevrat c noiunile de "sus" si de "jos" sunt cu totul relative ntr-un furnicar. Cnd ai gheare, poi umbla si chiar alerga pe oriunde. Bolizii cu sase labe gonesc vertiginos. Decorul din jur pare s se npusteasc spre ei. Traseul urc si coboar, coteste. Fugarele si urmritoarele sar peste o prpastie, reusind s treac la limit, n afar de una singur, care se mpiedic si cade. O masc lucioas se iveste n faa primei rebele, care nici nu mai are timp s-si dea seama ce i se ntmpl. De sub masc se nal vrful ascuit al unui abdomen ncrcat cu acid formic. Jetul clocotitor o transform instantaneu pe furnic ntr-o past moale. Cea de-a doua rebel, cuprins de panic, face cale ntoars si se npusteste ntr-un gang lateral. S ne dispersm! url ea n limbaj olfactiv. Cele sase labe scurm adnc solul. Degeaba! O lupttoare si face apariia n stnga ei. Amndou alearg att de repede, c lupttoarea nu poate nici s-si apuce prada cu mandibulele, nici s-si direcioneze jetul de acid. Atunci, o mbrnceste si ncearc s-o striveasc de perei. Carapacele se ciocnesc cu un zgomot surd. Cele dou furnici, propulsate cu mai mult de 0,1 km/or prin coridoarele strmte ale furnicarului, ncaseaz fiecare niste lovituri ca de berbece. ncearc s-si pun piedic. Se neap cu vrful mandibulei. Iueala cu care se deplaseaz este att de mare, nct nici una nu observ c drumul se ngusteaz din ce n ce, astfel nct fugara si urmritoarea ei, proiectate dintr-o dat ntr-o galerie ca o plnie, se percuteaz reciproc. Cei doi bolizi explodeaz laolalt si buci de chitin sfrmat se mprstie pn departe. Cea de-a treia rebel se npusteste nainte, mergnd pe plafon, cu capul n jos. O artilerist o inteste si i pulverizeaz cu precizie laba posterioar dreapt. Din pricina socului, spioana scap ovoidul ce conine feromonul mnezic al reginei. Un paznic recupereaz nepreuitul obiect.

O alta mproasc zece picturi de acid si lichefiaz una dintre antenele supravieuitoarei. Impactul rafalei avariaz plafonul, fcnd s cad din el buci care opresc momentan trecerea. Mica rebel poate s rsufle o clip, dar stie bine c n-o s mai ajung prea departe. Nu numai c are o anten si o lab mai puin, dar grzile trebuie c pzesc acum toate iesirile. Deja, soldaii sunt n spatele ei. Tirurile de acid formic snesc din plin. nc o lab i este retezat, una din fa de ast dat. Cu toate acestea, alearg mai departe cu cele patru care i-au rmas si izbuteste s se ghemuiasc ntr-o anfractuozitate a culoarului. O furnic-soldat o inteste, dar rnita dispune si ea, la rndul ei, de acid. Rsturnndu-si abdomenul, se plaseaz fulgertor n poziie de tir si trage n cealalt. n plin! Furnica-soldat a fost mai puin ndemnatic si nu a reusit dect s-i taie laba mijlocie dreapt. I-au mai rmas doar trei. Ultima dintre furnicile spioane schioapt, gfind. Trebuie cu orice pre s scape din capcana asta si s le avertizeze pe celelalte rebele n legtur cu aceast cruciad contra Degetelor. A trecut pe aici, pe aici, emite o lupttoare care a descoperit cadavrul ars al duelistei. Cum s scape? Supravieuitoarea se face una cu tavanul. Celorlalte nu le va trece prin cap s se uite n sus. Plafonul e cu siguran locul ideal pentru a improviza o ascunztoare. Rzboinicele nu o repereaz dect la a doua trecere, cnd una din ele observ o pictur cznd de sus: sngele transparent al rebelei. Gravitaie blestemat! Cea de-a treia rebel se las s alunece o dat cu grohotisul surpat si se apuc s loveasc n jur cu ultimele labe care i-au mai rmas si cu singura anten valid. Un soldat i apuc o lab si i-o rsuceste pn ce o rupe. Un altul i strpunge toracele cu vrful mandibulei sale ca o sabie. Cu toate acestea, rebela reuseste s se elibereze. i mai rmn dou labe ca s se trasc sontcind. Dar nu mai exist nici o scpare. O mandibul lung iese dintr-un perete si i reteaz din mers capul, care sare si se rostogoleste de-a lungul galeriei n pant. Restul corpului reuseste s mai. fac vreo zece pasi nainte de a-si ncetini mersul, de-a se opri si de-a se prbusi n cele din urm. Grzile adun rmsiele si le arunc n depozitul de gunoi al Orasului, peste hoiturile celorlalte dou. Asa pesc cei ce sunt prea curiosi! Cele trei cadavre zac abandonate, ca niste marionete rupte, stricate din greseal nainte de nceperea spectacolului.

5. NCEPUTUL Din ziarul cho du dimanche: TRIPL CRIM MISTERIOAS PE STRADA FAISANDERIE "Trei cadavre au fost descoperite joi ntr-un imobil de pe strada Faisanderie, din Fontainebleau. Nu se cunosc motivele morii lui Sbastien, Pierre si Antoine Salta, trei frai care mpreau acelasi apartament. Cartierul se bucur de o reputaie bun n ce priveste sigurana. Nu s-au furat bani sau obiecte preioase. Nu a fost relevat nici o urm de efracie. Nici o arm care ar fi putut fi folosit n vederea crimei nu a fost gsit la faa locului. Ancheta, care se anun a fi spinoas, a fost ncredinat celebrului comisar Jacques Mlis, de la Brigada Criminalistic din Fontainebleau. Aceast afacere ciudat s-ar putea dovedi thrillerul verii pentru amatorii de enigme poliiste. Asasinului nu-i mai rmne dect s se tin bine. L. W."

6. ENCICLOPEDIE Iarsi dumneata? Asadar, ai descoperit volumul al doilea al Enciclopediei cunoasterii relative si absolute, scris de mine. Primul era pus la vedere, pe strana templului subteran; acesta n schimb a fost mai greu de gsit, nu-i asa? Bravo. Cine esti, de fapt? Nepotul meu Jonathan? Fiica mea? Nu, nu esti nici unul, nici cealalt. Te salut, cititor necunoscut! As vrea s te cunosc mai bine. Mrturiseste-i n faa acestor pagini numele, vrsta, profesia, sexul si naionalitatea.

Ce scopuri ai n via? Care-i sunt forele si slbiciunile? Ei, la urma urmei, nu conteaz. Stiu cine esti. i simt minile care mngie paginile acestea. E destul de plcut, de altfel. n vrful degetelor, n sinuozitile amprentelor digitale, i ghicesc caracteristicile cele mai secrete. Totul este ntiprit acolo, pn n cele mai mici amnunte. Percep chiar si genele strmosilor ti. Cnd te gndesti c a trebuit ca toate aceste mii de oameni s nu moar prea tineri. C a trebuit ca ei s se ndrgosteasc si s se mperecheze pn ce s-a ajuns la nasterea ta! Acum, am impresia c te vd n faa mea. Nu, nu zmbi. Fii natural. Las-m s citesc mai adnc n tine. Esti cu mult mai mult dect i nchipui. Nu esti doar un nume si un prenume, dotate cu o istorie social. Esti 71% ap chioar, 18% carbon, 4% azot, 2% calciu, 2% fosfor, 1% potasiu, 0,5% sulf, 0,5% sodiu, 0,4% clor. La care se adaug o lingur de diverse oligoelemente: magneziu, zinc, mangan, cupru, iod, nichel, brom, fluor, siliciu. Si nc un vrf de linguri de cobalt, aluminiu, molibden, vanadiu, plumb, titan, bor. Iat reeta existenei tale. Toate aceste materiale provin din combustia stelelor si le poi gsi si prin alte pri dect n propriul tu corp. Apa din care esti alctuit e similar cu cea care se gseste n cel mai anodin ocean. Fosforul te face solidar cu chibriturile. Clorul e identic cu cel folosit la dezinfectarea piscinelor. Dar nu esti numai att. Esti o catedral chimic, o construcie uimitoare prin dozrile, echilibrele si mecanismele sale, de o complexitate aproape de neconceput. Deoarece moleculele tale sunt, ele nsele, constituite din atomi, din particule, din quarkuri, din vid, totul legat laolalt de fore electromagnetice, gravitaionale, electronice, a cror subtilitate te depseste. Si, totusi! Dac ai reusit s descoperi acest al doilea volum, nseamn c esti destul de iste si c stii deja multe lucruri despre lumea mea. Ce ai f cut cu cunostinele pe care i le-a oferit primul volum? O revoluie? O evoluie? Mai mult ca sigur c nimic. Asa c, acum, instaleaz-te confortabil ca s poi citi ca lumea. ine-i spatele drept. Respir linistit. Relaxeaz-i gura. Ascult-m! Nimic din ceea ce te nconjoar n spaiu si timp nu e inutil. Nici tu nu esti inutil. Viaa ta efemer are un sens. Ea nu duce ntr-un impas. Totul are un sens. Eu, acesta care-i vorbesc, sunt degustat de viermi, n timp ce m citesti. Dar ce zic eu? Servesc ca ngrsmnt unor foarte tinere vlstare de asmui, ct se poate de promitoare. Contemporanii mei n-au neles unde voiam s ajung. E prea trziu pentru mine. Singurul lucru pe care l pot lsa e o urm nensemnat... cartea aceasta. E prea trziu pentru mine, dar nu si pentru tine. Te-ai instalat bine? Relaxeaz-i muschii. Nu te mai gndi la nimic altceva n afar de Universul n care nu esti dect un grunte de praf. nchipuie-i timpul accelerat. Te nasti, azvrlit din pntecele mamei aidoma unui vulgar smbure de cireas. Te ndopi cu mii de feluri de mncare multicolore, transformnd astfel cteva tone de vegetale si de animale n excremente. Si pac, ai si murit. Ce ai f cut cu viaa ta? Nu ndeajuns de mult, desigur. Acioneaz! F ceva, orice, poate doar un lucru mic si nensemnat, dar la naiba! F ceva n via, nainte de a muri. Nu te-ai nscut degeaba. Caut s descoperi pentru ce te-ai nscut. Care este misiunea ta infim? Nu te-ai nscut din ntmplare. Fii atent, asadar. EDMOND WELLS, Enciclopedia cunoasterii relative si absolute, volumul II

7. METAMORFOZE Nu-i place s i se spun ce trebuie s fac. Omida mare si proas, de culoare verde, neagr si alb, se ndeprteaz de libelula ce o sftuieste s fie atent si s se fereasc de furnici, ndreptndu-se spre captul crengii de frasin.

Se misc prin trre si ondulare, mai nti cele sase labe n fa, pe care apoi cele zece labe posterioare le ajung din urm graie buclelor pe care le face cu corpul. Ajuns la marginea promontoriului, omida scuip puin saliv lipicioas ca s-si fixeze posteriorul si se las s atrne, spnzurat cu capul n jos. E foarte obosit. A terminat cu viaa de larv. Suferinele ei se ncheie. Acum, ori se metamorfozeaz, ori moare. Sst! Se nfofoleste ntr-un cocon constituit dintr-un fir solid de cristal flexibil. Corpul i se transform ntr-o oal fermecat. Asteapt ziua aceasta de mult, mult vreme. Att de mult! Coconul se ntreste si se face alb. Briza leagn fructul ciudat, deschis la culoare. Cteva zile mai trziu, coconul se umfl, ca si cum ar fi pe punctul de-a scoate un oftat. Respiraia i devine mai regulat. Vibreaz. O alchimie n toat regula se desfsoar n interiorul su. Acolo, nuntru, se amestec nuane, ingrediente rare, arome delicate, parfumuri uimitoare, sucuri, hormoni, lacuri, grsimi, acizi, esuturi, chiar si cruste. Totul se mbin si se dozeaz cu o precizie neasemuit, n scopul de-a crea o fiin nou. Apoi, partea de sus a cojii se rupe. Din nvelisul de argint iese o anten timid, care se desface ca un arc. Silueta ce se iveste din sicriul-leagn nu mai are nimic comun cu omida din care provine. O furnic, aflat prin mprejurimi, a urmrit momentul acesta sacru. La nceput fascinat de splendoarea metamorfozei, si ia apoi seama si si aminteste c, la urma urmei, nu e vorba dect de o prad, drept pentru care porneste n goan de-a lungul crengii, vrnd s omoare minunatul animal nainte ca el s-o stearg de acolo. Corpul umed al fluturelui sfinx iese n ntregime din oul original. Aripile se desfac. Culorile lor sunt splendide: pnze usoare care strlucesc, fragile si ascuite la capete; brazde ntunecate pe care apar nuane necunoscute: galben-fluorescent, negru-mat, oranj-aprins, rosu-carmin, purpuriu si antracit-sidefat. Furnica vntor si basculeaz abdomenul sub torace, n poziie de tragere. n mira ei vizual si olfactiv apare fluturele. Sfinxul i observ prezena. E fascinat de captul ascuit al abdomenului ce-l inteste, dar stie totodat c de acolo poate sni moartea. Or, el nu e deloc dispus s moar. Nu acum. Ar fi ntr-adevr pcat. Patru ochi sferici se fixeaz reciproc. Furnica l cntreste din priviri. E minunat, desigur, dar incubatoarele trebuie alimentate cu carne proaspt. Nu toate furnicile sunt vegetariene, nici vorb de asa ceva. Aceasta ghiceste c prada ei se pregteste s-si ia zborul si anticipeaz miscarea, nlndu-si organul de tir. Fluturele profit de acest moment ca s decoleze. Jetul de acid formic, deviat, i strpunge aripile, formnd un orificiu mic, perfect rotund. Fluturele pierde puin din nlime, iar gaura din aripa dreapt las s scape un suierat usor. Furnica este o trgtoare de elit si e convins c l-a atins. Cellalt ns nu conteneste s brzdeze vzduhul. Aripile nc umede i se usuc puin cte puin, cu fiecare btaie. Cstig din nou nlime si distinge jos, sub el, coconul din care a iesit. Dar nu simte nici cea mai mic nostalgie. Furnica vntor continu s pndeasc. O nou salv. O frunz miscat de o adiere providenial intercepteaz proiectilul mortal. Fluturele vireaz pe o arip si se ndeprteaz. Cea de-a 103 683-a lupttoare a Bel-o-kan-ului si-a ratat lovitura. inta se afl acum dincolo de raza sa de aciune. Contemplnd vistoare lepidopterul care strbate vzduhul, ea simte, pre de o clip, c l invidiaz. ncotro se ndreapt, oare? Pare s zboare chiar spre marginea lumii. ntr-adevr, sfinxul dispare nspre est. Zboar cteva ore n sir si, cum cerul ncepe s se ntunece, repereaz n deprtare o lucire spre care se npusteste de ndat. Captivat, fluturele nu mai are dect un el: s ating acea lumin fabuloas. Ajuns n mare grab la civa centimetri de sursa luminoas, el si mreste si mai mult viteza, vrnd s guste ct mai repede extazul. Iat-l ajuns n imediata apropiere a focului. Capetele aripilor sunt gata s se aprind. Lui ns puin i pas: nu vrea dect s plonjeze acolo, nuntrul forei aceleia calde, si s se bucure din plin de ea. S se topeasc n soarele acesta. Se va transforma oare ntr-o vlvtaie?

8. MELIES REZOLV ENIGMA MORII FRAILOR SALTA Nu? Scoase un chewing-gum din buzunar si-l vr n gur.

Nu, nu si nu. Nu-i lsai pe ziaristi s intre! Vreau s-mi examinez mai nti linistit cadavrele si pe urm mai vedem noi. Si stingei lumnrile din candelabrul sta! De ce au fost aprinse, de fapt? A, a fost o pan de curent n cldire? Dar acum este curent, nu? Atunci, v rog, hai s nu riscm vreun incendiu. Cineva sufl n lumnri, stingndu-le. Un fluture ale crui aripi se aprinseser deja la margini scp n ultima clip de incinerare. Comisarul si mestec zgomotos guma inspectnd apartamentul de pe strada Faisanderie. La acest nceput de secol al XXI-lea, prea puine lucruri se schimbaser fa de secolul precedent. Tehnicile de criminologie evoluaser, totusi, simitor. Cadavrele erau de-acum acoperite cu formol si cu cear vitrifiant pentru a-si pstra poziia pe care o avuseser n clipa decesului. Poliia putea, asadar, s studieze n voie scena crimei. Metoda era mult mai practic dect arhaicele contururi fcute cu creta. Procedeul descumpnea ntr-o oarecare msur, dar anchetatorii sfrsiser prin a se obisnui cu victimele acestea cu ochii deschisi, avnd pielea si hainele acoperite n ntregime cu cear transparent, ncremenite exact ca n secunda n care muriser. Cine a ajuns primul aici? Inspectorul Cahuzacq. mile Cahuzacq? Unde e? A, e jos... Perfect, zicei-i s vin aici. Un agent tnr ezit: , domnule comisar, e o ziarist de la cho du dimanche care pretinde c... Ce pretinde? Nu! Fr ziaristi pentru moment! Ducei-v s mi-l aducei pe mile. Mlis msur salonul n lung si n lat nainte de-a se apleca asupra lui Sbastien Salta. Chipul aproape c i se lipi de faciesul deformat, cu ochii iesii din orbite si sprncenele ridicate, cu nrile ntredeschise si gura larg cscat, n care se zrea limba eapn. Putu s disting pn si protezele dentare si resturi ale ultimei mese. Omul probabil c mncase arahide si stafide. Mlis se ntoarse apoi spre corpurile celorlali doi frai. Pierre avea ochii larg deschisi si gura cscat, iar prin ceara vitrifiant se putea vedea c pielea i se fcuse ca de gin. Ct despre Antoine, faa i era desfigurat de o grimas atroce de teroare. Comisarul scoase din buzunar o lup si scrut epiderma lui Sbastien Salta. Firele de pr erau epene si ridicate ca niste ace. Si el nepenise avnd pielea de gin. O siluet familiar se profila n faa lui Mlis: inspectorul mile Cahuzacq. Patruzeci de ani de serviciu loial si srguincios la Brigada criminalistic de la Fontainebleau. Tmple grizonate, musta cu vrfuri ascuite si o burticic de om de treab. Cahuzacq era un tip linistit, care si ocupase locul cuvenit n societate. Singura lui dorin era s ajung, n liniste si fr prea multe hopuri, la pensie. Deci tu ai sosit aici primul, mile? Afirmativ. Si ce-ai vzut? Pi, ce vezi si tu. Am cerut de ndat s se vitrifieze cadavrele. Bun idee. Ce prere ai despre chestia asta? Nu sunt rni, nu sunt amprente, nu e nici o arm a crimei, nici o posibilitate de a intra sau de-a iesi... Fr ndoial, e o afacere nclcit, tocmai bun pentru tine. Mulumesc. Comisarul Mlis era tnr, avnd abia treizeci si doi de ani, dar se bucura deja de o reputaie de copoi priceput. Nu se sinchisea de rutina anchetelor poliienesti si stia s gseasc soluii originale pentru cele mai complicate cazuri. Dup ce-si terminase studiile stiinifice, Jacques Mlis renunase la o carier strlucit de cercettor pentru a se orienta spre singura lui pasiune: crima. Iniial, crile fuseser cele care-l ndrumaser spre aceast cltorie n tara semnelor de ntrebare. Era ndopat cu polar-uri. De la Judectorul Ti si pn la Sherlock Holmes, trecnd prin Maigret, Hercule Poirot, Dupin sau Rick Deckard, si nsusise trei mii de ani de investigaii poliiste. Graal-ul su personal era crima perfect, totdeauna pe punctul de a fi realizat si niciodat ndeplinit pn la capt. Pentru a se perfeciona mai lesne, se nscrisese la Institutul de criminologie din Paris. Acolo avu parte de prima autopsie pe un cadavru proaspt (si, cu acelasi prilej, si de primul su lesin). nv cum se poate descuia o broasc cu un ac de pr, cum se poate fabrica, sau, dimpotriv, dezamorsa o bomb artizanal. Explor nenumratele feluri de-a muri proprii fiinei umane. Cu toate acestea, ceva l dezamgea la aceste cursuri: materia prim era de proast calitate. Nu erau cunoscui dect acei criminali care fuseser prinsi. Deci, imbecilii. Despre ceilali, cei inteligeni, nu se stia nimic din moment ce nu fuseser arestai niciodat. S fi descoperit oare unul dintre acesti nepedepsii felul n care se poate realiza o crim perfect?

Singurul mijloc de-a o afla era s se angajeze n poliie si s porneasc el nsusi la vntoare. Ceea ce a si fcut. Urc fr greutate toate treptele ierarhice. Reusi s aib primul succes arestndu-l pe propriul su profesor de deminare a explozivilor, care beneficia astfel de o bun acoperire, ca sef al unei grupri teroriste! Comisarul Mlis se apuc s scotoceasc prin salon, rscolind cu privirile fiecare ungher. Privirea i se fix n cele din urm pe plafon. Ia spune-mi, mile, aici erau muste cnd ai intrat tu? Inspectorul rspunse c nu fusese atent. Cnd sosise, usa si ferestrele erau nchise, apoi ns fereastra fusese deschis si, dac existaser muste n camer, avuseser tot timpul s ias. E ceva important? se nelinisti el. Da. M rog, nu. S zicem doar c e pcat. Ai fisele victimelor? Cahuzacq scoase la iveal un dosar cartonat din geanta pe care o purta pe umr. Comisarul l deschise si consult diversele fise pe care le coninea. Ce prere ai? E ceva interesant aici... Toi trei fraii Salta erau chimisti de profesie, dar unul din ei, Sbastien, era un personaj mai puin obisnuit dect prea la prima vedere. Ducea o via dubl. Ia te uit... Acest Salta era posedat de demonul jocurilor de noroc... Marele su talent era pokerul. Era supranumit "gigantul pokerului". Nu numai din cauza nlimii, ci mai ales fiindc miza pe niste sume fabuloase. Recent, pierduse muli bani. Se trezise prins ntr-un lan de datorii. Si singura soluie ca s scape era s joace din ce n ce mai mult De unde stii? Am avut de fcut, nu demult, niste cercetri prin mediul jocurilor de noroc. Era lefter de-a binelea. Se pare c fusese ameninat cu moartea dac nu-si pltea datoriile. Mlis, gnditor, ncet s-si mai mestece guma. Exista, asadar, un mobil n ce-l priveste pe Sbastien... Cahuzacq ddu din cap. Crezi c le-a luat-o nainte si s-a sinucis? Comisarul ignor ntrebarea si se ntoarse din nou spre us. Cnd ai ajuns tu, era nchis pe dinuntru, nu? Afirmativ. Si ferestrele la fel? Toate ferestrele, chiar! Mlis se apuc din nou s-si mestece cu ardoare guma. La ce te gndesti? La o sinucidere. Sigur, poate prea simplist, dar ipoteza sinuciderii explic totul. Nu exist urme strine fiindc nu a existat nici o intruziune din exterior. Totul s-a petrecut nuntru, n spaiu nchis. Sbastien si-a ucis fraii si s-a sinucis. Mda, dar cu ce arm? Mlis nchise ochii ca s-i vin mai usor inspiraia. O otrav. O otrav puternic cu efect ntrziat. De genul cianurii puse ntr-o caramel. Cnd caramela se topeste n stomac, si elibereaz coninutul mortal. Ca o bomb chimic cu ntrziere. Ai zis c era chimist, nu? Da, la CCG. Asadar, lui Sbastien Salta i-a fost foarte usor s-si fabrice arma! Cahuzacq nu prea nc pe deplin convins. Atunci de ce au cu toii feele att de ngrozite? Durerea. Cnd cianura strpunge stomacul, e foarte dureros. Ca un ulcer, dar de o mie de ori mai ru. neleg ca Sbastien Salta s se fi sinucis, spuse Cahuzacq, plin de ndoieli, dar de ce s-si fi ucis fraii, care, n ce-i priveste, nu aveau de ce s se team? Ca s-i fereasc de dezonoarea ruinei. Mai e si reflexul omenesc strvechi ce-i face pe oameni s-si ia cu ei n moarte ntreaga familie. n Egiptul antic, faraonii puneau s fie nhumai cu nevestele, servitorii, animalele si mobilele lor cu tot! i-e team s pleci singur, si atunci i iei cu tine pe cei apropiai. Inspectorul era acum zguduit de sigurana comisarului. Totul putea s par fie prea simplu, fie prea sordid, ns numai ipoteza sinuciderii ar fi putut justifica absena oricrei urme. Deci, s rezumm, relu Mlis. De ce totul e nchis? Deoarece totul se petrece n interior. Cine a ucis? Sbastien Salta. Cu ce arm? O otrav cu efect ntrziat, fcut de el! Care e mobilul? Disperarea, neputina de-a face fa datoriilor enorme contractate la joc. mile Cahuzacq nu izbutea s-si vin n fire. Asadar, enigma aceasta, anunat de ziare ca

fiind "thrillerul verii", era chiar att de usor de rezolvat? Si fr ca mcar s se fi recurs la toate procedurile de rutin verificri, confruntarea martorilor, cutarea de indicii pe scurt, toat buctria profesiei? Reputaia comisarului Mlis era att de mare, nct nu rmnea loc pentru ndoieli. Raionamentul su era, oricum, singurul posibil din punct de vedere logic. Un poliist n uniform intr n camer: Ziarista de la cho du dimanche ine moris s v intervieveze. Asteapt de o or si insist s... E drgu? Poliistul ddu din cap afirmativ. E chiar foarte drgu. Cred c e eurasiatic. Da? Si cum o cheam? Ciung-Li sau Mang Chi-nang? Cellalt protest: Da' de unde. Laetitia Ouelle, sau cam asa ceva. Jacques Mlis ezit, dar o privire aruncat la ceas l fcu s se hotrasc. Spune-i domnisoarei c mi pare ru, dar nu mai am timp. E ora emisiunii mele preferate: "Capcan de gndire". O stii, mile? Am auzit de ea, dar nu m-am uitat niciodat. Ru ai fcut! Ar trebui s constituie un jogging cerebral obligatoriu pentru toi detectivii. O, pentru mine, stii, de-acum e prea trziu. Poliistul si drese glasul: Si cu ziarista de la cho du dimanche cum rmne? Spune-i c o s fac o declaraie la Agenia central de pres. N-are dect s se inspire de acolo. Poliistul si permise o ntrebare suplimentar: Si n ce priveste cazul acesta, ai gsit deja o soluie? Jacques Mlis zmbi, cu aerul unui specialist dezamgit de o enigm prea usoar: Cu toate acestea, mrturisi: E vorba de un dublu asasinat si o sinucidere, toate trei prin otrvire. Sbastien Salta era coplesit de datorii si, intrat n panic, a vrut s termine definitiv. Spunnd acestea, comisarul rug pe toat lumea s prseasc locul. Stinse cu mna lui lumina si trase usa dup el. Camera crimei rmase din nou goal. Cadavrele acoperite cu cear lucioas reflectau neoanele rosii si albastre ce clipeau n strad. Remarcabila prestaie a comisarului Mlis le deposedase de orice aur tragic. Nu mai erau dect trei persoane decedate n urma otrvirii, pur si simplu. Pe unde trecea Mlis, vraja disprea, spulberat. Un fapt divers si nimic altceva. Trei figuri suprarealiste, iluminate de plpirile multicolore. Trei oameni ncremenii aidoma victimelor mumificate de la Pompei. Rmnea, totusi, ceva nelinistitor: masca de teroare nespus ce rvsea chipurile prea s sugereze c oamenii aceia vzuser ceva mai nspimnttor chiar dect revrsarea lavei incandescente din Vezuviu.

9. INTRE PATRU OCHI CU UN CRANIU 103 683 se calmeaz. Degeaba a continuat s stea la pnd. Frumosul fluture proaspt iesit din cocon nu s-a mai ntors. Furnica si sterge vrful abdomenului cu o miscare a labei proase si o ia spre captul crengii ca s recupereze coconul abandonat. Un asemenea obiect poate fi oricnd util ntr-un furnicar. Poate servi ca amfor de inut mierea sau, la fel de bine, ca plosc portabil. 103 683 si spl antenele si le agit cu 1 200 de vibraii pe secund, pentru a verifica daca nu se mai afl nimic interesant prin mprejurimi. Nici urm de vreo prad. Pcat. 103 683 e o furnic roscat din orasul federal Bel-o-kan. Are vrsta de un an si jumtate, ceea ce corespunde celei de patruzeci de ani la oameni. Casta din care face parte este cea a soldailor exploratori asexuai. si ine antenele strnse ntr-un smoc si destul de ridicate. Atitudinea gtului si a toracelui trdeaz un caracter din ce n ce mai drz. Unul dintre pintenii-perie tibiali i este rupt, dar, n ansamblu, trupul ei este nc n perfect stare de funcionare, chiar dac nvelisul e plin de zgrieturi. Micii ei ochi emisferici examineaz decorul prin sita faetelor oculare: viziune panoramic. Poate s vad simultan n fa, n spate si deasupra. Nimic nu misc mprejur. Nu mai are de ce s-si piard timpul pe aici.

Coboar din arbust, folosindu-se de perniele plasate la extremitatea labelor. Aceste mici gheme fibroase secret o substan adeziv care-i permite s se deplaseze pe suprafee complet netede, inclusiv la vertical, ba chiar si rsturnat, pe tavan. 103 683 o ia pe o pist mirositoare si nainteaz n direcia orasului su. n jurul ei, iarba formeaz un decor verde si nalt. Furnica se ntlneste n cale cu numeroase lucrtoare belokaniene care alearg urmnd aceleasi ci olfactive. Pe alocuri, cantonierele au spat pista n adncime, ca pe un tunel, pentru ca cei ce o folosesc s nu fie deranjai de razele soarelui. Un melc fr cas traverseaz din nebgare de seam pista furnicilor. Niste soldai l alung de ndat, nepndu-l cu vrful mandibulelor. Apoi, balele pe care le-a lsat de-a curmezisul drumului sunt curate la repezeal. 103 683 trece pe lng o insect ciudat, care nu are dect o arip si se trste lipit de sol. Vzut mai ndeaproape, ea se dovedeste a fi o furnic ce transport o arip de libelul. ntre cele dou are loc un schimb de saluturi. Cealalt a fost mai norocoas dect ea, deoarece ntre a te ntoarce cu tolba goal sau cu un cocon de fluture nu e mare diferen. Orasul ncepe s se profileze n deprtare. Apoi cerul dispare cu totul si nu se mai vede dect un masiv format din crengue. Acesta este Bel-o-kan. Creat de o regin furnic rtcit (Bel-o-kan nseamn "Orasul furnicii rtcite"), ameninat necontenit de rzboaiele dintre furnici, de tornade, termite, viespi si psri, orasul Bel-o-kan dinuie seme de peste cinci mii de ani. Bel-o-kan, sediul central al furnicilor roscate de la Fontainebleau. Bel-o-kan, cea mai mare for politic a regiunii. Bel-o-kan, furnicarul unde s-a nscut miscarea evoluionist myrmicin. Fiecare ameninare l consolideaz. Fiecare rzboi l face si mai combativ. Fiecare nfrngere i sporeste inteligena. Bel-o-kan, orasul cu treizeci si sase de milioane de ochi, cu opt milioane de labe, cu optsprezece milioane de creiere. Plin de viat si splendoare. 103 683 i cunoaste toate interseciile si toate punile subterane. Pe cnd era copil, a vizitat slile unde se cultiv ciupercile albe, cele unde sunt mulse turmele de pduchi-de-frunze si cele n care furnicile-cistern stau nemiscate, agate de tavan. A alergat prin galeriile Orasului interzis, spate odinioar de termite n lemnul unui bustean de pin. A fost martora tuturor ameliorrilor aduse de noua regin Chli-pou-ni, fosta ei tovars de aventuri de pe vremuri. Chli-pou-ni este regina care a inventat "miscarea evoluionist". A renunat la titlul de nou Belo-kiu-kiuni pentru a-si crea propria ei dinastie: cea a reginelor Chli-pou-ni. A schimbat unitatea de msur a spaiului: nu se mai foloseste capul (3 mm), ci pasul (1 cm). Din moment ce belokanienele cltoreau la distane mult mai mari, se impunea de la sine o unitate mai mare. n cadrul miscrii evoluioniste, Chli-pou-ni a construit Biblioteca chimica si, mai ales, a adunat si gzduit tot soiul de insecte comensale, pe care le studiaz pentru colecia ei de feromoni zoologici. Se strduieste ndeosebi s domesticeasc speciile zburtoare si acvatice: scarabeii si gndacii-de-ap carnivori. A trecut mult vreme de cnd 103 683 si Chli-pou-ni nu s-au mai vzut. E greu s te apropii de tnra regin, prea ocupat s depun ou si s reformeze Orasul. Soldatul nu a uitat ns deloc aventurile lor comune din subsolurile Orasului, ancheta pe care au dus-o mpreun ca s descopere arma secret, lomecuza furnizoare de drog care a ncercat s le otrveasc si lupta cu furnicile spioane cu miros de stnc. 103 683 si aminteste si de marea ei cltorie spre est, de contactul cu marginea lumii, de ara Degetelor, unde tot ce e viu piere. De mai multe ori, lupttoarea a cerut s se organizeze o nou expediie, dar i s-a rspuns c erau prea multe de fcut aici ca s mai poat fi pornite si niste caravane sinucigase spre marginile planetei. Toate acestea aparin trecutului. De obicei, furnica nu se gndeste niciodat la trecut, si nici la viitor de altfel. Ea nici mcar nu este n general constient de existena ei ca individ. Noiunile de "eu", "al meu" sau "al tu" nu sunt nelese dect prin prisma comunitii si n interesul acesteia. Dat fiind c nu exist o constiin de sine, nu exist nici teama de propria moarte. Furnica nu cunoaste angoasa existenial. n 103 683 se produsese ns o schimbare. Cltoria sa la captul lumii fcuse ca n ea s se nasc o umbr de constiin a "eului", nc rudimentar desigur, dar, chiar si asa, foarte greu de asumat. De ndat ce ncepi s te gndesti la tine, si fac apariia problemele "abstracte". Acestea sunt numite la furnici "boala strilor sufletesti" si i afecteaz cu precdere pe sexuai. Simplul fapt de a te ntreba: "Oare am boala strilor sufletestii" indic, dup preceptele nelepciunii myrmicine, c esti deja serios afectat de ea.

103 683 ncearc, asadar, s nu-si pun ntrebarea. E foarte greu ns... n jurul ei, drumul s-a fcut mai larg, iar traficul s-a intensificat considerabil. Furnica se vr n aglomeraie, strduindu-se s nu se simt dect o particul infim n mulimea ce o copleseste. Ceilali, s fii totuna cu ceilali, s triesti prin ceilali, s te simi multiplicat de ctre anturajul tu ce poate fi mai plcut? Furnica zburd pe drumul larg si aglomerat. Iat-o ajuns n mprejurimile celei de-a patra pori a Orasului. Ca de obicei, e harababur! S-a strns atta lume, c trecerea e blocat. Ar trebui ca intrarea numrul 4 s fie mrit si s se impun o anumit disciplin a circulaiei. De exemplu, cele care transport vreo prad mai puin voluminoas s le fac loc celorlalte. Sau cele care se ntorc s aib prioritate fat de cele ce pleac. n loc de ordine ns e un permanent ambuteiaj, aceast plag a tuturor metropolelor! n ce o priveste, 103 683 nu e deloc grbit s intre cu coconul ei gol. Asteptnd ca mbulzeala s se mai potoleasc, se hotrste s dea o rait pe la depozitul de gunoi. Cnd era tnra, i plcea nespus de mult s se joace prin gunoaie. mpreun cu camarazii din casta ei rzboinic, azvrlea n sus cranii si ncerca s le loveasc cu un jet de acid nainte ca ele s cad. trebuia s presezi la iueal glanda cu otrav. Asa a devenit ea, de altfel, o trgtoare de elit. Aici, n depozitul de gunoi a nvat s scoat din teac vrful abdominal ascuit si s ocheasc cu iueala unei pocnituri de mandibule. Ah, depozitul de gunoi... Furnicile l construiesc totdeauna nc nainte de a-si nla orasul. si amintea de un soldat mercenar strin care, sosind pentru ntia dat la Bel-o-kan, emisese: "Depozitul de gunoi l vd, dar unde-i Orasul?" E adevrat ca movilele nalte formate din carcase, mizerii de tot soiul si psti goale de cereale tind s invadeze mprejurimile Orasului. Anumite intrri (Ajutor!) sunt deja astupate n ntregime si, n loc s fie degajate, se prefer deschiderea altora. (Ajutor!) 103 683 se ntoarce. I s-a prut c cineva tocmai a scos un geamt mirositor. Ajutor! De data asta e sigur. Un miros clar de comunicare eman din grmada de mizerie. Gunoaiele s-au apucat oare s vorbeasc? Se apropie si rscoleste cu captul antenelor printr-o stiv de cadavre. Ajutor! E una din cele trei rmsie de acolo. Unul lng cellalt, se afl un cap de buburuz, unul de lcust si unul de furnic roscat. Le palpeaz pe rnd si detecteaz o mireasm infim de via la nivelul antenelor furnicii roscate. 103 683 apuc atunci craniul ntre labele sale anterioare si l aduce n fa. Ceva trebuie stiut neaprat, emite bila murdar din care se nal stngaci o anten stingher. Ce obscenitate! Un craniu care mai vrea s se exprime! Furnica aceasta nu are, asadar, destul decen ca s accepte repausul morii! 103 683 simte pre de o clip ispita de a-i trage un sut craniului si de a-l pulveriza cu un jet de acid bine intit, asa cum se distra pe vremuri. Dar curiozitatea, si nu numai, o face s se abin: Mesajele celor ce vor s emit trebuie totdeauna recepionate, sun un vechi precept myrmicin. O miscare de antene. 103 683 arat c, n conformitate cu preceptul respectiv, va recepiona tot ce va dori s emit acest cap necunoscut. Craniul simte o greutate tot mai mare de-a gndi. Stie, totusi, c trebuie s-si aminteasc de o informaie important. Stie c trebuie s-si fac ideile s urce pn n vrful singurei antene rmase, astfel nct furnica, pe al crui corp se afla odinioar, s nu fi trit, totusi, degeaba. Dar, nemaifiind legat de inim, craniul nu mai este deloc irigat. Ungherele creierului i sunt destul de uscate deja. n schimb, activitatea electric se desfsoar nc. n creier a mai rmas o bltoac de neuromediatori. Profitnd de aceast usoar umiditate, civa neuroni se interconecteaz si usoare scurtcircuite electrice dovedesc c ideile reusesc nc s circule destul de bine. Amintirile ncep s revin. Erau trei. Trei furnici. Dar din ce specie? Roscate. Rebele roscate! Din ce cuib? Din Bel-o-kan. Se infiltraser n Biblioteca chimic pentru a citi un feromon mnezic uimitor. Dar la ce se referea feromonul acesta? La ceva important. Att de important, nct garda federal s-a luat dup ele ca s le omoare. Cele dou prietene ale ei au murit. Asasinate de grzi. Craniul se usuc tot mai mult. Dac uit acum, cele trei mori au fost inutile. Trebuie s fac informaia s urce. Trebuie. E datoare s-o fac. n faa globilor oculari ai craniului se afl o furnic ce ntreab pentru a cincea oar ce vrea s-i comunice. O nou balt de snge e reperat n creier. Poate fi utilizat pentru ca procesul de gndire s mai poat continua o vreme. Jonciunea electric si chimic se efectueaz ntre un sector ntreg de memorie si sistemul emitor-receptor. Alimentat de energia ctorva proteine si substane zaharoase ce subzist n lobul frontal, creierul izbuteste s dea drumul unui mesaj.

Chli-pou-ni vrea s porneasc o cruciad pentru a LE ucide pe toate. Trebuie avertizate de urgen rebelele. 103 683 nu nelege nimic. Furnica aceasta, sau mai degrab rmsia aceasta de furnic, vorbeste de "cruciad" si de "rebele". Exist, asadar, niste rebele n Oras? Iat un lucru nou! Dar soldatul simte c acest craniu nu va putea dialoga prea mult. Nu trebuie s piard nici o molecul n digresiuni inutile. Care este ntrebarea cea mai potrivit fa de o afirmaie att de deconcertant? Cuvintele ies singure din antenele sale. Unde pot s le gsesc pe aceste "rebele", ca s le avertizez? Craniul mai face un efort si vibreaz slab: Deasupra noilor staule de scarabei-rinoceri... Un tavan fals... 103 683 risc atunci totul pe o carte. mpotriva cui e ndreptat cruciada asta? Craniul freamt. Antenele i tremur. Va izbuti oare s mai scoat un ultim semi-feromon? Un iz abia perceptibil iese la suprafa. Nu conine dect un singur cuvnt olfactiv. 103 683 l atinge cu ultimul segment al apendicelui su senzorial si l adulmec. Ea una cunoaste cuvntul respectiv. l cunoaste chiar prea bine. Degete. Acum, antenele craniului sunt complet uscate si se crispeaz ncet, chircindu-se. N-a mai rmas nici cea mai mic arom de informaie n mingea asta neagr. 103 683 este uluit. O cruciad n vederea masacrrii tuturor Degetelor... Chiar asa.

10. BUN-SEARA, FLUTURE DE SEAR De ce se stinsese oare deodat lumina aceea? Fluturele simise cu siguran focul ce avea s-i cuprind aripile, dar era n stare de orice ca s guste din extazul luminii... Fusese att de aproape de contopirea cu dogoarea! Sfinxul dezamgit se ntoarce n pdurea Fontainebleau si se nal sus, sus de tot n vzduh. Zboar vreme ndelungat nainte de-a ajunge napoi n locurile unde si-a desvrsit metamorfoza. Graie miilor sale de faete oculare, el distinge la perfecie, de sus, configuraia regiunii. n centru, furnicarul Bel-o-kan. De jur-mprejur, orsele si sate construite de reginele roscate. Ele denumesc ansamblul respectiv "Federaia Bel-o-kan". De fapt, aceasta a dobndit o asemenea importan politic, nct de-acum e vorba de un imperiu n toat regula. Nimeni, n toat pdurea, nu mai ndrzneste s pun n discuie hegemonia furnicilor roscate. Ele sunt cele mai inteligente si cel mai bine organizate. Stiu s utilizeze uneltele si le-au nvins pe termite si pe furnicile pitice. Pot dobor animale de o sut de ori mai voluminoase dect ele. Nimeni n pdure nu se ndoieste c ele sunt adevratele si singurele stpne ale lumii. La vest de Bel-o-kan se ntind teritorii periculoase, mpnzite de pianjeni si de clugrie (Ai grij, fluture!). La sud-vest un inut aproape la fel de slbatic, npdit de viespi ucigase, de serpi si estoase (Pericol). La est tot soiul de monstri, cu patru, sase sau opt labe si cu tot attea guri, cngi si epi care otrvesc, strivesc si lichefiaz. La nord-est se afl noul oras al albinelor, stupul de la Askolein. Acolo triesc albine feroce care, sub pretextul de a-si extinde zona de recoltare a polenului, au distrus deja mai multe cuiburi de viespi. Si mai la est se afl fluviul numit "Mangetout", dat fiind c nghite instantaneu tot ce ajunge pe suprafaa lui. Ceea ce impune o pruden maxim. Ia te uit, o nou asezare si-a fcut apariia pe mal. Intrigat, fluturele se apropie. Probabil c termitele au construit-o de curnd. Artileria amplasat sub donjonurile cele mai nlate ncearc pe loc s-l doboare pe intrus. Dar acesta planeaz prea sus ca s-i pese ctusi de puin de prpdiii aceia. Sfinxul schimb direcia si survoleaz falezele dinspre nord, urmate de munii abrupi care mprejmuiesc marele stejar. Apoi coboar spre sud, unde e inutul insectelor-cameleon si al ciupercilor rosii. Deodat, privirile i se opresc asupra unui fluture femel care-si rspndeste pn la nlimea lui parfumul hormonilor sexuali si se grbeste nspre ea, ca s-o vad mai ndeaproape. Are culori si mai minunate dect ale lui. E att de frumoas! Dar rmne ciudat de nemiscat. Bizar. Are

ntr-adevr efluviile, formele si consistena unei doamne fluture, dar... ce infamie! E de fapt o floare care, prin mimetism, se preface a fi ceea ce nu este. Totul e fals la aceast orhidee: mirosul, aripile, culorile. O pcleal n toat regula! Vai! Din nefericire, sfinxul a descoperit-o prea trziu. Labele i s-au ncleiat deja si nu-si mai poate lua zborul. Sfinxul d cu putere din aripi, provocnd un curent de aer care smulge puful unei flori de ppdie si derapeaz ncet pe marginile orhideei n form de Cuv. n realitate, corola aceasta nu este dect un stomac larg deschis. n fundul cuvei stau ascunsi toi acizii digestivi care i permit florii s mnnce un fluture. S fie oare sfrsitul? Nu. Norocul se iveste sub forma a dou Degete ndoite n form de cleste, care l apuc de aripi, scpndu-l de pericol, si-l arunc ntr-un borcan transparent. Borcanul strbate o distan considerabil. Tnrul fluture este dus apoi ntr-o zon luminoas. Degetele l scot din borcan si l ung cu o substan galben, foarte mirositoare, care i ntreste aripile. Acum nu-si mai poate lua zborul! Degetele apuc apoi un urias rus cromat, avnd la capt o minge rosie si, cu o lovitur scurt... i-l mplnt n inim. Pe post de epitaf, ele i pun o etichet deasupra capului: "Papillonus vulgaris".

11. ENCICLOPEDIE SOC NTRE CIVILIZAII: ntlnirea dintre dou civilizaii constituie totdeauna un moment delicat. Sosirea primilor occidentali n America central a fost prilejul unui vast quiproquo. Religia aztec propovduia c ntr-o bun zi aveau s soseasc pe Pmnt solii zeului-sarpe-cu-pene, Quetzalcoatl. Ei vor avea pielea de culoare deschis, vor trona pe niste animale mari cu patru picioare si vor scuipa tunetul pentru a-i pedepsi pe netrebnici. Astfel nct atunci cnd, n 1519, au fost anunai c niste cavaleri spanioli debarcaser pe coasta mexican, aztecii au crezut c era vorba de "Teules" (diviniti, n limba nahuatl). Si, totusi, n 1511, cu doar civa ani nainte, cineva i avertizase. Guerrero era un marinar spaniol care naufragiase pe rmurile Yucatanului, cnd trupele lui Cortes erau cantonate nc pe insulele Santo-Domingo si Cuba. Guerrero a fost acceptat cu usurin de ctre populaia local si s-a nsurat cu o indigen. El i-a anunat pe bstinasi c conchistadorii vor debarca n curnd, i-a asigurat c acestia nu erau nici zei si nici trimisi ai zeilor si i-a avertizat c va trebui s se fereasc de ei. I-a nvat cum s fabrice arbalete ca s se apere. (Pn atunci, indienii nu foloseau dect sgei si topoare cu vrf de obsidian; or, arbaleta era singura arm n stare s strpung armurile metalice ale oamenilor lui Corts). Guerrero a repetat c nu trebuia s se team de cai si le-a recomandat ndeosebi s nu intre n panic n fata armelor de foc. Acestea nu erau nici arme magice, nici buci de fulger. "Ca si voi, spaniolii sunt f cui din carne si snge. Pot fi nvinsi", spunea el f r ncetare. Si pentru a o dovedi, si f cu el nsusi o tietur din care s-a scurs snge rosu, la fel ca al tuturor oamenilor. Guerrero s-a ocupat att de mult de instruirea indienilor din satul su, nct atunci cnd conchistadorii lui Corts l-au atacat, ei au avut surpriza de a nfrunta pentru prima dat n America o adevrat armat indian care le-a rezistat vreme de mai multe sptmni. Informaia ns nu depsise graniele satului n chestiune. n septembrie 1519, regele aztec Montezuma plec n ntmpinarea armatei spaniole cu niste care pline cu giuvaeruri pe post de ofrande. n aceeasi sear, a fost asasinat. Un an mai trziu, Corts distrugea cu tunurile Tenochtitln, capitala aztec, dup ce-i nfometase populaia asediind-o vreme de trei luni de zile. Ct despre Guerrero, acesta a pierit n timp ce organiza atacul nocturn asupra unui fort spaniol. EDMOND WELLS, Enciclopedia cunoasterii relative si absolute, volumul II

12. LAETITIA NU APARE DEOCAMDAT Dup rezolvarea rapid a cazului Salta, comisarul Jacques Mlis a fost convocat de prefectul Charles Dupeyron. Seful poliiei inea s-l felicite personal. ntr-un salon bogat decorat, prefectul i-a mrturisit de-a dreptul c aceast "afacere a frailor Salta" produsese o puternic impresie "sus de tot". Civa dintre oamenii politici cei mai importani calificaser ancheta sa drept un "model de rapiditate si de eficien tipic franuzesti". Prefectul l ntreb apoi dac era nsurat. Mlis, surprins, rspunse c era celibatar, dar cum

cellalt insista, mrturisi c fcea si el la fel ca toat lumea: zbura din floare n floare, atent doar s nu capete vreo boal veneric. Charles Dupeyron prinse prilejul pentru a-i sugera s-si ia o nevast. n felul acesta si-ar construi o imagine social care i-ar permite s intre n politic. El unul l vedea foarte bine, pentru nceput, ca deputat sau primar. inu s sublinieze c naiunea toate naiunile avea nevoie de oameni care s stie s rezolve probleme complexe. Dac el, Jacques Mlis, era n stare s neleag cum au putut fi asasinate trei persoane ntr-o ncpere nchis ermetic, cu siguran c putea s soluioneze si alte chestiuni delicate, ca de exemplu reducerea somajului, lupta mpotriva lipsei de siguran de la periferii, reducerea deficitului asigurrilor sociale si echilibrarea balanei bugetare pe scurt, toate micile enigme cu care se confrunt zilnic conductorii rii. Avem nevoie de oameni api s-si foloseasc mintea, si n vremurile noastre ei sunt tot mai rari, se plnse prefectul! S stii deci c dac vrei s v lansai n aventura aceasta care este politica, eu voi fi primul care s v susin. Jacques Mlis rspunse c ceea ce-l interesa ntr-o enigm era specificul abstract si gratuit. Nu avea de gnd s se iroseasc niciodat n scopul dobndirii puterii. Dominarea celorlali este prea obositoare. Ct despre viaa sa sentimental, nu mergea chiar att de ru si prefera ca ea s rmn domeniul su personal. Prefectul Dupeyron rse din toat inima si i puse mna pe umr, afirmnd c si el avusese exact aceleasi idei la vrsta lui. Apoi, o dat cu trecerea anilor, se schimbase. Nu din nevoia de a-i domina pe ceilali, ci pentru ca ceilali s nu l domine pe el. Ca s dispreuiesti banii trebuie s fii bogat, iar ca s dispreuiesti puterea trebuie s o ai! Tnrul Dupeyron acceptase, asadar, s urce una cte una treptele ierarhiei umane. Acum se simea la adpost de toate. Viitorul ncetase de mult s mai fie precar, avea doi urmasi pe care i dduse la una din cele mai scumpe scoli particulare din oras, poseda o masin de lux, avea mult timp liber si era nconjurat de sute de curtezani. Ce i-ai putea dori mai mult? "S rmi un copil fascinat de polar-uri", si zise Mlis, prefernd, totusi, s-si in gndul numai pentru el. ntrevederea o dat terminat, comisarul tocmai prsea prefectura cnd remarc, lng grilaj, un panou de mari dimensiuni acoperit de afise electorale cu diverse sloganuri: "Pentru o democraie bazat pe adevratele valori, votai social-democraia!"; "Nu crizei! De-ajuns cu promisiunile nclcate. Alturai-v Miscrii radicalilor republicani!"; "Salvai planeta susinnd Renasterea naional-ecologist!"; "Revoltai-v mpotriva nedreptilor! Aderai la Frontul popular independent!" Si, pretutindeni, aceleasi fee de oameni bine hrnii, care si fac amrte din secretarele lor si se consider niste tipi importani! Iar prefectul i propunea sa devin unul de-al lor! Pentru Mlis, nu era loc de ndoial. La naiba cu onorurile; viaa sa destrblat, televizorul si anchetele criminalistice valorau mult mai mult. "Dac vrei s nu ai parte de ncurcturi, s nu ai ambiii", spunea tatl su. Dac nu ai dorine, nu ai nici suferine. Acum, se simea nclinat s adauge: "S nu ai aceleasi ambiii ca toi cretinii stia; inventeaz-i un ideal propriu, numai al tu, care s fie mai presus de banalitatea vieii. " Jacques Mlis fusese deja cstorit de dou ori si divorase de fiecare dat. Rezolvase cu nespus delectare vreo cincizeci de cazuri enigmatice. Avea un apartament, o bibliotec si un grup de prieteni, de care era ct se poate de satisfcut, sau care, n orice caz, l mulumeau destul de mult. Se ntoarse acas pe jos, strbtnd Piaa Poids-de-l'Huile, bulevardul Marchal de-Lattre-de-Tassigny si strada Butte-aux Cailles. Pretutindeni n jur, trectorii mergeau grbii n toate direciile, automobilistii claxonau nervosi, femeile si scuturau zgomotos covoarele la fereastr. Niste pusti alergau trgnd unii ntr-alii cu pistoale cu ap. "Pac, pac, pac, suntei mori toi trei!" url unul. Bieii acestia care se jucau de-a hoii si vardistii l enervar nespus pe Jacques Mlis. Ajunse n faa cldirii n care locuia. Era un complex de apartamente de mari dimensiuni, formnd un dreptunghi perfect, de o sut cincizeci de metri nlime si la fel de lat. n jurul antenelor de televiziune se roteau civa corbi. Mereu la pnd, portreasa si scoase capul prin ferestruica gheretei sale si-l interpel de ndat: Bun ziua, domnule Mlis! Stii, am vzut ce scrie n ziar despre dumneavoastr! Nu sunt dect niste invidiosi! Poftim? fcu el mirat. Eu, n orice caz, sunt sigur c dumneavoastr avei dreptate. Urc scara, srind cte patru trepte deodat. Acas l astepta, ca de obicei, Marie-Charlotte. l iubea cu o dragoste pasionat si, ca n fiecare zi, i adusese ziarul. Cnd deschise usa, ea l inea

nc n bot. D-i drumul, Marie-Charlotte! Pisica se supuse fr s crcneasc, iar Mlis se repezi febril la cho du dimanche. Nu-i lu prea mult timp ca s descopere propria-i fotografie si titlul n litere groase de deasupra: CND POLIIA SE PROSTESTE Editorial de Laetitia Wells "Democraia ofer multe drepturi. Ea ne permite, printre altele, s pretindem respect chiar si atunci cnd suntem redusi la starea de cadavru. Iat ns c dreptul acesta i este refuzat defunctei familii Salta. Nu numai c misterul acestui triplu asasinat nu a fost elucidat, dar, ca o culme a culmilor, rposatul domn Sbastien Salta, care nu se mai poate apra de-acum, se trezeste acuzat de a-si fi ucis cei doi frai nainte de-a se pedepsi singur. Ct de comod este s i acuzi pe cei mori, care nu mai pot dispune de asistena unui avocat! Tripla crim de pe strada Faisanderie are cel puin meritul de-a ne face s cunoastem mai bine personalitatea comisarului Jacques Mlis. Iat pe cineva care, bazndu-se pe celebritatea cstigat, si permite s ncheie fr rusine o anchet fcut de mntuial. Declarnd Ageniei centrale de pres c fraii Salta au murit cu toii otrvii, nu numai c domnul comisar Mlis si permite o judecat pripit asupra unei afaceri mult mai complicate dect pare la prima vedere, dar pe deasupra mai si insult niste mori! Sinucidere? Dat fiind c am putut arunca o privire asupra cadavrului lui Sbastien Salta, pot s asigur pe oricine c omul acesta a murit prad celei mai cumplite terori. Faa nu i mai era dect o masc a groazei! E usor de crezut c autorul unui dublu fratricid a putut s simt o remuscare dintre cele mai puternice, care a provocat aceast expresie facial. Dar oricine posed ct de ct niste noiuni de psihologie uman ceea ce nu pare s fie cazul domnului comisar Mlis si poate da seama c un om capabil s pun o otrav mortal n mncarea pe care urma s o mpart cu familia a depsit cu siguran stadiul unor asemenea stri sufletesti. Chipul unui astfel de om nu ar mai trebui s exprime dect senintatea n sfrsit regsit. S fie atunci de vin durerea? Cea provocat de otrav nu este att de acut. Si, pe deasupra, ar trebui s cunoastem natura otrvii, care ar explica astfel totul. n ce m priveste, m-am dus la Morg din moment ce poliia nu mi-a permis s anchetez la locul crimei si l-am chestionat pe medicul legist, care mi-a spus c trupurile celor trei Salta nu au fost autopsiate. Afacerea a fost deci clasat fr a se cunoaste cauzele exacte ale deceselor. Ct lips de seriozitate din partea domnului comisar Mlis, care este considerat un criminalist de mare reputaie! Clasarea att de rapid a cazului Salta d de gndit si ofer chiar motive de neliniste. Ne putem ntreba, pe bun dreptate, dac nivelul de studii al cadrelor poliiei noastre naionale este suficient de ridicat pentru a face fa subtilitii specifice noii criminaliti. L. W." Mlis fcu ziarul ghem si scoase o njurtur.

13. 103 683 SI PUNE NTREBRI Degete! Degetele! Un tremur neobisnuit o cuprinse pe 103 683. n mod normal, furnicile nu cunosc frica. Dar 103 683 mai este oare "normal"? Rostind cuvntul mirositor Degete, craniul din depozitul de gunoi i-a trezit la via un sector din minte ce zcuse pn atunci adormit, dat fiind c nu mai fusese activat de mii de generaii: sectorul fricii. Pn acum, de fiecare dat cnd se gndea la marginea lumii, furnica-soldat si cenzura amintirile, stergndu-si din minte ntlnirea cu Degetele: Degetele si puterea lor fenomenal, morfologia lor de neneles, impulsurile lor oarbe si ucigase. Dar craniul acesta, rmsi stupid a unei moarte oarecare, a fost suficient pentru a reactiva zona fricii. Odinioar, 103 683 fusese o lupttoare curajoas, aflat mereu n prima linie a legiunilor care nfruntau armata furnicilor pitice. Se oferise spontan s plece spre Orientul malefic. Luptase mpotriva spioanelor cu miros de stnc. Vnase si alungase animale al cror cap era att de sus, c nici nu putea fi zrit. Dar ntlnirea cu Degetele i alungase tot avntul. 103 683 si aminteste vag de monstrii aceia de apocalips. O vede din nou pe prietena ei, btrna 4 000, tras ca o frunz de ctre un nor negru de o iueal nucitoare. Unii i numeau "paznicii de la captul lumii", "animale fr capt", "umbre tari", "sprgtori de

lemne", "duhoarea-mortii"... De la un timp ns toate furnicarele din regiune czuser de acord s atribuie fenomenului acestuia derutant un nume comun: Degetele! Degete: lucrurile acelea ce se ivesc de niciunde pentru a rspndi moartea. Degete: animalele acelea care spulber totul n drumul lor. Degete: masele acelea uriase care strivesc si doboar micile orase. Degete: umbrele acelea care polueaz pdurea cu produse care otrvesc pe oricine le gust. Doar gndindu-se la toate acestea, 103 683 are o tresrire de repulsie. Se simte sfsiat ntre dou emoii opuse: frica, strin speciei sale si o alta, care n schimb i este ct se poate de caracteristic: curiozitatea! De o sut de milioane de ani, furnicile cunosc un progres perpetuu. Miscarea evoluionist lansat de Chli-pou-ni nu este dect una dintre expresiile nevoii, tipice furnicilor, de-a nainta necontenit si de-a ajunge mereu mai departe. 103 683 nu face nici ea excepie. Curiozitatea i alung frica. La urma urmei, un craniu golit de snge care vorbeste de rebeli si de cruciade contra Degetelor nu e un lucru prea obisnuit! 103 683 si cur antenele, gest care la ea trdeaz nevoia de-a face un bilan. Si le ridic apoi spre un cer nesigur. Aerul este apstor, de parc o prezent prdalnic ar sta undeva la pnd, gata s se iveasc si sa amenine Orasul. Ramurile dimprejur sunt agitate de o adiere brusc. Copacii par s-i spun s fie atent, dar copacii pot s spun orice. Sunt att de mari c nu le pas de dramele care se desfsoar printre rdcinile lor. 103 683 nu apreciaz deloc mentalitatea copacilor, care const n nepsare si nemiscare total. Ca si cum ar fi invincibili! Se ntmpl, totusi, ca ei s se prbuseasc, rupi de furtun, calcinai de trsnet sau pur si simplu rosi de termite. Atunci e rndul furnicilor s se arate insensibile la nfrngerea lor. De altfel, un proverb al furnicilor pitice precizeaz: Cei mari sunt totdeauna mai fragili dect cei mici. Degetele or fi oare niste copaci mobili? 103 683 nu-si pierde timpul cu asemenea gnduri. Ea a luat deja o hotrre: cea de-a verifica spusele craniului. Ptrunznd n furnicar printr-un pasaj ngust din apropierea depozitului de gunoi, ea ajunge la bulevardul periferic. De-acolo pornesc n toate direciile mari magistrale ducnd la Orasul interzis. Ea ns nu merge ntr-acolo, ci o ia pe niste drumuri att de nclinate, c e nevoit s se agae cu ghearele. Se las s alunece ntr-un coridor abrupt si ajunge la o intersecie de galerii nu prea aglomerate, n pofida traficului cotidian. Lucrtoare ocupate pn peste cap cu transportul alimentelor si al rmurelelor o salut pe 103 683. La furnici nu exist nici un fel de glorie personal; cu toate acestea, multe dintre cele de aici stiu c aceast lupttoare a fost acolo, n inutul Degetelor, c a vzut captul lumii si s-a aplecat peste marginea planetei. 103 683 si ridic antena si se intereseaz de locul unde se afl staulele de scarabei. O lucrtoare precizeaz c sunt situate la etajul -20, n cartierul de sud-sud-vest, imediat la stnga dup grdinile cu ciuperci negre. 103 683 porneste la trap ntr-acolo. De la incendiul de anul trecut s-au schimbat multe lucruri. Vechiul oras Bel-o-kan era construit pe cincizeci de etaje n nlime si alte cincizeci n adncime. Reproiectat de Chli-pou-ni, noul oras se mndreste cu optzeci de etaje pe nlime. Adncimea nu a putut fi modificat din pricina stncii de granit care ine dintotdeauna loc de planseu. n timp ce si vede de drum, lupttoarea si admir metropola necontenit ameliorat. Etajul +75: iat cresele termoreglate cu humus n descompunere si sala de uscare a nimfelor, cu nisipul ei fin care absoarbe umiditatea. Datorit unui sistem de tobogane n pant lin, oule pot fi de-acum coborte cu usurin pn la etajele de terapie intensiv, unde ddacele cu abdomenul greu le ling n permanen. n acest fel, ele fac s treac prin nvelisul transparent al coconilor proteinele si antibioticele necesare cresterii si dezvoltrii lor perfecte. Etajul +20: iat rezervele de carne uscat, cele de felii de fructe si de fin de ciuperci. Totul e acoperit cu acid formic, pentru a le feri de descompunere. Etajul +18: aici, cuve fcute din frunze uleioase pstreaz acizii militari experimentali fumegnzi. Cu vrfurile mandibulelor prelungi, chimistii testeaz capacitatea dizolvant a fiecruia. Unii sunt obinui din fructe, cum este acidul malic, extras din mere. Altele au o origine mai neobisnuit: acidul oxalic este extras din mcris, iar acidul sulfuric din niste pietre galbene. Pentru vntoare, foarte recentul acid formic cu o concentraie de 60% este ideal; e adevrat c arde puin mruntaiele, dar provoac distrugeri incomparabile. 103 683 l-a ncercat deja. Etajul +15: sala de lupte de aici a fost supranlat. Soldaii se antreneaz n nfruntri corp

la corp. Noile figuri sunt amnunit descrise pe feromoni mnezici, destinai Bibliotecii chimice. Tendina actual const n a nlocui saltul direct n capul adversarului cu tierea labelor acestuia, una cte una, pn ce nu se mai poate misca. Ceva mai ncolo, civa artileristi se antreneaz s dizolve cu un jet precis niste grune dispuse la zece pasi distant. Etajul -9: iat staulele cu pduchi-de-frunz. Regina Chli-pou-ni a inut ca toate staulele s fie incluse n Oras, astfel nct s se elimine riscul ca turmele s fie atacate de ferocele buburuze. Niste lucrtoare sunt ocupate s le arunce buci de ilice, pe care animalele se grbesc s le goleasc de orice urm de sev. Coeficientul de reproducere a pduchilor a crescut: de-acum el a atins zece animale pe secund. 103 683 are norocul s asiste n trecere la un fenomen rar. Un pduche naste un pui, care la rndul su e pe punctul de-a naste si zmisleste un pduche si mai mic. Iat cum devii mam si bunic laolalt ntr-o singura clipa. Etajul 14: ciupercriile se ntind ct vezi cu ochii, alimentate de bazinele cu compost n care fiecare vine s-si depun excrementele. Niste agricultoare taie rizomii prea nali, n timp ce altele depun myrmicacin, care le va proteja de parazii. Deodat, lui 103 683 i taie calea un animal de culoare verde, urmrit de un altul de aceeasi culoare. Par s se bat cu nversunare. Intrigat, furnica ntreab ce sunt insectele acestea curioase. Niste plosnie cavernicole mirositoare, i se rspunde, care fac dragoste n permanen, n toate felurile imaginabile, oriunde si cu oricine. Este cu siguran vietatea dotat cu sexualitatea cea mai insolit de pe planet. Chli-pou-ni le studiaz cu predilecie. Din toate timpurile si n toate furnicarele au proliferat vietile comensale. Au fost evideniate peste dou mii de specii de insecte, de miriapozi si de arahnide care triesc n permanen n furnicar si sunt perfect tolerate de ctre locatari. Unele profit de situaie pentru a-si ndeplini metamorfoza, altele cur slile mncnd resturile. Dar Bel-o-kan este primul oras care le studiaz "stiinific". Regina Chli-pou-ni susine c orice insect poate fi dresat si transformat ntr-o arm redutabil. Dup prerea ei, fiecare individ poate fi ntrebuinat ntr-un fel oarecare, pe care l descoperi de ndat ce ncepi s-i vorbesti. E suficient s fii atent. Pentru moment, Chli-pou-ni a avut mai degrab succese. A izbutit s "domesticeasc" mai multe specii de coleoptere, hrnindu-le, construindu-le un adpost si vindecndu-le de bolile de care sufereau, asa cum se proceda deja cu pduchii-de-frunz. Succesul cel mai impresionant al reginei l reprezint ns domesticirea scarabeilor-rinoceri. Etajul -20: cartierul de sud-sud-vest, la stnga dup grdinile de ciuperci negre. Informaiile s-au dovedit a fi corecte. Scarabeii se afl n fundul culoarului.

14. ENCICLOPEDIE FRICA: Pentru a nelege absena fricii la furnic, trebuie s ne amintim c ansamblul furnicarului trieste ca un organism unic. Fiecare furnic n parte joac acelasi rol cu celula unui corp omenesc. Extremitile unghiilor noastre se tem oare c vor fi tiate? Firele de pr de pe brbie se nfioar la apropierea briciului? Degetul nostru gros de la picior se sperie atunci cnd e pus s ncerce temperatura apei dintr-o cad, care poate c e clocotit? Ele nu simt fric deoarece nu exist ca entiti autonome. La fel, dac mna noastr stng o ciupeste pe cea dreapt, ea nu va trezi dusmnia acesteia din urm. La fel, dac mna noastr dreapt e mpodobit cu mai multe inele, ea nu-i va provoca stngii vreo reacie de gelozie. Grijile si preocuprile dispar complet cnd uii de tine pentru a nu te mai gndi dect la ansamblul organismului-comunitate. Poate c acesta este unul din secretele reusitei sociale a lumii furnicilor. EDMOND WELLS, Enciclopedia cunoasterii relative si absolute, volumul II

15. LAETITIA CONTINU S NU APAR Dup ce-i trecu furia, Jacques Mlis si deschise servieta si scoase din ea dosarul frailor Salta. Se apuc s examineze din nou toate piesele si ndeosebi fotografiile. Rmase mult timp

aplecat asupra unui prim-plan al lui Sbastien Salta, care l nfisa cu gura larg deschis. Dintre buze prea s i sneasc un strigt. Un strigt de groaz? Un "nu" aruncat n faa unei mori ineluctabile? Sau poate chiar numele asasinului! Cu ct privea fotografia, cu att era mai consternat si se simea mai coplesit de rusine. Sfrsi prin a izbucni, dndu-si fru liber furiei; sri n picioare si izbi cu pumnul n perete. Ziarista de la cho du dimanche avea dreptate, iar el unul si dduse cu firma n cap. Era limpede acum c subestimase cazul. Primise o excelent lecie de umilin. Nu exist greseal mai mare dect subestimarea unei situaii sau unui individ. Multe mulumiri, doamn sau domnisoar Wells! Dar de ce se dovedise oare att de nepriceput n cazul acesta? Din trndvie, desigur. Pentru c se obisnuise s reuseasc de fiecare dat. Pe neasteptate, se lsase ispitit de ceva ce nici un poliist, fie el si novice, n-ar fi fcut: clasarea la repezeal a anchetei. Iar renumele su era att de mare, nct nimeni, cu excepia acestei ziariste, nu-l bnuise c ar fi luat-o pe ci gresite, nselndu-se cu desvrsire. Totul trebuia luat de la nceput. l astepta o reconsiderare dureroas, dar necesar, a ntregului caz! Cu toate acestea, era mai bine s recunoasc de pe-acum c s-a nselat, dect s persiste n eroare. Problema consta n faptul c nu putea fi vorba de o sinucidere. Era confruntat cu o afacere a naibii de spinoas. Cum ar fi putut niste asasini s intre si s ias dintr-un loc perfect nchis fr s lase vreo urm? Cum poi ucide fr s provoci rni si fr ca mcar s utilizezi vreo arm? Misterul depsea cele mai bune polar-uri pe care le citise pn atunci. O excitaie cu totul nou ncepu s-l cuprind. Dac dduse, n sfrsit, peste "crima perfect"? Se gndi la cazul de dubl crim de pe strada Morgue, att de bine relatat ntr-o nuvel de ctre Edgar Allan Poe. n povestirea aceea, bazat pe fapte reale, o femeie mpreun cu fiica ei sunt descoperite, moarte, n apartamentul n care locuiau, nchis ermetic pe dinuntru. Femeia primise o lovitur de brici, iar fata fusese lovit n cap. Nu exista nici o urm de jaf, ci doar loviturile mortale, date cu violen maxim. La sfrsitul anchetei, asasinul este descoperit: era vorba de un urangutan scpat dintr-un circ, care ptrunsese n apartament trecnd peste acoperisuri. Victimele au nceput s ipe de cum l-au zrit. Urletele lor au nnebunit animalul, astfel nct maimua le-a ucis pentru a le face s tac, dup care a fugit pe. acelasi drum si, lovindu-se cu spinarea de canatul ferestrei cu ghilotin, a fcut-o s cad, astfel nct prea s fi fost nchis pe dinuntru. n cazul frailor Salta era o situaie similar, cu deosebirea c nimeni nu putuse nchide vreo fereastr lovind-o cu spatele. Dar putea oare s fie sigur? Mlis plec de ndat spre locul crimei, cu intenia de a-l examina nc o dat. Curentul electric fusese ntrerupt, dar comisarul luase cu el lupa-lantern de buzunar. Cercet ncperea, luminat cu intermiten de tuburile multicolore de neon din strad. Sbastien Salta si fraii si zceau n acelasi loc, vitrificai, ncremenii, de parc ar fi fost pe punctul de-a nfrunta vreo oroare dezgusttoare, ivit pe neasteptate din infernul urban. Usa zvort iesea din discuie; comisarul verific sistemul de nchidere al ferestrelor. Cremoanele lor sofisticate nu puteau fi n nici un caz nchise din exterior. Se duse si lovi cu pumnul n pereii acoperii cu tapet maroniu, cutnd vreun pasaj secret. Ridic tablourile, vrnd s vad dac nu acopereau usa vreunui seif. n camer se gseau destule obiecte de valoare: un candelabru de aur, o statuet de argint, o combin HI-FI... Orice borfas si le-ar fi nsusit fr s stea pe gnduri. Pe un scaun erau puse niste haine. Le pipi din reflex si ceva l intrig. n stofa vestei era 6 gaur minuscul, asemntoare cu cele fcute de molii, dar cu un contur perfect ptrat. Ddu drumul vestei si nu-i mai acord nici o atenie. Scoase din buzunar unul din vesnicele sale pachete de chewing-gum, fcnd s cad n acelasi timp articolul din cho du dimanche pe care l decupase cu grij din ziar. Reciti gnditor editorialul Laetitiei Wells. Ziarista vorbea de o masc de groaz ntiprit pe chipurile morilor. Era adevrat. Oamenii acestia preau mori de fric. Dar ce anume putea s provoace o spaim att de mare nct s ucid? Se cufund n propriile-i amintiri. Odat, pe cnd era copil, fusese apucat de un sughi tenace. Mama lui l fcuse s nceteze punndu-si o masc de lup si aprndu-i prin surprindere drept n fat. Scosese un ipt, iar inima pruse s i se opreasc pre de o clip. Pe loc, mama lui si scosese masca si-l acoperise de srutri. Se terminase cu sughiul! n ultim instan, Jacques Mlis fusese crescut ntr-o atmosfer de spaim permanent,

format din temeri aparent nensemnate: aceea de-a se mbolnvi, de-a nu avea un accident de masin, frica de domnul care i ofer bomboane ca s te rpeasc, frica de poliie. Si altele, ceva mai importante: cea de-a repeta clasa, de-a nu fi rpit pentru rscumprare la iesirea din liceu, sau teama de cini. Un noian de amintiri ale spaimelor din copilrie urcar atunci la suprafa. Jacques Mlis si amintea de cea mai cumplit dintre toate spaimele. Marea lui spaim. ntr-o noapte, cnd era mic de tot, simise ceva fremttor n fundul patului. Acolo era un monstru, pitit chiar n ungherul unde el se credea cel mai bine aprat! Rmsese o clip nemiscat, fr s ndrzneasc s-si ntind picioarele sub cearsafuri, apoi, cnd si mai reveni ct de ct, si le mpinse ncet ntr-acolo. Deodat ns simise pe degetele de la picioare o rsuflare cldu. Fusese ncercat atunci de o repulsie nespus. Da, acum era sigur! n fundul patului se gsea botul unui monstru, care astepta ca picioarele lui s vin mai aproape, pentru a i le devora. Din fericire, acestea nu-i ajungeau pn la captul patului. Nu era nc destul de mare, dar cu fiecare zi ce trecea mai crestea puin, iar picioarele i se apropiau tot mai mult de cuta cearsafului unde se ascundea monstrul mnctor de degete. Tnrul Mlis dormise cteva nopi pe jos sau peste cuverturi, ceea ce i provocase crcei; era limpede c nu este o soluie. Se hotrse prin urmare s rmn ntins sub cearsaf, dar si ruga tot trupul, fiecare os si muschi, s nu creasc prea repede, ca s nu ajung niciodat la captul patului. Poate c acesta era motivul pentru care nu ajunsese la fel de nalt ca prinii lui. Fiecare noapte era o ncercare chinuitoare. Gsise, totusi, o smecherie: si strngea cu putere ursuleul de plus n brae. Cu el alturi se simea n stare s nfrunte monstrul pitit n fundul patului. Pe deasupra, se ascundea sub pturi, fr s-si mai lase afar nici o mn, nici un picior si nici mcar vreun fir de pr sau vrf de ureche, deoarece i se prea evident c monstrul avea s astepte venirea nopii ca s fac nconjurul patului si s ncerce s-i nhae capul, venind pe deasupra. Dimineaa, mama lui gsea un ghem de cearsafuri si de pturi dedesubtul cruia se afla ghemuit si pitit fiul ei, mpreun cu ursuleul de plus. Nu ncercase niciodat s afle motivele comportamentului acestuia ciudat. Pe de alt parte, Jacques nu se ostenise nicicnd s-i povesteasc despre felul n care, ct fusese noaptea de lung, inuse piept, mpreun cu ursuleul su, unui monstru. Niciodat nu nvinsese monstrul si nici nu fusese nvins de el. Rmsese doar cu frica. Frica de-a creste mare si de-a nfrunta ceva nspimnttor, pe care nici mcar nu-l putea identifica. Ceva care avea ochi rosii, buza de jos rsfrnt si caninii plini de bale. Comisarul si lu seama, strnse n mn lupa-lantern si ncepu s examineze camera crimei, mult mai serios dect o fcuse prima oar. Sus si jos, n dreapta si n stnga, pe deasupra si pe dedesubt. Nu exista nici cea mai mic urm de noroi pe mochet, nici un fir de pr care s nu aparin celor trei, nici o amprent pe vitrine sau ferestre. Si nici pe pahare nu se vedea vreo amprent strin. Se duse la buctrie si o lumin cu fasciculul lanternei. Mirosi si gust mncrurile ce rmseser acolo. mile avusese chiar prezena de spirit de-a vitrifica alimentele. Bun biat! Jacques Mlis mirosi carafa cu ap. Nu simi vreo urm de otrav. Sucul de fructe si sifonul preau la fel de obisnuite. Fraii Salta aveau masca fricii ntiprit pe fa. O fric similar, cu siguran, celei trite de femeile din Cazul dublei crime de pe strada Morgue, cnd vzuser o maimu greoaie intrnd pe fereastra salonului. Revzu n minte cazul respectiv. De fapt, urangutanul simise si el, la rndul su, o fric nespus si le ucisese ca s fac s nceteze urletele pe care le scoteau fr contenire. Se temuse de ipetele lor. nc o dram a lipsei de comunicare. i-e fric de ceea ce nu nelegi. n timp ce fcea reflecia aceasta, ntrezri o miscare ndrtul draperiei si simi c-i nghea inima. Asasinul se ntorsese! Comisarul scp din mn lupa-lantern, care czu si se stinse. Nu mai rmseser dect luminile de neon din strad, care se aprindeau pe rnd, conturnd una cte una literele ce formau laolalt cuvintele "Bar gogo". Jacques Mlis vru n prima clip s se ascund, s se piteasc undeva si s nu mai fac nici o miscare. Apoi si lu inima n dini, culese de pe jos lupa-lantern si trase n lturi draperia suspect. n spatele ei nu se afla nimeni. Sau, dac se afla, atunci era Omul Invizibil. E cineva aici? Nu se auzi nici un zgomot. Nu fusese probabil dect curentul. Nu mai putea s rmn acolo. Se hotr s-i chestioneze pe vecini. Bun ziua, scuzele mele pentru deranj. Poliia. i deschise un domn elegant.

Am doar cteva ntrebri de pus. Nu, nu intru. Jacques Mlis scoase un carnet. Erai acas n seara crimei? Da. Ai auzit ceva? Nici o mpusctur, dac la asta v referii, dar au nceput la un moment dat s urle. S urle? Da, foarte tare. Erau niste ipete nspimnttoare. Au durat vreo jumtate de minut, apoi nu s-a mai auzit nimic. ipetele au nceput toate deodat sau unul dup altul? Mai degrab deodat. Erau niste zbierete de-a dreptul neomenesti. Probabil c au suferit cumplit. Era ca si cum ar fi fost asasinai toi trei n acelasi timp. Ce mai poveste! Trebuie s v spun c de cnd i-am auzit urlnd, nu mai pot s dorm. Am de gnd, de altfel, s m mut de aici. Ce credei c s-a putut ntmpla? Colegii dumneavoastr au trecut deja pe aici. Se pare c un as de la poliie a diagnosticat o... sinucidere. Eu unul ns nu prea cred. Se confruntau cu ceva, un lucru ce trebuie s fi fost ngrozitor, dar ce anume, habar n-am. n orice caz, lucrul acela, indiferent ce-ar fi fost, nu fcea nici un zgomot. V mulumesc. O idee fix si fcea treptat loc n mintea sa. "Cel ce a comis aceste crime e un lup turbat si tcut, care nu las nici o urm." Dar stia bine c nici vorb nu putea fi de asa ceva. ns dac nu era asta, ce putuse fi oare mai cumplit chiar dect un urangutan narmat cu un brici si ivit de pe acoperisuri? Un om, un om genial si nebun, care descoperise reeta crimei perfecte.

16. ENCICLOPEDIE NEBUNIE: Cu toii devenim, pe zi ce trece, puin mai nebuni, si fiecare ntr-un mod diferit. Este motivul pentru care ne nelegem att de prost ntre noi. Eu nsumi m simt atins de paranoia si de schizofrenie. Pe deasupra, sunt hipersensibil, ceea ce mi deformeaz viziunea despre realitate. mi dau perfect seama de acest lucru. Astfel nct n loc s o suport, ncerc s o folosesc mai degrab ca for motrice pentru tot ce ntreprind. Dar cu ct reusesc s-o fac, cu att nnebunesc mai ru. Si cu ct nnebunesc, cu att ating mai bine obiectivele pe care mi le fixez: Nebunia e ca un leu nfuriat, pitit n fiecare cap omenesc. Nu trebuie n nici un caz omort. E suficient s fie identificat si domesticit. Leul dumneavoastr domesticit si dresat v va conduce atunci mult mai departe dect ar face-o oricare maestru, profesor, scoal, drog sau religie. Dar, asa cum se ntmpl cu orice surs de putere, exist un anumit risc n jocul cu propria nebunie: uneori leul, suprasolicitat si excitat, se ntoarce mpotriva celui ce voia s-l domesticeasc. EDMOND WELLS, Enciclopedia cunoasterii relative si absolute, volumul II.

17. URME DE PASI 103 683 a gsit staulul scarabeilor. De fapt, e o sal spaioas n care sunt inute coleoptere-rinocer de statur impuntoare. Corpul le este alctuit din plci negre, groase si granuloase, care se mbuc ntre ele. n partea din spate, au forme rotunde si netede, iar n fa, un capison de chitin care se termin cu un corn prelung si ascuit, de zece ori mai mare dect epii de trandafir. Din pate stie 103 683, fiecare animal zburtor de acest fel msoar sase pasi n lungime si trei n lime. Le place mult s triasc n penumbr, dar, paradoxal, singura lor slbiciune este atracia pentru lumin. n lumea insectelor, strlucirea reprezint o delicates creia puine i pot rezista. Animalele acestea masive mestec rumegus si muguri n putrefacie. si las excrementele cam peste tot, ceea ce d nastere unui miros greu, deoarece spaiul pentru miscare este redus la minimum n acest loc cu plafonul jos. Niste lucrtoare sunt nsrcinate cu curenia, dar, din cte se pare, n-au mai trecut pe aici de mult timp.

Domesticirea unor asemenea coleoptere nu a fost o treab usoar. Regina Chli-pou-ni a avut ideea de-a cuta s le obin sprijinul dup ce unul din ei a salvat-o dintr-o pnz de pianjen. De ndat ce a devenit regin, ea le-a regrupat n legiuni zburtoare. Dar, cum prilejul de-a le duce la lupt nu se prezentase nc, nu primiser deocamdat botezul acidului si nimeni nu putea sti cum aveau s reacioneze erbivorele acestea linistite ntr-o situaie de rzboi, fat n fat cu hoardele de soldat! ncrncenai. 103 683 se fofileaz printre labele mastodonilor naripai, simindu-se ct se poate de impresionat de invenia ce le serveste drept adptoare: o frunz situat n mijlocul camerei, care conine o pictur enorm de ap si a crei suprafa se ntinde lateral de ndat ce vreunul din animale vine s-si potoleasc setea. Se pare c Chli-pou-ni i-a convins pe scarabei s se instaleze n Bel-o-kan doar discutnd cu ei prin feromoni olfactivi. Regina e mndr de talentele ei diplomatice. Pentru a alia dou sisteme diferite de gndire, e suficient s gsesti un mod de comunicare, explic ea n cadrul miscrii sale evoluioniste. Pentru a-si atinge scopul, ea se foloseste de orice mijloace: hran, pasapoarte olfactive, feromoni linistitori. Conform ideilor ei, dou animale care comunic nu mai sunt n stare s se ucid. Cu ocazia ultimei reuniuni a reginelor federale, unele participante au obiectat c reacia cea mai rspndit la toate speciile este cea de-a elimina orice este diferit: dac cineva vrea s comunice, iar altul s ucid, primul va fi totdeauna nvins. La care Chli-pou-ni replicase cu subtilitate, spunnd c, la urma urmei, a ucide este deja o form de comunicare, chiar dac cea mai primitiv dintre toate. Ca s ucizi, trebuie s naintezi, s privesti, s studiezi, s prevezi reaciile adversarului, deci s te interesezi de el. Miscarea ei evoluionist era plin de paradoxuri! 103 683 se smulge din contemplarea spectacolului oferit de scarabei si reia cutarea pasajului secret, care o va conduce la furnicile rebele. La un moment dat, observ niste urme de pasi pe tavan. Ele se ntind de fapt n toate direciile, ca si cum s-ar fi urmrit stergerea vreunei piste. Dar lupttoarea, care este deopotriv un Cercetas fr pereche, stie s identifice urmele cele mai proaspete si s se ia dup ele. Acestea o conduc pn la o ridictur de mici dimensiuni, care camufleaz ntr-adevr o intrare. Aici trebuie s fie. Furnica si ngroap coconul de fluture care o ncurc, si strecoar capul, apoi tot corpul n culoar si ncepe s nainteze cu precauie. Un miros de persoane. Niste rebele... Cum de pot s existe rebele ntr-un organism-oras att de omogen ca Bel-o-kan? E ca si cum undeva, ntr-un ungher al intestinului, niste celule s-ar hotr s nu mai participe la funcionarea global a corpului. Fenomenul s-ar putea compara cu o apendicit. 103 683 mergea n ntmpinarea unei crize de apendicit ce afecta orasul viu. Ct de numeroase sunt oare cele ce triseaz astfel? Care sunt motivaiile lor? Cu ct avanseaz, cu att vrea mai mult s fie sigur si s se conving. Acum, cnd stie c exist o miscare rebel, vrea s o identifice si s-i neleag funcia si scopul. nainteaz n adncul culoarului si simte mirosuri proaspete. Prin tunelul acesta ngust au trecut cu puin timp n urm niste cetene ale Orasului. Deodat, dou labe terminate cu gheare o agat de primul inel toracic si o trag brusc n fa. Furnica este aspirat de-a lungul culoarului si nimereste ntr-o sal. Dou mandibule o apuc de gt si ncep s strng. 103 683 se zbate. Printre carapacele care o mbrncesc ntrezreste o ncpere cu tavan foarte scund si, din cte poate vedea, mai degrab vast. Dup ct cuprinde cu antena, trebuie s msoare vreo treizeci de pasi pe douzeci si s acopere, la adpostul unui plafon fals, ntreg staulul de scarabei. O nconjoar vreo sut de furnici. Cteva cerceteaz bnuitoare mirosurile de identificare ale intrusei.

18. ENCICLOPEDIE CUM S SCAPI DE ELE? Cnd sunt ntrebat cum se poate scpa de furnicile care npdesc buctria, eu unul rspund: cu ce drept credei c buctria v-ar aparine mai mult dumneavoastr dect furnicilor? Ai cumprat-o? De acord, asa e, dar de la cine? De la alte fiine omenesti, care au construit-o folosind ciment si umplnd-o cu hran provenit din natur. E o convenie intre dumneavoastr si ali oameni, care face ca fragmentele acestea de natur prelucrat s par c v aparin. Dar nu este dect o convenie ntre oameni. Prin urmare, ea nu-i priveste dect pe oameni. De ce sosul de rosii din cmar v-ar aparine mai mult dumneavoastr dect furnicilor? Rosiile aparin

Pmntului! Cimentul aparine si el Pmntului. Metalul din care sunt f cute furculiele dumneavoastr, fructele din dulceaa pe care o mncai, crmizile zidurilor dumneavoastr sunt provenite din solul planetei. Omul nu a f cut dect s le pun nume, etichete si preuri. Aceasta nu-i de ajuns pentru a le face s fie proprietatea lui. Pmntul si avuiile lui sunt libere, la dispoziia tuturor locuitorilor si... Cu toate acestea, mesajul de fa este nc prea nou pentru a putea fi neles. Dac, totusi, suntei hotri s scpai de aceste infime concurente, metoda "cea mai puin rea" rmne busuiocul. Punei un rsad mic de busuioc n zona pe care vrei s-o protejai. Furnicilor nu le place mirosul busuiocului si vor prefera s viziteze mai degrab apartamentul vecinului dumneavoastr. EDMOND WELLS, Enciclopedia cunoasterii relative si absolute, volumul II

19. REBELELE 103 683 se prezint rebelelor prin miscri rapide ale antenelor afirmnd c e o lupttoare si asigurndu-le c a gsit n depozitul de gunoi un cap care i-a cerut s vin aici pentru a le semnala c o cruciad contra Degetelor va fi declansat n curnd. Vestea are un efect puternic. Furnicile nu stiu s mint. nc n-au neles utilitatea minciunii. Strnsoarea slbeste. n jurul ei, antenele se agit. 103 683 capteaz niste feromoni ce evoc un raid executat asupra Bibliotecii chimice. Unele dintre rebele consider c soldatul a putut dialoga cu unul din cei trei membri ai comandoului. A trecut prea mult timp de cnd nu s-a mai auzit nimic de ei. Din puinul pe care izbuteste s-l perceap, 103 683 nelege c are de-a face cu o veritabila miscare clandestin, care face tot posibilul pentru a rmne astfel. Rebelele continu s comenteze informaiile. Le tulbur ndeosebi expresia "cruciad contra Degetelor", toate par rscolite. Totusi, unele si pun. problema atitudinii de adoptat fa de musafirul nedorit, care, din moment ce le cunoaste de-acum adpostul fr s fie o rebel, reprezint un pericol. Cine esti tu? 103 683 emite toate caracteristicile ce o definesc: casta din care face parte, numrul de pont, furnicarul natal... Rebelele sunt uluite. n faa lor se afl ntr-adevr 103 683, singura furnic ce a ajuns la captul lumii si care s-a ntors de acolo. Este eliberat. Furnicile se dau chiar la o parte cu respect. Treptat, se nfirip un dialog. Furnicile vorbesc cu ajutorul mirosurilor, acesti feromoni emisi de ctre segmentele de anten. Un feromon este un hormon capabil s ias din corp, s circule prin aer si s ptrund ntr-un alt corp. Atunci cnd o furnic ncearc o senzaie, ea o emite cu tot corpul si toate furnicile din jur o percep n acelasi timp cu ea. O furnic stresat si comunic instantaneu suferina anturajului, astfel nct acesta nu mai are dect o singur preocupare: aceea de-a gsi un mijloc de a-l ajuta pe respectivul individ, pentru a face s nceteze mesajul neplcut. Fiecare dintre cele unsprezece segmente de anten ncepe s emit, pe propria lui lungime de und, cuvinte parfumate. Sunt ca niste guri care vorbesc n acelasi timp, fiecare pe propria sa lungime de und. Unele segmente emit pe cele mai joase frecvene, prin care se semnalizeaz informaiile de baz. Altele emit pe cele mai nalte si transmit mesaje mai puin importante. Aceleasi segmente in loc de urechi, n asa fel nct doi interlocutori discut cu unsprezece guri si ascult cu tot attea urechi, totul petrecndu-se simultan. Din acest motiv, discursurile sunt foarte bogate n nuane. Un dialog ntre furnici permite transmiterea unei cantiti de informaie de unsprezece ori mai mare si cu o vitez de unsprezece ori superioar fa de cel purtat de doi oameni. Din acest motiv, cnd observ o ntlnire dintre dou furnici, omului i se pare c ele abia si-au atins vrful antenelor nainte de-a porni din nou fiecare la treburile sale. Prin acel infim contact ns s-a spus tot ce era nevoie. Un soldat nainteaz schioptnd, dat fiind c nu are dect cinci picioare, si ntreab dac 103 683 este cu adevrat complicea de odinioar a prinului 327 si a prinesei Chli-pou-ni. 103 683 rspunde afirmativ. Furnica schioap i spune c pe timpuri a cutat-o vreme ndelungat, cu scopul de-a o ucide. Acum ns, roata s-a ntors si ea emite ceva aidoma unui rnjet: De data aceasta, noi suntem asociale si tu reprezini legea. Vremurile se schimb. Furnica schioap i propune o trofolaxie. Interlocutoarea ei e de acord; amndou se srut pe gur si se mngie cu antenele pn ce alimentele aflate n fundul stomacului social al donatoarei

sfrsesc s se deverseze n stomacul lui 103 683. Sistemele digestive funcioneaz ca niste vase comunicante. Furnica schioap se goleste de energie, iar musafira se umple. Ea si aminteste atunci de un proverb myrmicin din mileniul al XXXXIII-lea: Devii mai bogat prin ceea ce dai si mai srac prin ceea ce iei. N-ar fi putut, totusi, s refuze ofranda. Rebelele o invit apoi s le viziteze vizuina. Acolo sunt stivuite stocuri ntregi de semine, rezerve de miere si ou umplute cu feromoni mnezici. Fr s stie de ce, lui 103 683 nu i se pare c acesti soldai conjurai ar fi prea de temut. Ei arat mai degrab preocupai de pstrarea unui secret misterios dect de afisarea unui rol de facionari nsetai de putere politic. Furnica schioap se apropie de ea si i dezvluie unele lucruri. Pe vremuri, rebelele erau cunoscute sub un nume diferit: cel de "lupttoarele cu miros de stnc", care formau un soi de poliie secret aflat la ordinele reginei Belo-kiu-kiuni, mama actualei Chli-pou-ni. Pe atunci erau atotputernice, ntr-att nct au putut amenaja dedesubtul marii lespezi-planseu a Orasului un oras paralel clandestin. Un al doilea Bel-o-kan. Furnica schioap recunoaste c ele, lupttoarele cu miros de stnc, sunt cele care au fcut tot ce le-a stat n putin pentru a-i elimina pe prinul 327, pe prinesa 56 (Chli-pou-ni) si pe ea nssi, 103 683. Pe vremea aceea, nimeni nu stia c Degetele exist realmente. Gndul care o obseda pe regina Belo-kiu-kiuni era acela c supusele sale vor fi cuprinse de panic dac vor descoperi c animalele acelea uriase sunt nzestrate cu o inteligen aproape la fel de dezvoltat ca a furnicilor roscate. Belo-kiu-kiuni fcuse atunci un acord cu ambasadorul Degetelor: ea urma s opreasc orice informaie privitoare la existena Degetelor si, n schimb, acestea vor pstra tcerea asupra a tot ce stiu deja sau aveau s mai afle ulterior despre inteligena furnicilor. Fiecare de partea lui trebuia s-si in semenii la distan de acest secret. Regina Belo-kiu-kiuni considera c cele dou civilizaii nu erau pregtite s ia contact si s se neleag. n consecin, ea si-a nsrcinat lupttoarele cu miros de stnc s-i suprime pe toi cei care vor descoperi existena Degetelor. Ordinul acesta a costat scump. Furnica schioap recunoaste c I-au ucis pe prinul sexuat 327, la fel ca si pe mii de alte furnici care, ntr-un fel sau altul, aflaser c Degetele nu erau doar o simpl legend, ci existau cu adevrat si c specimenele respective strbteau n numr mare pdurea. 103 683 era foarte intrigat. Asadar, existase un dialog ntre furnicile roscate si Degete? Furnica schioap confirm. Niste Degete s-au instalat ntr-o cavern de sub Oras. Au construit o masin si un ambasador furnic prin intermediul crora pot s emit si s recepteze la rndul lor feromoni. Masina se numeste "Piatra de la Rosetta", iar ambasadorul "Doctor Livingstone"; acestea sunt niste denumiri degetale. Prin intermediul lor, Degetele si furnicile si-au putut comunica esenialul: "Nu avem aceleasi dimensiuni si suntem diferii, dar fiecare am edificat o civilizaie inteligent pe aceeasi planet." Acesta a fost primul contact. Au mai urmat multe altele. Degetele erau prizoniere n caverna de sub Oras si Belo-kiu-kiuni le hrnea si avea grij de supravieuirea lor. Conversaia continuase cu regularitate pe durata unui ntreg anotimp. Datorit Degetelor, Belo-kiu-kiuni a descoperit principiul roii, dar ea a pierit ulterior n incendiul care a mistuit Orasul nainte de a-l fi putut transmite si de a-si face poporul s beneficieze de el. Ajungnd regin, fiica ei, Chli-pou-ni, n-a mai vrut s stie nimic de Degete. A cerut ca alimentarea lor s fie sistat si a ordonat ca pasajul ce ducea la cel de-al doilea Bel-o-kan si respectiv la caverna Degetelor s fie astupat cu ciment de viespe. n felul acesta, i-a condamnat s moar de foame. n acelasi timp, garda lui Chli-pou-ni a nceput s le vneze pe lupttoarele cu miros de stnc. Noua suveran voia s nu mai rmn nici o urm din acest episod rusinos, n cursul cruia furnicile colaboraser cu Degetele. Pentru o furnic roscat pasionat de contactele ntre specii, ea se artase n aceast circumstan de o intoleran ciudat. ntr-o singur zi au fost omorte aproape jumtate din lupttoarele din al doilea Bel-o-kan. Supravieuitoarele s-au ascuns n perei si n tavane. Pentru a supravieui, ele s-au hotrt s-si lepede parfumurile de recunoastere si si-au luat un nou nume. Au devenit de-atunci "rebelele pro-Degete". 103 683 le examineaz pe aceste asa-zise rebele. Majoritatea sunt schioape. Garda reginei le-a fcut viaa grea. Exist ns si unele' mai tinere, perfect sntoase. Acestea s-au lsat poate vrjite de povestile despre civilizaiile paralele.

Ce nebunie e ns s atragi attea belokaniene ntr-un rzboi fratricid! Si pentru ce, la urma urmei? Pentru niste Degete despre care nici nu stii la urma urmei mare lucru. Furnica schioap spune c rebelele si-au unificat acum miscarea. Ele dispun de-acum de un cartier general care este situat aici, n tavanul fals al staulelor de scarabei, si stiu, pe deasupra, s emit mirosuri att de discrete, nct soldaii federali nu izbutesc deocamdat s le identifice. Dar la ce serveste miscarea aceasta clandestin? Furnica schioap las s treac o clip de suspans, calculndu-si efectul, nainte de-a declara, dintr-o suflare, c si. Degetele instalate sub planseu au supravieuit. Rebelele au spart cimentul de viespe, redeschiznd pasajul n granit si au reluat livrrile de hran. 103 683 este ntrebat dac n-ar vrea s devin si ea, la rndul ei, o rebel. Lupttoarea ezit, dar, ca ntotdeauna, curiozitatea e mai puternic, nct nclin antenele pe spate, n semn de acceptare. Toat lumea se felicit, fericit. Miscarea numr de-acum n rndurile sale o lupttoare care a ajuns pn la marginea lumii. I se propun numeroase trofolaxii; 103 683 nu mai stie ncotro s-si ndrepte labiala. Toate srutrile acestea hrnitoare o fac s se nclzeasc de la un capt la cellalt al corpului! Furnica schioap o informeaz c rebelele vor lansa un comando nsrcinat s fure niste furnici-cistern si s le duc sub planseu, pentru a le putea hrni mai bine pe Degete. Daca vrea s-l cunoasc pe Doctorul Livingstone, aceasta ar fi o ocazie ct se poate de nimerit. 103 683 nu se las rugat de dou ori. E nerbdtoare s descopere cuibul acela al Degetelor ascuns sub Oras si s le vorbeasc. A trit atta amar de vreme cu obsesia. Degetelor, nct toate acestea ar trebui s o poat vindeca de "boala strilor sufletesti", satisfcndu-i n acelasi timp curiozitatea. Treizeci de lupttoare de elit se adun si, dup ce se ndoap cu miere pentru a-si spori puterile, se ndreapt spre sala furnicilor-cistern. 103 683 se afl printre ele. Numai de n-ar da peste echipele de supraveghetoare!

20. TELEVIZIUNE Pndea tot ce intra si iesea. Portreasa sttea la post, ndrtul ferestrei ntredeschise, fidel slujbei sale. Comisarul Mlis se apropie de ea. Fii amabil, doamn, pot s v pun o mic ntrebare? Ea si zise c trebuia s fie vorba de vreo mustrare pentru oglinzile murdare din ascensor. Ddu, totusi, afirmativ din cap. De ce v temei dumneavoastr cel mai mult? Ciudat ntrebare. Sttu s chibzuiasc, temndu-se s nu spun vreo prostie si preocupata s nu-si dezamgeasc locatarul cel mai celebru. Cred c de strini. Da, de strini. Sunt peste tot. Ne iau locurile de munc. Ne atac seara, la col de strad. Nu sunt ca noi, ce mai! Asa c, de unde s stim ce e n capul lor? Mlis ddu din cap si-i mulumi. Se afla deja pe scar cnd ea i strig, nc dus pe gnduri: Noapte bun, domnule comisar! Ajuns acas, se descotorosi de pantofi si se instal n faa televizorului. Nimic nu putea fi mai potrivit dect televizorul pentru a opri masinria ce continua s i se nvrt n minte la captul unei zile de anchet. Cnd dormi, visezi, ceea ce deja e o activitate. Televizorul ns i goleste mintea. Neuronii intr n vacan si toate semnalizatoarele cerebrale se opresc din clipit. Un extaz n toat regula! Apuc telecomanda. Pe canalul 1 675, un telefilm american: "Asa deci, Bill, nu i-e bine, hm? Te credeai grozav peste poate, si acum bagi de seam c nu esti dect un prpdit, la fel ca ceilali..." Comut. Pe canalul 877, publicitate: "Cu Krak-Krak, descotorosii-v o dat pentru totdeauna de..." Comut din nou. Avea 1 825 de canale la dispoziie, dar numai al 622-lea l captiva sear de sear, la ora 8 fix, cu emisiunea lui vedet, "Capcan de gndire". Generic. Trompete. Apariia animatorului. Aplauze. Prezentatorul radiaz de fericire: Ce bucurie s v regsim pe toi, n casele dumneavoastr, fideli canalului nostru 622. Bine ai venit la aceast a 104-a ediie a "Capcanei de... ... gndire"! strig n cor publicul din sal.

Marie-Charlotte veni s i se lipeasc de genunchi, cernd s fie mngiat. Comisarul i ddu niste pateu de ton. Marie-Charlotte aprecia pateul de ton mai mult chiar dect mngierile. Pentru cei si cele care descoper abia acum emisiunea noastr, voi aminti acum regulile. Huiduieli n sal la adresa acestor nesimii. Mulumesc. Principiul este simplu, asadar. V propunem o enigm. (Candidatul sau candidata trebuie s-i gseasc soluia. Aceasta este "Capcana de... ... gndire", trmbieaz publicul. La fel de radios, prezentatorul continu: Pentru fiecare rspuns bun, un cec de zece mii de franci plus un joker care permite ncasarea celor zece mii de franci urmtori chiar si dup o greseal. De mai multe luni deja, doamna... ... Juliette Ramirez este campioana noastr. S sperm c nu se va mpotmoli tocmai astzi. V rog s v prezentai din nou, doamn... Ramirez. Ce profesie avei? Funcionar la post. Suntei mritat? Da, si sunt sigur c soul meu m vede acum la televizor. n acest caz, bun seara, domnule Ramirez! Avei copii? Nu. Ce hobby-uri avei? Oh... cuvintele ncrucisate... gtitul... Aplauze. Mai tare, si mai tare. Doamna Ramirez o merit din plin! Aplauzele se intensific. Si acum, doamn Ramirez, v simii gata pentru o nou enigm? Sunt gata. Atunci, voi deschide plicul si v voi citi enigma zilei. Se aude un rpit de tobe. Iat enigma: care este urmtoarea linie a acestei serii? Prezentatorul scrie cu o carioca niste cifre pe o tabel alb: 1 11 21 1211 111221 312211 Camera de luat vederi o prezint n prim-plan pe candidata pe al crei chip apare o expresie de ndoial. Hm! Nu e prea usor! Nu v grbii, doamn Ramirez. Avei timp pn mine. Dar pentru a v ajuta, iat fraza-cheie care v va pune pe calea cea bun. Ascultai cu atenie: "Cu ct esti mai inteligent, cu att ai mai puine sanse s reusesti." Sala aplaud fr s neleag. Animatorul salut: Telespectatoare si telespectatori, luai-v si dumneavoastr stilourile si apucai-v de treab! Si acum, rmas-bun, pe mine! Jacques Mlis comut pe stirile regionale. O femeie prea machiat, cu o coafur impecabil, debita cu indiferen textul ce se desfsura pe monitor: "Dup succesul strlucit obinut de comisarul Jacques Mlis n afacerea Salta, prefectul Dupeyron a propus avansarea eminentului poliist la rangul de ofier al Legiunii de Onoare. Aflm din surse sigure c la nivelul Cancelariei candidatura este studiat cu toat bunvoina." Consternat, Jacques Mlis stinse televizorul. Ce s fac acum? S continue jocul de-a starul si s ngroape afacerea, sau s se ncpneze, ncercnd s afle adevrul si asumndu-si riscul de a-si vedea reputaia de copoi infailibil spulberat sau, n cel mai bun caz, considerabil diminuat? n fond, stia ct se poate de bine c nu are de ales. Ispita pe care o reprezenta crima perfect era prea puternic. Se ntinse si ridic receptorul telefonului: Alo, Morga? Dai-mi-l pe doctor, v rog... (Astept, ascultnd melodia enervant a apelului. ) Alo, doctore, am nevoie de o autopsie minuioas a cadavrelor frailor Salta... Da, e urgent! Arde! nchise si form alt numr: Alo, mile? Poi s-mi gsesti dosarul ziaristei de la cho du dimanche? Mda, Laetitia Cutare. Bine, ne ntlnim la Morg ntr-o or. Si, mile, nc o ntrebare: de ce te temi tu cel mai ru?... A, zu, de asta? Nostim. N-as fi crezut niciodat c cineva se poate teme de asa ceva... Bine, haide,

acum d fuga la Morg.

21. ENCICLOPEDIE CAPCANA INDIAN: Indienii din Canada folosesc pentru ursi o capcan dintre cele mai rudimentare. Ea const dintr-un pietroi uns cu miere, atrnat cu o sfoar de craca unui pom. Cnd vreun urs zreste ceea ce lui i se pare a fi o buntate de mncare, el se apropie si ncearc s apuce pietroiul lovindu-l cu laba. n acest fel, imprim o miscare de pendul pietrei care, de fiecare dat cnd revine la poziia iniial, l loveste. Ursul se enerveaz si loveste din ce n ce mai tare. Si cu ct loveste mai tare, cu att e lovit la rndul su mai ru. Pn ce, n final, e f cut K. O. Ursul e incapabil s gndeasc si s-si pun ntrebarea: "Ce-ar fi dac m-as opri, f cnd s nceteze cascada aceasta de lovituri?" El nu resimte dect frustrare. "Primesc lovituri, asa c le napoiez!" si zice el. De unde si furia sa exponenial. Cu toate acestea, dac ar nceta s o mai loveasc, piatra s-ar imobiliza si atunci poate c el ar izbuti s observe, o dat ce calmul s-ar restabili, c nu este vorba dect- de un obiect inert, atrnat de o sfoar. Nu i-ar mai rmne dect s rup sfoara cu dinii, pentru ca piatra s cad, si apoi s ling mierea de pe ea. EDMOND WELLS, Enciclopedia cunoasterii relative si absolute, volumul II

22. MISIUNE N SALA CISTERNELOR Aici, la etajul 40 din subsol, domneste o agitaie considerabil. Luna august e n toi si cldura i face pe toi nervosi, chiar si n timpul nopii si chiar la o asemenea adncime. Lupttoare belokaniene ntrtate i musc fr motiv pe trectori. Lucrtoarele alearg fr ncetare ntre slile unde sunt inute oule si cele de stocare a mierii. Furnicarul Bel-o-kan e nfierbntat. Mulimea de ceteni se scurge ca o limf cald. Grupul celor treizeci de rebele intr discret n sala furnicilor-cistern si le contempl n treact cu admiraie alura de lupttori "sumo". Furnicile-cistern par un fel de fructe obeze, aurii, ornate cu benzi groase de culoare rosie. Fructele acestea sunt de fapt chitinele ntinse la maximum ale indivizilor suspendai de plafon, cu capul n sus si abdomenul n jos. Lucrtoarele trudesc din greu ca s scoat nectarul preios sau ca s umple gusile goale. Regina Chli-pou-ni n persoan vine uneori s se nfrupte direct de la cisterne. Prezena ei le las indiferente pe insectele acestea fenomenale, care, stnd de atta vreme imobile, au dobndit o filozofie a ineriei. Unii pretind c pn si creierele li s-au atrofiat. Funcia creeaz organul, iar absena ei l distruge. Furnicile-cistern, neavnd alt ocupaie dect s se umple si s se goleasc, s-au transformat ncetul cu ncetul n niste masini binare. Ele nu pot s perceap si nici s neleag ceva n afar de sala aceasta. S-au nscut n subcasta cisternelor si vor muri tot pe, post de cisterne. Cu toate acestea, ele pot fi desprinse si miscate din loc cnd sunt nc vii. Pentru aceasta, e suficient emiterea unui feromon semnificnd "migraie". Furnicile-cistern nu sunt dect niste rezervoare, dar niste rezervoare mobile, programate s accepte a fi transportate n cazul unei migraii. Rebelele ochesc cteva furnici-cistern mricele, apoi si apropie antenele de ele si rostesc formula "migraie". Enormele insecte se misc atunci ncet, desprinzndu-si una cte una labele de tavan, si coboar. Celelalte furnici le apuc cu labele ca s nu se zdrobeasc. Unde mergem? ntreab una din ele. Spre sud. Furnicile-cistern nu ridic nici o obiecie si se las duse de ctre rebele, care trebuie s se adune cte sase pentru a transporta o asemenea "plosc". Si cnd te gndesti c de pe urma tuturor acestor eforturi nu aveau s profite dect Degetele! Oare vor sti mcar s ne preuiasc osteneala? ntreb 103 683. Se plng mereu c nu le aducem ndeajuns de mult! rspunde o rebel. Ingraii!

Comandoul se ntoarce prudent la etajele inferioare. Iat, n fine, despictura minuscul ce strbate planseul de granit. De cealalt parte se afl sala n care vor vorbi cu Doctorul Livingstone. 103 683 se nfioar. S fie oare chiar att de usor s dialoghezi cu teribilele Degete? Discuia nu va avea ns loc prea curnd. Rebelele sunt luate brusc n urmrire de niste grzi care efectuau o patrulare de rutin n zon. ntr-o clip, abandoneaz cisternele ca s poat alerga mai repede. Sunt niste rebele! Un soldat a recunoscut parfumul distinctiv pe care ele l credeau indecelabil. Feromonii de alarm se revars din plin, n timp ce cursa de urmrire ncepe. Lupttoarele federale sunt extrem de rapide dar, cu toate acestea, nu izbutesc s le ajung din urm pe rebele. Asa nct ridic baraje, blocnd anumite ci, ca si cum ar vrea s le ndrepte pe toate spre un loc anume. Soldaii silesc astfel comandoul s urce etajele ntr-un ritm frenetic. Nivelurile -40, -30, -16, -14. E limpede c si mping prada spre un loc dinainte stabilit. 103 683 intuieste despre ce fel de capcan e vorba, fr a ntrezri ns vreo scpare. n faa ei nu mai este dect o singur iesire. Dac federalele n-au nchis-o, nseamn c au avut motive precise pentru asta. Dar ce altceva poate s mai fac dect s se npusteasc ntr-acolo? Rebelele dau nval ntr-o sal plin de plosnie urt mirositoare si de grozvii cum nu s-au mai vzut. Antenele li se zbrlesc la vederea cumplitului spectacol! Cu spinrile ciuruite de mici vagine dorsale, femelele alearg n toate prile n vreme ce masculii le urmresc ntinzndu-si sexele ascuite cu vrf perforant. Ceva mai ncolo, niste masculi homosexuali se nghesuie unii ntr-alii, mperechindu-se, strnsi n ciorchini lungi si verzi. Sunt pretutindeni, viermuind, si sala ntreag colcie de ei. Sexele perforante sunt ridicate, gata s crape nvelisul chitinos. Rebelele nici nu au avut timp s neleag ce li se ntmpl, c sunt deja coplesite de insectele acestea blestemate, care le atac. O furnic se prbuseste, strivit de un strat gros de plosnie mirositoare aflate n rut. Nici una nu are timp s-si degajeze abdomenul ca s se apere trgnd cu acid. Sexele perforante ale masculilor le strpung carapacele. 103 683 se zbate, nnebunit.

23. ENCICLOPEDIE PLOSNIE: Dintre toate formele de sexualitate animal, cea a plosnielor de pat (Cimex lectularius) este cea mai stupefiant. Nici o nchipuire omeneasc nu poate egala o asemenea perversiune. Prima particularitate: priapismul. Plosnia de pat nu se opreste niciodat din copulaie. Unii indivizi au peste dou sute de raporturi sexuale pe zi. A doua particularitate: homosexualitatea si bestialitatea. Plosniele de pat ntmpin dificulti n deosebirea semenilor si, dintre acesti semeni, le este si mai greu s recunoasc femelele. 50% din raporturile lor sunt homosexuale, 20% se produc cu alte specii, iar 30% se efectueaz cu femele. A treia particularitate: penisul perforant. Plosniele de pat sunt echipate cu un sex lung dotat cu un vrf ascuit. Prin intermediul acestui instrument asemntor cu o sering, masculii strpung carapacea si si injecteaz smna oriunde, la ntmplare n cap, n abdomen, n labe, n spinare, ba chiar si n inima doamnei lor! Operaia nu afecteaz cu nimic sntatea femelei, dar cum ar mai putea ele s rmn nsrcinate n asemenea condiii? De unde si... ... A patra particularitate: virgina nsrcinat. Din exterior, vaginul ei pare intact si, totusi, ea a primit o lovitur de penis n spinare. Cum pot supravieui spermatozoizii n snge? De fapt, majoritatea vor fi distrusi de sistemul imunitar, ca niste vulgari microbi strini. Pentru a multiplica sansele ca vreo sut dintre acesti gamei masculi s ajung la destinaie, cantitatea de sperm eliberat e fenomenal. Cu titlu de comparaie, dac masculii plosnie ar avea dimensiunile unei fiine omenesti, ei ar elibera treizeci de litri de sperm la fiecare ejaculare. Din aceast mulime de spermatozoizi va supravieui un numr extrem de mic. Ascunsi n ungherele arterelor, pitii prin vene, ei si vor astepta sorocul. Femela si petrece iarna gzduindu-i pe acesti locatari clandestini. Primvara, condusi de instinct, toi spermatozoizii din cap, labe si abdomen se strng n jurul ovarelor, le strpung si ptrund n interiorul lor. Fazele urmtoare ale ciclului se vor desf sura f r nici o problem. A cincea particularitate: femela cu sexe multiple. Fiind tot timpul perforate pretutindeni de sexele masculilor, femelele plosnie ajung la un moment dat s fie acoperite de cicatrice care contureaz

fante maronii nconjurate de o zon deschis la culoare. Asemenea unor inte! n felul acesta se poate sti cte acuplri a avut femela. Natura a ncurajat aceste nelegiuiri dnd nastere unor adaptri ciudate. Generaie dup generaie, anumite mutaii au ajuns s creeze incredibilul nsusi. Plosniele de sex feminin au ajuns s se nasc avnd pe spate pete maronii, aureolate de o culoare deschis. Fiecrei pete i corespunde un receptacul care este un "sex sucursal" legat direct de sexul principal. Particularitatea aceasta exist actualmente n toate fazele dezvoltrii sale: lipsa cicatricelor, cteva cicatrice receptacule la nastere, veritabile vagine secundare pe spinare. A sasea particularitate: autoncornorarea. Ce se ntmpl atunci cnd un mascul este perforat de un alt mascul? Sperma supravieuieste si nainteaz ca de obicei spre regiunea ovarelor. Negsindu-le, se ndreapt spre canalele deferente ale gazdei si se amestec cu spermatozoizii autohtoni. Rezultatul: cnd masculul pasiv va perfora, la rndul sau, o femel, el i va injecta propriii spermatozoizi, dar si pe cei ai masculului cu care a ntreinut raporturi sexuale. A saptea particularitate: hermafroditismul. Natura nu conteneste s fac experiene ciudate pe cobaiul su sexual favorit si masculii plosnie au suferit, la rndul lor, mutaii: n Africa trieste plosnia Afrocimex constrictus, ai crei masculi se nasc cu niste mici vagine secundare pe spinare. Acestia nu sunt, totusi, fecunzi. Se pare c aceste vagine au un rol pur decorativ sau de ncurajare a raporturilor homosexuale. A opta particularitate: sexul-tun, care trage de la distan. Unele specii de plosnie tropicale, numite Antochorides scolopelliens, sunt astfel dotate. Canalul spermatic formeaz un tub gros si mare, rsucit ca o spiral, n care lichidul spermatic este comprimat. Sperma este apoi propulsat cu mare vitez de ctre niste muschi speciali, care o expulzeaz n afara corpului. Astfel nct dac un mascul zreste o femel la civa centimetri distan, el ocheste cu penisul intele-vagin de pe spatele doamnei. Jetul despic aerul. Puterea acestor salve este att de mare, nct sperma izbuteste s strpung carapacea, care este mai fin n prile respective. EDMOND WELLS, Enciclopedia cunoasterii relative si absolute, volumul II.

24. URMRIRE PRIN SUBSOL nainte de-a sucomba, o rebel scoate un strigt mirositor, sfsietor si de neneles: Degetele sunt zeii nostri. Dup care se prbuseste, desfcndu-si labele, iar corpul ei formeaz un fel de cruce cu sase brae. Toate camaradele sale se prbusesc una cte una si 103 683 le aude pe cteva repetnd aceeasi fraz stranie: Degetele sunt zeii nostri. Plosniele turbate strpung si violeaz sub privirile federalelor, care nu au deloc intenia de-a pune capt supliciului. 103 683 refuz s moar att de curnd. n orice caz, nu nainte de-a afla ce nseamn cuvntul "zei". Cuprins de o furie teribil, ea biciuieste cu antenele vreo zece plosnie ce i s-au agat de torace, apoi se npusteste cu capul nainte n grupul de soldai. Surpriza este total: lupttoarele sunt prea absorbite de spectacolul orgiei sngeroase ca s mai ncerce s-o opreasc. Abia dup cteva clipe si vin n fire. 103 683 nu este ns o novice n materie de fug si urmrire. Se repede la plafon si, cu vrful antenelor larg desfcute, i rcie suprafaa, fcnd s sneasc buci de pmnt, punnd astfel ntre ea si urmritori un zid de nisip n toat regula. Plasndu-se apoi n poziie de tir, ea doboar pe rnd grzile care reusesc, totusi, s treac de zid. Cnd ns mai multe dintre ele depsesc mpreun obstacolul, lupttoarea nu mai poate s le mitralieze pe toate deodat. De altfel, punga cu acid i este acum practic golit. Asa nct o ia la fug ct o in picioarele. E o rebel! Prindei-o! 103 683 se grbeste de-a lungul galeriilor pe care are impresia c le recunoaste. Si pe bun dreptate, pentru c a fcut un nconjur complet, ajungnd napoi n sala cisternelor. Picioarele ei au dus-o n chip ct se poate de firesc pe un drum pe care l memorase cu att mai bine cu ct tocmai l parcursese n sens invers. O lab i sngereaz usor. Trebuie s se ascund cu orice pre. Salvarea se afl n plafon. Urc de-a lungul peretelui si se ghemuieste lng labele unei furnici-cistern. Cu volumul ei, insecta o

ascunde cu desvrsire n momentul cnd soldaii se npustesc jos n sal. Federalele sondeaz cu antenele cel mai mic ungher. 103 683 desprinde de tavan una din labele furnicii-cistern care o camufleaz. Ce te-a apucat? se intereseaz moale cea n chestiune. Migraie, rspunde autoritar 103 683. Si i-o desprinde pe a doua, apoi pe a treia. De data aceasta ns cealalt nu se las pclit. Ce, ce-i asta... Te rog s ncetezi imediat! Jos, federalele au reperat o balt de snge transparent si ncep s caute pretutindeni. Uneia dintre grzi i cade o pictur n cap, fcnd-o s-si ridice antenele. Gata, am gsit-o! Febril, 103 683 mai desprinde- o lab, apoi nc una. Cisterna nu se mai ine dect cu o lab si intr n panic: Aga-m imediat la loc! Soldatul de jos se rsuceste si-si ntoarce abdomenul ca s inteasc n plafon. Cu o lovitur de mandibul, 103 683 se debaraseaz de ultima lab agat. Exact n clipa n care soldatul trage, cisterna portocalie i cade n cap. Impactul provoac o dubl explozie lichid. 103 683 abia are timp s sar de pe stinghia ei c deja bucile de abdomen zboar n toate prile. Noi soldai federali si fac apariia. 103 683 ezit. Ct acid i-a mai rmas? Ct s mai trag trei lovituri. Se hotrste s pulverizeze labele cisternelor. Trei furnici-cistern sunt doborte, cu punctele lor de fixare spulberate si cad sprgndu-se n buci peste haita urmritoarelor. Una dintre ele reuseste, totusi, s se degajeze, nclit toat de mierat. 103 683 este acum complet golit de acid. Cu toate acestea, se plaseaz n poziia de tragere, n sperana de-a o intimida pe cea care tocmai scpase, si asteapt resemnat jetul arztor care o va ucide. Nu se ntmpl ns nimic. Adversara ei este oare si ea golit de acid? Cele dou furnici se prind n lupt corp la corp. Mandibulele se aga, ncercnd s taie chitina. Cuceritoarea marginii lumii este mai experimentat. si rstoarn abdomenul si-i trage celeilalte capul pe spate. Dar, n clipa cnd e pe punctul de a-i d lovitura de graie, o lab o bate pe umr, ca pentru a-i solicita o trofalaxie. De ce vrei s-o ucizi? 103 683 si roteste antenele pentru a identifica mai lesne sursa de emisie. Deja a recunoscut efluviile acestea prietene. n faa ei se afl regina n persoan. Fosta ei complice de aventuri de odinioar, iniiatoarea primei sale odisee... De jur-mprejur, soldaii si fac apariia, gata de lupt, dar suverana emite un parfum infim care le aduce la cunostin c furnica aceasta se afl sub protecia ei. Urmeaz-m, i spune regina Chli-pou-ni.

25. LUCRURILE SE COMPLICA Vocea devine insistent. Urmai-m, v rog. Un sir dublu de cadavre era aliniat sub lumina crud a neonului, fiecare dintre ele prevzut cu o etichet atrnat de degetul mare de la picior. Sala rspndea un miros de eter si vesnicie. Morga de la Fontainebleau. Pe aici, comisare, spuse medicul legist. naintau printre cadavre, unele acoperite cu huse de plastic, altele cu cearsafuri albe. Fiecare etichet purta un nume si o adnotare indicnd data si mprejurrile morii: "15 martie, njunghiat pe strad", "3 aprilie, lovit de un autobuz", "5 mai, sinucidere prin defenestrare"... Se oprir n faa a trei degete mari de la picior, groase, ale cror etichete precizau c aparinuser, respectiv, lui Sbastien, Pierre si Antoine Salta. Mlis nu mai putea de nerbdare. Ai descoperit de ce au murit? Mai mult sau mai puin... Din cauza unei emoii puternice. As spune chiar foarte puternice. De fric? Se poate. Sau din cauza surprizei. n urma unui stres multiplicat, n orice caz. Uitai-v la observaiile de pe foaia asta: toi trei au n snge un procent de adrenalin de zece ori mai mare dect cel normal.

Mlis si spuse c ziarista avea dreptate. Au murit deci de fric? Nu neaprat, deoarece socul emoional nu e singura cauz a acestor decese. Venii s v uitai. (Fix o radiografie pe o mas luminoas). S-a constatat c trupurile lor sunt pline de ulceraii de dimensiuni reduse. Ce le-a putut provoca? O otrav. Cu siguran c o otrav, dar una de un tip cu totul nou. n cazul cianurii, de exemplu, nu se constat dect o leziune mare si att. n timp ce aici sunt multiple. Care este, asadar, diagnosticul dumneavoastr, doctore? S-ar putea s vi se par curios. As zice c mai nti au murit din pricina unei emoii puternice si c apoi au intervenit hemoragiile stomacale si intestinale, la fel de mortale. Omul n halat alb si puse la loc nsemnrile si i ntinse mna. nc o ntrebare, doctore. Dumneavoastr de ce v temei n mod deosebit? Medicul oft. Oh, eu unul... am vzut attea. Acum, m tem c nu m mai impresioneaz nimic. Comisarul Mlis si lu rmas-bun si prsi Morga mestecnd chewing-gum si simindu-se mai perplex chiar dect atunci cnd intrase. Stia c de-acum nainte o s aib de furc.

26. ENCICLOPEDIE IZBND: Furnicile sunt, dintre toi reprezentanii planetei Terra, cele care au izbndit cel mai bine. Ele ocup un numr record de nise ecologice. Se pot gsi furnici n stepele desertice de la marginile cercului polar ca si n junglele ecuatoriale sau n pdurile europene, n muni, prpstii, pe plajele oceanelor, mprejurul vulcanilor si chiar n interiorul locuinelor omenesti. Un exemplu de adaptare extrem este urmtorul: pentru a rezista la cldura desertului saharian, ce poate atinge 60C, furnica din specia Cataglyphis a pus la punct niste tehnici de supravieuire unice. Ea opie utiliznd doar dou labe din sase, ca s nu se ard pe solul ncins si si ine rsuflarea ca s nu-si piard umiditatea si s nu se deshidrateze. Nu exist un kilometru de pmnt lipsit de furnici. Furnica este fiina care a construit cele mai multe orase si sate de pe suprafaa globului. Furnica a stiut s se adapteze tuturor pericolelor si condiiilor climaterice: ploaie, cldur, secet, frig, umezeal, vnt. Cercetri recente au demonstrat c o treime din biomasa animal si din pdurea amazonian este format din furnici si termite. Si aceasta, n proporie de opt furnici la o termit. EDMOND WELLS, Enciclopedia cunoasterii relative si absolute, volumul II

27. RENTLNIRI REGALE Portresele cu capete aplatizate se dau n lturi pentru a le deschide calea. Cele dou furnici nainteaz acum una lng alta, prin coridoarele de lemn ale Orasului interzis: 103 683, soldatul care a participat cu peste un an n urm la asaltul final mpotriva Bel-o-kan-ului si regina sa care de atunci ncoace nu i-a mai dat nici un semn de via. S fi uitat oare complicitatea lor de odinioar? Ptrund amndou n loja regal. Chli-pou-ni a reamenajat slasul mamei sale tapetndu-L cu o frumoas catifea provenit din partea interioar a cojilor de castane. n mijlocul slii, constituind o priveliste uluitoare, se afl corpul eviscerat si translucid al lui Belo-kiu-kiuni, propria lor mam! Fr ndoial c e pentru ntia dat n analele myrmicine cnd o regin trieste n permanen alturi de cadavrul conservat al propriei sale zmislitoare, mpotriva creia intrase odinioar n rzboi si pe care o nvinsese. Chli-pou-ni si 103 683 se instaleaz chiar n centrul ncperii de o form oval desvrsit, si si apropie n sfrsit antenele. ntlnirea noastr nu este ntmpltoare, afirm suverana, mrturisind c o cuta de mult vreme pe lupttoarea ei de elit. Are nevoie de ea, dat fiind c intenioneaz s lanseze o vast cruciad mpotriva Degetelor, pentru a le distruge toate cuiburile construite dincolo de marginea oriental a lumii, iar 103 683 este cea mai indicat pentru a conduce armata furnicilor roscate nspre inutul Degetelor.

Rebelele spuseser adevrul. Chli-pou-ni chiar are de gnd s declanseze un rzboi pe scar larg mpotriva Degetelor. 103 683. ezit. Desigur c arde de dorina de-a porni din nou spre Orient. Dar acum exist si frica teribil cuibrit n trupul ei, care amenin n fiece clip s ias la iveal: frica de Degete. Pe durata ntregii hibernri care a urmat aventurii sale, 103 683 nu a visat dect Degete: niste mingi uriase de culoare roz, devornd orasele ca pe niste przi nensemnate! 103 683 cunoscuse niste treziri dificile, cu antenele umede si moi. Ce se ntmpl? ntreb regina. Mi-e fric de Degetele care triesc dincolo de marginea oriental a lumii. Ce este frica? Este dorina de-a nu te pomeni n niste situaii pe care nu le poi controla. Chli-pou-ni i relateaz atunci cum, citind feromonii Mamei, a dat peste unul care pomenea si el termenul de "fric". Feromonul respectiv susine c atunci cnd niste indivizi sunt incapabili s se neleag, nseamn c le este "fric" unora de ceilali. Si, conform prerii lui Belo-kiu-kiuni, cnd frica de cellalt va fi nvins, multe lucruri considerate imposibile vor deveni perfect realizabile. 103 683 recunoaste genul de aforism drag inimii fostei regine. Cu o miscare usoar a antenei drepte, Chli-pou-ni ntreab dac frica ar putea s-o fac pe lupttoare incapabil de-a conduce cruciada. Nu. Curiozitatea e mai puternic dect frica. Chli-pou-ni se linisteste. Dac ar fi lipsit de experiena complicei sale de odinioar, cruciada ar porni cu stngul. Ci soldai ar fi necesari, dup prerea ta, pentru a ucide toate Degetele de pe Pmnt? Vrei s ucid toate Degetele de pe Pmnt? Da. Evident. Chli-pou-ni o vrea. Degetele trebuie exterminate, eradicate de pe lume, ca niste stupizi parazii uriasi ce sunt. Regina se enerveaz, ndoindu-si si desfcndu-si antenele, si insist: Degetele sunt un pericol, nu numai pentru furnici, ci pentru toate animalele, vegetalele si mineralele. Stie asta, o simte. Este convins de justeea cauzei sale. 103 683 i transmite c se va conforma si face un calcul rapid. Pentru a veni de hac unui singur Deget, e nevoie de cel puin cinci milioane de soldai bine antrenai. Iar pe Pmnt exist - e ferm convins de acest lucru cel puin... cel puin patru turme, deci vreo douzeci de Degete! O sut de milioane de soldai abia dac vor ajunge. 103 683 vede din nou cu ochii minii imensa fsie neagr unde nu creste nimic si pe toate exploratoarele fcute una cu pmntul dintr-o singur lovitur, ntr-un vacarm de vibraii si n nori de hidrocarburi. Marginea oriental a lumii nseamn si asta. Regina Chli-pou-ni las s pluteasc un interval de tcere, fcnd civa pasi prin loja nupial si pipind cu vrful mandibulei niste spice de gru. ntorcndu-se, n sfrsit, cu antenele plecate, ea afirm c a discutat cu numeroase furnici pentru a le convinge de necesitatea acestei cruciade. n ce o priveste, nu dispune de nici o autoritate politic. Ea emite doar niste sugestii, iar comunitatea decide. De altfel, nu toate surorile si fiicele sale i mprtsesc punctul de vedere, deoarece se tem de o reluare a rzboaielor cu furnicile pitice si cu termitele, si nu vor ca aceast cruciad s lase Federaia fr aprare. Chli-pou-ni a vorbit cu numeroase concetene instigatoare, care se pricep s conving lumea. Acestea au fcut eforturi considerabile, si regina de asemenea, nct mpreun au izbutit s ajung la o cifr de optzeci de mii. Optzeci de mii de legiuni? Nu, optzeci de mii de soldai. n ce o priveste, Chli-pou-ni este convins c acest efectiv va fi suficient. Dac 103 683 l consider, totusi, derizoriu, regina consimte s depun noi eforturi de stimulare suplimentar, astfel nct s fac rost de o sut-dou de lupttoare n plus. Dar acesta este numrul maxim pe care l poate obine! 103 683 reflecteaz. Regina pur si simplu nu-si d seama de amploarea campaniei! Optzeci de mii de soldai pentru a nfrunta toate Degetele de pe Pmnt! E o prostie! Dar curiozitatea ei nestins nu-i d pace. Cum ar putea pierde un asemenea prilej? Asa nct se strduieste s-si fac curaj. La urma urmei, cu optzeci de mii de soldai va avea la dispoziie o trup considerabil. Nu e nevoie dect de puin ndrzneal. Nu va izbuti, desigur, s ucid toate Degetele, n schimb va sti mult mai bine cine sunt ele si cum funcioneaz. Asa nct se arat de acord cu cifra de optzeci de mii de soldai. 103 683 ar vrea, totusi, s mai pun dou ntrebri. De ce aceast cruciad? Si de ce toat aceast ostilitate la adresa Degetelor, de vreme ce Belo-kiu-kiuni le acorda atta stim? Regina se ndrept nspre un coridor ce porneste din fundul slii.

Vino. Te duc s vizitezi Biblioteca chimic.

28. LAETITIA APROAPE CA APARE ncperea era plin de glgie si de fum, aglomerat cu mese, scaune si automate de cafea. Claviaturile masinilor de scris cneau, epavele umane lungite pe cteva bnci bodogneau, niste indivizi agai de gratiile celulelor n care se aflau declarau sus si tare c poliistilor nu o s le mearg chiar asa usor si ca voiau s telefoneze avocailor lor. Pe un panou erau afisate niste figuri patibulare, fiecare nsoit de cifra recompensei acordate pentru capturarea sa. Tariful varia ntre o mie si cinci mii de frnei. Sume destul de modeste, dac se lua n considerare faptul c un om are n organismul su produse organice (rinichi, inim, hormoni, vase sanguine, lichide diverse) a cror valoare comercial cumulat s-ar situa mai degrab n jurul a saptezeci si cinci de mii de franci. Cnd Laetitia Wells si fcu apariia n comisariat, mai multe perechi de ochi se nlar brusc spre ea. Oriunde ar fi intrat, producea acelasi efect. Biroul comisarului Mlis, v rog? Un subofier n uniform ceru s-i examineze convocarea nainte de a o ndruma: Pe acolo, n fund, nainte de toalete. Mulumesc. De cum o zri n prag, comisarul simi o neptur n inim. l caut pe comisarul Mlis, spuse ea. Eu sunt Cu un gest, o invit s ia loc. Nu reusea s-si vin n fire. Niciodat, dar absolut niciodat de cnd se stia, nu mai vzuse vreo fat att de frumoas. Nici una din cuceririle sale, recente sau trecute, nu se putea compara cu ea nici mcar pe departe. Ceea ce frapa n primul rnd erau ochii ei de culoare mov. Veneau apoi la rnd chipul de madon, corpul zvelt si parfumul pe care l rspndea. Bergamot, vetiver, mandarina, lemn de santal, totul pus n valoare de o prere de mosc de muflon din Pirinei asa ar fi sunat analiza unui chimist. Dar n ce-l privea pe Jacques Mlis, el nu putea dect s-l adulmece cu delectare. Se ls cucerit de sunetul glasului ei nainte de-a putea nelege cuvintele pe care le rostea. Ce spusese oare? Fcu un efort ca s-si vin n fire. Attea informaii vizuale, olfactive si auditive i suprasaturau creierul! V mulumesc c ai venit, bigui el n sfrsit. Dimpotriv, eu v sunt recunosctoare c ai acceptat interviul, dumneavoastr, care suntei att de greu de abordat. Nu, nu, v datorez mult. Mi-ai deschis ochii asupra cazului acestuia. Era de datoria mea s v primesc. Perfect. Asta arat c avei caracter. Pot s v nregistrez? Cum dorii. ncepu s vorbeasc, schimbnd cu ea cuvinte anodine, dar se simea hipnotizat de chipul alb al tinerei femei, de prul ei foarte negru, tuns la Louise Brooks, cu un breton compact, de ochii ei prelungi de culoare mov, care se ntindeau deasupra pomeilor nali. si rujase cu un roz discret buzele crnoase. Taiorul purpuriu de pe ea purta desigur marca unui croitor de lux. Bijuteriile si ntreaga ei inut denotau rafinament, si bun gust. Pot s fumez? El ddu din cap c da si i ntinse o scrumier, n timp ce ea scoase un portigaret mic si cizelat. Aprinse igara si ddu drumul unui vltuc albstrui cu izuri opiacee. Apoi scoase un carnet din poset si se apuc s-l interogheze: Am aflat c pn la urm ai solicitat o autopsie. Asa e? El confirm. Ce rezultate a dat? Fric plus otrav. Ceea ce nseamn c, ntr-un fel, amndoi am avut dreptate. n ce m priveste, cred c autopsiile nu constituie un panaceu. Nu pot s ne dezvluie totul. Analiza sngelui a indicat vreo urm de otrav? Nu. Dar asta poate s nu nsemne nimic, deoarece exist otrvuri care nu las urme. Ai descoperit indicii la locul crimei? Nici una. Urme de efracie?

Nici cea mai mic. Avei vreo idee asupra mobilului? Asa cum am mai declarat n depesa ageniei, Sbastien Salta pierduse muli bani la joc. Care este convingerea dumneavoastr personal asupra acestui caz? Comisarul oft. Nu mai am nici una... Dar as putea s v ntreb, la rndul meu, ceva? Se pare c ai fcut investigaii pe la psihiatri. Citi surprindere n irisii mov. Bravo, suntei bine informat! Asta mi-e meseria. Ai aflat ce anume ar putea speria att de ru trei oameni, nct s-i omoare pe loc? Ea sttu la ndoial. Sunt ziarist. Meseria mea e de-a culege informaii de la poliie, nu de-a i le oferi. Bine, s zicem c e vorba de un simplu schimb, dar se-nelege c nu suntei obligat s fii de acord. Ea si ncrucis picioarele fine, mbrcate n ciorapi de mtase. Dumneavoastr de ce v temei, comisare? (l fix cu privirea de jos n sus, n timp ce se apleca pentru a-si scutura scrumul igrii). Nu, nu-mi rspundei. E ceva prea intim. ntrebarea mea era aproape indecent. Frica este un sentiment att de complex. Ea a fost prima emoie a omului cavernelor. E ceva strvechi si foarte puternic frica asta. si are rdcinile n imaginaie, astfel nct nu o putem controla. Trase adnc cteva fumuri din igar nainte de-a o stinge. Apoi nl capul si-i zmbi. Comisare, cred c ne aflm n faa unei enigme demne de perspicacitatea noastr. Am scris articolul acela pentru c m temeam s n-o lsai s v scape. Ca s n-o pierdei, mai bine zis. (si opri magnetofonul. ) Comisare, nu mi-ai spus nimic pe care sa nu-l fi stiut deja. Eu, n schimb, o s v spun ceva ce nu stii. Deja se ridicase de pe scaun, pregtindu-se s plece. Aceast afacere Salta este cu. mult mai interesant dect v putei nchipui si, foarte curnd, ea va ncepe s fac valuri. Auzind-o, el tresri: Ce anume stii? De unde? Asa-mi spune degetul meu cel mic... fcu ea, ntinzndu-si buzele fermectoare ntr-un zmbet misterios si ngustndu-si ochii mov. Dup care, cu supleea unei feline, se fcu nevzut.

29. CUTAREA FOCULUI 103 683 nu mai fusese niciodat la Biblioteca chimic. Locul este ntr-adevr impresionant. Ct vezi cu ochii se nsiruie ou umplute cu lichide vii si toate conin mrturii, descrieri, idei unice. n timp ce nainteaz printre sirurile de arcade, Chli-pou-ni i povesteste. Cnd a luat n stpnire Orasul interzis din Bel-o-kan, a descoperit c mama Belo-kiu-kiuni comunica cu Degetele subterane. Mama era de-a dreptul fascinat de Degete si credea c acestea constituiau o ntreag civilizaie aparte. Le hrnea, iar ele o nvau n schimb lucruri ciudate. Cum era roata, de exemplu. Pentru regina Belo-kiu-kiuni, Degetele erau niste animale benefice. Ct de mult se nsela! Chli-pou-ni avea de-acum dovada. Toate mrturiile concord: Degetele sunt cele ce au dat foc Bel-o-kan-ului, omornd-o astfel pe Belo-kiu-kiuni, singura regin care voia s le neleag. Tristul adevr este c civilizaia lor e bazat pe... foc. Acesta e motivul pentru care Chli-pou-ni n-a mai vrut s dialogheze cu ele si nici s le mai hrneasc, nchiznd pasajul din planseul de granit. Si tot din aceast pricin ine s le elimine de pe faa Pmntului. Rapoarte tot mai numeroase, venite din partea diverselor expediii, subliniaz aceeasi informaie: Degetele aprind focuri, se joac cu focul, fabric obiecte cu ajutorul focului. Furnicile nu trebuie s le mai permit acestor fiine nesbuite s continue. Ar nsemna s se ndrepte direct spre apocalips. Prpdul suferit de Bel-o-kan a dovedit-o din plin. Focul!... 103 683 schieaz un gest de dezgust. Acum nelege mai bine obsesia lui Chli-pou-ni. Orice furnic stie ce este focul. Odinioar au descoperit si ele acest element, n acelasi fel ca si oamenii: din ntmplare. Trsnetul lovise un tufis si o rmuric aprins czuse n iarb. O furnic s-a apropiat de ea, vrnd s vad mai bine bucata aceasta de soare care nnegrea totul n jurul ei. Furnicile ncearc totdeauna s aduc n cuibul lor orice lucru insolit. Acea prim tentativ s-a

soldat cu un esec. ncercrile urmtoare au esuat si ele. Cu regularitate, flacra se stingea n cursul drumului. Apoi, lund mereu alte rmurele tot mai lungi, o cercetas a izbutit s aduc una pn la marginea furnicarului ei, demonstrnd astfel c transportarea bucilor de soare este posibil. Surorile sale au ridicat-o n slvi. Ce minunie era focul! Aducea energie, lumin, cldur. Si ce culori frumoase avea! Rosu, galben, alb si chiar si albastru. Acestea se ntmplaser nu prea demult, abia cu vreo cincizeci de milioane de ani n urm. n lumea insectelor sociale, amintirea era nc vie. Problema era c flacra nu dura niciodat prea mult, astfel c trebuia s astepte ca trsnetul s loveasc din nou, si din pcate el era nsoit adesea de o ploaie care stingea focul. Pentru a-si proteja mai bine comoara incandescent, o furnic a avut atunci ideea s o introduc n orasul ei, construit din rmurele. Dezastruoas iniiativ! Focul a durat desigur mai mult, incendiind ns imediat bolile de crengue si provocnd moartea a mii de ou, de lucrtoare si soldai. Inovatoarea nu a fost deloc felicitat. n realitate ns cercetarea focului se afla abia la primii pasi. Asa sunt furnicile: ncep totdeauna prin a aplica cea mai proast soluie nainte de-a ajunge s o descopere, prin ameliorri succesive, pe cea mai bun. Furnicile au studiat vreme ndelungat subiectul. Chli-pou-ni elibereaz dintr-un ovoid feromonul mnezic n care sunt consemnate cercetrile lor. Iniial, s-a observat c focul este ct se poate de contagios. Era suficient s te apropii de el ca s te aprinzi la rndul tu. n acelasi timp, paradoxal, el era foarte fragil. Simpla btaie din aripi a unui fluture era de-ajuns ca s-l sting, nemailsnd n urm dect un fum negru ce se mistuia n aer. n ce le priveste pe furnici, dac voiau s sting un foc, cel mai simplu era s proiecteze peste el acid formic cu o concentraie redus. Experimentatoarele care au lansat peste focuri acid prea puternic au fost transformate n arunctoare de flcri, apoi n tore vii. Mai trziu, acum vreo sapte sute cincizeci de mii de ani, furnicile au descoperit, iarsi din ntmplare, ncercnd totul si orice (ceea ce constituie metoda lor stiinific), c focul putea fi "construit" fr a trebui s se mai astepte trsnetul. Frecnd dou frunze foarte uscate, o lucrtoare constatase c produc fum, si c apoi se aprind. Experiena a fost reprodus si studiat. Acum, furnicile puteau s aprind focul cnd voiau. Frumoasei descoperiri i-a urmat o perioad de euforie. Fiecare cuib i gsea, aproape zilnic, noi ntrebuinri. Focul distrugea copacii care ncurcau prea mult, frmia materialele cele mai tari, stimula energiile la iesirea din hibernare, vindeca anumite boli si nfrumusea n general culorile lucrurilor. Entuziasmul a nceput s scad atunci cnd, n mod inevitabil, si-au fcut apariia utilizrile militare ale focului. Patru furnici narmate cu o rmuric lung, aprins, erau de-acum capabile s nimiceasc un oras inamic de un milion de indivizi n mai puin de jumtate de or! Au mai avut loc si cteva incendii n pdure. Furnicile controlau prost efectul contagios al flcrii. O dat ce ncepea s ard ceva, o simpl adiere era de-ajuns ca s ae flacra si, cu jetul lor de acid slab concentrat, furnicile-pompier nu mai puteau face mare lucru pentru a stpni incendiul. Dac un tufis se aprindea, focul nu ntrzia s se transmit de la un copac la altul, si ntr-o singur zi se puteau preface n scrum nu trei sute de mii de indivizi, ci treizeci de mii de furnicare. Flagelul decima totul: copacii cei mai nali, animalele cele mai mari, pn si psrile. Astfel nct dup frenezia iniial a urmat o repulsie total si unanim. Bucuria din primele zile era acum departe! Focul se dovedea prea periculos. Toate insectele sociale s-au pus de acord pentru a-l condamna, declarndu-l tabu. Nimeni nu mai avea voie s se apropie de foc. Dac trsnetul lovea vreun copac, trebuia s te ndeprtezi. Dac niste rmurele uscate ncepeau s se aprind, era de datoria fiecruia s se strduiasc sa le sting. Instruciunile au ajuns peste mri si ri. Toate furnicile de pe planet si toate insectele au stiut curnd c trebuie s fug de foc si mai ales c nu trebuie n nici un caz s-l produc. Doar vreo cteva specii de musculie si de fluturi continuau s se npusteasc n flcri. Dar asta li se ntmpla deoarece lumina avea asupra lor efectul unui drog. Ceilali au aplicat ntocmai consemnele. Dac un cuib sau un individ ncerca s foloseasc focul pentru rzboi, toate speciile, mici sau mari, se uneau pe loc pentru a-l zdrobi. Chli-pou-ni nchise la loc feromonul mnezic. Degetele au utilizat arma interzis si o mai utilizeaz si acum n tot ce ntreprind. Civilizaia Degetelor este o civilizaie a focului. Suntem obligai, asadar, s-o distrugem nainte ca ele s dea foc ntregii pduri. Regina rspndeste un miros de convingere desvrsit.

103 683 e perplex. Dup prerea lui Chli-pou-ni nssi, Degetele constituie un fenomen secundar, nefiind dect niste locatari temporari ai suprafeei Pmntului. Si niste locatari efemeri, desigur. Ele nu se afl aici dect de vreo trei milioane de ani si fr ndoial c n-o s mai rmn mult vreme. 103 683 si spal antenele. n mod normal, furnicile las celelalte specii s se succead pe scoara terestr, vieuind si stingndu-se, fr s se preocupe de ele. Asa nct, ce rost are cruciada aceasta? Chli-pou-ni insist: Sunt prea periculosi. Nu putem astepta s dispar de la sine. 103 683 observ: Se pare. c exist niste Degete care triesc sub Oras. Dac Chli-pou-ni vrea s atace Degetele, de ce nu ncepe cu ele? Regina se mir aflnd c 103 683 este la curent cu secretul. Apoi i d explicaii. Degetele de acolo jos, din subteran, nu reprezint o ameninare. Ele nu pot s ias din lcasul lor: sunt blocate acolo. E suficient s le lase s moar de foame si problema se rezolv de la sine. Poate c deja, n clipa de fa, nu mai sunt dect niste cadavre. Ar fi pcat. Regina si nl antenele. De ce? i plac Degetele? Cltoria ta la captul lumii i-a permis s comunici cu ele? Lupttoarea o nfrunt. Nu. Dar ar fi pcat pentru zoologie, deoarece noi ignorm totul despre moravurile si morfologia acestor animale uriase. Si ar fi pcat pentru cruciad, deoarece vom pleca spre captul lumii f r s stim aproape nimic despre adversarii nostri. Regina e tulburat. 103 683 profit de avantajul obinut. Si dac ne gndim bine, ce chilipir ar fi! Dispunem de un cuib de Degete la domiciliu, aflat n ntregime la dispoziia noastr. Asa c de ce nu am profita? Chili-pou-ni nu se gndise la asta. 103 683 are dreptate. E adevrat, Degetele acelea sunt prizoniere, exact ca acarienii pe care i studiaz n sala de zoologie. Blocai n cochilia lor de nuc, acarienii sunt un vivariu al infinitului mic. Captivi n caverna lor, Degetele reprezint unul al infinitului mare... Pre de o clip, regina e tentat s-i dea ascultare lupttoarei si s-si administreze cu rceal stiinific "Degetria", salvnd ultimele Degete, n caz c au mai rmas cteva n via, si chiar s rennoade eventual dialogul cu ele. n scop exclusiv stiinific, desigur. Si de ce nu le-ar domestici? Transformndu-le eventual n uriase animale de povar? Fr ndoial c va reusi s le obin supunerea n schimbul hranei. Deodat ns survine imprevizibilul. Ivit de niciunde, o furnic-kamikaze se repede la Chli-pou-ni, cu intenia de-a o decapita. 103 683 o recunoaste pe criminal ca fiind una dintre rebelele de lng staulele cu scarabei. Npustindu-se, 103 683 o doboar cu o lovitur de mandibul-sabie, nainte de-a fi apucat s-si duc pn la capt atentatul. n tot acest timp, regina a rmas impasibil. Iat de ce sunt n stare Degetele! Le-au transformat pe furnicile cu miros de stnc n niste fanatice gata s-si ucid propria suveran. Vezi, 103 683, c nu trebuie s le vorbim. Degetele nu sunt niste animale la fel ca celelalte. Sunt prea periculoase. Chiar si cuvintele lor pot s ne ucid. Chli-pou-ni precizeaz c este la curent cu existena unei miscri rebele, ai crei membri continu s converseze cu Degetele care agonizeaz sub planseu. De altfel, si ea se foloseste de ocazie ca s le studieze. Niste spioane devotate s-au infiltrat n miscarea rebel si o informeaz n permanen despre tot ce se emite dinspre Degetrie. Chli-pou-ni stie c 103 683 a intrat n contact cu rebelele si consider c e foarte bine asa. n acest fel, lupttoarea va putea s-si aduc la rndul su contribuia. ntins pe jos, rebela asasin si adun ultimele puteri pentru a emite un mesaj: Degetele sunt zeii nostri. Si apoi, nimic. Murise. Regina adulmec trupul. Ce nseamn cuvntul "zei"? 103 683 se ntreab acelasi lucru. Regina msoar n lung si-n lat loja regal, repetnd ntruna c este din ce n ce mai urgent ca Degetele s fie ucise. Toate. S fie exterminate. Pentru a realiza aceast sarcin capital, ea se bizuie pe lupttoarea ei cea experimentat. Foarte bine. 103 683 are nevoie de dou zile pentru a-si aduna trupele. Si dup aceea nainte! Moarte tuturor Degetelor de pe lume!

30. MESAJ DIVIN Sporii-v ofrandele. Riscai-v vieile, sacrificai-v. Degetele sunt mai importante dect regina sau incubatoarele. Nu uitai niciodat c Degetele sunt atotputernice si atotstiutoare. Degetele pot face orice fiindc Degetele sunt zei. Degetele pol face orice fiindc Degetele suni mari. Degetele pot face orice fiindc Degetele sunt puternice. Acesta este adevrul! Autorul mesajului se grbi s plece de lng masin nainte ca ceilali s-l descopere.

31. A DOUA LOVITURA Carolinei Nogard nu-i plceau mesele de familie si astepta nerbdtoare ca cea de acum s se termine, ca s se poat apuca din nou, n liniste, de "opera" ei. n jurul ei, toi gesticulau, vorbeau tare, si treceau tvile, mestecau si discutau n contradictoriu probleme de care ei puin i psa. Ce cldur, spuse mama ei. La televizor, tipul de la meteo a anunat c sta nu e dect nceputul: Se pare c e din cauza polurii de la sfrsitul secolului al XX-lea, complet tatl ei. E din vina lui Papy. Pe vremea lui, n anii '90, toi poluau fr rusine. Ar trebui ca toat generaia lui s fie trt n faa tribunalului, cutez sora ei mai mic. Nu erau dect patru oameni la mas, dar ceilali trei erau de-ajuns pentru ca prezena lor s o deranjeze pe Caroline Nogard. Dup ce terminm masa mergem la cinema. Vii si tu, Caro? i propuse mama ei. Nu, mulumesc, mam! Am de lucru. La opt seara? Da. Si e ceva important. Treaba ta. Dac preferi s rmi singur ca s lucrezi la ore nepotrivite n loc s te distrezi mpreun cu noi, ai tot dreptul s-o faci... Nu mai putea de nerbdare cnd, n sfrsit, nchise usa n urma lor. Fugi repede s ia valiza, scoase din ea sfera de sticl plin cu granule si i vrs coninutul ntr-o cuv metalic pe care o puse la nclzit pe un bec Bunsen. Obinu astfel o past maronie, care degaj un suflu urmat succesiv de un fum cenusiu si de o flacr, iniial necat n fum, iar apoi, n sfrsit, frumoas si limpede. Procedeul era fr ndoial destul de arhaic, dar n faza aceasta nu exista altul. si examina satisfcut opera, cnd se auzi brusc soneria. n pragul usii sttea un brbat brbos, cu prul foarte roscat, aproape rosu. Maximilien MacHarious ddu ordinul "culcat" celor doi ogari mari pe care i inea n niste lese argintii si ntreb, nainte chiar de-a spune bun-ziua: E gata? Da, am terminat chiar acum ultimele operaii, dar tratrile principale au fost fcute n laborator. Perfect. N-au fost probleme? Nici cea mai mic. Nimeni nu stie nimic? Nimeni. Caroline vrs substana cald, care cptase o culoare ocru, ntr-o sticl cu perei grosi, pe care i-o ntinse. De-acum nainte, m ocup eu de toate. Dumneavoastr putei s v odihnii, spuse el. La revedere. Rmas din nou singur, Caroline Nogard se simi usurat de o povar imens. Acum, si spuse ea, nimic nu-i mai putea opri. Aveau s izbuteasc acolo unde atia alii esuaser. si lu din frigider o bere rece pe care o sorbi ncet. Apoi si scoase bluza de lucru si mbrc un capot roz. Pe una din mneci, observ o gaur mic de form ptrat. Nu era nevoie de prea mult timp ca s-o repare. Lu un ac si o a si se instal n faa televizorului.

Era ora "Capcanei de gndire". Caroline Nogard brans pe canalul respectiv. Doamna Ramirez era prezent, ca ntotdeauna, cu nfisarea ei de franuzoaic din clasa mijlocie si cu timiditatea aceea att de autentic pe care si-o trda de fiecare dat cnd enuna soluiile sau raionamentele prin care ajunsese la ele. Prezentatorul si fcea numrul obisnuit: Deci asa, nu i-ai dat de capt? Uitai-v bine la tabelul acesta si spunei-le telespectatoarelor si telespectatorilor nostri la ce anume v trimite cu gndul sirul de cifre de pe el. Ei bine, stii, problema este cu adevrat neobisnuit. E vorba de o progresie triunghiular ce porneste de la unitatea simpl pentru a se ndrepta spre ceva mult mai complex. Bravo, doamn Ramirez! Continuai n felul acesta si o s reusii. E cifra aceea, 1, la nceput. S-ar prea... s-ar prea c... Telespectatoarele si telespectatorii v ascult, doamn Ramirez! Iar publicul v ncurajeaz. Aplauze intense. Haidei, doamn Ramirez! Ce anume s-ar prea? C e un text sacru. Cifra 1 se divide pentru a da dou cifre, care dau la rndul lor patru cifre. E oarecum... Da? Ca preludiul unei nasteri. Oul original se divide la nceput n dou, apoi n patru, apoi devine si mai complex. Intuitiv, tabloul acesta m face s m gndesc la o nastere, la o fiin care apare, apoi se dezvolt. E destul de metafizic. Exact, doamn Ramirez, exact. Ce enigm superb v-am dat! Demn ntru totul de perspicacitatea dumneavoastr si de ovaiile publicului. Aplauze prelungi. Animatorul aliment suspense-ul. Si ce lege guverneaz aceast progresie? Care este mecanica acestei nasteri, doamn Ramirez? Candidata avu o mimic dezamgit. Nu-mi dau seama... , mi utilizez jokerul. Un murmur de decepie strbtu sala. Era pentru ntia dat cnd doamna Ramirez rmnea n pan. Suntei absolut sigur, doamn Ramirez, c vrei s v pierdei unul din jokeri? N-am ncotro! Ce pcat, doamn Ramirez, dup ce-ai ajuns pn aici fr nici o greseal... Enigma aceasta este destul de special. Merit s zbovesti asupra ei... Joker, deci, ca s m putei ajuta. Bine. V ddusem prima fraz: "Cu ct esti mai inteligent, cu att ai mai puine sanse s gsesti soluia." A doua este: "Trebuie s uii tot ce stiai." Candidata i-l privi cu un aer dezamgit. Si ce nseamn asta? Ah! Asta dumneavoastr trebuie s descoperii, doamn Ramirez. Ca s v ajut, o s v spun c este ca la o psihanaliz; trebuie s operai o ntoarcere n interiorul spiritului dumneavoastr. Simplificai. Facei un gol n locul tuturor mecanismelor logicii si ale gndirii preconcepute. Nu e usor. mi cerei s elimin gndirea cu ajutorul gndirii. Ah! De asta se si cheam emisiunea noastr "Capcan de... ... gndire"! relu sala n cor. Oamenii aplaudar fr s mai fie rugai. Doamna Ramirez oft, ncruntndu-se. ' Prezentatorul i veni n ajutor: Datorit jokerului, avei dreptul si la un rnd suplimentar de cifre pe tabel. Lu carioca si not: 1 11 21 1211 111221 312211 Apoi adug: 13112221 Camera se apropie de chipul consternat al doamnei Ramirez, ncadrndu-l. Femeia clipi din

ochi. Apoi mormi niste "unu", "doi", "trei", ca si cum ar fi fost vorba de reeta unei prjituri cu prune, din cantiti egale de unt, fin, zahr si ou, si la care trebuie s respeci ndeosebi proporiile lui "trei", dar s nu te zgrcesti cu "unu". E mai limpede acum, doamn Ramirez? Concentrat la maximum, doamna Ramirez nu rspunse dect printr-un mormit afirmativ care prea s nsemne "acum cred c o s descopr despre ce e vorba". Prezentatorul i respect meditaia. Sper c si dumneavoastr, dragi telespectatoare si telespectatori, v-ai notat cu atenie noul rnd de cifre. Asadar, pe mine, dac suntei de acord! Aplauze, urmate de genericul final, n care se amestecau sunete de trompet, tobe si strigte rzlee. Caroline Nogard stinse televizorul. I se prea c aude de undeva un zgomot slab. Termin de cusut ruptura pe care ncepuse s o repare; acum nu se mai vedea nici urm din gaura aceea minuscul. Puse la loc foarfecele si aa. La ureche i ajunse din nou un zgomot asemntor cu fosnetul unei hrtii. Prea s vin din baie. S fi fost un soarece? Imposibil! N-ar fi putut scoate un asemenea zgomot alergnd pe dalele de mozaic. Atunci... vreun sprgtor, sau chiar mai muli? Dar ce cutau n baie? Pentru orice eventualitate, se duse si lu din comod micul revolver de calibrul 6 mm pe care tatl ei l ascunsese acolo, inndu-l pentru astfel de situaii. Ca s-l surprind mai bine pe intrus, aprinse la loc televizorul, mrind volumul sunetului, si se ndrept tiptil spre baie. Un grup de rapers si zbiera revolta. "Casele voastre, prvliile voastre, totul, totul, o s ardem totul, totul, totul..." Caroline Nogard se lipi de us, innd revolverul cu ambele mini si strngndu-l bine, asa cum vzuse n foiletoanele americane. Apoi ddu brusc usa de perete. nuntru nu era nimeni, si, totusi, zgomotul venea de acolo, rsunnd tot mai tare n spatele perdelei de la dus. naint si o trase la o parte, cu un gest scurt. Mai nti se apropie, ncercnd s neleag mai bine ceea ce vedea. Apoi, ngrozit, scoase un urlet si goli ncrctorul pn la ultimul glon, fr nici un efect. Se ddu napoi, gfind, si nchise usa cu piciorul. Din fericire, cheia se afla pe partea dinafar. O rsuci de dou ori si rmase pe loc, asteptnd, n pragul unei crize de isterie. Doar n-avea s treac prin us! Si, totusi, trecu. Si chiar se ndrept direct spre ea. Scoase un geamt si, smulgndu-se din loc, fugi. nsfc niste bibelouri pe care le arunc ndrtul ei. Lovi cu picioarele si cu minile. Dar cum s-ar fi putut apra de un asemenea adversar?

32. MOTIV DE PERPLEXITATE 103 683 si spal capul cu peria de pe tibie. Lupttoarea a ajuns s nu mai stie pur si simplu ce s fac. Se teme de Degete, si... a primit misiunea s le omoare pe toate. ncepuse s cread n cauza rebelelor, si... a trebuit s-o trdeze. A atins marginea lumii mpreun cu douzeci de exploratori, si... acum, cnd i se ofer optzeci de mii, cifra i se pare cu totul derizorie. Ce o preocup ns mai presus de toate este miscarea rebel n sine. Crezuse c s-a mprietenit cu niste aventuriere dotate cu o brum de nelepciune, si acum se vede confruntat cu niste descreierate, gata oricnd s arunce un cuvnt care nu nseamn nimic: "zeii". Pn si felul n care se poart regina este ciudat: vorbeste mult prea mult pentru o furnic, si asta e anormal; vrea s ucid toate Degetele, dar nu le ia n seam pe cele care vieuiesc sub propriul ei oras; susine c viitorul aparine studierii speciilor strine, dar refuz s profite de Degetria pe care o are la dispoziie, ca s fac experiene pe cea mai exotic si mai deconcertant dintre toate. Chli-pou-ni nu i-a spus totul. Si nici rebelele. Ambele tabere se tem de ea sau ncearc s o manipuleze. Se simte jucria reginei sau a rebelelor, sau a amndurora deopotriv. Un lucru i se pare dintr-o dat limpede: nimic asemntor nu s-a mai ntmplat vreodat ntr-un furnicar de pe planeta aceasta. S-ar zice c n Bel-o-kan toat lumea si-a pierdut bunul-sim. Indivizii au tot felul de idei ciudate si sunt ncercai de diverse stri sufletesti pe scurt, sunt mai puin furnici ca pn acum. Se produc mutaii. Rebelele sunt niste mutante. Chli-pou-ni este si ea, la rndul ei, o mutant. Ct despre 103 683 nssi, nclinat s se

considere o entitate independent, nu se mai simte nici ea foarte normal. Ce se ntmpl oare cu Bel-o-kan? Incapabil s-si rspund, 103 683 vrea mai nti s neleag care sunt motivele comportrii rebelelor acestora care folosesc expresii att de bizare. Ce nseamn "zei"? 103 683 porneste spre staulele scarabeilor-rinoceri.

33. ENCICLOPEDIE CULTUL MORILOR: Primul element definitoriu al unei civilizaii gnditoare este "cultul morilor". Atta vreme ct oamenii si aruncau cadavrele o dat cu gunoaiele, ei nu erau dect niste animale. n ziua n care au nceput s le pun n pmnt sau s le ard, s-a produs ceva ireversibil. S ai grij de morii ti nseamn s concepi existena unei lumi "de dincolo", a unei lumi virtuale ce se suprapune lumii palpabile. S ai grij de morii ti nseamn s privesti viaa ca pe o simpl trecere de la o dimensiune la alta. De aici decurg toate comportamentele religioase. Primul cult al morilor este nregistrat n paleoliticul mijlociu, n urm cu saptezeci de mii de ani. Pe vremea aceea, anumite triburi s-au apucat s-si nhumeze cadavrele n niste gropi de 1,40 m/l m/0,30 m. Membrii tribului asezau lng defunct buci de carne, obiecte de silex si craniile animalelor pe care le vnase acesta n timpul vieii. Se pare c funeraliile erau nsoite de o mas luat n comun de ntregul trib. La furnici, ndeosebi n Indonezia, au fost reperate cteva specii care continu s-si hrneasc regina defunct cteva zile dup deces. Acest comportament este cu att mai surprinztor cu ct mirosul de acid oleic degajat de moart le semnaleaz fr putin de ndoial starea acesteia. EDMOND WELLS, Enciclopedia cunoasterii relative si absolute, volumul II

34. OMUL INVIZIBIL Comisarul Jacques Mlis sttea ngenuncheat lng cadavrul Carolinei Nogard. Pe chipul cu ochii dai peste cap era ntiprit aceeasi bine cunoscut expresie de groaz si de surpriz nfricosat. Se ntoarse spre inspectorul Cahuzacq. Evident, nici urm de amprente, mile, nu-i asa? Din pcate, nu. O lum din nou de la nceput: nici o urm, nici o arm, nici un semn de efracie, nici un indiciu. Aceeasi chestie! Comisarul si scoase pachetul de chewing-gum. Bineneles c usa era zvort, spuse el. Trei broaste nchise, dou deschise. S-ar prea c, n clipele dinaintea morii, se chinuia s manevreze una dintre ncuietorile usii blindate. Rmne de vzut dac voia s-o deschid sau s-o nchid, mormi Mlis. Se aplec, vrnd s examineze poziia minilor. ncerca s-o deschid! exclam el. Asasinul era nuntru, iar ea ncerca s fug... Tu ai ajuns aici primul, mile? Ca de obicei. Si erau muste aici? Muste? Da, muste. Drosophile, dac vrei! Treaba asta te preocupa si la Salta. De ce te intereseaz asa de mult? Sunt foarte importante mustele astea! Ele constituie niste informatoare excelente pentru un detectiv. Un profesor de-al meu susinea c rezolv toate cazurile fr s se bazeze dect pe examinarea mustelor. Inspectorul avu o expresie plin de scepticism. nc una din smecheriile acelea care se predau n noile scoli de poliie! Cahuzacq continua s se ncread n bunele metode de odinioar; cu toate acestea, binevoi s-i rspund. Mda, mi-am amintit de Salta si m-am uitat prin camer. Ferestrele au rmas nchise de data

asta si, dac au fost muste, nseamn c trebuie s fie tot aici. Dar de ce te legi de amnuntul sta? Mustele reprezint un element capital. Dac sunt pe-aici, nseamn c au avut pe unde s intre. C exist un orificiu, ceva. Dac nu exist muste, nseamn c apartamentul e nchis ermetic. Concentrndu-si privirile si scotocind toate ungherele, comisarul descoperi ntr-un trziu o musc ntr-un unghi al plafonului alb. Uit-te, mile! O vezi, acolo sus? Ca si cum s-ar fi simit deranjat de privirile celor doi, musca si lu zborul. Ne arat culoarul ei aerian! Observ cu atenie, mile! Micul interstiiu de deasupra ferestrei pe acolo trebuie s fi intrat. Musca zbur cteva clipe, apoi se ls pe un fotoliu. Pot s afirm cu certitudine c e o musc verde. Deci, din cea de-a doua cohort. Ce mai era si cu jargonul sta? Mlis explic: De cum moare un om, mustele se si reped la el. Dar nu orice fel de muste, si nu oricnd. Coregrafia este una si aceeasi. De regul, la nceput apar mustele albastre (calyphora), care fac parte din prima cohort. Ele ajung la faa locului n primele cinci minute dup deces. Le place sngele cald. Dac terenul li se pare propice, si depun oule n carnea cadavrului, apoi pleac de ndat ce el ncepe s miroas. Locul le este luat imediat de cea de-a doua cohort, a mustelor verzi (muscina). Astea prefer carnea usor fezandat. Gust din ea, si las oule, dup care cedeaz locul mustelor cenusii (sarcophaga), din cea de-a treia cohort, care apreciaz n mod deosebit carnea bine fermentat. n sfrsit, vin si mustele de camembert (piophila) si cele de slnin (ophira). Cinci rnduri de muste vin astfel, pe rnd, la cadavrele noastre. Fiecare se mulumeste cu partea ei, lsnd-o intact pe a altora. Suntem o nimica toat, oft inspectorul, cu un oarecare dezgust. Depinde pentru cine. Un singur cadavru ajunge pentru ospul mai multor sute de muste. Foarte bine. Dar ce legtur are asta cu ancheta noastr? Jacques Mlis se narma cu lupa lui luminoas si scrut urechile Carolinei Nogard. Vd c exist snge si ou de muste verzi nuntrul pavilionului. Foarte interesant. n mod normal, ar fi trebuit s gsim n egal msur larve de muste albastre. Deci, prima cohort nu a trecut pe aici. Asta reprezint deja o informaie a naibii de important! Inspectorul ncepea s neleag c observarea mustelor putea furniza niste date nemaipomenite. Si de ce nu au venit? Pentru c ceva sau cineva, asasinul probabil, a zbovit lng cadavru n primele cinci minute dup deces, iar mustele albastre nu au ndrznit s se apropie. Dup aceea, corpul a nceput s fermenteze si nu le-a mai interesat. Atunci au venit cele verzi; pe ele nu le-a mai deranjat nimic. Asadar, asasinul a ntrziat cinci minute, nu mai mult, apoi a plecat. mile Cahuzacq fu impresionat de atta logic. Mlis ns nu prea ntru totul satisfcut: se tot ntreba ce anume le-ar fi putut opri pe mustele albastre s se apropie. S-ar zice c avem de-a face eu Omul invizibil... Se opri brusc. Ca si Mlis, auzise un zgomot venind din baie. Se repezir amndoi ntr-acolo, trgnd n lturi perdelele de la dus. Nimic. Da, curat Omul invizibil. Parc l si simt n ncpere. Se nfior. Mlis si mesteca gnditor guma. n orice caz, e n stare s intre si s ias fr s deschid usi sau ferestre. Omul tu nu e numai- invizibil, ci si inconsistent! Se rsuci spre victima vitrificat, privindu-i chipul tetanizat de groaz. Si este totodat o sperietoare! Cu ce se ocupa Caroline Nogard asta? Ai ceva la dosar? Cahuzacq rsfoi niste hrtii din dosarul pe coperta cruia era scris numele defunctei. Nici un iubit. Nici un fel de ncurcturi. Nu avea dusmani care s-o urasc pn la a dori s-o omoare. Era chimist. Si ea? se mir Mlis. Unde? La CCG. Cei doi se privir uluii. CCG: Compania de Chimie General, ntreprinderea unde lucrase si Sbastien Salta! Deineau n sfrsit un numitor comun, care nu putea fi doar o coinciden. Aveau, n fine, o pist.

35. DUMNEZEU ESTE UN PARFUM DEOSEBIT Adulmecnd, 103 683 recunoaste cu usurin mirosurile ce-i permit s se ntoarc n sala clandestin a rebelelor. Am nevoie de o explicaie. Un grup de rebele o nconjoar. Ar putea s-o omoare, dar nu o fac. Ce nseamn "zei"? Din nou, furnica schioap si asum rolul de purttor de cuvnt. Ea recunoaste c furnicii-soldat nu i s-a spus totul, dar subliniaz c simplul fapt de a-i fi dezvluit existena unei miscri rebele pro-Degete constituie deja o enorm dovad de ncredere. O organizaie clandestin, hruit de grzile reginei, nu prea are obiceiul de-a acorda ncredere primului venit! Furnica schioap ncearc s arboreze o inut a antenelor care s exprime sinceritate. Ea afirm c actualmente, n Bel-o-kan se petrece ceva crucial pentru Orasul lor, ca si pentru toate celelalte si deopotriv pentru ntreaga specie. Succesul sau esecul miscrii rebele poate s determine cstigarea sau pierderea a mii de ani de evoluie de ctre toate furnicile de pe lume. n aceste condiii, viaa unui singur individ nu conteaz prea mult. Sacrificiul este necesar, mpreun cu respectarea cea mai strict a secretului. Aici, furnica schioap admite c 103 683 constituie un element esenial si si exprim regretul pentru c nu i-a dezvluit totul de la bun nceput. Acum ns are de gnd s-si repare greseala. Pine de solemnitate, cele dou furnici se ndreapt spre centrul ncperii, apropiindu-se una de cealalt, pentru a se consacra ceremoniei CA -. Comunicarea Absolut. Prin intermediul acesteia, o furnic vede, simte si nelege instantaneu tot ce se afl n minea interlocutorului. Relatarea nu mai este doar emis si recepionat: ea este trit n comun de ctre cele dou furnici. 103 683 si furnica schioap si ating reciproc toate cele unsprezece segmente ale fiecrei antene. Efectul este similar cu cel obinut prin contactul direct dintre unsprezece guri si unsprezece urechi, fcnd s nu mai existe dect o singur insect cu dou capete. Furnica schioap si ncepe istorisirea. Anul "trecut, cnd marele incendiu a devastat Bel-o-kan-ul si a omort-o pe regina Belo-kiu-kiuni, furnicile cu miros de stnc si pierduser raiunea de-a mai exista. Totodat, fuseser nevoite s nfrunte raziile masive ordonate de Chli-pou-ni, noua suveran, ceea ce le fcuse s devin rebele si s se ascund n vizuina n care se afl acum. Apoi, au redeschis pasajul din planseul de granit si le-au hrnit pe Degete, furnd mncare, dar, mai ales, au continuat s dialogheze cu reprezentantul lor, Doctorul Livingstone. La nceput, totul a mers de minune. Doctorul Livingstone emitea mesaje simple: "Ne e foame", sau "De ce refuza regina s ne vorbeasc?" Degetele erau inute la curent cu activitile rebelelor si le ddeau sfaturi n privina operaiunilor lor de comando prin care urmreau s fure mncare ct mai discret cu putin. Degetele au nevoie de cantiti de-a dreptul extravagante de hran si nu e ntotdeauna usor s le aprovizionezi fr s te fii observat! Toate acestea rmneau ntre limitele normalului. ntr-o bun zi ns, Degetele au emis un mesaj de o factur cu totul diferit. Alocuiunea aceea, cu un parfum ciudat, afirma ct se poate de convingtor c furnicile le subestimaser pe Degete; Degetele trecuser faptul respectiv sub tcere pn n clipa de fa, dar, n realitate, ele erau zeii furnicilor. Zei? Ce nseamn acest cuvnt? am ntrebat noi. Degetele ne-au explicat ce sunt zeii. Dup cte spuneau ele, sunt animalele care au ntemeiat lumea. Noi cu toii facem parte din "jocul" lor. O a treia furnic intervine, perturbnd Comunicarea Absolut, si enun cu fervoare: Zeii au inventat totul, ei sunt atotputernici si omniprezeni. Ei ne supravegheaz n permanen. Realitatea aceasta care ne nconjoar nu este dect o nscenare imaginat de zei pentru a ne pune la ncercare. Cnd plou, nseamn c zeii toarn ap. Cnd e cald, nseamn c zeii au sporit dogoarea din Soare. Cnd este frig, nseamn c au micsorat-o. Degetele sunt zei. Furnica schioap traduce uimitorul mesaj. Nimic n-ar exista pe lumea aceasta dac n-ar fi zeii Degete. Furnicile sunt creaturile lor. Ele nu fac dect s se zbat ntr-o lume artificial, pe care Degetele au nchipuit-o doar ca s se distreze. Iat ce a spus Doctorul Livingstone n ziua aceea. 103 683 este perplex. Cum se poate atunci ca niste Degete s moar de foame sub planseul Orasului? De ce sunt captivi sub pmnt? De ce-i permit unei furnici s porneasc o cruciad mpotriva lor?

Furnica schioap recunoaste c aseriunile Doctorului Livingstone comport unele lacune. Avantajul lor principal, n schimb, este c explic de ce exist furnicile si dezvluie motivul pentru care lumea este asa cum se vede. De unde venim, cine suntem, ncotro ne ndreptm? Conceptul de "zei" rspunde n sfrsit acestor ntrebri. Oricum, cert este c smna fusese aruncat. Acest prim discurs "deist" ncntase o man de rebele, tulburndu-le pe multe altele. Mesajele urmtoare fuseser ct se poate de obisnuite, fr nici o alt referire la "zei". Totul aproape c fusese uitat, cnd, la cteva zile dup aceea, senzaionala cuvntare "deist" rsunase si mai si din antenele Doctorului Livingstone. Ea pomenea din nou despre un univers controlat de ctre Degete, afirmnd c nimic nu-i ntmpltor si c tot ce se petrece pe lumea aceasta este observat si consemnat. Si c, de asemenea, cei ce nu-i respect pe "zei sau nu-i hrnesc vor fi pedepsii si fcui s sufere. 103 683 are antenele zbrlite de surpriz. Nu si-ar fi putut nchipui niciodat, cu toate c are o imaginaie cu mult deasupra mediei, conceptul att de fantastic al unor animale uriase care controleaz lumea si supravegheaz fiecare locuitor n parte. Totodat, ea si spune c Degetele au, din cte se vede, mult timp de pierdut. Cu toate acestea, continu s asculte mai departe relatarea furnicii schioape. Rebelele au neles destul de repede c Doctorul Livingstone inea dou categorii distincte de discursuri, astfel nct, atunci cnd vorbea despre zei, erau anunate furnicile "deiste", iar celelalte se retrgeau, si atunci cnd evoca subiecte "normale", "deistele" erau cele care plecau. n felul acesta, n snul comunitii rebele pro-Degete si-a fcut treptat apariia o delimitare ntre deiste si non-deiste, dar fr ca aceasta s antreneze instaurarea discordiei, chiar dac cele din urm considerau c primele dezvoltaser un comportament de-a dreptul iraional si strin de cultura furnicilor. 103 683 se debranseaz si si cur antenele, dup care ntreab: Care dintre voi sunt deiste? O furnic iese n fa. M numesc 23 si cred n existena zeilor atotputernici. Furnica schioap i sopteste lupttoarei c deistele repet ntruna tot felul de fraze-sablon pe care de regul nici nu le neleg, ceea ce nu pare s le deranjeze deloc, ba chiar dimpotriv. Cu ct sunt mai de neneles, cu att le place mai mult s le repete. n ce o priveste, 103 683 nu nelege cum de acest Doctor Livingstone poate s posede simultan dou personaliti total diferite. S-ar putea ca acesta s fie marele mister al Degetelor, rspunde furnica schioap: dualitatea. n cazul lor, lucrurile simple se nvecineaz cu cele complicate, la fel cum feromonii cotidieni se nvecineaz cu mesajele abstracte. Ea mai adaug c, pentru moment, deistele sunt minoritare, dar c grupul lor nu nceteaz s creasc. O furnic tnr se apropie n goan, ntinznd coconul de fluture pe care furnica-soldat l ngropase la intrarea n staul. E al tu, nu-i asa? 103 683 confirm si, ntinzndu-si antenele spre noua venit, o ntreb: Si tu? Ce esti? Deist sau non-deist? Furnica cea tnr si nclin capul, intimidat. Stie c cea care i se adreseaz este o furnic-soldat celebr si experimentat, astfel nct cntreste cu atenie efectul pe care l-ar putea avea spusele ei. Cu toate acestea, cuvintele snesc nestvilite din strfundurile celui mai de jos dintre cele trei creiere ale sale: M numesc 24. Cred n existena zeilor atotputernici.

36. ENCICLOPEDIE GNDIRE: Gndirea omeneasc poate orice. n anii cincizeci, un cargou-frigorifer englez, care transporta sticle de vin de Madeira de provenien portughez, si-a debarcat ncrctura ntr-un port scoian. Un marinar a intrat n camera frigorific pentru a verifica dac totul a fost livrat cum trebuie. Nestiind c acesta se afla acolo, un camarad a nchis usa pe dinafar. Captivul bate din toate puterile n perete, dar nu este auzit de nimeni, iar nava pleac napoi spre Portugalia. Prizonierul descoper c are la dispoziie suficient hran, dar stie c nu va putea supravieui

prea mult timp n mediul acela glacial. Totusi, el gseste puterea de-a lua o bucat de metal si de-a scrijeli pe perei, or cu or si zi de zi, descrierea calvarului pe care l tria, relatndu-si agonia cu o precizie stiinific: felul n care frigul l amoreste, f cnd s-i nghee nasul si degetele de la mini si picioare, care devin casante ca sticla, apoi relateaz c nepturile aerului ngheat se transform ntr-o arsur insuportabil si c, ncetul cu ncetul, corpul ntreg i nepeneste preschimbndu-se ntr-un bloc de ghea. Cnd vaporul arunc ancora la Lisabona, cpitanul, deschiznd compartimentul frigorific, l descoper pe marinarul mort si citeste pe perei jurnalul amnunit al suferinelor sate atroce. Si, totusi, nu acesta este aspectul cel mai stupefiant al ntmplrii. Cpitanul msoar temperatura din interiorul compartimentului, iar termometrul indic 19 grade Celsius: dat fiind c mrfurile fuseser descrcate, sistemul de refrigerare rmsese dezactivat pe durata drumului de ntoarcere. Omul murise numai pentru c fusese convins c i este frig, fiind victima exclusiv a propriei sale imaginaii. EDMOND WELLS, Enciclopedia cunoasterii relative si absolute, volumul II

37. MISIUNEA MERCUR As dori s-l vd pe Doctorul Livingstone. Dorina lui 103 683 nu poate fi ndeplinit. Cu antenele ntinse, grupul rebelelor o scruteaz insistent. Avem nevoie de tine pentru altceva. Furnica schioap i explic despre ce este vorba. n ajun, n vreme ce ea se afla la regin, un grup de rebele au cobort prin pasaj dedesubtul plafonului de granit, unde l-au ntlnit pe Doctorul Livingstone si l-au anunat despre cruciada mpotriva Degetelor. Era Doctorul Livingstone care tine cuvntrile deiste, sau cel care ine cuvntri nedeiste? se intereseaz 103 683. Nu, era cel non-deist, raional si concret, vorbind despre lucruri simple si directe, aflate la ndemna tuturor antenelor. n orice caz, Doctorul Livingstone si Degetele care se exprim prin intermediul lui nu s-au nspimntat aflnd c spre captul lumii urma s porneasc o misiune cu scopul de-a extermina toate Degetele. Din contr, au primit vestea ca pe una foarte bun, spunnd chiar c ea reprezint un prilej unic, care nu trebuie pierdut. Degetele au reflectat ndelung. Apoi Doctorul Livingstone le-a transmis furnicilor instruciunile referitoare la o misiune ce urma s le revin, numit "misiunea Mercur". Ea avea s fie strns legat de cruciada ndreptat spre Orient, pn la a face corp comun cu aceasta. Dat fiind c tu vei conduce trupele din Bel-o-kan, vei fi deopotriv cea mai indicat pentru a conduce aceast misiune Mercur. 103 683 ia cunostin de noua ei sarcin. Atenie! Msoar bine importana a ceea ce trebuie s faci. Misiunea Mercur poate schimba faa lumii ntregi.

38. DEDESUBT Crezi c o s poat ndeplini misiunea Mercur? Augusta Wells si ncheiase expunerea planului ctre furnici. Btrna si trecu mna deformat de reumatism peste frunte si suspin: D, Doamne, ca furnicua asta roscat s izbuteasc! Toi cei din jur o priveau n tcere. Unii zmbeau. Erau nevoii s aib ncredere n aceste furnici rebele: n-aveau ncotro. Nu cunosteau numele celei nsrcinate cu misiunea Mercur, dar se rugar cu toii ca nu cumva s fie ucis. Augusta Wells nchise ochii. Trecuse deja un an de cnd se aflau aici, dedesubt, la civa metri sub pmnt. Cu toate c era centenar, si amintea perfect totul. Totul ncepuse cnd fiul ei, Edmond, se instalase, dup moartea soiei sale, n casa cu numrul 3 de pe strada Sybarites, la doi pasi de pdurea Fontainebleau. Cnd murise, la rndul su, civa ani mai trziu, el i lsase o scrisoare nepotului su, Jonathan, care l mostenea. Era o scrisoare ciudat, care nu cuprindea dect o fraz: "S nu cobori niciodat n pivni. "

Privind n urm, Augusta Wells era aproape convins c interdicia respectiv fusese cea mai eficienta incitaie. La urma urmelor, Parmentier asigurase succesul cultivrii cartofilor, de care nimeni nu voia s aud, sdindu-i ntr-un teren ngrdit, nconjurat de pancarte pe care scria: "Intrarea interzis". Chiar din prima noapte, hoii sterpeleau preiosii tuberculi si, un secol mai trziu, cartofii prjii ajunseser o component major a alimentaiei mondiale. Jonathan Wells coborse deci n pivnia interzis si nu mai apruse niciodat. Soia lui, Lucie, se aventurase pe urmele sale, urmat de fiul ei Nicolas, apoi de pompierii aflai sub ordinele inspectorului Grard Galin, apoi de niste poliisti condusi de comisarul Alain Bilsheim si, n sfrsit, de ea nssi, Augusta Wells, nsoit de Jason Bragel si de profesorul Daniel Rosenfeld. n total, optsprezece persoane fuseser nghiite de nesfrsita scar n spiral. Cu toii nfruntaser hoardele de sobolani, dezlegaser enigma celor sase bee de chibrit care formeaz patru triunghiuri, trecuser prin nvodul care comprima trupul ca pentru o nastere, apoi urcaser si czuser prin trap. si dominaser fobiile infantile si capcanele aflate n subconstientul lor, mpreun cu epuizarea si spectrul morii. La captul lungului drum descoperiser templul subteran, construit n perioada Renasterii dedesubtul unei dale ntinse de granit, surplombat la rndul ei de un furnicar. Jonathan le artase laboratorul secret al lui Edmond Wells si le pusese sub ochi dovezile genialitii unchiului su, ndeosebi aparatul botezat "Piatra de la Rosetta", care permitea nelegerea limbajului olfactiv al furnicilor si comunicarea cu acestea. Din aparat iesea un tub legat de o sond mai exact, de o furnic din material plastic care servea drept microfon si megafon deopotriv. Aparatul acesta, numit "Doctorul Livingstone", era ambasadorul lor pe lng populaia furnicilor. Prin intermediul su, Edmond Wells dialogase cu regina Belo-kiu-kiuni; desi nu avuseser timp s discute prea mult, fusese suficient pentru a-si da seama de prpastia ce desprea marile lor civilizaii paralele, fcnd imposibil contactul pe scar larg. Jonathan preluase stafeta abandonat de unchiul su si antrenase ntreg grupul celorlali, contaminndu-i cu pasiunea lui. i plcea s spun c erau ca niste cosmonaui aflai ntr-o capsul spaial, care se strduiesc s comunice cu extraterestrii, afirmnd: "Noi facem aici ceva ce s-ar putea dovedi experiena cea mai fascinant a generaiei noastre. Dac nu vom ajunge s dialogm cu furnicile, nu vom reusi s-o facem cu nici o alt form de inteligen, terestr sau extraterestr." Avea nendoielnic dreptate. Dar la ce i foloseste s ai dreptate cnd e prea devreme? Comunitatea lor utopist nu a ntrziat s se dovedeasc imperfect. Dup ce abordaser probleme dintre cele mai subtile, se pomeniser blocai de niste probleme dintre cele mai triviale. Un pompier l-a apostrofat ntr-o bun zi pe Jonathan: Om fi noi ca niste cosmonaui n capsula lor, doar c ei ar fi avut grij s ia un numr egal de brbai si femei. Or, noi suntem cincisprezece brbai n floarea vrstei, si doar o singur femeie. De btrn si de plod nici n-are rost s vorbim! La care Jonathan Wells izbucnise: Nici la furnici nu exist dect o femel la cincisprezece masculi! Cu toii gsiser c e mai bine s rd ca de o glum. Nu stiau prea bine ce se ntmpla deasupra, n furnicar, cu excepia faptului c regina Belo-kiu-kiuni murise si c succesoarea nici nu voia s aud de ei. Mersese pn acolo nct le sistase si hrana. Lipsii fiind de posibilitatea de-a comunica si de mncare, experiena lor se transformase destul de repede ntr-un infern. Optsprezece oameni nfometai, izolai sub pmnt: o asemenea situaie nu era deloc usor de controlat. Comisarul Alain Bilsheim fusese cel care descoperise primul, ntr-o diminea, "lada cu daruri" goal. Se mulumiser de-atunci cu rezervele proprii, compuse n principal din ciupercile pe care nvaser s le cultive aici, sub pmnt. Cel puin nu duceau lips de ap proaspt, datorit izvorului subteran, si nici de aer, datorit conductelor de aerisire. Dar un asemenea regim, compus din aer, ap si ciuperci, era prea ascetic pentru a putea fi suportat mult vreme. Unul dintre poliisti sfrsise prin a-si pierde controlul. Cerea carne, niste carne de vit sau de oaie si suger s se trag la sori pentru a hotr care dintre ei s fie mncat de ctre ceilali. Si nu glumea deloc! Augusta Wells si amintea scena de parc s-ar fi petrecut ieri. Vreau s mnnc! vocifera poliistul. Dar nu mai avem nimic. Ba da! Ne avem pe noi! Suntem comestibili. Civa dintre noi, alesi la ntmplare, trebuie s se sacrifice pentru ca ceilali s supravieuiasc. Jonathan Wells se ridicase de la locul su.

Nu suntem animale. Doar animalele se mnnc ntre ele. Noi suntem oameni, nelegi, oameni! Nimeni nu te va obliga s te transformi n canibal, Jonathan. Noi o s-i respectm opiniile. Dar chiar dac tu nu vrei s mnnci carne de om, poi foarte bine s te lasi mncat. Si zicnd acestea, poliistul i fcu un semn dinainte stabilit unui coleg de-al su. Npustindu-se la el amndoi deodat, l nsfcar si vrur s-l loveasc n cap. Jonathan reusi s se elibereze, dnd cu pumnii. Nicolas Wells se bg la rndul su n lupt. ncierarea cpt n scurt timp amploare. Adversarii si partizanii canibalismului se mprir n dou tabere. Foarte curnd, toi cei aflai n subteran ajunser s se bat si sngele ncepu s curg. Unele lovituri erau date cu scopul clar de-a ucide. Pentru a-si atinge mai lesne elul, amatorii de carne omeneasc se narmaser cu cioburi de sticl, cuite si buci de lemn. Pn si Augusta, Lucie si micul Nicolas prea c au turbat; zgriau, loveau cu picioarele si izbeau cu pumnii. La un moment dat, bunica musc un antebra care tocmai trecea prin faa ei, la ndemna gurii, dar proteza i se rupse pe loc. Muschii omenesti sunt, totusi, destul de tari. Izolai la civa metri sub pmnt, captivii luptau cu nversunarea animalelor ncolite. nchidei optsprezece pisici ntr-o lad de un metru ptrat timp de o lun dac vrei s v facei o prere despre ferocitatea btliei ce se dezlnuise n acea zi n snul grupului utopistilor care intenionaser s contribuie la evoluia omenirii. Lipsii de ameninarea constituit n mod obisnuit de poliie, ca si de prezena oricror martori, oamenii si pierduser orice reinere. Unul dintre ei a fost ucis: un pompier, czut victim unei lovituri de cuit. Coplesii, captivii au ncetat de ndat s se mai bat si au rmas nemiscai, contemplnd dezastrul. Nimnui nu i-a trecut prin minte s-l mnnce pe defunct. nversunarea se potolise. Profesorul Daniel Rosenfeld puse capt controversei spunnd: Am deczut ru de tot! Omul cavernelor continu s zac n noi si nu este nevoie s rci prea adnc sub stratul nostru de politee ca s-l vezi reaprnd. Cinci mii de ani de civilizaie nu atrn prea greu. Oft. Cum si-ar mai rde de noi furnicile dac ne-ar vedea omorndu-ne pentru hran! Dar... ]ncepu un poliist. Taci din gur, vierme! tun profesorul. Nici una din insectele sociale, nici mcar librcile, n-ar ndrzni s se comporte asa cum am fcut noi. Si ne mai considerm nestematele Creaiei vai! lsai-m s rd! Grupul acesta al nostru, nsrcinat cu misiunea de a-l prefigura pe omul viitorului, se comport ca o hait de sobolani. Uitai-v la voi, s vedei ce ai fcut din omenia voastr. Nimeni nu spuse nimic. Privirile tuturor coborr din nou asupra cadavrului pompierului. Fr ca cineva s scoat vreun cuvnt, se apucar s-i sape un mormnt ntr-un col al templului. L-au ngropat apoi, psalmodiind o rugciune scurt. Violena nu putuse fi oprit dect de violena mpins la extrem. Uitar de foame si si linser pe-ndelete rnile. N-am nimic mpotriva unei lecii zdravene de filozofie, dar as vrea, totusi, s stiu cum o s facem ca s supravieuim, azvrli atunci inspectorul Grard Galin. Gndul de-a se mnca ntre ei era desigur degradant, dar ce altceva puteau face ca s triasc? Inspectorul suger: Si dac ne-am sinucide toi deodat? Am scpa n felul sta de toate suferinele si umilinele pe care ni le impune regina asta nou, Chli-pou-ni. Propunerea nu strni prea mult entuziasm. Galin ncepu s tune si s fulgere: Dar, pe toi dracii, de ce se poart furnicile cu atta rutate fa de noi? Suntem singurele fiine omenesti care binevoiesc s vorbeasc cu ele, si pe deasupra n limba lor, si uite cum ne mulumesc! Ne las s crpm! O, nu e de mirare, replic profesorul Rosenfeld. n Liban, pe vremea lurilor de ostatici, rpitorii i omorau cu predilecie pe cei ce vorbeau araba. Se temeau ca acestia s nu-i neleag. Poate c Chli-pou-ni se teme la rndul ei s nu fie neleas. Trebuie s gsim neaprat o cale de scpare, fr s fim nevoii s ne devorm si nici s ne sinucidem! exclam Jonathan. Chibzuir n tcere, att ct le permiteau stomacurile flmnde. Dup care Jason Brager interveni: Cred c stiu ce trebuie s facem... Augusta Wells si aminteste si surde. Stia, ntr-adevr.

AL DOILEA ARCAN: Zeii subterani

39. PREGTIRI Tu stii cum trebuie s procedezi? Furnica nu rspunde. Tu stii cum trebuie s procedezi ca s omori un Deget? precizeaz cealalt. N-am nici cea mai mic idee. Pretutindeni n Oras, grupuri de soldai se pregtesc pentru marea cruciad mpotriva Degetelor. Infanteristele si ascut mandibulele, n timp ce artileristele fac provizii de acid. Furnicile-infanterist rapide, care pot fi considerate drept cavalerie, si tund firele de pr de pe labe pentru a oferi ct mai puin rezisten aerului atunci cnd se vor npusti ca s mprstie moarte si distrugere. Nimeni nu vorbeste dect despre Degete, despre captul lumii si despre noile tehnici de lupt despre care se presupune c vor permite anihilarea acestor monstri, Evenimentul este privit ca o vntoare periculoas, dar ct se poate de incitant. O artilerist si face plinul cu acid cu o concentraie de 60%, att de coroziv nct extremitatea abdomenului i fumeg. Degetele n-or s reziste la asa ceva! afirm ea. Curndu-si antenele, o furnic-soldat vrstnic, ce susine c i-a venit cndva de hac unui sarpe, si d cu prerea: Cu siguran c Degetele nu sunt chiar att de feroce pe ct se spune. n realitate, nimeni nu stie prea bine ce s cread despre Degete. De altfel, dac Chli-pou-ni n-ar fi pornit cruciada, majoritatea belokanienelor ar fi continuat s cread c relatrile n privina lor nu sunt dect niste legende si c Degetele nici nu exist n realitate. Anumite furnici-soldai afirm c vor fi conduse de 103 683, exploratoarea care a fost la captul lumii, si trupele se bucur de prezena printre ele a unei persoane att de experimentate. Grupuri mici se ndreapt spre sala tigvelor, pentru a-si face plinul de energie zaharoas. Lupttoarele nu au nici cea mai mic idee despre momentul cnd va fi dat semnalul de plecare, dar toate sunt pregtite si rs-pregtite. Vrea zece lupttoare rebele se amestec discret cu mulimea narmata. Nu spun nimic, ci se mulumesc doar s capteze minuios feromonii care plutesc prin sli. Antenele le freamt necontenit.

40. ORASUL RPIT Feromon: Raport de expediie Originea: Soldat din casta vntoarelor asexuate, Tema: Accident grav Salivatoare: Cercetasa 230 Catastrofa s-a produs n zorii acestei zile. Cerul s-a ntunecat dintr-o dat. Degetele ncercuiau complet orasul federal Giou-li-kan. Legiunile de elit au iesit de ndat la lupt, mpreun cu grupele de artilerie grea. Nu s-a precupeit nici un efort. Dar totul a fost inutil. La puin timp dup apariia Degetelor, o structur gigantic, pia, a sfsiat pmntul si s-a nfipt chiar lng oras, despicnd slile, zdrobind oule si blocnd coridoarele. Structura plat a basculat apoi si a ridicat ntreg Orasul. Repet: a ridicat tot Orasul! Dintr-o dat! Totul s-a petrecut foarte repede. Am fost vrsate ntr-un soi de cochilie mare si transparent, rigid. Orasul nostru a fost dat peste cap. Slile nupiale au fost rvsite, iar rezervele de cereale, sparte. Oule s-au mprstiat care ncotro. Regina noastr a fost capturat si rnit. Nu-mi datorez salvarea dect faptului c am reusit s fac un sir de salturi nversunate, reusind s m arunc astfel la timp peste marginea marii cochilii transparente. Mirosul Degetelor mpuise totul.

41. EDMONDPOLIS Laetitia Wells ls jos furnicarul pe care tocmai l dezgropase din pdurea Fontainebleau, asezndu-i ntr-un acvariu de mari dimensiuni. Apoi si lipi faa de peretele de sticl cldu. Cele pe care le observa nu preau s o vad. Acest nou transport de furnici roscate (Formic rufa) prea deosebit de vioi. n cteva rnduri, Laetitia adusese furnici puin cam debile: furnici rosii (pheidoles) sau furnici negre (Lazius niger), ce se dovedeau a fi intimidate de orice fleac. Nu se atingeau de nici un aliment necunoscut si fugeau de ndat ce tnra femeie ntindea mna, iar apoi, dup vreo sptmn, piereau. Nu trebuie s se cread c toate furnicile sunt inteligente; exist un numr de specii ceva mai srace cu duhul, care la cea mai mic tulburare a rutinei zilnice sunt cuprinse de o disperare prosteasc! Furnicile acestea roscate, n schimb, i aduceau satisfacii n toat regula. Erau mereu ocupate cu cte ceva: trau rmurele, si fricionau reciproc antenele sau se ncierau. Erau pline de via, ntr-o msur mult mai mare dect toate furnicile pe care le cunoscuse pn atunci. De cum le oferea Laetitia un nou fel de mncare, l si gustau. Dac si strecura un deget n acvariu, ncercau s-l muste sau s se caere pe el. Laetitia garnisise fundul habitaclului cu ghips pentru a-i pstra umiditatea. Furnicile si fcuser coridoare prin el, n stnga nlaser un mic dom din crengue, n mijloc asternuser o plaj de nisip, iar n dreapta, muschiul vlurit care servea de grdin. Laetitia pusese n acvariu o sticl de plastic plin cu ap n care dizolvase zahr, astupat de un tampon de vat, pentru ca furnicile s se poat adp de la cisterna aceasta improvizat. n mijlocul plajei se afla o scrumier n form de amfiteatru, plin cu felii de mr tiate ct se poate de subire si cu tarama. Insectelor acestora prea s le plac la nebunie taramaua... Spre deosebire de cei care se plng c locuina le este invadat de furnici si ncearc s le omoare, Laetitia Wells se cznea s le menin n via la ea acas. Principala problem ce se punea n legtur cu furnicarul ei de salon era c pmntul putrezea. Astfel nct, la fel cum apa din acvariul pestilor rosii trebuie schimbat cu regularitate, era nevoit la rndul ei s nnoiasc pmntul furnicilor. Dar dac pentru a schimba apa pestilor e suficient s mnuiesti minciogul de pescuit, n ce priveste pmntul furnicilor nu era deloc la fel de simplu. Era nevoie de dou acvarii: cel cu pmnt uscat si unul nou, cu pmnt umed, ntre care instala un tub, astfel nct furnicile s se poat muta n cel de-al doilea. Migraia lor putea s dureze si o zi ntreag. n cteva rnduri, Laetitia avusese deja parte de emoii din pricina furnicarelor ei. Astfel, ntr-o diminea descoperise c toate locatarele acvariului ei sau mai degrab ale terariului -si tiaser abdomenul si zceau ngrmdite ndrtul peretelui de sticl, formnd o ridictur sinistr, de parc ar fi vrut s demonstreze c prefer moartea n locul captivitii. Ali locatari de-ai ei ncercaser din rsputeri s evadeze. Nu o dat, tnra femeie se trezise cu o furnic umblndu-i pe fa, ceea ce nsemna c alte vreo sut se plimbau prin apartament. Fusese nevoit de fiecare dat s le vneze si s le recupereze cu ajutorul unei lingurie si a unei eprubete nainte de-a le pune ndrt n nchisoarea lor de sticl. n sperana de-a le ameliora condiiile de detenie si, prin urmare, moralul, Laetitia instalase n acvariu o grdini de plante bonsai si de flori. Pentru ca furnicile s se plimbe printr-un peisaj mai variat, le njghebase un col cu pietris, altul cu aschii de lemn si nc unul cu pietre plate, iar pentru ca furnicile s-si recapete gustul pentru vntoare, ddea drumul, n interiorul a ceea ce numise "Edmondpolis", unor greieri vii. Furnicile ncercau o plcere nebun hruindu-i pn la moarte printre bonsai. Furnicile roscate i-au oferit totodat cea mai mare surpriz: ntia oar cnd a ridicat capacul terariului, acestea si-au ndreptat toate deodat abdomenul nspre ea si, cu o sincronizare desvrsit, si-au lansat jeturile de acid. Laetitia a inhalat, din ntmplare, un val din fumul acela galben. n aceeasi clip, vederea i se tulburase si avusese niste halucinaii n culori rosii si verzi. Ce descoperire! Puteai, asadar, s te "droghezi" cu vapori din furnicar! Consemnase fr ntrziere fenomenul respectiv n carnetul ei de observaii. Aflase c exista o boal rar, ale crei victime erau atrase, ca de un magnet, de ctre furnicare. Persoanele respective se ntindeau pe pmnt si se ndopau cu furnici, pentru a compensa, dup cum se credea ndeobste, o deficien de acid formic n snge. Acum aflase c, n realitate, oamenii acestia cutau s obin efectele psihedelice induse de acidul formic. Dup ce si revenise, asezase la loc instrumentele necesare ntreinerii furnicarului (pipeta, penseta de epilat, eprubet si altele de acelasi fel) si si lsase pe moment deoparte hobby-ul pentru a se consacra exclusiv meseriei sale de ziarist. Ca si cele de pn acum, viitorul ei articol avea s fie consacrat afacerii misterioase a frailor Salta, pe care era nerbdtoare s-o desclceasc.

42. ENCICLOPEDIE PUTEREA CUVINTELOR: Cuvintele au o putere nemaipomenit! Eu, cel care v vorbesc, am murit de mult vreme si, totusi, sunt puternic datorit acestui ansamblu de litere care formeaz o carte. Datorit acestei cri, continui s triesc. O bntui pe vecie iar ea, n schimb, si trage puterea dintr-a mea. Vrei o dovad? Ei bine, iat: eu, mortul, eu, cadavrul, eu, scheletul, pot s-i dau ordine, ie, cititorule, care esti viu. Da, asa mort cum sunt, pot s te manipulez. Oriunde ai fi, pe oricare continent te-ai afla, n oricare epoc, pot s te oblig s m asculi prin intermediul acestei Enciclopedii a cunoasterii relative si absolute. Si o s i-o dovedesc pe loc. Iat ce ordin i dau: NTOARCE PAGINA! Vezi? M-ai ascultat. Sunt mort si, totusi, m-ai ascultat. Exist n cartea aceasta. Triesc n cartea aceasta! Iar cartea aceasta nu va abuza niciodat de puterea cuvintelor sale deoarece ea este complicele tu. ntreab-o iarsi si iarsi. Vei constata c este mereu disponibil. Rspunsul la toate ntrebrile tale se va gsi totdeauna nscris pe undeva, n sau printre rndurile sale. EDMOND WELLS, Enciclopedia cunoasterii relative si absolute, volumul II.

43. UN FEROMON CARE TREBUIE CUNOSCUT Chli-pou-ni a trimis dup 103 683. Grzile sale au cutat-o pretutindeni nainte de-a o gsi, pn la urm, n sectorul staulelor scarabeilor. O conduc apoi la Biblioteca chimic. Regina se afl acolo, stnd aproape asezat. Probabil c tocmai consultase vreun feromon, deoarece vrfurile antenelor i sunt nc ude. Am chibzuit mult la tot ce am discutat noi dou. Chli-pou-ni recunoaste, pentru nceput, c optzeci de mii de soldai poate s par un numr insuficient pentru omorrea tuturor Degetelor de la Pmnt. Tocmai a avut loc un accident, o catastrofa, care las loc unor prevestiri ct se poate de sumbre n privina puterii monstrilor acestora. Niste Degete au rpit orasul Giou-li-kan. L-au luat cu totul, n ntregime, ntr-o cochilie transparent! Lui 103 683 i vine greu s cread ntr-o asemenea minune. Cum s-a ntmplat si de ce? Regina nu stie. Evenimentele s-au desfsurat prea repede si singura supravieuitoare se afl nc sub socul provocat de cataclism. Dar cazul orasului Giou-li-kan nu este izolat. n fiecare zi sunt semnalate noi incidente provocate de Degete. Totul se petrece ca si cum Degetele s-ar nmuli foarte repede. Ca si cum s-ar fi hotrt s invadeze pdurea. Pe zi ce trece, prezena lor devine tot mai palpabil. Ce spun martorii oculari? Puine dintre afirmaiile lor pot fi verificate. Unele vorbesc despre niste animale negre si plate, n timp ce altele afirm c sunt rotunde si de culoare roz. Se pare c e vorba de niste fpturi bizare, care reprezint o anomalie a naturii. 103 683 rmne pe gnduri. (Si dac totusi sunt zeii nostri? Nu cumva suntem pe punctul de-a ne rzvrti mpotriva zeilor nostri?) Chli-pou-ni i cere furnicii-soldat s o urmeze si o conduce n vrful domului. Acolo, mai multe lupttoare o salut si o nconjoar formnd un cordon de protecie. Pentru o productoare unic de ou e periculos s ias n aer liber: o pasre, de exemplu, ar putea ataca oricnd indispensabilul sex personificat al Bel-o-kan-ului. Artileristele au luat deja poziie, gata s trag n cea mai vag form ce le-ar ptrunde n cmpul vizual. nconjurnd vrful domului, Chli-pou-ni ajunge ntr-o poriune degajat a pistei de decolare, unde se gsesc civa scarabei-rinoceri care rumeg domol muguri. Regina i propune lui 103 683 s urce pe unul din ei, a crui cuiras neagr, cu o nuan usoar de armiu, scnteiaz n lumin. Iat una din minunile miscrii noastre evoluioniste. Am reusit s domesticim aceste mari animale zburtoare. ncearc s te folosesti de unul. 103 683 nu stie ns nimic despre felul cum se piloteaz coleopterele.

Chli-pou-ni i trimite civa feromoni de ndrumare: Menineai n permanen antenele lng ale lui. Indic-i drumul concentrndu-te ct poi de puternic. Bidiviul tu te va asculta foarte prompt, dup cum vei putea constata. Iar atunci cnd iei viraje, nu ncerca s le compensezi aplecndu-te n partea opus. Caut s nsoesti scarabeul n fiecare miscare pe care o face.

44. CCG-ul ESTE TOT CE VA DORII GCG-ul avea ca sigl un vultur alb cu trei capete. Dou dintre ele, nclinate periculos, preau gata s cad. Al treilea, nlat seme, arunca un jet de ap argintie. Vederea nenumratelor hornuri fumegnde te fcea s te ntrebi dac nu cumva uzina aceasta nu fabrica toate produsele din regiune. ntreprinderea constituia un orsel n toat regula, n interiorul cruia se circula cu masini electrice. n timp ce comisarul Mlis si inspectorul Cahuzacq se ndreptau spre cldirea Y, un cadru comercial le explica faptul c CCG fabrica ndeosebi paste chimice ce serveau ca baz pentru produsele farmaceutice, menajere, din material plastic si alimentare. Dou sute douzeci si cinci de tipuri de detergeni si de sode caustice, toate concurnd ntre ele, proveneau din acelasi praf de spun de baz al CCG. Cu aceeasi past precipitat de baz a CCG, trei sute saizeci si cinci de mrci diferite si disputau clientela supermagazinelor. Pastele rsinoase sintetice ale CCG se transformau n jucrii si mobil... CCG era un trust internaional cu sediul n Elveia. Consoriul se afla n fruntea produciei mondiale din nenumrate sectoare: past de dini, crem de ghete, cosmetice... Ajunsi la blocul Y, poliistii fur condusi n laboratorul frailor Salta si al Carolinei Nogard. Descoperir surprinsi c mesele lor de lucru erau nvecinate. Mlis ntreb: Se cunosteau? Chimistul cu faa plin de cosuri, mbrcat n halat alb, care i conducea, exclam: Lucrau uneori mpreun. Avuseser recent un proiect n comun? Da, dar hotrser s-l in deocamdat secret. Nu voiau n ruptul capului s-l dezvluie colegilor; spuneau c e prea devreme. Ce specialitate aveau? Erau generalisti. Se ocupau de multe din sectoarele noastre de cercetare si dezvoltare. Ceara, prafurile abrazive, cierurile de tmplrie, toate aplicaiile practice ale chimiei i interesau. si puneau frecvent talentul n comun, si cu succes, de altfel. n privina ultimelor lor teme de lucru ns, v repet c nu au suflat o vorb nimnui. Frmntat de gndul care nu-i ddea pace, Cahuzacq ntreb: Credei c ar fi putut lucra la descoperirea unui produs care s-i fac pe oameni transpareni? Chimistul rnji: Care s fac oamenii invizibili, adic? Glumii, desigur. Deloc. Sunt ct se poate de serios. Specialistul pru de-a dreptul zpcit. Bine, atunci s v explic: trupul nostru nu va putea s devin niciodat translucid. Suntem compusi din celule prea complexe pentru ca vreun cercettor, fie si genial, s poat s le fac dintr-o dat la fel de cristaline ca apa. Cahuzacq nu mai insist. Stiina nu fusese niciodat domeniul su. Aceasta ns nu l mpiedica s fie tracasat n continuare de %n anume lucru. Mlis ddu din umeri si ntreb, pe tonul cel mai. profesional cu putin: As putea s vd fiolele cu substanele pe care le studiau? -Pai, vedei c... E vreo problem? Da. A venit deja cineva care le-a cerut. Mlis culese un fir de pr de pe o etajer. O femeie, spuse el. Chimistul se art uimit. ntr-adevr, era o femeie. Dar... Comisarul continu, sigur de el: Are ntre douzeci si cinci si treizeci de ani. E de o curenie impecabil. Este eurasiatic si sistemul ei circulator funcioneaz impecabil. E o ntrebare? Nu. Susin toate acestea deoarece le-am aflat examinnd firul sta de pr care zcea pe o

etajer, n singurul loc unde nu e praf. M nsel cumva? Omul prea impresionat. Nu, nu v nselai deloc. Cum de-ai descoperit asemenea detalii? Firul de pr e neted, deci a fost splat de curnd. Mirosii-l: e nc parfumat. Are miezul consistent, ceea ce nseamn c aparine unei persoane tinere. Teaca e de diametru mare, fapt caracteristic orientalilor. Bulbul e foarte colorat, deci sistemul circulator este n perfect stare. Si pot chiar s v precizez c femeia aceasta lucreaz la cho du dimanche. Aici, m scuzai, vrei s m pclii. Ai descoperit toate astea dintr-un fir de pr? Mlis o imit pe Laetitia Wells, la prima lor ntlnire: Nu, mi le-a spus degetul meu cel mic. Cahuzacq vru s arate c nici lui nu-i lipseste flerul: Ce a furat de aici doamna asta? N-a furat nimic, nici pe departe, rspunse chimistul. Ne-a ntrebat doar dac poate s ia cu ea fiolele ca s le cerceteze n voie. N-am avut nimic mpotriv. Vznd chipul furibund al comisarului, ncerc s se scuze: Nu stiam c vei veni si dumneavoastr, si nici c v intereseaz. Altminteri, bineneles c vi le-am fi pstrat. Mlis se rsuci pe clcie, fcndu-i semn lui Cahuzacq s-l urmeze: Ce mai, cred c avem multe de nvat de la Laetitia Wells asta.

45. TESTAREA UNUI SCARABEU-RINOCER 103 683 e cocoat pe primul segment al toracelui coleopterei. Aeronava msoar vreo patru pasi n lungime si doi n lime. De acolo, furnica vede nlndu-se ca o prov proeminent, drept n faa ei, cornul frontal si ncovoiat al scarabeului. Funciile acestuia sunt multiple: poate fi lance cu care strpunge abdomenele, o ctare pentru jeturile de acid, un pinten de abordaj sau un berbece devastator. Problema imediat pentru preioasa furnic-soldat rmne, totusi, conducerea vehiculului. Cu mintea, a sftuit-o Chli-pou-ni. Cel mai bine e s ncerce imediat. Antenele sunt bransate. 103 683 se concentreaz asupra decolrii. Dar cum va putea oare coleoptera asta mare si neagr s nving gravitaia? Vreau s zbor. Hai s pornim. 103 683 nu are timp nici ca s se mire. Animalul i se pruse greoi si nendemnatic, dar deja, de undeva din spatele ei, se aude ceva alunecnd cu un sunet ca de mecanisme bine unse. Dou elitre maronii au culisat nainte. Dou aripi de mare anvergur, de un maro strveziu, pivoteaz pentru a se desface piezis si se nsufleesc, strbtute de o pulsaie nervoas. Pe loc, un zgomot asurzitor npdeste totul de jur-mprejur. Chli-pou-ni a omis s-i atrag atenia furnicii sale soldat c acest coleopter e foarte zgomotos n zbor. Zumzetul creste si mai mult n intensitate. Totul vibreaz. 103 683 nu-si poate stpni teama de cele ce vor urma... Vrtejuri de praf si de rumegus i invadeaz cmpul vizual. Cel mai ciudat e c nu bidiviul ei pare s se nale, ci Orasul pare s se ndeprteze spre pmnt. Regina, care o salut de jos, cu antenele, devine tot mai mic. Cnd ajunge s nu o mai disting deloc, 103 683 constat c se afl la vreo mie de pasi altitudine. Vreau s merg drept nainte. Scarabeul plonjeaz prompt drept nainte si prinde vitez, mrind si mai mult vacarmul scos de aripile sale ntunecate. Zboar! Zboar! Furnica trieste acum visul tuturor semenelor sale asexuate. S nvingi gravitaia, s cuceresti triile vzduhului, aidoma sexuailor n ziua zborului nupial! 103 683 ntrezreste vag libelule, muste si viespi ce trec pe lng ea. Adulmec, drept n faa ei, niste cuiburi de psri. Pericol! Ordon un viraj de urgen. Aici, sus n aer, ns, e altfel dect pe pmnt; nu te poi ntoarce fr s nclini poziia aripilor cu cel puin 45 de grade. Iar atunci cnd scarabeul ndeplineste comanda, totul basculeaz. Furnica alunec, ncearc s si nfig ghearele n chitina bidiviului si rateaz cu puin, crestnd inutil lacul negru din care se desprind niste aschii nensemnate. Lipsit de un punct de ancorare, ea alunec fr s se poat opri pe flancul animalului zburtor.

103 683 se prbuseste n gol. Cderea pare s nu se mai termine. Scarabeul nu si-a dat seama de nimic. 103 683 l vede ncheindu-si virajul si lansndu-se spre noi inuturi aeriene. n tot acest timp, furnica se prbuseste la nesfrsit. Solul pare s se npusteasc spre ea, cu plantele si pietrele lui neprietenoase. Se rsuceste ntruna, n vreme ce' antenele i se nvrt n toate sensurile. Si se izbeste de pmnt! Reuseste s ncaseze socul n labe si sare din nou n sus, cznd ceva mai departe, apoi sare nc o dat. Un strat de muschi i amortizeaz la momentul oportun ultima tumb. Furnica este o insect att de usoar si de rezistent, nct o cdere liber nu o poate afecta cu nimic. Chiar si atunci cnd cade dintr-un copac foarte nalt, o furnic si continu de ndat treaba, de parc nimic nu s-ar fi ntmplat. 103 683 nu este dect puin buimcit din pricina senzaiei de ameeal care i-a nsoit cderea. Aranjndu-si din nou antenele cu vrful nainte, se cur la repezeal pe tot corpul si porneste la drum, napoi spre Orasul ei. Chli-pou-ni nu s-a miscat din loc; cnd 103 683 si face din nou apariia n vrful domului, regina se afl exact acolo unde era. Nu trebuie s te descurajezi. Mai ncearc o dat. Regina o conduce din nou pe furnica-soldat la pontonul de decolare. n afar de cei optzeci de mii de soldai, poi beneficia de ajutorul a saizeci si sapte de rinoceri mercenari domesticii dintr-acestia. Ei vor constitui o apreciabil for de sprijin. Trebuie s nvei s-i pilotezi. 103 683 decoleaz din nou pe un alt coleopter. Dac prima experien a fost un esec, poate c o s se neleag mai bine cu un alt animal de lupt. Simultan, o artilerist decoleaz din dreapta sa. Zburnd alturi de ea, furnica cealalt i face semne; la o asemenea vitez, feromonii nceteaz practic s mai circule. Fr s se lase descurajate, pionierele au inventat fr ntrziere un limbaj compus din gesturi, bazat pe miscrile antenelor. Prin poziia ridicat sau pliat, tijele acestora alctuiesc n felul lor un alfabet Morse, accesibil de la distan. Furnica-artilerist i transmite c poate da drumul antenelor bidiviului si umbla pe partea plat a spinrii acestuia. Nu e nevoie dect s-si asigure cteva puncte de sprijin ca lumea, nfigndu-si ghearele sub granulaia cuirasei. Artilerista pare s stpneasc la perfecie tehnica respectiv. Apoi i arat cum se poate cobor de-a lungul labelor scarabeului. De acolo, poi s-i ndrepi abdomenul, intind si trgnd n tot ce e dedesubt. 103 683 ntmpin anumite dificulti n nsusirea acestor acrobaii, dar foarte curnd uit c evolueaz la dou mii de pasi nlime. Prinzndu-se bine de bidiviul ei, furnica-soldat reuseste s trag, reteznd o floare, atunci cnd scarabeul se las n picaj la firul ierbii. Reusita o face s se nsenineze. Se gndeste c, avnd saizeci si sapte de asemenea masini de rzboi, trebuie s poi pulveriza cel puin civa din acesti zei... adic, din aceste Degete! Urc drept n sus si apoi coboar n picaj, i ordon ea scarabeului. Furnicii-soldat ncepe s-i plac senzaia de vitez pe care o simte n antene. Ce for zburtoare si ce progres pentru civilizaia myrmicin! Iar ea una aparine primei generaii care cunoaste o asemenea minune: zborul pe un bidiviu scarabeid! Viteza o mbat. Cderea de adineaori nu a avut nici o consecin grav si totul o face s cread c pe nava aceasta aerian nu o pndesc nici un fel de riscuri. Prinznd curaj, ncepe s comande zboruri n spiral, lupinguri, volte... 103 683 se ghiftuieste cu senzaii extraordinare. Organele lui Johnston, sensibile ia poziia n spaiu, i sunt scurtcircuitate. Nu mai stie deloc unde este susul, josul, faa sau spatele. Cu toate acestea, nu uit c, atunci cnd i apare drept n fa un copac, trebuie s te lasi pe o parte ca s virezi la iueal. Captivat cu totul de jocul cu aeronava ei, furnica-soldat nu observ cancerul se ntunec ngrijortor. Abia peste cteva clipe si d seama c bidiviul ei a devenit nervos, ncetnd s-i mai urmeze prompt comenzile si c nu mai accept s ia nlime, ci, dimpotriv, ncepe s piard imperceptibil din altitudine.

46. CNTEC Feromon memorie nr. 85 Tem: Cntec evoluionar Salivatoare: Regina Chli-pou-ni

Sunt marea inovatoare. i scot pe indivizi din f gasul lor obisnuit si asta i umple de spaim. Vestesc adevruri bizare si viitoruri pline de paradoxuri. Sunt o perversiune a sistemului, dar sistemul are nevoie s fie pervertit pentru a evolua. Nimeni altcineva nu mai vorbeste att de timid, de stngaci si de nesigur ca mine. Nimeni altcineva nu mai are slbiciunea mea f r margini. Nimeni altcineva nu mai are modestia mea genetic. Deoarece sentimentele mi in loc de inteligen. Deoarece nu am nici cunostine, nici nvtur care s m ngreuneze. Doar intuiia care pluteste n aer mi conduce pasii. Iar aceast intuiie nu stiu de unde mi vine. Si nici nu vreau s aflu.

47. IDEEA Augusta Wells si amintea. Jason Bragel tusise n pumn; stteau cu toii n jurul lui si i sorbeau cuvintele, cu att mai mult cu ct, n situaia n care ajunseser, nu mai ntrezreau nici o cale, ct de mic, de scpare. Lipsite de hran si de orice posibilitate de-a iesi din caverna aceasta subteran, fr mijloace de comunicare cu suprafaa, cum ar mai fi putut spera cele saptesprezece persoane, dintre care una era centenar, iar o alta doar un bieel, s supravieuiasc? Jason Bragel sttea n picioare, inndu-se ct putea de drept. S-o lum de la capt. Cine ne-a fcut s ajungem aici? Edmond Wells. El a dorit ca noi s trim n caverna aceasta si s-i continum opera. Sunt sigur c a prevzut eventualitatea de-a ajunge ntr-o situaie grav, asa cum e cea de acum. Coborrea n pivni constituia un traseu iniiatic individual. Ceea ce nfruntm noi acum este o prob major a traseului nostru iniiatic colectiv. Ceea ce am izbutit s facem singuri, trebuie s izbutim s facem si mpreun. Am dezlegat cu toii enigma celor patru triunghiuri deoarece am stiut s ne schimbm modul de-a raiona. Am deschis o us n spiritul nostru. Trebuie s perseverm. Pentru aceasta, Edmond ne-a mai dat o cheie, pe care nu o vedem deoarece frica ne orbeste. Termin odat cu misterele! Ce cheie? Ce soluie ne propui? bodogni un pompier. Jason insist: Amintii-v de enigma celor patru triunghiuri. Ea cerea s ne schimbm radical felul de-a gndi. "Trebuie s gndesti altfel", repeta Edmond. "Trebuie s gndesti altfel..." Un poliist izbucni: Dar suntem prinsi aici ca niste sobolani! E un fapt dintre cele mai evidente. Nu poate exista dect un singur fel de-a privi situaia asta. Ba nu, sunt mai multe. Sunt blocate aici doar trupurile noastre, nu si sufletele. Vorbe, vorbe si iarsi vorbe! Dac ai ceva de spus, spune! Dac nu, taci din gur. Copilul care iese din trupul mamei nu nelege de ce nu mai este scldat n apa aceea cald; el ar vrea s se ntoarc n adpostul matern, dar nu mai are cum: usa s-a nchis. Se simte exact ca un peste care nu va putea niciodat s triasc n aer liber. i e frig, lumina l orbeste, sunt prea multe zgomote peste tot. n afara pntecelui mamei este infernul. Exact la fel ca noi acum, el se consider incapabil s depseasc ncercarea cu care este confruntat, deoarece se simte neadaptat fiziologic lumii aceleia cu totul noi. Am trit cu toii clipa de care v vorbesc si, cu toate acestea, nu am murit. Ne-am obisnuit cu aerul, cu lumina, cu zgomotul, cu frigul. Ne-am transformat din niste fetusi cu viat acvatic n copii cu respiraie aerian. Ne-am transformat din pesti n mamifere. Da, si? Trim acum o situaie la fel de critic. Prin urmare trebuie s ne adaptm, s ne conformm acestui nou tipar. Delireaz, ce mai, delireaz n ultimul hal! exclam inspectorul Grard Galin, dndu-si ochii peste cap. Ba nu, murmur Jonathan Wells, eu cred c neleg ce vrea s spun. Vom gsi soluia fiindc nu avem ncotro. Da, sigur, putem s-o cutm ct vrem. Oricum nu avem altceva de fcut, pn s crpm de foame. Lsai-l pe Jason s vorbeasc, porunci Augusta. Nu a terminat ce avea de spus. Jason Bragel se apropie de stran si lu de acolo Enciclopedia cunoasterii relative si absolute.

Am recitit-o n noaptea asta, spuse el. Eram convins c soluia se gseste aici, limpede si fr echivoc. Am cutat ndelung si am gsit n sfrsit un pasaj pe care as vrea s vi-l citesc cu glas tare. Ascultai cu atenie.

48. ENCICLOPEDIE HOMEOSTAZIE: Orice form de via este n cutarea homeostaziei. "Homeostazie" nseamn echilibru ntre mediul intern si extern. Orice structur vie funcioneaz pe baza homeostaziei. Pasrea are oasele goale pe dinuntru ca s poat zbura. Cmila are rezerve de ap pentru a supravieui n desert. Cameleonul si schimb pigmentaia pielii ca s poat trece neobservat de ctre cei ce l vneaz. Speciile acestea, la fel ca multe altele, au dinuit pn n zilele noastre adaptndu-se la toate schimbrile mediului ambiant. Cele care n-au fost n stare s se armonizeze cu lumea exterioar au disprut. Homeostazia este capacitatea de autoreglare a organelor noastre n raport cu constrngerile exterioare. Capacitatea oricrei persoane de-a ndura ncercrile cele mai grele, adaptndu-si organismul, provoac totdeauna surprindere. n perioadele de rzboi, care constituie circumstane ce l silesc pe om s se depseasc pe sine pentru a supravieui, au putut fi vzute persoane care, desi triser pn atunci n confort si tihn, au acceptat f r s crcneasc un regim format din pine uscat si ap. Orsenii rtcii pe munte nva n numai cteva zile s recunoasc plantele comestibile si devin capabili s vneze si s mnnce animale care i dezgustaser dintotdeauna: crtie, pianjeni, soareci, serpi... Robinson Crusoe a lui Daniel Defoe sau Insula misterioas a lui Jules Verne sunt niste elogii aduse capacitii homeostazice a fiinei omenesti. Noi cu toii suntem ntr-o cutare perpetu a homeostaziei perfecte, deoarece chiar celulele noastre au aceast preocupare. Ele doresc n permanen un maximum de lichid nutritiv la temperatur optim si care s nu conin nici cea mai mic substan toxic. Cnd ns nu dispun de ceea ce vor, ele se adapteaz. Asa se explic faptul c celulele ficatului unui beiv au o putere mai mare de asimilare a alcoolului dect cele ale unui abstinent. Celulele plmnilor unui fumtor capt rezisten la nicotin. Regele Mithridate si antrenase chiar ntreg corpul ca s suporte arsenicul. Cu ct mediul exterior este mai ostil, cu att mai mult el oblig celula sau individul s-si dezvolte talente necunoscute. EDMOND WELLS, Enciclopedia cunoasterii relative si absolute, volumul II. O tcere lung se asternu n urma acestei lecturi. Jason Bragel o ntrerupse pentru a sublinia: Dac vom muri, aceasta se va ntmpla din cauz c n-am reusit s ne adaptm mediului acestuia ostil. Grard Galin explod: Mediu ostil, stii c esti bine?! Prizonierii lui Ludovic al Xl-lea, zvori n nchisoarea lor de un metru ptrat, s-au adaptat oare? Oare cei mpuscai si pot ntri pielea bustului ca s resping gloanele? Oare japonezii au devenit mai rezisteni la radiaiile atomice? Glumesti! Nu te poi adapta anumitor agresiuni, orict de tare ai dori-o! Alain Bilsheim se apropie de stran. Pasajul pe care ni l-ai citit din Enciclopedie era foarte interesant, dar n ceea ce ne priveste nu vd cum ne-ar putea ajuta concret. Ce vrea s ne spun Edmond e, totusi, ct se poate de limpede: dac vrem s supravieuim, trebuie s ne schimbm. S realizm o mutaie. O mutaie? Da. S devenim, adic, niste animale cavernicole, care triesc sub pmnt si se mulumesc cu foarte puin hran. S utilizm grupul ca mijloc de rezisten si supravieuire. Adic? Am esuat n comunicarea noastr cu furnicile si suferim fizic deoarece nu am naintat ct trebuia. Am rmas niste fiine omenesti, temtoare si pline de sine. Jonathan Wells aprob: Jason are dreptate. Am strbtut drumul care ne-a dus fizic n fundul pivniei, dar el nu reprezint dect jumtate din traseu, n orice caz, mprejurrile ne silesc s ne continum drumul.

Vrei s zici c mai este o pivni dup pivnia asta? rican Galin. Vrei s ne apucm s spm sub templu ca s dm de pivnia templului, care cine stie unde ne mai poate duce? Nu. Nu m-ai neles cum trebuie: jumtate din drum era de ordin fizic, si l-am fcut cu trupul nostru. Cealalt jumtate priveste psihicul nostru, si n privina asta nici n-am nceput. Acum, trebuie s ne schimbm spiritele, s operm o mutaie n minile noastre. S acceptm s trim ca animalele de cavern care am devenit. Cineva dintre noi a spus odat c grupul nostru nu putea ndjdui s funcioneze cu o singur femel pentru cincisprezece masculi. Asta e adevrat pentru o societate omeneasc, dar pentru una de insecte? Lucie Wells tresri. nelesese ncotro btea raionamentul soului ei. Pentru a reusi s supravieuiasc cu toii, blocai sub pmnt si avnd foarte puine alimente la dispoziie, singura soluie era de-a se transforma n... n... Pe buzele tuturor urca, n aceeasi clip, unul si acelasi cuvnt. Furnici.

49. PLOAIE Atmosfera e saturat de electricitate. Fulgerele aprind o tornad de ioni mai mult sau mai puin negativi. Urmeaz un bubuit puternic, dup care un nou fulger face s se crape cerul n mii de fragmente, aruncnd peste frunzisuri o lumin nelinistitoare de un alb-liliachiu. Psrile zboar la mic nlime, mai jos dect mustele. Un nou bubuit de tunet. Un nor n form de nicoval se sparge. Carapacea scarabeului zburtor este iluminat brusc. 103 683 se teme s nu alunece de pe suprafaa lucioas, si ncearc un sentiment de neputin, la fel ca atunci cnd s-a pomenit fa n fa cu Degetele paznicii de la captul lumii. Trebuie s ne ntoarcem, i transmite scarabeul. ns ploaia a nceput s cad deja cu putere. Fiecare pictur se poate dovedi mortal. Cele lungi si grele, ca niste ace, alterneaz cu altele, ca niste uriase bare de cristal. Cel mai mic contact cu aripile insectei zburtoare le-ar fi fatal. Coleoptera intr n panic si ncepe s zboare n zigzag prin bombardamentul ndesat, ncercnd cu orice pre s se strecoare printre picturi. 103 683 nu mai poate controla nimic si se cramponeaz doar din toate puterile, cu ghearele si ventuzele puvilisului su plantar. Totul se desfsoar att de repede, nct ar vrea s-si nchid ochii sferici, cu care vede simultan pericolele din faa, din spate, de dedesubt si de deasupra! Dar furnicile nu au pleoape. Vai, cu ct nerbdare asteapt s simt din nou sub picioare pardoseala etajului pduchilor-de-frunz! O pictur usoar o loveste n plin pe 103 683, lipindu-i antenele de torace. Apa i neac tijele receptoare si o mpiedic astfel s mai perceap cursul evenimentelor. E ca si cum i s-ar fi tiat sonorul. Nu i-a mai rmas dect imaginea, ceea ce e cu att mai cumplit. Scarabeul cel mare este epuizat. Zigzagurile printre picturile ca niste sulie sunt tot mai greu de executat. Captul aripilor i se umezeste, ngreunnd puin cte puin ansamblul zburtor. Reusesc s ocoleasc n ultima clip o sfer grea de ap. Scarabeul-rinocer se nclin la 45 de grade si vireaz pentru a o evita pe a doua, care e si mai mare. Apa ns i atinge o lab, ricosnd si mprstiindu-se n stropi care-i mproasc antenele. Din nou, o strfulgerare de lumin, urmat de un bubuit. Pre de o fraciune de secund, animalul zburtor' pierde contactul cu lumea exterioar, ca si cum ar fi strnutat, iar cnd izbuteste s-si recapete controlul asupra traiectoriei, e prea trziu. Scarabeul si furnica se npustesc drept spre un stlp de ap cristalin care scnteiaz la lumina fulgerelor. Scarabeul frneaz, punndu-si aripile n poziie vertical. Viteza este ns prea mare. La o asemenea iueal, frnarea este imposibil, nct se pomenesc fcnd o tumb urmat de o serie de rostogoliri. 103 683 strnge att de puternic carapacea animalului ei de lupt, nct ghearele i strpung chitina. Antenele ude o lovesc peste ochi si rmn lipite de ei. Se izbesc mai nti de un pilastru de ap, care i arunc prin ricoseu ntr-o perdea de ploaie cu picturi ascuite; ntr-o clip, aversa i inund, fcndu-i s cntreasc de zece ori mai mult. Pe dat ncep s cad ca o par coapt spre acoperisul de rmurele al Orasului. n urma impactului, scarabeul-rinocer se desface n buci, cu cornul rupt si capul frmat. Elitrele i sunt azvrlite spre cer, de parc ar continua s zboare singure. 103 683, usoar ca orice furnic, scap teafr. Ploaia ns nu-i d rgaz; stergndu-si de bine, de ru antenele, se repede

spre una din intrrile n Oras. Un orificiu de aerisire i apare chiar n fa. Niste lucrtoare l-au astupat pentru a feri Orasul de inundaii, dar 103 683 izbuteste s sparg barajul. Grzile dinuntru o insult: cum de nu-si d seama c n felul acesta pune Orasul n pericol? Adevrul este c un siroi de ap s-a si scurs pe urmele ei. Furnica-soldat n-are habar, ci goneste mai departe, n vreme ce niste furnici-zidar se grbesc s nchid la loc sasul de siguran. Cnd se opreste n sfrsit, extenuat, dar ajuns la loc uscat, o lucrtoare miloas i ofer o trofolaxie. Supravieuitoarea accept cu recunostin. Cele dou insecte se aseaz fa n fa si ncep s-si lipeasc gurile, apoi s regurgiteze alimentele depozitate n stomacul social. Acum are tot ce-i trebuie cldur si darul din trupul celeilalte. Apoi, 103 683 porneste de-a lungul unui tunel si strbate mai multe galerii.

50. LABIRINT Coridoare ntunecate ca niste mruntaie umede, n care pluteau duhori nemaintlnite. Pe jos zceau resturi de alimente putrede si tot soiul de gunoaie pestrie. Tlpile se lipeau de pardoseal, iar pe ziduri se scurgea umezeal. Ici si colo, grupuri de indivizi ncepeau s se strng: vagabonzi, cersetori, falsi muzicani si golani n toat regula, alctuind plcuri greoase. Unul din ei, ncins ntr-un bluzon rosu, se apropie de ea, cu gura stirb schimonosit ntr-un zmbet batjocoritor: Asa deci, tnra don'soar se plimb singuric prin metrou? Da' nu stie c-i periculos? N-ar vrea cumva un bodyguard? Rnjea, opind n jurul ei. Cnd era nevoie, Laetitia Wells stia s impun respect bdranilor. si oeli privirea viorie pn cnd irisul ajunse aproape de culoare sngelui, si azvrli scurt: ntinde-o! Cellalt o sterse mormind: Ia mai du-te-ncolo, fudul ce esti! Dac o s te atace vreunul, asa-i trebuie! Metoda funcionase bine si de data aceasta, ceea ce nu nsemna c avea s in la nesfrsit. Or, dac metroul devenise singurul mijloc de-a circula ca lumea, el ajunsese deopotriv adpostul tuturor nelegiuiilor din vremurile moderne. Iesi pe peron chiar n clipa cnd pleca un tren. n sens opus trecur dou, apoi trei trenuri, n timp ce de jur-mprejurul ei mulimea nu nceta s creasc. Oamenii fceau presupuneri legate de vreo nou grev spontan sau se ntrebau dac nu cumva vreun imbecil avusese ideea nefericit de-a se sinucide aruncndu-se pe sine. ntr-un trziu, dou cercuri luminoase si fcur apariia n tunel. Un scrit de frne la limita superioar a frecvenei i sfredeli timpanele. Tubul prelung de tabl vopsit si ruginit se opri de-a rangul peronului, mpodobit cu tot soiul de grafflti: "Moarte prostilor", "Dracu' s-l ia pe cine citeste", "Babilon, sfrsitul i-e aproape", "Fuck bastard crazy boys territory", pentru a nu mai pune la socoteal micile anunuri si desenele obscene schiate la repezeal cu briceagul sau cu pixul. Cnd usile se ddur n lturi, constat dezamgit c vagonul era deja plin pn la refuz; fee si mini erau turtite de ferestre, dar nimeni nu prea s aib curajul de-a striga dup ajutor. Nu-si mai amintea motivaia despre care se spunea c i mpinge pe toi s se nghesuie de bunvoie si zi de zi (si pe deasupra contra cost) cu sutele ntr-o cutie de tabl ncins, de numai civa metri cubi. Nici un animal nu ar fi fost ntr-att de nebun ca s se vre din proprie iniiativ ntr-o asemenea situaie! Hotrndu-se dintr-o dat, Laetitia nfrunt rsuflarea acr a unei btrne n zdrene, duhoarea de vom mprstiat de un nc bolnav, inut n brae de o doamn ce trsnea a parfum ieftin si sudoarea fetid a unui zidar, si psi n vagon. Lng ea se mai afla un domn ct se poate de sic, care ncerca s i mngie pe ascuns fesele, un controlor care cerea s vad biletele, un somer care cersea bnui sau bonuri de cartel si un chitarist care zbiera ct l inea gura, n ciuda vacarmului. Vreo patruzeci si cinci de pusti dintr-o clas pregtitoare profitau de neatenia general pentru a ncerca s gureasc pielea sintetic a scaunelor cu vrful pixurilor, iar o cprrie de soldai urlau "Hai, liberare!". Geamurile erau aburite de rsuflarea sutelor de piepturi ce respirau ca niste foaie. Laetitia Wells trase ncet aerul viciat in plmni, strnse din dini si rabd n tcere. La urma urmei, nu avea dreptul s se plng, dat fiind c drumul de la domiciliul ei la locul de munc nu

dura dect o jumtate de or. Alii si petreceau trei ore pe zi nuntru la orele de vrf! Nici unul dintre autorii de science-fiction nu prevzuse un asemenea lucru: o civilizaie n care oamenii aveau s accepte s fie strivii cu miile n niste cutii de tabl! Trenul se puse n miscare si ncepu s lunece pe sine, scond scntei. Laetitia Wells nchise ochii, ncercnd s se calmeze si s uite unde se afla. Tatl ei o nvase s-si pstreze senintatea controlndu-si respiraia; cnd izbuteai s-i stpnesti suflarea, trebuia s ncerci s-i domolesti btile inimii, ncetinindu-le treptat. Tot felul de idei parazitare o mpiedicau s se concentreze. Se gndea iarsi la mama ei... nu, mai ales la ea nu trebuia s... nu. Deschise ochii si si acceler respiraia, fcnd-o s-si recapete ritmul normal, o dat cu btile inimii. nghesuiala sczuse. Se eliberase chiar si un loc. Se grbi s se aseze si adormi. Oricum, nu cobora dect la capt. Si cu ct avea mai puin constiina faptului c se afl n metrou, cu att se simea mai bine.

51. ENCICLOPEDIE ALCHIMIE: Orice operaie alchimic urmreste s mimeze sau s refac nasterea lumii. Pentru aceasta, sunt necesare sase operaii. Calcinarea. Putrefacia. Dizolvarea. Distilarea. Fuziunea. Sublimarea. Aceste sase operaii se deruleaz n patru faze: lucrarea la negru, care este o faz de fierbere; lucrarea la alb, care este o faz de evaporare; lucrarea la rosu, care este o faz de mixare. Si, n sfrsit, sublimarea, care d pulberea de aur. Pulberea aceasta este similar cu a lui Merlin Vrjitorul din legenda Cavalerilor Mesei Rotunde. E suficient s o presari peste cineva sau ceva pentru ca acesta s devin perfect. Numeroase povesti si mituri ascund de fapt n structura lor aceast reet. De exemplu, Alb-ca-Zpada. Alb-ca-Zpada este rezultatul final al unei preparaiuni alchimice. Cum se obine? Cu ajutorul celor sapte pitici (cuvnt ce provine din "gnomi" sau gnosis = cunoastere). Acesti sapte pitici reprezint cele sapte metale: plumbul, staniul, fierul, cuprul, mercurul, argintul, aurul, care sunt n raport cu cele sapte planete: Saturn, Jupiter, Marte, Venus, Mercur, Luna, Soarele, legate la rndul lor de cele sapte tipuri umane principale: argos, naiv, vistor etc. EDMOND WELLS, Enciclopedia cunoasterii relative si absolute, volumul II.

52. RZBOIUL CU APA Fulgerele sfsie n continuare cerul nvolburat, dar nici o furnic nu se simte ispitit s admire norii maiestuosi, de culoare castaniu-aurie, despicai de izbucniri de lumin alb. Pentru ele, furtuna reprezint o calamitate. Picturile cad peste Oras ca tot attea bombe, iar furnicile lupttoare care au ntrziat pe afar ca s vneze sunt lovite de proiectilele lichide. Chiar si nuntrul Bel-o-kan-ului, una dintre experienele ncercate n primvar de ctre Chli-pou-ni este pe punctul de-a amplifica dezastrul. Pentru a se accelera circulaia de la un cartier la altul, regina a pus s fie spate canale de-a lungul crora furnicile se deplaseaz pe frunze plutitoare. Din pricina aversei ns, aceste priase subterane s-au umflat devenind niste fluvii n toat regula, a cror nvolburare grzile ncearc zadarnic s o zgzuiasc. n vrful domului, situaia se nruteste. Grindina a perforat acoperisul de rmurele al Orasului, iar apa se infiltreaz prin crpturile astfel deschise. 103 683 se strduieste din rsputeri s astupe cea mai mare dintre brese. Toat lumea la solariu, strig ea, trebuie s salvm oule! Un grup de soldai se precipit pe urmele ei, sfidnd valurile revrsate. Sala nalt a solariului si-a pierdut luminozitatea obisnuit. Sus, sub tavan, niste lucrtoare cuprinse de o agitaie nebun ncearc s astupe gurile cu ajutorul unor frunze moarte. Apa ns rzbate din nou, scurgndu-se pe podea ca niste panglici prelungi de argint. Totul e ud. Este cu neputin sa fie salvai toi coconii, sunt prea muli. Doicile abia dac au timp s pun la adpost cteva larve precoce. Unele ou, aruncate n grab lucrtoarelor, se sparg de podea.

103 683 si aminteste atunci de rebele. Dac apa continu s ptrund la fel ca pn acum, ea va ajunge n scurt timp la staulele scarabeilor, necndu-le pn la ultima! Alert de gradul 1: Feromonii excitatori se rspndesc cum pot, cel mai adesea bruiai de vaporii de ap. Alert de gradul 2: Soldai, lucrtori, doici, sexuai, toi laolalt lovesc cu abdomenele in perei, cu furie si nversunare. Trboiul acesta face s vibreze ntreg Orasul. Bum, bum, bum. Alarm! De o mie de ori alarm! S izbucneasc panica! Pn si furnicile deja mpotmolite prin blile de ap de pe jos ncearc s izbeasc n sol prin ap, pentru ca tot Orasul s se alerteze. Btile se aud ca goana sngelui n artere. Inima Orasului palpit. Ca un ecou, se aude cum grindina perforeaz domul. Plici, plici, plici. Ce pot s fac niste mandibule, orict de ascuite, mpotriva unor picturi de ap? Alert de gradul 3: Situaia este dintre cele mai critice. Cteva dintre lucrtoare, cuprinse de isterie, alearg n toate prile. Din antenele lor ntinse se revars urlete feromonice de neneles. n agitaia lor, unele ajung s-si rneasc semenele. La furnicile roscate, feromonul de alarm cel mai puternic este o substan emis de glanda lui Dufour. Numit n-decan, ea este o hidrocarbur volatil cu formula chimic C10-H22, avnd un miros destul de puternic pentru a nfuria n ultimul hal chiar si o doic aflat n plin hibernare. Fr sacrificiul furnicilor-portar, torentele de ap nu ar fi cruat Orasul interzis. Blocnd ermetic intrrile cu capetele lor plate, ele au mpiedicat lichidul invadator s inunde hornul central. Toi ocupanii Orasului interzis, si n primul rnd Chli-pou-ni, sunt teferi si nevtmai. n schimb, apa se revars acum n slile pduchi-lor-de-frunz. Animalele verzi scot niste piuituri mirositoare stinse. ncolite si silite s scape cu fuga, furnicile-ciobani nu pot salva dect o mn de pduchi, aflai pe punctul de-a naste. Pretutindeni se ncearc ridicarea unor baraje. Totodat, are loc consolidarea celui deja existent care, plasat strategic ntr-o galerie principal, tine piept torentului vijelios. Fora hidraulic este ns de nenfrnt; n cele din urm, barajul se frmieaz, se fisureaz si se despic, fcndu-se buci si lsnd s se reverse ntr-o clip un tvlug de ap ce le mtur pe curajoasele furnici-zidar. Crnd cu ea necaii, apa nainteaz de-a lungul coridoarelor, fcnd s se prbuseasc bolile, smulgnd puni si rvsind cu desvrsire topografia subteran nainte de-a se revrsa in ciupercrii. Nici aici, agricultoarele nu mai au timp dect s strng civa din preiosii spori nainte de-a o lua la fug. Coleopterele acvatice, acei faimosi gndaci-de-ap carnivori pe care Chli-pou-ni voise att de mult s-i domesticeasc, s-au rspndit pretutindeni, bucurosi c se pot zbengui n elementul lor natural, devornd pduchi de frunz, cadavre de furnici si larve n agonie. Ocolind tot mai des si depsind obstacolele, 103 683 reuseste s rzbat pn la staulul scarabeilor-rinoceri. Bietele animale zboar de colo pn colo, ncercnd s scape de nec. Plafonul este ns att de jos, nct se lovesc necontenit de el, speriate. Aici, ca si pretutindeni, lucrtoarele zeloase se ocup, n ciuda primejdiei, cu salvarea puilor si cu punerea la adpost, la loc uscat, a mingilor de blegar pine cu ou. Cu toate acestea, ele stiu prea bine c pierderile vor fi enorme si inevitabile. Faptul de-a avea labele ude i umple de groaz pe scarabei si i face s loveasc cu cornul n tavan. 103 683 reuseste s treac printre izbiturile ca de berbece numai datorit ateniei sale exersate de lupttoare. Iat n sfrsit intrarea n ascunztoarea rebelelor. Sunt toate acolo, deiste si ne-deiste, cu deosebirea c ultimele se agit, pline de nervozitate, n vreme ce primele pstreaz un calm ciudat; cataclismul nu le surprinde. Nu i-am hrnit cum trebuie pe zei, si acum ne ud. 103 683 le ntrerupe litaniile. Foarte curnd, nu va mai rmne nici o cale de iesire. Dac vor s salveze miscarea rebel, trebuie s o stearg urgent. n cele din urma, reuseste s se fac ascultat. n momentul cnd se pregtea s plece, furnica numit 24 i ntinde coconul de fluture pe care l lsase acolo la ultima ei vizit. Pentru misiunea Mercur. Nu trebuie s-o uii. 103 683 prefer s ia coconul fr s mai stea la discuii si le ndeamn pe rebele s-o urmeze. Dar drumul prin staul a ajuns de-acum s fie blocat: ntreaga sal este inundat. Scarabeii-rinocer plutesc ntre dou ape, alturi de furnici necate. Trebuie spat ct mai repede un nou tunel. 103 683 d pe loc ordinele necesare. Urgena este maxim, dat fiind c nivelul apei a si nceput s creasc n ncperea ce folosea de

ascunztoare. Toate alimentele care mai rmseser plutesc acum la ntmplare. Apa urc tot mai repede. Cu toate acestea, deistele nici mcar nu se gndesc s se plng. Majoritatea s-a resemnat n faa mniei ceresti ndreptite. Rebelele deiste continu s cread, cu aceeasi ncpnare, c ploaia devastatoare nu s-a abtut asupra lor dect pentru a mpiedica cruciada pus la cale de Chli-pou-ni.

53. AMINTIRI ACIDE Scuzai-m, domnisoar! Cineva i se adresa. Cnd Laetitia Wells deschise ochii, vzu c nu ajunsese nc la captul liniei. O femeie i spunea ceva. Scuzai-m, domnisoar. M tem c v-am lovit cu andrelele. Nu-i nimic, oft Laetitia. Femeia tricota niste ln roz-bombon si avea nevoie de ceva mai mult spaiu pentru a-si ntinde estura. Laetitia Wells se uit la pianjenul estor de lng ea ce-si agita degetele. Andrelele nmuleau ntruna ochiurile mpletiturii, cu un clinchet obsedant. Lucrul ei semna cu o garnitur de scutece. Oare ce biet sugar avea s fie nchis n temnia asta moltonat? se ntreb Laetitia Wells. Ca si cum i-ar fi auzit ntrebarea nerostit, femeia zmbi, dezgolind o protez superb de email. E pentru fiul meu, vesti ea cu mndrie. n aceeasi clip, privirea Letitiei czu pe un afis: "ara noastr are nevoie de copii. Luptai mpotriva scderii natalitii." Laetitia Wells se simi cuprins de o usoar acreal. S faci copii! si zicea c acesta este ordinul primordial dat speciei: s se reproduc, s se rspndeasc, s se disperseze n mas. N-ai avut un prezent interesant? Supravieuii n viitor prin depunerea de ou! Gndii-v mai nti la cantitate, calitatea va veni abia dup aceea. Fr s stie, cele care fceau astfel se conformau eternei propagande care transcende politica de orice fel a tuturor naiunilor: extinderea dominaiei oamenilor asupra planetei. Laetitia Wells avu impulsul de a-si apuca vecina de umeri si de a-i spune, privind-o drept n ochi: "Nu, nu mai facei copii, abinei-v, fii ceva mai pudic, ce naiba! Luai contraceptive, dai-le prezervative celor apropiai, sftuii-le si facei-le s-si vin n fire pe prietenele dumneavoastr prea fertile, asa cum ai fi dorit dumneavoastr nsiv s fii sftuit si trezit la realitate. La fiecare un copil reusit se nasc o sut de ali copii ratai. Nu merit osteneala. Copiii ratai preiau apoi puterea, si uite care e rezultatul. Dac propria dumneavoastr mam ar fi fost mai serioas, v-ar fi scutit de toate suferinele. Nu v rzbunai pe copiii dumneavoastr pentru cea mai mare porcrie pe care v-au fcut-o prinii: cea de-a v fi zmislit. Nu v mai iubii unii pe ceilali; mperecheai-v, dar nu v mai nmulii." Crizele de mizantropie (si care, n stadiul n care ajunsese, erau deja de umanofobie), i lsau un gust amar. Cel mai derutant lucru era ns c, desi amar, el nu i se prea neaprat dezagreabil. Se strdui s-si vin n fire si i zmbi pianjenului estor de lng ea. Chipul acesta, radiind de bucuria de-a fi mam, i aminti de... Dar nu... nu trebuia... i aminti de propria ei mam, Ling-mi. Ling-mi fusese lovit de leucemie acut, iar cancerul sngelui nu iart. Ling-mi, minunata ei mam, care nu-i rspundea niciodat atunci cnd o ntreba ce i-a spus doctorul. Laetitiei, Ling-mi i rspundea mereu la feb "Nu-i f griji. O s m nsntosesc. Medicii sunt optimisti iar medicamentele, din ce n ce mai performante." n baie ns rmneau adesea urme rosii n chiuvet, iar fiola de analgezic era mai tot timpul goal. Ling-mi depsea toate dozele prescrise; de-acum, nimic nu-i mai potolea durerile. ntr-o bun zi, o ambulan venise si o luase la spital. "Nu-i face griji. Acolo au tot ce trebuie si sunt specialisti care s m ngrijeasc. Ai grij de cas, fii cuminte ct lipsesc si vino s m vezi n fiecare sear." Ling-mi avea dreptate: la spital aveau tot ce trebuia, astfel nct nu mai ajungea s moar o dat. ncercase n trei rnduri s se sinucid si de fiecare dat o salvaser n ultima clip. Se zbtea, vrnd s se opun. O imobilizaser cu niste chingi si o ndopaser cu morfin. Cnd Laetitia venea s o vad, observa c braele i erau acoperite de hematoamele provocate de seringi si perfuzii.

ntr-o singur lun, Ling-mi ajunsese o femeie btrn, sfrijit si zbrcit. "O s-o salvm, nu v temei, o s-o salvm", repetau doctorii. Dar Ling-mi Wells nu mai dorea s fie salvat. Punndu-si mna pe cea a fiicei sale, ea i murmurase: "Vreau... s mor." Dar ce poate face o pustoaic de paisprezece ani cnd mama ei i ncredineaz o asemenea dorin? Legea interzice s lasi pe cineva s moar si mai ales atunci cnd era vorba de o persoan care-si putea permite s plteasc cei o mie de franci pe zi ct costau camera si tratamentul, mpreun cu hrana si ngrijirea complet. Edmond Wells mbtrnise la rndul su vertiginos de cnd soia i fusese spitalizat. Ling-mi i ceruse s-o ajute s scape de chinuri. ntr-o zi, cnd ea nu mai putea suporta, Edmond a sfrsit prin a se resemna si a nvat-o cum s-si ncetineasc respiraia si btile inimii. Se cufundase ntr-o sedin de hipnoz. Nimeni nu fusese de fa, bineneles, dar Laetitia stia cum proceda tatl ei ca s-o ajute s adoarm. "Esti calm, ct se poate de calm. Rsuflarea i este ca un val care se unduieste dinainte spre napoi. E domoal. E usoar. nainte, napoi. Respiraia i este ca o mare care vrea s se transforme ntr-un lac linistit. nainte, napoi. Fiecare respiraie este mai nceat si mai adnc dect precedenta. Fiecare inspiraie i aduce si mai mult putere si desftare. Nu-i mai simi corpul, nu-i mai simi picioarele, nu-i mai simi minile, nici pieptul, nici capul. Esti o pan usoar si insensibil care pluteste n btaia vntului." Si Ling-mi si luase zborul. Pe chip i se ntiprise un zmbet senin. Murise de parc ar fi adormit. Medicii de la reanimare dduser de ndat alarma. Se agaser de ea ca nevstuicile de un btlan care vrea s se desprind de pmnt. De data aceasta ns Ling-mi cstigase definitiv. De atunci ncoace, Laetitia avea o enigm personal de dezlegat: cancerul si, deopotriv, o obsesie: ura la adresa medicilor si a celor ce decid soarta omenirii, n general. Era convins c dac nimeni nu reusise s eradicheze cancerul, aceasta se datora faptului c nimeni nu avea n realitate nici un interes s gseasc soluia. Ca s nu mai aib nici un dubiu, devenise cancerolog. Voia s dovedeasc faptul c aceast boal nu era invincibil si c medicii erau niste incapabili care ar fi putut s-i salveze mama n loc s o chinuiasc si mai ru. Esuase ns, astfel nct nu i mai rmseser dect ura fa de oameni si pasiunea pentru enigme. Ziaristica i permisese s-si mpace resentimentul cu aspiraiile cele mai profunde. Cu ajutorul condeiului, putea s denune nedreptile, s electrizeze mulimile, s-i atace pe ipocrii. Din pcate, nu i trebuise prea mult timp ca. s-si dea seama c dintre ipocrii fceau parte n primul rnd propriii ei colegi, foarte curajosi n vorbe, dar josnici n fapte. Demascatori nenfricai n editorialele lor, ei se dovedeau gata de cele mai mari josnicii n schimbul unei promisiuni de mrire a salariului. Fa de lumea mediilor de informare, cea medical i se pru plin de oameni fermectori. n pres ns, si cucerise propria ei firid ecologic, teritoriul personal de vntoare. si dobndise un oarecare renume rezolvnd cteva enigme poliiste. Pentru moment, colegii ei se ineau deoparte, asteptnd ca ea s calce strmb, astfel nct stia bine c nu are voie s fac nici cel mai mic pas gresit. Viitorul trofeu pe care avea de gnd s si-l agae pe panoplie era afacerea Salta-Nogard. Cu att mai ru pentru scnteietorul comisar Mlis! Ajunse n sfrsit la capt si cobor. O sear plcut, domnisoar, i ur femeia de alturi strngndu-si garnitura de scutece la care mpletise tot drumul.

54. ENCICLOPEDIE "CUM": Pus n faa unui obstacol, o fiin omeneasc are ca prim reflex ntrebarea: "De ce a aprut problema asta si din vina cui?" Ea caut vinovaii si pedeapsa care trebuie s le fie administrat pentru ca asa ceva s nu se mai ntmple. Pus n aceeasi situaie, o furnic se ntreab nainte de toate: "Cum si cu ajutorul cui pot s rezolv problema? " n lumea myrmicin nu exist nici cea mai mic noiune de culpabilitate. Va rmne totdeauna o mare diferen ntre cei ce se ntreab "de ce nu merg lucrurile cum trebuie? " si cei ce se ntreab "cum s facem pentru ca ele s mearg cum trebuie?" n momentul de fa, lumea oamenilor aparine deocamdat celor ce se ntreab "de ce", dar va veni o zi n care cei ce se ntreab "cum" vor prelua puterea...

EDMOND WELLS, Enciclopedia cunoasterii relative si absolute, volumul II.

55. CE DE AP! Ghearele si mandibulele lucreaz cu ncpnare. S sape, s sape ntruna! Alt scpare nu exist! De jur-mprejurul furnicilor rebele, care se nversuneaz s-si croiasc tunelul de salvare, solul vibreaz si se cutremur. Apa npdeste ntreg Orasul. Toate frumoasele proiecte si superbele realizri avangardiste ale lui Chli-pou-ni nu mai sunt dect niste rmsie luate de valuri. Toate grdinile, ciupercriile si staulele, slile cu cisterne, hambarele cu grne pentru iarn, saloanele termoreglate pentru nou-nscui, solariul, reelele acvatice, nu erau, asadar, dect niste desrtciuni si nimic altceva... Toate dispar n vrtejurile de ap, de parc nici n-ar fi fost vreodat... Deodat, un perete lateral al tunelului de salvare plesneste. Apa sneste n jerbe. 103 683 si nsoitoarele sale ncep s nghit pmntul ca s poat sapa mai repede. Dar le este imposibil s reuseasc si sunt ajunse de torent. 103 683 nu-si face prea multe iluzii despre soarta care le asteapt. Sunt deja ude pn la pntece si apa continu s urce cu toat viteza.

56. IMERSIUNE Imersiune. Acum era acoperit cu totul de ap. Nu mai putea s respire. Rmase o clip ndelungat cufundat cu totul, fr s se mi gndeasc la nimic. i plcea apa. Sub nivelul apei din cad prul i se unduia, iar pielea i se fcea ca de carton. Laetitia Wells numea asta baia ei ritual cotidian. Asa se deconecta ea: cu ap cald si tcere. Se simi ca o zn lacului. Rmase vreo cteva zeci de secunde fr s respire, pn ce i se pru c e gata s moar. Cu fiecare zi ce trecea, rmnea tot mai mult sub ap. si strngea genunchii sub brbie, ca un fetus n lichidul amniotic si se legna ncet, ntr-un dans acvatic al crui neles l stia doar ea. ncepu s-si goleasc mintea de toate. lucrurile care o aglomerau; afar cu cancerul, afar cu Salta (ding-dong), afar cu redacia, Ecoului de duminic, afar cu frumuseea ei (ding-dong), afar cu metroul, afar cu mamele clocitoare. Era marea curenie de var. Ding-dong. si scoase capul la suprafa. Cnd iesi din ap, totul pare uscat. Uscat, ostil (ding-dong!)... si zgomotos. Nu i se nzrise: cineva suna ntr-adevr la us. Se tr afar din cad ca un batracian care descoper respiraia aerian. Se nfsur ntr-un halat mare de baie si se ndrept cu pasi mruni spre salon. Cine e? Poliia! Se uit prin vizor si l recunoscu pe comisarul Mlis. Ce v-a apucat s venii la ora asta? Am un mandat de percheziie. i deschise. Comisarul prea foarte n largul su. Am fost la CCG si mi-au spus c ai luat de acolo niste fiole care conineau produsele chimice la care lucrau fraii Salta si Caroline Nogard. Ea merse s caute fiolele si i le ntinse. Mlis le contempl, gnditor. Domnisoar Wells, pot s v ntreb ce e nuntrul lor? -Nu sunt obligat s v dau totul mur-n gur. Expertiza chimic a fost pltit de ziarul meu. Concluziile nu-i aparin prin urmare dect lui si nimnui altcuiva. Comisarul continua s stea n pragul usii, artnd, n costumul lui sifonat, aproape intimidat n faa acestei fete att de frumoase, care l sfida. V rog, domnisoar Wells, as putea intra o clip? As vrea s stm puin de vorb. Nu v rein

prea mult. Probabil c l plouase ru, dup cum arta de murat. O bltoac ncepuse deja s i se formeze la picioare, pe presul de la us. Ea oft: Bine, dar s stii c nu pot s v acord prea mult timp. Se sterse ndelung pe picioare nainte de-a intra n salon. Groaznic vreme. Dup canicul, a venit aversa asta. Toate anotimpurile sunt cu fundu-n sus; trecem direct de la arsi si secet la frig si umezeal. Haidei, intrai si luai loc. Vrei s bei ceva? Ce avei s-mi oferii? Niste hidromel. Ce-i asta? Ap, miere si drojdie, totul amestecat laolalt si apoi lsat s fermenteze. E butura zeilor Olimpului si a druizilor celi. Fie si butura zeilor Olimpului. Ea l servi, dup care iesi din camer. Asteptai-m puin, trebuie s-mi usuc prul. De ndat ce auzi zumzetul usctorului venind din camera de baie, Mlis se ridic dintr-un salt, decis s profite de rgazul oferit pentru a arunca o privire n jur. Era un apartament de lux, decorat cu mult gust. Statui de jad, aflate ntr-un col, nfisau cupluri nlnuite. Lmpi cu halogen luminau planse de biologie agate de perei. Se ridic si privi cu atenie la una din ele. Vreo cincizeci de specii de furnici de toate felurile si din toate prile lumii erau inventariate si desenate cu precizie. Usctorul de pr continua s zumzie n baie. Se aflau acolo furnici negre cu peri albi, asemntoare cu niste motociclisti n costume de piele (Rhopalothrix orbis), furnici avnd coarne pe ntreg toracele (Acromyrmex versicolor), altele, dotate cu o tromp cu cleste n vrf (Orectognathus antennatus), sau cu mese lungi de pr ce le confereau o alur de hippy (Tingimyrmex mirabilis). Faptul c furnicile puteau s aib forme att de diversificate l uimi pe comisar. Dar el nu se afla acolo n misiune entomologic. Observnd o us lcuit, de culoare neagr, vru s o deschid; era ns ncuiat. Scond din buzunar un ac de pr, ncerc s pcleasc broasca; aproape n aceeasi clip ns, zgomotul scos de usctor ncet. Se ntoarse n grab la locul lui. Coafura la Louise Brooks era acum din nou vizibil, iar Laetitia Wells mbrcase o rochie de sear, lung si neagr, din mtase, cu falduri de la talie n jos. Mlis se strdui s nu se lase impresionat. V intereseaz furnicile? ntreba el pe un ton monden. Nu prea, rspunse ea. Tatl meu era foarte interesat. Era un mare specialist n furnici. Mi-a fcut cadou plansele astea cnd am mplinit douzeci de ani. Tatl dumneavoastr era profesorul Edmond Wells? Ea pru uimit: l stii? Am auzit de el. La noi, la poliie, este cunoscut ndeosebi ca fost proprietar al pivniei aceleia blestemate de pe strada Sybarites. V amintii de cazul celor douzeci de oameni care au disprut ntr-o pivni fr fund? Evident! Printre persoanele respective se aflau bunica si vrul meu, cu soia si fiul lui. Ciudat caz, nu? Cum se face c dumneavoastr, care suntei att de pasionat de mistere, nu ai fcut o anchet despre dispariiile astea? Lucram la alt caz pe atunci. Comisarul Alain Bilsheim s-a ocupat de pivni. Si nu i-a purtat deloc noroc, de altfel. Ca si cei dinaintea lui, nu a mai aprut niciodat. Dar si dumneavoastr v plac misterele, din cte stiu... Ea avu un zmbet zeflemitor. Mie-mi place mai degrab s le elucidez. Credei c o s reusii s-l gsii pe asasinul frailor Salta si al Carolinei Nogard? ncerc, n orice caz. Cititorilor mei o s le plac. N-ai vrea s-mi povestii si mie unde ai ajuns cu investigaiile? Ea ddu din cap. E mai bine s ne vedem fiecare de treaba lui. Asa, nu o s ne clcm pe picioare.

Mlis si introduse n gur un chewing-gum de-al lui. Cnd mesteca, se simea totdeauna mai n largul su. Ce e dup usa asta neagr? Pre de o clip, Laetitia Wells fu surprins de ntrebarea neasteptat si simi o jen pe care si-o camufl la repezeal. Ddu din umeri. Biroul meu. Nu vi-l art, fiindc acolo e un adevrat talmes-balmes. Si zicnd acestea, scoase o igar, o potrivi ntr-un portigaret lung si o aprinse cu o brichet n form de corb. Mlis se ntoarse la subiectul care l preocupa: Vrei deci s inei secrete rezultatele anchetei pe care o facei. Eu o sa v spun, totusi, unde am ajuns cu a mea. Ea sufl n aer un norisor de fum sidefiu. Cum dorii. S recapitulm. Cele patru victime ale noastre lucrau la CCG. Am putea fi nclinai s presupunem un mobil obscur, bazat pe invidie profesional. n marile ntreprinderi, rivalitile sunt frecvente. Angajaii se sfsie ntre ei pentru o mrire de salariu sau o avansare, iar n lumea stiinific esti deseori avid de cstig. Ipoteza chimistului rival pare verosimil, trebuie s recunoastei. Ar fi putut s-si otrveasc colegii cu o substan cu efect ntrziat si radical, ceea ce s-ar potrivi perfect cu ulceraiile descoperite n sistemul digestiv la autopsie. O luai iarsi razna, comisare. Suntei obsedat de ideea otrvirii si uitai sistematic de frica ntiprit pe feele lor. Un stres extrem poate provoca la fel de bine ulceraii, iar toate cele patru victime de care ne ocupm au fost cumplit de nspimntate. Spaima, comisare, spaima este cheia ntregii probleme, si nici dumneavoastr, nici eu n-am reusit nc s nelegem ce anume a provocat groaza care si-a lsat urma pe fiecare dintre cele patru chipuri. Mlis protest: Se-nelege c si eu m-am ntrebat serios ce e cu frica asta, si chiar m-am gndit la toate lucrurile care i nspimnt pe oameni! Ea mai sufl un norisor de fum. Dumneavoastr de ce anume v e team, comisare? Fu luat prin surprindere, dat fiind c se pregtea s i pun aceeasi ntrebare. Pi... hm, eu... Trebuie s existe ceva de care v temei mai mult dect de orice, nu? Sunt de acord s v mrturisesc ce anume este, cu condiia s-mi spunei si dumneavoastr la fel de sincer acelasi lucru. Ea l privi n ochi si ripost: De acord. Mlis sovi cteva clipe, apoi se blbi: M... m tem de... m tem de lupi. De lupi? Izbucni n rs; repetnd ntruna cuvintele "de lupi". Se ridic si i mai turn niste mied. Eu am spus adevrul, acum e rndul dumneavoastr. Laetitia se ridic si se uit pe fereastr. Prea c ntrezreste n deprtare ceva interesant. Hm... mie mi-e team... mi-e team de dumneavoastr. Nu v mai batei joc, mi-ai promis s fii sincer. Ea se ntoarse si sufl un nou colac de fum. Prin fumul verde-albstrui, ochii de culoare mov i strluceau ca niste stele. Dar sunt ct se poate de sincer. Mi-e team de dumneavoastr si prin dumneavoastr de toat omenirea. M tem de brbai, de femei, de btrni, de btrne, de sugari, de copii. Ne comportm cu toii pretutindeni ca niste slbatici. Gsesc c suntem hidosi, fizic vorbind. Nici unul din noi nu egaleaz frumuseea unui calmar sau a unei muste... Chiar asa! Atitudinea tinerei femei se schimbase complet. Privirea ei, de obicei att de stpnit, prea acum tulburat de o slbiciune secret; n ochi i se citea nebunia. Prea posedat de un duh ru care o fcea s se lase cuprins cu suavitate de demen. Barajele se rupeau unul cte unul. Cenzura dispruse cu totul: prea s fi uitat cu desvrsire c. discuta cu un comisar de poliie pe care abia l cunostea. Gsesc c suntem preteniosi, arogani, mrginii, mndri de-a fi oameni. M tem de rani, de preoi si de soldai, m tem de medici si de bolnavi, m tem de cei care mi vor rul si de cei care mi vor binele. Distrugem tot ce atingem si murdrim tot ce nu putem distruge. Nimic nu scap capacitii noastre nemsurate de a pngri. Sunt sigur c dac marienii nu debarc pe Pmnt,

e pentru c le este fric de noi; sunt timizi si se tem s nu ne comportm cu ei la fel cum facem cu animalele din jur, ca si cu noi nsine. Nu m simt deloc mndr c sunt o fiin omeneasc. Mi-e team, mi-e foarte team de semenii mei. Chiar credei tot ce spunei? Ea ddu din umeri. Comparai numrul oamenilor ucisi de lupi cu al celor ucisi de oameni: nu credei c teama mea este, cum s spun, mai justificat dect a dumneavoastr? V e team de oameni? Dar suntei o fiin omeneasc! Stiu asta foarte bine si, de altfel, uneori m tem... de mine nsmi. Mlis i contempla stupefiat trsturile marcate dintr-o dat de ur. Brusc ns, ea se destinse: O, hai s-o lsm balt! Ne plac amndurora enigmele. Avem noroc, fiindc e tocmai ora emisiunii noastre naionale de enigme. V ofer tot ce poate fi mai ospitalier n epoca noastr -o parte din televizorul meu. Mulumesc, spuse el. Manevrnd telecomanda, ea ncepu s caute "Capcana de gndire".

57. ENCICLOPEDIE RAPORT DE FORE: Asupra sobolanilor a fost efectuat urmtoarea experien: pentru a le studia aptitudinile de not, un cercettor de la laboratorul de biologie comportamental de la facultatea din Nancy, Didier Desor, a pus sase sobolani ntr-o cusc a crei singur iesire ddea spre o piscin pe care erau nevoii s o traverseze ca s ajung la un vas plin cu mncare. S-a putut constata destul de repede c cei sase sobolani nu se duceau s-si caute mncarea notnd de comun acord. Au aprut roluri care au fost repartizate n felul urmtor: doi nottori exploatai, doi ne-nottori exploatatori, un nottor autonom si un ne-nottor pe post de ap ispsitor. Cei doi sobolani exploatai se duceau s aduc mncarea notnd pe sub ap. Cnd se ntorceau n cusc, cei doi exploatatori i loveau si i vrau cu capul sub ap pn cnd ddeau drumul przii. Abia dup ce exploatatorii se sturau puteau cei doi exploatai supusi s-si permit s mnnce la rndul lor. Exploatatorii nu notau niciodat, mulumindu-se s-i bat pe nottori pentru a fi hrnii de ctre acestia. nottorul autonom era un individ robust, care putea astfel s nu cedeze n faa exploatatorilor. apul ispsitor, n fine, era incapabil si s noate, si s-i sperie pe nottori, astfel nct culegea firimiturile czute n timpul luptelor. Aceeasi structur doi exploatai, doi exploatatori, un autonom si un ap ispsitor s-a repetat n toate cele douzeci de custi n care experiena a fost rennoit. Pentru a nelege mai bine mecanismul respectiv de ierarhizare, au fost pusi laolalt sase exploatatori. Acestia s-au btut toat noaptea. Dimineaa, doi dintre ei erau de corvoad, unul nota singur, iar un altul suporta totul. S-a procedat la fel si cu sobolanii cu comportament de exploatai supusi. n dimineaa urmtoare, doi dintre ei f ceau pe stpnii. Dar elementul care d cel mai mult de gndit este ceea ce s-a constatat atunci cnd craniile sobolanilor au fost deschise pentru a li se studia creierul: s-a putut vedea c cei mai stresai erau exploatatorii. Nu ncape ndoial c ei se temuser ca nu cumva, la un moment dat, s nu mai fie ascultai de ctre cei exploatai. EDMOND WELLS, Enciclopedia cunoasterii relative si absolute, volumul II

58. LA LOC USCAT Apa le atinge spinrile. 103 683 si nsoitoarele sale sap frenetic n tavan. Trupurile tuturor sunt acoperite de stropi cnd minune! rzbat n sfrsit ntr-o ncpere uscat. Sunt salvate. Cu gesturi rapide, furnicile astup la loc orificiul. Zidul de nisip va rezista oare? Da, torentul l ocoleste si se revars n coridoarele mai fragile. nghesuite una ntr-alta n sala ngust, furnicile ncep s se simt mai bine. Rebelele fac numrtoarea: n-au supravieuit dect vreo cincizeci. O mn de deiste continu si acum s mormie printre dini:

Nu le-am hrnit ndeajuns pe Degete. De aceea au f cut s se crape cerul. n cosmogonia myrmicin, ntr-adevr, planeta Pmnt este cubic si deasupra ei se afl un plafon de nori pe care se sprijin "oceanul superior". De fiecare dat cnd greutatea oceanului superior ajunge s fie prea mare, plafonul plesneste si crap, lsnd s curg Ceea ce se numeste ploaie. Deistele susin, n ce le priveste, c aceste crpturi din plafonul de nori se datoreaz loviturilor date de ctre Degete cu ghearele. Oricum ar fi, n asteptarea unor vremuri mai bune, toate ncearc s se ajute ntre ele cum pot mai bine. Unele, gur la gur, fac trofolaxii; altele se fricioneaz pentru a-si pstra rezervele de cldur. 103 683 pipie peretele si simte Orasul palpitnd nc sub asaltul acvatic. Bel-o-kan a ncremenit, dobort cu totul de dusmanul polimorf care si arunc labele-i transparente pn si n cel mai nensemnat interstiiu. Rusine s-i fie ploii; este mai flexibil, mai adaptabil si mai smerit dect furnicile. Lupttoare masive strpung cu lovituri de mandibul-sabie picturile care alunec nspre ele. S omori una nseamn s nfruni alte patru. Cnd dai o lovitur de lab n ploaie, ploaia i-o prinde si i-o ncleiaz. Cnd tragi n ea cu acid, ploaia devine coroziv. Cnd i dai un brnci, ea te primeste si te prinde, fr s i mai dea drumul. Victimele aversei sunt fr numr. Toi porii Orasului sunt larg cscai. Bel-o-kan-ul se neac.

59. TELEVIZIUNE Chipul tulburat al doamnei Ramirez se ivi pe ecran. De cnd bjbia n noua ei enigm, reprezentat de sirul acela de cifre, audiena emisiunii se dublase. Era oare vorba de plcerea sadic de a vedea pe cineva pn atunci infailibil, cuprins de ndoial? Sau se datora faptului c publicul, identificndu-se mai degrab cu cei ce pierd, i prefer pe acestia si nu pe cstigtori? Cu buna lui dispoziie dintotdeauna, prezentatorul ntreba: Asadar, doamn Ramirez, ai gsit soluia corect? Nu. Tot n-am gsit-o. Ei haidei, doamn Ramirez, concentrai-v! La ce v duce cu gndul sirul nostru de cifre? Camera de luat vederi se ainti mai nti asupra tabelei, apoi asupra doamnei Ramirez, care explica ngndurat: Cu ct m uit mai mult la nsiruirea aceasta, cu att sunt mai tulburat. E greu, foarte greu. Mi s-a prut, totusi, c am identificat cteva ritmuri... Cifra "unu", de exemplu, e mereu pus la sfrsit... iar grupele de "doi", la mijloc... Se apropie de tabl si ncepu s comenteze n stilul unei profesoare: S-ar putea s fie vorba de o progresie exponenial, dar de fapt nu e. Am crezut c exist o ordine ntre cifrele "unu" si "doi", dar iat c la un moment dat apare si se rspndeste acest "trei". M-am gndit atunci c poate nu exist nici un fel de ordine. Avem de-a face cu o lume haotic, n care cifrele sunt dispuse aleatoriu. Si, totusi, instinctul meu de femeie mi sopteste c nu e deloc asa, c n-au fost puse la ntmplare. Deci, la ce anume v face s v gndii tabelul acesta, doamn Ramirez? Faa doamnei Ramirez se lumin. O s rdei dac v spun. Sala izbucni n aplauze. Lsai-o pe doamna Ramirez s reflecteze, interveni -prezentatorul. Se gndeste la ceva. La ce anume, doamn Ramirez? La nasterea Universului, spuse ea, cu fruntea ncreit. M gndesc la nasterea Universului. Cifra "unu" ar fi scnteia divin care se dilat si apoi se divizeaz. Se poate oare ca dumneavoastr s-mi fi propus ca enigm ecuaia matematic ce guverneaz Universul? Ceea ce Einstein a cutat n zadar ntreaga lui via? Graal-ul tuturor fizicienilor de pe lume? De data aceasta, prezentatorul adopt o expresie enigmatic, n deplin conformitate cu tema emisiunii sale. Cine stie, doamn Ramirez! "Capcan de... ... gndire!", strig publicul la unison. ... de gndire", ntr-adevr, care nu cunoaste limite. Deci, doamn Ramirez, rspuns sau joker? Joker. Am nevoie de un supliment de informaie. Tabelul, v rog! ceru prezentatorul.

Not cifrele stivuite una sub cealalt: 1 11 21 1211 111221 312211 13112221 Apoi, tot fr s-si consulte hrtia din mn, adug: 1113213211 Reamintesc frazele-cheie. Prima era: "Cu ct esti mai inteligent, cu att ai mai puine sanse de-a reusi. " A doua era: "Trebuie s uii tot ce stii." Ofer nc una perspicacitii dumneavoastr: "Ca si Universul, enigma aceasta si are sursa n simplitatea cea mai desvrsit." Aplauze. Pot s v dau un sfat, doamn Ramirez? ntreb prezentatorul, din nou vesel. V rog, spuse candidata. Cred, doamn Ramirez, c nu suntei ndeajuns de simpl, suficient de proast, ntr-un cuvnt c nu avei mintea destul de goal. Inteligena v pune piedici. Facei un marsarier general si redescoperii-o pe fetia naiv care mai exist nc n dumneavoastr. Iar n ce le priveste pe dragele mele telespectatoare si dragii mei telespectatori, v spun doar: pe mine, dac dorii! Laetitia Wells nchise televizorul. Povestea asta devine tot mai amuzant, spuse ea. Ai gsit soluia enigmei? Nu, dar dumneavoastr? Nici eu. Probabil c suntem prea inteligeni, dup prerea mea. Prezentatorul are dreptate. Venise timpul ca Mlis s plece. si strecur fiolele n buzunarele-i ncptoare. Din pragul usii, mai ntreb: De ce nu vrei s ne ajutm, n loc s ne ostenim fiecare pe cont propriu? Fiindc sunt obisnuit s lucrez singur si pentru c poliia nu face niciodat casa bun cu presa. Si nu exist excepii? Ea si scutur prul scurt, de culoarea abanosului. Nu exist excepii. Dai-i drumul, comisare, si fie ca cel mai bun s cstige! Dac asa dorii, fie ca cel mai bun s cstige! Si se fcu nevzut pe scri.

60. PLECAREA N CRUCIAD Ploaia, epuizat, bate n retragere, dnd napoi pe toate fronturile. Are si ea, la rndul ei, un dusman, pe nume Soarele. Strvechiul aliat al civilizaiei myrmicine s-a lsat asteptat, dar a sosit, totusi, la timp, lipind la loc rnile cscate ale cerului. Oceanul superior a ncetat s se reverse peste lume. Belokanienele scpate din dezastru ies afar ca s se usuce si s se nclzeasc. O ploaie este ca o hibernare n care frigul e nlocuit cu umezeala. E mult mai ru, de fapt. Frigul adoarme, n timp ce umezeala ucide! Afar, astrul nvingtor e ridicat n slvi. Unele furnici intoneaz vechiul imn de glorie: Soare, intr n carcasele noastre goale, Dezmoreste-ne muschii ndurerai Si uneste-ne gndurile dezbinate. Cntecul acesta parfumat se rspndeste n tot Orasul. Bel-o-kan a fost, totusi, serios lovit. De pe rmsiele domului ciuruit de grindin se preling suvie de ap limpede, cu cocoloase negre: cadavrele celor necate. Vestile care sosesc din celelalte orase nu sunt nici ele mai bune. A fost, asadar, de ajuns o avers pentru ca mndra Federaie a furnicilor roscate din pdure s fie aproape distrus? E oare posibil ca o ploaie, si nimic mai mult, s vin de hac unui ntreg imperiu?

Ruinele domului dezgolesc un solariu n care coconii nu mai sunt dect niste granule ude zcnd ntr-o zeam noroioas. Si cte doici nu si-au gsit moartea vrnd s adposteasc oule ntre labele lor! Unele au izbutit s le salveze, inndu-le deasupra capului, cu labele ntinse. Puinele furnici-portar supravieuitoare se desprind din pragul iesirilor Orasului interzis, n care se ncrustaser si contempla ngrozite amploarea catastrofei. Chli-pou-ni nssi este stupefiat. Cum s construiesti ceva durabil n asemenea condiii? La ce serveste inteligena, dac puin ap poate aduce lumea napoi, la primele zile ale civilizaiei furnicilor? 103 683 si rebelele si prsesc si ele adpostul. Furnica soldat porneste de ndat in cutarea reginei. Dup cele ntmplate, va trebui s renunm la cruciada noastr mpotriva Degetelor. Chli-pou-ni se opreste, cntrind n minte feromonul. Apoi, miscndu-si calm antenele, rspunde c nu; cruciada se afl printre proiectele majore, pe care nimic nu le mai poate repune n discuie, si adaug c trupele sale de elit, cantonate n interiorul trunchiului Orasului interzis, sunt neatinse si c un numr de scarabei-rinocer a fost inut de asemenea n rezerv. Trebuie s omorm Degetele si o vom face. A aprut, totusi, o schimbare important: n loc de optzeci de mii de soldai, 103 683 nu va mai dispune dect de... trei mii. E un efectiv redus, desigur, dar ct se poate de experimentat si clit. La fel, n loc de cele patru escadrile de coleoptere zburtoare prevzute iniial nu va mai fi dect una, compus din trei uniti, ceea ce e oricum mai mult dect nimic. 103 683 e de acord si si aduce antenele pe spate n semn de asentiment, fr a fi mai puin pesimist n privina sorii ce pndeste debila expediie. Acestea fiind zise, Chli-pou-ni se retrage si si continu inspecia. Cteva baraje au rezistat, permind astfel salvarea unor cartiere ntregi. Pierderile sunt ns enorme, ndeosebi n rndul oulor si al nimfelor generaiei urmtoare, care au fost aproape decimate. Chli-pou-ni hotrste s-si mreasc ritmul de pont pentru a-si repopula ct mai repede Orasul; ea dispune nc de milioane de spermatozoizi proaspei n spermoteca ei. Si, dac e nevoie s produc si s nasc, atunci va produce si va naste. n tot Bel-o-kan-ul, furnicile, repar, hrnesc, acord ngrijiri, msoar stricciunile, caut soluii. Furnicile nu se dau btute cu una cu dou.

61. SUC DE STANC Profesorul Maximilien MacHarious examina coninutul eprubetei n camera sa din hotelul Bellevue. Substana pe care i-o nmnase Caroline Nogard se transformase ntr-un lichid negru, asemntor cu petrolul. Se auzi soneria. Vizitatorii erau cei asteptai, un cuplu de savani etiopieni, Gilles si Suzanne Odergin. Totul e-n regul? ntreb de-a dreptul brbatul. Totul merge conform programului stabilit, rspunse calm profesorul MacHarious. Suntei sigur? Fraii Salta nu mai rspund la telefon. Eh, or fi plecat si ei n vacan. Nici Caroline Nogard nu mai rspunde. Dup ce a lucrat atta, e normal s-si fi dorit puin odihn. Puin odihn? fcu ironic Suzanne Odergin. Deschise poseta si scoase din ea cteva tieturi din ziare, care relatau despre moartea frailor Salta si a Carolinei Nogard. Nu citii niciodat ziarele, profesore MacHarious? Cazurile acestea sunt deja considerate drept "thrillerul verii"! Si dumneavoastr susinei c totul merge conform programului stabilit? Profesorul cu pr roscat nu pru deloc tulburat de stiri. Ce vrei? Nu poi face omlet fr s spargi oule. Etiopienii erau evident ngrijorai. S sperm c "omleta" va fi gata nainte ca oule s se fi stricat! MacHarious zmbi si le art eprubet de pe masa de laborator. Iat "omleta" noastr. Admirar cu toii fluidul negru, cu reflexe albstrui plcute la vedere. Profesorul Odergin si puse, cu nenumrate precauii, preiosul flacon ntr-un buzunar interior al hainei. Nu stiu ce se ntmpl, domnule MacHarious, dar fii, totusi, prudent.

Nu v facei griji. Am doi ogari care m apr. Ogari! exclam femeia. Nici mcar n-au ltrat cnd am venit. Asa cerberi mai zic si eu! Fiindc n seara asta nu sunt aici.. Veterinarul a vrut s i in la el pentru niste analize. Mine ns paznicii mei credinciosi vor fi din nou aici ca s vegheze asupra mea. Etiopienii plecar. Profesorul MacHarious, istovit, se culc.

62. REBELELE Rebelele supravieuitoare s-au strns sub o floare de frag, la periferia Bel-o-kan-ului. Parfumul ei cu savoare de fruct asigura bruierea conversaiilor n caz c o anten nepoftit s-ar fi nimerit pe acolo. 103 683, care este si ea de fa, le ntreab ce au de gnd s fac acum, mpuinate cum sunt. Cea mai vrstnic dintre ele, o non-deist, rspunde: Suntem puine, dar nu vrem s le lsm pe Degete s moar. O s ne strduim si mai mult ca pn acum s le hrnim. Antenele se nal rnd pe rnd pentru a-si exprima asentimentul. Potopul nu le-a slbit deloc drzenia. O deist se ntoarce spre 103 683 si arat spre gogoasa fluturelui. Tu una trebuie s pleci. Pentru asta. Du-te la captul lumii cu cruciada. Trebuie s-o faci pentru misiunea Mercur. ncearc s aduci o pereche de Degete, i cere o alta. O s le ngrijim ca s vedem dac se pot reproduce n captivitate. 24, care este mezina grupului, cere s plece cu 103 683: vrea s vad Degetele, s le adulmece, s le ating. Doctorul Livingstone nu-i ajunge. El nu e dect un translator. 24 si doreste un contact direct cu zeii, chiar dac va fi nevoit astfel s asiste la distrugerea lor. Furnica insist, susinnd c i poate fi de folos lui 103 683, de exemplu ca s in coconul fluturelui n timpul luptelor. Rebelele par uimite de intenia ei. Dar de ce, ce are furnica aceasta? ntreab 103 683. Tnra asexuat nu le d rgaz s rspund si cere din nou s o nsoeasc pe lupttoare n noua ei odisee. 103 683 primeste oferta fr alte ntrebri. Se simte ndreptit s-o fac, pentru c afinitile mirositoare o informeaz c n realitate nu este nimic ru cu aceast furnic 24. Va avea ea ocazia s descopere, pe parcursul cltoriei, "tara" care le face pe camaradele ei s o ia peste picior. Iat ns c o a doua rebel cere la rndul ei s fac parte din expediie: este vorba de sora mai mare a lui 24, 23. 103 683 o adulmec si aprob din nou. Aceste dou voluntare vor fi niste aliai bine venii. Cruciada va pleca n dimineaa urmtoare, la rsritul soarelui. Cele dou surori vor astepta aici ca s i se alture.

63. VIAA SI MOARTEA LUI MacHARIOUS Profesorul Maximilien MacHarious era sigur ca auzise un zgomot undeva n captul patului. Ceva l smulsese din somn, iar acum sttea nemiscat, cu nervii ncordai. n cele din urm, aprinse lampa de pe noptier si hotr s se scoale. Nu mai era nici o ndoial: cuvertura era scuturat de niste trepidaii abia perceptibile. Un om de stiin de valoarea lui nu avea, totusi, voie s se lase intimidat. n patru labe, cu capul nainte, se vr sub asternut. Cnd descoperi ce anume provocase miscrile acelea, mai nti zmbi, pe jumtate amuzat, pe jumtate intrigat. Cnd ns ceea ce vzuse se npusti la el, nu mai avu nici mcar vremea s-si acopere faa ca s si-o apere, blocat cum era sub asternut, ca ntr-o cavern cu perei din textile. Dac n clipa aceea s-ar fi aflat cineva de fa, ar fi putut vedea cum partea de sus a patului se agit ca n timpul unei nopi de dragoste. Dar nu era o noapte de dragoste. Era o noapte de moarte.

64. ENCICLOPEDIE

MUTAIE: Cnd chinezii au anexat Tibetul, ei au adus familii de chinezi, pe care le-au pus s se stabileasc acolo, vrnd s dovedeasc cu orice pre c inutul era locuit si de ei. n Tibet ns presiunea atmosferic este greu de suportat, provocnd ameeli si edemuri celor neobisnuii cu ea. Si, prin nu se stie ce mister fiziologic, femeile chineze s-au dovedit incapabile s nasc aici, n vreme ce femeile tibetane din satele aflate la cele mai mari nlimi nsteau f r probleme. Totul se petrecea ca si cum pmntul tibetan i respingea pe invadatori, al cror organism era impropriu pentru condiiile de via respective. EDMOND WELLS, Enciclopedia cunoasterii relative si absolute, volumul II

65. MARSUL CEL LUNG Dis-de-diminea, furnicile-soldat ncep s se strng n jurul a ceea ce fusese poarta numrul 2 si care acum nu mai era dect o grmjoar de rmurele umede si dislocate. Cele crora le e frig fac exerciii de ntindere a labelor, prin care si le dezmoresc si se nclzesc. Altele si ascut mandibulele sau mimeaz fente si figuri de lupt. Soarele se nal n sfrsit, fcnd s scnteieze cuirasele armatei ale crei rnduri se ngroas nencetat. Exaltarea creste ntruna. Toate furnicile stiu c triesc un moment deosebit. 103 683 si face apariia. Multe dintre furnici o recunosc si o salut. Lupttoarea este nsoit de cele dou surori rebele, fiecare de cte o parte. 24 duce coconul fluturelui, n care se distinge neclar o form ntunecat. Ce e n coconul sta? ntreab o furnic-soldat. Hran, nimic altceva dect hran, rspunde 24. Scarabeii-rinocer sosesc si ei. Cu toate c nu sunt dect treizeci la numr, provoac senzaie! Toi se nghesuie s-i admire mai ndeaproape. Furnicile ar vrea s-i vad decolnd, dar ei precizeaz c nu-si vor lua zborul dect atunci cnd va fi nevoie. Pentru moment, vor merge pe jos, ca toat lumea. Furnicile se numr, se ncurajeaz, se congratuleaz, se hrnesc. Se distribuie mierat si buci din labele pduchilor-de-frunz necai si scosi de sub drmturi. La furnici, nimic nu se pierde; se mnnc, de asemenea, oule si nimfele moarte. Umflate de ap ca niste burei, bucile de carne trec din mn n mn, sunt uscate si apoi devorate cu lcomie. De ndat ce rasolul acesta rece a fost nghiit, un semnal snit nu se stie de unde ordon alinierea n formaie de mars. nainte, n cruciada mpotriva Degetelor! Armata porneste. Furnicile se pun n miscare ntr-un sir prelung. Bel-o-kan si arunc braul narmat nspre Orient. Soarele rspndeste o cldur plcut. Soldaii intoneaz strvechiul imn mirositor: Soare, ptrunde n carcasele noastre goale, Dezmoreste-ne muschii ndurerai Si uneste-ne gndurile dezbinate. Una dup alta, furnicile reiau cntecul n cor. Suntem toate pulberi de soare. Fie ca stropii de lumin s ne ptrund n suflet La fel cum sufletele noastre vor ajunge cndva si ele niste stropi de lumin, Toate nu suntem dect cldur. Suntem toate pulberi de soare. Fie ca Pmntul s ne conduc pasii! Noi l vom strbate n toate direciile pn ce vom gsi locul de unde nu mai este nevoie s pleci. Suntem toate pulberi de soare. Furnicile mercenare ponerine nu cunosc feromonii vorbirii, astfel nct acompaniaz cntecul scrind. Pentru a scoate sunete, ele si deplaseaz vrful chitinos al toracelui peste banda striat situat n partea cea mai de jos a inelelor abdominale, producnd n felul acesta un rit aidoma celui scos de greieri, dar mai aspru si mai puin rsuntor. Cntecul de rzboi o dat terminat, furnicile nainteaz n tcere. Dac pasii le sunt alandala, ritmul muschiului cardiac este acelasi pentru toate. Fiecare se gndeste la Degete si la legendele teribile auzite despre acesti monstri. Dar astfel, unite n hait, se simt atotputernice si nainteaz cu nsufleire si voiosie. Pn si vntul care a nceput s bat pare s se fi hotrt s vin n ajutorul cruciadei mpingndu-le din urm.

n fruntea cortegiului, 103 683 adulmec ierburile si rmurisul care i trec pe deasupra antenelor. Mirosul e aici pretutindeni, la fel ca si micile vieti care fug nfricosate, florile multicolore care ademenesc cu parfumul lor mbttor, trunchiurile ntunecate care ascund cu siguran comandouri ostile, ferigile de cmp pline de cosasi... Da, totul e acolo, neschimbat. Exact la fel ca prima dat. Totul e acolo, impregnat de mireasma aceasta unic: mirosul marii aventuri care ncepe din nou!

66. ENCICLOPEDIE LEGEA LUI PARKINSON: Legea lui Parkinson (care nu are nici o legtur cu boala cu acelasi nume) susine c, cu ct o ntreprindere se dezvolt mai mult, cu att ea angajeaz mai muli oameni mediocri, dar care au cu toate acestea salarii exagerat de mari. De ce? Pur si simplu deoarece cadrele aflate deja acolo se tem de sosirea unor concureni puternici, iar cea mai bun metod de-a nu-si crea rivali periculosi const n angajarea unor incompeteni. Iar cea mai bun metod de suprimare a oricrei veleiti de-a provoca tulburri este aceea de-a le da salarii excesiv de mari. n acest fel, casta diriguitoare si asigur o liniste permanent. EDMOND WELLS, Enciclopedia cunoasterii relative si absolute, volumul II.

67. 0 NOUA CRIMA Profesorul Maximilien MacHarious era o somitate a Universitii de chimie din Arkansas. Se afla n vizit n Frana si trsese la hotelul acesta de o sptmn, rosti inspectorul Cahuzacq, rsfoind un dosar. Jacques Mlis msura camera n lung si n lat, lund notie. Un poliist lsat de paz la us si vr capul nuntru: O ziarist de la cho du dimanche doreste s v vad, domnule comisar. i dau drumul? Da. Laetitia Wells si fcu apariia, superb ca ntotdeauna ntr-unul din taioarele ei de mtase neagr. Bun ziua, comisare. Bun ziua, domnisoar Wells! Ce vnt bun v aduce? nelesesem c fiecare urmeaz s lucreze separat, pn cnd cel mai bun cstig. Asta nu nseamn c nu ne putem ntlni la locul enigmei. n definitiv, cnd ne uitm la "Capcan de gndire", analizm fiecare n felul lui aceeasi problem... Ai fcut expertiza fiolelor de la CCG? Da. Dup cte spune laboratorul, ar putea fi vorba de o otrav. Sunt o groaz de smecherii crora le-am uitat denumirile, una mai toxic dect cealalt, din care poi obine tot soiul de insecticide. Ei bine, comisare, acum stii tot att ct stiu si eu. Si autopsia Carolinei Nogard ce a artat? Stop cardiac. Hemoragii interne multiple. Aceeasi chestie. Hmmm... Si cel de aici? Ce grozvie! Savantul roscat era ntins pe burt, cu faa ntoars spre cei aflai n camera ca pentru a-i lua de martori, artnd stupefiat si terorizat de cele ntmplate. Ochii erau iesii din orbite, gura vomase niste mucoziti dezgusttoare care-i mnjeau barba stufoas, urechile continuau s sngereze... Iar peste frunte i atrna o mes ciudat, alb, despre care trebuia verificat dac exista dinaintea morii. Mlis mai not c minile i erau crispate pe abdomen. Stii cine e? Noua noastr victim este, sau mai degrab a fost, profesorul Maximilien MacHarious, specialist internaional n insecticide. Ei, da, n insecticide... Cine poate s aib interesul de-a omor niste strlucii creatori de insecticide? Contemplar mpreun trupul contorsionat al celebrului chimist. Vreo lig de protecie a naturii? suger Laetitia. Mda, si de ce nu niste insecte? rnji comisarul.

Laetitia si scutur bretonul negru. Asa e, de ce nu? Atta doar c numai oamenii pot citi presa! i ntinse o tietur din ziar, care anuna sosirea la Paris a profesorului Maximilien MacHarious, n vederea participrii la un seminar despre problemele ridicate de invaziile de insecte pe plan mondial. Se meniona chiar si faptul c urma s locuiasc la hotelul Bellevue. Jacques Mlis citi articolul si i-l nmn lui Cahuzacq, care l puse n dosar. Apoi se apuc c cerceteze amnunit camera, fr s omit nimic. mboldit de prezena Laetitiei, poliistul inea s-si demonstreze profesionalismul meticulos. Nici acum nu gsir vreo arm, nici urme de efracie sau amprente pe ferestre, nici rni aparente; nu exista nici cel mai mic indiciu, la fel ca n cazul frailor Salta si al Carolinei Nogard. Si nici pe aici nu trecuse prima cohort de muste. Asasinul rmsese deci la locul crimei cinci minute dup decesul victimei, ca pentru a supraveghea cadavrul sau pentru a cura odaia de orice urm compromitoare. Ai gsit ceva? l ntreb Cahuzacq. Mustelor le-a fost si aici team s vin. Inspectorul pru consternat. Laetitia se interes: Mustele? Ce au mustele de-a face cu asta? Deloc suprat c putea prelua din nou iniiativa, fie si parial, comisarul i debit discursul despre muste: Ideea de-a folosi mustele pentru a ajuta la soluionarea cazurilor de crim provine de la un anume profesor Brouarel. n 1890, un fetus afumat dincolo de orice nchipuire fost descoperit nepenit n hornul unui semineu dintr-o cas din Paris. n apartamentul respectiv se perindaser, n intervalul ultimelor luni, mai muli locatari: cine anume ascunsese acolo cadavrul? Brouarel a dezlegat enigma, prelevnd din gura victimei ou de muste, cercetndu-le stadiul de dezvoltare si stabilind astfel, cu o aproximaie de o sptmn, data la care fetusul fusese bgat n horn. Vinovaii au putut fi astfel arestai. Grimasa de dezgust pe care nu si-o putu stpni frumoasa ziarist l ncuraj pe Mlis s continue pe acelasi subiect: Eu nsumi am reusit s descopr odat, cu ajutorul acestei metode, c un nvtor, gsit mort n scoala unde preda, fusese n realitate asasinat n pdure si transportat apoi ntr-o sal de clas, pentru a lsa s se presupun c e vorba de rzbunarea vreunui elev. Mustele au dovedit-o n felul lor specific: larvele recoltate de pe cadavru proveneau nendoielnic de la niste muste de pdure. Laetitia se gndi c, la o adic, teoria i-ar putea servi ntr-o bun zi ca tem pentru un articol. Satisfcut, Mlis se ntoarse lng pat. Cu ajutorul lupei sale luminoase, descoperi ntr-un trziu o gaur minuscul, perfect ptrat, n partea de jos a pantalonului pijamalei de pe cadavru. Ziarista, care se apropiase la rndul ei, ezit o clip, apoi spuse: Vedei gaura asta mic? Am observat o tietur identic pe haina unuia din fraii Salt. Avea exact aceeasi form... ZZZZZzzzzzzzz... Sunetul att de caracteristic i rsun comisarului n urechi, fcndu-l s-si nale capul. O musc aflat pe tavan fcu civa pasi, apoi decol si se roti deasupra lor. Un poliist, enervat de zgomot, vru s-o alunge, dar comisarul l opri; i urmrea cu atenie traiectoria, vrnd s vad unde avea s coboare. Uitai-v! Dup cteva cercuri care nu fcur dect s consume rbdarea poliistilor si ziaristei din camer, musca binevoi s aterizeze pe gtul cadavrului, dup care se strecur sub brbie si dispru dedesubtul corpului profesorului MacHarious. Intrigat, Jacques Mlis se apropie si ntoarse cadavrul, vrnd s vad unde se dusese musca. Si atunci zri inscripia. Cu ultimele sale puteri, profesorul MacHarious si nmuiase arttorul n sngele ce i se scurgea din urechi ca s scrie un cuvnt pe cearsaful n care era nvelit ptura. Apoi se prbusise peste el, poate ca s-l fereasc de ochii asasinului sau poate fiindc murise chiar n clipa aceea... Toi cei de fa se apropiar ca s citeasc cele sapte litere. Musca era pe cale de-a sorbi cu trompa sngele ce forma prima liter: "F". Dup ce termin cu acest aperitiv, trecu la urmtoarele: "U", "R", "N", "I", "C" si "I".

68. SCRISOARE CTRE LAETITIA

Laetitia, draga mea fiic, S nu m judeci aspru. N-am fost n stare s mai rmn cu tine dup moartea mamei tale, deoarece, de fiecare dat cnd te priveam, ea era cea pe care o vedeam si de fiecare dat simeam ceva ca o lovitur de cuit nrosit n ceaf. Eu nu fac parte din categoria oamenilor puternici, pe care nimic nu-i atinge si care nfrunt cu dinii strnsi cele mai cumplite ncercri. n asemenea momente, eu am mai degrab tendina s renun la toate si s m las n voia sorii ca o frunz uscat, dus de vnt. Stiu c am ales un comportament considerat ndeobste drept cel mai las cu putin: fuga. Dar altfel nimic nu ne-ar mai fi putut salva, pe nici unul dintre noi. O s cresti, asadar, singur, o s te educi singur si va trebui s gsesti n tine fora si capacitile de aprare cu ajutorul crora vei putea s naintezi n via. Nu e nici pe departe cea mai rea metod. n via esti totdeauna singur, si cu ct nelegi mai repede acest lucru, cu att e mai bine. Va trebui s-i gsesti singur drumul. Nimeni din familia mea nu stie de existena ta. Am avut grij s pstrez ascuns lucrul care mi-era cel mai scump. Cnd vei primi scrisoarea aceasta, eu voi fi cu siguran mort, deci nu ar mai avea nici un rost s m caui. I-am lsat apartamentul nepotului meu Jonathan. Nu te duce s-l vezi, nu ncerca s-i vorbesti si nu revendica nimic. ie i las o cu totul alt mostenire. Cadoul meu ar putea prea lipsit de valoare n ochii oamenilor obisnuii. Cu toate acestea, el este extrem de preios pentru o minte curioas si ntreprinztoare. Iar n privina asta, am toat ncrederea n tine. Este vorba de planurile unei masini care permite decodificarea limbajului olfactiv al furnicilor. Am botezat-o "Piatra de la Rosetta", deoarece ea reprezint unica posibilitate de-a arunca o punte peste dou specii care formeaz dou civilizaii, fiecare cu un grad nalt de dezvoltare. ntr-un cuvnt, masina aceasta este un traductor. Prin intermediul ei, vom putea nu numai s le nelegem pe furnici, ci si s vorbim cu ele. S dialogm cu furnicile! i dai seama ce nseamn asta? Abia am nceput s-o utilizez, dar mi-a si deschis niste perspective att de minunate, nct timpul care mi-a mai rmas trit a devenit prea scurt. Continu tu ce am nceput eu. Preia stafeta. Mai trziu, o vei trece unui alt ales, astfel nct acest dispozitiv s nu fie dat uitrii niciodat. S nu acionezi ns dect cu cea mai mare discreie: e mult prea devreme nc pentru ca oamenii s afle despre inteligena furnicilor. Nu vorbi despre ea dect cu cei sau cele care te vor putea ajuta s progresezi n acest domeniu. Poate c n clipa de fa, nepotul meu Jonathan a ajuns s foloseasc prototipul pe care I-am lsat n pivni: Ca s spun drept, m cam ndoiesc, dar nu are nici o importan. Ct despre tine, dac vei simi c ai vocaie pentru acest domeniu si c te atrage, cred c el o s-i ofere niste surprize dintre cele mai stupefiante. Fiica mea drag, te iubesc. Edmond Wells P. S. l Ai alturate planurile pentru "Piatra de la Rosetta". P. S. 2 Tot aici ai si cel de-al doilea volum din Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. n fundul pivniei apartamentului meu exist o copie. Lucrarea aceasta vrea s acopere toate sectoarele cunoasterii, avnd, bineneles, o predilecie pentru entomologie. Enciclopedia cunoasterii relative si absolute este ca un "han spaniol", unde fiecare gseste ceea ce caut, adic doar ceea ce are deja asupra lui. Fiecare lectur capt un sens diferit, deoarece intr n rezonan cu viaa cititorului si se armonizeaz cu propria sa viziune despre lume. Consider-o un ndrumtor si un prieten. P. S. 3 Nu stiu dac i amintesti, cnd erai mic i-am pus o dat o ntrebare, care era de fapt o enigm (deja i plceau enigmele!): te-am ntrebat cum poi obine patru triunghiuri echilaterale din sase bee de chibrit. i ddusem o fraz care s te ajute: "Trebuie s gndim altfel. " i-a luat ceva timp, dar ai descoperit pn la urm soluia: deschiderea spre a treia dimensiune. O gndire diferit de cea plan. Ridicarea unei piramide n relief. Era un prim pas. Acum am o alt enigm, care ine de cel de-al doilea pas. Ai putea s formezi, tot din sase chibrituri, nu patru, ci sase triunghiuri echilaterale? Fraza care te va ajuta s descoperi soluia poate s i se par, nainte de orice, diametral opus celei precedente. Iat-o: "Trebuie s gndesti n acelasi fel cu cellalt."

69. DOUZECI DE MII DE LEGHE PE PMNT

Cruciada nainteaz prin pdurea care se schimb necontenit. Pe alocuri, procesul de eroziune a calcarului a scos gresia la iveal, aidoma unor dini de lapte. Arbusti, muschi si jungle de ferigi se succed ntruna. Dopate de cldura de august torid, furnicile ating ntr-un timp record orasele orientale ale Federaiei: Liviu-kan, Zoubi-zoubi-kan, Zedi-bei-nakan... Pretutindeni li se ofer coconi plini cu mierat, jamboane de lcust, capete de greieri mpnate cu cereale. La Zoubi-zoubi-kan, li se ofer chiar o turm de o sut saizeci de pduchi-de-frunz, buni de muls n timpul drumului. Pe lng aceasta, se discut despre Degete: toat lumea numai despre asta vorbeste. Cine nu a avut deja accidente cu Degetele? Expediii ntregi au fost gsite complet strivite. Orasul Zoubi-zoubi-kan nu a fost, totusi, niciodat nevoit s le nfrunte direct. Zoubizoubikanienele ar fi bucuroase s participe la cruciad, dar sezonul vntorii de buburuze urmeaz s nceap n curnd si, de altfel, furnicarul are nevoie de toate mandibulele disponibile pentru a-si apra septelul, care este considerabil. La Zedi-bei-nakan, etapa urmtoare un oras superb, construit ntre rdcinile unui fag locuitoarele se arat mai generoase si aliniaz pe loc, curajoase, o legiune de artileriste echipate cu noul acid hiperconcentrat de 60%. Iar ca supliment li se ofer o rezerv de douzeci de coconi-amfor, plini ochi cu acest fel de muniie. Si aici, Degetele au provocat distrugeri: au gravat cu un ac urias niste semne n scoara arborelui. Fagul a fost foarte bolnav si a nceput s secrete o sev toxic, ce fusese ct pe ce s le otrveasc pn la una. Zedibeinakanienele au fost obligate s se mute pn ce scoara s-a cicatrizat. Dar dac Degetele sunt niste entiti benefice, ale cror acte noi nu suntem capabile s le nelegem? Naiva intervenie a lui 24 este primit cu o stupefacie vecin cu zpceala. Cum se poate s faci o asemenea remarc tocmai n cursul unei cruciade ndreptate mpotriva Degetelor? 103 683 se grbeste s vin n ajutorul furnicii fr minte, explicndu-le c la Bel-o-kan, ele nu se feresc s priveasc problema din toate unghiurile, ceea ce constituie un bun exerciiu pentru a nu se lsa surprinse de nici o nenorocire. O belokanian le nva pe zedibeinakaniene ultimul cntec evoluionar compus de Chli-pou-ni cu prilejul cruciadei: Alegerea adversarului i defineste valoarea. Cel ce se lupt cu o soprl devine soprl, Cel ce se lupt cu o pasre devine pasre, Cel ce se lupt cu o cpus devine cpus. Iar ce-l ce se lupt cu un zeu devine zeu? se ntreb 103 683. n orice caz, cupletul le ncnt pe zedibeinakaniene. Multe din ele le chestioneaz pe cruciate asupra tehnologiilor evoluionare puse la punct de regin. Belokanienele nu se las prea mult rugate s povesteasc despre felul cum Orasul a reusit s domesticeasc coleoptere le-rinocer, care devin pe loc niste vedete. Vorbesc apoi despre canalele de circulaie intern, despre noile arme si tehnici agricole si despre modificrile arhitecturale din Orasul central. Nu stiam c miscarea evoluionar a luat o asemenea amploare, emite regina Zedi-bei-nikiuni. Bineneles c nimeni nu sufl un cuvnt despre ravagiile provocate de recenta avers, nici despre existena rebelelor pro-Degete chiar n snul Orasului. Zedibeinakanienele sunt cu adevrat impresionate. Cnd te gndesti c n urm cu numai un an, tehnologiile myrmicine cele mai naintate se limitau la cresterea pduchilor-de-frunz, la cultivarea ciupercilor si la fermentarea mieratului! Furnicile discut n sfrsit si despre cruciada propriu-zis. 103 683 d explicaii, afirmnd c armata va traversa fluviul, va atinge captul lumii si, ncepnd de acolo, va cura terenul, desfsurndu-se ct mai mult posibil, astfel nct s nu lase timp nici unui Deget s scape prin fug. Regina Zedi-bei-nikiuni se ntreab dac cei trei mii de soldai ai Orasului central vor fi suficieni pentru a extermina toate Degetele de pe lume. 103 683 recunoaste c si ea are unele ndoieli n aceast privin, n pofida aportului reprezentat de legiunea zburtoare. Regina Zedi-bei-nikiuni chibzuieste, dup care consimte s le mprumute cruciatelor 6 legiune de cavalerie usoar. Soldaii care o compun sunt nali, cu labe lungi, extrem de rapizi si cu siguran api s vneze Degetele care vor fugi. Apoi, regina trece la alt subiect, vorbind despre nzbtiile comise de locuitorii unei noi asezri. Un oras de furnici? Nu, un oras de albine, stupul Askolein, numit uneori Stupul de aur. A fost ridicat n imediata lor apropiere, n cel de-al patrulea copac din dreapta marelui stejar stufos. De acolo, ele recolteaz polen, ceea ce e ct se poate de normal. Nu mai este ns normal faptul c albinele nu ezit s atace la o adic si convoaiele de furnici, Comportarea aceasta de pirai n-ar fi

deloc de mirare n cazul viespilor, dar la albine ea pare mai degrab ngrijortoare. Zedi-bei-nikiuni merge pn acolo nct crede c aceste albine urmresc eluri expansioniste. Aceasta, fiindc au nceput s hruiasc convoaiele din ce n ce mai aproape de orasul-mam. Furnicile au mult de furc pentru a le respinge. De cele mai multe ori, de team s nu primeasc o lovitur de ac veninos, ele prefer s-si abandoneze prada. E adevrat c albinele mor dup ce neap? ntreab un scarabeu-rinocer. Toat lumea e surprins c un coleopter se adreseaz ntr-un mod att de direct unei furnici; dar, innd cont de faptul c la urma urmei si el particip la cruciad, o zedibeinakanian binevoieste s-i rspund: Nu, nu ntotdeauna. Nu mor dect atunci cnd si vr prea adnc acul. nc un mit se prbuseste. Furnicile au fcut un schimb de informaii ct se poate de util, dar deja se las ntunericul. Belokanienele mulumesc orasului Zedi-bei-nakan pentru ntririle acordate cu atta generozitate. Cele dou populaii procedeaz la numeroase trofolaxii si si spal laolalt antenele nainte ca frigul s le ndemne pe toate la un somn forat.

70. ENCICLOPEDIE ORDINE: Ordinea genereaz dezordine, dezordinea genereaz ordine. Teoretic, dac bai un ou ca s faci din el omlet, nu exist dect o probabilitate infim ca omleta s poat recpta forma oului din care a provenit. Probabilitatea aceasta exist ns. Si cu ct n omlet va exista mai mult dezordine, cu att se multiplic sansele de refacere a ordinii oului iniial. Ordinea nu este prin urmare dect o combinaie de dezordini. Cu ct universul nostru ordonat se extinde, cu att intr mai mult ntr-o dezordine crescnd. Dezordine care, extinzndu-se la rndul ei, genereaz niste ordini noi, si oricare din ele poate fi identic cu ordinea primar. Drept naintea noastr, n spaiu si timp, la captul universului nostru haotic, se afl, poate, cine stie, Big-Bang-ul originar. EDMOND WELLS, Enciclopedia cunoasterii relative si absolute, volumul II.

71. CNTREUL LA FLAUT Ding, dong! Laetitia Wells deschise la repezeal. Bun ziua, comisare. Ai venit s v mai uitai la televizor? Nu vreau dect s discutm, ca s-mi pot limpezi ideile. Mi-e de-ajuns s m ascultai, nu v cer s-mi dezvluii datele pe care le avei. Ea i ddu drumul nuntru. Foarte bine, comisare, sunt numai urechi. i art un fotoliu si se instal n faa lui, ncrucisndu-si picioarele lungi. El admir mai nti faldurile n stil grecesc ale rochiei si incrustaiile de jad din prul ei fin, apoi ncepu: Dai-mi voie s recapitulez. Asasinul este cineva capabil s intre si s acioneze ntr-un spaiu nchis, cineva care provoac groaza, care nu las nici o urm si care pare s nu se lege dect de chimistii specializai n insecticide. Si cineva de care se tem mustele, adug Laetitia, servind mied n dou pahare subiri cu picior si fixndu-l cu ochii ei mari, de culoare mov. Da, continu el. Dar acest MacHarious ne-a adus un element nou: cuvntul "furnici". Ne-am putea deci gndi c suntem confruntai cu niste furnici care i atac pe fabricanii de insecticide. Ideea e amuzant, desigur, dar... Dar cam nerealist. Exact. Furnicile ar fi lsat urme, spuse ziarista. De exemplu, ar fi fost atrase de alimentele care zceau pe acolo. Nici o furnic nu rezist la ispita unui mr proaspt; or, pe noptiera lui MacHarious se afla unul, neatins. Bun spirit de observaie.

Asa nct continum s avem o crim ntr-o camer nchis, fr arme si fr efracie. Poate c nu avem destul imaginaie ca s nelegem despre ce e vorba. La naiba, nu poi asasina ntr-o mie de feluri. Laetitia Wells avu un zmbet misterios. Cine stie? Romanele poliiste evolueaz, asa c ncercai s v imaginai ce ar scrie o Agatha Christie a anului 5000 sau un Conan Doyle al planetei Marte si sunt sigur c vei reusi s avansai n ancheta dumneavoastr. Jacques Mlis o privi, umplndu-si ochii cu frumuseea ei. Tulburat, Laetitia Wells se ridic si se duse s-si caute portigaretul. Aprinse o igar, ascunzndu-se n spatele unui ecran de fum opiaceu. Scriai n articolul dumneavoastr c sunt prea sigur de mine si c nu-i ascult ndeajuns pe ceilali. Aveai dreptate. Dar nu e niciodat prea trziu ca s te ndrepi. S nu m luai peste picior dac o s v spun c dup ntlnirea cu dumneavoastr mi se pare c am si nceput s reflectez ntr-un mod cu totul diferit, mai deschis, mai receptiv... Uitai-v, am ajuns s suspectez niste furnici! Iarsi furnicile astea! fcu ea, prnd exasperat. Stai puin. S-ar putea s nu stim totul despre furnici. Ar putea avea complici. Cunoastei povestea cntreului la flaut din Hamelin? Cred c am uitat-o. ntr-o bun zi, ncepu el; orasul Hamelin a fost invadat de sobolani. Misunau pretutindeni. Erau att de muli, c nimeni nu mai stia cum s scape de ei. Cu ct erau omori, cu att apreau 'mai muli. Mncau tot ce gseau si se nmuleau vertiginos. Locuitorii se gndeau deja s prseasc orasul, lsndu-si tot avutul acolo. Atunci, un tnr s-a oferit s salveze orasul n schimbul unei recompense substaniale. Autoritile, neavnd nimic de pierdut, au acceptat fr prea mult vorb. Adolescentul s-a apucat atunci s cnte din flaut. Fermecai, sobolanii s-au strns laolalt si s-au luat dup el. Cntreul la flaut i-a dus spre fluviu, unde s-au necat cu toii. Cnd si-a cerut ns recompensa, autoritile, scpate acum de pericol, i-au rs n nas. Si? ntreb Laetitia. Si? Imaginai-v o situaie analoag: un "cntre la flaut", capabil s conduc furnicile. Un om care ar vrea s le fac s se rzbune pe cei mai mari dusmani ai lor, inventatorii de insecticide! Reusise s strneasc interesul tinerei femei, care l fix cu ochii ei mov larg deschisi: Spunei mai departe, l ndemn ea. Prea dintr-o dat nervoas si trase adnc din igar. Mlis se opri, cuprins de o exaltare neobisnuit. Circuitele sale cerebrale preau s rsune de un semnal asemntor cu cel care te anun c ai cstigat la jocurile electronice. Cred c am gsit. Laetitia Wells i arunc o privire ciudat. Ce ai gsit? Avem de-a face cu un om care a domesticit furnicile! Ele ptrund n victim si o lovesc din interior cu... mandibulele... de unde si efectul de hemoragie intern, dup care ies din nou la lumina, de pild prin urechi. Ceea ce ar explica de ce o parte din cadavre sngerau prin urechi. Apoi se regrupeaz, lundu-si rniii cu ele. Ceea ce dureaz cu totul vreo cinci minute, exact ct s le mpiedice pe mustele din prima cohort s se apropie... Ce prere avei? nc de la nceputul explicaiei, Laetitia Wells nu prea s-i mprtseasc deloc entuziasmul. Aprinzndu-si alt igar, ea admise c s-ar putea s aib dreptate, dar c, dup stiina ei, nu exista nici o metod de-a domestici furnicile astfel nct s le poi cere s intre ntr-un hotel, s gseasc o camer anume, s omoare un om, apoi s se ntoarc n ordine la furnicarul lor. Ba da, trebuie s existe. Si am de gnd s o descopr. Sunt sigur c o s-o descopr. Jacques Mlis si lovi palmele. Se simea ct se poate de satisfcut de sine nsusi. Ai vzut c nu a fost nevoie s-mi imaginez romanele poliiste ale anului 5000! Puin minte si ceva bun-sim ajung, declar el. Laetitia Wells se ncrunt: Bravo, comisare! Ai nimerit-o, cu siguran! Mlis plec, avnd ca prim obiectiv s verifice, cu ajutorul medicului legist, dac leziunile interne ale victimelor puteau fi datorate unor lovituri de mandibul de furnic. Rmas singur, cu o expresie de preocupare ntiprit pe fa, Laetitia Wells scoase cheia care deschidea usa acoperit cu lac negru si tie un mr n felii subiri, pe care le ddu apoi celor douzeci si cinci de mii de furnici ale terariului ei.

72. TOI SUNTEM FURNICI

Jonathan Wells gsise n Enciclopedia cunoasterii relative si absolute un pasaj ce pomenea de existena, n urm cu mii de ani, a unor adoratori ai furnicilor, care triau pe o insul din Pacific. Dup Edmond Wells, acei oameni dezvoltaser niste puteri psihice extraordinare, reducndu-si alimentaia si practicnd meditaia. Comunitatea lor se stinsese din motive necunoscute si, o dat cu ea, pieriser misterele si secretele sale. Dup ce discutaser mpreun, cei saptesprezece locatari ai templului subteran hotrser s se inspire din aceast experien, indiferent dac era adevrat sau nu. Privaiunea tot mai mare de hran i silea s-si economiseasc energia. Cel mai mic gest i costa nespus de mult. Vorbeau din ce n ce mai puin dar, paradoxal, se nelegeau din ce n ce mai bine. Un zmbet, o privire, o miscare din brbie le era de ajuns pentru a comunica. Capacitatea de a-si concentra atenia le crescuse considerabil. Cnd mergeau, si simeau fiecare muschi si fiecare articulaie pe care si-o puneau n miscare. si urmreau cu mintea ritmul de du-te-vino al respiraiei. Mirosul si auzul cptaser acea acuitate atribuit animalelor si oamenilor primitivi. Ct despre simul gustului, postul cronic l exacerbase. Pn si halucinaiile colective sau individuale provocate de subnutriie cptaser un sens anume. Cnd si-a dat seama pentru ntia dat c citeste gndurile celorlali, Lucie Wells a fost ngrozit. Fenomenul i s-a prut indecent. Dar, dat fiind c n mprejurarea respectiv comunicase cu mintea att de integr a lui Jason Bragel, lucrul i fcu pn la urm plcere. Hrana se mpuina pe zi ce trecea, iar experienele psihice deveneau tot mai ample, ceea ce nu avea neaprat si totdeauna efecte dintre cele mai bune. Obisnuii cu activitile fizice n aer liber, fostii poliisti si pompieri erau nevoii deseori s-si reprime crizele de furie sau de claustrofobie. Descrnai, emaciai, cu faa dominat de niste ochi tot mai strlucitori si mai ntunecai, deveniser cu toii de nerecunoscut, pn ntr-att nct ajunser s se asemene. Preau c se nruresc reciproc. (Doar Nicolas Wells, mai bine hrnit datorit vrstei sale fragede, se deosebea nc suficient de ceilali). Evitau statul n picioare, mult prea obositor pentru cei lipsii de energie fizic, prefernd s rmn asezai turceste si chiar s mearg n patru labe. Puin cte puin, o dat cu scurgerea zilelor, angoasa din perioada iniial fusese nlocuit de un fel de senintate. Era oare o form de demen? Si apoi, dintr-o dat, ntr-o bun diminea, imprimanta ordinatorului ncepuse s prie, prinznd via. O fraciune rebel din orasul roscat Bel-o-kan dorea s rennoade contactul ntrerupt de moartea reginei precedente, utiliznd sonda "Doctor Livingstone" pentru a dialoga. Voiau s-i ajute pe oameni. De fapt, primele ajutoare alimentare au nceput s le parvin chiar din acel moment, prin fisura ce strbtea lespedea de granit aflat deasupra lor.

73. MUTAIE Datorit ajutorului dat de furnicile rebele pro-Degete, Augusta Wells si camarazii ei stiau de-acum c aveau s poat supravieui un timp ndelungat. si stabilizaser alimentaia la un nivel redus, dar regulat si si recptaser chiar, ntr-o oarecare msur, puterile. n ultim instan, lucrurile nu mergeau chiar att de ru n acest infern. La sugestia Luciei Wells, hotrser s renune la numele pe care le purtaser ca oameni de suprafa. Acum, cnd se asemnau cu toii, nu le mai rmnea dect s-si atribuie niste numere. Faptul a avut un efect destul de nsemnat: pierderea numelui nsemna renunarea la povara istoriei strmosilor. Era ca si cum ar fi fost noi, de parc s-ar fi nscut cu toii nc o dat, mpreun. A-i pierde prenumele nseamn s renuni la a te mai deosebi de ceilali. La sugestia lui Daniel Rosenfeld (alias 12), au decis s caute un limbaj comun diferit. Jason Bragel a fost cel care a descoperit stratagema. "Omul comunic emind prin intermediul gurii unde sonore. Acestea sunt ns prea confuze si prea complicate. De ce s nu emitem o singur und sonor pur, prin care am intra cu toii n rezonan?" Lucrurile cptau o ntorstur ciudata, n stilul unei secte religioase hinduse, dar nu 'le psa. Oare destinul nu i plasase, oricum, ntr-o cu totul alt dimensiune, pe un alt plan al existenei? Trebuia s se deprind cu aceasta, iar experienele pe care le ncercau i pasionau. Stnd n cerc, asezai turceste sau, n cazul celor mai supli, n poziie lotus cu spatele drept, se ineau de brae si se aplecau nainte, astfel nct capetele s li se ntlneasc n centrul rozetei, apoi fiecare si arunca pe rnd nota, adic propria sa vibraie sonor. Dup care toi laolalt

si armonizau n final timbrul pentru a se uni pe. aceeasi not. Exersnd ntruna, ajunser s cnte la cel mai jos nivel al registrului sonor, nct vocile urcau din adncul abdomenului. Aleseser silaba "OM". Sunet primordial, cntec al pmntului si al spaiului nesfrsit, penetrnd totul, OM este tcerea muntelui si n egal msur vacarmul dintr-un restaurant. Ochii li se nchideau. Respiraiile li se ncetineau, devenind profunde si sincronizate. Se simeau usori, uitnd de toate si cufundndu-se n sunet, fcndu-se una cu el; erau sunetul nsusi. OM, sunetul n care ncepe si se ncheie totul. Ceremonia dura mult timp. Apoi se despreau n liniste, calmi, unii ntorcndu-se n colul lor, alii vzndu-si de treburi: curenia, administrarea srccioaselor rezerve alimentare sau conversaiile cu "rebelele". Doar Nicolas nu lua parte la ritualuri. Ceilali socotiser c e prea tnr pentru a se implica deliberat. La fel, toi fuseser de acord ca el s fie cel mai bine hrnit. La urma urmei, si la furnici, avuia cea mai de pre sunt oule si nimfele. Furnicile... ntr-o bun zi, ncercar s comunice cu ele prin telepatie, dar fr s abin nici un rezultat. Nu era cazul s-si fac vise prea nesbuite. Chiar si ntre ei fur nevoii s scad preteniile: telepatia nu funciona cu adevrat bine dect ntr-un caz din dou si cu condiia s nu existe nici o rezisten din partea vreunuia dintre contactani. Btrna Augusta si amintea. n felul acesta deveniser, ncetul cu ncetul, furnici. Cel puin, n mintea lor.

74. ENCICLOPEDIE SOBOLAN-CRTI: Sobolanul-crti (Heterocephalus gla-ber), trieste n Africa de Est, ntre Etiopia si nordul Kenyei. Animalul acesta este orb, iar pielea de culoare roz i este lipsit de blan. Cu ajutorul incisivilor, el poate s sape tuneluri pe o distan de mai muli kilometri. Dar nu acesta este lucrul cel mai uimitor. Sobolanul-crti reprezint singurul caz cunoscut de mamifer care se comport socialmente la fel ca insectele! O colonie de sobolani-crti numr n medie cinci sute de indivizi, care se mpart, exact ca n cazul furnicilor, n trei caste principale: sexuai, lucrtori si soldai. O singur femel, asemntoare oarecum reginei, poate concepe si f ta dintr-o gestaie pn la treizeci de pui din toate castele. Pentru a rmne unica "nsctoare", ea secret prin urin o substan mirositoare care blocheaz hormonii reproductori ai celorlalte femele din cuib. Constituirea speciei pe colonii se poate explica prin faptul c sobolanul-crti trieste n regiuni cvasidesertice. El se hrneste cu tuberculi si rdcini, care sunt uneori voluminoase si adesea mprstiate pe suprafee foarte ntinse. Un roztor solitar ar putea scurma drept n faa lui pe distane de kilometri ntregi f r s gseasc nimic si s moar astfel, f r scpare, de foame si epuizare. Viaa n societate multiplic sansele de a descoperi hran, cu att mai mult cu ct cel mai nensemnat tubercul este mprit n mod echitabil tuturor. Singura diferen demn de menionat fa de furnici este aceea c masculii supravieuiesc actului sexual. EDMOND WELLS, Enciclopedia cunoasterii relative si absolute, volumul II.

75. DIMINEAA O sfer roz, foarte grea, nainteaz. Furnica emite: "Nu am nici o intenie ostil fa de poporul vostru", dar sfera nu se opreste si o striveste. l53 683 se trezeste brusc. Din pricin c are tot timpul cosmaruri, si-a programat corpul astfel nct s-si, reduc perioada de somn si s se poat trezi la cea mai mic schimbare de temperatur. Iarsi le-a visat pe Degete. Trebuie s ncerce s nu se mai gndeasc la ele. Dac se teme de Degete, frica o va inhiba si nu va mai fi n stare s lupte cum trebuie atunci cnd va fi nevoie. si aminteste de o legend myrmicin pe care mama Belo-kiu-kiuni le-o povestise odinioar, ei si surorilor sale: Cuvintele mirositoare sunt nc prezente n memoria ei si nu trebuie dect s le umezeasc puin pentru ca ele s se nsufleeasc. "ntr-o zi, Goum-goum-ni, o regin din dinastia noastr, lncezea n loja ei nupial. Fusese atins de boala strilor sufletesti. Trei ntrebri o obsedau pn la obnubilare si i mobilizau toate

facultile mentale: Care este momentul cel mai important din via? Care este lucrul cel mai important care trebuie ndeplinit? Care este secretul bunstrii? Regina a stat de vorb cu surorile sale, cu fiicele, cu minile cele mai prolifice din Federaie, fr s poat obine un rspuns satisfctor. I s-a spus c este bolnav, c nici una din ntrebri nu coninea ceva care s. poat fi considerat vital pentru supravieuirea Roiului. Astfel descurajat, regina a nceput s se prpdeasc. Roiul s-a nelinistit. Dac Orasul nu voia s-si piard outoarea unic, atunci trebuia s se ocupe serios si pentru ntia oar de problemele abstracte. Momentul cel mai important? Lucrul cel mar esenial? Secretul bunstrii? Toat lumea a propus rspunsuri. Momentul cel mai important este cnd mnnci, pentru c hrana aduce energie... Lucrul cel mai important de fcut este s te reproduci pentru a perpetua specia si a mri numrul de soldai care s apere Orasul... Secretul bunstrii este cldura, deoarece cldura este izvorul plenitudinii chimice... Nici un rspuns nu a mulumit-o ns pe regina Goum-goum-ni. Atunci ea a prsit cuibul si a plecat singur n Marele Exterior. Acolo, a fost nevoit s lupte din greu ca s supravieuiasc. Cnd s-a ntors, trei zile mai trziu, comunitatea era ntr-o stare latent. Regina ns cptase rspunsurile dorite. Revelaia i venise n toiul unei ncierri nemiloase cu furnicile slbatice. Momentul cel mai important este prezentul, pentru c nu poi aciona dect n clipa de fa si numai asupra ei. Iar dac nu te preocupi de prezent, i ratezi deopotriv si viitorul. Lucrul cel mai important este s nfruni ceea ce exist aici, n faa ta. Dac regina nu ar fi nvins-o pe lupttoarea care voia s o ucid, ar fi fost ea cea ucis. Ct despre secretul bunstrii, l descoperise dup ce lupta se ncheiase: el consta n a fi n via si a umbla pe ntinderea Pmntului. Pur si simplu, asta era tot. S gusti clipa de fa. S te ocupi de ceea ce se afl n faa ta si te nfrunt. S umbli pe Pmnt. Acestea sunt cele trei mari reete de existen lsate mostenire de ctre regina Goum-Goum-ni." 24 se apropie de furnica-soldat, vrnd s si justifice credina n "zei". 103 683 nu are ns nevoie de explicaii, astfel nct, dintr-o miscare a antenei, o face s tac si o invit s-o nsoeasc civa pasi pe lng marginile orasului federal. E frumos, nu? 24 nu rspunde. 103 683 i spune c, desigur, ele au sarcina de-a le gsi pe Degete si de-a le ucide, dar mai sunt si alte lucruri importante: a fi aici, sau a cltori. Poate c, la urma urmei, cel mai plcut moment se va dovedi nu cel n care vor fi dus ia bun sfrsit misiunea Mercur sau cnd le vor fi nvins pe Degete, ci chiar cel de acum, n care sunt amndou aici, mpreun, n zori, n mijlocul unor furnici prietene. 103 683 i istoriseste povestea lui Goum-Goum-ni. 24 emite c ea consider misiunea lor ca avnd un caracter mult mai "important" dect povestile de acest fel despre strile de suflet. Ea este practic subjugat de sansa pe care o are de-a se apropia de Degete si poate chiar de-a le atinge. 24 susine c n-ar accepta s schimbe locul cu nimeni. Apoi, ea o ntreab pe 103 683 dac a vzut vreodat Degete. Cred c da; n fine, nu prea stiu, nu mai stiu; cum s-i spun, 24, ele sunt foarte deosebite de noi. 24 stie aceasta. 103 683 nu vrea s intre ntr-o dezbatere feromonal. Intuitiv ns, ea nu crede ca zeii s fie niste Degete; s-ar putea ca zeii s existe, dar atunci ei sunt cu totul altceva... poate chiar aceast natur luxuriant, copacii acestia, pdurea, toat bogia fabuloas de flor si faun care i mprejmuieste... Da, i-ar fi mult mai usor s gseasc o credin n spectacolul acesta fantastic care este chiar planeta lor. Chiar atunci, o fsie de lumin trandafirie ncepe s se ntind la orizont. Furnica-soldat arat nspre ea cu vrful antenei. Uite ce frumusee! 24 nu reuseste s-i mprtseasc clipa de emoie. Atunci, 103 683 arunc n chip de butad: Sunt zeu, fiindc pot s poruncesc Soarelui s rsar. 103 683 se ridic n echilibru pe cele patru labe dinapoi si, pironind cerul cu antenele, declam un feromon picant: Soare, i poruncesc s rsri!

Atunci, Soarele si arunc o raz printre ierburile nalte. Cerul e cuprins de un concert cromatic n care se amestec toate culorile: ocru, violet, mov, rosu, oranj, auriu. Lumina, cldura, frumuseea toate si fac apariia n clipa cnd furnica le-a cerut s apar. M-ntreb dac nu cumva ne subestimm talentele, spune 103 683. 24 simte nevoia s repete: "Degetele sunt zeii nostri", dar Soarele e att de frumos si de strlucitor, nct renun.

AL TREILEA ARCAN: Prin sabie si prin mandibul

76. CUM I-A VENIT DE HAC MARYLIN MONROE CATHERINEI DE MEDICIS Cei doi savani etiopieni formau un cuplu ct se poate de unit, sudat de acelasi ideal. nc de cnd era mic, Gilles Odergin petrecea ore n sir privind furnicare. Voise s instaleze niste furnici la el acas, n borcane goale de dulcea, dar la prima lor tentativ de evadare, mama lui, agasat, le-a masacrat lovindu-le cu papucul: Aceasta ns nu l-a fcut s renune. A mai fcut cteva tentative de-a le creste, ascunzndu-le mai bine si avnd grij s asigure o nchidere ermetic a borcanelor. Dar furnicile mureau ntruna, fr s priceap de ce. Vreme ndelungat, crezuse c este singurul care poart un asemenea interes minusculelor animale, pn n ziua cnd a ntlnit-o, la Facultatea de entomologie din Rotterdam, pe Suzanne. Amndoi simeau aceeasi atracie pentru furnici, fapt ce nu a ntrziat s-i uneasc. Ea era, dac asa ceva este cu putin, si mai pasionat dect el. Amenajase niste terarii, ajunsese s recunoasc o mare parte dintre locatare, le ddea nume si nota cel mai mic eveniment ce survenea n lumea protejatelor ei. si petreceau toate smbetele observndu-le mpreun. Ulterior, pe cnd se aflau nc n Europa si erau deja cstorii, s-a ntmplat ceva cumplit. Suzanne avea' pe atunci n furnicarul ei sase regine. Cea cu antene scurte fusese numit Cleopatra; cea care avea pe cap o urm de tietur fusese botezat Maria Stuart; cea cu pr cre pe labe era Pompadour; cea mai "vorbrea" (dat fiind c si misca nencetat apendicele senzoriale) era Eva Peron; Marylin Monroe era cea mai cochet, iar Catherine de Medicis, cea mai agresiv. Potrivindu-se perfect cu personajul n chestiune, cea din urm pusese pe picioare un grup de ucigase si si eliminase toate rivalele, una cte una. Fr s intervin cu nimic n acest rzboi civil n miniatur, soii Odergin observaser cum ucigasii pltii ai lui Medicis le nsfcau pe celelalte regine si le trau 'la adptoare, unde le necau, pentru ca apoi s le azvrle n depozitul de gunoi. Or, s-a ntmplat c Marylin Monroe a supravieuit acestei nopi a Sfntului Bartolomeu si, iesind dintre gunoaie, si-a format fr ntrziere propriul grup de asasini, care au omort-o pe Catherine de Medicis. Aceste rfuieli cumplite i-au ngrozit pe cei doi fanatici ai civilizaiei myrmicine. Erau de-a dreptul rvsii: lumea furnicilor se dovedea mai crud chiar dect a oamenilor. Asta era prea de tot. De la o zi la alta, soii Odergin au nceput s o urasc la fel de intens precum o iubiser. Abia ntorsi n Etiopia, cei doi s-au asociat unei vaste miscri de lupt contra insectelor de pe continentul african, intrnd n legtur cu cele mai mari somiti mondiale si cu cei mai buni specialisti din domeniu. Cu gesturi msurate, ca de preot, profesorul Odergin scoase eprubet si o ridic la nlimea ochilor. Cu aceeasi solemnitate, soia lui vrs nuntru o pulbere alb, care era de fapt niste praf de cret, dup care transfer amestecul ntr-o masin centrifug, mai adug cteva lichide lptoase, apoi nchise capacul si puse masina n funciune. Cinci minute mai trziu, totul cptase o frumoas nuan gri-argintie. Atunci mai apra cineva, care venea s i pun n gard. Era tot un savant, nalt si slab, pe nume Cygneriaz, profesorul Miguel Cygneriaz. Trebuie s ne grbim. "Ei" sunt tot mai aproape. Maximilien MacHarious a murit si el, spuse acesta. n ce stadiu se afl operaia Babei? Totul este gata, afirm Gilles, si i prezent eprubet umplut cu lichidul argintiu. Bravo. De data asta, cred c am cstigat. Nu vor mai putea s ne fac nimic. Dar trebuie s

plecai nainte ca ei s apuce s loveasc din nou. Cunoastei numele celor care vor s ne pun bee-n roate? Trebuie s fie vreun grupuscul de pseudo-ecologisti. Nici mcar nu au habar ce fac. Gilles Odergin oft. Oare de ce trebuie neaprat ca atunci cnd o lucrare e abia ncheiat, s apar o for opus care s-i mpiedice reusita? Miguel Cygneriaz ridic din umeri. Asa se ntmpl totdeauna. Totul e ca noi s fim mai rapizi. Dar cine sunt adversarii nostri? Miguel Cygneriaz si lu un aer de conspirator. Vrei s stii neaprat? Noi luptm cu niste... fore chtoniene, care sunt pretutindeni. Si sunt mai ales aici, nuntru, pitite adnc n ungherele ascunse ale propriilor noastre spirite... Si astea-s cele mai rele, credei-m! Gilles si Suzanne Odergin murir exact la treizeci de minute dup plecarea profesorului Miguel Cygneriaz, care luase cu el substana argintie.

77. IDOLUL INSECTELOR E nevoie de si mai multe ofrande. Dac nu v onorai zeii, V vom pedepsi prin pmnt, ap si foc: Degetele pot s ucid pentru c Degetele sunt zei. Degetele pot s ucid pentru c Degetele sunt mari. Degetele pot s fac orice pentru c Degetele sunt puternice. Acesta este adevrul. Degetele care btuser mesajul att de categoric se ridicar brusc pn la nlimea unei nri pe care se apucar s o curee cu srguin, dup care rsucir si frmntar un cocolos care l-ar fi fcut s se nverzeasc de invidie pe orice scarabeu coprofag, si l proiectar ct colo. Apoi Degetele se ridicar si mai sus, pn ce ajunser s sprijine o frunte al crei posesor si spunea c a fcut o treab strasnic. Si, pe deasupra, o treab care nu este nici pe departe la ndemna primului venit!

78. CRUCIADA ncetul cu ncetul, celor dou furnici li se altur ntreaga armat. 103 683 nal o anten si simte c soarele, aflat tot mai sus pe cer, o nclzeste acum de-a binelea. De jur-mprejurul lor s-a strns o mulime de lume. Sunt belokaniene, dar de asemenea si zedibeinakaniene venite ca spectatoare, care emit ncurajri pline de nsufleire att la adresa celor dou legiuni de artilerie si de cavalerie usoar, ct si pentru ntreaga cruciad. 23 si ascute mandibulele, 24 nu scap din ochi coconul de fluture, iar 103 683 st nemiscat, atent la cresterea temperaturii. Cnd aceasta atinge 20 de grade fix, ea se scutur si lanseaz feromonul semnalului de plecare. Acest feromon de recrutare, compus din acid hexanoic (C6-H12-O2), e pe ct de usor, pe att de tenace. O parte din soldai pornesc de ndat, formnd o prim coloan care creste cu repeziciune si se lungeste ntr-o efervescen de antene, coarne, globi oculari si abdomene proeminente. Prima cruciad mpotriva Degetelor a pornit din nou la drum. Foarte curnd, ea atinge ritmul de croazier, croindu-si inexorabil calea printre ierburile care fosnesc si se dau n lturi! Insecte, rme, roztoare si reptile prefer s o ia la fug din drumul coloanei; rarii curajosi care stau si o privesc scurgndu-se, ascunsi cu grij, si revin cu greu din surpriza provocat de scarabeii-rinocer mergnd la pas cu furnicile roscate. Departe n fa, cercetasele forfotesc fr odihn, umblnd n dreapta si n stnga si indicnd grosului trupelor itinerarul cel mai drept si mai puin accidentat cu putin. Dispozitivul acesta adoptat ca msur de precauie, care este n general de o eficien maxim, nu i mpiedic s se loveasc pe neasteptate de un obstacol neprevzut. Furnicile se ngrmdesc si se mbrncesc pe marginea unui crater enorm, cu un diametru de cel puin o sut de pasi.

Stupoarea e general! Si aceasta deoarece cruciatele recunosc fr ntrziere locul: groapa din faa lor e tot ce a mai rmas din orasul Giou-li-kan, despre a crui dislocare monstruoas, urmat de rpirea ntr-o gigantic cochilie transparent, le vorbise un soldat scpat ca prin minune... Iat ce fac Degetele! Iat de ce sunt ele n stare! O furnic robust, cu antenele ntinse, se ntoarce spre surorile sale. Este 9. Aragul pe care l manifest fa de Degete este bine cunoscut tuturora. Desfcndu-si larg mandibulele, ea arunc un feromon izbitor: Le vom rzbuna! Vom ucide cte dou Degete pentru fiecare sor de-a noastr! Cruciatelor li s-a spus si repetat ntruna c pe tot Pmntul nu exist mai mult de o suta de Degete, dar asta nu le opreste s inspire adnc mesajul neptor si aspru. Pline de furie, ele ocolesc groapa si pornesc din nou ia drum. Surescitarea nu le face, totusi, s uite de prudent; n timp ce strbat un desert sau o savan prea nsorit, furnicile au grij s-si schimbe formaia astfel nct artileristele s fie la umbr, pentru ca nu cumva acidul pe care l conin s explodeze, omorndu-le pe purttoare ca si pe vecinele lor. ndeosebi acum, cnd e vorba de acid cu o hiperconcentraie de 60%: sunt lesne de nchipuit deflagraia si ravagiile pe care le-ar provoca n rndurile armatei! Iat-le ajunse n faa unui pru, aprut probabil ca urmare a potopului recent. 103 683 si zice c acesta nu se poate ntinde pe o lungime prea mare si c ar putea s-l ocoleasc pe la sud, dar nimeni nu o asculta: nu e timp de pierdut! O parte din cercetase se arunc n ap si formeaz la iueal o punte, prinzndu-se fiecare de labele celeilalte. O dat ce trupa a trecut, patruzeci dintre ele rmn s zac acolo, nensufleite. Totul se plteste. Cnd se las cea de-a doua- sear de la plecare, toate furnicile sunt ispitite s ocupe o termitier sau un furnicar dusman vacant. La orizont nu se zreste ns nimic. Se afl ntr-o land pustie unde nu cresc dect arari. La ndemnul unei furnici-soldat veterane, care nu stia c, la mare distan de acolo, furnicile magnan fac bivuacuri dup aceeasi metod, se strng toate laolalt si se ngrmdesc ntr-un ghem compact. Marginea acestui cuib provizoriu este format dintr-o dantelrie de mandibule gata s muste oricnd. n interior au fost pregtite sli fcute din aceiasi perei vii pentru scarabei, care sunt mai sensibili la frig, si deopotriv pentru bolnavi si rnii. ntreaga construcie cuprinde coridoare si loji nsiruite pe vreo zece etaje. Dac vreun animal ar atinge orict de usor bostanul acesta negru, el ar fi prins pe loc n miezul esafodului myrmicin. Un pui de cldras si o soprl ce se credea experimentat nevoie mare si-au pltit curiozitatea cu o moarte nfiortoare. n vreme ce furnicile amplasate n exterior rmn ntr-o permanent alert, agitaia din interior se domoleste treptat si nceteaz. Fiecare se ncastreaz n poriunea de loj sau de coridor care i este cuvenit. Apoi, dat fiind c s-a lsat frigul, furnicile adorm.

79. ENCICLOPEDIE CEL MAI MIC NUMITOR COMUN: O experien animal mprtsit de toi oamenii de pe Pmnt este ntlnirea cu furnicile. Exist populaii care nu au vzut niciodat vreun cine sau vreo pisic, vreo albin sau vreun sarpe, dar nu exist indivizi care s nu se fi distrat lsndu-se escaladai de vreo furnic. Este experiena noastr comun cea mai rspndit. Or, din observarea acelei furnici care merge pe mna noastr, am obinut niste informaii de baz. Unu: furnica si misc antenele pentru a nelege ce i se ntmpl; doi: ea umbl pe oriunde poate; trei: dac i se taie calea cu mna, se urc pe ea; patru: o coloan de furnici poate fi oprit trgnd o linie n faa ei cu Degetul ud (insectele par s se afle atunci n faa unui zid invizibil de netrecut, pe care sfrsesc prin a-l ocoli). Cunoastem cu toii aceste lucruri. Si, totusi, cunoasterea aceasta copilreasc si primar mprtsit de toi naintasii si contemporanii nostri nu serveste la nimic, deoarece nu este transmis n scoal (unde furnica este studiat ntr-un mod respingtor, de exemplu prin memorizarea segmentelor care alctuiesc corpul acesteia: sincer vorbind, ce rost are?) si nici nu poate constitui o profesie. EDMOND WELLS, Enciclopedia cunoasterii relative si absolute, volumul II.

80. OASPEII DE SEARA

Avusese dreptate! Medicul legist i-o confirmase. Era foarte posibil ca leziunile interne s fi fost provocate de mandibulele unor furnici. Jacques Mlis nu-l prinsese nc pe vinovat, dar era sigur c se afl pe drumul cel bun. Simindu-se prea surescitat ca s poat dormi, comisarul ddu drumul la televizor si avu norocul s nimereasc peste reluarea nocturn a "Capcanei de gndire". Doamna Ramirez si pierduse timiditatea si arbora o fizionomie radioas. Deci, doamn Ramirez, acum ai descoperit despre ce este vorba? Doamna Ramirez nu-si ascundea bucuria. Da, da, am descoperit! n sfrsit, cred c am descoperit soluia enigmei dumneavoastr! Din sal izbucnir tunete de aplauze. Chiar asa? se mir prezentatorul. Doamna Ramirez btu din mini ca o feti. Da, da, da! exclam ea. Ei bine, atunci explicai-ne, doamn Ramirez. Am reusit datorit frazelor dumneavoastr cheie, spuse ea. "Cu ct esti mai inteligent, cu att ai mai puine sanse s reusesti"; "Trebuie s uii tot ce stii"; "Ca si Universul, enigma aceasta si trage originile din simplitatea absolut"... Am neles c trebuia s devin din nou copil ca s pot gsi soluia. S fac drumul napoi, s m ntorc la origine, la fel cum sirul acela de cifre reprezentnd expansiunea Universului pare s se ntoarc la Big-Bang-ul su originar. Trebuia s redevin un suflet simplu, s-mi regsesc mintea de copil mic. Asta e destul de complicat, nu, doamn Ramirez... Cuprins de nflcrare, candidata nu se ls ntrerupt: Noi, adulii, ne strduim s fim tot mai inteligeni, dar eu m-am ntrebat ce s-ar ntmpla dac am proceda invers, sprgnd rutina si procednd exact de-a-ndoaselea fa de cum suntem obisnuii. Bravo, doamn Ramirez. Se auzir aplauze rzlee. Ca si Mlis, publicul astepta continuarea. Si tocmai asta e: cum reacioneaz o minte inteligent n fata acestei enigme? Pus n faa succesiunii de cifre, ea o va privi ca pe o problem matematic. Asadar, i va cuta numitorul comun. Va aduna, va scdea si nmuli, trecnd totul prin sit. Si-ar sparge degeaba capul, din simplul motiv c nici pe departe nu este vorba de matematic... Iar dac enigma nu este matematic, nseamn c e literar. Bine gndit, doamn Ramirez. Meritai aplauze. Candidata profit de prilej ca s-si mai trag sufletul. Dar cum i se poate atribui unui sir de cifre suprapuse un sens literar, doamn Ramirez? Fcnd asa cum fac copiii, adic spunnd ce vezi. Atunci cnd vd o cifr, copiii foarte mici o rostesc. Pentru ei, "sase" corespunde cuvntului sase asa cum "vac" corespunde animalului cu patru labe si uger. E o convenie. Lucrurile sunt desemnate prin niste sunete arbitrarii care difer de la un capt la altul al lumii. Dar numele, conceptul si lucrul respectiv constituie pretutindeni un ansamblu, un tot unitar. Astzi suntei ct se poate de filozoaf, doamn Ramirez, dar dragii nostri telespectatori si telespectatoare doresc ceva concret. Deci, ce ne putei spune despre soluie? Dac scriu "1", un copil care abia dac stie s citeasc o s-mi spun: "E un unu". Asa c scriu "un unu". Dac i art atunci ce am scris, o s-mi spun c vede "doi de unu": "2 1". Si asa mai departe... Iat soluia. E de ajuns s numesti rndul de sus ca s obii rndul urmtor. Pustiul nostru citeste atunci "un doi, un unu" pe rndul de dedesubt. 1211. l enumr si el va deveni 111221, apoi 312211, apoi 13112221, apoi 1113213211... Nu cred c cifra "patru" o s apar prea curnd! Suntei formidabil, doamn Ramirez! Si ai cstigat! Sala aplaud pe rupte, iar Mlis, plutind n plin euforie, are impresia c n realitate el este cel aplaudat. Prezentatorul cheam la ordine: Totusi, doar n-o s ne culcm pe lauri, doamn Ramirez, ce prere avei? Femeia se agit, surde, se fandoseste puin, si acoper obrajii stacojii cu minile care fr ndoial c i sunt mai mult asudate dect rcoroase. Lsai-m mcar s-mi mai vin n fire. Ah! doamn Ramirez, ai rezolvat sclipitor enigma noastr cifrat, dar deja se profileaz noua noastr "Capcan de... ... gndire"! ... venit, ca ntotdeauna, din partea unui telespectator anonim. Ascultai, asadar, cu

atenie noua noastr problem: ai fi n stare, cu ajutorul a sase bee de chibrit repet: cu ajutorul a sase bee de chibrit s formai sase triunghiuri echilaterale de aceeasi mrime, fr s rupei beele si nici s le lipii? Sase triunghiuri, ai spus? Suntei sigur c nu e vorba de sase chibrituri si patru triunghiuri? Sase chibrituri, sase triunghiuri, repet prezentatorul pe un ton nenduplecat. Asta nseamn deci un triunghi din fiecare chibrit? se sperie candidata. Exact asa e, doamn Ramirez. Iar de data aceasta, prima fraz-cheie este: "Trebuie s gndesti la fel ca alii." Asadar, dai-i drumul si reflectai, drage telespectatoare si dragi telespectatori. Si, pe mine, dac v face plcere! Jacques Mlis stinse televizorul, se culc la loc si reusi ntr-un trziu s adoarm. Exaltarea l urmri ns pn si n somn. n visele sale nclcite se amestecau Laetitia Wells, cu ochii ei mov si cu plansele sale de entomologie, Sbastien Salta si chipul su tocmai bun pentru filmele de groaz, prefectul Dupeyron, care se lsa de politic si se lansa ntr-o carier de medic legist, candidata Ramirez, cu judecata ei care nu se lsa niciodat prins n capcan... Se rsuci ntruna n asternut o bun parte din noapte, n vreme ce visele si continuau sarabanda. Dormea adnc. Apoi somnul i se subie, pn ce se risipi cu totul. Se trezi cu o tresrire. Simise ntr-adevr o vibraie slab, de parc salteaua ar fi fost btut cu palma undeva n captul patului. Cosmarul din copilrie ncepu s-l bntuie din nou: monstrul, lupul turbat cu ochii rosii de furie... Se control. Doar nu mai era copil. Trezit de-a binelea, aprinse lumina si constat c sub picioarele sale se misca ntr-adevr o mic umfltur. Sri din pat. Umfltura era acolo, ct se poate de real. si ls fulgertor pumnul peste ea si auzi un scncet. Dup care, stupefiat, o vzu pe Marie-Charlotte iesind cu greu, schioptnd, de sub asternuturi. Mieunnd, bietul animal se refugie n braele sale. O mngie, ncercnd s o linisteasc si i mas laba pe care i-o lovise. Apoi, ferm hotrt s se odihneasc, totusi, n noaptea aceea, se duse s nchid pisica n buctrie, punndu-i n fa niste pateu de ton cu tarhon. Bu un pahar cu ap si se uit la televizor pn cnd simi c ameeste de attea imagini. n doze mari, televizorul avea un efect calmant, ca al unui analgezic. Ajungeai s te simi moale, cu capul ngreunat si gol, cu ochii mbibai de probleme care nu te priveau ctusi de puin. Era o desftare. Se duse iarsi la culcare si de data aceasta ncepu s viseze, la fel ca toat lumea, despre ce vzuse la televizor: un film american, reclame, un desen animat japonez, un meci de tenis si cteva scene de masacru de la actualiti. Dormea. Dormea adnc. Apoi somnul i se subie, pn ce se risipi cu totul. Hotrt lucru, soarta se nversuna mpotriva lui. Din nou, vzu o mic proeminen ce se misca n captul patului. Din nou, aprinse lumina. Oare Marie-Charlotte si fcea iarsi de cap? Totusi, stia c nchisese cu atenie usa de la buctrie. Ridicndu-se la iueal n picioare, vzu cum umfltura se mparte n dou, patru, opt, saisprezece, treizeci si dou... ntr-o sut de bsici minuscule, abia vizibile, ce se deplasau spre captul de sus al cearsafului. Se ddu napoi cu un pas si contempl, uluit, furnicile care ieseau de sub cearsaf si i npdeau perna. n prima clip vru s le mture cu dosul minii, dar se rzgndi la timp. Sbastien Salta si toi ceilali voiser probabil si ei s fac acelasi lucru. Nu exist greseal mai mare dect cea de a-i subestima adversarul. Atunci, confruntat cu vietile acelea minuscule, a cror specie exact nu se gndi nici o clip s o identifice, Jacques Mlis o lu la fug. Furnicile pornir pe dat dup el, din cte i se pru, dar, din fericire, usa de la intrare nu avea dect un zvor, astfel nct putu s ias din apartament nainte ca haita s-l ajung din urm. De pe scar auzi mieunaturile bietei Marie-Charlotte, pe cale de-a fi mrunit de insectele acelea blestemate. Toate acestea le fcu ntr-o stare ca de somnambulism, fr s aib o percepie clar a evenimentelor ce preau s se desfsoare ntr-un iures nebun. Descul si mbrcat doar n pijama, iesi n plin strad, reusi s opreasc un taxi si l implor pe sofer s-l duc la comisariatul central. De-acum nu mai avea nici o ndoial: ucigasul aflase despre el c dezlegase misterul chimistilor asasinai, si n consecin i trimisese micile sale asasine. Or, o singur persoan stia c rezolvase enigma! Una singur!

81. ENCICLOPEDIE DUALITATE: ntreaga Biblie se poate rezuma la prima parte: Cartea Genezei, iar toat Geneza se poate rezuma la primul capitol, care istoriseste Creaia lumii. Tot acest capitol se poate rezuma la

primul su cuvnt: Berechit, care nseamn "la nceput". Acest cuvnt, se poate rezuma la prima lui silab, Ber, care nseamn " ceea ce a fost nscut". Aceast silab se poate rezuma la rndul ei la prima liter, "B ", care se pronun "Beth" si este reprezentat de un ptrat deschis, cu un punct n mijloc. Ptratul acesta reprezint casa, sau mitra care conine oul, fetusul, punctul minuscul hrzit nasterii. De ce ncepe Biblia cu a doua liter a alfabetului si nu cu prima? Deoarece "B" reprezint dualitatea lumii, "A" fiind unitatea originar. "B" este emanaia, proiecia acestei uniti. "B" este "cellalt", semenul. Iesii din "unu", suntem "doi". Iesii din "A", suntem n "B". Trim ntr-o lume a dualitii si suntem dominai de nostalgia sau chiar de cutarea unitii, a "Aleph"-ului, punctul din care a pornit totul. EDMOND WELLS, Enciclopedia cunoasterii relative si absolute, volumul II.

82. MEREU NAINTE Bivuacul este zguduit de cderea unei samare de arar, ca o elice vegetal ce-si duce seminele pe mari ntinderi. Rotirea dublei lor aripi membranoase le face s fie periculoase -pentru furnici. De data aceasta ns, edificiul cruciatelor s-a dizlocat doar si s-a mprstiat pe pmnt nainte de a-si relua marsul. n rndurile armatei, subiectul de discuie a fost deja gsit: furnicile ncep s schimbe preri despre riscurile comparate ale diferitelor proiectile naturale. Cele mai rele, dup opinia unora, sunt pufurile de ppdie, care se lipesc de antene si bruiaz comunicaiile. n ce o priveste, 103 683 consider c nu exist nimic mai ru dect balsamina, creia e de ajuns s-i atingi orict de usor fructele pentru ca s-si arunce seminele la o distan ce poate depsi o sut de pasi! Flecreala e general, ceea ce nu mpiedic lunga procesiune s-si urmeze neabtut naintarea. Furnicile si freac intermitent pntecele de pmnt pentru ca glanda Dufour s lase o urm mirositoare drept reper pentru surorile lor din spate. Sus, la nlime, zboar ncoace si ncolo numeroase psri, mult mai periculoase dect fructele de arar. Sunt silvii-cu-cap-negru meridionale, cu penaj albstriu, ciocrlii, dar mai ales o mulime de ciocnitoare si ghionoaie, negre sau verzi. Acestea sunt zburtoarele cele mai des ntlnite n pdurea Fontainebleu. O ciocnitoare neagr s-a apropiat teribil de mult, plasndu-se n faa coloanei furnicilor roscate, pe care o ine n anfilad, n ctarea ciocului. Apoi pasrea plonjeaz n picaj, si restabileste poziia normal de zbor si se npusteste razant. Furnicile, nnebunite, se mprstie ncotro vd cu ochii. Scopul psrii nu este ns de-a prinde cteva furnici izolate de restul formaiei: cnd ajunge la verticala unui detasament de soldai, ea d drumul unui gina de culoare alb, care le mnjeste din cap pn-n picioare. Repetnd operaia de cteva ori, pasrea izbuteste s loveasc vreo treizeci de furnici. Un strigt de alarm strbate ntreaga armat, de la un capt la cellalt. Nu-l mncai! Nu-l mncai! ntr-adevr, excrementele de ciocnitoare sunt adesea infestate de cestode, niste viermi intestinali. Vai de cea care le-ar gusta... !

83. ENCICLOPEDIE CESTODE: Cestodele sunt niste parazii unicelulari care triesc n stare adult n intestinul ciocnitoarei si sunt ejectai o dat cu ginaul. S-ar putea crede c pasrea stie ce se ntmpl, dat fiind frecvena cu care ea bombardeaz furnicarele cu excremente. Cnd vor s-si curee orasul de substana aceasta alb, furnicile o mnnc si se contamineaz astfel cu cestode. Paraziii le perturb cresterea si le modific pigmentaia carapacei, f cnd-o mai deschis la culoare. Furnica infestat devine indolent si reflexele i se ncetinesc. n situaia n care furnicarul este atacat de o ciocnitoare verde, furnicile infestate sunt primele victime. Furnicile acestea albinoase nu numai c sunt mi ncete, dar chitina lor de culoare deschis le face totodat mult mai usor de localizat n coridoarele ntunecate ale orasului. EDMOND WELLS,

Enciclopedia cunoasterii relative si absolute, volumul II.

84. PRIMII MORI Pasrea se ntoarce ca s bombardeze din nou, aplicndu-si strategia pe termen mediu: mai nti otrvirea, apoi recoltarea, cu ocazia unui raid viitor, a furnicilor contaminate. Lupttoarele se simt neputincioase. 9 url spre cer c au pornit s omoare Degetele si c, atacndu-le, proasta de pasre i apr pe dusmanii lor comuni. Ciocnitoarea ns nu percepe mesajele olfactive; opernd un looping inversat, se npusteste si mai dihai asupra coloanei cruciatelor. Urgent n formaie de aprare antiaerian! emite o lupttoare vrstnic. Artileristele "grele" escaladeaz la iueal tulpinele nalte si ncep s trag cnd pasrea trece prin fata lor, dar ea se dovedeste mult prea rapid. Tirul d gres! Ba, mai ru chiar de-att, dou artileriste se doboar reciproc trgnd una n cealalt! Dar n clipa n care ciocnitoarea neagr se pregteste s-si arunce din nou ginaul, n faa ochilor i apare un spectacol deloc obisnuit: un scarabeu-rinocer se ine aproape imobil n aer printr-o btaie de aripi asincron, iar n vrful cornului su frontal se afl o furnic n poziie de tragere. Este 103 683. Captul abdomenului i fumeg, dat fiind c si-a fcut plinul cu acid hiperconcentrat de 60%. Aflat ntr-un echilibru precar, furnica nu se simte deloc n largul ei: e sigur c pasrea, disproporionat de mare, de puternic si de rapid o va nimici. Abdomenul i este cuprins de un tremur nestpnit, mpiedicnd-o s inteasc. Si atunci, furnica se gndeste la Degete. Frica fa de Degete o depseste pe oricare alta, ceea ce o face s-si jure c de-acum nu se va mai lsa biruit de fric: dac te-ai aflat o dat n apropierea Degetelor, nu mai ai voie s te lasi intimidat de o pasre de prad. 103 683 se ndreapt si si expulzeaz dintr-o dat coninutul pungii de venin. Foc! Ciocnitoarea nu a mai avut timp s se nale. Orbit, si deviaz traiectoria, percuteaz trunchiul unui copac, ricoseaz si se prbuseste la pmnt; cu toate acestea, ea izbuteste s si ia din nou zborul nainte ca echipa de furnici-mcelari s fi pus laba pe ea. n urma acestui episod, 103 683 dobndeste un prestigiu considerabil. Nimeni nu stie c ea si-a nvins frica printr-o fric si mai mare. De-acum, cruciatele capt obiceiul s fac din curajul, experiena si dibcia de intas a lui 103 683 un termen de comparaie. Cine altcineva ar mai fi fost n stare s opreasc net, n plin zbor, un prdtor att de mare? Popularitatea ei crescut mai are o consecin: n semn de familiaritate afectuoas, numele i este prescurtat. De-acum nainte, toate cruciatele nu i mai spun dect 103. nainte de-a porni din nou la drum, cele care au fost mnjite de ginaul ciocnitoarei sunt sftuite s se abin de la trofalaxii pentru a nu le contamina pe restul lupttoarelor. n vreme ce rndurile se refac, 23 se apropie de 103. Ce s-a ntmplat? 24 a disprut. Furnicile o caut o bucat de vreme, fr s o gseasc. Si, totusi, ciocnitoarea neagr nu a nhat si nici nu a" omort pe nimeni! Dispariia lui 24 este foarte suprtoare, fiindc o dat cu ea s-a dus si gogoasa de fluture a misiunii Mercur. Lui 103 i este ns imposibil s aduc faptul la cunostina celorlalte, si nici nu e cu putin s mai astepte. Cu att mi ru pentru 24. Grupul e mai important dect individul.

85. ANCHETA Mlis ajunse singur la apartamentul soilor Odergin. Savanta etiopian sedea turceste n cada goal, cu un sampon de culoare verde mprstiat pe cap si prezenta stigmatele de-acum bine cunoscute: piele de gin, masc de groaz pe fa si snge coagulat pe marginile urechilor. Aceeasi scen si n W.C.-ul de alturi, cu deosebirea c soul ei era cocoat pe scaun, cu partea superioar a corpului prbusit n fa si cu pantalonii czui peste sosete. n realitate, stiind de-acum despre ce este vorba, Jacques Mlis nu le arunc dect o privire si se grbi s ajung la domiciliul lui mile Cahuzacq. Inspectorul fu surprins s-si vad seful sosind la el att de devreme, fr s aib pe el dect o pijama si un trenci. Nimerise ct se poate de prost, deoarece Cahuzacq tocmai se deda hohby-ului su favorit: taxidermia fluturilor.

Comisarul- anun de-a dreptul: Btrne, s-a fcut! De data asta, l avem pe asasin! Inspectorul pru sceptic. Mlis si ddu seama abia atunci de vraistea ce domnea pe biroul subalternului su: Dar ce faci tu aici? Eu? Colecionez fluturi. Ce, nu stiai? i-am mai spus-o. Cahuzacq nchise sticla cu acid formic, termin de impregnat cu pensula aripile unui fluture-de-mtase, apoi l prinse cu o penset cu capetele netede. E frumos, nu-i asa? Uite aici... sta e un fluture-de-mtase de pin. L-am gsit acum cteva zile n pdurea Fontainebleau. E curios, una dintre aripi are o gaur perfect rotund, iar cealalt e tiat parc cu foarfeca. Te pomenesti c am descoperit o specie nou. Mlis se aplec s priveasc si se strmb dezgustat. Dar fluturii stia ai ti sunt mori! Nu faci dect s agi niste cadavre unul lng altul. i-ar plcea s fii pus ntr-o vitrin, cu o etichet pe care s scrie: Homo Sapiens? Btrnul inspector se posomor: Asa cum pe tine te intereseaz mustele, pe mine m intereseaz fluturii. Fiecare cu maniile lui. Mlis l btu pe umr: Haide, nu te supra. Nu mai avem timp de pierdut, l-am gsit pe asasin. Vino cu mine s propim un cu totul alt soi de fluture.

86. RTCIT Bun, trebuia deci s se resemneze: drumul nu era nici pe aici, nici pe acolo, nici pe dincolo. Nici urm de miros de furnic. Cum de s-a rtcit att de usor, ce s-a putut ntmpla? Cnd ciocnitoarea s-a npustit la ele, o combatant a spus c trebuie s fug, s se ascund, iar ea a ascultat-o asa de bine, nct acum s-a pomenit singur, rtcit n Marele Exterior. E tnr, lipsit de experien, si departe de semenele ei. Si la fel de departe e si de zei. Dar cum de a putut s se rtceasc att de repede? Acesta este marele ei defect: lipsa simului de orientare. 24 stie ct se poate de bine c acesta este motivul pentru care semenele sale nu crezuser c va avea curaj s ia parte la cruciad. 24 fusese poreclit "rtcita-din-nscare". Furnica si strnge lng ea nepreuita povar: coconul fluturelui. Din pricina lui, rtcirea ei de acum poate avea urmri de nenchipuit, si nu numai pentru ea, ci pentru ntreg cuibul, poate chiar pentru ntreaga specie. Trebuie cu orice pre s regseasc un feromon-marcaj, dar, desi si face antenele s vibreze cu 25 000 de miscri pe secund, nu reuseste s localizeze nimic semnificativ. Nu mai ncape nici o ndoial c s-a rtcit. Povara pe care o duce devine cu fiecare pas mai grea si mai stnjenitoare. 24 las jos coconul, si spal cu frenezie antenele si adulmec violent aerul din jur, percepnd astfel mirosul unui cuib de viespi. Cuib de viespi, cuib de viespi... de fiecare dat, ca un fcut, trebuia s nimereasc n apropierea cuibului viespilor rosii! Acesta se afl spre nord, care nu este n nici un caz direcia cea bun. De altfel, organele lui Johnston, sensibile la cmpul magnetic terestru, i confirm c se afl departe de locul unde ar trebui s fie. Pre de o clip, i se pare c este pndit de o musculi. Probabil ns c nu este dect o nlucire. Ridicnd din nou coconul, 24 porneste drept nainte. Bun; de data asta s-a pierdut de-a binelea. nc de pe cnd era foarte tnr, 24 nu nceteaz s se rtceasc. Se rtcea deja prin culoarele asexuailor la vrsta de cteva zile; mai trziu se rtcea prin oras, si, de ndat ce a avut prilejul s ias din furnicar, a nceput sa se rtceasc prin mprejurimi. La ncheierea oricrei expediii la care lua si ea parte se ivea o clip de nesiguran, dup care cineva ntreba fr gres: Dar unde e 24? De altfel, biata furnic si punea n clipa de fa aceeasi ntrebare: Unde m aflu? Desigur, i se prea c a mai vzut floarea aceasta, sau frntura aceea de lemn, ori o piatr anume, sau crngul de colo, cu toate c... floarea putea foarte bine s fi avut alt culoare. ncepea atunci s se nvrt n cerc, cutnd feromonii-marcaj ai expediiei. Si, totusi, continua s fie trimis pe cile Marelui Exterior, dat fiind c, printr-un accident

genetic ciudat, 24 avea o vedere excelent pentru o asexuat. Globii ei oculari erau aproape la fel de dezvoltai ca ai sexuailor. Si degeaba repeta ea ntruna c, dac vederea i era bun, asta nu nsemna c si antenele i erau la fel; toate misiunile doreau s-o aib cu ele, ca s le poat asigura un control vizual optim. Si de fiecare dat, se rtcea. Pn n prezent, reusise de bine, de ru s se ntoarc de fiecare dat la cuib. Acum situaia e cu totul alta, fiindc nu trebuie s se ntoarc la cuib, ci s ajung la marginea lumii. Dar va fi oare n stare s o fac? Cnd esti n Oras faci parte dintre ceilali, cnd esti singur faci parte din neant, nu nceteaz ea s-si repete. Direcia spre est. 24 si croieste drum, disperat si prsit, victim sigur pentru primul prdtor care i va tia calea. Merge deja de mult vreme, cnd, dintr-o dat, drumul i este oprit de o depresiune, de netrecut, adnc de vreun pas si mai bine. 24 i exploreaz marginea si constat c n realitate e vorba de dou depresiuni nvecinate, ca dou ligheane cu fundul neted, cea mai mare din ele desennd jumtatea unui oval, iar cealalt, mai adnc, formnd un semicerc. Diametrele acestor dou ciudate incinte sunt paralele, la distan de vreo cinci pasi una de cealalt. 24 adulmec, pipie, gust, amusineaz din nou. Mirosul este la fel de neobisnuit ca si tot restul. E necunoscut si cu totul nou... La nceput perplex, 24 este apoi cuprins rapid de o emoie intens. Orice urm de team i dispare. Urmele continua s se nsire la intervale de circa saizeci de pasi. 24 e absolut sigur c are de-a face cu niste urme de Degete. Dorina i-a fost ndeplinit! Degetele o conduc, artndu-i drumul! Furnica porneste n fug pe urmele zeilor; n sfrsit, acum avea s-i ntlneasc.

87. ZEII SUNT NFURIAI Temei-v de zeii vostri. Aflai c ofrandele voastre sunt prea puine, Si prea srmane pentru mrimea noastr. Ne spunei c ploaia v-a distrus hambarele. Dar asta v-a fost pedeapsa Deoarece nu ne mai aduceai destule ofrande. Ne spunei c ploaia a mpuinat miscarea rebel. Fcei-o s renasc si mai viguroas ca pn acum. nvai-i pe toi ce putere au Degetele! Trimitei comandouri sinucigase Si golii hambarele Orasului interzis. Temei-v de zeii vostri! Degetele pot face orice pentru c Degetele sunt zei. Degetele pot face orice pentru c Degetele sunt mari. Degetele pot face orice pentru c Degetele sunt tari. E adevrul adevrat. Degetele opresc aparatul si se simt mndre de-a fi niste zei. Discret, Nicolas se duce napoi la culcare. Stnd ntins, cu ochii deschisi, el zmbeste vistor. Dac va iesi vreodat viu din gaura asta, va avea ce povesti colegilor si de scoal si chiar lumii ntregi! Le va explica tuturor necesitatea religiilor si va deveni celebru dovedind c el unul a reusit s sdeasc credina religioas n mintea unor insecte!

88. PRIMELE CIOCNIRI Chiar si pe teritoriile aflate exclusiv sub control belokanian, victimele si dezastrele pricinuite de trecerea primei cruciade sunt considerabile. Si aceasta din pricin c lupttoarele roscate nu au team de nimic.

O crti care avusese pretenia s scurme n masa de furnici nu a apucat dect s nghit strmb vreo paisprezece victime, nainte ca furnicile s o npdeasc si s o sfsie n buci. Un vl de tcere se asterne de jur-mprejurul cortegiului prelung. Tot ce e viu se face nevzut din faa lui, astfel nct, dup euforia dat de vntoarea abundent de la nceput, urmeaz lipsuri si, n scurt timp, o foamete cumplit. Prin pustiul pe care-l las n urm cruciada se gsesc acum si furnici moarte de foame. n faa acestei situaii catastrofale, 9 si 103 in sfat si propun ca cercetasele s se desfsoare n grupe de cte douzeci si cinci de uniti. Un asemenea evantai frontal ar trebui, logic vorbind, s fie mai discret si implicit mai puin nspimnttor pentru locuitorii pdurii. Celor care ncep s murmure si s pomeneasc de retragere li se rspunde verde-n fa c foamea trebuie s le determine, dimpotriv, s grbeasc pasul drept nainte. Spre Orient. Urmtoarea lor prad de vntoare va fi un Deget.

89. VINOVATA ESTE N SFRSIT ARESTAT ntins n cad si druindu-se distraciei ei preferate, scufundarea cu respiraia oprit, Laetitia Wells si lsa gndurile s rtceasc n voie. si ddu seama dintr-o dat c trecuser cteva zile de cnd nu mai avusese nici un amant ea, care avea mereu cte unul, de care se plictisea la iueal. Se gndi chiar s si-l bage n pat pe Jacques Mlis. O cam enerva uneori, dar prezenta avantajul de-a fi la ndemn, ntr-un moment cnd resimea nevoia unui mascul. Vai! Erau atia brbai pe lume... Nici unul nu avea ns stofa tatlui su. Ling-mi, mama ei, avusese mare noroc c-i mprtsise viaa. Fusese un om cu un spirit larg, receptiv, imprevizibil si nostim, cruia i plcea s fac glume. Si iubitor, att de iubitor! Nimeni nu-l putea egala pe Edmond. Spiritul su nu cunostea limite. Edmond funciona ca un seismograf, nregistrnd toate oscilaiile intelectuale ale epocii, toate ideile de mare amploare, asimilndu-le, sintetizndu-le... si scondu-le din nou la iveal, complet schimbate si transformate n idei proprii. Furnicile nu constituiser dect un pretext; ar fi putut studia la fel de bine stelele, medicina sau rezistena metalelor, excelnd n aceeasi msur. Fusese un spirit realmente universal, un aventurier de un tip deosebit, pe ct de genial pe att de modest. Oare mai exista, totusi, undeva pe lumea aceasta vreun brbat dotat cu o psihologie suficient de mobil pentru a o uimi nencetat, fr s o plictiseasc si de care s nu se sature nicicnd? Deocamdat, nu ntlnise pe nimeni de felul acesta... Se nchipui insernd un anun n ziar: "Caut aventurier... " Dar posibilele rspunsuri o descurajau de pe acum, umplnd-o de dezgust. si scoase capul din ap, inspir adnc si se cufund la loc. Gndurile i apucar pe o cu totul alt cale: mama ei, cancerul... Simind deodat c i lipseste aerul, scoase capul la suprafa. Inima i btea cu putere. Iesi din cad si si trase pe ea halatul. Se auzi soneria de la intrare. Zbovi cteva clipe, ct s se mai linisteasc, vreme de trei expiraii lungi, si merse s deschid. Era iarsi Mlis. ncepuse s se obisnuiasc cu apariiile sale, dar de data aceasta i veni greu s-l recunoasc. Era mbrcat n haine de apicultor, avea faa ascuns de o plrie de paie de pe marginile creia cdea un voal de muselin si purta mnusi de cauciuc. Laetitia se ncrunt vznd n spatele comisarului ali trei brbai mpopoonai n acelasi fel. Recunoscndu-i ntr-una din siluete pe inspectorul Cahuzacq, si nbusi un hohot de rs. Domnule comisar! Ce vrea s nsemne vizita asta travestit? Nu primi nici un rspuns. Mlis se trase ntr-o parte, iar cele dou msti neidentificate doi copoi, cu siguran fcur civa pasi nainte, apropiindu-se de ea, si cel mai voinic i prinse o ctus de ncheietura dreapt. Laetitiei Wells i se prea c viseaz. Culmea a fost cnd Cahuzacq, cu glasul deformat si nbusit de masc, recit: "V aflai n stare de arest pentru mai multe crime si tentativ de crim. Cu ncepere din acest moment, tot ce vei declara poate fi folosit mpotriva dumneavoastr. Bineneles, avei dreptul s refuzai orice declaraie n lipsa avocatului dumneavoastr. " Dup care poliistii, trgnd-o dup ei pe Laetitia, se ndreptar spre usa neagr, n faa creia se oprir. Mlis fcu o demonstraie rapid si sclipitoare a talentelor sale de sprgtor si ncuietoarea ced la repezeal. Ai fi putut s-mi cerei cheia n loc s distrugei broasca! protest ziarista. Cei patru poliisti rmaser nmrmurii n faa acvariului cu furnici si a unui ntreg arsenal de

informatic. Ce-s astea? Asasinii frailor Salta, ai Carolinei Nogard, ai lui MacHarious si ai soilor Odergin, probabil, i lmuri sumbru Mlis. Ea strig: V nselai! Eu nu sunt cntreul la flaut din Hamelin. Nu vedei? E pur si simplu un cuib de furnici pe care l-am adus din pdurea Fontainebleau sptmna trecut! Furnicile mele nu sunt ucigase! Nici mcar n-au iesit de aici de cnd le-am adus. Nici a furnic nu va putea fi silit s asculte vreodat de cineva. Nu pot fi domesticite! Nu sunt pisici sau cini. Sunt libere. M auzi, Mlis? Sunt libere, sunt de capul lor si nu se iau dup nimeni, si nimeni n-o s le poat influena sau manipula. Tatl meu nelesese asta de mult. Sunt libere. Si din cauza asta toi vor mereu s le distrug. Nu exist dect furnici slbatice si libere! Nu eu sunt asasinul vostru! Comisarul i ignor cu desvrsire protestele si se ntoarse spre Cahuzacq: Iei tot ce-i pe aici, ordinatorul si furnicile. O s verificm dac mrimea mandibulelor corespunde cu leziunile interne ale cadavrelor. Pui sigilii si o conduci pe domnisoara direct la judectorul de instrucie. Laetitia deveni vehement: Nu sunt vinovatul pe care l caui, Mlis! Te nseli din nou! Ce mai, vd c greselile au devenit o specialitate in ce te priveste. El refuz s o ia n seam. Biei, le mai spuse subalternilor si, fii ateni ca nici una din furnicile astea s nu scape. Reprezint niste dovezi incontestabile. Jacques Mlis era n culmea fericirii. Rezolvase cea mai complicat enigm a generaiei sale. Aproape c atinsese Graalul crimei perfecte, reusind acolo unde oricare altul ar fi esuat, iar acum avea si mobilul crimei: asasina era fiica celui mai celebru si mai descreierat partizan al furnicilor, Edmond Wells. Plec de acolo fr s-si fi ncrucisat o singur dat privirea cu cea de culoare mov a Laetitiei. Sunt nevinovat. Comii cea mai mare gaf din toat cariera dumitale. Sunt nevinovat.

90. ENCICLOPEDIE CIOCNIRE NTRE CIVILIZAII: n anul 53 U. C., generalul Marcus Licinius Crassus, proconsulul Siriei, gelos fiind pe succesul lui Iulius Cezar n Galia, s-a lansat la rndul su n campanii de mare anvergur. Cezar si-a ntins stpnirea asupra Occidentului pn la Marea Britanie; Crassus voia s invadeze Orientul pn avea s ating rmul mrii, asa c a pornit spre est. n drumul su se gsea ns Imperiul prilor, pe care i nfrunt n capul unei gigantice ostiri. Are loc btlia de la Carres, pe care o cstig ns Surena, regele prilor, punnd astfel capt cuceririi Estului. Tentativa aceasta a avut consecine dintre cele mai neasteptate. Prii au f cut prizonieri numerosi romani, care au slujit ulterior n rndurile armatei acestora n lupta contra regatului Kusana. Prii au fost la rndul lor nfrni, iar romanii s-au pomenit ncorporai n armata kusan, aflat n rzboi cu Imperiul Chinei. Rzboiul a fost cstigat de chinezi, ceea ce a f cut ca prizonierii itinerani s ajung n final n armata mpratului Chinei. Iar acolo, surprinderea ncercat de chinezi la vederea oamenilor albi este depsit de admiraia fa de priceperea acestora n materie de construire a catapultelor si a altor arme de asediu. Romanii sunt naturalizai, li se acord libertatea si chiar un oras n care s se stabileasc. Exilaii s-au nsurat cu chinezoaice si au avut copii. Ani de zile mai trziu, cnd niste negociatori romani le-au propus s se ntoarc n ar, ei le-au refuzat oferta, declarndu-se cu mult mai fericii n China. EDMOND WELLS, Enciclopedia cunoasterii relative si absolute, volumul II.

91. PICNIC Vrnd s mai scape de canicula de august, prefectul Charles Dupeyron luase hotrrea s-si duc familia la un picnic sub frunzisul rustic al pdurii Fontainebleau. Copiii, Georges si Virginie, se nclaser pentru acest prilej cu ghete solide, bune de purtat pe teren accidentat. Cecile, soia,

se nsrcinase s pregteasc hrana rece pe care Charles o cra pentru moment ntr-o enorm sacos frigorific, nsoit de privirile zeflemitoare ale celor din jur. La ora unsprezece din duminica respectiv se fcuse deja o cldur insuportabil. O luar pe sub copaci, ndreptndu-se spre vest. Copiii fredonau o melodioar pe care o nvaser la grdini: "Be-bop-a-lula, she is my baby". Cecile se strduia sa nu-si scrnteasc gleznele prin fgasurile lsate de vehicule. n ce l privea, Dupeyron, cu toate c asuda cel mai ru, era bucuros c trage si el chiulul, scpnd de bodyguarzi, de secretare, de atasaii de pres si de tot soiul de lingusitori, ntoarcerea n snul naturii avea un farmec aparte. Ajungnd lng un pru aproape secat, prefectul trase cu plcere n piept aerul plin de parfumul florilor si propuse s se instaleze prin apropiere. Cecile protest de ndat: Stii c esti grozav! Pe aici trebuie s fie plin de nari. Parc n-ai sti c e de-ajuns un singur nar ca s fiu piscat! Le place sngele lui mmica fiindc e mai dulce, rnji Virginie, gesticulnd cu plasa de fluturi pe care si-o luase n sperana de a mbogi colecia clasei. n anul ce trecuse, elevii fcuser un tablou format din aripile a opt sute de lepidoptere, reprezentnd un avion aflat n triile cerului. De data aceasta, intenionau nici mai mult nici mai puin dect s nfiseze btlia de la Austerlitz. Dupeyron vru s se arate conciliant; doar nu era s strice o zi att de frumoas din pricina unor nari. Bine, atunci s mergem mai ncolo. Mi se pare c vd o poian. Poiana era de fapt o ntindere ptrat presrat cu trifoi, nu mai mare dect o buctrie si, n consecin, bine umbrit. Dupeyron si puse jos sacosa, o deschise si scoase o fa de mas alb. O s ne simim de minune aici. Copii, ajutai-o pe mama s pun masa. El unul se ocup cu destupatul unei sticle de Bordeaux excelent, alegndu-se de ndat cu o neptur din partea soiei: De asta-i arde ie acum, nu-i asa? Copiii s-au si luat la btaie si ie nu-i st gndul dect la butur! F-i puin meseria de printe! Georges si Virginie se apucaser s arunce unul n cellalt cu bulgri de pmnt. Scond un oftat, Dupeyron i chem la ordine: Gata, copii, ncetai! Georges, tu esti biat, asa c ar trebui s dai exemplu. Prefectul si nsfc fiul de pantaloni si l amenin cu palma. Ia vezi! O ncasezi pe loc dac n-o lasi pe sor-ta n pace. nelege o dat! Tticule, da' nu eu sunt de vin, ea e! Nu m intereseaz cine-i de vin, tu o s-o ncasezi dac mai faci vreo pozn ct de mic. Comandoul celor douzeci si cinci de furnici cercetase evolueaz la mare distan de grosul trupei, scotocind n stnga si-n dreapta. Constituind tentaculele armatei, ele dispun de feromoni de marcaj care vor permite celorlalte cruciate s urmeze drumul cel bun. Grupa cea mai naintat este condus de 103. Cei patru membri ai familiei Dupeyron mestec ncet, asezai sub coroanele copacilor. Efortul depus era att de mare, c pn si copiii se cuminiser. Ridicndu-si privirile, doamna Dupeyron sparse tcerea: Cred c si pe aici sunt nari. n orice caz, sunt niste insecte. Aud un zumzet. Ai mai vzut vreo pdure fr insecte? M ntreb dac picnicul sta al tu e o idee chiar att de bun, suspin ea. Ne-am fi simit mult mai bine pe coasta normand. Doar stii c Georges sufer de alergie! nceteaz, te rog, s-l mai cocolosesti. O s reusesti s-l mbolnvesti pn la urm de-adevratelea! Dar stai, ascult puin! Sunt insecte peste tot. Nu-i f probleme, am avut grij s iau un spray insecticid. A, bun... Ce marc e? Semnal venit din partea unei cercetase: Mirosuri puternice neidentificate dinspre nord-nord-est. Mirosurile neidentificate nu sunt rare; exist nc miliarde pe tot cuprinsul lumii. Dar

intonaia neobisnuit de insistent a mesagerei declanseaz pe loc alarma n rndurile comandoului. Furnicile ncremenesc la pnd. Prin aer plutesc miresme cu nuane deloc obisnuite. O lupttoare si clmpneste flcile, convins c a detectat mirosuri de beca. Antenele intr n contact, permindu-le s se consulte. 103 si exprim convingerea c ar trebui, totusi, s mai nainteze, fie si numai ca s se lmureasc despre ce animal e vorba. Cu toii se declar de acord. Cele douzeci si cinci de furnici psesc prudent de-a lungul drei de miros, ndreptndu-se spre surs, si ntr-un trziu ajung ntr-un spaiu vast, descoperit, care arat ciudat, cu un sol de culoare alb, ciuruit de guri minuscule. nainte de-a ntreprinde vreo aciune ct de mic, se impun cteva precauii. Cinci cercetase se ntorc pe urmele lor pentru a depune n iarb drapelul chimic al Federaiei. Sunt suficiente cteva picturi de tetradecylacetat (C6-H22-O2) pentru ca orice locuitor al planetei s stie c teritoriul acesta aparine de-acum nainte Bel-o-kan-ului. Aceasta le mai ncurajeaz ct de ct. Cnd dai nume unui inut, nseamn c ai nceput deja s l cunosti. Dup care exploratoarele se apuc s l cerceteze. ntr-o parte se profileaz dou turnuri masive. Patru exploratoare le escaladeaz. Vrful este circular si bombat, strpuns de orificii prin care se degaj mirosuri srate sau piprate. Furnicile ar dori s vad substanele mai de-aproape, dar interstiiile sunt prea mici pentru a le permite s treac, astfel nct coboar napoi, dezamgite. Nu-i nimic, echipele tehnice care vor veni dup ele vor izbuti cu siguran s clarifice problema. Nici nu ajung bine jos, c sunt deja chemate lng o alt ciudenie, si mai bizar, reprezentat de un sir de coline nmiresmate, dar de 0 form destul de puin natural. Furnicile urc de-a lungul pantelor si se mprstie prin vi si creste, pipind si sondnd pretutindeni. Comestibil! exclam prima care izbuteste s strpung crusta superficial si tare. Dedesubtul a ceea ce luase drept piatr se afl ceva bun de mncat! Numai materie plin de proteine, si ntr-o cantitate de neimaginat! Furnica emite stirea pe o frecven entuziast, cu antenele bucale pline de filamente nutritive. Ce mai avem de mncare? Frigrui. Cu ce sunt? Cu miel, slnin, rosii. Nu-i ru deloc. Si mai ce?

Furnicile nu se mulumesc doar cu att. mbtate de acest prim succes, si umplu puin gusa si se rspndesc pe faa de mas alb. O echip de patru cercetase este nghiit de o cutie alb plin cu gelatin galben, n care furnicile se zbat ndelung nainte de-a se scufunda n materia moale. Cum si mai ce? Niste sos bearnez luat de la birt. 103 s-a rtcit n mijlocul unei grmezi de structuri galbene a cror suprafa scrie si trosneste sub pasi, prbusindu-se pe alocuri pe sectoare ntregi. Ca sa nu fie strivit, 103 sare de colo-colo si abia s-a linistit c e nevoit s sar din nou pentru a scpa de o avalans care ar ngropa-o cu totul n materia cristalin si friabil. Vai, ce grozav! Cartofi prjii! O alunecare neprevzut pe un soi de povrnis mbibat cu lipide o face s ias n sfrsit din acest cosmar. Lund-o de-a lungul unei furculie, 103 683 si reia explorarea, nimerind necontenit dintr-o surpriz ntr-alta, trecnd de la un gust suav la unul acid si de la o arom neptoare la una plcut. Se mpotmoleste si bjbie apoi printr-o legum verde si se apropie prudent de crema de culoare rosie. Castraveciori a la russe si ketchup. Cu antenele nfierbntate de attea descoperiri exotice, 103 683 strbate o vast ntindere de

un galben palid, din care se nalt un miros puternic de fermentaie. Cteva dintre semenele sale hoinresc printre cavitile suprafeei, distrndu-se. Terenul formeaz siruri nentrerupte de caverne perfect sferice si fragede cu perei moi, galbeni, care pot fi usor strpunsi cu mandibulele, si atunci devin transpareni. Svaier! 103 683 este ncntat, dar nu mai are cnd s le comunice celorlalte impresiile strnite de extraordinarul inut n care totul se poate mnca. Un sunet jos si surd, nemsurat ca vuietul vntului, se prvleste peste ele cu un bubuit de tunet. "Athenhie e phlinh dhe fhurnicih." O minge rozalie se iveste din nlimi si striveste metodic opt exploratoare. Pleosc, pleosc, pleosc. Totul nu dureaz dect vreo trei secunde. Surpriza este desvrsit. Desi toate aceste nobile lupttoare au o constituie dintre cele mai robuste, ele nu pot opune nici cea mai mic rezisten. Armurile lor solide si armii plesnesc, desfcndu-se n buci, iar sngele si carnea li se amestec ntr-un terci zemos, din care snesc stropi. Din ele mai rmn doar niste urme nensemnate, de culoare ntunecat, care pteaz solul alb si imaculat. Furnicile-soldat din cruciad nu-si pot crede simurilor. Mingea rozalie se afl de fapt la captul unei coloane prelungi. Abia si-a ncheiat opera de distrugere, c patru alte coloane se desfac ncet, venind s i se alture. Acum sunt cinci cu totul. DEGETE! Sunt Degete!!!!! Degete!!!!! 103 nu mai are nici o ndoial: Degetele au aprut, sunt acolo! Att de repede, att de aproape, att de puternice. Degetele sunt aici!!! Pe loc, ea si lanseaz cei mai opiacei dintre feromonii de alarm. Atenie, Degete! Degete! 103 simte un val de fric infinit coplesind-o. Creierii i clocotesc, iar labele i tremur ca varga. Mandibulele i se desfac si se nchid pe rnd, fr nici un rost. DEGETE! Sunt DEGETE! Punei-v la adpost! Degetele se ridic laolalt spre cer, apoi se strng, ne-mailsnd ntins dect unul singur, drept si ncordat ca un pinten, al crui capt roz si neted le urmreste si le striveste fr dificultate pe exploratoare. Instinctiv, 103, care este curajoas dar deloc temerar, se ascunde ntr-un soi de caverna ncptoare, de culoare bej. Totul s-a petrecut att de repede, nct nici nu a avut timp s neleag ce se ntmpl. Cu toate acestea, 103 le-a recunoscut ct se poate de bine. Erau... Degete! Frica se npusteste din nou asupra ei, ntr-un val si mai acid. De data aceasta, nu mai are cum s se gndeasc Fa vreun lucru si mai terifiant, care s-i anihileze spaima. Se gseste fa n fa cu tot ce poate fi mai cumplit, mai nedeslusit si mai puternic pe lume: DEGETELE! Frica i s-a strecurat n toate ungherele fiinei, fcnd-o s tremure si s se nbuse. Ce e mai ciudat e faptul c, pe moment, nu a neles nimic din ce se petrece, iar acum, cnd e n siguran, refugiat n adpostul acesta provizoriu, e cuprins de o spaim fr margini. Afar e plin de Degete care vor s o rpun. Si dac Degetele sunt zei? I-a sfidat, si ei s-au mniat. Iar ea nu este dect o furnic nenorocit, care acum va muri. Chli-pou-ni era ngrozit pe bun dreptate: nimeni nu s-ar fi asteptat s le gseasc att de aproape de Federaie! Degetele au trecut asadar de marginea lumii si acum invadeaz pdurea! 103 d ocol grotei clduroase, de culoare bej, lovind isteric cu abdomenul n perei pentru a se defula de tot stresul pe care l-a acumulat n ultimele clipe. Furnica si recapt cu greu stpnirea de sine; apoi, cnd i se pare c frica i-a mai trecut, se apuc s cerceteze, cu pasi prudeni, caverna aceea ciudat, fcut din arcade si boite. Interiorul i este mpodobit cu foie negre, din care se prelinge grsime topit, cldu la pipit. Toate acestea rspndesc un iz greos, aproape insuportabil. Taie friptura de pui. Arat foarte apetisant. Mcar de ne-ar lsa n pace furnicile astea... Am omort deja o grmad.

n orice caz, s nu te mai aud de-acum nainte cu natura ta! Uite, mai sunt cteva acolo... si dincolo. nvingndu-si repulsia, 103 traverseaz grota clduroas si se ghemuieste pe marginea ei. Proiectndu-si n fa antenele, ea asist la un spectacol pur si simplu de necrezut. Mingile acelea rozalii i vneaz ca niste prdtoare formidabile semenele, scondu-le de sub pahare, farfurii sau servete, dup care le iau viaa fr alte formaliti. E o hecatomb n toat regula. Unele mai ncercau s se apere trgnd cu acid. Fr nici un rezultat ns. Mingile roz zboar, sar, snesc de pretutindeni, nelsndu-le nici o sans. Apoi totul nceteaz. Aerul s-a umplut de duhoarea acidului oleic, specific morii myrmicine. Degetele patruleaz pe faa de mas n grupe de cte cinci. Rniii sunt ucisi si transformai n niste pete, rzuite apoi ca s nu mnjeasc albul imaculat. "Hecile, dh-mhi fhoarhfecehle." Deodat, un vrf enorm sparge plafonul cavernei, despicndu-l, si i desparte marginile cu un prit asurzitor. 103 tresare si se npusteste drept nainte, ncotro vede cu ochii. Repede, trebuie s fug! Repede, repede. Zeii monstruosi sunt chiar deasupra ei. Furnica goneste cu toat viteza celor sase labe ale sale. Coloanele roz au nevoie de ceva timp ca s reacioneze. Degetele par de-a dreptul nciudate cnd o vd iesind de acolo. Apoi, venindu-si n fire, pornesc n urmrirea ei. 103 ncearc toate manevrele posibile, fcnd nenumrate viraje strnse si ntoarceri de o sut optzeci de grade. Inima i bate gata s-i sparg pieptul, dar e nc n via. Dou coloane se las brusc n faa ei. Prin sita ochilor sferici, 103 vede pentru ntia oar cele cinci siluete gigantice ce se contureaz n zare si le simte mirosul de tmie. Degetele ncep s patruleze. E nnebunitor. Atunci, n mintea ei se produce un declic. Frica i este att de mare, nct face ceva de nenchipuit. Pur si simplu o nebunie. n loc s fug, lupttoarea sare asupra urmritorilor si! Surpriza este desvrsit. Furnica urc cu toat viteza de-a lungul Degetului, ca o rachet lansat de-a lungul rampei si, o dat ajuns la captul pantei, sare n gol. Cderea i este amortizat de mingile rozalii, care o prind din zbor. Apoi se strng, vrnd s o striveasc. Ea trece pe dedesubt, strecurndu-se fulgertor si cade din nou, de data aceasta n iarb. La iueal, 103 se ascunde sub un trifoi cu trei foi. Era si timpul. Coloanele rozalii grebleaz vegetaia dimprejur: Degetele zei vor s o scoat din brlog. Dar stratul de prlue este lumea ei, unde nu mai poate fi gsit. 103 alearg, iar prin antene i licresc tot soiul de idei. De data aceasta nu mai poate fi nici o ndoial; le-a vzut, le-a atins si chiar le-a pclit. Toate acestea nu rspund ns ntrebrii eseniale: Degetele sunt zei? Prefectul Charles Dupeyron si sterse minile cu batista n carouri. Bun, ai vzut c le-am putut alunga, si fr ca mcar s ne folosim de insecticid. Si doar i spusesem, drag, c pdurea asta nu e deloc curat. Am omort vreo sut! se lud Virginie. Iar eu si mai multe, mult mai multe dect tine! strig Georges. Potolii-v, copii... Au apucat s murdreasc mncarea? Eu am vzut iesind una din friptura de pui. Nu vreau s mnnc pui mnjit de furnic! url pe loc Virginie. Dupeyron se strmb. Doar n-o s aruncm o frumusee de pui fript numai fiindc l-a atins o furnic! Furnicile sunt murdare si transmit boli, ne-a spus-o nvtoarea la scoal. O s mncm, totusi, puiul, insist tatl lor. Georges se ls n patru labe. E una care a scpat. Cu att mai bine! Asa o s se poat duce napoi si s le spun celorlalte c nu trebuie s mai

vin aici. Virginie, nu mai smulge labele furnicii leia, c oricum e moart. Ba nu, mam! Mai misc puin. Bine, dar atunci nu mai pune bucile pe faa de mas, arunc-le mai ncolo. Putem s mncm si noi linistii o dat? Spusese acestea ridicndu-si ochii spre cer, si n clipa aceea ncremeni. Un nor de scarabei cu corn, destul de mic dar zgomotos, tocmai se aduna ntr-un roi, ca o coroan, la vreun metru deasupra capului ei. Cnd vzu c norul se menine n acelasi loc, femeia se albi la fa. Soul ei nu arta nici el mai bine. La rndul su, Dupeyron constatase c iarba se nnegrise: erau nconjurai de o adevrat revrsare de furnici! Dup ct se prea, puteau fi cteva milioane! n realitate nu erau dect cei trei mii de soldai ai primei cruciade ndreptate mpotriva Degetelor, mpreun cu ntririle zedibeinakaniene, care naintau hotri, cu mandibulele ntinse. Dupeyron articul cu o voce nesigur: Draga mea, d-mi repede sprayul insecticid...

92. ENCICLOPEDIE ACID FORMIC: Acidul formic este un component important pentru via. Omul l are de altfel n propriile sale celule. n cea de-a doua jumtate a secolului al XIX-lea, acidul formic era folosit la conservarea alimentelor sau a cadavrelor de animale. Cel mai frecvent ns era utilizat la curarea petelor de pe asternuturi. Dat fiind c pe atunci nu se cunostea fabricarea acestei substane chimice pe cale sintetic, ea era extras direct din insecte. Cteva mii de furnici erau ngrmdite ntr-o pres de ulei creia i se strngea surubul pn cnd se obinea un suc glbui. O dat filtrat, acest "sirop de furnici zdrobite" era vndut n toate drogheriile cu renume, la raionul de soluii lichide pentru curarea petelor. EDMOND WELLS, Enciclopedia cunoasterii relative si absolute, volumul II..

93. ETAPA FINALA Profesorul Miguel Cygneriaz stia c de-acum nainte nimic nu mai poate mpiedica trecerea la etapa final. inea n mini arma absolut contra forelor chtoniene. Lu lichidul argintiu si l turn ntr-o cuv. Apoi adug un lichid rosu si proced la ceea ce se cheam n mod obisnuit n chimie "a doua coagulare". Substratul cpt atunci culori schimbtoare, ca ale unei cozi de pun. Profesorul Cygneriaz puse recipientul ntr-un vas de fermentare. Acum, nu-i mai rmsese dect s astepte. Ultima etap mai avea nevoie doar de un singur ingredient, insuficient controlat nc de masini: timpul.

94. DEGETELE SE RETRAG Primele valuri de infanteriste care au pornit la atac sunt nvluite brusc de un nor verde care le face s tuseasc violent. Aflai la o nlime mult mai mare, scarabeii-rinocer vin n picaj spre munii aceia misctori si neclari. Ajunsi la nlimea junglei capilare a Ceciliei Dupeyron, artileristele si slobozesc salvele de acid. Singurul efect obinut este ns uciderea a trei pduchi tineri care intenionau s-si stabileasc acolo domiciliul. Un alt grup de artileriste pedestre si concentreaz tirul asupra unei mingi mari si roz. De unde ar fi putut ele s stie c era degetul mare de la piciorul nclat cu o sanda al unei femei? Devine limpede c trebuie s gseasc alt Soluie, deoarece, dac pentru oameni acidul formic nu este mai coroziv dect limonada, noile valuri verzui de insecticid fac n schimb goluri din ce n ce mai mari n rndurile belokanienelor. Cutai-le orificiile, vocifereaz 9, si mesajul este de ndat retransmis de furnicile

experimentate n lupta cu mamiferele si psrile. Mai multe legiuni pornesc cu ndrzneal la asaltul titanilor, nfigndu-si cu hotrre mandibulele n fibrele textile, ceea ce provoac rni mari ntr-un tricou de bumbac si ntr-un sort din acelasi material. Bluza Virginiei Dupeyron (30% acrilic, 20% poliamid) se dovedeste n schimb o adevrat armur asupra creia clestii myrmicini nu obin nici un rezultat edificator. Am una n nas! Au! Repede, insecticidul! Dar nu putem da cu insecticid pe noi! Ajutor! scnceste Virginie. Ce flagel! strig Charles Dupeyron, sforndu-se s mprstie cu mna coleopterele care zumzie de jur-mprejurul familiei sale. N-o s izbutim niciodat s-i rpu... ... s-i rpunem pe acesti monstri. Sunt prea mari, prea puternici. Sunt de neneles. 103 si 9, aflate undeva pe gtul tnrului Georges, discut febril situaia. 103 ntreab dac au la ele otrvuri exotice. 9 rspunde c da, niste venin de viespe sau de albin, si c se duce de ndat s-l aduc. Btlia continu s fac ravagii cnd se ntoarce, ducnd n labe un ou plin cu lichidul galben pe care-l secret de regul acul albinelor. Cum o s-l inoculezi? Noi nu avem ac. Fr s rspund, 103 si nfige mandibula n carnea roz, ct poate de adnc; e nevoit s repete de mai multe ori operaia, deoarece terenul este pe ct de moale, pe-att de rezistent. n fine! Nu-i mai rmne dect s verse lichidul galben n gaura rosie care fumeg. S fugim. Ascunztoarea nu este prea sigur. Animalul urias e cuprins de convulsii, se sufoc, vibreaz si face mult zgomot. Georges Dupeyron cade n genunchi si se prbuseste pe o parte. Georges este dobort de minusculii dragoni. Georges cade. Patru legiuni de furnici i se rtcesc n pr, dar alte cteva reusesc s-i gseasc cele sase orificii. 103 si regseste calmul. De data aceasta nu mai e loc de ndoial. Au omort unul! Deodat, teama de Degete nceteaz s o mai chinuiasc. Ct de minunat e s nu-i mai fie fric! Se simte cu desvrsire liber. Georges Dupeyron zace la pmnt, nemiscat. 9 se npusteste, i se urc pe fa si escaladeaz masa rozalie. Un Deget este de fapt un ntreg teritoriu. Puinul pe care l-a parcurs msoar peste o sut de pasi n lime pe dou sute lungime! Pe cuprinsul lui se gsesc de toate: caverne, vi, muni si cratere. 9, care are cele mai lungi mandibule dintre toate cruciatele, si zice c Degetul nc nu este mort de tot si, escaladnd sprncenele, se opreste la rdcina nasului, drept ntre ochi, n locul unde hindusii socotesc c se afl al treilea ochi, si si ridic la maximum vrful mandibulei drepte. Lama scnteiaz n soare ca o splendid spad Excalibur. Dup care, dintr-o lovitur seac, lupttoarea o nfige ct poate de adnc n suprafaa rosie. 9 si smulge cu un plescit sabia de chitin. n aceeasi clip sneste un gheizer subire si rosu care i se nal pn deasupra antenelor. Drag, uit-te! Cu Georges nu e deloc bine! Charles Dupeyron ddu drumul sprayului n iarb si se aplec spre fiul su. Obrajii biatului deveniser purpurii si respira cu greutate. Peste trupul lui se scurgeau ciorchini de furnici. Are o criz de alergie! strig prefectul. Trebuie s-i facem repede o injecie, s-l ducem la un doctor... S-o stergem de aici, repede! Fr ca mcar s-si mai strng ustensilele de picnic, familia Dupeyron o rupe la fug n direcia masinii, Charles ducndu-si fiul n brae 9 a srit jos la timp. Acum linge sngele de Deget care i-a rmas lipit de mandibula dreapt.

De-acum, s-a lmurit toat lumea. Degetele nu sunt invulnerabile. Pot fi fcute s sufere, pot fi rnite si pot fi ucise cu venin de albin.

95. NICOLAS Lumea Degetelor e att de frumoas, nct nici o furnic nu o poate nelege deocamdat. Lumea Degetelor este att de pasnic, nct nelinistea si rzboaiele au fost demult alungate. Lumea Degetelor este att de armonioas, nct fiecare trieste ntr-un extaz perpetuu. Noi avem unelte care ne permit s nu muncim niciodat. Noi avem unelte care ne permit s ne deplasm cu foarte mare vitez. Noi avem unelte care ne permit s ne hrnim f r nici un efort. Noi putem zbura. Noi putem umbla pe sub ap. Noi putem chiar s prsim planeta si s ajungem dincolo de cer. Degetele pot face orice pentru c Degetele sunt zei. Degetele pot face orice pentru c Degetele sunt mari. Degetele pot face orice pentru c Degetele sunt tari. Acesta este adevrul. Nicolas! Biatul stinse la iueal aparatul si se prefcu c rsfoieste Enciclopedia cunoasterii relative si absolute. Da, mmico? Lucie Wells apru lng el. Era slab si plpnd, dar privirea ei ntunecat prea nsufleit de o fora stranie. Nu te-ai culcat? Acum e, totusi, perioada nopii noastre artificiale. Stii, mi se-ntmpl s m scol ca s mai consult Enciclopedia. Ea zmbi. Ai dreptate. Poi afla attea lucruri din cartea asta. l cuprinse de umeri. Spune-mi, Nicolas, continu ea, nc nu vrei s iei parte la reuniunile noastre telepatice? Nu, cel puin deocamdat. Cred c nc nu sunt pregtit. Cnd vei fi, o s o simi singur. Nu te fora. l strnse n brae si l mas pe spate. El se desprinse ncet, din ce n ce mai puin sensibil la asemenea manifestri de dragoste matern. Ea i sopti la ureche: Acum nu poi s nelegi, dar ntr-o bun zi...

96. 24 FACE CE POATE (CU CEEA CE ARE) 24 merge spre ceea ce sper s fie sud-estul, ntrebnd n dreapta si n stnga toate animalele de care se poate apropia fr prea mare pericol. Au vzut cumva cruciada trecnd pe acolo? Dar limbajul mirositor al furnicilor nu are nc statutul de limb universal. Totusi, un gndac verde-auriu susine a fi auzit zvonindu-se c belokanienele s-au ntlnit cu niste Degete si c le-au nvins. E imposibil, si zice pe loc 24. Nu-i poi nvinge pe zeii Cu toate acestea, continu s-i ntrebe pe toi cei ntlnii n cale si afl ndeajuns pentru a se convinge c ntlnirea a avut realmente loc. n ce fel de circumstane ns, si cu ce deznodmnt? Si tocmai ea nu a fost de fa! Nu a putut s-si vad zeii si, ceea ce e si mai grav, nu le-a putut nmna coconul misiunii Mercur. Blestemate fie prostia ei si vesnica-i lips a simului de orientare! Atenia i este atras de un mistre ce-i apare n cale. Cu el ar merge mult mai repede dect singur. Obsedat de dorina de-a ajunge napoi la surorile sale roscate si, cine stie, de-a se apropia de Degete, 24 escaladeaz o lab. Nu are prea mult de asteptat: mistreul porneste n galop. Problema este c si schimb prea mult direcia nspre nord, astfel nct e silit s sar din mers.

Are ns noroc. Apare o veveri, n blana creia se strecoar de ndat. Roztorul se ndreapt spre nord-est, dar la un moment dat se opreste brusc n vrful unui copac si 24 trebuie s sar din nou ca s ajung ct mai repede pe pmnt. A fcut o bucat bun de drum, desigur, dar tot singur este. si d seama c nu a procedat bine si c trebuie neaprat s si vin n fire: doar crede n Degete, care sunt zei atotputernici. Asa nct, nu are dect s-i invoce, pentru ca ei s o ndrepte ncotro trebuie adic spre cruciad si spre ei nsisi. O, Degete, nu m prsii n lumea asta nspimnttoare. Facei n asa fel ca s-mi regsesc surorile. 24 si strnge antenele, ndoindu-le, ca pentru a-si contacta mai bine stpnii. Si n chiar clipa aceea percepe n spatele ei un miros dintre cele mai familiare. 24 este n culmea bucuriei. 103, care plecase s culeag informaii despre Askolein, Stupul de aur, se simte usurat la vederea coconului si, n egal msur, este ct se poate' de mulumit c a regsit-o pe tnra deist. Nu ai pierdut gogoasa fluturelui? 24 i arat preiosul recipient, dup care cele dou furnici se ntorc mpreun si se altur restului grupului.

97. ENCICLOPEDIE DESPRE SPAIU-T1MP: n jurul unui atom se gsesc mai multe orbite de electroni, unele foarte apropiate de nucleu, altele mult mai ndeprtate. Dac un eveniment exterior oblig un electron s si schimbe orbita, se produce pe loc o emisie de energie sub form de lumin, cldur si radiaie. A deplasa un electron de pe un nivel inferior pe unul superior e ca si cum ai aduce un chior n ara orbilor: iradiaz, face senzaie, este rege. Invers, un electron de pe o orbit nalt deplasat pe una mai joas va arta ca un imbecil desvrsit. Universul ntreg este construit ntr-un mod analog, ca niste fsii. Spaii-timp diferite se nvecineaz, organizate n straturi suprapuse. Unele rapide si complexe, altele lente si primitive. Organizarea aceasta stratificat se poate regsi la toate nivelurile de existen. Astfel, o furnic foarte inteligent si descurcrea, proiectat n universul uman, nu este dect un mic animal stngaci si nfricosat. Un om incult si prost, parasutat ntr-un furnicar, devine un zeu atotputernic. Asta nu nseamn c dac o furnic va lua contact cu oamenii, ea nu va nva multe n urma acestei experiene. O dat ntoars printre semenele sale, cunostinele dobndite despre spaiul-timp superior i vor conferi o putere cert asupra celorlalte furnici. Un mijloc bun de a progresa este de-a cunoaste statutul de paria n dimensiunea superioar, revenind apoi n dimensiunea ta de origine. EDMOND WELLS, Enciclopedia cunoasterii relative si absolute, volumul II.

98. PRIETENELE NOASTRE, MUSTELE Ajungnd n luminisul cu Degete, unde si-au fcut acum tabr furnicile, 24 se ncpneaz s nu cread c surorile ei roscate au ucis un zeu, susinnd fa de 103 c au confundat probabil cine stie ce alt animal urias cu un Deget. Si dac, totusi, a fost un Deget, se poate ca acesta s se fi prefcut doar ca a murit. Poate c a vrut s le testeze astfel reacia si s le msoare ndrjirea. n pofida reputaiei sale de naiv, 24 le d lovitura de graie: dac Degetul e mort, unde i este cadavrul? 103 manifest o oarecare nedumerire si nimic mai mult. Ea afirm c l-a strbtut pe unul n lung si n lat si c are n prezent o idee mult mai exact asupra problemei. n timp ce emite toate acestea spre 24, ideea ia nastere n creierele sale: de ce s nu redacteze un feromon memorie despre Degete? Pe loc, ia puin saliv si nscrie n ea: Feromon: Zoologie Tem: Degetele

Salivatoare: 103 683 Data: anul 100 000 667 1) Degetele exist. 2) Degetele sunt vulnerabile. Pot fi omorte cu venin de albin. Note asupra ultimei observaii: a) S-ar putea s mai existe si alte feluri de-a ucide Degetele, dar singurul care s-a dovedit eficace pn n clipa de fa este veninul de albin. b) Va fi nevoie de o cantitate enorm de venin de albin dac vrem s ucidem toate Degetele. c) Cu toate acestea, Degetele rmn n continuare foarte greu de ucis. 3) Degetele sunt mult mai mari dect ceea ce pot cuprinde ochii nostri n cmpul vizual. 4) Degetele sunt calde. 5) Degetele sunt acoperite cu un strat de fibr vegetal, ca o piele artificial colorat. Nu sngereaz cnd este strpuns cu mandibula. Doar pielea de dedesubt sngereaz. 103 si nal antenele, ncercnd s-si adune amintirile, apoi continu: 6) Degetele au un miros foarte puternic, care nu seamn cu nimic cunoscut. Furnica observ un grup de muste care fac roat n jurul unei bli de un rosu ntunecat. 7) Degetele au snge rosu, la fel ca psrile. Pictura aceea de snge e pe cale de-a atrage o mulime de muste zumzitoare. 8) Dac Degetele sunt... Nu se poate lucra n asemenea condiii, e limpede. Mustele se afl n plin osp. Din pricina zumzetului, nu te mai poi auzi. 103 e nevoit s se ntrerup si vrea s-i mprstie pe mnctorii de strvuri. Dar gndindu-se mai bine, ajunge la concluzia c mustele pot fi de folos cruciadei.

99. ENCICLOPEDIE CADOU: La mustele verzi, femela l devoreaz pe mascul n timpul mperecherii. Emoiile i fac poft de mncare si primul cap care zboveste pe lng ea i se pare un prnz excelent. Dar masculul, desi vrea s fac dragoste, nu vrea s moar ronit de iubita lui. Astfel nct, pentru a iesi din dilema aceasta insolubil a obine Erosul f r Thanatos masculul mustei verzi a descoperit o stratagem. El aduce niste mncare pe post de "cadou". n consecin, cnd doamna musc verde simte un gol n stomac, ea se poate servi cu o f rm de carne, iar partenerul ei poate s se mperecheze mai departe f r pericol. La o specie mai evoluat, masculul si aduce bucata de carne de insect mpachetat ntr-un cocon transparent, cstignd astfel un surplus preios de timp. O a treia specie de muste a tras concluziile ce se impuneau din faptul c timpul necesar deschiderii cadoului era mult mai important, din punctul de vedere al masculului, dect calitatea cadoului n sine. La aceast a treia specie, coconul de ambalaj este gros, voluminos si... gol. Pn cnd femela apuc s descopere nselciunea, masculul si-a terminat treaba. Ca urmare, fiecare si-a modificat comportamentul, adaptndu-se: la mustele de tip empis, de exemplu, femela scutur coconul pentru a verifica dac nu e gol. Dar... si aici exist o cale de-a o pcli. Masculul, prevztor, umple pachetul cu propriile sale excremente, ndeajuns de grele ca s par niste buci de carne. EDMOND WELLS, Enciclopedia cunoasterii relative si absolute, volumul II..

100. LAETITIA A EVADAT Sosind la nchisoare, comisarul Mlis ceru s o vad pe Laetitia Wells. Cum a reacionat la ncarcerare? l ntreb el pe director. n nici un fel. Nu a reacionat deloc. Ce vrei s spunei? De cnd se afl aici, doarme ntruna. N-a mncat nimic si nici mcar n-a but o nghiitur de ap. N-a miscat deloc. Doarme si nu poate fi trezit de nimic. De cnd doarme? De saptezeci si dou de ore.

Jacques Mlis nu se asteptase la o asemenea reacie. De obicei, femeile pe care le aresta plngeau sau scoteau ipete de furie, dar n nici un caz nu dormeau. Telefonul ncepu s sune. E pentru dumneavoastr, spuse directorul. Era inspectorul Cahuzacq. Sefule, sunt cu legistul si pare s fie o problem. Furnicile ziaristei... m rog, nu mai misc nici una din ele. Ce zici de asta? Zic c... Zic c hiberneaz, asta-i tot. n plin august? se mir inspectorul. Desigur! fcu Mlis sigur pe el. mile, spune-i medicului legist c o s trec pe la el puin mai trziu. Jacques Mlis nchise telefonul, livid. Laetitia Wells si furnicile ei hiberneaz. V rog? Da, am studiat asta la biologie. Cnd e frig sau plou, sau cnd le-a disprut regina, insectele si nceteaz orice activitate si si ncetinesc ritmul cardiac, pn ce adorm sau mor. Cei doi gonir prin coridoarele nchisorii pn la celula Laetitiei Wells. Ajunsi acolo, se linistir ns repede. De pe buzele tinerei femei iesea un sforit usor. Mlis o apuc de ncheietur si constat c pulsul i era cam prea lent. Se apuc s o scuture pn ce ziarista se trezi. Laetitia si ntredeschise ochii mov, pru s ntmpine oarece dificulti pn s-si dea seama unde se afl, apoi l recunoscu, n sfrsit, pe comisar. Dup care adormi la loc, zmbind. Mlis prefer s nu ia n seam pentru moment sentimentele amestecate care l tulburau. Se ntoarse spre directorul nchisorii: O s vedei c mine diminea o s-si cear micul dejun. Pun rmsag. Pe sub pielea gingas a pleoapelor, ochii mov se roteau de la stnga la dreapta si de jos n sus, ca pentru a urmri mai bine peripeiile din vreun vis. Era ciudat. Laetitia prea c evadase ntr-o lume oniric.

101. PROPAGAND E ct se poate de simplu. Astfel si ncepe 23 cuvntarea. Furnica s-a instalat ntr-o adncitur scobit ntr-o stnc de gresie, cu 24 alturi de ea. Un detasament de treizeci si trei de furnici se afl n faa lor. Iniial, intenionase s-si in reuniunile de propagand chiar n interiorul bivuacului nsufleit, pentru ca apoi, dup o chibzuial plin de nelepciune, s renune: acolo, pereii aveau antene. 23 se ridic pe patru labe: Degetele ne-au creat si ne-au lsat pe Pmnt pentru ca noi s le slujim. Ei ne supravegheaz, iar noi trebuie s avem grij s nu i suprm, deoarece ne pot pedepsi. i slujim, iar ei ne dau n schimb o parte din puterea lor. Marea majoritate a publicului este format din furnicile infestate cu cestodele ciocnitoarei negre care i atacase ca un bombardier. Fie din cauz c nu mai au mare lucru de pierdut, fie pentru c vor s-si afle o consolare pentru propria decdere, fapt este c albinoasele sunt ct se poate de atente la argumentele deiste. Uimite deseori si sceptice alteori, toate ar dori s poat spera ntr-o lume mai bun, de dincolo de moarte. Trebuie spus c bietele furnici albinoase o duc greu de tot. Cuprinse ncetul cu ncetul de o lncezeal morbid care le face s se trasc n coada convoiului, ele sunt ndreptite s-si pun ntrebri despre rostul vieii. Uneori, ele rmn cu mult n urma celorlalte, devenind o prad usoar pentru prdtori dintre cei mai felurii. Cu toate acestea, orice lupttoare care ar vedea c o bolnav este atacat ar sri n ajutorul ei fr s stea pe gnduri. Solidaritatea myrmicin nu cunoaste excepii, cu att mai mult n toiul unei aciuni cum este aceast prim cruciad. Oricum ar fi, mesajul deist seduce si gseste antene binevoitoare, inclusiv n rndul celor valide. Si e ciudat faptul c furnicile adunate n scobitura stncii de gresie au uitat cu desvrsire faptul c dac si-au prsit Orasul, au fcut-o pentru a extermina tocmai fiinele pe care sunt acum pe punctul de a le adula. Totusi, ici-colo se mai fac auzite obiecii slabe si lipsite de convingere, sub forma unor ntrebri care ar putea rspndi la o adic ndoiala. 23 are ns de fiecare dat rspunsul pregtit: Important este s ne apropiem de Degete. Pentru rest, nu v facei griji. Degetele sunt zeiti

nemuritoare. Ce mai poi rspunde la asta? O cercetas roscat si nal, totusi, antena: De ce Degetele nu emit nimic pentru a ne arta ce trebuie s facem, clip de clip? Ei ne vorbesc, d asigurri 23. La Bel-o-kan suntem n legtur permanent cu Degetele. Apoi, o artilerist ntreab: Cum s facem ca s vorbim cu Degetele? Rspunsul soseste prompt: Trebuie s te gndesti foarte intens la ele. Zeii numesc asta "rugciune". Orice rugciune emis, indiferent de loc, este auzit de zei. O furnic alb lanseaz un feromon impregnat de disperare: Degetele pot s ne vindece de cestode? Degetele pot face orice. Atunci, o lupttoare ntreab: Din moment ce Roiul ne porunceste s omorm toate Degetele, ce e de f cut? 23 o fix cu privirea pe cea care pusese ntrebarea si si agit linistit tijele senzitive. Nimic. Absolut nimic. Ne vom ine deoparte si ne vom mulumi s observm. Nu trebuie s ne facem griji pentru zei. Ei sunt atotputernici. Voi trebuie doar s rspndii vorbele Doctorului Livingstone. S fim din ce n ce mai numeroase n adunrile noastre. Dar cu pruden. Si mai ales, s ne rugm. Pentru marea majoritate a furnicilor, e prima oar cnd au o comportare rebel fa se Roi. Si aceasta li se pare foarte incitant. Chiar si n cazul n care Degetele nu ar exista.

102. ENCICLOPEDIE DUMNEZEU: Dumnezeu este, prin definiie, atotprezent si atotputernic. Dac exist, nseamn c se afl pretutindeni si c poate face orice. Dar dac poate face orice, este oare deopotriv n stare s dea nastere unei lumi din care el s lipseasc si n care s nu poat face nimic? EDMOND WELLS, Enciclopedia cunoasterii relative si absolute, volumul II.

103. ASKOLEIN, STUPUL DE AUR Opt vertical. Opt rsturnat. Opt n spiral. Opt. Pauz. Dublu opt. Schimbare de unghi fa de Soare. Opt orizontal ngust. Opt orizontal lat. Mesajul este cum nu se poate mai limpede. Rspuns: opt, opt orizontal lat, dublu opt, opt rsturnat. Dup care urmeaz transmisia ctre urmtorul releu aerian. Albinele si traseaz pe cer informaiile, rotindu-se nentrerupt. Pentru a spune c hrana se gseste la mai mult de o sut de metri, ele efectueaz niste opturi al cror ax central indic direcia de urmat si distana. Orasul din bradul cel mare de lng fluviu poart numele mirositor de Askolein, ceea ce n limbajul albinelor nseamn "Stupul de aur". Asezarea cuprinde sase mii de indivizi. Repernd apelul respectiv, o albin cercetas askoleinian decoleaz n mare vitez, fcnd slalomuri printre scaiei, urcnd de-a lungul povrnisurilor si survolnd o coloan de furnici care colcie printre ierburi (ia te uit, ce-or fi cutnd furnicile astea pe aici?). Albina ocoleste stejarul cel mare si zboar razant pe deasupra movilelor de nisip. Pe aici este ceva interesant. Albina si ncetineste btile aripilor si se roteste pe deasupra narciselor galbene, ncearc cu labele staminele florilor neidentificate, si si d seama, chibzuind mai bine, c sunt niste margarete; si arunc limba fin si multiplicat, alctuit din glosele lipite, n pulberea galbena, dup care se ntoarce, cteva clipe mai trziu, avnd scobiturile tibiei pline cu polen proaspt. Albina aterizeaz pe pista de zbor a stupului si se apuc imediat s bat din aripi cu o frecven de 280 de hertzi.

Bzzzzz bzzz bzzz. 280 de hertzi este frecvena care-i permite unei albine s adune un numr maxim de lucrtoare nsrcinate cu problemele legate de hran. La 260 de hertzi, ea poate aduna lucrtoarele nsrcinate cu intendena si cu ngrijirea puilor. La 300 de hertzi, poate declansa alarma militar. Cercetasa se plaseaz pe un hexagon de cear si si ncepe dansul. De data aceasta, ea deseneaz opturi n dou dimensiuni, lipite de solul cerat al stupului. n felul acesta, si relateaz la iueal aventura si ofer totodat direcia, distana si calitatea exact a grupului de flori pe care le-a vizitat. Dup prerea ei, sunt niste margarete. Dat fiind c sursa este destul de apropiat, ea danseaz ntr-un ritm rapid; n caz contrar, ar fi fcut-o mai ncet, ca si cum ar fi mimat oboseala unui zbor la mare distan. n raportul ei "dansat", ea mai ine cont si de poziia Soarelui si de miscarea sa pe cer. Semenele sale vin n fug. Au neles c sunt multe flori de cules, dar vor s afle calitatea sursei de polen. Uneori, florile sunt ofilite sau acoperite cu excrementele psrilor, iar alteori albinele dintr-un alt stup au apucat deja s le sectuiasc. Unele lovesc nervoase cu abdomenul n fagurii de cear. Vrem date concrete, exprim ele astfel n limbajul albinelor. Cercetasa nu se las rugat si si regurgiteaz polenul: Gustai, frumoaselor, si-o s vedei c e de prima calitate! Dansul si dialogul acesta au loc n cel mai deplin ntuneric, dar la sfrsit, un grup ntreg decoleaz cu o misiune ale crei elemente sunt cunoscute deja n cea mai mare parte. Cercetas, istovit, ngurgiteaz esantioanele pe care le adusese ca probe, dup care se ndreapt spre loja regal, unde se afl regina albinelor askoleiniene, Zaha-haer-scha, cea de-a 67-a purtnd acest nume. Aceasta ajunsese la tronul regatului la captul unei lupte pe care o dusese cu vreo douzeci de surori. Albinele produc totdeauna prea multe regine si, cum nu este nevoie dect de una singur la un oras, se bat cu slbticie n loja nupial pn nu mai rmne dect una. Metoda de selecie, care este destul de barbar, permite, totusi, instalarea n fruntea Orasului a celei mai nversunate si mai combative. Regina albinelor, usor de recunoscut dup abdomenul de un galben uniform, trieste patru ani si, dac totul decurge normal, ea poate s produc pan la o mie de ou pe zi. Stupul Askolein este situat la est-nord-est de furnicarul Bel-o-kan si este o asezare desvrsit, unde fagurii de cear portocalie colcie de lucrtoare harnice. Totul strluceste si este parfumat; totul este galben, negru, roz si portocaliu. Lucrtoarele si trec de la una la alta mierea nepreuit. Ceva mai ncolo, ntr-un vas de cear, este amestecat lptisorul de matc. Si mai ncolo, se gseste sala de educaie a tinerelor albine. Educaia albinelor ascult neabtut de aceleasi reguli. De ndat ce iese din celula fagurelui de miere, albina e hrnit de surorile sale, dup care se pune pe treab. Pe durata primelor trei zile de viat, ea se ocup de sarcinile menajere. n cea de-a treia zi, ea sufer transformri fizice care fac s-i apar lng gur niste glande productoare de lptisor de matc. Atunci ea devine ddac. Glandele respective si pierd ulterior din importan si, ncetul cu ncetul, alte glande, situate de data aceasta sub abdomen, se pun n funciune. Acestea sunt glandele ceroase, care produc ceara necesar construirii si reparrii fagurilor Orasului. Astfel nct, ncepnd din cea de-a dousprezecea zi de via, albina devine zidar. Ea construieste alveolele care constituie fagurii de cear. Cu ncepere din a optsprezecea zi, glandele ceroase si nceteaz la rndul lor activitatea. Albina devine atunci paznic, atta timp ct i trebuie ca s se familiarizeze cu lumea exterioar, apoi culegtoare. Si asa si moare culegtoare de polen. Cercetasa ajunge n loja regal. Ea doreste s-i vorbeasc reginei sale despre coloana aceea ciudata de furnici, dar suverana pare cufundat ntr-o conversaie nsufleit cu... albinei nu i vine s-si cread antenelor: chiar cu o furnic. Mai exact, cu o furnic din federaia belokanian! De la distan, albina recepioneaz dialogul celor dou insecte. Ce putem face? ntreab regina albinelor. Cnd furnica n chestiune a sosit n stup, nimeni nu a neles ce caut ea aici, si a fost lsat s intre n Orasul de aur mai mult ca urmare a surprizei dect din simpatie. Ce cuta o furnic ntr-un stup?! 23 a relatat atunci mprejurrile excepionale care i justificau vizita. Belokanienele, propriile sale surori, nnebuniser si lansaser o cruciad contra Degetelor, ucignd deja unul. 23 explica faptul c, prin fora mprejurrilor, cruciada va ataca stupul care se afl n drumul ei si recomanda ca armata albinelor, pe care o stie de temut, s le-o ia nainte si s le atace coloanele n timp ce vor strbate canionul ngust al glbenelelor-de-pdure. O ambuscad? mi propui s le pregtim celor din specia ta o ambuscad?

Regina albinelor este uimit. I se spusese, desigur, c furnicile aveau comportamente din ce n ce mai perverse si aflase si despre mercenarele care luptau mpotriva propriului lor cuib n schimbul hranei, dar pn atunci nu crezuse dect pe jumtate asemenea istorisiri. Faptul de a avea n faa ochilor o furnic ce-i indica cel mai bun loc pentru uciderea semenelor sale o tulbur profund. Hotrt lucru, furnicile erau si mai pervertite dect crezuse. Doar dac nu e vorba de vreo capcan. Aceast asa-zisa trdtoare s-ar putea, de exemplu, s fi venit pentru a atrage armata albinelor n canionul glbenelelor-de-pdure, pentru ca ntre timp grosul cruciadei s atace stupul. Varianta aceasta ar fi mult mai de neles. Regina Zaha-haer-scha face s-i vibreze aripile dorsale si, ntr-un limbaj odorant elementar, accesibil chiar si furnicilor, ntreab: De ce i trdezi semenele? Furnica i explic: belokanienele vor s omoare toate Degetele de pe Pmnt. Or, Degetele fac parte din diversitatea lumii, si, tot eliminnd specii ntregi, furnicile srcesc planeta. Fiecare specie si are rostul ei, iar geniul naturii se exprim prin multiplicitatea formelor sale de via. S distrugi fie si numai una reprezint o crim. Furnicile au masacrat deja multe animale. Au fcut-o cu bun stiin, fr s ncerce s le neleag si nici s comunice cu ele. O Dun parte din natur a fost eliminat din simplu obscurantism. Lupttoarea 23 se fereste s i explice c Degetele sunt zeiti si c ea nssi este deist si nici nu i spune c "Degetele sunt atotputernice", chiar dac o crede cu trie. Ce ar putea s neleag o regin a albinelor din asemenea noiuni ultra-abstracte? Asa nct, ea reia argumentele rebelelor ne-deiste, care constituie un limbaj mult mai accesibil pentru cineva care nu s-a gndit niciodat c ar putea exista zei. Despre Degete nu se stie practic nimic. Cu siguran c am putea nva multe lucruri de la ele. La nivelul lor si la nlimea pe care o au, ele sunt confruntate cu niste probleme pe care noi nici nu ni le putem nchipui... Dup prerea ei, Degetele trebuie cruate. Sau trebuie salvat mcar un cuplu, pentru a putea fi studiat. Albina pricepe limbajul respectiv, dar declar c nu se simte deloc implicat n rzboiul furnico-degetal, cu att mai mult cu ct actualmente au un conflict de frontier cu un cuib de viespi negre, care le mobilizeaz toat capacitatea militar. Regina Zaha-haer-scha se lanseaz, de altfel nu fr o oarecare delectare, n descrierea unei btlii dintre albine si viespi. Ah, toate escadrilele acelea zburtoare de mii de himenoptere care si ncruciseaz aripile, duelurile suspendate n vzduh, ciocnirea acelor veninoase, fentele, loviturile de sabie, degajrile ncrucisate! Suverana recunoaste c este pasionat de arta scrimei cu acele, pe care doar viespile si albinele o cunosc. Nu este deloc usor s te menii n zbor si sa dai n acelasi timp lovituri dibace cu vrful acului. Regina ncepe s mimeze, energic si plin de voie-bun, un duel imaginar, enumernd loviturile. Iat, aceasta este o vrtelni, acesta un atac cu vrful spadei, aceasta o cvart, o chint, o gard, o parare la dreapta... Captul abdomenului i se afl la o grosime de arip de capul furnicii. Dar cum aceasta nu pare deloc impresionat, regina continu s i descrie o lupt dintre albine si viespi. Lovitur de-a curmezisul, angajare, nvluire, remiz, ripost... 23 o ntrerupe, insistnd si spunndu-i c, dimpotriv, albinele sunt total implicate n acest rzboi dintre furnici si Degete. 103, una dintre lupttoarele lor cele mai experimentate, a descoperit c Degetele pot fi omorte cu venin de albin si c pentru moment, aceasta este singura arm eficient. Prin urmare, cruciada va fi nevoit s atace Askoleinul ca s-si procure venin. Niste furnici? S ne atace, fiind la o asemenea deprtare de Federaia lor? Aiurezi! n aceeasi clip, alarma militar se declanseaz n toi fagurii Stupului de aur.

104. INSECTELE NU NE VOR BINELE Era rndul profesorului Miguel Cygneriaz s-si prezinte contribuia la seminarul despre lupta mpotriva insectelor. Profesorul se ridic si nfis publicului o planisfer presrat cu buline negre. Punctele respective reprezint zone de rzboi, nu ntre oameni, ci contra insectei. Ne luptm pretutindeni cu insectele. n Maroc, n Algeria si n Senegal sunt combtute invaziile de lcuste. n Peru, narii transmit paludismul; n Africa austral, musca ee provoac boala somnului; n Mali,

proliferarea puricilor a declansat o epidemie de tifos. n Amazonia, n Africa ecuatorial, n Indonezia oamenii se bat cu invaziile de furnici-magnan. n Libia, vacile sunt decimate de musca-mcelar. n Venezuela, viespi agresive atac copiii. n Frana, foarte aproape de locul unde ne aflm acum, o familie a fost atacat n plin picnic de o coloan de furnici roscate n pdurea Fontainebleau. Ca s nu mai pomenesc de gndacii de Colorado care distrug plantaiile de cartofi, de termitele care ronie casele de lemn pn. ce se prbusesc peste locatari, de moliile care se hrnesc cu hainele noastre, de cpusele care se aga de cinii nostri... Asta este realitatea. De un milion de ani ncoace, oamenii sunt n rzboi cu insectele si lupta se afl abia la nceput. Adversarul fiind mic, el este subestimat. Ne nchipuim c l putem strivi cu un bobrnac. Eroare! Insecta e foarte greu de nimicit. Ea se adapteaz la otrvuri, sufer mutaii pentru a rezista mai bine la insecticide, se nmuleste excesiv ca s scape tentativelor de exterminare. Insecta este dusmanul nostru. Or, nou animale din zece sunt insecte. Nu suntem cu totul dect o mn de oameni si chiar de mamifere n raport cu miliardele de miliarde de miliarde de furnici, termite, muste si nari. Strmosii nostri aveau o expresie pentru a-i caracteriza pe acesti dusmani. Ei i numeau "forele chtoniene". Insectele reprezint forele chtoniene, adic tot ce este inferior, la nivelul pmntului, care se trste, care e subteran, ascuns, neprevzut! Cineva ridic o mn. Profesore Cygneriaz, cum se poate lupta contra acestor fore chto... contra insectelor, vreau s spun? Omul de stiin zmbi ctre publicul din faa lui. n primul rnd, ncetnd s le subestimm. Astfel, n laboratorul meu din Santiago de Chile, noi am descoperit c furnicile au instituit niste "degusttoare". De fiecare dat cnd un furnicar este confruntat cu un aliment nou, aceste "degusttoare" sunt nsrcinate cu testarea lui. Dac dup dou zile ncheiate ele nu prezint nici un simptom suspect, semenele lor vor consuma la rndul lor alimentul respectiv. Asa se explic efectul limitat pe care l are majoritatea insecticidelor organo-fosforate. Am pus la punct, prin urmare, un nou insecticid cu efect ntrziat, care nu acioneaz dect dup saptezeci si dou de ore de la ingerare. Sperm c aceast nou otrav se va putea rspndi n asezrile lor n pofida msurilor de securitate luate. Profesore Cygneriaz, ce prere avei despre Laetitia Wells, femeia care a reusit s dreseze furnici cu scopul de a-i ucide pe cercettorii din domeniul insecticidelor? Expertul si ridic privirea spre tavan. Dintotdeauna au existat oameni fascinai de insecte. Surprinztor este faptul c un asemenea comportament nu si-a fcut apariia mai curnd. Am suferit mult din cauza acestor asasinate. Majoritatea victimelor era format din colaboratori si prieteni de-ai mei. Dar ce mai conteaz acum? Domnisoara Wells a fost pus n imposibilitatea de-a mai face ru, iar peste cteva zile v voi prezenta produsul-minune, cu eficien la scar planetar, care ne-a costat att de scump. Numele su de cod este "Babei". Dac dorii s stii mai mult, venii tot aici mine la aceeasi or. Profesorul Cygneriaz se ntoarse la hotel pe jos, fluiernd. Era satisfcut de efectul pe care l produsese asupra auditoriului. Ajuns n camer, observ, n timp ce-si desfcea cureaua ceasului, o gaur mic, de form ptrat, ivit n mnec, dar nu i acord nici o atenie. Sttea ntins n pat, odihnindu-se dup ziua obositoare, cnd auzi un zgomot venind din baie. Din cte se vede, conductele au defeciuni chiar si n cele mai bune stabilimente! Se ridic, nchise linistit usa de la baie si hotr s coboare la mas. Ca s ajung la restaurantul de la parter, avea de ales ntre scar si ascensor. Obosit cum era, alese ascensorul. S-a dovedit a fi o greseal. Ascensorul se bloc ntre etaje. Clienii care asteptau pe palierul imediat urmtor l auzir pe profesorul Miguel Cygneriaz scond ipete de groaz si lovind n acelasi timp, din toate puterile, cu pumnii n pereii de oel. nc unul bolnav de claustrofobie, spuse o femeie. Dar cnd reusi s deblocheze cabina, mecanicul nu mai gsi nuntru dect un cadavru. Judecnd dup expresia de teroare ntiprit pe fa, s-ar fi zis c nefericitul se luptase cu nsusi Diavolul.

105. VISE Jonathan sttea treaz. De cnd ceremoniile de comuniune deveniser att de intense, i era tot mai greu s adoarm.

Ieri, mai ales, trise o experien teribil. n vreme ce scoteau cu toii sunetul comun, simise dintr-o dat ceva extraordinar: ntreg corpul i fusese aspirat de unda total OM. Aidoma unei mini care si scoate mnusa, ceva dinuntrul su ncercase s se extrag din nvelisul omenesc. Jonathan fusese cuprins de fric dar, n acelasi timp, prezenta celorlali n jurul su l linistise. Atunci, sub forma sunetului OM, sau sub cea de ectoplasm ori suflet, cum o fi fost, si prsise corpul si, mpreun cu ceilali, strbtuse stnca de granit, trecnd pur si simplu prin ea si ajungnd n furnicarul de deasupra. Fenomenul nu durase mult. Se ntorsese destul de repede n trup, ca si cum ar fi fost tras ndrt de un cordon elastic. Fusese un vis colectiv. Nu putea fi dect un vis colectiv. Forai s triasc de atta timp n apropierea furnicilor, ajunseser s viseze cu toii furnici. si aminti c un pasaj din Enciclopedie trata mai ndeaproape despre vise. narmndu-se cu o lantern, se duse s rsfoiasc paginile nepreuitei cri de pe stran.

106. ENCICLOPEDIE VIS: n fundul unei pduri necuprinse din Malaiezia tria un trib primitiv pe nume Senois. Membrii lui si organizau viaa axndu-si-o exclusiv n jurul viselor. Erau numii, de altfel, "poporul visului". n fiecare diminea la micul dejun, n jurul focului, nu se vorbea dect despre vise: fiecare si-l povestea pe al su. Dac un membru al tribului visase c i-a f cut vreun ru cuiva, trebuia s i ofere celui n cauz un cadou. Dac visase c a fost lovit de un membru al auditoriului, agresorul trebuia s-si cear scuze si s-i druiasc un cadou pentru a-i obine iertarea. Pentru populaia tribului Senois, lumea oniric era mai bogat n nvminte dect viaa real. Dac un copil povestea c a visat un tigru de care a fugit, el era obligat s viseze din nou felina n noaptea urmtoare, s se bat cu ea si s o omoare. Cei btrni i explicau cum trebuie s procedeze. Dac nu reusea, totusi, s i vin de hac tigrului, copilul era certat de ntreg tribul. n sistemul respectiv de valori, dac cineva visa c are relaii sexuale, trebuia s mearg pn la orgasm si s-i mulumeasc apoi amantei sau amantului, f cndu-i un dar. Dac n cursul unui cosmar erau pusi n faa unui adversar ostil, trebuia s-l nving si dup aceea s-i cear dusmanului un cadou, pentru ca n felul acesta s si-l fac prieten. Visul cel mai rvnit era cel n care zburai. ntreaga comunitate l felicita pe autorul unui asemenea vis. Pentru un copil, ntiul vis n care se avnta spre nlimi constituia un botez. Era coplesit de daruri, apoi i se explica cum s zboare n vis spre inuturi necunoscute si s aduc de acolo ofrande exotice. Populaia Senois i-a sedus pe etnologii occidentali. Societatea lor nu cunostea violena si bolile mentale, era lipsit de stres si de ambiia cuceririlor rzboinice. Munca se limita la un minimum strict necesar supravieuirii. Tribul Senois a disprut n anii saptezeci, cnd poriunea de pdure n care triau a fost hrzit defrisrii. Cu toate acestea, am putea ncepe cu toii s aplicm nvtura lor. nainte de toate, s consemnm n fiecare diminea visul avut n noaptea trecut, s-i, dm un titlu si s-i precizm data. Apoi, s vorbim cu cei din anturajul nostru, la micul dejun de exemplu, n maniera populaiei Senois. Am putea merge si mai departe, aplicnd regulile de baz ale onironauticii si hotrnd astfel, nainte de a adormi, ce vom face n vis: s facem s creasc niste muni, s schimbm culoarea cerului, s vizitm locuri exotice sau s ntlnim animalele care ne plac. Cnd viseaz, oricine este atotputernic. Primul test de onironautic const n a-i lua zborul. S-i ntinzi braele, s planezi, s urci n spiral: orice este cu putin. Onironautic cere o ucenicie treptat. Orele de "zbor" aduc cu sine siguran si putere de expresie. Copiii nu au nevoie dect de cinci sptmni pentru a-si dirija visele. n cazul adulilor, este uneori nevoie de cteva luni. EDMOND WELLS, Enciclopedia cunoasterii relative si absolute, volumul II.

Jason Bragel se apropie de Jonathan, aflat lng stran. Vzu c citea despre vise si i mrturisi c visase, la rndul su, furnici. Acestea ajunseser s ucid toi oamenii iar "wellsienii" rmseser singurii supravieuitori ai omenirii.

Sttur de vorb despre misiunea Mercur, despre furnicile rebele si despre problemele provocate de noua regin, Chli-pou-ni. Jason Bragel l ntreb de ce Nicolas continua s nu ia parte la ceremoniile lor de comuniune. Jonathan Wells rspunse c fiul su nu-si manifestase o asemenea dorin si c iniiativa trebuia s vin din partea lui. Acest tip de comportament nu-i putea fi nici impus, nici recomandat. Da, dar... articul Jason. nvtura noastr nu este contagioas si noi nu suntem o sect: nu urmrim s convertim pe nimeni, Nicolas va fi iniiat atunci cnd va dori. Iniierea e o form de moarte, o metamorfoz dureroas. Iniiativa trebuie s vin din partea lui si nimeni nu are voie s l influeneze. Mai ales eu. Cei doi brbai se neleseser perfect. Miscndu-se ncet, se duser napoi la culcare. Adormir si visar c zboar n niste figuri geometrice. Traversau cifre n relief, suspendate n vzduh. Un. Doi. Trei. Patru. Cinci. Sase. Sapte.

107. ALARM N FAGURI Opt vertical. Opt inversat. Opt n spiral. Opt. Dublu opt. Opt orizontal. Schimbare de unghi n raport cu Soarele. Trei rotaii. De data aceasta, este o alarm de gradul 3 transmis n direct. Conform informaiilor releului de comunicaii aerian, corpul expediionar este constituit din furnici zburtoare. Regina chibzuieste: numai prinii si prinesele furnici pot zbura, si o fac numai cu un singur scop de-a se mperechea n vzduh. Si, totusi, albinele-releu confirm vestea. E vorba ntr-adevr de furnici aflate n aer, care se ndreapt spre Askolein, zburnd la o altitudine de o mie de capete si cu o vitez de dou sute de capete pe secund. Opt vertical. ntrebare: Numrul indivizilor? Rspuns: Imposibil de determinat pentru moment. ntrebare: Sunt furnici roscate din Bel-o-kan? Rspuns: Da. Si au distrus deja cinci dintre releele noastre de comunicaii. Douzeci de lucrtoare o nconjoar pe Zaha-haer-scha. Regina d a nelege curii sale c nu exist nici un motiv de panic. Suverana se simte aprat n acest templu dedicat cerii si mierii. O colonie de albine poate cuprinde pn la vreo optzeci de mii de indivizi. Cea peste care domneste ea nu are dect sase mii, dar politica lor de agresiune fa de cuiburile nvecinate (ceea ce reprezint o comportare rarisim la albine) a fcut-o celebr si temut n toat regiunea. Zaha-haer-scha si pune ntrebri. De ce le-a avertizat oare furnica aceasta? Se referise la o cruciad mpotriva Degetelor... Mama ei i vorbise odat despre Degete: Degetele sunt cu totul altceva, o cu totul alt dimensiune spaiu-timp. Nu trebuie s crezi c Degetele si insectele sunt totuna. Dac se ntmpl s ntlnesti cndva niste Degete, nu le bga n seam si atunci nici ele nu te vor bga n seam. Zaha-haer-scha a aplicat ntocmai principiul respectiv. Le-a nvat pe fiicele sale s nu dea nici o atenie Degetelor, s nu le atace, si nici s nu le vin n ajutor. Trebuia s se comporte ca si cum acestea nici n-ar fi existat. Regina cere curii sale o clip de rgaz, pe care o foloseste ca s nghit puin miere. Mierea este alimentul care reprezint nssi viaa. Substana aceasta este att de pur, nct tot ce conine ea poate fi asimilat de organism. Zaha-haer-scha si zice c rzboiul s-ar putea, totusi, s nu fie inevitabil. Aceste belokaniene doresc pur si simplu s poarte tratative pentru ca albinele s le lase s treac fr a le face nici un ru. Si apoi, chiar dac niste furnici zboar prin vzduh, asta nu nseamn neaprat c ele stpnesc toate tehnicile de lupt aerian! Sigur, nu au ntmpinat nici o dificultate dobornd albinele care formau releul de comunicaii, dar ce ar mai putea s fac dac vor fi puse n faa unei escadrile militare askoleiniene? Nu, nu aveau s nchine acul la prima ncierare cu furnicile. Albinele le vor nfrunta si vor nvinge. Regina si convoac de ndat instigatoarele militare, niste albine foarte nervoase, care stiu s-si transmit nervozitatea tuturor celorlalte. Zaha-haer-scha ordon pregtirea de lupt: Belokanienele nu trebuie s ajung n stup; interceptai-le n zbor!

De cum a fost emis mesajul, lupttoarele se regrupeaz si decoleaz n escadril strns, n formaie de V, urmnd planul de atac numrul 4, similar luptelor defensive anti-viespi. n Stupul de aur, aripile tuturor vibreaz la 300 de hertzi producnd un zgomot ca de motor ambalat. Bzzz bzzzzzzzzz bzzz. Acele sunt vrte n teac si nu vor iesi dect n clipa cnd va fi nevoie s ucid.

108. NTORSTUR DE SITUAIE Prefectul Charles Dupeyron se nvrtea nervos prin ncpere. l convocase pe comisarul Jacques Mlis si nu prea deloc bine dispus. Se-ntmpl uneori s ai ncredere n cineva care ulterior te dezamgeste. Jacques Mlis se abinu s i spun c asa se ntmpl de obicei n politic. Prefectul Charles Dupeyron se apropie de el cu un aer dojenitor. Am crezut n dumneavoastr. Dar de ce v-ai nversunat ntr-un mod att de ridicol mpotriva fiicei profesorului Wells? Care mai e si ziarist, pe deasupra! Fiindc era singura care stia c ddusem n sfrsit peste o pist. Si crestea furnici la ea acas. Or, chiar n aceeasi sear, dormitorul si casa ntreag mi-au fost invadate de furnici. Ei si? Atunci eu ce-ar trebui s mai zic? Stii bine c am fost atacat de miliarde de furnici n inima pdurii! Apropo, cum i merge fiului dumneavoastr, domnule prefect? Si-a revenit complet. Ah, ce s mai spun! Doctorul a diagnosticat o neptur de albin. Noi eram npdii de furnici si tot ce a gsit el s spun pe post de explicaie a fost: neptur de albin! Si, totusi, lucrul cel mai de necrezut este c atunci cnd i s-a fcut un ser mpotriva veninului de albin, Georges si-a revenit pe loc. Prefectul ddu din cap. Am de ce s fiu pornit mpotriva furnicilor, fr ndoial. Am cerut consiliului regional s elaboreze un plan de asanare. Dup o pulverizare zdravn cu DDT peste pdurea Fontainebleau, vom putea face linistii picnicuri, ani de-a rndul pe cadavrele paraziilor stora. Se asez n spatele biroului masiv, n stil Regence si continu cu aceeasi nemulumire: Am dat deja dispoziii ca Laetitia Wells s fie eliberat imediat. Asasinarea profesorului Cygneriaz a ndeprtat orice bnuial n privina suspectei dumneavoastr si a acoperit toat politia de ridicol. Nu aveam nevoie de o asemenea critic. Si, cum Mlis se pregtea s protesteze, prefectul continu, din ce n ce mai furios: Am cerut ca domnisoarei Wells s i se ofere despgubiri si reparaii pentru prejudiciul moral. Asta n-o va mpiedica, desigur, s spun n ziarul ei tot ce crede despre serviciile noastre. Dac vrem s mai putem ine capul sus, trebuie s-l gsim ct mai repede pe adevratul asasin al chimistilor. Una din victime a scris cu propriul ei snge cuvntul "furnici". Numai n cartea de telefon a Parisului exist paisprezece persoane cu acest nume. Eu unul cred n lucrurile simple. Asa c, atunci cnd un muribund schieaz cu ultimele lui puteri cuvntul "furnici", eu unul m gndesc c este vorba pur si simplu de numele ucigasului. Cercetai deci n direcia asta. Jacques Mlis si musc buzele: ntr-adevr, domnule prefect, e ceva att de simplu c nici nu mi trecuse prin cap. Atunci, d-i drumul si la treab, comisare. Nu vreau s fiu fcut rspunztor pentru greselile dumitale!

109. ENCICLOPEDIE ROIREA: La albine, roirea ascult de un ritual neobisnuit. Un oras, un popor, un regat ntreg aflat la apogeul prosperitii decide brusc s repun totul n discuie. Dup ce si-a purtat supusii spre culmile succesului, btrna regin pleac, prsindu-si comorile cele mai preioase: stocuri de hran, raioane bine aprovizionate, palate somptuoase, rezerve de cear, de propolis, de polen, de miere, de lptisor de matc. Si lsndu-le cui anume? Unor nou-nscui plini de cruzime. nsoit de lucrtoare, suverana prseste stupul si pleac s se stabileasc undeva, la ntmplare, ntr-un loc unde nu va mai ajunge probabil niciodat. La cteva minute dup plecarea ei, copiii de albin se trezesc si si descoper orasul pustiu. Fiecare stie din instinct ce are de f cut. Lucrtoarele asexuate se reped 's le ajute pe prinesele sexuate s ias din goace. Frumoasele adormite, ghemuite n capsulele lor sacre, cunosc prima

btaie de arip. Dar prim din ele care e n stare s umble dovedeste din prima clip o comportare ucigas. Ea se npusteste la celelalte prinese si le sfsie cu micile sale mandibule. Le mpiedic pe lucrtoare s le scoat din ou. si strpunge surorile cu acul veninos. Cu ct ucide mai mult, cu att se linisteste. Dac o lucrtoare vrea s protejeze un leagn regal, prinesa care se trezeste prima scoate un "strigt de furie" foarte diferit de zumzetul perceput de obicei n preajma unui stup. Supusele sale si coboar atunci capetele n semn de resemnare, lsnd-o s-si continue crimele. Uneori, cte o prines se apr si atunci au loc lupte ntre cele dou rivale. Dar, fapt ciudat, de fiecare dat cnd rmn doar dou prinese albine care se bat n duel, ele nu se gsesc niciodat ntr-o poziie din care s se poat strpunge reciproc cu acele: aceasta din pricin c trebuie cu orice pre s existe o supravieuitoare. n ciuda dorinei nversunate de-a guverna, ele nu-si vor asuma nicicnd riscul de-a muri n acelasi timp, lsndu-si poporul orfan. Ultima si unica prines supravieuitoare iese atunci din stup pentru a fi fecundat de masculi n vzduh. Ea descrie un cerc sau dou n jurul stupului si se ntoarce pentru a ncepe s fac ou. EDMOND WELLS, Enciclopedia cunoasterii relative si absolute, volumul II.

110. AMBUSCADA Escadrila de albine despic vzduhul, plin de prestan. O askoleinian emite ctre una din vecine: Uit-te la opturile acelea de la orizont. Mesagerele noastre dansatoare arat ct se poate de clar c armata belokanian zboar. Cealalt ncearc s-si fac curaj: Doar furnicile sexuate zboar. Poate c e vorba de un zbor nupial n grup. Cu ce ne-ar putea face ru? Albina este constient de propria ei putere, ca si de cea a ntregii trupe. n captul abdomenului si simte acul ascuit, gata s strpung carapacele roscatelor temerare. n intestine si simte rezervele de miere ndulcit care o dopeaz si rezervele de venin care o rod. Soarele se afl n spatele lor, orbindu-le pe viitoarele lor adversare furnici. Pre de o clip, albina e ncercat chiar de o oarecare mil pentru insectele acelea temerare, care si vor plti scump ndrzneala. Dar mesagerele dansatoare trebuie rzbunate. Si mai trebuie ca myrmicinele astea s afle c tot ce se gseste deasupra solului este sub controlul apidelor. n deprtare se profileaz un nor opac, de tipul unui strato-cumulus n formare. O albin surescitat lanseaz o sugestie: S ne ascundem n norisorul sta si s le atacm de cum se apropie. Si, totusi, cnd ajung la numai vreo sut de bti de arip de adpostul suspendat n vzduh, se produce lucrul cel mai de nenchipuit. Albinele nu-si pot crede antenelor. Iar ochilor, cu att mai puin. Din pricina surprizei, btile de aripi li se reduc de la 300 la 50 pe secund. Formaia frneaz brusc, nainte de-a atinge norul cenusiu. CENUSIU

AL PATRULEA ARCAN: Vremea confruntrilor

111. DOMNUL FOURMIS


* Furnici (n. trad.).

Un individ grsu deschise usa la primul zbrnit al soneriei.

Domnul Olivier Fourmis? n persoan. Despre ce e vorba? Mlis si ntinse legitimaia cu diagonal tricolor. Poliia. Comisarul Mlis. Pot s intru si s v pun cteva ntrebri? Cel din faa lui, de meserie nvtor, era ultimul cu numele de "Fourmis" nscris n cartea de telefon. Mlis i art fotografiile victimelor si l ntreb dac le recunostea. Nu, fcu cellalt, mirat. Comisarul l interog despre felul cum si petrecuse timpul ntre orele cnd avuseser loc crimele. Domnul Olivier Fourmis nu ducea lips de martori si nici de alibiuri: se afla mereu ori la scoal, ori n mijlocul familiei. Nimic nu era mai usor de dovedit. Doamna Helene Fourmis si fcu atunci apariia, nfsurat ntr-un capot imprimat cu fluturi. n mintea anchetatorului se ivi n clipa aceea o idee: Folosii cumva insecticide, domnule Fourmis? Bineneles c nu. nc din copilrie s-au gsit tot felul de imbecili care mi spuneau ntruna "furnic infect". Asa nct, tot auzind asta, am ajuns s m simt solidar cu insectele pe care le strivim mereu sub tlpi fr s stam pe gnduri. Astfel c n casa aceasta nu exist vreun insecticid, asa cum n-ar exista nici un capt de frnghie n casa unui domn Pendu*, Spnzurat (n. trad.) dac pricepei ce vreau s spun. Ophelie Fourmis apru la rndul ei si se lipi de el. Fetia purta ochelari cu lentile groase, de premiant. E fiica mea, spuse nvtorul. A reacionat si ea n felul ei, instalndu-si un furnicar n camer. Arat-i-l domnului, drag. Ophelie l conduse pe Mlis spre un acvariu de mari dimensiuni, asemntor cu al Laetitiei Wells, plin cu insecte si avnd deasupra un acoperis conic fcut din rmurele. Credeam c vnzarea furnicarelor este interzis, observ comisarul. Fetia protest: Dar nu l-am cumprat. M-am dus si l-am luat din pdure. Nu e nevoie dect s sapi destul de adnc pentru ca regina s nu poat scpa. Domnul Olivier Fourmis era foarte mndru de pustoaica lui. Micua vrea s se fac biolog cnd va fi mare. Scuzai-m, dar eu nu am copii si nu stiam c furnicile au ajuns niste, jucrii" la mod. Nu e vorba de nici un fel de jucrii. Furnicile sunt la mod pentru c societatea noastr trieste din ce n ce mai mult n felul lor. Si poate de asemenea din pricin c, uitndu-se la ele, un copil are impresia c si poate controla mai bine propria lume. Asta-i tot. Ai stat vreodat s v uitai cteva minute la un acvariu plin de furnici, comisare? Nu. n general, caut s le ocolesc... Jacques Mlis se ntreb n barb dac avea el un talent anume de a-i atrage pe toi furnicofilii icnii de pe lume, sau acestia formau dimpotriv o societate extrem de rspndita. Cine-i sta? ntreb Ophelie Fourmis. Un comisar. Si ce este un comisar?

112. BTLIA DE LNG NORISOR Norul strato-cumulus se destram n crmpeie ce snesc cu ncetinitorul. La nceput, albinele din Stupul de aur nu disting dect ceva aidoma unor muste mari si zgomotoase, care se npustesc dintr-un orificiu al norului cenusiu. Apoi, destul de curnd, askoleinienele neleg ce se ntmpl. Ce vd ele nu sunt muste! Nu mai e nici o ndoial... Sunt niste coleoptere, dar nici pe departe crbusi sau scarabei oarecare, ci niste coleoptere-rinocer. n faa lor apare viziunea dantesc a animalelor acelora mari, zgomotoase si cu un corn n frunte, purtnd n spinare niste tunuri mici sivii, gata s-si scuipe ncrctura. Cum de-au reusit furnicile s supun asemenea matahale, f cndu-le s lupte alturi de ele? se ntreab instantaneu albinele. Dar nu mai au timp s-si pun si alte ntrebri, deoarece n clipa imediat urmtoare vreo douzeci de rinoceri au si ajuns deasupra lor, umbrindu-le. Coleopterele se npustesc, coplesindu-le, iar artileristele roscate ncep s trag.

Formaia n V a albinelor este de-acum pe cale de-a se schimba ntr-una n W sau chiar n XYZ. Debandada e desvrsit. Surpriza este total. Fiecare coleopter poart n spinare patru sau cinci artileriste care mproasc albinele cu rafale vrtoase de acid formic. Roiul albinelor frneaz, apoi si vine n fire si se regrupeaz. Askoleinienele si scot la iveal acul. Desf surai-v n trgtori! strig o askoleinian. intii n bidivii! Al doilea val de rinoceri zburtori este mai puin eficient. Albinele i ocolesc, cobornd dedesubtul lor, dup care urc ndrt cutndu-le gtul n care si nfig acul pn la rdcin. Acum e rndul coleopterelor si al conductoarelor lor nendemnatice s fie doborte si s cad vertiginos spre pmnt. Un ordin dansat este emis n acea clip: Atacai! Pe ei! Loviturile de ace askoleiniene ncep s cad ca grindina. Albinele sunt nzestrate cu un ac n form de harpon. Dac acesta rmne nfipt n carnea victimei, albina si smulge glanda cu venin o dat cu acul si astfel moare. Cuirasa furnicilor nu reine acul n ea, spre deosebire de a scarabeilor. n minutele care vin cad muli rinoceri, dar ceilali se regrupeaz, strngnd rndurile n form de romb zburtor si innd piept ultimului triunghi de albine ucigase. Formele geometrice ale maselor de soldai se desfac. Rombul myrmicin se transform n alte cteva romburi, mai mici si mai ndesate. Triunghiul apidian se deschide ntr-un cerc. Lupta se duce acum pe vertical, pe vreo sut de niveluri care sunt tot attea cmpuri de btlie suprapuse, aidoma unui joc de sah desfsurat pe o sut de scene paralele. Vzut de aproape, btlia e spectaculoas. Armada navelor belokaniene scnteiaz. Albinele profit de curenii de aer cald pentru a urca si a se npusti la abordajul scarabeilor greoi, ca o hoard de corbioare urmrind o flot impuntoare. Salvele de acid formic cu concentraie de 60% suier ca niste orgi de foc lichid. Aripile calcinate fumeg, iar albinele lovite ncearc s-si foloseasc avntul ca s se nfig ca niste sgei n carapacele scarabeilor. Cnd acele se afl prea aproape de ele, artileristele care nu reusesc s le inteasc le frng cu clestele mandibulelor. Jocul acesta este ns destul de riscant. Cel mai adesea, acul alunec si se nfige n gur. Moartea este aproape instantanee. n aer pluteste un miros de miere ars. Albinele nu mai au venin. Seringile lor nu mai pot inocula substana fatal. Artileristele nu mai au acid. Arunctoarele lor de flcri lichide nu mai sunt operaionale. Ultimele ncierri opun mandibule goale si ace uscate, fcndu-l s cstige pe cel mai rapid si mai prompt! Rinocerii izbutesc uneori s le trag pe albine n eap cu ajutorul cornului frontal. Un scarabeu deosebit de ndemnatic pune la punct o anumit tehnic: le mpinge mai nti cu obrajii, pentru ca apoi s le trag n corn. Patru lupttoare askoleiniene ghinioniste sunt astfel nsiruite pe cornul asemntor unei lnci, ca o frigruie de fructe galbene cu dungi negre.. 103 observ o albin care se lupt cu 9 si o njunghie n spate cu mandibula dreapt. La insecte nu exist lovituri interzise. Orice este permis, singura condiie fiind s rmi n via. Apoi 9, singur pe rinocerul su, se npusteste ntr-un grup de albine n formaie de lupt. Pe loc, ele i ridic n fa un sir de ace ascuite. Vrfurile nlate ar face pe oricine s dea napoi, dar 9, suit pe rinocerul ei, a prins o asemenea vitez nct nimic nu o mai poate opri. Cornul frontal percuteaz sirul de epi si grupul se sparge. Ridicat pe labele din spate, 103 schimb lovituri cu dou albine care scot sunete asurzitoare, ncrucisndu-si mandibulele-sabie cu acele-florete ale celorlalte. Dar rinocerul ei pierde din nlime; de jur-mprejurul cornului su frontal sunt nfipte harpoane negre, ca niste banderile, si scarabeul ntmpin dificulti din ce n ce mai mari n a-si menine poziia de zbor. Animalul este epuizat si continu s piard din altitudine, sngernd de pretutindeni si n cele din urm ajunge la nlimea begoniilor. 103 aterizeaz forat. Albinele continu s se afle deasupra ei, dar un detasament de artileriste pedestrase soseste n goan si le mprstie. Acum 103 are de fcut altceva, foarte important. Deasupra combatanilor nvlmsii, care se lupt corp la corp, albinele danseaz in opt, comentnd astfel btlia. Avem nevoie de trupe proaspete. Pe dat, din stup decoleaz ntririle.

Noile escadrile sunt constituite din albine tinere (n vrst de douzeci sau treizeci de zile n marea lor majoritate), dar foarte ndrznee. Dup o or ncheiat, belokanienele au pierdut doisprezece rinoceri din treizeci, si o sut douzeci de artileriste din cele trei sute angajate n lupt. n tabra advers, din sapte sute de askoleiniene trimise spre norul cenusiu, patru sute de lupttoare au pierit. Supravieuitoarele stau la ndoial, nestiind ce ar fi mai bine s fac: s se bat pn la capt sau s se ntoarc pentru a apra cuibul? n cele din urm, opteaz pentru cea de-a doua soluie. Cnd coleopterele, purtndu-le n spinare pe artileristele belokaniene, aterizeaz la rndul lor n Stupul de aur, acesta li se pare ciudat de pustiu. n fruntea lor se afl 9. Roscatele adulmec o capcan si rmn n prag, stnd pe gnduri dac s pseasc sau nu mai departe.

113. ENCICLOPEDIE SOLIDARITATE: Solidaritatea se naste din durere si nu din bucurie. Oricine se simte mai apropiat de cel cu care a mprtsit un ceas greu dect de cineva care a trit mpreun cu el un eveniment fericit. Nenorocirea este o surs de solidaritate si de unire, n timp ce fericirea scindeaz. De ce? Deoarece un triumf comun l face pe fiecare s-si simt meritul propriu subestimat. Fiecare si nchipuie c este de fapt singurul autor al unui succes comun. Cte familii nu sunt divizate cu prilejul unei mosteniri? Cte grupuri rock and roll rmn strns unite... pn dau de succes? Cte miscri politice nu s-au destrmat dup ce au luat puterea? Din punct de vedere etimologic, cuvntul "simpatie" provine de altfel din sun pathein, care nseamn "a suferi mpreun cu". La fel, "compasiune" provine din latinescul cum patior, semnificnd, la rndul su, "a suferi mpreun cu". Un individ si poate depsi pentru o clip individualitatea-i insuportabil imaginndu-si suferina martirilor din grupul su de referin. Coeziunea si fora unui grup, si trag rdcinile din amintirea unui calvar trit mpreun. EDMOND WELLS, Enciclopedia cunoasterii relative si absolute, volumul II.

114. N STUP 9 coboar de pe animalul su de lupt si adulmec cu antenele. n jurul ei se mai adun si alte furnici. Are loc o consftuire rapid. Asezai-v n formaie de comando pentru teren foarte periculos. Dispuse ntr-un careu compact, furnicile ptrund n stupul inamic. nuntrul acestuia, rinocerii zburtori nu mai sunt de nici un folos, astfel nct li se d s rumege niste scoar ca s astepte linistii n prag. Belokanienele au impresia c violeaz un sanctuar. Nici o alt fiin n afar de albine nu a mai intrat pn acum n acest loc. Zidurile de cear par c vor s le nghit pe furnicile care nainteaz prudent. Pereii de o form geometric ireprosabil arunc reflexe aurii. Mierea luceste n btaia ctorva raze de lumin ce se strecoar nuntru. Plcile de cear sunt sudate cu propolis, acea gum rosiatic pe care albinele o culeg de pe carapacea mugurilor de castan si de salcie. Nu v atingei de nimic! emite 9. Dar e deja prea trziu. Furnicile, atrase de miere si vrnd s o guste, s-au si ncleiat, nct e imposibil s mai fie scoase de acolo fr ca salvatoarele s nu se nnmoleasc la rndul lor. Artileristele care au mai pstrat ceva acid n rezervoare merg cu spatele nainte pentru a putea s trag la iueal n oricine ar ncerca s le atace pe neasteptate. Totul miroase a dulce si a capcan. Nu v atingei de nimic! Furnicile adulmec prezena lucrtoarelor si a lupttoarelor askoleiniene ascunse n fagurii de cear, gata s sar pe ele la un semnal. Cruciatele ajung n faa unui grilaj hexagonal, asemntor cu inima unui reactor nuclear, cu deosebirea c, n locul babelor de uraniu, aici se afl viitoarele cetene ale Stupului de aur: vreo

opt sute de alveole pline cu ou, o mie dou sute de alveole coninnd larve si dou mii cinci sute de alveole ocupate de nimfe albe. Zona central este format din sase alveole mai importante: n ele cresc larvele prineselor sexuate. Arhitectura le impresioneaz pe furnici n mod deosebit. Ea reprezint expresia unei civilizaii aflate la apogeu, si nu are nimic de-a face cu coridoarele haotice, construite la ntmplare, n conformitate cu legea minimului efort, ale oraselor-furnicar. S fie oare furnicile mai puin inteligente sau mai puin rafinate dect albinele? Asa s-ar zice, innd seama de mrimea creierului celor din urm, care este mult mai voluminos dect cel al furnicilor. Si, totusi, studiile de biologie efectuate de regina Chli-pou-ni au dovedit c inteligena nu depinde exclusiv de volumul cerebral. Corpii pedunculai, apanaj al complexitii sistemului nervos al insectelor, sunt mult mai dezvoltai la furnici. Belokanienele continu s nainteze si descoper o comoar: o sal plin pn la refuz cu provizii. Se gsesc acolo vreo zece kilograme de miere, respectiv o cantitate egal cu de douzeci de ori greutatea tuturor locuitoarelor stupului. Roscatele discut, agitndu-si nervoase antenele. Aventura este ntr-adevr prea periculoas. n consecin, lupttoarele fac cale ntoars, ndreptndu-se spre iesire. Pe ele! S le distrugem pe intrusele astea pn nu ies din stup! emite o albin. De pretutindeni, din alveolele hexagonale snesc albine lupttoare. Furnicile cad cu nemiluita sub loviturile acelor veninoase. Cele care rmn ncleiate n sol nici mcar nu mai sunt considerate demne de o lupt propriu-zis. 9, mpreun cu nucleul comandoului, reusesc, totusi, s rzbat n afara stupului. Furnicile si ncalec animalele de lupt si decoleaz, urmrite de o mulime urias de askoleiniene, care rspndesc mirosuri de victorie. Dar, chiar n vreme ce nuntrul Stupului de aur toi locuitorii se pregtesc s srbtoreasc victoria, de undeva rsun un trosnet sinistru. Plafonul Askoleinului se frmieaz ntr-o clipit si n interiorul stupului dau nval sute de furnici. 103 a elaborat o strategie desvrsit. n timp ce albinele se aflau n urmrirea armatei myrmicine, ea se urca ntr-un copac si trimitea mii de belokanierie la asaltul Orasului golit de soldaii si zburtori. Atenie s nu distrugei totul. Nu facei dect minimum de victime. ncercai s luai mai curnd larvele ca ostatici! ordon 103, mitraliind n acelasi timp garda personal a reginei Zaha-haer-scha. n cteva secunde numai, toate larvele sexuate sunt prinse n clestele lupttoarelor cruciate. Orasul se pred. Stupul Askolein capituleaz. Suverana a neles totul. Intruziunea comandoului nu fusese dect o manevr de diversiune. ntre timp, furnicile pedestrase strpungeau acoperisul cuibului, deschiznd un al doilea front, cu mult mai periculos dect primul. Asa a fost cstigat btlia Micului Nor Cenusiu, care a marcat n regiune cucerirea definitiv de ctre furnici a celei de-a treia dimensiuni. Si acum, ce vrei? ntreb regina albinelor. S ne omori pe toate? 9 rspunde c roscatele nu au avut niciodat un asemenea obiectiv. Singurul lor dusman e reprezentat de Degete. Doar ele constituie inta cruciadei. Furnicile din Bel-o-kan nu au nimic contra albinelor. Ele au nevoie doar de veninul acestora, pentru a le putea omor pe Degete. Probabil c Degetele sunt foarte importante, dac merit attea eforturi, emite Zaha-haer-scha. 103 mai cere si o legiune de albine de sprijin. Suverana consimte si le propune o escadril de elit, numit Garda Florilor. Trei sute de albine ncep de ndat s zumzie. 103 le recunoaste: sunt acele lupttoare askoleiniene care au provocat cele mai mari pierderi n rndurile belokanienelor. Cruciatele mai cer Stupului de aur s le gzduiasc peste noapte, si totodat niste rezerve de miere pentru drum. Regina Askoleinului ntreab: De ce v nversunai atta mpotriva Degetelor? 9 rspunde, explicndu-i c Degetele folosesc focul si c reprezint astfel un pericol serios pentru toate speciile. Odinioar, insectele au fcut un pact de alian contra celor ce utilizeaz focul, iar acum a sosit timpul ca pactul respectiv s fie pus n aplicare. n clipa aceea, 9 o observ pe 23 iesind dintr-o alveol. Ce cutai tu acolo? ntreab ea, ridicndu-si antenele. Am dat o rait ca s vizitez loja regal, arunc n treact 23. Cele dou furnici nu se pot suferi deloc, iar incidentul nu face dect s agraveze antipatia. 103 le desparte si ntreab unde a disprut 24. 24 s-a rtcit n stup n momentul asaltului final. S-a luptat, apoi a alergat urmrind o albin, si... si acum nu mai stie prea bine unde se afl. Sirurile de faguri nu o ajut deloc s se orienteze. n ciuda situaiei ngrijortoare, ea continu s care gogoasa fluturelui. n cele din urm, o ia de-a

lungul unui sir de alveole, nutrind sperana c va izbuti s se alture celorlalte cruciate nainte de ivirea zorilor.

115. N ZPUSEALA METROULUI Jacques Mlis simea c se nbus n aglomeraia compact a vagonului. Un viraj brusc l arunc peste o femeie, fcndu-l s o loveasc n pntece. Un glas usor rgusit protest: Nu putei fi mai atent? La nceput nu sesiz dect tonul melodios pe care fuseser rostite cuvintele, pentru ca imediat dup aceea s desluseasc un parfum suav si cunoscut ce rzbtea prin duhoarea de jeg si sudoare, transmind un mesaj anume. Portocal, vetiver, mandarin, galoxid, lemn de santal, plus o nuan de mosc de muflon din Pirinei. Parfumul spunea: Sunt Laetitia Wells. Si chiar ea era, pironindu-l cu privirea ei mov n care licreau luciri slbatice. Nu putea fi nici o ndoial: l privea de-a dreptul cu ostilitate. Usile se ddur n lturi. Douzeci si nou de persoane iesir, treizeci si cinci intrar... nghesuii si mai ru dect nainte, toi, si simeau reciproc rsuflrile. Ea l fixa tot mai insistent, ca o cobr pregtindu-se s nghit de viu un pui de mangust, iar el, fascinat, nu izbutea deloc s-si ntoarc privirile. Era nevinovat, iar el se pripise. Cndva, discutaser si schimbaser niste idei. Poate chiar se simpatizaser. Ea l tratase cu hidromel. El si mrturisise teama de lupi, iar ea -teama de oameni. Acum, comisarul regreta amarnic momentele acelea de apropiere, pierdute doar din vina lui. Voia s-i explice, si era sigur c ea avea s-l ierte. Domnisoar Wells, as dori s v spun ct mi pare de... Ea ns profit de o nou oprire ntr-o staie ca s se strecoare printre cltori si s dispar. Laetitia Wells o lu de-a lungul coridoarelor metroului cu un mers nervos. Aproape c alerga, vrnd s ias mai repede din locul acela sordid, unde se simea nconjurat de priviri obscene. Iar ca s pun capac la toate, mai aflase acum c si comisarul Mlis folosea aceeasi rut cu ea! Coridoare ntunecate. Tuneluri umede. Labirint iluminat de tuburi fluorescente livide. Hei, ppusico! Ai iesit la plimbare? n faa ei se ivir trei siluete amenintoare: trei derbedei n bluzoane de vinilin, dintre care unul o mai acostase o dat cu cteva zile n urm. Grbi pasul, dar ceilali se luar dup ea, fcnd s rsune pardoseala sub blacheurile de fier ale cizmelor. Singuric? N-ai chef s stm puin la taclale? Se opri brusc, cu ndemnul "Valea!" iradiindu-i din ochi. Data trecut mersese; acum ns nu mai avu nici un efect asupra nebunilor stora. Ochii stia frumosi sunt chiar ai ti? ntreb un brbos nalt. Nu, sunt nchiriai, fcu unul din camarazii si. Izbucnir n hohote obscene, btndu-se reciproc pe umeri. Brbosul scoase un cuit cu resort. Deodat, Laetitia si pierdu toat sigurana de sine si, vznd-o c intr n rolul de victim, ceilali si-l asumar automat pe cel de agresori. Laetitia vru s fug, dar cei trei derbedei i tiar drumul. Unul dintre ei o apuc de bra si i-l rsuci la spate. Ziarista scoase un geamt. Coridorul era luminat si nici pe departe pustiu. Oamenii treceau pe lng grupul lor si grbeau pasul, plecndu-si capul n pmnt si fcndu-se c nu neleg ce se petrece. E att de usor s te alegi cu o lovitur de cuit... Laetitia Wells intr n panic. Nici una din armele ei obisnuite nu avea efect de data aceasta. Brbosul, chelul si matahala aceea trebuie c avuseser si ei cte o mam care le tricotase, zmbind, scutece albastre. Ochii golanilor luceau, n timp ce oamenii continuau s treac pe lng ei, n ambele sensuri, grbind pasul n dreptul lor. Ce vrei de la mine, bani? bigui Laetitia. Paralele i le vom lua dup aceea. Acum te vrem pe tine, rnji chelul. Brbosul i descheia deja nasturii jachetei cu vrful ciuntit al cuitului. Laetitia se zbtu. Nu era cu putin! Era 4 dup-amiaza! Cineva trebuia s bage de seam ce se ntmpl si sa dea alarma! Dezgolindu-i snii, brbosul scoase un fluierat.

Puin cam mici, dar, totusi, drgui, nu vi se pare? -Asta-i partea proast cu asiaticele. Au toate un corp ca de feti, nct n-are omul pe ce pune mna. Laetitia Wells fcea sforri ca s nu lesine. Era n plin criz de umanofobie. Mini de oameni niste mini murdare o atingeau, se plimbau peste ea, voiau s-i fac ru. Spaima i era att de mare, c nu mai izbutea nici s vomite. Sttea acolo, prins n capcan, captiv, incapabil s scape de torionari. Abia dac auzi avertismentul strigat de undeva: "Nu miscai, poliia!" Cuitul se opri pe loc. Un brbat, cu un revolver n mna ntins, inea la vedere o legitimaie cu o diagonal tricolor. Sictir, caraliii! Uscheal, biei! Te prindem noi alt dat, putoare! Si se pregtir s-o ia la fug. Stai pe loc! strig poliistul Nu zu! rspunse chelul. Trage n noi si-o s vezi cum ajungi la tribunal. Jacques Mlis si cobor mna n care avea revolverul si derbedeii o luar la iueal din loc. Laetitia Wells si recpt ncet respiraia. Gata. Scpase. E-n regul? Nu v-au brutalizat prea ru? Ea ddu din cap n semn c nu. ncetul cu ncetul, si venea n fire. Mlis o lu ct se poate de firesc n brae ca s o linisteasc. S-a terminat acum. Totul e n regul. Si, la fel de firesc, ea se strnse lng el. Se simea usurat. Nu ar fi crezut n ruptul capului c ar putea s ncerce cndva o asemenea fericire la vederea comisarului Mlis. si ainti asupra lui ochii mov, n care furtuna se domolise cu desvrsire, lipsii acum de orice urm din lucirile slbatice dinainte, si n care nu se mai ntrezrea dect ceva aidoma unor vlurele usor unduite de briz. Jacques Mlis culese de pe jos nasturii de la jachet. Cred c trebuie s v mulumesc, spuse ea. Nu e nevoie. V repet, nu voiam dect s vorbesc puin cu dumneavoastr. Si despre ce, m rog? Despre cazurile chimistilor acelora, care ne preocup pe amndoi. Am fost un prost. Am nevoie de ajutorul dumneavoastr. Am... am avut mereu nevoie de el. Ea sovi cteva clipe. innd ns cont de mprejurrile date, cum ar fi putut s nu l invite la ea ca s mai bea o halb de hidromel?

116. ENCICLOPEDIE CIOCNIRE NTRE CIVILIZAII: Papa Urban al II-lea a lansat n 1096 prima cruciad pentru eliberarea Ierusalimului. La ea au participat pelerini care erau plini de nflcrare, dar lipsii de orice experien militar. n fruntea lor se aflau Gautier Sam Avoir si Pierre l'Ermite. Cruciaii au naintat spre est f r ca mcar s stie prin ce ri treceau. Cum la un moment dat nu le mai rmsese nimic de mncare, ei au jefuit tot ce ntlneau n cale, provocnd astfel pagube mai mult Occidentului dect Orientului. nfometai fiind, s-au dedat n cele din urm canibalismului. Acesti reprezentani ai "credinei adevrate" s-au transformat destul de repede ntr-o gloat de vagabonzi zdrenrosi, slbatici si periculosi. Regele Ungariei, crestin si el, dar iritat de pagubele aduse de acesti coate-goale, a hotrt s-i masacreze pentru a-si feri ranii de agresiuni. Puinii supravieuitori care au izbutit s rzbat pn la coasta turc erau precedai de o asemenea faim de barbari pe jumtate oameni, pe jumtate animale, nct localnicii din Niceea i-au ucis f r a mai sta pe gnduri. EDMOND WELLS, Enciclopedia cunoasterii relative si absolute, volumul II.

117. LA BEL-O-KAN Musculie cu rol de soli aterizeaz la Bel-o-kan, purtnd toate unul si acelasi mesaj. Cruciatele au nvins un Deget graie veninului de albin, apoi au atacat stupul Askolein si I-au cucerit. Nimic nu le st n cale. n tot Orasul domneste veselia. Regina Chli-pou-ni este ncntat: ea a stiut dintotdeauna c Degetele sunt vulnerabile, iar

acum lucrul a fost dovedit. Aflat n culmea emoiei, suverana emite nspre cadavrul mamei sale: Pot fi ucisi, pot fi nvinsi. Nu ne sunt superiori. La cteva etaje sub Orasul interzis, rebelele pro-Degete se adun ntr-o sal secret, si mai strmt nc dect fostul lor brlog de deasupra staulului scarabeilor-rinoceri. Dac legiunile au putut ucide cu adevrat un Deget, nseamn c Degetele nu sunt zei, spune o ne-deist. Ei sunt zeii nostri, afirm cu hotrre o deist. Dup prerea ei, cruciatelor li s-a prut c au de-a face cu un Deget dar, n realitate, au nfruntat vreun alt animal rotund si roz. Plin de fervoare, ea repet: Degetele sunt zeii nostri. Cu toate acestea, ndoiala se strecoar pentru ntia oar n cteva dintre rebelele cele mai credincioase, ceea ce le face s comit greseala de-a se adresa profetului mecanic, faimosul "Doctor Livingstone", mrturisindu-i-o pe fa.

118. MNIA DIVIN Zeul Nicolas tun si fulger. Cum de-si permit furnicile astea s-l contrazic? Sunt niste necredincioase, niste nelegiuite, niste hulitoare! Pgnele astea trebuie puse la respect! Nicolas si d ct se poate de limpede seama c dac nu se va afirma ca un zeu teribil si rzbuntor, domnia lui nu va mai dura prea mult. Nicolas se aplec peste claviatura ordinatorului care i traduce cuvintele n feromoni: Suntem zei. Putem face orice. Lumea noastr este superioar. Suntem invincibili. Si nimeni nu ne poate pune la ndoial domnia. Fa de noi, voi nu suntei dect niste larve imature. Voi nu nelegei nimic despre lume. Respectai-ne si hrnii-ne. Degetele pot face orice fiindc Degetele sunt zei. Degetele pot face orice fiindc Degetele sunt mari. Degetele pot face orice fiindc Degetele sunt puternice. Adevr gr Ce faci aici, Nicolas? Biatul stinse la iueal masina. Nu dormi, mam? M-a trezit zgomotul clapelor. Am ajuns s am un somn att de usor, nct uneori nici nu mai stiu cnd dorm, cnd visez si cnd m aflu n plin realitate. Acum visezi, mam. Culc-te la loc! O conduse cu blndee napoi la pat. Lucie Wells bolborosi: "Ce fceai cu ordinatorul, Nicolas?", dar somnul o cuprinse din nou nainte de-a fi apucat s pun ntrebarea. si vis fiul, folosindu-se de "Piatra de la Rosetta" pentru a nelege mai bine cum funcioneaz civilizaia furnicilor. Nicolas si zise c a scpat ca prin urechile acului. Pe viitor, va trebui s fie si mai atent ca pn acum.

119. OPINIILE MPRITE O coloan lung si ntunecat serpuieste printre mrcinii de salvie, de maghiran, de cimbrisor si de trifoi-rosu. Aflat n fruntea primei cruciade anti-Degete din istoria myrmicin, 103 conduce trupa, dat fiind c este singura care cunoaste drumul spre captul lumii si apoi, mai departe, spre inutul Degetelor.

Asteptai-m! Asteptai-m! Dup ce s-a trezit, 24 a ntrebat pe toat lumea de jur-mprejur si pn la urm mustele au fost cele ce i-au artat pe unde s o ia ca s ajung din urm caravana. Furnica i se altur lui 103, n capul coloanei. Cel puin nu i-ai pierdut gogoasa? 24 e cuprins de indignare. E perfect adevrat c este puin cam zpcit de felul ei, dar stie foarte bine ct de important este ncrctura pe care o duce. Misiunea Mercur se afl pe primul loc. 103 o linisteste si i propune s stea n permanen lng ea, micsornd n felul acesta riscul de-a se pierde. 24 se arat de acord si si potriveste pasul cu al ei. n spate, 9, acompaniat de rielile unui grup de coropisnie, intoneaz un cntec de rzboi cu scopul de-a nviora trupa: Moarte Degetelor, soldai, moarte Degetelor! Dac tu nu-i ucizi, ei te vor strivi. i vor incendia furnicarul Si le vor masacra pe doici. Degetele nu sunt ca noi. Sunt moi cu totul, Nu au ochi Si sunt parsive. Moarte Degetelor, soldai, moarte Degetelor! Mine nu va mai scpa nici unul. Deocamdat, necesitile cruciadei sunt suportate mai degrab de vieuitoarele mici din preajm. Procesiunea consum n ansamblul ei vreo patru kilograme de carne de insect pe zi. Asta, pentru a nu mai pune la socoteal cuiburile jefuite de ctre roscate. Cel mai adesea, cnd asezrile afl din timp de apropierea cruciadei, locuitorii prefer s i se alture dect s suporte jaful, astfel nct numrul cruciatelor nu nceteaz s creasc. Cnd plecaser de la Askolein, nu erau dect vreo dou mii trei sute. Acum sunt deja dou mii sase sute, adunate ntr-o mas compact heteroclit, n care domin furnicile de toate mrimile si culorile. Pn si flota aerian s-a refcut, numrnd acum treizeci si doi de rinoceri zburtori, crora li s-au alturat cele trei sute de lupttoare din legiunea albinelor, plus o familie de saptezeci si dou de muste care zboar ncolo si ncoace, lipsite de orice disciplin. Cruciada include, asadar, iarsi aproape trei mii de indivizi. La amiaz se face o halt, deoarece cldura a ajuns de nesuportat. Toat lumea se adposteste printre rdcinile umbrite ale unui stejar, n vederea unei sieste mai lungi. 103 profit de ocazie ca s efectueze un zbor de ncercare si i cere unei albine s o ia n spinare. Experiena nu dureaz prea mult. Albina se dovedeste un bidiviu prost, deoarece produce prea multe vibraii. n aceste condiii, este imposibil s intesti cum trebuie cu jetul de acid. Asta este. Escadrila albinelor va zbura fr s transporte n spinare furnici. ntr-un ungher, ceva mai ncolo, 23 ine un nou miting de propagand. De data aceasta, a reusit s strng mult mai muli auditori dect la reuniunea precedent. Degetele sunt zeii nostri! Publicul reia n cor sloganul deist. Furnicile emit laolalt, entuziasmate, acelasi feromon. Bine, si atunci ce e cu cruciada asta? Nu este o cruciad, ci o ntlnire cu stpnii nostri. Ceva mai departe, 9 duce o campanie cu totul diferit. Ea le povesteste sutelor de soldai adunai n jurul ei istorii teribile despre Degete, spunndu-le c sunt capabile s rpeasc un oras ntreg n cteva clipe si fcndu-i s se nfioare pn la ultimul. Aflat si mai departe, 103 nu emite nimic, ci recepioneaz. Mai exact, strnge tot ce i-au povestit speciile strine despre Degete, pentru a-si completa feromonul zoologic. O musc raporteaz c a fost urmrit de zece Degete care voiau s o striveasc. O albin raporteaz c s-a pomenit captiv ntr-un pahar transparent n vreme ce Degetele o sfidau din afar. Un crbus povesteste c s-a ciocnit de ceva roz si moale. Poate c era un Deget. Un greiere afirm c a fost nchis ntr-o cusc si hrnit cu salat, dup care a fost eliberat. Temnicerii erau cu siguran niste Degete, de vreme ce artau ca niste mingi roz cnd i aduceau de mncare. Niste furnici rosii susin c au injectat cu venin o mas trandafirie care a fugit de ndat. 103 si noteaz cu atenie toate amnuntele n feromonul ei zoologic. Apoi, cnd temperatura devine din nou suportabil, furnicile pornesc iarsi la drum.

Cruciada nainteaz ntruna, fr contenire.

120. PLAN DE LUPTA Laetitia era nerbdtoare s se spele de mizeriile adunate din metrou si i propuse lui Mlis s se uite la televizor, n salon, ct timp face ea baie. Comisarul se instal confortabil pe canapea si ddu drumul televizorului, n timp ce, cufundat n ap, Laetitia redevenea un peste. Oprindu-si respiraia, inu o consftuire cu sine. si zise c dac avea destule motive pentru a-l ur pe Mlis, avea deopotriv tot attea de a-i fi recunosctoare pentru c a intervenit la momentul potrivit. Asadar, putea s o ia de la zero. n salon, Mlis urmrea emisiunea lui preferat, cu un zmbet de copil fericit care are n fa jucria favorit. Asadar, doamn Ramirez, ai descoperit despre ce e vorba? ... Patru triunghiuri din sase chibrituri stiu foarte bine cum se pot face, dar sase triunghiuri din sase chibrituri, nu-mi pot imagina deloc. Trebuie s v considerai norocoas. "Capcana de gndire" v-ar fi putut cere la fel de bine s construii un Turn Eiffel din saptezeci si opt de mii de chibrituri... (Rsete si aplauze din sal)... dar emisiunea noastr v cere doar s formai sase triunghiulee din sase chibrituri. Iau un joker. Foarte bine. Ca s v ajutm, iat o alt fraz: "E ca o pictur de cerneal care cade ntr-un pahar cu ap." Laetitia apru, mbrcat n capotul ei obisnuit si avnd capul nfsurat ntr-un prosop. Mlis stinse televizorul. Voiam s v mulumesc pentru intervenia dumneavoastr. Ai vzut c aveam dreptate? Omul este cel mai mare prdtor al nostru. Teama mea este dintre cele mai logice. S nu exagerm. Nu erau dect niste derbedei oarecare. Pentru mine nu are nici o importan dac erau niste simpli derbedei care n-au ce face sau niste ucigasi. Oamenii sunt mai ri dect lupii. Ei nu stiu deloc s-si stpneasc impulsurile primare. Fr s rspund, Jacques Mlis se ridic de la locul su si contempl terariul cu furnici, pe care tnra femeie l instalase acum la vedere, n mijlocul salonului. si puse un Deget pe peretele de sticl, dar furnicile nu i ddur nici o atenie. Pentru ele, nu era dect o umbr. Si-au recptat vitalitatea? ntreb el. Da. "Intervenia" dumneavoastr a decimat nou zecimi din ele, dar regina a izbutit s supravieuiasc. Lucrtoarele au nconjurat-o ca s creeze un tampon si s o apere. Adevrul este c au niste comportri ciudate. Nu umane, nu, ci ciudate. n orice caz, dac nu ar fi avut loc un nou asasinat, a crui victim a fost tot un chimist, as fi zcut si acum n temniele dumneavoastr, iar ele ar fi pierit pn la ultima. Nu, ai fi fost oricum eliberat. Expertiza medico-legal a demonstrat c rnile frailor Salta si ale celorlali nu puteau fi provocate de furnicile dumneavoastr. Mandibulele lor sunt prea scurte. Am acionat din nou pripit si prosteste. Prul i se uscase de-acum. Se duse s mbrace o rochie de mtase alb, ncrustat cu jad. ntorcndu-se cu un ulcior de hidromel, ea spuse: Acum, cnd judectorul de instrucie a ordonat s fiu eliberat, v vine usor s spunei c m credeai de pe-atunci inocent. El protest: Totusi, dispuneam de cteva prezumii serioase. Nu putei nega anumite fapte. Niste furnici m-au atacat efectiv n ptul meu si mi-au omort pisica, pe Marie-Charlotte. Le-am vzut cu propriii mei ochi! Nu furnicile "dumneavoastr" i-au asasinat pe fraii Salt, pe Caroline Nogard, pe Maximilien MacHarious, pe cei doi Odergin si pe Miguel Cygneriaz, dar ei au fost, totusi, asasinai de "niste" furnici. Repet, am avut mereu nevoie de ajutorul dumneavoastr. S ne mprtsim ideile. Glasul i deveni insistent. Enigma aceasta v pasioneaz la fel de mult ca si pe mine. S lucrm mpreun, departe de orice masinrie judiciar. Nu stiu cine este cntreul la flaut din Hamelin, dar e un geniu, trebuie s-l oprim neaprat. Singur, n-as reusi s-o fac niciodat, dar mpreun cu dumneavoastr si cunostinele pe care le avei despre furnici si despre oameni...

Laetitia si aprinse o igar prelung, nfipt n portigaret. Sttea pe gnduri. El si continu pledoaria: Laetitia, eu nu sunt un erou de roman poliist, sunt un tip normal. Mi se ntmpl s m nsel, s clasez prematur o anchet, s arestez nevinovai. Stiu c a fost o greseal grav. mi pare ru si vreau s-mi rscumpr greseala. Ea i sufl un colac de fum n fa. Comisarul era att de mhnit de ceea ce fcuse, nct ncepea s i se par nduiostor. Foarte bine. Sunt de acord s lucrm mpreun. Dar cu o condiie. Oricare. Cnd l vom fi gsit pe vinovat, sau pe vinovai, voi avea exclusivitatea drepturilor de-a scrie despre anchet. Nici o problem. Si i ntinse mna. Ea sovi cteva clipe nainte de a i-o ntinde la rndul ei: Am obiceiul s iert totdeauna prea repede. Sunt sigur c acum fac cea mai mare prostie din viaa mea. Se apucar de ndat de treab. Jacques Mlis i prezent toate piesele dosarului: fotografiile cadavrelor, rapoartele de autopsie, fisele rezumnd trecutul fiecreia dintre victime, radiografiile leziunilor interne, observaiile despre cohortele de muste. Laetitia nu i dezvlui nimic din compilaiile ei, dar recunoscu de bunvoie c totul prea s duc la conceptul de "furnici". Furnicile reprezentau arma si mobilul totodat. Rmnea, totusi, de descoperit esenialul: cine le manipula si cum anume. Examinar o list care cuprindea miscrile ecologice teroriste si pe prietenii fanatici ai animalelor, care nutreau dorina de-a elibera toate vietile captive din grdinile zoologice, ca si psrile si insectele inute n cusc. Laetitia ddu din cap. Stii, Mlis, chiar dac totul pare s le acuze, eu tot nu cred c niste furnici ar putea fi n stare s omoare niste fabricani de insecticide. De ce? Sunt prea inteligente! Legea talionului e un obicei omenesc. Rzbunarea. este un concept omenesc. Noi tindem acum s mprumutm furnicilor propriile noastre sentimente. Ce rost ar avea s-i atace pe oameni, cnd ar fi de ajuns s astepte s se distrug singuri ntre ei? Jacques Mlis medit o clip asupra ideii. Totusi, indiferent c e vorba de niste furnici, de un cntre la flaut sau de o fiin uman care vrea s se camufleze n spatele unor furnici, cred c merit, totusi, s cutm vinovatul sau vinovaii, nu? Fie si numai pentru a le dezvinovi pe micile dumitale prietene. De acord. Contemplar hrtiile nsirate pe masa cea mare din salon. Amndoi erau convinsi c au la dispoziie suficiente elemente pentru a scoate la lumin substratul logic ce le unea. Laetitia sri deodat n picioare. S nu mai pierdem timpul. Tot ce vrem noi de fapt e s-l descoperim pe asasin. Iar n privina asta mi-a venit o idee. O idee foarte simpl. Ascult aici!

121. ENCICLOPEDIE CIOCNIRE NTRE CIVILIZAII: Godefroy de Bouillon a luat conducerea celei de-a doua cruciade pentru eliberarea Ierusalimului si a Sfntului Mormnt. De data aceasta, patru mii cinci sute de cavaleri clii n lupte i ncadrau pe cei o sut de mii de pelerini. Majoritatea erau mezini ai familiilor nobile, lipsii de orice feud n virtutea dreptului primului nscut. Sub acoperirea oferit de religie, acesti nobili dezmostenii sperau s cucereasc castele strine si s ia, n sfrsit, n stpnire niste teritorii. Ceea ce au si f cut. De fiecare dat cnd cucereau cte un castel, cavalerii se stabileau n el, prsind cruciada. Deseori s-au luptat chiar ntre ei, pentru stpnirea pmnturilor vreunui oras nvins. Prinul Bohemond de Tarente, de exemplu, s-a hotrt s sterpeleasc Antiohia pentru uzul su propriu. Cruciaii au fost deseori nevoii s se lupte cu o parte din camarazi pentru a-i sili s rmn n rndurile cruciadei. Paradoxul a fost c, pentru a-si atinge mai bine scopurile, nobilii occidentali au putut fi vzui f cnd aliane cu emiri orientali n scopul de a-si nvinge camarazii. La rndul lor, acestia au procedat la fel ca s li se opun. A venit astfel si momentul cnd nu se mai stia cine cu cine se bate si nici de ce. Muli uitaser chiar si scopul iniial al cruciadei.

EDMOND WELLS, Enciclopedia cunoasterii relative si absolute, volumul II.

122. N MUNI n deprtare se profileaz contururile ntunecate ale colinelor, apoi ale munilor. Furnicile cenusii autohtone au botezat primul pisc "Muntele Turbei", din pricina turbei uscate care-l acoper. Strbaterea lui nu este prea grea. Cruciatele au descoperit un defileu ngust dar adnc, prin care pot trece de cealalt parte. Pereii nali din piatr alb, cenusie si bej sunt stratificai, nfisnd fazele istoriei lor. n roca fr vrst s-au ntiprit urmele fosilelor n form de spiral sau cornet. Dup trectori urmeaz canioanele. Fiecare fisur este pentru lupttoarele myrmicine o prpastie mortal n care nu le-ar prinde deloc bine s alunece. Rcoarea din defileu le pune la grea ncercare, fcndu-le s se grbeasc s ajung la captul lui. Mrinimoase, albinele le ofer furnicilor care se plng de frig puin miere, ca s se mai ntremeze. 103 e ngrijorat. Nu-si aminteste cu nici un chip s mai fi escaladat cndva masivul acesta muntos. Ei si! Poate c s-au abtut puin nspre nord, dar e de ajuns s se ndrepte n direcia soarelui-rsare ca s ajung negresit la captul lumii. Sigur, trebuie doar s mearg mereu nainte. Stnca pustie nu le poate oferi dect niste licheni galbeni pe post de salat. Se gseste pe acolo ndeosebi o specie de muschi higrometric, ale crui capsule se rsucesc atunci cnd umezeala din aer creste. n sfrsit, o livad. Dat fiind c funcia creeaz organul, cruciatele, tot umblnd n aer liber, si-au ameliorat facultile vizuale si au ajuns de-acum s suporte din ce n ce mai bine lumina, ncetnd s mai caute zonele de umbr si putnd distinge privelisti aflate la peste treizeci de pasi distan de faetele lor oculare. Aceasta nu le opreste pe cercetase s cad ntr-o capcan fcut de o repedea. Aceste mici coleoptere carnivore sap gropi acoperite cu o trap, si, de ndat ce percep o vibraie, le nha la iueal pe plimbreele ghinioniste. Caravana se izbeste apoi de o barier de urzici. Pentru furnici, e ca si cum li s-ar fi ridicat brusc n fa un zid urias de srm ghimpat n care si prind pe loc labele. Cruciatele reusesc, totusi, s treac fr s aib prea mult de suferit. Adevratul obstacol se afl mai ncolo, reprezentat de o crevas n spatele creia se gseste o cascad. Nimeni nu stie cum s-ar putea trece peste o prpastie si printr-un perete lichid n acelasi timp. Cteva albine ncearc s o fac si se prbusesc n cascad. Apa trage n jos tot ce zboar, spun mustele. Si cu att mai mult, perdeaua de ap nvolburat si ngheat din faa lor. Ducnd n continuare gogoasa de fluture, 24 face un pas nainte, susinnd c s-ar putea s aib o soluie. ntr-o zi, cnd se rtcise prin pdurile din Vest e de necrezut ce de lucruri interesante poi descoperi cnd te rtcesti si i caui drumul ea a vzut o termita traversnd un torent ce se scurgea de pe o stnc, cu ajutorul unei buci de lemn. Termita a introdus bucata de lemn perpendicular n cascad, apoi a scobit-o pe dinuntru. Furnicile se pun de ndat s caute o creang groas sau ceva asemntor. Foarte curnd, ele descoper o trestie groas, care avea s formeze un tunel mobil perfect. Ca urmare, ridicnd trestia n vrful labelor, o fac s alunece ncet pn ce strpunge peretele de ap al cascadei. Evident, cteva lucrtoare se neac n timpul manevrei, dar planta acvatic avanseaz fr oprire, nentlnind o rezisten prea mare. Coropisniele si asum atunci sarcina de a-i scobi interiorul pn ce obin un cilindru impermeabil care le va permite cruciatelor s treac si de prpastie, si de cascad. ncercarea este deosebit de dificil pentru rinoceri, ale cror elitre i cam fac s se nepeneasc, dar, mpinsi din spate, reusesc s treac la rndul lor cu toii.

123. JOIA URMTOARE Extras din cho du dimanche TITLU: UN MUSAFIR DE SEAM. "Profesorul Takagumi, de la Universitatea din Yokohama; si va prezenta joia viitoare noul

insecticid n sala de conferine din hotelul Beau Rivage. Savantul japonez declar c a descoperit cum se pot opri invaziile de furnici cu ajutorul unei noi substane toxice de sintez. Profesorul Takagumi si va comenta singur cercetrile. ntre timp, el se odihneste la hotelul Beau Rivage si poart discuii cu colegii si francezi."

124. GROTA Dup tunel urmeaz o cavern. Cruciatele nu au nimerit ns ntr-o fundtur. Grota se continu cu o galerie lung si stncoas, prin care aerul proaspt circul nestnjenit. Si cruciada nainteaz ntruna. Furnicile ocolesc formele mari de calcar ale stalagmitelor. Cele ce merg pe tavan trec peste stalactite. Pe alocuri, stalactitele si stalagmitele se unesc, formnd coloane nalte. E greu atunci s mai deosebesti susul de jos! n cavern colcie o ntreag faun specific. Se gsesc acolo adevrate fosile vii. Majoritatea sunt oarbe si depigmentate: mici crustacee albe care le fug din cale, miriapode ce se trsc, insecte cavernicole opind agitate. Crevete translucide, cu antenele mai lungi dect corpul, noat prin ochiurile de ap. ntr-o adncitur, 103 descoper un grup de plosnie cavernicole urt mirositoare, care se dedau orgiilor lor obisnuite, manevrndu-si sexul cu capt perforant. Belokaniana ucide o bun parte din ele. O furnic gust dintr-o plosni prjit de acidul lui 103 si declar c este mai bun de mncat cald si calcinat dect rece si crud. Ia uite, si zice ea, am putea frige carnea n bi de acid. Asa se produc deseori descoperirile gastronomice: din ntmplare.

125. ENCICLOPEDIE OMNIVORE: Stpnitorii Pmntului nu pot fi dect omnivori. Capacitatea de-a ngurgita toate varietile de hran este o condiie sine qua non pentru a-i putea extinde specia n spaiu si n timp. Pentru a te afirma ca stpn al planetei, trebuie s fii n stare s nghii orice fel de aliment pe care l produce aceasta. Un animal dependent de o singur surs de hran si va vedea existena ameninat n caz c aceast surs dispare. Cte specii de psri nu au pierit f r urm pentru c se hrneau cu un singur soi de insecte, iar acestea au emigrat la un moment dat f r ca ele s le fi putut urma? Marsupialele care se hrnesc doar cu frunze de eucalipt sunt deopotriv incapabile s cltoreasc sau s supravieuiasc n regiunile despdurite. Omul, la fel ca furnica, librcile, porcul si sobolanul, a neles-o. Aceste cinci specii gust, mnnc si diger practic orice aliment si chiar si orice resturi alimentare. Aceste cinci specii pot deci rvni la titlul de animal stpnitor al lumii. Mai exist un punct comun: aceste cinci specii si modific n permanen bolul alimentar pentru a se adapta mai bine mediului nconjurtor. Ele sunt, asadar, deopotriv constrnse s fac teste nainte de-a ngurgita noi alimente, astfel nct s evite epidemiile si intoxicaiile. EDMOND WELLS, Enciclopedia cunoasterii relative si absolute, volumul II.

126. MOMEALA Cnd notia apru n cho du dimanche, Laetitia Wells si Jacques Mlis rezervaser deja o camer la hotelul Beau Rivage pentru profesorul Takagumi. Cteva bacsisuri mprite cum trebuie le permiseser s ridice n interiorul ei un perete fals si s instaleze o aparatur de control foarte sofisticat. Fixar de jur-mprejurul ncperii camere video, care se declansau, datorit unui sistem sensibil de alarm, la o simpl adiere. n sfrsit, ntinser pe pat un manechin cu nfisare nipon. Dup care se asezar la pnd.

Pun rmsag c vor aprea niste furnici! azvrli, comisarul Mlis. De acord. Eu una, pariez c va veni o fiin omeneasc. Nu le mai rmnea dect s astepte ca s vad ce fel de peste le va musca din momeal.

127. ZBOR DE RECUNOASTERE O lucire infim de lumin apare n deprtare. Aerul se face mai cald. Cruciatele grbesc pasul. nsiruite ntr-o coloan lung, ele prsesc ntunecimea rcoroas a grotei, iesind pe o cornis nsorit. Prin vzduh zboar niste libelule. Iar atunci cnd spui libelule, spui fluviu. Cu siguran c inta cruciadei nu se mai afl de acum prea departe. 103 alege cel mai frumos rinocer, numit "Marele Corn", dat fiind c are cel mai lung apendice nazal, si, agndu-se cu ghearele de chitina lui, l roag s decoleze ntr-un zbor de cercetare. Dousprezece artileriste aeropurtate o nsoesc, pentru a-i asigura protecia n caz c s-ar ntlni cu vreo pasre. mpreun, se las purtate de vnt si coboar n picaj spre fluviul care scnteiaz n soare. Alunecare printre straturile de aer. ntr-o sincronizare desvrsit, cele dousprezece insecte zburtoare si nfig capetele aripilor ntr-un ax imaginar si vireaz la stnga. Manevra este att de rapid, c 103 se pomeneste lipit de bidiviul ei de ctre fora centrifug. Prospeimea aerului o mbat. n vzduhul acesta de azur, totul pare att de limpede si de strlucitor! S-a terminat cu asaltul nenumratelor mirosuri ce oblig insectele la o vigilen necontenit. Aici nu mai exist dect efluviile transparente ale aerului la fel de transparent. Cei doisprezece scarabei si ncetinesc btile aripilor si planeaz n liniste. Jos, pe pmnt, se vede o nsiruire de forme si culori. Escadrila coboar razant. Splendidele nave de rzboi lunec printre slcii plngtoare si arini. 103 se simte n largul ei stnd pe "Marele Corn". Tot aflndu-se n apropierea scarabeilor-rinocer, a nvat s-i recunoasc. Bidiviul ei posed nu numai cornul cel mai nalt si mai ascuit din toat escadrila, ci si labele cele mai musculoase si aripile cele mai lungi. "Marele dorn" mai prezint un avantaj: este singurul care s-a gndit cum anume s zboare pentru a le permite artileristelor s inteasc mai usor si stie de asemenea s fac la timp cale-ntoars dac este urmrit de vreun prdtor naripat. Prin intermediul unor parfumuri simple, 103 l ntreab dac scarabeilor le place cltoria. "Marele Corn" rspunde c trecerea prin grot a fost neplcut si grea. E ru s fii nchis ntr-un coridor ntunecat. Marile coleoptere au nevoie de spaiu. n afar de asta, a mai prins, la fel ca si ali camarazi de-ai lui, niste conversaii n care era vorba despre niste "zei". "Zei" este cumva o alt denumire pentru "Degete"? 103 separat destul de evaziv. Nu trebuie ca "boala strilor sufletesti" s cuprind toate speciile mercenare. Altfel, polemica s-ar putea amplifica si cruciada s-ar termina nainte chiar de a fi atins captul lumii. "Marele Corn" semnaleaz o regiune cu turb. Or, scarabeilor din sud tocmai n turb le place s se adposteasc. Unii sunt de-a dreptul surprinztori. Fiecare coleopter are particularitatea lui, nct nici o specie nu seamn cu alta. Meridionalii acestia s-ar putea dovedi si ei utili cruciadei. De ce s nu i recruteze? 103 este de acord. Orice ajutor e de folos. Zboar. Miresme de cucut, de nu-m-uita de mlastin si de barba-caprei plutesc n jurul fluviului. O ntindere de nuferi albi, trandafirii si galbeni trece pe dedesubtul lor ca o jerb de confeti multicolore, mprstiate cu stngcie. Escadrila se roteste pe deasupra fluviului. La jumtatea distanei dintre cele dou maluri se afl o insuli cu un copac mare n mijloc. Clreele lunec pe deasupra valurilor. Labele rinocerilor brzdeaz undele. Dar 103 nu reuseste s dea de Satei, faimosul port care este de fapt un pasaj subteran ce le permite s ocoleasc fluviul pe dedesubt. Cruciatele s-au abtut probabil mai serios de la drumul stabilit si acum vor avea mai mult de mers. Cercetasele zburtoare se ntorc, vestind c totul e n regul si c trebuie s-si continue drumul drept nainte. Ca o scurgere de melas, armata coboar de-a lungul falezei, furnicile ajutndu-se cu puvilisul-tampon aderent de pe labe, rinocerii zburnd domol, albinele n picaj, iar mustele

zgomotos si n dezordine. Jos se ntinde o plaj de nisip fin, de culoare bej, cu dune strlucitoare unde zac mprstiate cteva ierburi rare, dar mai ales niste plante erbacee cu rdcinile nfipte n nisip si niste spori de ciuperci, care constituie o hran grozav pentru furnici! 103 spune c pentru a ajunge n portul Satei trebuie s o ia de-a lungul rmului, spre sud. Caravana se pune n miscare. mpreun cu ceilali rinoceri, "Marele Corn" se ndeprteaz de grosul trupei, afirmnd c au o misiune de ndeplinit si c se vor ntoarce mai trziu. Cercetasele descoper niste cheaguri albe care miros plcut a melc. Furnicile s-au cam sturat de plantele erbacee, iar oule acestea arat ispititor. 9 le pune n gard: nainte de-a fi mncat, orice aliment trebuie verificat dac nu este toxic. Unele o ascult, dar altele se ndoap. Ce greseal! Nu erau ou, ci bale de melc. Si, pe deasupra, niste bale de melc infestate cu viermi de glbeaz!

128. ENCICLOPEDIE ZOMBII: Ciclul marelui parazit hepatic Fasciola hepatica reprezint cu siguran unul dintre cele mai mari mistere ale naturii. Animalul acesta ar merita un ntreg roman. Asa cum arat si numele, este vorba de un parazit care prosper n ficatul oilor. El se hrneste cu sngele si celulele hepatice, creste si apoi d ou. Dar oule acestui parazit nu pot s se desfac n ficatul oii. Ele strbat un veritabil periplu. Oule si prsesc gazda, iesind din corpul ei o dat cu excrementele si pomenindu-se astfel n lumea din afar, rece si uscat. Dup un interval de incubaie, ele se deschid, lsnd s ias o larv minuscul. Larv ce va fi consumat de o nou gazd: melcul. Ajuns n corpul melcului, larva de glbeaz se multiplic nainte de-a fi ejectat o dat cu mucozitile pe care le scuip gasteropodul pe vreme ploioas. Dar n momentul acela, ea nu a parcurs dect jumtate din drum. Mucozitile acestea, artnd ca niste ciorchini de perle albe, le atrag frecvent pe furnici. Datorit acestui "cal troian", paraziii ptrund nuntrul organismului insectei, f r s rmn ns prea mult n stomacul ei social. Ca s ias, ei l strpung n nenumrate locuri, transformndu-l astfel n strecurtoare. Apoi l astup la loc cu un clei care se ntreste si i permite furnicii s supravieuiasc. Furnica nu trebuie ucis, dat fiind c este indispensabil pentru refacerea jonciunii cu oaia. Apoi, paraziii circul prin corpul furnicii, f r ca vreun semn ct de mic s trdeze drama care se desf soar nuntru. Larvele au devenit acum parazii aduli care trebuie s se ntoarc n ficatul oii ca s-si desvrseasc ciclul de crestere. Dar cum s faci o oaie s mnnce o furnic, din moment ce oaia nu este insectivor? Probabil c ntrebarea si-au pus-o generaii ntregi de parazii hepatici. Problema era cu att mai greu de rezolvat cu ct oile pasc vrful ierbii, n ceasurile rcoroase ale zorilor, iar furnicile nu-si prsesc cuibul dect n orele clduroase, circulnd doar la umbra aruncat de rdcinile ierburilor. Cum s le aduni laolalt n acelasi loc si moment? Paraziii au gsit soluia, mprstiindu-se n tot corpul furnicii. Vreo zece se instaleaz n torace, ali zece n labe, zece n abdomen si unul singur n creier. Din clipa n care aceast unic larv se implanteaz n creierul furnicii, comportamentul ei se schimb... Da! Parazitul, un mic vierme primitiv, apropiat de parameci si deci de fiinele unicelulare cele mai rudimentare, o piloteaz de-acum nainte pe furnica att de complex. Rezultatul: seara, cnd toate lucrtoarele dorm, furnicile contaminate de parazii si prsesc orasul, naintnd ca niste somnambule si urc n vrful ierburilor, unde rmn agate. Si nu pe orice fel de ierburi! Doar pe cele preferate de oi: lucern si traista-ciobanului. Tetanizate, ele asteapt s fie pscute. Aceasta este activitatea viermelui-de-glbeaz n creierul furnicii: el si sileste gazda s ias sear de sear pn cnd este mncat de o oaie. Dimineaa, de ndat ce se nclzeste, dac nu a fost hpit de vreo ovin, furnica si recapt controlul asupra creierului si liberul arbitru. Ea se ntreab ce caut acolo, cocoat n vrful unui fir de iarb, si coboar la iueal pentru a se ntoarce napoi n cuib unde, se apuc de treburile cotidiene. Aceasta, pn n seara urmtoare, cnd, aidoma unui zombi ceea ce a si devenit ea va iesi din nou, mpreun cu toate celelalte semene infestate de parazii, siva astepta s fie rumegat. Ciclul respectiv le-a pus multe probleme biologilor. Prima ntrebare era: cum poate parazitul pitit n creier s vad n afar si s-i ordone furnicii s mearg n cutare sau cutare direcie? A doua

ntrebare se refer la faptul c parazitul care o conduce pe furnic este singurul care moare n clipa cnd insecta este nghiit de oaie. De ce se sacrific el astfel? Totul se petrece ca si cum paraziii respectivi au acceptat ca unul din ei si nc cel mai bun s moar pentru ca ceilali s-si ating scopul si s-si ncheie ciclul fecundaiei. EDMOND WELLS, Enciclopedia cunoasterii relative si absolute, volumul II.

129. SUDORI FIERBINI Nimeni nu veni n prima zi s atace sosia nensufleit a profesorului Takagumi. Jacques Mlis si Laetitia Wells fcuser provizii de conserve cu autonclzire si de alimente deshidratate, instalndu-se ca pentru un asediu. Pentru a-si omor timpul, se hotrr s joace sah. Laetitia se dovedi mai ndemnatic dect Mlis, care fcea greseli grosolane. Enervat de superioritatea partenerei sale, poliistul fcu eforturi s se concentreze mai bine, dispunnd piesele n linie de aprare si blocnd orice iniiativ advers cu siruri de pioni. n scurt timp, jocul se transform ntr-o lupt de transee, de felul celei de la Verdun. Nebunii, caii, regina si turnurile, mpiedicai s lanseze atacuri nimicitoare, se anihilau reciproc. i-e team pn si la sah! azvrli Laetitia. Mie?! se indign Mlis. Cum las un loc fr aprare, mi si strpungi liniile. n condiiile astea, cum as putea s joc altfel? Ea ncremeni brusc, ducnd un deget la buze n semn de tcere. I se pruse c aude un zgomot usor, undeva n camera de alturi. Verificar fr ntrziere ecranele de control. Nimic. Si, totusi, Laetitia Wells era sigur c asasinul se afl acolo. Detectorul de miscri confirm, ncepnd s clipeasc. Asasinul a venit, sopti ea. Cu ochii pironii pe ecranul de control, Mlis exclam: Asa e. l vd. E o singur furnic; se urc pe pat! Laetitia se npusti la comisar si i descheie la repezeal cmasa, apoi i ridic braele, scoase o batist si tampona de cteva ori subsuorile comisarului. Ce te-a apucat? Las-m! Cred c am neles cum procedeaz ucigasa noastr. Ddu la o parte peretele fals si, nainte ca furnica s fi ajuns la captul de sus al cuverturii, frec manechinul cu batista impregnat de sudoarea de la subsuorile lui Jacques Mlis, dup care se ntoarse n grab lng el. Bine, dar... ncepu acesta. Taci si priveste. naintnd pe pat, furnica se apropia de manechin. Decup o bucic minuscul, de form ptrat, din pijamaua pseudoprofesorului Takagumi, dup care dispru la fel cum apruse, intrnd n camera de baie. Nu neleg, spuse Mlis. Furnica asta nu l-a atacat pe omul nostru, ci s-a mulumit s ia cu ea o bucic de stof. A fcut-o numai din pricina mirosului, comisare. Dat fiind c ziarista prea s fi preluat conducerea operaiunilor, el o ntreb: Si acum, ce facem? Asteptm s apar asasinul. Acum sunt sigur. Mlis era perplex. Laetitia l fix cu privirea aceea mov care l uimea ntr-atta si explic: Furnica solitar pe care am vzut-o mi-a amintit de o poveste pe care mi-a spus-o tatl meu. Cnd a fost n Africa, a trit o vreme n tribul Baoules. Populaia lui descoperise o metod destul de surprinztoare de-a omor un om. Cnd cineva voia s ucid cu toat discreia, lua o bucat dintr-un vesmnt impregnat de sudoarea viitoarei sale victime si o punea ntr-un sac n care bgase dinainte un sarpe veninos. Apoi atrna sacul deasupra unei marmite cu ap clocotit. Suferina l fcea pe sarpe s turbeze de-a binelea si s asocieze durerea respectiv cu mirosul vesmntului. Dup care nu mai trebuia dect s-i dea drumul prin sat. De cum adulmeca un miros identic cu al bucii de pnz, musca. Crezi, prin urmare, c asasinul nostru se ia dup mirosul victimei? Exact. La urma urmei, furnicile si obin toate informaiile din mirosuri. Mlis exult:

Aha! Recunosti, asadar, c furnicile sunt cele ce ucid! Ea l domoli. Deocamdat nimeni nu a fost ucis. Singurul delict este o pijama rupt puin ntr-un loc. Comisarul chibzui cteva clipe, apoi izbucni: Bine, dar i-a dat bucii leia de stof mirosul meu! Acum pe mine o s vrea s m omoare! Esti fricos ca de obicei, comisare... E suficient s te speli bine la subrae si s dai cu deodorant. nainte de asta ns o s-l impregnm bine cu sudoare pe profesorul Takagumi al nostru. Mlis nu era deloc linistit. si vr un chewing-gum ntre dinii nclestai. Dar am mai fost atacat o dat! ... Si ai reusit s scapi, din cte stiu. Noroc c m-am gndit eu la toate si am adus cu mine obiectul care poate s te deconecteze cel mai bine. Si scoase din geant un mic televizor portabil.

130. BTLIA DINTRE DUNE Lung este marsul prin desertul dunelor. Pasii se fac tot mai grei. Un strat fin de nisip 'se lipeste de carapace, usuc palpii labiali si face s scrie articulaiile chitinoase. Praful a acoperit cu totul cuirasele care au ncetat s mai luceasc. Iar cruciada nainteaz necontenit. Albinele nu mai au de unde s ofere miere ntritoare. Stomacurile sociale sunt goale. Puvilisul labelor trosneste la fiecare clctur ca un sac de ghips sfrmicios. Cruciatele sunt epuizate, dar iat c se iveste o nou ameninare. La orizont apare un nor de pulbere care se mreste vznd cu ochii. Din pricina lui, cruciatelor le este greu s desluseasc ce fel de legiuni adverse au n fa. De la trei mii de pasi distan, acestea pot fi vzute mai bine: este vorba de o armat termit. Soldaii termite, usor de recunoscut dup capetele lor n form de par, mproasc niste clei n care se mpotmolesc primele rnduri de furnici. Abdomenele myrmicine si lanseaz salvele de acid coroziv. Cavaleria termit se rreste, dar furnicile au tras prea trziu; hoarda dusman se revars asupra lor si strpunge centrul primei linii de aprare. Mandibulele se ciocnesc. Cuirasele se izbesc cu zgomot. Cavaleria usoar a furnicilor nici nu apuc bine s se pun n miscare, c este deja ncercuit de trupele termite. Foc! porunceste 103. Dar cea de-a doua linie de artilerie grea, narmat cu acid concentrat la 60%, nu ndrzneste s trag n nvlmseala de furnici si termite, astfel c ordinul nu este ascultat. Grupurile de lupttoare improvizeaz fiecare dup inspiraia de moment. Cele dou flancuri ale armatei cruciate ncearc s se degajeze pentru a lua armata dusman pe la spate, dar manevra este prea lent. Cleiul termitelor le doboar pe albinele care ncearc s decoleze. Urmnd exemplul mustelor si al lui 24, cu gogoasa ei, acestea se ascund n nisip. 103 este pretutindeni n acelasi timp, ncurajnd infanteria s se regrupeze n careuri ntrite. Furnica se simte obosit. mbtrnesc, si zice ea n clipa cnd trage si si rateaz inta. Pretutindeni, cruciatele se retrag. Ce s-a ales din strluciii nvingtori ai Degetelor? Ce s-a ales din cuceritorii Stupului de aur al albinelor? Grmezile de furnici ucise cresc necontenit. Nu au mai rmas dect o mie dou sute, care sunt convinse c vor cunoaste la rndul lor ct de curnd aceeasi soart. Oare chiar s-a terminat cu ele? Nu, cci 103 zreste ivindu-se n zare un al doilea nor. De data aceasta, este vorba de niste prieteni: "Marele Corn" s-a ntors, aducnd dup el cea mai terifiant armat zburtoare. Scarabeii trec cu un zgomot asurzitor pe deasupra combatantelor, urmrii de priviri n care admiraia se amestec cu spaima. Arat ca niste demoni iesii de-a dreptul dintr-o Apocalips gotic. Scarabeii se npustesc nainte, superbi, sclipitori si zornind din toate articulaiile lor lcuite. Printre ei sunt minotauri greoi, tritoni, crbusi si rdaste cu coarne n form de cleste.

La apelul "Marelui Corn" a rspuns elita celor mai surprinztoare specii de coleoptere. Acesti monstri splendizi sunt acoperii de epi, lnci, coarne, ace, plci blindate, scuturi si gheare. Elitrele le sunt colorate ca niste blazoane, unele semnnd cu niste msti rozalii si negre desenate pe spate, n timp ce altele nfiseaz motive mai abstracte ori pete rosii, portocalii, verzi sau de un albastru fluorescent. Nici un furar nu s-ar pricepe s sculpteze asemenea armuri. Coifurile le dau o nfisare de prini viteji, ivii dintr-un Ev Mediu legendar. Conduse de "Marele Corn", cele douzeci de coleoptere opereaz un viraj, apoi se aliniaz si atac grupurile cele mai compacte de soldai-termite. 103 nu a mai vzut niciodat ceva att de spectaculos. n rndurile termitelor se rspndeste stupoarea. Cleiul lor nu are nici un efect asupra acestei noi armate. Proiectilele lichide alunec pe cuirasele masive si le cad napoi n cap. Termitele ncep s bat n retragere. "Marele Corn" aterizeaz lng 103. Urc! o ndeamn el. Si decoleaz din nou. Pe sub labele bidiviului, cmpul de lupt alunec aidoma unei benzi transportoare nvolburate. 103 preia comanda armatei si porneste n urmrirea fugarilor. De pe masina ei zburtoare, furnica si regleaz tirurile de acid cu o precizie care o face s nimereasc de fiecare dat. Foc! strig ea ct o in antenele. Foc! Furnicile trag necontenit cu acid, fr s se opreasc din goan.

131. FEROMON STRATEGIE MILITAR Feromon mnezic nr. 61 Tema: Strategie militar Data salivrii: a 44-a a zi a anului 100 000 667 Orice strategie militar urmreste nainte de toate dezechilibrarea adversarului. Din instinct, acesta din urm ncearc s compenseze dezechilibrul exercitndu-si fora ntr-un sens contrar impulsului. n momentul acela, n loc de a-l bloca, trebuie ca, dimpotriv, s i se amplifice miscarea pn cnd adversarul este luat de propriul lui elan si aruncat ct mai departe. Pentru un interval foarte scurt, adversarul devine deosebit de vulnerabil. Acesta este momentul propice pentru a-l termina. Dac intervalul respectiv este lsat s se piard, totul va trebui luat de la capt, iar dusmanul va fi de aceast dat mult mai prudent.

132. RZBOI Foc! Mai multe valuri de siluete negre alearg printre rafalele dense de mitralier. Carcasele vehiculelor celor nvinsi fumeg. Soldaii se ngroap n pmnt ca s nu fie decimai. Grupuri de militari se ascund printre dune. Explozii de grenade. Prituri de mitralier. n deprtare, sonde de petrol n flcri mprstie un fum greu si negru, ascunznd lumina soarelui. nchide-l! Ajunge! Nu-i plac actualitile? ntreb Mlis, micsornd sonorul televizorului care transmitea actualitile internaionale. La un moment dat, prostia omeneasc te oboseste, spuse Laetitia. Tot nimic? Tot nimic. Tnra femeie se nveli cu o ptur. Atunci, eu o s dorm puin. Dac se ntmpl ceva, s m trezesti, comisare. Mai bine scoal-te de pe acum. Unul din detectoare s-a activat chiar n clipa asta. Cei doi scrutar ecranele. Ceva se misc prin camer. Aprinser unul cte unul monitoarele video, dar nu vzur nimic. "Ele" sunt aici, vesti Mlis.

"El" este aici, l corect Laetitia. Nu exist dect un singur semnal pe ecran. Mlis destup o sticl de ap mineral si se mai sterse o dat pe subrae, pentru orice eventualitate, cu un serveel ud, dndu-se apoi din nou cu parfum ca s evite orice risc. Mai miros a sudoare? ntreb el. Esti parfumat ca un "Bebe Cadum". Continuau s nu vad nimic, dar acum auzeau ceva ca un rcit pe dusumea. Jacques Mlis brans magnetoscoapele camerelor video care nesau camera. Se apropie de pat. n faa camerei amplasate la nivelul covorului apru botul mustcios al unui soarece, pornit n cutare de hran. Izbucnir amndoi n rs. La urma urmei, furnicile nu sunt singurele animale care vieuiesc printre oameni, exclam Laetitia. De data asta, m culc de-a binelea si s nu m trezesti dect dac ai s-mi ari ceva mai serios.

133. ENCICLOPEDIE ENERGIE: Nu exist dect dou atitudini atunci cnd te urci ntr-un montaigne-russe dintr-un blci. Prima: s te asezi n vagonetul de la urm si s nchizi ochii. n acest caz, amatorul de senzaii tari simte o fric imens. El e nevoit s suporte viteza si de fiecare dat cnd ntredeschide pleoapele, groaza i este tot mai mare. A doua atitudine const n a alege primul rnd de scaune din primul vagonet si n a ine ochii larg deschisi, imaginndu-i c o s-i iei zborul si c o s atingi o vitez tot mai mare. Atunci, amatorul resimte o impresie mbttoare de putere. La fel se ntmpl dac dintr-un megafon izbucneste, exact cnd te astepi mai puin, o muzic hard rock, care pare impregnat cu violen si asurzitoare. O supori cum poi, mai mult sau mai puin. Si, totusi, dac vrei, poi nu s o supori, ci s-i folosesti energia ca s o absorbi mai bine. Auditoriul este atunci parc dopat si de-a dreptul suprancrcat cu respectiva violen muzical. Tot ce degaj energie este periculos dac este suportat numai, si aductor de foloase dac e canalizat spre propriul tu profit. EDMOND WELLS, Enciclopedia cunoasterii relative si absolute, volumul II.

134. CULTUL MORILOR Ultimele dousprezece deiste s-au adunat n cea din urm ascunztoare improvizat de lng sanurile de compost din Bel-o-kan. Rebelele si contempl morii. Regina Chli-pou-ni s-a hotrt s le omoare pe toate. Una dup alta, ele sunt prinse cnd ncearc s le hrneasc pe Degete. Toate non-deistele au disprut si miscarea rebel nu mai este reprezentat dect de aceste ultime deiste care au supravieuit ca prin minune inundaiei si persecuiilor. Nimeni nu le mai acord atenie. Nimeni nu mai intr n rndurile lor. Au devenit niste paria si stiu bine c de ndat ce grzile le vor descoperi vizuina, se va sfrsi definitiv cu ele. Cu vrful antenelor, rebelele cerceteaz cadavrele a trei dintre fostele lor camarade, care s-au trt pn aici ca s moar. Deistele se pregtesc s le care la depozitul de gunoaie. Una dintre ele se mpotriveste ns pe neasteptate. Celelalte o cerceteaz, perplexe. Dac nu vor fi duse la depozit, n cteva ore martirele vor mbcsi totul cu duhoare de acid oleic. Rebela insist. Regina pstreaz cadavrul propriei, sale mame n loja ei. De ce n-ar face si ele la fel? De ce s nu-si pstreze la rndul lor cadavrele? La urma urmei, cu ct vor fi mai multe, cu att se va dovedi c miscarea deist a numrat cndva o mulime de militante. Cele dousprezece furnici si pipie apendicele senzoriale. Ce idee surprinztoare! S nu mai arunce cadavrele... Toate laolalt se dedau unei Comunicaii Absolute. Poate c sora lor a gsit un mijloc de-a impulsiona din nou miscarea deist. Conservarea morilor e un lucru care le va plcea multora. O rebel propune ca trupurile s fie ngropate n perei, pentru a evita rspndirea mirosului

de acid oleic. Cea care a emis ideea nu este ns de acord: Nu, dimpotriv, trebuie ca ele s poat fi vzute. S o imitm pe regina Chli-pou-ni. S scoatem carnea si prile moi si s pstrm doar carapacele goale.

135. TERMITIERA Termitele fug mncnd pmntul. nainte! strig 103, cocoat n spinarea "Marelui Corn", ndemnndu-si si mai abitir cruciatele la lupt. Fr ndurare! porunceste 9, care la rndul ei si-a nclecat animalul zburtor. Artileristele aeriene trag fr contenire, rspndind acid si moarte. n tabra termitelor domneste debandada. Toate fug care ncotro ca s scape de monstrii din ceruri si de jeturile mortale mproscate de piloi. Fiecare pentru sine! Risipite n toate direciile, termitele galopeaz spre orasul lor, o fortrea masiv de ciment construit de curnd pe malul vestic al fluviului. Vzut din afar, edificiul este impresionant. Citadela de culoare ocru se compune dintr-un clopot central dominat de trei turnuri ce se nal din el, acoperite la rndul lor de sase donjoane. La nivelul solului, toate iesirile sunt astupate cu pietris. Cteva santinele stau de straj, supraveghind exteriorul prin niste brese n form de ferestruici. n momentul cnd cruciatele atac cetatea dusman, coarnele soldailor-termite nasutiterme se ivesc din despicturile verticale si le mproasc cu clei. Prima ofensiv nregistreaz o pierdere de cincizeci de combatani. Al doilea val treizeci. Cei ce lovesc de sus n jos au totdeauna un avantaj fa de cei ce trag de jos n sus. Nu mai rmne, prin urmare, alt soluie dect atacul aerian. Rinocerii percuteaz cu coarnele donjoanele, rdastele smulg turnurile pline de o mulime nnebunit, dar cleiul continu s fac ravagii, asa nct asediaii din cetatea termit Moxiluxun pot s-si mai trag sufletul. Rniilor li se acord ngrijiri. Sprturile sunt astupate. Hambarele sunt pregtite n vederea unui asediu ndelungat. Santinelele sunt schimbate. Regina termit din Moxiluxun nu d nici un semn de team. Alturi de ea, regele, discret si mut, rmne nvluit n mister. La termite, masculii supravieuiesc zborului nupial si rmn ulterior n loja regal alturi de femela lor. O spioan sopteste cu un aer de conspiratoare ceea ce stie deja toat lumea: si anume, c furnicile roscate din Bel-o-kan au pornit o cruciad spre est si c n drum au masacrat mai multe sate de furnici si un oras de albine. Se povesteste c Chli-pou-ni, noua lor regin, s-a ocupat de modernizarea Federaiei prin tot soiul de inovaii de natur arhitectural, agricol si industrial. Reginele tinere si nchipuie totdeauna c sunt mai destepte dect cele vrstnice, emite ironic btrna regin a Moxiluxunului. Termitele aprob prin mirosuri complice. n clipa aceea rsun alarma. Furnicile invadeaz Orasul! Informaiile care circul ntre antenele soldailor-termite sunt att de uimitoare, nct suveranei i vine greu s le dea crezare. Coropisniele au strpuns etajele inferioare. Labele lor anterioare late le-au permis s sape la repezeal galerii subterane prin care nainteaz acum n sir compact, iar n spatele lor, sute de furnici devasteaz totul. Furnici? Furnicile au dresat coropisnie? Imposibilul se dovedeste a fi ct se poate de adevrat. Pentru prima oar, din pricina acestei armate subpmntene, un oras termit este atacat de jos n sus. Cine s-ar fi asteptat la o ofensiv care s ocoleasc orasul si s i perforeze fundaia? Strategii moxiluxieni nu mai stiu cum s reacioneze. n slile cele mai de jos, 103 se minuneaz de caracterul sofisticat al orasului. Totul a fost construit pentru ca locatarii s poat beneficia de temperatura pe care o doresc n locul respectiv. Fntni arteziene comunic, la mai mult de o sut de pasi adncime, cu pnze de ap, mprosptnd aerul. Curenii calzi sunt generai de grdinile de ciuperci amplasate la etajele superioare, deasupra palatului regal. De acolo pornesc mai multe hornuri. Unele se nal spre donjoane, cu rolul de-a evacua gazul carbonic, n timp ce altele, trgnd rcoarea subsolului, coboar nspre loja regal si spre incubatoare. Si acum ce facem? Atacm cresele? ntreab o lupttoare belokanian.

Nu, explic 103. La termite e altfel. Cel mai indicat este s invadm mai nti grdinile de ciuperci. Cruciatele se revars de-a lungul coridoarelor poroase. La etajele de la subsol, trupele moxiluxiene sunt de-a dreptul oarbe si nu opun dect o slab rezisten presiunii furnicilor; cu ct urc ns mai mult, luptele devin tot mai intense. Fiecare cartier este cucerit cu preul unor pierderi grele de ambele pri. n bezna compact, fiecare si reine feromonii de identificare pentru a nu ajunge o int pentru adversarul ascuns. Avea s mai fie oricum nevoie de nc dou sute de mori ca s poat rzbate la grdinile termitiene. Moxiluxienelor nu le mai rmne dect s se predea. Termitele lipsite de ciuperci sunt incapabile s asimileze celuloza si mor de inaniie pn la ultima aduli, larve si regin. Furnicile victorioase le vor masacra oare fr cruare, asa cum le e obiceiul? Nu. Aceste belokaniene sunt realmente uimitoare. n loja regal, 103 i explic suveranei c roscatele nu se afl n rzboi cu termitele, ci cu Degetele care triesc dincolo de fluviu si c, de altfel, nici nu ar fi atacat Moxiluxunul dac locuitorii acestuia nu s-ar fi legat primii de ele. Tot ce vrea acum cohorta furnicilor este s-si petreac noaptea n termitier si s primeasc sprijinul moxiluxienelor.

136. I-AM PRINS Nici vorb de una ca asta! Laetitia si trase enervat ptura peste cap. Nici gnd s m scol, mormi ea. Sunt sigur c iarsi e o alarm fals. Mlis o scutur si mai puternic. Dar "ele" sunt aici, aproape c strig el. Eurasiatica binevoi s-si dea la o parte cuvertura si s-si deschid un ochi mov nceosat de somn. Pe toate ecranele de control se vedeau naintnd sute de furnici. Laetitia sri n picioare si manevr imaginea pn ce pseudoprofesorul Takagumi apru limpede, cu trupul scuturat de spasme. Sunt pe cale s-l frmieze pe dinuntru, sufl Mlis. O furnic se apropie de peretele fals si pru c adulmec cu vrfurile antenelor. Miros cumva din nou a sudoare? se nelinisti comisarul. Laetitia si trecu nasul pe la. subsuorile sale. Nu, doar a lavand. N-ai de ce s te temi. Furnica pru s-i mprtseasc prerea, deoarece se ndeprt pentru a lua la rndul ei parte la masacrul cruia i se dedau nsoitoarele sale. Manechinul de plastic vibra, scuturat de asalturile dinuntru. Apoi convulsiile se domolir si cei doi vzur o coloan de furnici iesind din urechea stng a ppusii. Laetitia Wells i ntinse mna lui Mlis. Bravo. Aveai dreptate, comisare. E de necrezut, dar le-am vzut cu ochii mei pe furnicile care i asasineaz pe fabricanii de insecticide! Si, totusi, nc nu-mi vine s cred! Ca poliist adept al tehnicilor celor mai moderne, Mlis instalase n urechea manechinului o. pictur de produs radioactiv, n care era inevitabil s pseasc o furnic ce avea s le arate acum drumul de urmat. Manevra reusise! Pe ecrane se vedea cum furnicile umblau de jur-mprejurul manechinului, scotocind pretutindeni ca s nlture orice urm de la locul crimei. Iat cum se explic intervalul de cinci minute n care lipsesc mustele. Dup ce-si ndeplinesc nelegiuirea, furnicile si adun eventualii rnii si tot ce ar mai putea s le trdeze prezena. Iar n timpul acesta, mustele nu ndrznesc s se apropie. Pe ecrane, furnicile se adunau si se regrupau ntr-un sir indian prelung, ndreptndu-se spre baie; acolo, urcar pn la sifonul chiuvetei si disprur nuntru pn la ultima. Mlis era uluit si ncntat deopotriv. Prin reeaua de canalizare a orasului pot s ptrund oriunde, n orice apartament, si fr nici un fel de efracie! Laetitia nu-i mprtsea deloc ncntarea. n ce m priveste, exist nc prea multe necunoscute, spuse ea. Cum au putut insectele astea s citeasc ziarul, s gseasc o adres si, mai ales, de unde stiau c supravieuirea lor cerea ca fabricanii de insecticide s fie ucisi? Nu neleg! Probabil c pur si simplu le-am subestimat pe lighioanele astea... i amintesti? M-ai acuzat

c mi subestimez adversarul. Acum i-a venit rndul. Tatl tu era entomolog si cu toate acestea tu nu ai reusit pn acum s sesizezi ct de evoluate sunt furnicile. E limpede c sunt n stare s citeasc ziarul si s-si detecteze dusmanul. De-acum am cptat dovada. Laetitia refuza s cread ceea ce vzuse. Nu pot, totusi, s citeasc! N-ar fi putut s ne duc de nas de atta vreme! i imaginezi ce ar nsemna asta? C ele stiu totul despre noi, dar ne las s le considerm niste vieti nensemnate pe care le strivim sub picioare! Hai s vedem, totusi, unde se duc. Poliistul scoase din toc un contor Geiger sensibil pe distane mari. Indicatorul era reglat pe intensitatea radioactivitii marcajului cu care fusese impregnat una din furnici. Aparatul era format dintr-o anten si un ecran pe care clipea un punct verde ntr-un cerc negru. Punctul verde nainta cu ncetineal. Nu ne mai rmne dect s-o urmrim pe smechera noastr, spuse Mlis. n strad, oprir un taxi. Soferului i veni destul de greu s priceap c clienii si i cereau s mearg fr s depseasc 0, 1 kilometri pe or, adic viteza de deplasare a cetei de asasine. De obicei, oamenii erau att de grbii! Poate c stia doi nu voiau dect s flirteze n masina lui? Arunc o privire n retrovizor. Da' de unde, preau mult prea ocupai s discute, cu ochii pironii asupra unui obiect ciudat pe care l ineau n mn.

137. ENCICLOPEDIE CIOCNIRE NTRE CIVILIZAII: n secolul al XVI-lea, primii europeni care au debarcat n Japonia au fost niste exploratori portughezi. Ei au acostat pe o insul dinspre coasta de vest, unde au fost primii ct se poate de civilizat de guvernatorul local. Acesta s-a artat foarte interesat de tehnologiile noi aduse de "nasurile lungi". Archebuzele i-au plcut n mod deosebit, si a dobndit una prin troc, n schimbul unei cantiti de mtase si orez. Guvernatorul i-a poruncit apoi fierarului palatului s copieze minunata arm pe care o achiziionase, dar acesta s-a dovedit incapabil s nchid chiulasa armei. De fiecare dat, archebuza de fabricaie japonez i exploda n fa celui ce o manevra. Astfel nct, atunci cnd portughezii s-au ntors, acostnd pentru a doua oar, guvernatorul i-a cerut fierarului corbiei s l nvee pe al su cum s sudeze chiulasa pentru ca ea s nu mai explodeze n momentul tragerii. Japonezii au izbutit apoi s fabrice arme de foc n numr mare, si toate regulile rzboiului din ara lor au fost, din aceast pricin, spulberate. ntr-adevr, pn atunci doar samuraii se luptau cu sbiile. Sogunul Oda Nobugana a creat un corp de archebuzieri pe care i-a nvat cum s trag n rafale ca s opreasc o cavalerie dusman. La acest aport material, portughezii au adugat un al doilea cadou, de data aceasta spiritual: crestinismul. Papa tocmai mprise lumea ntre Portugalia si Spania, iar Japonia i-a fost hrzit primei. Portughezii au trimis asadar iezuii, care iniial au fost foarte bine primii. Japonezii asimilaser deja cteva religii, iar pentru ei crestinismul nu reprezenta dect una n plus. Dar intolerana principiilor crestine i-a enervat pn la urm. Ce mai era si cu religia asta catolic care susinea c toate celelalte credine sunt eronate, care i asigura c strmosii lor, crora le dedicau un cult nestirbit, se perpeleau acum n Infern pe motiv c nu cunoscuser botezul? Atta sectarism a socat ntreaga populaie nipon. Japonezii i-au torturat si i-au masacrat pe cei mai muli dintre iezuii. Dup care, cu prilejul revoltei de la Shimabara, a venit rndul japonezilor deja convertii la crestinism s fie exterminai. De atunci ncolo, niponii au oprit orice intruziune occidental. Singurii tolerai au fost negustorii olandezi, izolai pe o insul din largul coastei. Si chiar si respectivii comerciani au fost lipsii, mult vreme, de dreptul de-a pune piciorul pe arhipelagul propriu-zis. EDMOND WELLS, Enciclopedia cunoasterii relative si absolute, volumul II.

138. N NUMELE COPIILOR NOSTRI Regina termitelor si rsuceste perplex antenele, apoi, dintr-o dat, se opreste si se ntoarce cu faa la furnicile care i-au npdit loja.

O s v ajut, spuse ea. O s v ajut nu fiindc m inei sub ameninarea jeturilor voastre de acid formic, ci pentru c Degetele sunt si dusmanii nostri. Degetele, explic ea, nu respect nimic si pe nimeni. Ele ntind niste prjini lungi dotate cu un fir de mtase care are la capt crlig n care nfig larve de muste sau viermisori, supunndu-i astfel unui chin oribil. Degetele cufund si scot crligele pn cnd unii pesti milostivi binevoiesc s omoare de tot victimele. Pentru a-si garnisi firele de mtase, Degetele au cutezat s mearg si mai departe. Un grup de-al lor s-a luat de Moxiluxun, propriul ei oras. Au strpuns coridoarele, au devastat hambarele si au nruit loja regal. Si ce cutau barbarii stia? Nimfele! Le-au luat pe toate cu ei. Termitele credeau c puii sunt pierdui definitiv, cnd vntorii i-au vzut la un moment dat zbtndu-se la captul unei prjini si urlnd feromoni de chemare n ajutor. Cum puteau s-i salveze? Cernd ajutorul gndacilor-de-ap carnivori. Coleopterele acestea aveau s le serveasc termitelor drept corbii. Corbii? Regina explic: asa cum furnicile au stiut s domesticeasc niste scarabei-rinocer pentru a face din ei animale de transport aerian, termitele, n ce le priveste, au domesticit niste gndaci-de-ap carnivori pentru ca ei s le transporte pe ap. Era de-ajuns s se urce pe o frunz de miozotis, pentru ca apoi s fie mpinse de ctre acestia. Bineneles c nu a fost deloc usor. La nceput, broastele fceau buci majoritatea ambarcaiunilor. ntreg mediul acvatic le-a fost ostil termitelor pn cnd ele au nvat s trag cu clei n botul broastelor si s treac la abordajul pestilor mari, pe care i perforau cu mandibulele. Din nefericire, navele termitelor nu au mai izbutit s salveze nimfele. Degetele le cufundau n ap nainte ca acestea s fi apucat s ajung la ele. Operaiunea le-a permis ns s-si dezvolte tehnicile de navigaie si s preia controlul suprafeei fluviului. Avei dreptate, strig regina Moxiluxunului, situaia asta nu mai poate s dureze. Este timpul s ne unim ca s le bgm minile n cap Degetelor stora care ne distrug orasele, folosesc focul si ne tortureaz copiii. Si n numele strvechii aliane ndreptate contra celor ce folosesc focul, regina ofer cruciadei patru legiuni de nasutiterme, dou legiuni de cubiterme si dou legiuni de schedorhinoterme, acestea fiind niste subcaste termite a cror morfologie s-a adaptat diferitelor forme de lupt. S dm uitrii ura secular dintre furnici si termite. nainte de toate, trebuie s punem capt abuzurilor si jafului acestor monstri. Pentru a nu mai pierde timpul, suverana propune ca traversarea fluviului s se fac cu ajutorul flotei sale. Moxiluxunul si-a creat propriul su port, ntr-un golf adpostit de vnt, ce se prelungeste cu o plaj de nisip fin. Furnicile se ndreapt spre plaj. Frunze lungi de miozotis zac pretutindeni. Unele sunt ncrcate cu provizii de hran ce asteapt s fie descrcate. Altele sunt goale, pregtite s porneasc spre noi inuturi. Termitele au construit o rad artificial din celuloz n care si in la adpost corbiile, plantnd chiar niste trestie pe dig ca s-si fereasc portul de vnt si de valuri. Ce se afl pe insula din fa? se intereseaz 103. Nimic, n afar de salcmul acela tnr, pe care termitele nu l-au mncat deoarece nu le place deloc acest fel de celuloz. Altminteri, insula le serveste uneori drept adpost pe timp de furtun. 103 si 24, care duce coconul, urmate de furnici si termite, se instaleaz pe una din frunzele de nu-m-uita, a crei suprafa este acoperit de un puf transparent. Cteva termite mping nava pe ap si sar apoi la iueal, cutnd s nu-si ude labele. O moxiluxian si nmoaie antenele n ap si degaj un feromon. Pe loc, se apropie dou siluete. Sunt gndacii-de-ap carnivori, prieteni ai Orasului termit, niste coleoptere care respir sub ap prinznd o bul de aer ntre elitre. Datorit buteliei acesteia de oxigen, ei pot rmne foarte mult timp n imersiune. Labele anterioare le sunt echipate cu ventuze ce servesc de obicei n timpul mperecherii, dar pe care acum si le fixeaz dedesubtul frunzei ca s-o poat propulsa. La semnalul chimic lansat sub unde, gndacii ncep s nvolbureze apa cu lungile lor labe posterioare, fcnd ca, ncetul cu ncetul, corbiile termite s porneasc pe fluviu. Si cruciada si continu, neabtut, drumul.

139. COMUNIUNE Augusta Wells si tovarsii ei de via subteran fcuser cerc n vederea unei noi sedine de comuniune! Rnd pe rnd, fiecare emise cte un sunet nainte de-a se altura celorlali n OM, tonalitatea unic, pe care o lsar s rsune pn ce li se scurse cu totul din plmni si ncepu s

le vibreze n capete. Dup care se ls linistea, tulburat doar de respiraiile ncetinite. Nici o sedin nu semna cu alta. De data aceasta, toi fuseser ptrunsi de o energie provenind din tavan, o energie ndeprtat si, totusi, capabil s strbat stnca pn la ei. Enciclopedia coninea un pasaj despre undele cosmice cu o frecvent att de mare, nct puteau strpunge orice fel de material, inclusiv apa si nisipul. Jason Bragel percepu n corpul su prezena unor energii diferite, reprezentate n ntregime prin sunete. La nceput, exista o energie de baz, U, care se ramifica n dou subenergii: A si WA. La rndul lor, ele se descompuneau n alte patru sunete: WO, WE, E si O, care se mpreau si ele n opt si apoi n dou, ncheindu-se n tonalitile I si WI. Numr cu totul saptesprezece, adunate n form de piramid la nivelul plexului su solar. Sunetele formau un fel de prism care, receptnd lumina alb a sonoritii OM, o descompunea n culorile primare. Concentrare. Expansiune. Cu toii respirau culorile si sunetele. Inspiraie. Expiraie. Comunicanii nu mai erau dect saisprezece prisme calme, umplute cu sunete si lumini. Nicolas le arunc o privire zeflemitoare.

140. RECLAM "O dat cu venirea vremii frumoase, gndacii-de-buctrie, furnicile, narii si pianjenii prolifereaz n casele si grdinile noastre, da sa scpai de ei, nu exist dect o singur soluie: praful KRAK-KRAK. Cu Krak-Krak putei sta linistii ntreaga var! Agentul deshidratant pe care l conine usuc insectele pn ce se sparg ca sticla. Krak-Krak sub form de praf. Krak-Krak sub form de spray. Krak-Krak sub form de fumigaii. Krak-Krak este salubritatea nssi!"

141. UN FLUVIU Puin cte puin, frunza de nu-m-uita a lui 103 ia vitez. Corabia insectelor nainteaz n linie dreapt, despicnd pcla ce se trste pe suprafaa fluviului si nlndu-si prova de fiecare data cnd n fa se produce o nvolburare nspumat. De jur-mprejur se zresc nc vreo sut de vase, din care se ivesc antene si mandibule. Dou mii de cruciate pe o sut de frunze de nu-m-uita formeaz o flotil impresionant. Oglinda neted a fluviului este tulburat de vrtejuri. Niste nari trezii de ambarcaiunile moxiluxiene si iau zborul, bodognind n dialectul lor nresc. n partea dinainte a navei, termita nasutiterm care st la prova i indic alteia drumul cel mai bun de urmat. Aceasta din urm transmite comenzile gndacilor-de-ap, emind feromoni subacvatici. Trebuie evitate vrtejurile, stncile subacvatice si algele lenticulare n care totul se nnmoleste. Ambarcaiunile fragile lunec peste fluviul linistit, care pare dat cu lac. Linistea nu e tulburat dect de nvolburrile verzi-albstrui provocate de labele gndacilor care rscolesc undele. Deasupra lor, o salcie plngtoare si revars coroana de frunze prelungi. 103 si cufund ochii si antenele sub ap. Totul colcie de via acolo, dedesubt. Furnica ntrezreste tot soiul de animale acvatice nostime: ndeosebi dafnii si ciclopi, crustacee minuscule si rosii ce se agit, npustindu-se n toate direciile. Oricine se apropie de gndacii-de-ap este aspirat pe loc de aceste adevrate fiare slbatice. 9, n ce o priveste, observ c si deasupra totul colcie n egal msur de via... Un banc de mormoloci se npusteste spre ei, snind la rasul apei. Atenie, mormoloci! Informaia este transmis tuturor corbiilor termite. Gndacii-de-ap primesc ordinul s-si accelereze cadena miscrilor. Furnicile nu au ce s fac, astfel nct li se cere numai s se agae

bine de perii frunzelor. Nasutiterme, la posturile de lupt! Termitele cu capul n form de par si ndreapt coarnele spre suprafaa valurilor. Un mormoloc se npusteste si musc frunza de nu-m-uita a corbiei lui 24, care si schimb traseul, nimereste ntr-un vrtej si ncepe s se rsuceasc. Un altul se repede la corabia lui 103. 9 o inteste si trage n ea de la o distan minim. Vietatea vscoas si ntunecat la culoare este lovit, dar, cu un ultim reflex, se salt pe frunz si ncepe s se zbat, biciuindu-i suprafaa cu coada lung si neagr. Toat lumea, furnici si termite deopotriv, este mturat si aruncat n ap. 9 si 103 sunt pescuite la timp ale o nav. Mormolocii mai scufund cteva frunze de nu-m-uita, fcnd s se nece vreo mie de insecte. Atunci, "Marele Corn" si scarabeizii si intervin pentru a doua oar. De la nceputul traversrii fluviului, ei zburaser pe deasupra flotilei. De ndat ce i vd pe mormoloci rsturnnd frunzele de nu-m-uita si nversunndu-se asupra celor ce se necau, ei se npustesc n picaj, perforndu-i dintr-o parte n cealalt pe tinerii batracieni cu corpul moale si apoi nlndu-se din nou, nainte de-a se uda. Civa scarabei se neac din pricina acestei acrobaii periculoase, dar cei mai muli izbutesc s se ridice napoi in vzduh, cu cornul mpodobit de mormoloci trasi n eap, ce lovesc aerul cu cozile lor lungi, negre si umede. De data aceasta, mormolocii fac cale ntoars. Naufragiaii sunt salvai. Nu au mai rmas dect cincizeci de corbii pline ochi cu vreo mie de cruciate. Nava lui 24 (care se rtcise pe durata btliei) se altur cu vslituri largi ansamblului flotilei. ntr-un trziu, rsun, n sfrsit, strigtul feromonal asteptat de ctre toi: Pmnt la orizont!

142. O LICRIRE VERDE N NOAPTE Cei doi erau n culmea exaltrii. Ia-o la dreapta. ncet, ncet. Iar la dreapta. Apoi la stnga. Drept nainte. Mai ncet. Tot nainte, porunci comisarul Mlis. Laetitia Wells si Jacques Mlis se agitau pe bancheta din spate, nerbdtori s ajung la deznodmntul anchetei. Soferul taxiului se supunea, resemnat. Dac mai mergem mult asa, o s calez. S-ar prea c se ndreapt spre liziera pdurii Fontainebleau, spuse Laetitia, frngndu-si minile de nerbdare. La captul strzii, n lumina alb a Lunii pine, se zrea deja frunzisul des. Mai ncet! n spatele lor, soferii claxonau nfuriai. Nimic nu poate fi mai cumplit pentru circulaie dect o urmrire cu vitez minim! Cei ce le privesc n filme prefer de departe ca ele s se desfsoare ntr-o goan nebun! La stnga, nc o dat! Soferul suspin, plin de nelepciune: N-ar fi mai bine s mergei pe jos? Oricum, la stnga e sens interzis. Nu conteaz, sunt poliist! Aha. Bine, cum dorii. Drumul era ns blocat de masinile ce veneau din sens invers. Furnica impregnat cu substana radioactiv ajunsese deja la limita razei de percepie. Ziarista si comisarul srir din mers, ceea ce, la o asemenea vitez, nu reprezenta nici un pericol. Mlis i arunc soferului o bancnot, fr s se mai sinchiseasc de rest. Soferul si zise, n timp ce ddea n marsarier, c, desi erau ciudai, clienii si nu erau n nici un caz zgrcii. Reusiser s regseasc semnalul. Coloana nainta ntr-adevr spre pdurea Fontainebleau. Jacques Mlis si Laetitia Wells ajunser ntr-o zon cu csue amrte, luminate de felinare. Pe strzile cartierului aceluia srac nu era ipenie. n schimb, n spatele gardurilor erau o mulime de cini care-i ltrau cnd treceau prin dreptul lor. Majoritatea erau ciobnesti germani, mari si degenerai din pricina ncrucisrilor consangvine repetate n scopul de pstrare a puritii rasei, care se apucau s hmie srind si izbindu-se de pori de cum vedeau vreun om pe strad. Lucrul acesta i provoc o team cumplit lui Jacques Mlis, pe care fobia de lupi de care suferea l fcea s fie nconjurat de un nor de feromoni de spaim, simit din plin de ctre cini, care

ncercau astfel o poft si mai mare de a-l musca. Civa sreau n sus, ncercnd s treac peste gard, n timp ce alii se sforau s sfsie cu colii stinghiile de lemn. i-e team de cini? l ntreb ziarista pe comisar, care se fcuse livid. Stpneste-te, acum chiar c nu e momentul s-i dai n petic: Vrei s le pierdem pe furnici? Chiar n clipa aceea, un ciobnesc german urias ncepu s latre mai tare dect toi ceilali. Crestnd ulucile cu molarii si masivi, cinele izbutise s despice o scndur. Ochii i se nvrteau nnebunii n orbite. Cineva care emitea attea mirosuri de spaim constituia o provocare n toat regula. Ciobnescul acesta mai ntlnise si pn atunci n cale copii nspimntai sau bunicue care grbeau pasul ntr-un mod plin de nelesuri, dar nimeni nu mirosise vreodat att de puternic a victim virtual ca cel de acum. Ce te-a apucat, comisare? Nu... nu pot s merg mai departe. Glumesti, nu e dect un cine. Ciobnescul german se nversuna mai departe asupra gardului. O a doua scndur fu sfrmat ntre colii si. Dinii strlucitori, ochii nrosii, urechile negre si ascuite: pentru mintea lui Mlis, el nu putea fi dect un lup turbat acela care se afla pe vremuri n fundul patului su de copil. Capul cinelui rzbtu printre uluci, urmat de o lab si apoi de tot corpul. Ajunsese acum cu totul afar si se npustise spre el alergnd foarte repede. Lupul turbat era liber. ntre dinii ascuii ai fiarei si gtul moale al omului nu mai exista nici un obstacol. Animalul slbatic si omul civilizat se aflau fa n fa. Jacques Mlis se fcu alb ca varul si nepeni. Laetitia psi la timp ntre cine si poliist si pironi animalul cu o privire mov ngheat, care spunea: "Nu mi-e fric de tine." Sttea acolo, dreapt, cu umerii deprtai, n poziia celor siguri de sine, cu atitudinea si privirea dur pe care le avusese dresorul de la cresctorie odinioar, cnd l nvase pe ciobnescul german s apere o locuin. Cu coada ntre picioare, animalul fcu stnga-mprejur si se ntoarse temtor ndrtul gardului. Mlis era nc palid si tremura tot de spaim si de frig. Fr s stea pe gnduri, Laetitia l lu n brae pentru a-l linisti si nclzi, la fel cum ar fi fcut cu un copil, strngndu-l pn cnd comisarul zmbi. Suntem chit. Te-am salvat de cine, m-ai salvat de oameni. Vezi bine c avem nevoie unul de cellalt. Repede, semnalul! Licrirea verde era pe punctul de-a iesi din cadrul ecranului. O luar la fug pn cnd o vzur revenind la loc n centrul cercului. Csuele se nsiruiau una dup alta, avnd uneori cte o tbli pe us: "Sam'suffit" sau "Do mi si la do re". Si, peste tot, cini, peluze prost ngrijite, cutii de scrisori din care se revrsau prospecte, mese de ping-pong prginite, frnghii de rufe cu clesti agai si, ici, colo, remorci de camping lsate ntr-o rn. Singurul semn de via omeneasc era lumina albastr a televizoarelor, ce se ntrezrea prin ferestre. Furnica radioactiv gonea sub picioarelor lor, prin canale. Pdurea era tot mai aproape. Poliistul si ziarista se ineau scai de semnal. Cotir pe o strad ce se dovedi din prima clip la fel ca toate celelalte din cartier. Pe obisnuita tbli scria "Strada Phoenix". Printre locuine ncepur, totusi, s se ntrevad cteva prvlii. ntr-un fast-food, cinci adolesceni adstau n faa unor cutii de bere de 6 grade. Pe eticheta sticlelor se putea citi: "Atenie: orice abuz poate fi periculos." Aceeasi inscripie se etala pe pachetele de igri. Guvernul inteniona s lipeasc n curnd niste etichete similare pe pedalele de acceleraie ale masinilor si chiar si pe armele cu vnzare liber. Trecur prin faa supermagazinului "Templul consumaiei", a cafenelei "Unde se ntlnesc prietenii" si se oprir n faa unui magazin de jucrii. S-au oprit chiar acum. Aici. Aruncar o privire de jur-mprejur. Prvlia avea un aspect btrnicios. n vitrin erau expuse articole prfuite, aruncate parc la grmad: iepuri de plus, jocuri de societate, masini n miniatur, ppusi, soldai de plumb, costume de cosmonaui sau de zne, obiecte de pcleli si pozne.... O ghirland anacronic, multicolor, clipea nencetat deasupra dezordinii acesteia. Sunt aici. Sunt sigur aici. Punctul verde a ncetat s mai clipeasc. Mlis strnse mna Laetitiei gata s o frng: I-am prins!

De bucurie, i sri de gt si ar fi srutat-o, dac ea nu l-ar fi respins. Pstreaz-i sngele rece, comisare. nc nu ne-am ncheiat treaba. Sunt aici. Priveste, semnalul e n continuare activ, dar nu se mai deplaseaz. Ea ddu din cap si si ridic privirile. Pe faada magazinului scria cu litere mari de neon albastru: "La Arthur, regele jucriilor".

143. LA BEL-O-KAN La Bel-o-kan, o musculi mesager i raporteaz lui Chli-pou-ni: Au ajuns la fluviu. Solul i povesteste amnunit totul. Dup btlia cu legiunile zburtoare din stupul Askolein, cruciada a strbtut munii, a traversat o cascad si apoi a dat o mare btlie cu locuitoarele unei termitiere noi de pe malul fluviului Mangetout. Suverana noteaz informaiile pe un feromon mnezic. Si cum o s-l traverseze? Prin subterana Satei? Nu, termitele au domesticit niste gndaci-de-ap pe care i folosesc ca s le trag flotila din frunze de nu-m-uita. Chli-pou-ni se arat foarte interesat. Ea una nu a reusit niciodat s domesticeasc pe deplin coleopterele acvatice. Mesagera ncheie cu vestile proaste. Cruciada a fost ulterior atacat de mormoloci. Toate aceste peripeii au decimat rndurile cruciatelor, nct nu au mai rmas dect vreo mie, iar printre ele se gsesc destule rnite. Foarte puine continu s-si mai aib cele sase labe intacte. Regina nu-si face prea multe griji din pricina asta. Chiar si cu cteva labe n minus, o mie de cruciate, de-acum clite n lupt pn la ultima, vor fi mai mult dect suficiente ca s ucid toate Degetele de pe Pmnt, consider ea. Cu condiia, se-nelege, de-a nu mai suferi si alte pierderi.

144. ENCICLOPEDIE ACACIA CORNIGERA: Salcmul din aceast specie este un arbust care nu se poate maturiza dect cu ciudata condiie de-a fi locuit de ctre furnici. Ca s se dezvolte, el are ntr-adevr nevoie s fie ngrijit si aprat de ctre furnici. Astfel nct, pentru a le atrage, copacul s-a transformat de-a lungul anilor ntr-un furnicar viu. Toate crengile i sunt scobite si n fiecare exist cte o reea de coridoare si de sli confortabile, destinate exclusiv furnicilor. Si chiar mai mult: n aceste coridoare triesc deseori pduchi-de-frunz albi, al cror lichid zaharos si vscos este o delicates pentru lucrtoarele si lupttoarele myrmicine. Salcmul ofer, asadar, cas si mas furnicilor care i vor face cinstea de-a se stabili nuntrul lui. n schimb, ele si ndeplinesc ndatoririle de musafiri: evacueaz omizile si pduchii de pe scoar, melcii f r cas, pianjenii si orice alt soi de xylofagi care i-ar putea ncrca ramurile. n fiecare diminea, ele taie cu mandibula iedera si alte plante agtoare care tind s paraziteze copacul. Furnicile ndeprteaz frunzele moarte, rzuiesc lichenii si trateaz rnile arborelui ungndu-le cu saliv dezinfectant. O colaborare att de reusit ntre specia vegetal si cea animal este rar ntlnit n natur. Graie furnicilor, acacia cornigera se nal adesea deasupra coroanelor celorlali copaci care l-ar putea umbri si capteaz direct lumina Soarelui. EDMOND WELLS, Enciclopedia cunoasterii relative si absolute, volumul II.

145. INSULA CU SALCM Ceaa serpuitoare se risipeste, dezvluind un decor neobisnuit: o plaj, recife si faleze de pmnt pietros. Corabia termit din frunte esueaz pe un rm de muschi verde. Aici, flora si fauna nu

seamn cu nimic cunoscut. Musculie cu miros de mlastin se rotesc vertiginos printre nori de nari si libelule. Plantele arat de parc ar fi fost doar puse acolo, si nu prinse cu rdcini. Florile le sunt srace si chircite, iar frunzele li se scurg ca niste suvie. Solul acoperit de alge e tare. Stnca roas de spuma valurilor este ciuruit de nenumrate adncituri si arat ca o bucat de burete negru. Ceva mai ncolo, pmntul este mai moale si friabil, iar n mijlocul peticului de teren se nal tnrul salcm cornigera. S-a nscut fr ndoial dintr-o smn purtat de vnt, care a czut din ntmplare pe insula aceasta. Apa, pmntul si aerul, cele trei elemente, au fost de ajuns ca s dea via vegetalei. Cu toate acestea, copacului i lipseste o contribuie major ca s si urmeze cresterea: si anume, furnicile. n genele sale st ntiprit dintotdeauna nsoirea cu furnicile. Sunt deja doi ani de cnd le asteapt. Atia frai de-ai si au ratat aceast ntlnire cosmic! fel unul avea s le-o datoreze, indirect, Degetelor. Acelorasi Degete care i-au scrijelit n scoar "Gilles o iubeste pe Nathalie", lsndu-i cicatricea care l face s sufere att de ru! Deodat, 103 tresare. Chiar n centrul insulei se gseste un obiect care i strneste niste amintiri foarte clare. Proeminena aceea... da, nu poate fi vorba de o ntmplare. Chiar asta e. Turnul cu vrful rotund si plin de guri. Prima anomalie pe care o descoperiser n inutul alb. Fr veste, furnica se desprinde de grup si pipie. E tare, transparent si nuntru se afl un praf alb. Exact ca data trecut. Termitele soldai i se altur. Contact antenar. Ce se ntmpl? De ce a prsit grupul? 103 i lmureste c obiectul din faa lor e ceva foarte important. Da, foarte important, repet 23, este un obiect sculptat de ctre zeii Degete! E un monolit divin. Pe loc, deistele se apuc s modeleze o statuie asemntoare de argil. Furnicile cu cea mai mare influen hotrsc s se opreasc vreme de cteva zile n oaza aceasta de pace pentru a se reface dup emoiile cltoriei, a ngriji rnile soldailor si a-si redobndi puterile. Decizia ntruneste acordul tuturor. 103 face civa pasi si este pe loc frapat de ceva anume. Organele lui Johnston, sensibile la cmpul magnetic terestru, i provoac un fel de gdilituri. Se afl pe un nod al lui Hartman! Cruciatele s-au oprit nu departe de un nod al lui Hartman! Nodurile lui Hartman sunt niste zone de magnetism deosebit. Furnicile nu-si construiesc de regul cuiburile dect n aceste puncte precise, care reprezint ncrucisrile liniilor de for ale cmpurilor magnetice terestre cu ioni pozitivi. Punctele acestea sunt nefaste pentru destul de multe animale (ndeosebi pentru mamifere), dar pentru furnici ele constituie, dimpotriv, o garanie a confortului. Prin intermediul acestor puncte de acupunctur care neap scoara terestr, ele pot s dialogheze cu planeta-mam, s repereze izvoarele de ap si s detecteze cutremurele de pmnt, n felul acesta, orasul lor este conectat cu lumea. 103 caut locul exact n care intensitatea energiilor atinge punctul maxim si descoper c nodul lui Hartman este situat chiar sub salcm. nsoit de 24 si de 9, ea porneste de ndat s msoare arbustul' cu pasul. ntr-un loc anume, scoara este mai fin. mpreun cu celelalte dou, ea decupeaz capsula protectoare si defloreaz salcmul cornigera. Ce minunie! nuntru se gseste un furnicar gol, de o curenie impecabil, care le asteapt. Furnicile se vr nuntru pn la rdcina plin de sli care nu asteapt dect s fie locuite. Unele par s aib un simulacru de arhitectur n care se recunosc destul de usor niste hambare si o loj nupial. Exist pn si staule n care se agit deja pduchi-de-frunz albi, lipsii de aripi. Belokanienele viziteaz locuina neasteptat. Toate crengile sunt scobite, iar seva circul prin suprafaa interioar a zidurilor orasului acestuia nsufleit. Copacul dezvirginat rspndeste parfumuri rsinoase dintre cele mai ademenitoare, n semn de bun-venit pentru poporul myrmicin. 24 descoper, plin de admiraie, nsiruirile de sli vegetale si, de emoie, deschide mandibulele, dnd drumul nepreuitului cocon de fluture. Dar ea nu si uit, totusi, nici o clip datoria si, cu un gest rapid, l culege la iueal. O exploratoare vrstnic i spune c acest "cuib-cadou" are un pre: dac vor s locuiasc aici, trebuie s aib grij de copac. Este o obligaie permanent, care i cere s te simi grdinar pn n adncul sufletului. Cnd ies din nou afar, btrna lupttoare i arat o mldi de cuscut si i explic. Smna de cuscut se dezvolt la contactul cu orice putreziciune. Ea si scoate atunci din pmnt o tulpin care se ntinde si se rsuceste ncet, cu o vitez de aproximativ dou rotiri pe or.

De ndat ce tulpina ntlneste un copac, ea si las rdcinile s moar si dezvolt niste epi-sugtori care se nfig si aspir seva arbustului. Cuscuta este realmente vampirul lumii vegetale. 103 tocmai le arat o asemenea mldi care creste nu departe de copacul cornigera. Planta se roteste att de lent, nct d impresia unei miscri naturale, provocate de vnt. 24 si scoate mandibulele cele mai tioase si se pregteste s reteze cuscuta in buci. Nu, emite 103. Dac o tai, fiecare bucat va redeveni activ. O cuscut tiat n zece buci d alte zece cuscute. Furnica afirm c a asistat la un fenomen destul de surprinztor. Dou fragmente de cuscut plantate alturi se roteau ncet n cutarea unui arbore pe care s-l sug de sev. Cum nu gseau nici unul, s-au ncolcit una n jurul celeilalte si si-au supt reciproc seva pn ce au murit amndou. Si atunci ce e de f cut? Dac o lsm sa creasc, va sfrsi prin a gsi salcmul si i se va ncolci pe trunchi, spune 24. Trebuie s-o smulgem din rdcini si s-o aruncm imediat n ap. Zis si fcut. Furnicile se folosesc de prilej ca s ndeprteze Si restul plantelor care s-ar putea dovedi nocive pentru salcm. Apoi alung toi viermii, roztoarele de mici dimensiuni si omizile ce se gsesc prin mprejurimi. La un moment dat aud un tic-tac regulat. Este un coleopter zis "ceasul-morii", un animal care gureste lemnul cu lovituri date la intervale precise. Un al doilea tic-tac i rspunde. Este un mascul "ceasul-morii" care si cheam femela, semnaleaz o termit care a avut deseori de-a face cu acesti rivali. ntr-adevr, loviturile par s-si rspund, ca un cntec scos de dou tam-tam-uri. Coleopterele sunt localizate cu usurin, dup care acesti Romeo si Julieta sunt degustai. Cnd i-ai ales tabra, trebuie s te unesti contra dusmanilor comuni. Cruciatele se mut pentru noapte n copacul care este un oras n toat regula. Toi descoper cu ncntare salcmul scobit. n cripta aflat n cea mai ncptoare dintre crengi, armata se aseaz s mnnce. Furnicile, termitele, albinele si micii scarabei procedeaz la o trofolaxie general. Pduchii-de-frunz sunt mulsi, iar mieratul lor este distribuit tuturor. Apoi, asa cum se ntmpl la fiecare bivuac, discuia revine la vesnica tem a Degetelor, care constituie, obiectivul periplului lor. Degetele sunt zei, susine o deist belokanian. Zei? Ce nseamn zei? ntreab o termit moxiluxian. 23 explic: zeii sunt niste forte aflate deasupra tuturor. Albinele, mustele si termitele descoper cu stupoare c n snul cruciadei exist furnici care le venereaz pe Degete, pn-ntr-att nct sunt convinse c ele stau la originea lumii. Dezbaterile continu. Fiecare ine s-si prezinte prerea. Degetele nu exist. Degetele zboar. Ba nu, Degetele se trsc. Ele pot s umble pe sub ap. Se hrnesc cu carne! Ba nu, sunt ierbivore. Nu se hrnesc deloc si triesc dintr-o rezerv de energie pe care o au din nastere. Degetele sunt niste plante. Ba nu, niste reptile. Degetele sunt numeroase. Probabil c nu exist mai mult de zece-cincisprezece, care strbat planeta n turme de cte cinci. Degetele sunt nemuritoare. Da' de unde, am omort unul acum cteva zile. Acela nu era un Deget! Atunci ce era? Degetele sunt inatacabile. Degetele au niste cuiburi de ciment, ca viespile. Nu, ele dorm n copaci, ca psrile. Ele nu hiberneaz! Stai asa, nu e totusi cazul s batem prea ru cmpii. Degetele hiberneaz cu siguran. Toate animalele hiberneaz. Degetele se hrnesc cu lemn, deoarece o termit a vzut deja civa copaci din pdure gurii ntr-un fel neobisnuit. Nu, Degetele se hrnesc cu furnici.

Degetele nu se hrnesc, ele triesc dintr-o rezerv de energie pe care o au din nastere, doar v-am spus-o adineaori. Degetele sunt roze si rotunde. Pot fi si negre si netede. Dezbaterea continu. Deistele si non-deistele se nfrunt. Din pricina teoriilor lor prostesti, 23 si 24 o exaspereaz pe 9. Drojdia asta a societii ar trebui ucis pn nu i contamineaz si pe ceilali, rosteste ea, lund-o pe 103 drept martor a riscului pe care l reprezint dusmani din interior. Lupttoarea si scutur antenele. Nu. Las-le n pace. Ele fac parte din diversitatea lumii. 9 este perplex. E ciudat, dar de la nceputul cruciadei acesteia se pare c ele toate se schimb necontenit. Furnicile discut n prezent pe teme abstracte si simt din ce n ce mai mult emoii si temeri. Roscatele sunt oare bolnave, de "maladia strilor sufletesti"? Sau te pomenesti c devin tot mai puin furnici? Lupttoarele au de nfruntat niste monstri, si ele stau aici si discut. Ar fi mai bine s doarm. Copacul cornigera, fericit cum numai copacii pot fi, va fi paznicul somnului lor. Afar, broastele din miez de noapte mugesc de furie c nu se pot ospta cu mulimea aceea de insecte aflate la adpostul castelului de fibre si sev. Toate cruciatele au adormit, n afar de furnicile zombi, care, condiionate de paraziii hepatici, ies n sir si se car n vrful ierburilor, unde asteapt s fie mncate. Dar pe insula unde se afl acum nu exist nici urm de oi. n zori, uitnd cu desvrsire de escapada fcut, aveau s se napoieze lng camaradele lor.

AL CINCILEA ARCAN: Seniorul furnicilor

146. DEISTA Rebelele coboar cu toat viteza de-a lungul coridoarelor Orasului. Nu vor reusi cu nici un chip s-i duc Doctorului Livingstone furnica-cistern pe care au furat-o. Cteva se sacrific pentru a ncetini naintarea grzii federale. Jeturile de acid snesc. O deist se prbuseste, apoi nc una. Supravieuitoarele sunt mpinse puin cte puin spre sala plosnielor. nainte ns ca toate s piar, Chli-pou-ni vrea s afle ceva. Ea porunceste ca una dintre fanatice s fie adus n faa ei. De ce facei toate acestea? o ntreab ea. Degetele sunt zeii nostri. Mereu acelasi refren. Regina Chli-pou-ni si agit gnditoare antenele. De la o vreme ncoace, din motive necunoscute, miscarea rebel cunoaste o nou amploare. n urm cu doar cteva sptmni, dup spusele spioanelor reginei, nu mai existau dect vreo dousprezece, si acum iat c sunt vreo sut. Vnarea rebelelor trebuie intensificat. De-acum a devenit limpede c sunt prea periculoase.

147. MAGAZINUL DE JUCRII Si acum ce facem? ntreb Laetitia Wells. Intrm, decret Jacques Mlis pe un ton plin de siguran. Crezi c or s ne dea drumul nuntru? Nu m gndeam chiar s sunm la us. S intrm prin fereastra de pe faad. Dac se trezeste vreunul s protesteze, i art un mandat de percheziie. Port mereu n buzunar cte unul fals. Frumoas mentalitate! protest ziarista. E clar c diferena dintre poliie si bandii nu e

deloc prea mare. n orice caz, e clar c nu le poi veni de hac criminalilor doar cu scrupule si sentimente din astea generoase. Haidem! Simindu-se prea curioas ca s mai fac mofturi, ziarista o lu pe urmele lui cnd poliistul ncepu s se caere pe burlan. Oamenii nainteaz de regul greu pe suprafeele verticale. Cei doi si julir minile si fur n mai multe rnduri ct pe ce s cad pn reusir s ajung pe teras. Din fericire, casa nu avea dect un etaj, care ddea direct pe acoperis. O dat ajunsi sus, se oprir ca s-si trag rsuflarea. Licrirea verde era n acelasi loc, meninndu-se nemiscat n centrul ecranului. Probabil ca Laetitia si Mlis se aflau doar la vreo cinci-sase metri de furnicile ucigase. Usa-fereastr a balconului era ntredeschis. Cei doi ptrunser nuntru. Fasciculul lanternei de buzunar lumin o camer obisnuit, care se dovedi a fi un dormitor, avnd un pat mare acoperit de o cuvertur de mtase rosie mpletit, un dulap normand si, ici si colo pe tapetul cu flori de pe perei, niste reproduceri de peisaje muntoase. Prin camer plutea un miros de lavand amestecat cu naftalin. ncperea ddea ntr-uri salon stil "Supermagazinul mobilei", plin de fotolii cu picioare rsucite. De tavan atrna o lustr cu ciucuri de cristal. Singura not de originalitate era dat de o colecie de flacoane de parfumuri orientale nsirate pe o consol. Ceva mai ncolo, ntrezrir o lumin; probabil c locatarii cinau n buctrie, cu ochii la televizor. Mlis privi din nou la ecran. Furnicile sunt acum deasupra noastr, sopti el. Probabil c exist un pod. Cutar vreo trap n tavan. Pe coridorul care ducea la baie descoperir o scar, ducnd spre o mansard n care surprinser licrirea unei lmpi. S urcm, spuse Mlis, scondu-si revolverul. Ddur ntr-o mansard ciudat. Un terariu asemntor cu al Laetitiei, dar de zece ori mai mare, era instalat n mijlocul ei. Din acest urias acvariu porneau niste evi ce se cuplau cu un ordinator, bransat la rndul su la o mulime de fiole multicolore. n stnga se gsea niste aparatur informatic, o saltea de paie, un microscop si un pienjenis de fire electrice si de tranzistoare. "Parc ar fi slasul unui savant nebun", si zise tnra femeie, cnd, n aceeasi clip, n spatele lor se auzi un strigt: Sus minile! ncet, cei doi se ntoarser. La nceput, nu vzur dect gura larg a unei evi de pusc ndreptat spre ei. Apoi, deasupra pustii, deslusir un chip uimitor de familiar, care i fcu s-si dea seama c era mult vreme de cnd l cunosteau pe cntreul la flaut din Hamelin!

148. ENCICLOPEDIE BOMBARDIER: Gndacii-bombardier (Brachynus creptians) sunt dotai cu o "pusc organic". Cnd sunt atacai, ei mprstie un val de fum urmat de o detuntur. Insecta produce efectul respectiv combinnd dou substane chimice secretate de dou glande distincte. Prima elibereaz o soluie coninnd 25% ap oxigenat si 10% hidrochinon. A doua fabric o enzim, peroxidaza. Amestecndu-se ntr-o camer de combustie, substanele ating temperatura apei clocotite, respectiv 100 de grade Celsius, ceea ce produce fumul, apoi un jet de vapori de acid nitric, care produce detuntura. Dac i apropii mna de un gndac-bombardier, tunul su va proiecta pe loc un nor de picturi rosii, arztoare, cu un miros ptrunztor. Acidul nitric provoac apariia bsicilor pe piele. Coleopterele acestea stiu s inteasc orientndu-si ciocul abdominal flexibil, n care se prepar amestecul detonant. n felul acesta, ei pot s loveasc o prad aflat la civa centimetri distan. Dac o rateaz, vacarmul detunturii e suficient ca s pun pe fug orice atacator. Un gndac-bombardier are de regul trei sau patru salve n rezerv. Entomologii au descoperit, totusi, niste specii capabile s trag, dac sunt stimulate, douzeci si patru de salve n sir. Gndacii-bombardier sunt de culoare portocalie si albastru argintat. Sunt foarte usor de depistat. Totul pare s arate c, narmai fiind cu tunul lor specific, ei se simt ntr-att de invulnerabili, nct se nf iseaz n haine pestrie. n general, toate coleopterele care au culori iptoare si elitre cu modele izbitoare dispun. de un "truc" defensiv cu ajutorul cruia i in la distan pe curiosi. Observaie: Stiind c animalul n chestiune are un gust delicios, soarecii sar pe gndacii-bombardier n pofida acestui "truc", si i trntesc cu abdomenul n nisip nainte ca amestecul detonant s aib timp s funcioneze. Salvele se pierd atunci n nisip, iar cnd insecta si-a risipit

toat muniia, soarecele l devoreaz ncepnd cu capul. EDMOND WELLS, Enciclopedia cunoasterii relative si absolute, volumul II.

149. O DIMINEA NCNTTOARE 24 se trezeste, ghemuit n scobitura unei crengi subiri de salcm. Pe toat latura crengii se deslusesc niste gurele destinate aerisirii ncperilor. Strpungnd membrana despriturii din fund, ea descoper o sal gata pregtit pentru a deveni o cres. Furnicile celelalte dorm mai departe. 24 iese puin la plimbare. Peiolele salcmului sunt purttoare de distribuitori de nectar pentru aduli si de corpusculi "conserv", ideali pentru larve. Alimentele acestea sunt pline de proteine si de grsimi perfect potrivite pentru nutriia furnicilor de toate vrstele. Falezele trosnesc sub asaltul primelor valuri mrunte. Aerul e parfumat de mirosuri mentolate neptoare si de izuri de mosc. Un soare rosiatic lumineaz suprafaa fluviului pe care alunec plosnie-de-ap. O rmuric uscat face oficiu de promontoriu. 24 nainteaz de-a lungul ei, deslusind prin apa transparent lipitori si larve de nari strnse n ciorchini. 24 se ndreapt spre partea de nord a insulei. O mulime de linti ca niste pajisti de granule verzi si rotunde, din care se ivesc uneori ochii bulbucai ai vreunui brotcel, mngie marginile falezei. ntr-un golf, ceva mai departe, nuferi albi cu vrful petalelor mov s-au desfcut de la ora sapte dimineaa si nu se vor nchide dect la sfrsitul dup-amiezii. Nufrul posed o putere calmant celebr n lumea insectelor. n perioadele de foamete li se ntmpl chiar s i mnnce rizomul, care e foarte bogat n amidon. Natura are mereu grij de toate, si zice 24. Lng ceea ce provoac boala exist ntotdeauna si un leac. Pe malul apelor stttoare si clocite cresc de exemplu slcii plngtoare; scoara lor conine acid salicilic, principalul component al aspirinei, care vindec bolile cptate n asemenea locuri nesntoase. Insula e destul de mic. 24 a ajuns deja pe rmul estic. Locul este mpodobit de plante amfibii cu tulpinile cufundate n ap. Stnjenei, iarba-soprlelor si boglari se gsesc pretutindeni din belsug, adugnd poriuni de culoare violet sau alb n lumea aceasta de verdea. Perechi de libelule zboar ncoace si ncolo. Masculii ncearc s-si uneasc cele dou sexe cu sexul dublu al femelelor. Masculul are un sex sub torace si un altul n captul abdomenului, iar femela unul ndrtul capului si altul la captul abdomenului. Pentru ca totul s decurg normal, trebuie ca cele patru sexe s fie cuplate n acelasi moment, ceea ce necesit acrobaii nenumrate. 24 si continu vizita pe insul. La sud, plantele de balt se nrdcineaz direct n pmnt. Acolo exist trestii, stuf, stnjenei-galbeni si ment. Deodat, dintre tulpini se ivesc doi ochi negri, care o pironesc pe 24. Apoi, ochii ncep s nainteze, lsnd s se vad c aparin unei salamandre. E un soi de soprl al crei nvelis este strbtut de vinisoare galbene si portocalii. Capul i este rotund si neted, iar spinarea e strbtut de negi cenusii, care reprezint ultimele vestigii ale crestelor strmosului ei dinozaur. Animalul se apropie. Salamandrele se delecteaz cu insecte, dar sunt att de ncete, nct, n cele mai multe cazuri, prada o ia la fug nainte ca ele s o poat nha. Atunci, ele asteapt ca ploaia s le doboare pentru a le putea culege ulterior. 24 goneste spre adpostul salcmului. Alarm, strig ea n limbaj olfactiv, o salamandr, o salamandr! Abdomenele se amplaseaz n poziie de tir, intind prin deschizturile copacului. O rafal de acid sneste pe loc, atingndu-si cu usurin obiectivul, care e mult prea greoi. Dar, datorit pielii sale groase, salamandrei puin i pas. Furnicile care se npustesc de ndat afar ca s o strpung cu mandibulele mor pe loc, cznd victime substanei extrem de toxice care acoper corpul salamandrei. Uneori, chiar si cineva care se misc ncet l poate nvinge pe cel mai iute. Salamandra, sigur de invulnerabilitatea ei, si ntinde domol laba spre o creang plin de artileriste, si... se neap ntr-un spin al salcmului cornigera. Soprla si cerceteaz nspimntat plaga sngernd si porneste napoi, ca s se ascund printre tulpinile de stuf. Cel nemiscat l-a nvins pe cel ncet. Toate locatarele copacului si felicit gazda, de parc ar fi fost vorba de vreun animal venit s le apere de un prdtor, apoi l scap de ultimii parazii care mai adast pe crengile sale si i injecteaz cteva grame de compost lng rdcini.

O dat cu cldura dimineii, ce creste treptat, fiecare se apuc de treburile lui. Termitele guresc un ciot de lemn adus de apele fluviului. Mustele se dedau paradei lor sexuale. Fiecare specie si descoper teritoriul su preferat. Insula cu salcm le ofer tot felul de merinde si le pune la adpost de prdtori. Fluviul conine hran din abunden: trifoi-amar, pe care furnicile l storc de sev pn ce obin o bere bogat n zahr, miozotis de balt, spunari bun la dezinfectarea rnilor, cnep de balt, ai crei ghimpi aga pesti, furniznd furnicilor un nou fel de carne. Sub norii de nari si libelule, toi ncep s guste viaa insular, care e att de diferit de sarcinile si ocupaiile monotone, mereu aceleasi, din marile orase. Un vacarm asurzitor se aude pe neasteptate: niste rdaste masculi s-au luat la btaie. Cei doi mari scarabei narmai cu clesti si coarne ascuite se nvrt unul n jurul celuilalt, apoi se prind reciproc cu mandibulele supradezvoltate, se ridic de la pmnt si se rstoarn pe spate. Plcile de chitin se izbesc si coarnele se ncruciseaz. E ca un meci de catch. Lupta strneste mult praf si zgomot. Deodat, insectele si iau zborul si continu s se bat n vzduh. Toi spectatorii sunt ncntai s asiste la un duel att de minunat, n rndurile publicului ncep s clmpneasc mandibule, deoarece spectatorii au si ei chef s se ncaiere si s loveasc. Avantajul pare s ncline spre cel mai mare; cellalt cade si pedaleaz cu labele n gol, rsturnat pe spate. Rdasca nvingtoare si nal clestii tiosi si prelungi spre cer, n semn de victorie. 103 vede n acest incident un semn. Ea si d seama c ceasurile linistite petrecute pe insul se apropie de sfrsit. Animalele freamt de nerbdare s continue cruciada. Dac vor mai rmne aici, competiiile sexuale si certurile ncheiate cu bti si ciondnelile vor ncepe din nou, iar vechile rivaliti dintre specii vor iesi din nou la iveal. Aliana se va destrma. Furnicile vor intra in rzboi cu termitele, albinele cu mustele, iar scarabeii cu scarabeii. Energiile acestea distructive trebuie canalizate spre un obiectiv comun. Trebuie continuat cruciada. Furnica ncepe s o spun n dreapta si n stnga. n final, este luat hotrrea de-a pleca n dimineaa urmtoare, imediat ce se nclzeste. Seara, ghemuite n rundul lojilor naturale, insectele capt obiceiul de-a sta de vorb despre tot felul de lucruri. n seara aceasta, o furnic propune ca, pentru a scoate cruciada n eviden, fiecare s-si nlocuiasc numrul de pont cu un nume, asa cum fac reginele. Un nume? De ce nu... Da, s ne dm cte un nume... Si cum mi-ai spune mie? ntreab 103. Se sugereaz s fie numit "Cea care conduce", sau "Cea care a nvins pasrea", sau "Cea care se teme". Dar ea decide c unda ei se caracterizeaz cel mai mult prin curiozitate si ndoial. Nestiina reprezint mndria ei esenial, astfel nct ar vrea s fie numit "Cea care se ndoieste". Mie mi-ar plcea s m numesc "Cea care stie", deoarece stiu c Degetele sunt zeii nostri, anun 23. Eu una as vrea s m numesc "Cea care este o furnic", insist 9, deoarece lupt pentru furnici si mpotriva tuturor dusmanilor furnicilor. Eu as vrea s m numesc "Cea care... " Odinioar, "eu" sau "mie" erau cuvinte tabu. Faptul c se nzestreaz acum cu un nume reflect n realitate nevoia de-a fi recunoscute nu ca pri ale unui ntreg, ci ca individualiti n sine. 103 e enervat. Toate acestea nu sunt deloc normale. Ridicndu-se n patru labe, ea cere s se renune la idee. Pregtii-v, mine plecm. Ct mai devreme posibil.

150. ENCICLOPEDIE AUROVILLE: Aventura din Auroville (prescurtare de la Auroreville), din India, aproape de Pondichery, se numr printre cele mai interesante experiene de comunitate uman utopic. Un filozof bengalez, Sri Aurobindo, si o filozoaf francez, Mira Alfassa ("Mama"), s-au apucat n 1968 s creeze acolo "satul ideal". El urma s aib form de galaxie pentru ca totul s porneasc din centrul su rotund. Erau asteptai s vin oameni din toate rile. n principal ns au sosit europeni aflai n cutarea unei utopii absolute. Brbaii si femeile de acolo au construit mori eoliene, fabrici de obiecte artizanale, canalizri, un

centru informatic, o crmidrie. Au sdit culturi n solul care era, totusi, arid. Mama a scris cteva volume n care si relata experienele spirituale. Si totul a mers ct se poate de bine pn n clipa cnd niste membri ai comunitii s-au hotrt s o sanctifice pe Mama nc din timpul vieii. La nceput, ea a refuzat. Dar, dat fiind c Sri Aurobindo murise, nu mai avea pe nimeni apropiat care s o susin, astfel c nu a putut ine piept prea mult timp, adoratorilor ei. Acestia au zidit-o n camera ei si au hotrt c, de vreme ce Mama refuza s devin zei din timpul vieii, ea avea s fie o zei moart. Era posibil ca ea s nu fi luat cunostin de esena ei divin, dar aceasta nu o mpiedica deloc s fie zei! Ultimele apariii ale Mamei au nf isat-o prostrat, prnd s se afle sub efectul unui soc. De cum ncerca s vorbeasc despre ncarcerare si despre tratamentul la care o supuneau adoratorii si, acestia i tiau vorba si o duceau napoi n camera ei. Mama a ajuns ncetul cu ncetul o btrnic firav si zbrcit din pricina ncercrilor grele la care o supuneau cei ce susineau c o venereaz. Mama avea s izbuteasc, totusi, s transmit clandestin unor prieteni de odinioar un mesaj n care spunea c se ncearc s fie otrvit n scopul de-a face din ea o zei moart, si, prin urmare, usor de adorat. Chemarea n ajutor a rsunat n gol. Cei care au ncercat s i vin n ajutor Mamei au fost pe loc exclusi din comunitate. Ultimul mijloc de comunicare a fost s cnte la org, zidit ntre cei patru perei, pentru a exprima drama pe care o ndura. Nu a fost nimic de f cut. Mama a murit n 1973, dup toate probabilitile victim a unei doze puternice de arsenic. Auroville i-a f cut funeralii de zei. Cu toate acestea, o dat cu moartea ei a disprut si orice liant al comunitii, care s-a divizat. Membrii ei s-au ridicat unii mpotriva celorlali. Dnd uitrii utopia unei lumi ideale, ei s-au trt reciproc n faa tribunalelor si numeroasele procese care au urmat au aruncat umbra ndoielii asupra experienei comunitare care fusese, pentru un timp, una dintre cele mai reusite si mai ambiioase. EDMOND WELLS, Enciclopedia cunoasterii relative si absolute, volumul II.

151. NICOLAS Luptai-v pn la ultima. Stia c miscarea deist, vnat cu necruare de ctre Chli-pou-ni, ntrzia s-si regseasc vigoarea. Dac vrea s-si dovedeasc puterea, un zeu trebuie s- se arate n stare s-si adapteze discursul la necesitile momentului. Nicolas, profitnd de somnul tuturor celorlali membri ai comunitii subterane, se instalase n faa masinii de tradus. Zbovise o clip n asteptarea inspiraiei, apoi se apucase s bat pe claviatur, aidoma unui tnr Mozart de salon, cu deosebirea c el unul nu fcea muzic, ci niste simfonii de parfumuri menite a-l transforma n divinitate. Luptai-v pn la ultima. Trimitei misiuni de ofrande, orict de mult v-ar costa ele. Din pricin c nu ne-ai hrnit ct trebuie, cunoastei acum suferina si moartea. Degetele pot orice pentru c Degetele sunt zei. Degetele pot orice pentru c Degetele sunt mari. Degetele pot orice pentru c Degetele sunt puternice. Acesta este ade... Nicolas, tu nu dormi? Ce faci acolo? Te-ai sculat? Jonathan Wells era n spatele lui si se apropia, frecndu-se la ochi si cscnd. Panic. Nicolas Wells vru s sting aparatul, dar gresi butonul si n loc s nchid curentul, mri intensitatea luminoas a ecranului. O singur privire i fu de ajuns lui Jonathan ca s neleag totul. Nu apuc s citeasc dect ultima fraz, dar i fu suficient. Fiul lui se ddea drept zeul furnicilor pentru a le sili s-i hrneasc. Jonathan deschise ochii mari. ntr-o clip, ntrezri toate implicaiile acestui subterfugiu. NICOLAS LE-A FCUT PE FURNICI S DEVIN CREDINCIOASE! Descoperirea l zgudui att de ru, c rmase pentru o secund amuit. Nicolas nu stia ce s fac. Se repezi la tatl su.

Te rog s nelegi, tticule, am fcut asta ca s ne salvm, pentru ca ele s ne hrneasc... Jonathan Wells era ngrozit. Nicolas se blbi: Am vrut s le nv pe furnici s ne venereze. La urma urmei, din cauza lor ne aflm noi aici, asa c ele trebuie s ne scoat din ncurctur. Si la un moment dat, ne-am trezit c nu ne mai aduceau de mncare si c ne prseau n voia sorii, lsndu-ne s murim de foame. Trebuia neaprat ca cineva s ia atitudine si s fac ceva. Atunci, m-am gndit si am gsit soluia. Suntem de o mie de ori mai inteligeni dect furnicile, de o mie de ori mai puternici si de o mie de ori mai mari. Orice om este un urias fa de lighioanele astea. Mi-am zis c dac ne-ar lua drept zei, nu ne-ar mai lsa de izbeliste. Asa c am format niste furnici deiste, si, dac mai mncai ceva mierat si ciuperci, mie mi-o datorai! Eu, Nicolas, care am doar doisprezece ani, v-am salvat pe voi toi, adulii, care suntei pe cale de-a v considera insecte! Jonathan Wells nu mai sttu pe gnduri. Dou palme rsuntoare ntiprir cinci Degete rosii pe obrajii fiului su. Zgomotul i trezi pe toi. si ddur seama de situaie ntr-o clipit. Nicolas!... exclam Augusta, stupefiat. Biatul izbucni n hohote de plns. Cei mari nu neleg niciodat nimic! Sub privirile ngheate ale prinilor, zeul rzbuntor se transform ntr-un nc miorlit. Jonathan Wells ridic din nou mna s-l pedepseasc. Soia lui l opri: Nu. Nu aduce din nou violena aici. Ne-a fost si asa destul de greu s-o alungm! Jonathan ns si iesise din fire. A abuzat de prerogativele sale de fiin omeneasc. A introdus noiunea de "zeu" n civilizaia furnicilor. Cine poate s prevad consecinele unui asemenea act? Rzboaiele religioase, Inchiziia, fanatismul, intolerana... Si toate astea, din cauza fiului meu! Lucie ncerc s-l nduplece: Vina ne aparine tuturor. Cum s mai ndrepi o asemenea gaf? oft Jonathan. Eu unul nu vd nici o soluie. Lucie si lu soul pe dup umeri. Ba da. Exist deja una, care mie mi sare n ochi. Vorbeste cu el.

152. NASTEREA COMUNITII LIBERE A SALCMULUI (CLS) Zorii s-au ivit. Din nou, la fel ca ieri, 24 contempl orizontul vaporos. Soare, rsari! Si Soarele o ascult. Stnd singur la captul unei ramuri, 24 priveste la splendoarea lumii si chibzuieste. Dac exist, zeii nu au nevoie s se ntruchipeze n Degete, nu au nevoie s se transforme n animale uriase si monstruoase. Ei sunt aici. Se afl n buntile suave pe care copacul le-a produs ca s atrag furnicile. n cuirasele sclipitoare ale scarabeilor. n sistemul de refrigerare al termitierei. n frumuseea fluviului si n miresmele florilor, n perversitatea plosnielor si n culorile aripilor fluturilor, n deliciosul mierat al pduchilor-de-frunz si n veninul mortal de albin, n munii ntortocheai si n fluviul linistit, n ploaia care ucide si n Soarele care nvioreaz! Ca si 23, 24 accept s cread c peste lume domneste o for superioar. Aceast for ns, dup cum tocmai a neles ea, se afl pretutindeni si n toate! Ea nu este ntruchipat doar de ctre Degete! Si ea este un zeu, si 23 este zeu si Degetele sunt zei. Nu are rost s mearg cu gndul mai departe. Totul este aici, la ndemna antenei si a mandibulei. Furnica si aminteste de legenda pe care i-a povestit-o 103. Acum o nelege pe de-a-ntregul. Care este momentul cel mai fericit? Cel de acum! Care este cel mai hun lucru de f cut? S te ocupi de ceea ce ai n fa! Care este secretul fericirii? S umbli pe Pmnt! Furnica se ridic. Soare, nal-te si mai sus si strluceste! Si din nou, Soarele se supune, docil. 24 se urneste din loc si d drumul coconului. Acum ea nu mai are nici o int si nici un ideal. A neles totul. Nu mai are nevoie s continue cruciada. Ea se rtcise ntruna, de cnd se stia, pentru c nu reusea s-si afle locul. Acum stie c locul ei este aici. Sarcina ei este s amenajeze insula aceasta si singura ambiie pe care o mai are este s profite de fiece clip ca de un dar miraculos al existenei. Nu se mai teme de singurtate. Si nu se mai teme nici de ceilali. Cnd te afli n locul potrivit, nu te mai temi de nimic.

24 porneste grbit n cutarea lui 103. Lupttoarea tocmai repara cu saliv corbiile din frunze de nu-m-uita. ntre cele dou se produce un contact antenar. 24 i nmneaz coconul. Nu o s mai duc comoara asta. Va trebui s o duci singur. Eu rmn aici. Nu mai am nimic de demonstrat, m-am sturat s mai lupt, m-am sturat s m tot rtcesc. Discursul face ca antenele tuturor furnicilor de fa s se ridice de surpriz. 103, uluit, ia coconul de fluture. Dup care o ntreab ce s-a ntmplat. Cele dou insecte se ating usor cu vrfurile antenelor. Rmn aici, repet. 24. Voi cldi n locul acesta un oras. Dar ai deja Bel-o-kan-ul, orasul tu natal! Tnra furnic recunoaste din toat inima c Bel-o-kan este o federaie mare si puternic, numai c rivalitile dintre orasele de furnici nu o mai intereseaz deloc. S-a sturat si de sistemul castelor, care le impune tuturor un rol anume nc de la nastere. Vrea s triasc departe de ele si de Degete, lund totul de la zero. Dar vei fi singur! Dac mai vor si altele s rmn pe insul, vor fi bine venite. O furnic roscat vine lng ea. Si ea s-a sturat de cruciada asta. Degetele i sunt indiferente, nu este nici pentru ele, nici contra lor. Alte sase furnici si spun si ele prerea. Si ele refuz s prseasc insula. Dou albine si dou termite hotrsc la rndul lor s abandoneze cruciada. Broastele or s v mnnce pe toate, le avertizeaz 9. Dar lor nici prin gnd nu le trece s-i dea crezare. Cu epii pe care i are, salcmul cornigera le va apra de prdtori. O coleopter si o musc trec n tabra lui 24. Apoi nc zece furnici, cinci termite si cinci albine. Cine le-ar putea mpiedica? O roscat anun c este deist, dar c ar vrea, totusi, s locuiasc si ea aici. 24 rspunde c, n ce priveste Degetele, comunitatea lor nu este nici mpotriva, nici de partea deistelor. Pe insul, fiecare e liber s cread ce vrea si s aib propriile sale preri. Propriile sale preri... se nfioar 103. Pentru prima dat, niste animale creeaz o comunitate utopic. Ele i pun numele feromonal de "Orasul Salcmului" si ncep s se instaleze n copac. Albinele, care mai au ceva lptisor de matc plin de hormoni, i transform pe asexuaii care doresc n sexuai. n felul acesta vor putea exista regine, iar comunitatea se va putea perpetua. 103 rmne o clip nemiscat, surprins de cele ntmplate. Apoi si reactiveaz antenele si le cere tuturor celor ce doresc s continue cruciada s se adune n formaie.

153. ENCICLOPEDIE COMUNICARE NTRE ARBORI: Anumii salcmi din Africa prezint caracteristici uimitoare. Cnd o gazel sau o capr vrea s-i pasc, ei si modific componentele chimice ale sevei astfel nct s o fac toxic. Vznd c arborele nu mai are acelasi gust, animalul se duce s ncerce alt copac. Or, salcmii sunt capabili s emit un parfum pe care l capteaz salcmii nvecinai si care i avertizeaz imediat de prezena prdtorilor. n cteva minute, toi devin necomestibili. Atunci erbivorele se ndeprteaz, plecnd n cutarea altor salcmi, aflai la o distan prea mare ca s poat percepe mesajul de alarm. Cu toate acestea, tehnicile de crestere a turmelor adun n acelasi loc nchis grupul de capre si plcul de salcmi. Consecina este c, o dat ce primul salcm atins i-a alertat pe toi ceilali, animalele nu mai au alt soluie dect s pasc arborii toxici. Drept urmare, numeroase turme au murit otrvite, din motive pe care oamenii au avut nevoie de mult timp ca s le neleag. EDMOND WELLS, Enciclopedia cunoasterii relative si absolute, volumul II.

154. CAPTUL LUMII E LA DOI PASI

E amiaz. n timp ce colonistii si continu activitatea de stabilire pe insul, 103 armeaz navele din frunze de nu-m-uita. Cruciatele se urc la bord si se prind de puful frunzelor. Mustele decoleaz pe post de cercetase ca s examineze cellalt mal al fluviului, unde urmeaz sa acosteze. Ele sunt nsrcinate cu misiunea de-a gsi cel mai bun punct de debarcare, adic cel mai puin periculos. Navele se desprind de pontoane. Membrii Comunitii Salcmului le nsoesc si ajut la mpingerea lor pe apele fluviului. Antenele se nal schimbnd feromoni de ncurajare. Nu se poate spune ce este mai greu: s inventezi o societate liber pe o insul pustie, sau s te lupi cu niste monstri aflai dincolo de marginea lumii. Fiecare grup si ureaz curaj si perseveren. Orice s-ar ntmpla, nu trebuie s renuni la scopul pe care i l-ai propus. Corbiile se ndeprteaz de rm, iar navigatorii agai de frunzele de nu-m-uita vd cum statuile de hum construite de deiste se fac tot mi mici. Flotila nainteaz n sir continuu. Fragilele ambarcaiuni propulsate de gndacii-de-ap vslasi alunec repede peste ntinderea apei. Deasupra lor, n vzduh, scarabeii resping psrile care vor s se apropie de caravana plutitoare. Si cruciada merge tot nainte. n vzduh se nal un cntec rzboinic feromonal. Sunt mari si sunt aici, S le omorm pe Degete, s le omorm pe Degete. Ele dau foc depozitelor, S le omorm pe Degete, le vom veni de hac tuturor! Ele ne rpesc orasele, S le omorm pe Degete, s le omorm pe Degete! Ele i trag n eap pe viermisori, S le omorm pe Degete, le vom birui! N-au nici un pic de mil pentru noi, S le omorm pe Degete, s le omorm pe Degete! Din cnd n cnd, babuste, pstrvi si pesti-pisic si arat captul nottoarei dorsale. Dar rinocerii vegheaz. Dac vd c vreunul din monstrii acestia acvatici amenin vreo corabie, ei i mplnt lancea frontal in solzi fr s mai stea pe gnduri. Mustele cercetase se ntorc, istovite, si aterizeaz pe frunze ca pe niste portavioane. Nu numai c au descoperit lng rm marginea lumii, ci au mai gsit si o arcad de piatr cu ajutorul creia pot trece peste ea. Un chilipir n toat regula! Nu mai este nevoie s sape un tunel! 103 e ncntat. Unde se afl puntea asta ? Ceva mai la nord. E destul s navighezi n amonte. Cruciatele au o tresrire: marginea lumii este de-acum foarte aproape. Flota ajunge pe rmul opus fr s fi suferit pierderi prea mari. O singur nav a fost hpit de un triton. Riscurile cltoriei! Are loc regruparea pe legiuni si specii. nainte! Mustele au spus adevrul! Ce emoie este pentru cele care nu mai ntrezriser niciodat pn atunci marginea lumii! Fsia aceea neagr e acolo, nconjurat de mister si legend. Niste mase uriase circul de-a lungul ei cu o vitez vertiginoas, nconjurate de un nor de praf duhnind a fum si hidrocarburi. Vibraiile lor sunt de o intensitate nemaipomenit. Nimic nu mai este natural. Pentru 103, masele astea ntunecate care gonesc nencetat sunt paznicii de la marginea lumii; n acelasi timp, ea si mai zice c este vorba de vreun avatar al Degetelor. Atunci, s le atacm! spune o lupttoare termit. Nu, nu pe stia si nu aici. 103 consider c fsia neagr le confer Degetelor o for coplesitoare. Ar fi mai avantajos pentru cruciate s le nfrunte pe un teren mai puin periculos. De cealalt parte a marginii lumii, adic de cealalt parte a punii, vor fi desigur mai usor de nvins. n orice armat exist soldai de o temeritate prosteasc. O termit vrea s fie sigur si pseste pe fsia neagr; este pe loc turtit ca o foi. Asa sunt ns insectele; au nevoie s experimenteze nainte de-a cpta o convingere n orice privin. Dup acest incident, cruciada o urmeaz pe 103 pe punte si se ndreapt clcnd mrunt spre marele teritoriu necunoscut unde pasc turmele de Degete.

155. O FAA CUNOSCUTA Stnd n picioare pe scar, cineva i intea, lsnd s i se vad prin deschiztura trapei doar bustul si pusca. Cnd mai urc vreo cteva trepte pentru a-i nfrunta, putur s vad c era o femeie. Jacques Mlis si rscoli frenetic meandrele minii, frmntat de un gnd: "Faa asta mi-e cunoscut." Ca si el, Laetitia avea pe buze un nume, fr s fie deocamdat n stare s l rosteasc. Aruncai-v revolverul, domnule! Mlis se supuse. Asezai-v pe scaunele alea. Tonul si glasul sta... Nu suntem sprgtori, ncepu Laetitia. Dimpotriv, colegul meu este... Comisarul i tie pe loc vorba: ... din vecintate. Locuiesc n cartier. Si ce-i cu asta? fcu cealalt, ocupat s-i lege de scaune cu ajutorul unor fire electrice. Bine, acum putem sta de vorb n niste condiii mai ca lumea. "Si, totusi, cine-i asta?" Asadar, ce caut la mine acas comisarul Mlis si Laetitia Wells, ziarist la cho du dimanche? Si mpreun, pe deasupra. Am crezut mereu c voi doi v uri. Ea v-a insultat n pres, iar dumneavoastr ai bgat-o la nchisoare! Iar acum iat-v pe amndoi aici, prieteni la cataram, n casa mea, la miez de noapte. Pi, vedei c... Din nou, Laetitia fu ntrerupt. Lsai, cunosc cu exactitate motivul acestei vizite ncnttoare! nc nu stiu cum anume ai fcut-o, dar sunt convins c mi-ai urmrit furnicile. O voce strig de la etajul de dedesubt: Ce s-a ntmplat, drag? Cu cine vorbesti n pod? Cu niste musafiri nepoftii. Un al doilea cap, urmat de un trup, se ivi atunci prin trap. "Pe sta nu-l cunosc." n pod urcase un domn cu o barb lung si alb, mbrcat ntr-o cmas gri cu carouri rosii. Semna cu un Mos Crciun, ns cu unul uzat de vrst si aflat la captul puterilor. i-i prezint pe domnul Mlis si pe domnisoara Wells. Le-au nsoit pe furnicile noastre pn aici. Cum au fcut-o, asta or s ne spun ei. Mos Crciun prea rvsit. Dar sunt celebri amndoi! El ca poliist, ea ca ziarist. Nu poi s-i omori, nu pe ei. Oricum, nu mai putem omor ntruna. Femeia ntreb sec: Vrei s renunm, Arthur? Vrei s lsm balt totul? Da, rspunse Arthur. Atunci, ea aproape c l implor: Dar dac o s abandonm, cine o s ne duc treaba mai departe? Nu e nimeni, absolut nimeni... Brbatul cu barb alb si frnse Degetele. Dac ei ne-au descoperit, nseamn c pot s-o fac si alii. Asa c, va trebui s ucidem si iar s ucidem!... Oricum, nu ne-am fi ncheiat niciodat misiunea. De cum omorm unul, apar ali zece. M-am sturat de toat violena asta. "Pe Mos Crciun nu l-am mai vzut niciodat, dar pe ea..." Din pricina tumultului din minte, Laetitia nu izbutea s urmreasc discuia celor doi, n care li se hotra, totusi, soarta. Arthur si sterse fruntea cu dosul palmei, care era acoperit cu pete nchise la culoare. Conversaia l istovise. Cut n jur ceva de care s se agae, dar nu gsi nimic si se prbusi la pmnt, lesinat. Femeia i privi o clip n tcere, apoi i dezleg. Cu gesturi reflexe, cei doi si frecar ncheieturile de la mini si picioare. Mcar ajutai-m s-l duc n pat, spuse ea. Ce e cu el? i e ru. I se face ru din ce n ce mai des, n ultima vreme. Soul meu e bolnav, bolnav ru. Nu mai are mult de trit. S-a aruncat n aventura asta fiindc si simte sfrsitul aproape. Am fost medic, spuse Laetitia. Vrei s-l consult? S-ar putea s fiu n stare s-l ajut. Femeia avu o grimas trist. E inutil. Stiu foarte bine de ce sufer. Cancer generalizat. l ntinser cu atenie pe cuvertur. Soia bolnavului lu o sering coninnd un amestec de

sedative si de morfin. S-l lsm acum s se odihneasc. Are nevoie de somn ca s mai prind ceva puteri. Jacques Mlis o cntri ndelung din priviri. Da, acum v recunosc, n fine. n aceeasi clip, un semnal similar se declans si n mintea Laetitiei Wells. Dar bineneles, si ea o recunostea la fel de bine pe femeia aceasta!

156. ENCICLOPEDIE SINCRONICITATE: O experien stiinific realizat simultan n mai multe ri n 1901 a demonstrat c, n raport cu o serie de teste de inteligen prestabilite, soarecii merit nota 6 din 20. Repetat n 1965, n aceleasi ri si exact cu aceleasi teste, experiena le-a acordat soarecilor o medie de 8 din 20. Zonele geografice nu aveau nimic de-a face cu fenomenul respectiv. Soarecii europeni nu erau nici mai inteligeni, nici mai prosti dect cei americani, africani, australieni sau asiatici. n 1965, soarecii de pe toate continentele obinuser o not mai bun dect strbunii lor din 1901. Soarecii de pe ntreg pmntul progresaser. Era ca si cum ar fi existat o inteligen "soriceasc" planetar care se ameliorase de-a lungul anilor. n privina oamenilor, s-a constatat c anumite invenii fuseser puse la punct simultan n China, n India si n Europa; de exemplu, focul, praful de pusc si estoria. Chiar si n zilele noastre, unele descoperiri sunt f cute n acelasi timp n mai multe puncte ale globului si n intervale de timp restrnse. Totul las s se presupun c anumite idei plutesc n aer, dincolo de atmosfer, si c cei dotai cu capacitatea de-a le sesiza contribuie la ameliorarea nivelului global de cunoastere al speciei. EDMOND WELLS, Enciclopedia cunoasterii relative si absolute, volumul II.

157. DINCOLO DE LUME Cruciada progreseaz prin escaladare de-a lungul pietrelor abrupte. De cealalt parte a punii, structuri cubice nalte se nal spre cer. Nu par nzestrate cu rdcini. Furnicile rmn pe loc si observ, nemiscate, lanurile acelea de muni cu forme perfecte, nalte si rigide: oare acestea s fie cuiburile Degetelor? Se afl acum n inutul de dincolo de marginea lumii. Teritoriul Degetelor! Furnicile sunt cuprinse de o senzaie mai intens dect oricare alta din cele, att de numeroase si de puternice, totusi, pe care le-au cunoscut pn atunci. Cuiburile Degetelor sunt acolo! Colosale, titanice, de o mie de ori mai groase si mai supranlate dect cei mai btrni copaci din pdure! Umbra lor rcoroas se ntinde pe cteva mii de pasi distan. Degetele si construiesc niste cuiburi disproporionate. Natura nu creeaz niciodat ceva asemntor. 103 nepeneste. De data aceasta, a gsit n ea curajul de a merge mai departe, de-a depsi marginea lumii, de a trece dincolo de marginile posibilului. Acum a ajuns n acel altundeva strin, care o obsedeaz de atta amar de vreme: dincolo de orice fel de civilizaie. n spatele ei, insectele si misc a ndoial extremitatea antenelor. Vreme ndelungat, cruciatele rmn tcute si nemiscate, coplesite de atta putere. Deistele se prosterneaz. Celelalte si pun ntrebri despre lumea aceasta att de diferit, cu linii drepte si volume infinite. Soldaii se regrupeaz si se numr. Sunt opt sute cu totul si se afl n teritoriu inamic; dar cum ar putea s le ucid pe Degetele care se ascund n asemenea citadele? Trebuie s atace cuibul din faa lor! Legiunile zburtoare de scarabei si de albine vor constitui fora de sprijin, care nu va interveni dect n caz de nevoie. Toat lumea e de acord si, la un semnal, armata cruciat se npusteste spre intrarea n edificiu. O pasre ciudat cade din cer, ca o plac neagr, si striveste patru soldai termit. Plci negre cad acum de pretutindeni, zdrobind cuirasele artileristelor. Astea s fie Degetele?

Cu prilejul acestui dinti asalt pier peste saptezeci de soldai. Cruciatele nu si pierd ns sperana si se retrag nainte de-a lansa un al doilea atac. nainte, s-i ucidem pe toi! De aceast dat, armata se grupeaz n vrf de lance. Legiunile se npustesc nainte. E ora 11 si la post vin destul de muli oameni ca s-si pun scrisorile la cutie. Puini observ petele negre care alunec imperceptibil pe jos. Roile crucioarelor, mocasinii si pantofii sport strivesc la ntmplare micile siluete ntunecate. De fiecare dat cnd niste puncte din acelea negre reusesc s se caere pe vreun pantalon, ele sunt mturate la iueal cu un dos de palm. *Ne-au reperat si ne atac din toate prile, vocifereaz o lupttoare cu o clipa nainte de-a fi strivit. Feromonul retragerii rsufl. nc saizeci de mori. Are loc un conciliabul de antene. Trebuie s cucerim cuibul acesta de Degete cu orice pre. 9 sugereaz ca legiunile s fie dispuse din nou ntr-un chip diferit. Trebuie ncercat o miscare turnant. Se d ordinul de-a escalada orice fel de talp. Atacai! Artileristele aflate n linia nti si pulverizeaz acidul pe cauciucul unui baschet. Altele sfsie nvelisul subire de plastic strlucitor de pe o pereche de pantofi lcuii de dam. Retragere. Se face din nou numrtoarea. nc douzeci de mori. Zeii sunt invulnerabili, emite triumftor grupul furnicilor deiste, care se in deoparte nc de la nceput, fr s ia parte la lupte, si se roag. 103 nu stie ce s fac; strngndu-si n labe coconul misiunii Mercur, ea nu ndrzneste s participe la atacurile att de periculoase. Din nou frica cea mare de Degete o cuprinde treptat. Asa este, par invulnerabile. Dar 9 nu se d btut si hotrste s atace cu legiunile zburtoare. ntreaga armata se regrupeaz n platanul din faa postei. 9 se urc pe un scarabeu si amplaseaz albinele pe cele dou flancuri ale liniei de atac. Vznd n faa ei orificiul cscat ar cuibului Degetelor, 9 url feromoni de aare rzboinic. Scarabeii-rinocer si nclin capetele, astfel nct cornul s li se afle pe linia de ochire. Pe ele! O funcionar nchide usa de sticl a oficiului postal. E prea mult curent, zice ea. Cruciatele nu observ nimic. Cnd n faa lor se iveste peretele transparent; ele sunt lansate de-acum cu toat viteza si nu mai au timp s frneze. Scarabeii plesnesc, fcndu-se buci si se preling n jos. Artileristele aflate n spinarea lor se nnmolesc n cadavrele terciuite. place! Cade grindin? ntreab o client. Nu, cred c trebuie s fie copiii doamnei Letiphue, care se joac cu pietricele. Tare le mai Dar pot s sparg geamul de la us, nu? Nu v facei griji, e gros.

Insectele rnite care mai pot fi ajutate sunt aduse napoi. n timpul ultimului atac, cruciada a mai pierdut optzeci de soldai. Degetele sunt mai tari dect ne nchipuiam, emite o furnic. 9 nu vrea s renune. Termitele, nici att. Doar nu au btut atta drum si nu au nvins attea piedici ca s fie oprite acum de niste lespezi negre si niste perei transpareni! Furnicile fac popas pentru noapte sub platan. Fiecare si-a pstrat ncrederea nestirbit. Si mine e o zi, si multe se pot schimba. Furnicile stiu s plteasc preul care trebuie; calculndu-si timpul si mijloacele. Si totdeauna sfrsesc prin a izbuti. E un lucru bine cunoscut. O cercetas repereaz o fant pe frontonul cuibului pe care l atacaser n ajun. O fant perfect dreptunghiular. Furnica si zice c s-ar putea s fie vreo intrare lturalnic si, fr s mai anune pe nimeni, pleac n recunoastere. Cercetas ptrunde n fanta unde sunt spate simboluri care,

ntr-o alt dimensiune spaiu-timp, nseamn "post par avion pe distane lungi", si cade dedesubtul mai multor plci netede si albe. Se hotrste s se strecoare ntr-una din ele ca s vad ce se gseste nuntru si, cnd ncearc s ias napoi, se trezeste comprimat de un perete alb. Asa c rmne acolo, pe loc, si asteapt. Si asa se face c, trei ani mai trziu, s-a descoperit cu uimire c o colonie de furnici roscate tipic franuzesti se instalase n Nepal, n plin masiv hymalaian. Mult mai trziu, entomologii s-au ntrebat cum de-au fost ele n stare s parcurg atta drum. n final, s-a tras concluzia c era probabil vorba de o specie paralel, a crei asemnare cu furnica franuzeasc era o simpl coincident.

158. EA ESTE M-ai recunoscut? Jacques Mlis era absolut sigur. Suntei Juliette Ramirez, candidata-vedet a emisiunii "Capcan de... ... gndire", complet Laetitia. Cu fruntea ncreit, ziarista se strduia s descopere ce legtur este ntre campioana enigmelor, falsul Mos Crciun si ceata de furnici ucigase. Ca unul ce era obisnuit cu confruntrile tensionate, poliistul ncerc s o calmeze pe Juliette Ramirez, pe care o simea n pragul unei crize de nervi. Adevrul e c ne dm n vnt dup emisiunea asta, stii. Prin intermediul unor exemple mai simple dect par, ea te nva s privesti Universul ntr-un mod cu totul diferit. S gndesti altfel. S gndesti altfel! suspin doamna Ramirez, fr s-si mai poat stpni hohotele. Nemachiat, ciufulit, mbrcat cu un capot vechi n locul rochiilor bine croite, prea mai vrstnic si mai obosit dect pe micul ecran. Candidata att de sclipitoare nu mai era dect o femeie oarecare, ntre dou vrste. E soul meu, Arthur, spuse ea artnd spre brbatul ntins n pat. El este "stpnul" furnicilor. Dar totul e din vina mea, absolut totul! Acum, c ne-ai dat de urm, nu pot s mai pstrez secretul. O s v spun totul.

159. PUNERE LA PUNCT Nicolas, trebuie s stm de vorb. Copilul si plec fruntea, n asteptarea mustruluielii printesti. Da, tticule, am fcut ru, zise el docil. N-o s mai fac. Nu despre tertipurile tale vreau s vorbim acum, Nicolas, rspunse cu blndee Jonathan. Ci mai degrab de viaa pe care o ducem aici. Tu te-ai hotrt s continui s triesti "normal", dac se poate spune asa, n timp ce noi am hotrt s ne facem "furnici". Unii zic c ar trebui s te alturi sedinelor noastre de comuniune. Eu cred c mai nti trebuie s te punem la curent cu starea noastr de spirit si s te lsm s alegi singur. Da, tticule. Tu nelegi ce facem noi? Pustiul mormi, eu ochii n pmnt: V asezai n cerc, cntai mpreun si mncai din ce n ce mai puin. Tatl su era dispus s dea dovad de rbdare. Astea nu sunt dect aspectele exterioare ale activitii noastre. Mai sunt ns si altele. Spune-mi, Nicolas, cte simuri ai tu? Cinci. Care? Vzul, auzul... , pipitul, gustul si mirosul, recit biatul, ca la un examen. Si? Si astea-s toate. Foarte bine. Mi-ai pomenit cinci simuri fizice care i permit s percepi lumea fizic. Dar exist si o alt realitate, psihic de data asta, pe care o poi percepe graie a cinci simuri psihice. Dac te mulumesti cu cele cinci simuri fizice pe care le ai, e ca si cum nu te-ai servi dect de cele cinci degete ale minii stngi. De ce nu i le-ai folosi si pe cele cinci de la mna dreapt? Nicolas fu cel puin uimit:

Dar ce sunt alea, cele cinci simuri "psihice", cum le zici? Emoia, imaginaia, intuiia, constiina universal si inspiraia. Credeam c doar gndesc cu capul, si acum, poftim. Ba nu, exist o mulime de feluri de-a gndi. Creierul nostru e ca un ordinator pe care l putem programa n asa fel nct s realizeze lucruri fantastice, pe care abia dac ni le putem nchipui. E un instrument care ne-a fost druit si cruia nu i-am descoperit niciodat modul complet de ntrebuinare. Deocamdat, noi utilizm doar 10% din el. Peste o mie de ani, poate, o s stim s-l utilizm n proporie de 50%, iar peste un milion de ani, de 90%. Suntem niste sugari, n ce priveste creierul. Nu nelegem nici pe jumtate ceea ce se petrece n jurul nostru. Exagerezi. Stiina modern... Ba nu! Stiina nu nseamn nimic. Ea nu-i bun dect ca s-i impresioneze pe cei ce nu stiu nimic. Savanii adevrai sunt constieni de faptul c nu stiu nimic si c, pe msur ce naintm, ne dam seama c suntem nestiutori. Dar unchiul Edmond, care stia att de multe... Nu. Edmond ne arat doar cum s ne emancipm. El ne arat cum trebuie s ne punem ntrebri, dar nu ne ofer si rspunsurile. Cnd ncepi s citesti Enciclopedia cunoasterii relative si absolute, ai impresia c nelegi mult mai bine totul, apoi, daca i continui lectura, ai impresia c nu mai nelegi nimic. Dar mie mi se pare c neleg ce scrie n cartea asta. nseamn c ai noroc. Vorbeste despre furnici, despre Univers, despre comportamentele sociale, despre confruntrile dintre populaiile Pmntului... Am vzut chiar si reete de mncruri si ghicitori. Cnd citesc cartea asta, eu m simt inteligent si atotputernic. Zu c ai noroc. Eu, cu ct o citesc mai mult, cu att constat ct de neneles e totul si ct de departe suntem de ceea ce ne-am propus sa ajungem. Nici mcar cartea asta nu ne mai ajut. Nu mai reprezint dect niste nsiruiri de cuvinte, care sunt la rndul lor doar niste nsiruiri de litere. Literele sunt niste desene, iar cuvintele caut s prind obiectele, ideile si animalele ndrtul denumirii lor. Cuvntul "alb" posed propria lui vibraie, dar "alb" se spune prin cu totul alte cuvinte n celelalte limbi: white, blanco etc, ceea ce dovedeste ct se poate de limpede c acest cuvnt, "alb", nu e suficient ca s defineasc respectiva culoare. Este o aproximaie inventat odinioar de cine stie cine. Crile sunt niste succesiuni de cuvinte, crile sunt doar niste succesiuni de simboluri moarte, de aproximri. Dar Enciclopedia cunoasterii relative si... Enciclopedia nu nseamn nimic fa de viaa trita. Nici o carte nu va putea egala vreodat fie si o singur clip de reflecie despre aciunea prezent. Nu mai neleg nimic din limba asta psreasc. Scuz-m, am luat-o cam repede. S zicem ns c m asculi acum, cnd i vorbesc, si asta e deja important. Bineneles c te ascult, de ce crezi c nu te-as asculta? E foarte greu s asculi... e nevoie de o mare concentrare. Esti ciudat, tticule. Scuz-m, nu prea m-am cobort la puterea ta de nelegere. As vrea s-i art ceva. nchide ochii si ascult-m cu atenie. Imagineaz-i o lmie. O vezi? E galben, foarte galben, strluceste n soare. Este aspr la pipit si foarte parfumat. i simi parfumul? Da. Bine. Acum, iei un cuit mare, tios si cu vrful ascuit. Tai lmia n felii: lmia se desface. Felia scoate la iveal un miez cu reele pline cu lichid. Storci felia si vezi cum miezul plesneste si sucul curge, galben si frumos, parfumat... l simi? Nicolas ine ochii nchisi. O, sigur c da. Bun, acum spune-mi, ai gura plin de saliv? ... Plesci din limb. Da, fundul gurii mi-e plin de saliv! Cum se poate? Asta demonstreaz puterea pe care o are gndirea asupra trupului. Vezi, e de-ajuns s te gndesti la o lmie ca s provoci un fenomen fiziologic necontrolat. Dar e nemaipomenit! E doar un prim pas. Nu avem nevoie s ne dm drept zei, fiindc suntem de mult vreme deja, fr ca s-o stim. Biatul se nflcr. Vreau s nv s fiu asa. Tticule, te rog, nva-m cum s controlez totul cu spiritul meu. nva-m! Ce trebuie s fac?

160. DROGUL DE LOMECUZ Rzboaiele civile din Oras capt o amploare tot mai mare. Rebelele deiste au invadat un ntreg cartier, cel al furnicilor-cistern. De acolo, ele furnizeaz n permanen Degetelor mierat. Paradoxal, acestea au ncetat s se mai exprime prin intermediul Doctorului Livingstone. Glasul profetului a tcut. Tcerea respectiv nu micsoreaz ns cu nimic nflcrarea credincioaselor. Sistematic, deistele moarte sunt adunate ntr-o ncpere si, nainte de fiecare btlie, rebelele vin s le viziteze, mimnd trofolaxii si dialoguri cu statuile care, cel mai adesea, sunt ncremenite n poziii de lupt. Oricine pseste o dat n sala morilor iese transfigurat, fapt ce se vdeste la nivelul parfumurilor emise de antenele sale. Pstrarea intact a indivizilor dup ce au murit nseamn o mai mare importan acordat celor vii. Miscarea deist este singura din Oras care afirm c cetenii nu sunt numai niste indivizi care se nasc si apoi, o dat ce au murit, sunt azvrlii fr nici o prere de ru. Rebelele deiste au un fel de-a vorbi care se aseamn cu drogul de lomecuz. De ndat ce ncep s emit evocndu-i pe zei, nimeni nu se mai poate opri s le recepioneze. Apoi, furnicile contaminate de "religia degetal" nu mai lucreaz, nu se mai ocup de incubatoare si nu se mai gndesc dect s fure hran pe care s o aduc sub planseu, n Degetrie. Regina Chli-pou-ni nu pare deloc deranjat de recrudescena miscrii rebele si nu face dect s cear vesti despre cruciad. Din spusele mustelor, cruciatele au trecut acum de marginea lumii si au angajat btlia cu Degetele. Perfect, emite regina. Bietele Degete, ct de ru o s le par c ne-au provocat! Cnd le vom fi nvins definitiv acolo, n inutul lor, miscarea rebel nu va mai avea nici o raiune de-a mai continua s existe aici.

161. ENCICLOPEDIE POVESTE: Cuvintele "poveste" si "numrtoare" au n francez aceeasi pronunie*. Or, se poate constata c aceast coresponden ntre cifre si litere exist practic n toate limbile. Ce diferen este ntre a numra cuvinte sau a povesti cifre? n englez, a numra: to count; a povesti: to recount. n german, a numra: zahlen; a povesti: erzahlen. n ebraic, a povesti: le saper; a numra: li saper. n chinez, a numra: shu; a povesti: shu. Cifrele si literele sunt unite nc de la primele blbieli ale vorbirii articulate. Fiecare liter corespunde unei cifre, iar fiecare cifr, unei litere. Evreii au neles-o nc din antichitate, si acesta este motivul pentru care Biblia este o carte magic si plin de cunostine stiinifice, prezentate sub form de povesti codificate. Dac li se d valoarea numeric primelor litere din fiecare fraz, se descoper un prim sens ascuns. Dac li se d valoarea numeric literelor din cuvinte, se descoper formule si asociaii care nu mai au nimic de-a face cu legendele sau cu religia. EDMOND WELLS, Enciclopedia cunoasterii relative si absolute, volumul II.

162. ACCIDENT DE PARCURS Insectele se pregtesc pentru marea ofensiv. Cuibul Degetelor se afl drept n faa lor, sfidndu-le ntr-un mod de nesuportat. Armata cruciatelor este ferm hotrt. Se vor bate ca niste turbate, dar acest cuib dinti este un simbol. Nu are voie s le reziste. Legiunile se nsiruie pe detasamente. 103, urcat pe "Marele Corn", propune ca atacul s se organizeze pe mici careuri compacte, care s se poat eschiva, dndu-se la o parte de ndat ce Degetele si vor face apariia. Strategia aceasta fusese aplicat de ctre furnicile pitice cu prilejul Btliei Macilor si dduse rezultate destul de bune. Fiecare combatant se spal. Se procedeaz la ultimele trofolaxii. Furnicile atoare emit

feromonii cei mai slbatici pe care i au la dispoziie. Atacai! Linia format din ultimele cinci sute saptezeci de cruciate nainteaz, cumplit si nversunat. Albinele zboar pe deasupra antenelor, cu acul veninos scos din teac. Scarabeii pocnesc din mandibule. 9 are intenia de-a ncerca din nou s fac o gaur n care s introduc venin de albin. La urma urmei, e singura tehnic de vntoare care a avut succes contra Degetelor. Gata! Primul si cel de-al doilea sir de infanterie usoar se pun n miscare. Cavalerii cu labe lungi si delicate zburd pe flancuri. Mulimea acestor belokaniene, zedibeinakaniene, askoleiniene si moxiluxiene constituie o armat splendid. Scarabeii vor s-si rzbune semenii strivii de peretele transparent ce se ivise din neant. Al treilea si al patrulea val de asalt pornesc la rndul lor n mars. Ele cuprind sirurile de artilerie usoar si grea, pe care nimeni pn acum nu a izbutit s le intimideze. Al cincilea si al saselea val de asalt se pregtesc pentru a da lovitura de graie degetelor muribunde, n care scop si ung vrfurile mandibulelor cu venin de albin. Nici o armat de insecte nu a mai luptat vreodat la o distan att de mare de cuiburile sale. Cu toii stiu c de luptele ce se poart acum s-ar putea s depind cucerirea tuturor teritoriilor periferice ale planetei! De altfel, e cu mult mai mult dect o btlie; este un rzboi a crui miz o reprezint, probabil, stpnirea lumii ntregi, nvingtorul va dovedi fr gres cine este stpnul acestei planete. 9 este pe deplin constient de acest lucru si, dup felul agresiv n care si ntinde mandibulele, e limpede c nu are de gnd s umble cu jumti de msur. Cruciatele sunt la numai cteva mii de pasi de cuibul Degetelor care le sfideaz. Ora 8. 30. Usa oficiului postal tocmai s-a deschis. Primii clieni i trec pragul, fr s bnuiasc ce miz au ajuns s reprezinte. Insectele trec de la trap la galop. La atac, nainte! Serviciul de salubritate municipal trecea n fiecare diminea la ora 8. 30. Era un camion-ben, de dimensiuni reduse, plin de ap cu spun cu care mprosc trotuarul ca s l spele. Ce ni se-ntmpl? Groaza se rspndeste fulgertor n rndurile cruciadei: peste toi se revars un ciclon de ap acid. ntreaga armat cruciat este lovit mortal si inundat. Dispersarea! url 103. Valul nalt de cteva zeci de pasi neac tot ce e pe lume. Apa izbeste pmntul si ricoseaz, snind spre cer si lovind legiunile zburtoare. Cruciatele sunt splate cu lesie pn la ultima. Civa scarabei reusesc s decoleze, ducnd cu ei ciorchini de furnici nnebunite. Fiecare se bate pentru bucica de lab de care s-a agat. Furnicile le mbrncesc pe termite. Nici vorb nu mai poate fi de solidaritatea dintre popoare! Fiecare se lupt pentru propria-i carcas. ngreunai de povara pasagerilor, scarabeii zboar anevoie si cad prad porumbeilor obezi, care i consum cu delectare. Dedesubtul lor e o hecatomb. Legiuni ntregi sunt decimate de taifun. Trupurile cuirasate ale soldailor se rostogolesc pe caldarm, esund apoi n rigol. Acesta este sfrsitul unei frumoase aventuri militare. La captul a patruzeci de secunde de jet de ap cu spun, armata cruciat a ncetat pentru totdeauna s mai nainteze. Din cele trei mii de insecte aparinnd diverselor specii care se uniser pentru a rezolva definitiv problema Degetelor nu a mai rmas dect o mn de supravieuitoare mai mult sau mai puin schilodite. Cea mai mare parte din soldai a fost luat de valul revrsat de ctre serviciul de salubritate municipal. Deiste si nedeiste, furnici, albine, scarabei, termite, muste -toate, fr deosebire, sunt mturate de tornada lichid. Si, ca o culme a ironiei, funcionarul municipal care conducea bena nu observase nimic din cele ntmplate. Nici o fiin omeneasc, de altfel, nu a observat c Homo Sapiens cstigase n acele momente Marea Btlie a Planetei. Oamenii se ocupau mai departe de problemele lor, rezolvndu-si treburile si gndindu-se la ce aveau s mnnce la prnz, fa corvezile zilei si la munca lor de la birou. Insectele, dimpotriv, stiau perfect c au pierdut rzboiul lumii. Totul se petrecuse cu o asemenea repeziciune si fusese att de radical, nct dezastrul prea aproape de neconceput. n patruzeci de secunde, toate picioarele acelea care strbtuser kilometri nesfrsii, toate mandibulele care se luptaser n cele mai grele condiii si toate antenele care

simiser mirosurile zonelor celor mi exotice, totul fusese transformat n buci disparate, plutind ntr-o zeam mslinie. Prima cruciad mpotriva Degetelor s-a oprit nghiit de o tromb de ap cu spun, si nu va mai porni niciodat.

163. NICOLAS Nicolas Wells se altur celorlali si mbogeste cu unda sa proprie vibraia colectiv: OM. Pre de o clipa, el se simte devenind un nor imaterial si usor care se nal, se nal necontenit si trece prin obiectele si straturile materiale. Era de o mie de ori mai bine dect s fie zeu printre furnici. Era liber. Liber!

164. RFUIALA 9 are un reflex salvator: si nfige adnc ghearele ntr-o fisur din capacul gurii de canal, apoi, dup ce totul se linisteste, se trste jalnic pe caldarmul trotuarului. n ce o priveste pe 103, ea abia a avut timp s ia nlime cu "Marele Corn", scpnd astfel de ciclon. Acum e teafr, ca si 23, care s-a ghemuit ntr-o gaur din asfalt. Ceva mai departe, scarabeii supravieuitori fug, ducndu-i n spinare pe cei care i conduc. Cteva termite, ultimele care au supravieuit, fug la rndul lor, regretnd amarnic c nu au rmas pe insula cu salcm. Cele trei belokaniene reusesc s se strng laolalt. Sunt mult prea puternici, rosteste dezamgit 9, stergndu-si ochii si antenele iritate de dezinfectant. Degetele sunt zei. Degetele sunt atotputernice. Noi n-am ncetat s-o clamm, dar voi nu ai vrut s ne credei. Acum, uitai-v ce dezastru! ofteaz 23. 103 mai tremur nc de spaim. C Degetele sunt zei sau nu, asta nu mai are nici o importan; cert e c sunt cumplite. Furnicile se fricioneaz si procedeaz la trofolaxii disperate, asa cum pot s o fac numai supravieuitoarele unei cruciade intrate definitiv n derut. Pentru 103, cu toate acestea, aventura nu se ncheie aici: ea mai are o misiune de ndeplinit. Furnica si strnge cu atta putere n labe coconul de fluture, c 9, care nu i acordase pn atunci nici o atenie, o ntreb: Ce e n chestia asta pe care o tot trambalezi cu tine de la nceputul cruciadei? Nimic deosebit. Arat-mi. 103 refuz. Atunci 9 se nfurie si i declar lupttoarei c a bnuit-o dintotdeauna de-a fi o spioan n solda Degetelor. 103 e cea care le-a dus direct n ambuscada de aici, dndu-se drept conductoarea lor! ncredinndu-i coletul lui 23, 103 accept duelul. Cele dou furnici se aseaz fa n fa, nfruntndu-se cu mandibulele desfcute la maximum si aruncndu-si nainte vrful antenelor. Apoi ncep s-si dea ocol, vrnd s-si evalueze punctele cele mai vulnerabile, si, dintr-o dat, se ciocnesc; npustindu-se una spre cealalt, ele si izbesc carapacele si se mping cu piepturile. 9 biciuieste aerul cu mandibula stng si o mplnt n cuirasa de chitin a adversarei. Sngele transparent ncepe s curg. 103 eschiveaz o a doua lovitur ca de coas si, dat fiind c adversara este luat de avnt, profit de ocazie ca s-i reteze vrful unei antene. S ncetm cu lupta asta f r rost! N-am mai rmas dect noi. ii neaprat s desvrsesti lucrarea Degetelor? 9 si-a pierdut ns cu totul minile. Tot ce mai vrea este s-si nfig antena valid n orbita ocular a trdtoarei. 9 si rateaz cu puin inta. 103 vrea s trag cu acid si, ndreptndu-si abdomenul, trimite o pictur coroziv ce se pierde pe reverul pantalonului unui postas. 9 trage la rndul ei. Acum, punga cu venin a lui 103 e goal. Furnica atoare e convins c a sosit momentul s-i dea lovitura de graie, dar lupttoarea nu a ajuns nc la captul resurselor.

Cu mandibulele desfcute, ea se npusteste si i prinde laba mijlocie stng, rsucindu-i-o din fa spre spate. 9 procedeaz la fel cu laba posterioar dreapt a lui 103. Acum, e de vzut care i va smulge prima membrul celeilalte. 103 si aminteste una dintre leciile de lupt. Dac ataci de cinci ori la rnd n acelasi fel, adversarul va para al saselea asalt la fel ca pe primele cinci. Iar atunci nu-i va fi deloc greu s-l iei prin surprindere. De cinci ori, 103 o loveste pe 9 peste gur cu vrful antenei, nct nu i mai rmne dect s profite de poziia repliat a mandibulelor celeilalte ca s o apuce de gt. Apoi, cu o miscare scurt, o decapiteaz. Capul lui 9 se rostogoleste pe caldarmul unsuros. easta se opreste. 103 se apropie si o contempl. Antenele biruite se agit. La furnici, prile corpului si pstreaz o anumit autonomie chiar si dup moarte. Te nseli, 103, spune capul lui 9. Lupttoarei i se pare c a mai trit o dat scena de acum, n care un craniu vrea s-si transmit ultimul mesaj. Dar ea nu s-a petrecut aici, si era vorba de un cu totul alt mesaj. Episodul avusese loc n depozitul de gunoaie de la Bel-o-kan, iar cele spuse atunci de rebela respectiv i schimbaser cu desvrsire cursul existenei. Antenele cadavrului lui 9 se misc din nou. Te nseli, 103. Tu crezi c poi crua pe toat lumea, dar asta-i imposibil. Trebuie s-i alegi tabra. Esti ori de partea Degetelor, ori de cea a furnicilor. Nu poi scpa de violen cu ajutorul principiilor nobile. De violen nu poi scpa dect tot prin violen. Acum ai nvins fiindc ai fost mai tare ca mine. Bravo. Dar i dau un sfat: ai grij s fii totdeauna la fel, fiindc dac vei avea un singur moment de slbiciune, nici unul din frumoasele tale principii abstracte nu te va putea salva. 23 se apropie si trage un sut n capul acela mult prea vorbre. Apoi o felicit pe lupttoare si i nmneaz coconul. Acum, stii ce i rmne de fcut. 103 stie. Si tu? 23 nu i rspunde pe dat, iar cnd o face, se arat evaziv. Furnica susine, c este slujitoarea divinitilor degetale si crede c, atunci cnd va fi nevoie, Degetele i vor arta ce trebuie s fac. ntre timp, are de gnd s umble prin lumea aceasta de dincolo de lume. 103 i ureaz noroc. Apoi, soldatul se urc pe "Marele Corn" si se branseaz la antenele celuilalt. Scarabeul face s-i culiseze elitrele si si desface lungile aripi brune. Contact. Velele nervurate brzdeaz aerul poluat din inutul Degetelor. 103 decoleaz si se npusteste spre creasta primului cuib degetal din faa ei.

165. MAESTRUL SPIRIDUSILOR Se fcuse diminea, dar Laetitia Wells si Jacques Mlis continuau s asculte, cu sufletul la gur, povestea extraordinar pe care le-o spunea Juliette Ramirez. Aflaser c brbatul cu aspect de Mos Crciun la pensie era soul ei, Arthur Ramirez. Mai aflar c si descoperise nc din copilrie pasiunea de-a construi tot felul de lucruri: fcea jucrii, avioane, masini, corbii, pe care le conducea de la distan cu ajutorul unei telecomenzi. Tot soiul de obiecte si de roboi se supuneau comenzilor sale. Din aceast pricin, prietenii l numiser "maestrul spiridusilor". Toi avem un dar pe care e de-ajuns s ni-l cultivm. De exemplu, eu am o prieten care este o artist n privina broderiei. Tapiseriile ei sunt... Asculttorii si nu se sinchiseau ns deloc de minuniile realizate prin broderia n cruciulie, asa nct doamna Ramirez continu: Arthur a neles c, dac era s aduc omenirii o contribuie, orict de nensemnat ar fi fost ea, asta se va datora exclusiv ndemnrii cu care manevra telecomenzile. S-a orientat fireste spre automatic si si-a luat cu strlucire diploma de inginer. A inventat schimbtorul automat de cauciucuri sparte, walkman-ul care se poate grefa n interiorul capului, ba chiar si un aparat teleghidat care te scarpin pe spate. n timpul ultimului rzboi, a pus la punct "lupii de oel". Roboii aceia cu patru labe erau cu certitudine mult mai stabili dect androginii cu dou picioare. Pe deasupra, erau dotai cu dou camere n spectrul infrarosu, cu ajutorul crora se putea inti n ntuneric, cu dou mitraliere aflate la nivelul nrilor si cu un tun scurt de calibrul 35 mm, amplasat n gur. "Lupii de otel" atacau

noaptea, teleghidai de niste soldai aflai la adpost, la peste cincizeci de kilometri distant. Roboii acestia s-au dovedit att de eficieni, nct nici unul dintre adversari nu a mai supravieuit ca s le semnaleze prezena! S-a ntmplat, totusi, c ntr-o bun zi, Arthur a vizionat niste pelicule ultrasecrete despre pagubele provocate de "lupii de otel" creai de el. Soldaii nsrcinai cu dirijarea lor fuseser cuprinsi de nflcrare si, la fel ca ntr-un joc pe video, masacraser tot ce misca pe ecranele lor de control. Dezgustat, Arthur s-a pensionat anticipat si si-a deschis un magazin de jucrii. De-atunci, el si-a pus talentul exclusiv n slujba copiilor. Adulii erau prea iresponsabili pentru a le mai da pe mn descoperirile sale. Atunci o ntlnise pe Juliette, care era funcionar la post. Ea i aducea corespondena, mandatele, crile postale, scrisorile recomandate. ntre ei s-a nscut pe loc o dragoste la prima vedere. S-au cstorit si au trit fericii n casa de pe strada Phoenix, pn n ziua n care s-a petrecut accidentul. Asa numea ea evenimentul respectiv: "accidentul". n timp ce distribuia corespondenta, la fel ca n fiecare zi, un cine a srit la ea, a apucat tolba cu dinii si a muscat-o din toate puterile, nct a sfsiat un pachet. Juliette a distribuit restul corespondenei si a adus acas coletul stricat pentru ca Arthur, care avea niste Degete att de pricepute, s l fac la loc, astfel nct destinatara s nu bage de seam nimic, fapt ce avea s o scuteasc de necazurile pe care le mai avusese cu niste clieni mereu pusi pe reclamaii. Dar Arthur Ramirez nu a mai reparat niciodat coletul. n timp ce umbla cu el, inventatorul a fost intrigat de coninutul su: un dosar gros de mai multe sute de pagini, planurile unei masini ciudate si o scrisoare. Curiozitatea lui nativ s-a dovedit mai tare dect discreia, care era la fel de fireasc, fcndu-l s citeasc dosarul si scrisoarea si s examineze planurile. Din clipa aceea, viaa li s-a schimbat radical. Arthur Ramirez a ajuns prada unei obsesii unice: furnicile. A instalat n pod un urias acvariu. Spunea c furnicile sunt mai inteligente dect oamenii deoarece comuniunea minilor dintr-un furnicar depseste suma inteligenelor care o compun. Era sigur c, la furnici, 1 + 1=3 si c sinergia social era o realitate. Furnicile artau cum se poate pune la punct un mod nou de a tri: existena n grup. Dup prerea lui, aceasta ar fi fcut ca gndirea uman s evolueze radical. Juliette Ramirez nu a aflat dect ulterior ce reprezentau planurile. Ele se refereau la o masin denumit de ctre inventatorul ei "Piatra de la Rosetta" si care, transformnd silabele vorbirii omenesti n feromoni de furnic si invers, permitea dialogul cu societatea myrmicin. Bine, dar... dar... sta-i proiectul tatlui meu! exclam Laetitia Wells. Doamna Ramirez o lu de mn. Stiu, si mi-e att de rusine acum, c suntei aici! Coletul acela vi-l trimisese chiar tatl dumneavoastr, Edmond Wells, iar destinatarul erai dumneavoastr, domnisoar Wells. Dosarul coninea volumul doi din Enciclopedia cunoasterii relative si absolute, planurile erau ale masinii de tradus din limba francez n cea a furnicilor si invers, iar scrisoarea... scrisoarea era pentru dumneavoastr, adug ea, scond dintr-un sertar al bufetului, o foaie de hrtie alb, mpturit cu grij. Laetitia aproape c i-o smulse din mn. Citi: Laetitia, fata mea drag, s nu m judeci... Sorbi pe nersuflate rndurile omului att de iubit, care se ncheiau cu alte cteva cuvinte tandre si erau semnate Edmond Wells. Se simea indignat si dezgustata, gata s izbucneasc n plns. ncepu s strige: Hoilor, hoi ce suntei! Era a mea, totul era al meu! Era singura mea mostenire, si voi mi-ai furat-o! Era testamentul spiritual al tatlui meu, si voi l-ai sustras! Puteam s mor fr s stiu vreodat c ultimele lui gnduri au fost pentru mine! Cum de-ai fost n stare s... Se ls s cad la pieptul lui Mlis, care o cuprinse protector de umerii plpnzi, scuturai de hohote nbusite. Iertai-ne, spuse Juliette Ramirez. Eram sigur c scrisoarea asta exist! Da, eram sigur! Am asteptat-o mereu! Poate c o s ne uri mai puin aflnd c mostenirea spiritual lsat de tatl dumneavoastr nu a nimerit n mini ruvoitoare. Numii-o hazard sau fatalitate... E ca si cum destinul ar fi vrut ca pachetul acesta s ajung la noi. Arthur Ramirez se apucase pe dat s construiasc masina. i adusese chiar si anumite ameliorri, astfel nct cuplul conversa de-acum de mult vreme cu furnicile din terariul lor. Da, soii Ramirez comunicau realmente cu insectele! Sfsiat ntre indignare si ncntare, Laetitia era uluit. La fel ca Mlis, astepta cu nerbdare

continuarea. Ce euforie a mai fost la nceput! spunea femeia. Furnicile ne explicau cum funcioneaz federaiile lor, ne povesteau despre rzboaiele purtate, despre luptele dintre specii. Descopeream un univers paralel, aflat la nivelul tlpilor noastre, plin de inteligen. Stii, furnicile au instrumente, practic n felul lor agricultura si au dezvoltat tehnologii de vrf. Vorbesc chiar si despre concepte abstracte, cum ar fi democraia, castele, diviziunea muncii, ntrajutorarea dintre indivizi... Cu ajutorul lor, nvnd s le cunoasc din ce n ce mai bine felul de-a gndi, Arthur Ramirez elaborase un program informatic care reproducea "spiritul de furnicar". n acelasi timp, el a conceput niste roboi minusculi: "furnicile de oel". Scopul su era s creeze un furnicar artificial compus din sute de furnici-robot. Fiecare urma s fie nzestrat cu o inteligen autonom (constnd ntr-un program informatic inclus ntr-un microprocesor electronic), putndu-se ns bransa la ansamblul grupului pentru a gndi si aciona. n comun. Juliette Ramirez pru s si caute cuvintele: Cum s v spun? ntregul constituia un computer unic cu diferite elemente, sau, si mai bine, un creier fragmentat, cu neuroni solidari. 1 + 1 = 3, asadar 100 + 100 = 300. Arthur Ramirez si considera "furnicile de oel" perfect potrivite pentru cucerirea spaiului. n loc s trimii o sond-robot spre planetele ndeprtate, asa cum se procedeaz n mod obisnuit, de ce s nu expediezi mai bine o mie de sonde-robot minuscule, dotate cu o inteligen individual si colectiv deopotriv? Dac vreuna din ele cdea n pan sau era distrus, celelalte nou sute nouzeci si nou aveau s o nlocuiasc, n timp ce, n situaia n care o singur sond cdea victim unui accident mecanic, era anihilat un ntreg program spaial. Mlis se art plin de admiraie. Chiar si n materie de armament, spuse el, este mai usor s distrugi un robot foarte inteligent de mari dimensiuni, dect o mie mai mici si mai simpli, dar solidari. Acesta si este principiul sinergiei, sublinie doamna Ramirez. Uniunea depseste suma talentelor individuale. Exista ns o problem: cei doi Ramirez nu aveau banii necesari pentru ndeplinirea marilor lor proiecte. Componentele miniaturizate sunt scumpe, si nici magazinul de jucrii, nici slujba de funcionar la post a Juliettei nu ajungeau s acopere cheltuielile. Mintea fertil a lui Arthur Ramirez a nscocit atunci o soluie: aceea de-a o introduce pe Juliette n emisiunea "Capcan de gndire". Zece mii de franci pe zi erau un chilipir! El expedia productorilor cele mai bune enigme aflate n Enciclopedia cunoasterii relative si absolute a lui Edmond Wells, iar ea le rezolva. Enigmele wellsiene erau reinute cu regularitate de organizatori, dat fiind c erau cele mai subtile cu putin. Totul era deci contrafcut, se supr Mlis. Oricum, totul este contrafcut, preciz Laetitia. Interesant este s stii cum anume e contrafcut. De exemplu, nu pricep de ce v-ai prefcut atta vreme c nu nelegei enigma cifrelor "unu", "doi" si "trei". Rspunsul era ct se poate de simplu. Pentru c filonul lui Edmond Wells nu este inepuizabil. Cu ajutorul jokerilor pot prelungi jocul la maximum, ncasndu-mi zilnic cei zece mii de franci! Venitul respectiv le-a permis soilor, Ramirez s duc o via nlesnit, n vreme ce Arthur avansa n proiectarea "furnicilor de oel" si n dialogul dintre specii. Totul mergea foarte bine n cea mai Dun dintre lumile paralele pn n ziua cnd Arthur a fost cuprins de fiori vznd la televizor un clip publicitar care fcea reclam unui produs al CCG: "Pe unde trece Krak-Krak, insectele dispar". Filmat de aproape, o furnic se zbtea, roas pe dinuntru de insecticidul respectiv. Arthur s-a simit revoltat de perfidia cu care un adversar att de mic era otrvit! Una dintre furnicile sale de oel era gata de funcionare. A trimis-o la iueal s spioneze laboratoarele CCG-ului, iar furnica mecanic a descoperit astfel c fraii Salta colaborau cu mai muli experi internaionali la un proiect si mai cumplit, pe nume "Babel". "Babel" era ceva att de teribil, nct cei mai strlucii cercettori din domeniul insecticidelor lucrau ntr-un secret desvrsit de team s nu-si ridice-n cap miscrile ecologiste! Pn si sefii CCG fuseser inui n necunostin de cauz, nefiind informai n privina experienelor efectuate! "Babel", spuse doamna Ramirez, este furnicidul total. Chimistii nu au izbutit niciodat s atace eficient furnicile cu otrvurile clasice de tip organofosforic. "Babel" ns nu este o otrav, ci o substan capabil s bruieze comunicaiile antenare dintre furnici. n stadiul su final, "Babel" era un praf care, rspndit pe pmnt, emitea un miros ce parazita orice feromon emis de furnici. Cteva grame erau de-ajuns pentru a contamina civa kilometri ptrai. Toate furnicile aflate n aceast zon ncetau s mai poat emite sau recepiona. Or, lipsite de putina de-a comunica, furnicile nu mai au cum s stie dac regina lor mai trieste sau ce sarcin au de ndeplinit, ce e benefic pentru ele si ce e periculos. Dac ntreaga suprafa a globului ar fi fost acoperit cu produsul n chestiune, ntr-un interval de cinci ani n-ar mai fi existat furnici

pe Pmnt: acestea ar fi preferat s moar dect s nu se mai poat nelege ntre ele. Furnica este toat numai "comunicare"! Fraii Salta si colegii lor neleseser aceast trstur esenial a lumii myrmicine. Pentru ei ns furnicile nu reprezentau dect niste insecte parazite ce trebuie exterminate. Erau mndri de-a fi descoperit faptul c ele pot fi nimicite nu prin otrvirea sistemului digestiv, ci prin aceea, definitiv si deplin, a creierului. ngrozitor! suspin ziarista. Prin intermediul micii sale spioane, soul meu a avut la dispoziie toate piesele dosarului. Banda asta de chimisti inteniona s stearg o dat pentru totdeauna ntreaga specie a furnicilor de pe faa Pmntului. Atunci s-a hotrt domnul Ramirez s intervin? ntreb comisarul. Da. Laetitia si Mlis neleseser cum procedase Arthur. Soia lui confirma: mai nti, el trimitea o furnic cercetas care decupa o bucic minuscul de stof impregnat de sudoarea viitoarei victime, dup care expedia ceata s-l omoare pe purttorul mirosului. Satisfcut de-a fi ghicit metoda, poliistul o aprecie ca un cunosctor ce era: Soul dumneavoastr, doamn, a inventat cea mai sofisticat tehnic a asasinatului pe care mi-a fost dat s o ntlnesc vreodat. Juliette Ramirez se nrosi din pricina complimentului. Nu stiu cum procedeaz alii, dar nu ncape ndoial c metoda noastr s-a dovedit foarte eficace. Si pe deasupra, cine ne-ar fi putut suspecta? Aveam la dispoziie toate alibiurile de pe lume. Furnicile noastre acionau singure. Noi puteam s fim la o sut de kilometri distan de teatrul de operaiuni! Vrei s spunei c furnicile dumneavoastr asasine erau autonome? se mir Laetitia. Bineneles. Folosirea furnicilor nu nseamn numai s descoperi o nou metod de-a ucide, ci n egal msur s dobndesti un nou fel de-a concepe orice fel de sarcin de ndeplinit. Chiar dac sarcina asta const ntr-o misiune a morii! Poate c asta reprezint o culme a inteligenei artificiale! Tatl dumneavoastr, domnisoar Wells, o nelesese foarte bine si o si explic n cartea lui, uitai-v! Le citi pasajul din Enciclopedie care demonstra felul n care conceptul de furnicar ar fi putut revoluiona inteligena artificial informatizat. Furnicile trimise la Salta nu erau teleghidate, ci autonome. Dar ele erau programate s ajung ntr-un apartament, s recunoasc un miros, s-l ucid pe oricine purta acest miros si apoi s stearg orice urm a crimei. Mai aveau consemnul de-a suprima orice martor al dramei, n caz c exista, si s nu plece pn cnd n urma lor nu disprea chiar si cel mai mic semn de via. Furnicile circulau prin canale si conducte, de unde apreau si omorau perfornd trupul pe dinuntru. O arm perfect si de nedetectat! Si, totusi, ai reusit s scpai de ele, comisare Mlis. De fapt, era de ajuns s fugi ca s scapi cu via. Furnicile noastre de oel nainteaz foarte ncet, dup cum v-ai putut da seama venind ncoace, dar majoritatea oamenilor sunt att de nspimntai cnd se pomenesc atacai de ele, nct nepenesc de fric si surpriz n loc s se repead la us si s o ia la fug. n afar de asta, broastele din zilele noastre sunt att de complicate, nct e greu s le deschizi ndeajuns de repede cnd i tremur minile. Un paradox al epocii: cei care aveau cele mai bune sisteme de usi blindate s-au pomenit cel mai ru ncolii! Deci asa au murit fraii Salta, Caroline Nogard, Maximilien MacHarious, soii Odergin si Miguel Cygneriaz! recapitul poliistul. Da. Erau cei opt promotori ai proiectului "Babel". Ne-am trimis ucigasele la Takagumi al vostru pentru c ne-am temut s nu ne fi scpat vreo anten japonez. Am avut ocazia s apreciem din plin eficiena spiridusilor vostri! I-am putea vedea si noi? Doamna Ramirez urc n pod ca s aduc o furnic. Trebuia s o observi ndeaproape ca s i dai seama c nu aveai n faa ochilor o insect adevrat, ci un automat articulat, cu antene de metal, dou minuscule camere video cu obiectiv grandangular la nivelul ochilor, un abdomen care proiecta acid dintr-o capsul presurizat si mandibule inoxidabile, ascuite ca briciul. Robotul era alimentat de o baterie cu litiu situat n torace. Un microprocesor amplasat n cap pilota motoarele care puneau n funciune toate articulaiile si prelucra informaiile furnizate de senzorii artificiali. Privind-o prin lup, Laetitia admira capodopera de miniaturizare si ceasornicrie: Ce de aplicaii poate avea o jucrie ca asta! Spionaj, rzboi, cucerirea spaiului cosmic, reforma sistemelor de inteligen artificial... Si arat exact ca o furnic adevrat. Aparena nu e de ajuns, sublinie doamna Ramirez. Pentru ca robotul s fie realmente

eficient, a mai trebuit s copiem si s i insuflam n egal msur mentalitatea exact a unei furnici. Ascultai doar ce spune tatl dumneavoastr!

166. ENCICLOPEDIE ANTROPOMORFISM: Oamenii gndesc totdeauna la fel, aducnd totul la proporiile si la scara lor de valori. Si asta, fiindc sunt mndri si satisf cui de creierul pe care l au. Se consider logici si raionali. Prin urmare, ei privesc lucrurile exclusiv din punctul lor de vedere: inteligena nu poate fi dect omeneasc, la fel ca si constiina si reprezentarea. Frankenstein este o ilustrare a mitului omului capabil s creeze un alt om dup asemnarea lui, asa cum Dumnezeu l-a creat pe Adam. Mereu acelasi tipar! Chiar si atunci cnd fabric androizi, oamenii reproduc felul lor de-a fi si de-a se comporta. ntr-o bun zi, poate c se vor nzestra cu un presedinte-robot sau cu un pap-robot, dar asta nu le va schimba cu nimic felul de-a gndi. Si, totusi, mai exist attea altele! Furnicile ne ofer un asemenea exemplu. Extraterestrii ne vor mai oferi poate nc multe altele. EDMOND WELLS, Enciclopedia cunoasterii relative si absolute, volumul II. Jacques Mlis si mesteca nonsalant guma. Toate astea sunt foarte interesante. Rmne, totusi, o ntrebare care pe mine unul m preocup n cel mai mare grad. Doamn Ramirez, de ce ai vrut s m omori? Oh, pi n primul rnd, nu de dumneavoastr ne temeam, ci de domnisoara Wells. i citeam articolele si stiam c are cu cine s semene. Despre dumneavoastr nici mcar nu stiam c existai. Mlis ncepu s mestece mai nervos. Juliette continu: Ca s-o supraveghem pe domnisoara Wells, trimisesem la ea acas o furnic de-a noastr mecanic. Spioana ne-a transmis nregistrarea conversaiilor dumneavoastr si atunci am aflat c dintre amndoi, dumneavoastr erai cel mai perspicace. Cu povestea pe care ai spus-o despre cntreul la flaut din Hamelin, erai la doi pasi de secret. Asa c am hotrt s trimitem ceata. Si pentru asta am fost eu acuzat. Din fericire, v-ai continuat crimele... Profesorul Miguel Cygneriaz avea n mn produsul final. El era obiectivul nostru numrul unu. Si acum unde este celebrul furnicid absolut "Babel"? Dup moartea lui Cygneriaz, un comando de-al nostru a distrus eprubet care coninea porcria aia. Dup stiina noastr, nu mai exista alta. S sperm c nu le va veni si altora vreo idee similar ntr-o bun zi. Edmond Wells a scris c ideile plutesc n aer... Cele bune, ca si cele rele! Oft. Bun, acum stii totul. V-am rspuns la toate ntrebrile. Nu v-am ascuns nimic. Doamna Ramirez ntinse minile, ca si cum se astepta ca Mlis s scoat o pereche de ctuse din buzunar. Interpelai-m. Arestai-m. ncarcerai-m. Dar, v rog, lsai-mi soul n pace. E un om de treab, care pur si simplu nu suporta gndul c ar putea exista o lume fr furnici. A vrut numai s salveze o avuie planetar ameninat de o mn de savani bolnavi de orgoliu. V rog s-l lsai pe Arthur n pace. Oricum, e condamnat deja la moarte de cancer.

167. CND STIRILE LIPSESC, NSEAMN C SUNT PROASTE Ce vesti sunt despre cruciad? Nu mai sunt vesti. Cum adic, nu mai sunt vesti? Nu a mai aterizat nici o musculi dinspre Orient? Chli-pou-ni si aduce antenele lng labiale si le spal insistent. Regina presimte c lucrurile nu se desfsoar asa cum dorise ea. Poate c furnicile au obosit tot omornd la Degete? Regina Chli-pou-ni ntreab dac problema "rebelelor" a fost n sfrsit rezolvat. Un soldat rspunde c numrul lor a ajuns de-acum la vreo dou sau trei sute si c simt greu de localizat.

168. ENCICLOPEDIE A II-a PORUNC: n noaptea aceasta am avut un vis neobisnuit: mi-am nchipuit c Parisul era luat cu o lopat urias si pus ntr-un vas transparent. O dat aflat n vas, orasul se scutura ru; nct vrful Turnului Eiffel lovea pereii toaletei mele. Totul era cu susul n jos, eu m rostogoleam pe tavan si mii de pietoni se zdrobeau de fereastra mea nchis. Masinile se izbeau de cosuri, felinarele ieseau din caldarm. Mobila se rostogolea si eu am fugit din cas. Afar, totul era dat peste cap, Arcul de triumf era f cut buci, Notre-Dame de Paris sttea invers, cu turlele nfipte adnc n pmnt. Vagoane de metrou sneau din solul spintecat si si vrsau marmelada uman. Se fcea c alergam printre ruine si ajungeam n faa unui perete gigantic de sticl. n spatele lui era un ochi. Un singur ochi, mare ct tot cerul, care m observa. La un moment dat, ochiul, vrnd s vad cum reacionez, s-a apucat s bat n perete cu ceva ce cred c era o lingur urias. S-a auzit un zgomot asurzitor de clopot. Toate ferestrele care mai rmseser intacte au plesnit. Ochiul continua s m priveasc, si era de o sut de ori mai mare ca Soarele. Nu mi-ar plcea s se ntmple asa ceva. De cnd am avut acest vis, am ncetat s m mai duc n pdure s caut furnicare. Dac furnicile pe care le am acum vor muri, nu voi mai instala nici un alt furnicar. Visul mi-a inspirat o a II-a porunc pe care voi ncepe s o aplic asupra mea nsumi nainte de a o impune celor din jur: ce ie nu-i place, altuia nu-i face. Iar prin "altul" i neleg pe "toi" ceilali. EDMOND WELLS, Enciclopedia cunoasterii relative si absolute, volumul II.

169. N INUTUL LIBRCILOR O pisic vede trecnd un animal zburtor ciudat si l loveste cu laba prin grilajul balconului. "Marele Corn" se prbuseste. 103 abia are timp s sar nainte de-a atinge pmntul. Furnica ncaseaz socul n labe. Treisprezece etaje reprezint oricum o nlime destul de mare. Scarabeul are mai puin noroc. Carcasa lui grea plesneste izbindu-se de pmnt. S-a terminat cu "Marele Corn", care a fost un splendid combatant aerian. Cderea lui 103 a fost amortizat de o lad de gunoi pntecoas, plin vrf. Furnica nu a dat drumul din labe coconului. 103 pseste pe suprafaa accidentat si multicolor a lzii de gunoi. Ce loc de basm! Aici totul e comestibil, si ea profit de ocazie ca s se hrneasc. Domneste un miros puternic compus din tot felul de arome si duhori pe care nu are timp s le identifice. Sus, pe o carte de bucate rupt, furnica localizeaz o siluet furis. De fapt, sunt mai multe. Acolo se ntrezresc nenumrate siluete care o supravegheaz privind-o piezis. Antenele lor prelungi par s se multiplice. Exist deci insecte care triesc n inutul Degetelor! 103 le recunoaste: sunt niste librci. Misun pretutindeni. Ies la iveal dintr-o cutie de conserve, dintr-un papuc spart, dintr-un sobolan adormit, dintr-un pachet de detergent cu enzime gustoase, dintr-un borcan de iaurt cu bifid activ, dintr-o baterie electric stricat, dintr-un arc, dintr-un pansament nrosit, dintr-o cutie de tranchilizante, dintr-un flacon de somnifere, dintr-un flacon de euforizante, dintr-o cutie de alimente congelate care a depsit termenul limit si n consecin a fost aruncat intact, dintr-o cutie de sardele fr capete si cozi. Librcile o nconjoar pe 103. Furnica nu a mai vzut niciodat niste specimene att de mari. Au elitre maronii si niste antene foarte lungi, ncovoiate si lipsite de articulaii. mprstie un miros urat, nu chiar ca al plosnielor, greos totusi, mai aspru si mai nuanat n tonalitile olfactive ale putreziciunii. Flancurile le sunt transparente si prin chitina translucid se pot ntrezri viscerele palpitnde, btile cardiace si jeturile de snge proiectate n arterele subiri. 103 este destul de impresionat. O libarc vrstnic, cu emanaii fetide amintind de mieratul rncezit, cu elitre galbene si labe acoperite de crlioni mici i se adreseaz lui 103 n limbaj olfactiv si o ntreab ce caut aici. 103 i rspunde c vrea s le ntlneasc pe Degete n cuibul lor. Degetele! Toate librcile par s-si rd de ea. A spus bine... Degetele? Da, de ce v mirai atta? Degetele sunt peste tot. Nu e greu s dai de ele, face btrna libarc.

Putei s m ducei ntr-unul din cuiburile lor? ntreab furnica. Libarc vrstnic se apropie de ea. Stii tu ce sunt de fapt Degetele? Sunt niste animale uriase, o nfrunt 103, fr s neleag ce vrea s spun cealalt. Btrna o lmureste: Degetele sunt sclavii nostri. Lui 103 i vine greu s cread. Cum se poate ca Degetele uriase s fie sclavele unor librci miei si respingtoare? Nu neleg. Cealalt i povesteste c librcile le-au nvat pe Degete s le arunce zilnic tone ntregi de hran variat. Degetele le procur adposturi, alimente si chiar si cldur. Ele sunt la ordinele lor si le rsfa. n fiecare diminea, librcile abia apuc s savureze cteva gustri din mormanele de ofrande livrate de Degete, c alte Degete si evacueaz deja la rndul lor mncarea. Astfel nct ele au totdeauna hran din belsug, foarte proaspt si de prima calitate. Alte librci mai povestesc c pe vremuri triau si ele prin pduri, dup care ns au descoperit inutul Degetelor si s-au stabilit aici. De atunci ncoace nu au mai avut deloc nevoie s vneze. Alimentele oferite de ctre Degete sunt dulci, bogate n grsimi, diversificate si... n primul rnd nemiscate, nct nu e nevoie s fugi dup ele. Trebuie s fie vreo cincisprezece ani de cnd strmosul nostru cel mai ndeprtat nu a mai trebuit s urmreasc vreun vnat mic. Totul ne pic mur n gur, ct se poate de proaspt, servit de Degete, afirm o libarc gras, cu spinarea neagr. Si voi vorbii cu Degetele? ntreab 103, uluit de ceea ce i s-a spus, dar si de ceea ce vede cu ochii ei: mormane de hran! Btrna libarc afirm c nu e nevoie s le vorbeasc, deoarece ele se supun nainte ca vreo libarc s trebuiasc s insiste. Si, totusi! O dat, ofrandele au sosit cu o oarecare ntrziere. Librcile si manifestaser nemulumirea lovind cu abdomenul n perete, iar a doua zi, hrana le fusese din nou adus la timp. n general, gunoaiele sunt aruncate zilnic. Putei s m ducei la cuibul lor? emite furnica. Librcile in sfat. Acordul nu pare s ntruneasc unanimitatea. Btrna libarc emite rezultatul discuiei: Te vom conduce la cuibul lor dac vei fi n stare s nfruni "proba sublim". Proba sublim? Ce-o mai fi si asta? Librcile o conduc pe lupttoare spre ncperea gunoaielor din primul subsol al cldirii. Acolo ntr-un col zac aruncate piese vechi de mobilier, aparate de uz casnic si tot soiul de cutii. Librcile o conduc pe 103 spre un loc anume. Ce este aceast "prob sublim "? O libarc i rspunde c, n esen, ea const n a ntlni pe cineva. Pe cine, adic? Un adversar? Da, un adversar mult mai zdravn dect tine, rspunde sibilinic o alta. Insectele nainteaz n sir indian. Cnd se opresc, 103 vede n faa ei o furnic cu firele de pr de pe cap zburlite. Este o lupttoare cu nfisarea drz, nconjurat si ea de librci. 103 si repede antenele nainte si observ o prim anomalie: furnica nu are efectiv nici un miros de identificare! Cu siguran c e vreo mercenar obisnuit cu lupta corp-la-corp, deoarece labele si bustul i sunt pline de urmele lsate de o mulime de lovituri de mandibule. Fr s stie de ce, furnica aceasta care i este prezentat n mprejurri att de ciudate i devine fr ntrziere antipatic. Nu are nici un miros, arat cam nemncat, are un fel de-a merge destul de nfumurat, firisoarele de pe labe par s nu mai fi fost linse de cel puin dou zile ce mai, nu e deloc plcut la vedere. Cine mai e si asta? le ntreab 103 pe librcile din jur, ce-i pndesc, pline de interes, reacia. Cineva care a inut n mod special s te ntlneasc, i se rspunde. 103 si pune tot felul de ntrebri. De ce a vrut furnica asta s se ntlneasc cu ea, iar acum nu-i spune nimic? 103 vrea s-o ncerce: se preface c si clatin capul, apoi casc deodat larg mandibulele, desfcndu-le n poziie de intimidare. Oare cealalt se va supune sau va primi provocarea? Abia a apucat s-si pun mandibula n poziie de lupt, c cealalt si-a si scos si ea la iveal cele dou sbii labiale. Cine esti? Nici un rspuns. Cealalt doar si-a ridicat antenele. Ce faci aici? Esti din cruciad?

Va trebui din nou s se bat. 103 ncearc o intimidare mai puternic, rsturnndu-si abdomenul sub torace, punndu-l n poziie de tragere apropiat. Cealalt nu are cum s stie c rezerva sa de acid este consumat. Furnica din faa ei reacioneaz identic. Cele dou reprezentante ale civilizaiei myrmicine se in reciproc la respect, spre marea curiozitate a librcilor. 103 nelege acum mai bine proba. Librcile vor s asiste la un duel ntre furnici, iar nvingtoarea va fi admis n tribul lor. Lui 103 nu-i place s omoare furnici, dar stie c misiunea ei este mai important. O libarc a acceptat s-i in coconul pe durata probei. Si, pe deasupra, individul din faa ei i se pare din ce n ce mai dubios. Cine mai e si ngmfata asta care nu vorbeste si care nici mcar nu a recunoscut-o pe 103, prima furnica ce a atins marginea lumii? Sunt 103 683! Cealalt si nal din nou antenele, dar nu rspunde nici acum. Amndou rmn n poziie de tragere. Doar n-o s tragem una ntr-alta, emite 103, zicndu-si c adversara ei are, cu siguran, punga de acid plin. Cercetndu-si corpul, lupttoarea simte c ia mai rmas o ultim pictur pe fundul pungii. Dac trage repede, s-ar putea s beneficieze de avantajul surprizei. 103 si proiecteaz pictura eu toat puterea muschilor abdominali. Dar, printr-o pur coinciden, cealalt trage exact n aceeasi clip, astfel nct cele dou picturi se anihileaz reciproc si cad cu ncetinitorul. (Cu ncetinitorul? Nu s-a mai vzut niciodat ca lichidele s alunece pe aer, dar furnica nu d atenie fenomenului.) 103 atac cu mandibulele desfcute si se ciocneste de ceva tare. Vrful mandibulelor adversarului lovesc cu o precizie maxim vrful propriilor sale mandibule! 103 chibzuieste. Dusmanul ei pare iute, nenduplecat si stie s anticipeze loviturile pn ntr-att nct s le blocheze n clipa si locul exact n care intenioneaz ea s le trimit. n aceste condiii, o confruntare nu este deloc de dorit. Furnica se ntoarce spre librci si le anun c refuz s se lupte cu aceast furnic, dat fiind c este o roscat ca si ea. Va trebui s ne acceptai pe amndou sau s nu ne acceptai pe nici una. Librcile nu par surprinse de vorbele ei si se mulumesc s-i spun c a trecut proba. 103 nu nelege nimic, asa c librcile i explic. n realitate, nu exista nici un adversar si nu avusese nici un dusman de nfruntat. Interlocutoarea ei nu fusese alta dect ea nssi. 103 tot nu nelege. Librcile adaug atunci c ea a fost pus n faa unui zid vrjit, acoperit cu o substan care face ca "tu nsui s existi fa n fa cu tine". Asta ne permite s aflm multe despre cei pe care nu-i cunoastem. Si mai ales, s aflm cum se consider ei nsisi, spune libarc cea btrn. Ce alt cale de-a judeca pe cineva ar putea fi mai bun dect cea de a-l pune ntr-o situaie care s-l oblige s arate cum s-ar comporta fa n fa cu el nsusi? Librcile descoperiser zidul vrjit din ntmplare. Reaciile strnite de el fuseser dintre cele mai interesante. Unii se luptau ore ntregi cu propria lor imagine, alii se insultau. Cei mai muli considerau animalul ce le aprea nainte "bun de agresat" pentru c nu avea miros sau, n orice caz, nu avea acelasi miros ca ei. Foarte puini ncercau s fraternizeze cu propria lor oglindire. Le cerem altora s ne accepte, dar nu ne acceptm noi nsine... filozof libarca cea btrn. Cum s mai vrei s ajui pe cineva care nu este dispus s se ajute singur? Cum poi s apreciezi pe cineva care nu se apreciaz pe sine? Librcile sunt foarte mndre de-a fi inventat "proba sublim". Dup prerea lor, nu exist nici un animal aparinnd infinitului mic sau mare care s reziste n faa imaginii propriei sale persoane. 103 se ntoarce lng oglind n acelasi timp cu dublul su. Bineneles c nu a mai vzut niciodat vreo oglind. Pre de o clip, ea si spune c este fr ndoial cea mai mare minune pe care a vzut-o vreodat. Un zid care face s apar un alt sine nsusi, ce se misc simultan cu primul! Pare-se c le-a subestimat serios pe librci. Dac sunt n stare s creeze niste ziduri vrjite, atunci s-ar putea ca ele s fie cu adevrat stpnii Degetelor! Fiindc pn la urm te-ai acceptat, te acceptm si noi, si fiindc pn la urm ai vrut s te ajui, te vom ajuta si noi, anun libarca cea btrn.

170. REPAUSUL RZBOINICILOR Laetitia Wells psea alturi de Jacques Mlis de-a lungul strzii Phoenix. Ziarista l lu de bra, vrnd s-l tachineze. Am fost surprins vznd ct de nelegtor ai fost. Eram convins c vei aresta pe loc cuplul acela drgu si vrstnic. n general, poliistii sunt destul de obtuzi si nu se prea abat de la procedur. Comisarul se desprinse de ea. Psihologia uman nu a fost niciodat punctul tu forte. Ct rea-credin! E normal, din moment ce-i ursti pe oameni! N-ai ncercat niciodat s m nelegi. Nu vezi n mine dect un zpcit care trebuie adus nencetat pe calea raiunii. Dar chiar asa si esti! Oricum, n-ai nici un drept s m judeci. Esti plin de preri lipsite de orice baz si pe care nu le-ai verificat niciodat. Nu iubesti pe nimeni. i ursti pe toi oamenii. Pentru ca cineva s-i plac, ar trebui s fie nzestrat cu sase picioare n loc de dou si cu dou mandibule n loc de buze! Mlis i nfrunt privirea mov, care devenise dur. Copil rsfat ce esti! Nu faci dect s te lauzi c ai avut dreptate! Eu unul, stau la locul meu chiar si cnd gresesc. Nu esti dect un... Dect un om obosit si care s-a artat mult prea rbdtor cu o ziarist care si petrece timpul desfiinndu-l, numai ca s se pun n valoare fa de cititori. Nu e nevoie s m insuli, plec. Sigur c da, e mult mai usor s fugi dect s nfruni adevrul. Si unde pleci, m rog? Te duci s te repezi la masina de scris ca s scoi povestea asta la lumina zilei? n ce m priveste, eu prefer de departe s fiu un poliist care greseste dect o ziarist care are dreptate. I-am lsat pe cei doi Ramirez n pace, dar din cauza ta si a dorinei tale de-a te remarca, ei risc, totusi, s-si sfrseasc zilele dup gratii! Nu-i dau voie... Laetitia era pe punctul s-l plmuiasc. El o prinse de ncheietur cu o mn cald si ferm. Privirile li se ciocnir, irisii negri lovindu-se de insii mov: o pdure de abanos mpotriva unui ocean tropical. Le veni pe loc s rd si, laolalt, rser. Rser n hohote. Ce naiba! Tocmai rezolvaser enigma vieii lor si intraser n contact cu o alt lume, paralel si minunat, o lume n care oamenii construiau roboti solidari, comunicau cu furnicile si stpneau metoda crimei perfecte. Si acum stteau aici, pe strada aceasta mohort, ciondnindu-se ca niste nci, n loc s-si mprtseasc gndurile si s chibzuiasc, mn n mn, la clipele trite n afara timpului! Laetitia si pierdu echilibrul si, ca s poat rde mai bine, se asez pe trotuar. Era trei dimineaa. Erau tineri, erau veseli si nu le era deloc somn. Laetitia se linisti prima. Scuz-m! Am fost o proast. Ba nu, nu tu. Eu am fost. Ba da, eu am fost. Din nou, rsul i coplesi. Un petrecre ntrziat, care se ntorcea acas destul de ameit, msur cu o privire plin de mil cuplul acela de tineri fr adpost care nu avea alt loc unde s se zbenguie n afar de trotuar. Mlis o ajut pe Laetitia s se ridice. Hai s mergem. De ce? ntreb ea. Doar n-ai de gnd s-i petreci noaptea pe caldarm? De ce nu? Laetitia mea att de raional, ce e cu tine? M-am sturat s mai fiu att de raional, asta e! Singurii care au dreptate sunt descreieraii, asa c vreau s fiu si eu la fel ca toi Ramirez-ii din lume! O trase ntr-un col, sub streasina unei usi, pentru ca roua dimineii s nu-i ude prul mtsos si trupul att de delicat sub taiorul subire, de culoare neagr. Erau foarte aproape unul de cellalt. Fr s clipeasc, Mlis ntinse mna, vrnd s-i mngie chipul. Ea se feri.

171. POVESTEA MELCULUI

Nicolas se tot foia n pat. Mmico, nu reusesc s m iert pentru c m-am dat drept zeul furnicilor. Ce-am putut s fac! Cum as putea s-mi ndrept greseala? Lucie Wells se aplec spre el: Ce e bine si ce e ru cine o poate sti? Sigur c e ru. Mi-e att de rusine! Am fcut cea mai mare prostie ce se poate nchipui. Nu poi s stii niciodat sigur dac ai fcut bine sau ru. Vrei s-i spun o poveste? Te rog, mmico! Lucie Wells se asez la cptiul fiului ei. E o poveste chinezeasc. Au fost odat doi clugri care se plimbau prin grdina unei mnstiri taoiste. Deodat, unul vede pe jos un melc care le tia drumul. nsoitorul lui era gata s-l striveasc din greseal, cnd el l-a oprit la timp, si aplecndu-se, a cules animalul. "Uite, era ct pe ce s strivim melcul sta. Or, el reprezint o via si, prin ea, un destin care trebuie s se mplineasc. Melcul sta trebuie s supravieuiasc si s-si duc mai departe ciclurile de rencarnare." Si puse cu grij melcul n iarb. "Inconstientule! a exclamat nfuriat cellalt clugr. Salvndu-l pe melcul sta prpdit, pui n pericol salatele pe care grdinarul le cultiv cu atta grij. Ca s salvezi o via oarecare, nimicesti lucrarea unuia dintre fraii nostri." Amndoi ncepur atunci s se certe, sub privirile curioase ale unui alt clugr ce trecea pe acolo. Cum nu izbuteau s cad de acord, primul clugr a propus: "Haide s-i vorbim despre asta marelui preot, deoarece numai el este destul de nelept ca s hotrasc cine din noi are dreptate." S-au dus, asadar, la marele preot, urmai de al treilea clugr, intrigat de cele ntmplate. Primul clugr a povestit cum salvase un melc si deci pstrase o via sacr, care coninea alte nenumrate existene viitoare sau trecute. Marele preot a ascultat, a dat din cap, dup care a rostit: "Ai fcut ceea ce se cuvenea. Ai avut dreptate." Cel de-al doilea preot a srit pe loc: "Cum? S salvezi un melc mnctor de salate si de legume e un lucru bun? Ar fi trebuit, din contr, s-l striveasc, pentru a feri grdina de zarzavat datorit creia avem zilnic o mncare att de gustoas!" Marele preot a ascultat, a dat din cap si a rostit: "E adevrat. Asta ar fi trebuit s fac. Ai dreptate." Cel de-al treilea clugr, care rmsese pn atunci tcut, fcu un pas nainte: "Dar punctele lor de vedere sunt diametral opuse! Cum ar putea avea dreptate amndoi?" Marele preot I-a privit ndelung pe acest al treilea interlocutor. A chibzuit, a dat din cap si a rostit: "E adevrat. Si tu ai dreptate." Nicolas sforia usurel, linistit de-acum. Lucie l acoperi cu grij, nduiosat.

172. ENCICLOPEDIE ECONOMIE: Odinioar, economistii considerau c o societate sntoas este o societate n expansiune. Procentul de crestere a profitului servea de termometru care msura sntatea oricrei structuri: stat, ntreprindere, mas salariat. Este, totusi, imposibil s mergi mereu nainte, cu aceeasi vitez. A venit timpul s oprim expansiunea nainte ca ea s se reverse peste noi si s ne striveasc. Expansiunea economic nu poate avea viitor. Nu exist dect o singur stare durabil: echilibrul forelor. O societate, o naiune sau un muncitor sntos sunt o societate, o naiune sau un muncitor care nu afecteaz si nu sunt afectai de mediul nconjurtor. Nu trebuie s ne mai propunem s cucerim, ci, dimpotriv, s ne integrm n natur si n cosmos. Nu ar trebui s existe dect un singur consemn: armonie. ntreptrundere armonioas ntre lumea exterioar si lumea interioar. Fr violen si f r pretenii. n ziua cnd societatea omeneasc nu va mai avea vreun sentiment de superioritate ori de team fa de un fenomen natural, omul se va afla n homeostazie cu Universul. Va cunoaste echilibrul. Va nceta s se mai proiecteze n viitor si nu-si va mai fixa obiective ndeprtate. Va tri n prezent, pur si simplu. EDMOND WELLS, Enciclopedia cunoasterii relative si absolute, volumul II.

173. EPOPEE NTR-UN CANAL Escaladeaz cu toii un coridor cu perei zgrunurosi. 103 strnge ntre mandibule coconul de fluture al misiunii Mercur. Urc ncet. Din cnd n cnd, o lucire venit de sus lumineaz coridorul

nesfrsit. Librcile i fac atunci semn furnicii s se lipeasc de perete si s-si trag antenele pe spate. Adevrul este c ele cunosc foarte bine inutul Degetelor, deoarece, imediat dup semnalul luminos, se aude un vacarm nspimnttor si un corp greu, cu miros ptrunztor, cade perpendicular prin culoarul vertical. Ai aruncat sacul de gunoi n ghen, drag? Da. S stii c era ultimul. Trebuie s cumperi altele, mai mari. Astea erau prea puin ncptoare, crede-m. Insectele nainteaz, atente s nu fie surprinse de noi avalanse. Unde m ducei? Acolo unde vrei s ajungi. Urc mai multe etaje, dup care se opresc. Am ajuns, spune libarca cea btrn. Venii cu mine? ntreab 103. Nu. Un proverb de-al nostru spune: "Fiecare s-si vad de treburile lui. " Descurc-te singur. Tu i esti cea mai bun aliat. Apoi, btrna i arat o scobitur n trapa jgheabului de deasupra lor, prin care 103 poate iesi direct n chiuveta din buctrie. 103 se strecoar prin orificiu, strngnd cu putere coconul. Dar ce caut eu aici? se ntreab ea. Ea, care se teme att de mult de Degete, se plimb chiar nuntrul cuibului lor! Pe de alt parte, a ajuns, totusi, la o asemenea distan de orasul si de lumea ei, nct stie ca cel mai bun lucru pe care l poate face este s mearg mal departe, tot mai departe. Lupttoarea pseste prin inutul, acesta ciudat, n care totul are niste forme geometrice de o regularitate desvrsit, si ronind o frmitur de pine czut pe jos descoper buctria. Ca s-si dea curaj, ultima supravieuitoare a cruciadei fredoneaz un cntecel belokanian: Vine o clip cnd Focul nfrunt apa Cerul nfrunt pmntul Susul nfrunt josul Micul nfrunt marele Vine o clip cnd simplul nfrunt multiplul Cercul nfrunt triunghiul ntunericul nfrunt curcubeul. Dar chiar n vreme ce fredoneaz melopeea, 103 simte cum frica o cuprinde din nou, iar pasii i devin sovitori. Cnd focul nfrunt apa, snesc aburi; cnd cerul nfrunt pmntul, ploaia inund totul; cnd susul nfrunt josul, ameeala nu ntrzie s apar...

174. CONTACT TIAT Sper c prostia ta nu va avea urmri prea grave. n urma incidentului "divin", se hotrser s distrug masina "Piatra de la Rosetta". Chiar dac acum Nicolas se cia, era mai bine s-l fereasc de orice nou veleitate divin. La urma urmei, nu era dect un copil. Dac foamea ajungea s l chinuiasc prea ru, ar fi fost n stare s fac iarsi prostii. Jason Bragel extrase unitatea central a ordinatorului si o clcar cu toii n picioare, pn ce nu mai rmaser dect frme. "Contactul cu furnicile e tiat definitiv", si ziser ei. Era periculos s vrei s fii prea puternic ntr-o lume att de fragil. Edmond Wells avea dreptate. Era prea devreme, si cea mai mic greseal putea s aib efecte devastatoare pentru ntreaga lor civilizaie. Nicolas si privi tatl drept n ochi. Nu-i f griji, tticule. Mai mult ca sigur c n-au neles mare lucru din tot ce le-am nsirat. S sperm, biete. S sperm! Degetele sunt zeii nostri, vocifereaz printr-un feromon nflcrat o rebel, snind din perete. Pe loc, un soldat si basculeaz abdomenul sub torace si trage. Deista se prbuseste. Cu un ultim reflex, rebela si ntinde trupul fumegnd, nchipuind o cruce cu sase brae.

175. YIN SI YANG n zorii zilei, Laetitia Wells si Jacques Mlis se ndreptar spre apartamentul tinerei ziariste. Din fericire, acesta se afla n imediat apropiere. Asemenea soilor Ramirez si, odinioar, a unchiului ei, ea preferase s locuiasc la liziera pdurii Fontainebleau. Cartierul ei era ns mult mai plcut dect cel n care se situa strada Phoenix. Aici existau strzi adevrate, cu magazine de lux, numeroase spaii verzi, ba chiar un teren de mini-golf si, bineneles, un oficiu postal. Ajunsi n salon, se descotorosir de hainele umede si se lsar s cad n fotolii. i mai este somn? ntreb prevenitor Mlis. Nu, eu am reusit, totusi, s dorm puin. n ce l privea pe el, doar junghiurile si crampele din muschi i mai aminteau de noaptea n care nu nchisese o clip ochii, prea ocupat fiind s o contemple pe Laetitia. Mintea i era ns treaz, gata pentru noi enigme si aventuri. Nu trebuia dect ca ea s-i cear s nfrunte si ali balauri! Vrei puin hidromel? Butura zeilor Olimpului si a furnicilor... Vai, te rog s nu mai rostesti niciodat cuvntul sta. Nu vreau s mai aud niciodat, niciodat, dar niciodat de furnici. Ea veni s se aseze pe braul fotoliului lui. Ciocnir. Pentru ncheierea anchetei despre chimistii terorizai, si adio furnicilor! Mlis oft. Sunt ntr-un hal... Nu m simt n stare s dorm si n acelasi timp sunt prea obosit ca s lucrez. Ce-ar fi s facem o partid de sah, ca n vremurile bune cnd le pndeam pe furnici, n camera din hotelul "Beau Rivage"? Nu mai pomeni de furnici! rse Laetitia. "N-am mai rs niciodat asa de mult ntr-un timp att de scurt", si ziser amndoi simultan. Am o idee mai bun, spuse tnra femeie. Jocul de dame chinezesc. E un joc care nu urmreste distrugerea pieselor adversarului, ci utilizarea lor pentru a le ajuta pe ale tale s progreseze mai repede. S sperm c nu e prea complicat, dat fiind c mintea mea se afl ntr-o stare avansat de ramolisment. D-i drumul, oricum. Laetitia Wells aduse un platou de marmur de form hexagonal, pe suprafaa cruia era gravat o stea cu cinci brae, apoi enun regulile jocului: Fiecare vrf al stelei constituie o tabr cu zece bile de sticl. Fiecare tabr are o culoare diferit. Scopul e s-i aduci ct mai repede cu putin bilele n tabra situat drept n faa ta. Se nainteaz srind peste propriile tale bile sau peste ale adversarului. Dac locul din spatele unei bile este liber, poi sri peste ea. Ai voie s treci peste oricte bile vrei si n orice direcie, atta vreme ct exist un spaiu n care poi sari. Si dac nu gsesti bile pe care s le sari? Poi nainta caset cu caset, n toate sensurile. Si iei bilele pe care le sari? Nu, spre deosebire de damele clasice, aici nu distrugi nimic. Te adaptezi doar la geografia spaiilor libere, astfel nct s gsesti drumul care te va duce cel mai repede cu putin n tabra din fa. ncepur o partid. Laetitia si croi curnd un fel de drum format din bile desprite de cte o caset. Una cte una, piesele sale o luar pe drumul respectiv, ncercnd s ajung ct mai departe. Mlis fcu la fel. La ncheierea primei partide, si adusese toate piesele n tabra ziaristei, n afar de una, ntrziat n drum, de care uitase. n intervalul care i trebui ca s o aduc si pe aceasta, tnra femeie si recuperase cu totul ntrzierea. Ai cstigat, recunoscu el. Trebuie s mrturisesc c, pentru un nceptor, te-ai descurcat foarte bine. Acum vei sti c nu trebuie s uii vreo bil. Singurul lucru pe care trebuie s-l ai permanent n minte este s le evacuezi ct mai repede pe toate, fr s omii nici una. El nu o mai asculta; privea fix tabla de marmur, de parc ar fi fost hipnotizat. Jacques, nu te simi bine? Sigur, dup o noapte ca asta... Nu e vorba de asta. M simt cum nu se poate mai bine. Dar uit-te. puin la jocul sta, uit-te bine. Bine, m uit, si ce-i cu asta? Si ce-i cu asta?! exclam el. Pi, asta-i soluia!

Credeam c am descoperit deja toate soluiile. Nu si pe asta, insist el. Nu si pe cea a ultimei enigme a doamnei Ramirez. i aduci aminte? Cum s faci sase triunghiuri din sase bee de chibrit. Laetitia scrut n zadar hexagonul. Mai uit-te puin. E de-ajuns s dispui chibriturile n form de stea cu sase brae. Asa cum este cea reprezentat n jocul acesta. Dou triunghiuri care se ntreptrund! Laetitia examin cu mai mult atenie tabla. Steaua asta e steaua lui David, spuse ea. Simbolizeaz cunoasterea microcosmosului, unit cu- cea a macrocosmosului. Celebrarea cstoriei dintre infinitul mare si infinitul mic. mi place la nebunie conceptul sta, fcu el, apropiindu-si faa de a ei. Rmaser astfel, cu obrajii abia atingndu-se, privind tabla de marmur. Ar putea fi si unirea cerului cu pmntul, observ el. n figura aceasta geometric ideal, totul se completeaz, se amestec, se mperecheaz. Zonele se ntreptrund, pstrndu-si specificitatea. Este amestecul dintre sus si jos. Se lansar ntr-un sir de comparaii. Dintre yin si yang. Dintre lumin si tenebre. Dintre bine si ru. Dintre rece si cald. Laetitia si ncrei fruntea, cutnd si alte antiteze. Dintre nelepciune si nebunie? Dintre inim si raiune. Dintre spirit si materie. Dintre activ si pasiv. Steaua, rezum Mlis, este ca partida ta de dame chinezesti, n care fiecare pleac din punctul su de vedere, pentru ca apoi s-l adopte pe al celuilalt. De unde si fraza-cheie a enigmei: "Trebuie s gndesti n acelasi fel ca cellalt", spuse Laetitia. Dar mai am si alte asociaii de idei s-i propun. Ce spui de "unirea dintre frumusee si inteligen"? Dar tu, ce zici de cea dintre masculin si... feminin? si apropie si mai mult obrazul, acoperit de epii brbii nscnde, de acela, att de catifelat, al Laetitiei, si cutez s-si treac Degetele prin prul ei ca mtasea. De data aceasta, ea nu-l mai respinse.

176. O LUME SUPRANATURAL 103 coboar de pe chiuvet, se trste pe marginea aspiratorului, o apuc pe coridor, escaladeaz un scaun, urc de-a lungul unui perete, se ascunde ndrtul unui tablou, iese apoi din nou, coboar la loc, se car pe marginile abrupte ale W. C. -ului. Pe fundul lui se afl un lac de mici dimensiuni, dar furnica nu simte dorina s coboare. Intr n camera de baie, adulmec mirosul mentolat al unui tub de past de. dini nenchis cum trebuie si parfumul dulceag al after-shave-ului, opie pe un spun de rufe si alunec ntr-un flacon de sampon cu ou, ct pe-aci s se nece n el. A vzut de-acum destul. n cuibul acesta nu exist nici urm de Deget. Se asterne din nou la drum. E singur. si zice c ea reprezint rezultatul cel mai simplu si mai redus al cruciadei. Totul se reduce pn la urm la un singur individ. Si nc mai are de ales: s fie pentru sau contra Degetelor. Ar putea oare s le distrug de una singur pe toate? Cu siguran! Dar nu va fi usor. Ca s omoare un singur urias din acestia, cele trei mii de cruciate au fost nevoite s-si uneasc toate forele! Cu ct se gndeste mai mult, cu att si zice c trebuie s renune la ideea de-a masacra de una singur toate Degetele de pe Pmnt. Ajuns n faa unui acvariu cu pesti, furnica rmne minute ndelungate lipit de peretele de sticl, privind cum evolueaz ciudatele psri multicolore si nepstoare, irizate n culori fluorescente. 103 trece apoi pe sub usa de la intrare si, apucnd-o pe scara principal, urc un etaj mai sus. Acolo, intr ntr-un alt apartament si si reia investigaiile: camera de baie, buctria, camera

de zi. Se pierde n capacul magnetoscopului, i viziteaz cteva clipe componentele electronice, apoi iese si ptrunde ntr-o camer. Nimeni. Nici urm de Degete la orizont. Descoper din nou un pasaj prin jgheabul de gunoi si mai urc un etaj. Buctrie, camer de baie, camer de zi. Nimeni. Se opreste locului, emite un feromon si noteaz observaiile despre moravurile degetale. Feromon: Zoologie Tem: Degetele Salivatoare: 103 683 Data: anul 100 000 667 Cuiburile Degetelor par s aib o configuraie similar. Sunt niste caverne ncptoare din roc ce nu poate fi spat. Au form de cub si sunt stivuite unul peste altul. Cavernele acestea sunt cel mai adesea cldue. Tavanul este alb, iar podeaua e acoperit de un fel de pajiste colorat. Degetele nu vin s stea aici dect rareori. Furnica iese pe balcon, escaladeaz faada folosindu-se de puvilisul adeziv de pe labe si ajunge ntr-un nou apartament, asemntor cu precedentele. 103 ptrunde n salon. Aici, Degetele si fac n sfrsit apariia. Furnica nainteaz, iar Degetele o urmresc ca s o omoare. 103 abia apuc s fug, strngnd cu putere coconul.

177. ENCICLOPEDIE ORIENTARE: Cele mai multe din marile epopei umane s-au desf surat de la est spre vest. Dintotdeauna, omul a urmat drumul Soarelui, dorind s afle unde se cufunda mingea de foc. Ulise, Cristofor Columb, Attila... cu toii au crezut c rspunsul se afla la vest. S pornesti spre vest nsemna s vrei s cunosti viitorul. Cu toate acestea, dac unii s-au ntrebat "unde" se ducea Soarele, alii au dorit s afle "de unde" venea el. A merge spre est nsemna a dori s cunosti originea Soarelui, dar si pe a ta proprie. Marco Polo, Napoleon, Bilbo le Hobbit (unul din eroii din Seniorul inelelor de Tolkien), sunt personaje ale estului. Ei au crezut c, dac exista ceva de descoperit, acest lucru se gsea numai acolo, departe, unde ncep toate, inclusiv zilele. n simbolistica aventurierilor mai rmn dou direcii. Semnificaia lor este urmtoarea: s mergi spre nord nseamn s caui obstacole cu care s-i masori propria for; iar s mergi spre sud nseamn s caui odihna si mpcarea. EDMOND WELLS, Enciclopedia cunoasterii relative si absolute, volumul II.

178. RTCIND DE COLO-COLO 103 rtceste mult vreme prin lumea supranatural a Degetelor, ducnd cu ea nepreuita boccea. Furnica viziteaz nenumrate cuiburi. Uneori, acestea sunt goale, alteori Degetele o urmresc, vrnd s o omoare. Pre de o clip, se simte ispitit s renune la misiunea Mercur. Totusi, ar fi pcat s renune tocmai acum, dup tot drumul pe care l-a strbtut si dup attea eforturi. Trebuie s gseasc niste Degete binevoitoare. Niste Degete care s fie prietenoase cu furnicile. 103 viziteaz vreo sut de apartamente. Hrana nu constituie o problem: o groaz de alimente se afl pretutindeni. Dar, singur cum e n aceste spaii unghiulare, ea se simte ca pe o alt planet, unde totul e geometric si mpodobit n culori supranaturale: alb strlucitor, albastru-turcoaz, portocaliu-intens, verde-glbui. Ce inut derutant! Aproape lipsit de copaci, plante, nisip, iarb. Doar obiecte sau materiale netede si reci. De asemenea, aproape nici un fel de faun. Doar cteva molii care fug la apropierea ei, ca si cum s-ar teme de slbatica asta venit din pdure. 103 se rtceste ntr-un sor de pnz groas, se zbate ntr-o cutie de fin si exploreaz sertarele cu un coninut surprinztor.

Nu mai are nici un reper olfactiv sau vizual. n jur nu sunt dect forme moarte, prafuri, moarte si ele, si cuiburi goale sau pline cu monstri. Trebuie s gsesti centrul oricrui lucru, afirma Belo-kiu-kiuni. Dat cum ai putea s localizezi vreun centru n multitudinea asta de cuiburi cubice ce se suprapun sau se lipesc unele de altele? E singur, att de singur si de departe de semenele ei! Plin de nostalgie, furnica regret piramida linistitoare a Bel-o-kan-ului, activitatea surorilor sale, cldura dulce a trofolaxiilor, parfumul seductor al plantelor care cer s fie nsmnate, umbra linistitoare a copacilor. Ct de mult i lipsesc stncile unde e att de plcut s te ndopi cu energie caloric si pistele feromonale ce se strecoar printre firele de iarb! Si, precum cruciada odinioar, 103 nainteaz ntruna. Organele lui Johnston i sunt bruiate de un noian de unde ciudate: cureni electrici, unde radio, luminoase si magnetice. Lumea de dincolo de lume e un talmes-balmes de informaii false. Furnica trece de la o cldire la alta, urmnd la ntmplare cte o conduct, un cablu telefonic sau o frnghie de rufe. Nimic. Nici un semnal de ntmpinare. Degetele nu au recunoscut-o. 103 este dezorientat. Cuprins de oboseal, furnica ajunsese ntr-o stare n care si punea de-acum ntrebri de felul lui "la ce bun?" si "ce rost are?", cnd, deodat, localizeaz pe neasteptate niste feromoni neobisnuii: un miros slab de furnic roscat de pdure. Cuprins de fericire, 103 se npusteste n direcia izului miraculos. Cu ct alearg, cu att recunoaste mai limpede drapelul acela odorant: Giou-li-kan, cuibul rpit de ctre Degete cu puin naintea plecrii cruciadei. Parfumul minunat o atrage ca un magnet. Da, cuibul Giou-li-kan este acolo, neatins si cu populaia la fel de neatins. Furnica ar vrea s discute cu surorile sale, s le ating, dar ntre ele se ridic un perete tare si transparent, care mpiedic orice contact. Orasul e nchis ntr-un cub. Lupttoarea se car pe acoperis. Acolo exist niste guri, prea nguste ca s-i poi atinge antenele, dar suficiente pentru a emite prin ele. Gioulikanienele i povestesc cum au fost luate si aduse n cuibul acesta artificial. De cnd au fost instalate aici cu fora, cinci Degete le studiaz nencetat. Nu, Degetele astea nu sunt agresive. Nu omoar. O singur dat s-a produs un eveniment neobisnuit: niste Degete, altele, care nu le erau cunoscute, le-au rpit din nou, scuturndu-le fr cruare, si multe gioulikaniene au murit cu acel prilej. Dar de cnd au fost aduse napoi, nu au mai avut nici un fel de probleme. Cele cinci Degete ncnttoare le hrnesc, vegheaz asupra lor si le apr. 103 jubileaz. S-i fi descoperit oare pn la urm pe interlocutorii cutai de atta vreme? Prin intermediul mirosurilor si al gesturilor, furnicile captive n cuibul artificial i arat cum s ajung la Degetele acestea "amabile".

179. MIREASMA Augusta Wells se afla n cercul comunitar. Toi laolalt scoteau sunetul OM, care forma un fel de sfer spiritual n care intrar mpreun, strngndu-se unul alturi de cellalt. Acolo sus, n suspensia aceea ireal, situat la un metru deasupra capetelor si la cincizeci de centimetri sub tavan, nu mai simeau foamea si frigul, nu le mai era fric si uitau de sine, nemaifiind dect un abur imaterial si gnditor, care plutea n vzduh. Si, totusi, Augusta Wells iesi n grab din interiorul sferei si se materializ la loc n corpul ei fizic. Nu reusea s se concentreze ndeajuns, o preocupa ceva. O idee parazit. Asa c rmase cu spiritul si eul pe pmnt. Incidentul cu Nicolas o punea pe gnduri. Btrna si spunea c lumea oamenilor trebuia s fie extrem de impresionant pentru o furnic. Niciodat furnicile nu vor fi capabile s neleag ce este o masin, o rsni de cafea sau un compostor de bilete de tren. Era ceva ce le depsea limitele nchipuirii. Augusta Wells se gndi c distana dintre universul furnicilor si universul acesta uman incomprehensibil este poate egal cu cea care desparte la rndul ei universul uman de o dimensiune superioar, poate divin. Poate c si ntr-o dimensiune spaiu-timp superioar exist un Nicolas. Oamenii se tot ntreab de ce Dumnezeu se poart asa cum o face, dar poate c n realitate el nu este dect un pusti fr minte care se distreaz ca s mai scape de plictiseal! Cnd i se va spune oare si lui c e ora gustrii si c trebuie s nceteze de-a se mai juca astfel cu oamenii? Augusta Wells era zpcit si, n acelasi timp, surescitat de acest gnd. Dac furnicile nu sunt n stare s-si imagineze un compostor de bilete de tren, atunci oare ce

fel de masini si de concepte originale manipuleaz zeii spaiului-timp superior? Dar toate acestea nu erau dect niste reflecii gratuite si fr rost. Augusta Wells se concentr din nou si se pomeni napoi n sfera delicat a spiritelor grupului.

180. CAPTUL E TOT MAI APROAPE E plin de zgomote, de mirosuri si de cldur. E clar c aici sunt niste Degete nsufleite. 103 se apropie de zona de unde vin zgomotele si vibraiile, ncercnd s nu se rtceasc prea ru prin jungla mochetei groase si rosii. Drumul i este presrat cu obstacole moi la pipit: pe jos zac o mulime de esturi multicolore. Ultima dintre cruciate se car pe haina lui Jacques Mlis, apoi pe pantaloni, si continu calea clcnd pe un taior de mtase neagr, nainteaz peste cmasa comisarului, iar mai ncolo urc si coboar pe toboganele formate de sutienul Laetititei Wells. Furnica se apropie din ce n ce mai mult de zona turbulenelor. n faa ei se afl pulpana unei cuverturi, pe care o escaladeaz. Cu ct urc mai sus, cu att scuturturile sunt mai puternice. Percepe parfumuri de Degete, cldura tipic a Degetelor, zgomotele caracteristice Degetelor; sunt acolo sus, nu mai ncape nici o ndoial. n scurt timp le va ntlni. 103 deschide coconul de fluture si scoate avuia nepreuit. Misiunea Mercur se apropie de sfrsit. 103 se car n capul patului. Fie ce-o fi! Laetitia si nchise ochii de culoare mov; simea energia yang a partenerului ei amestecndu-se cu energia ei yin. Trupurile lor strns lipite dansau n acelasi ritm. Cnd deschise din nou ochii, avu o tresrire. Chiar n faa nasului ei se afla o furnic ce inea ntre mandibulele ntinse o minuscul bucat de hrtie mpturit! Scena era de-a dreptul nucitoare. ncet pe loc s se mai miste, se ncord si se desprinse. Jacques Mlis fu surprins de ntreruperea brusc. Ce s-a ntmplat? E o furnic n pat! O fi scpat din terariul tu. Ne-ajunge ct am avut de-a face cu furnicile pe ziua de azi, alung-o si hai s continum de unde am rmas! Nu, stai puin, asta e altfel. Are ceva extraordinar. E vreun robot de-al lui Ramirez? Nu, e o furnic adevrat. Si n-o s mai crezi, dar are ntre mandibule o bucat de hrtie pe care pare-se c vrea s ne-o dea! Comisarul bodogni, dar consimi s se conving cu ochii si. Vzu ntr-adevr o furnic ce cra un petic de hrtie mpturit. 103 distinge n fa un vas plin cu Degete. De obicei, animalul degetal se mparte n dou turme de cte cinci Degete. Acesta trebuie s fie un animal superior, deoarece este mai voluminos si dispune de patru turme de cte cinci Degete n loc de dou. Asadar, douzeci de Degete care zburd pornind dintr-o structur-rdcin de culoare roz. 103 pseste nainte si ntinde scrisoarea la captul mandibulelor, luptndu-se cu frica fireasc pe care i-o inspir entitile acelea extravagante. n aceeasi clip, furnica si aminteste de episodul btliei cu Degetele din pdure si i vine s o ia la fug ct o in labele. Ar fi ns o prostie prea mare s nu fac fa tocmai acum, cnd este pe punctul de a-si atinge elul. Haide, ncearc s afli ce ine n mandibule. Foarte ncet, Jacques Mlis ntinse mna n direcia furnicii. Esti sigur c n-o s m muste sau n-o s m mproaste cu acid formic? Doar n-o s-mi spui c i-e fric de o amrt de furnic, i sopti Laetitia la ureche. Degetele ncep s se apropie si pe 103 o cuprinde teama. si aminteste pe loc de leciile ce i se

predau la Bel-o-kan pe cnd era mic. Cnd te afli fa n fa cu un prdtor, trebuie s uii c e mai puternic dect tine. Trebuie s te gndesti la altceva, s-i pstrezi calmul. Prdtorul se asteapt totdeauna s fugi din faa lui, si n consecin are un comportament adecvat, care s prentmpine fuga. Dac rmi ns nemiscat n faa lui, imperturbabil, fr s manifesti nici un semn de fric, el se simte descumpnit si nu mai ndrzneste s te atace. Cele cinci Degete vin ncet n ntmpinarea ei. Si nu par deloc descumpnite. Fii atent mai ales s nu o sperii! Stai, mai ncet, c altfel o s fug. Sunt convins c nu fuge doar pentru c asteapt s ajung destul de aproape ca s m poat musca. Comisarul continu, totusi, s-si miste mna nainte, ncet, dar n acelasi ritm. Degetele ce se apropie de ea par complet nepstoare si nu dau nici cel mai mic semn de comportare ostil. Atenie! Trebuie s fie o capcan. Dar 103 se conjur s nu fug. Nu trebuie s-i fie fric. Nu trebuie s-i fie fric. Nu trebuie s-i fie fric. Ei haide, si zice ea, am btut atta drum ca s le ntlnesc si iat c acum, cnd am ajuns la ele, nu mai vreau dect s-mi iau cele sase labe la spinare si s o tulesc! Curaj, 103, c doar le-ai mai nfruntat si n-ai murit. Si, totusi, nu e deloc usor s vezi n faa ta cinci mingi roze, de zece ori mai nalte si mai voluminoase dect tine si s-i spui cu toate acestea c nu trebuie n nici un caz s faci vreo miscare. Mai ncet, mai ncet, doar vezi bine c o sperii: antenele i tremur ntruna. Las-m, c a nceput s se obisnuiasc cu ritmul n care mi nainteaz mna. Animalele nu se tem de ceva ce se misc lent si regulat. Pui, pui, pui... E ceva instinctiv. n clipa cnd Degetele ajung la mai puin de douzeci de pasi de ea, 103 este tentat s-si desfac larg mandibulele ca s le atace. Dar n mandibule ine hrtia mpturit. Prin urmare, are un fel de clus n gur, de nu mai poate nici s muste. Atunci si ntinde vrfurile antenelor drept n fa. n mintea ei se declanseaz un vrtej de nedescris. Cele trei creiere pe care le are dialogheaz si fiecare vrea s-si impun prerea: S fugim! Nu intra n panic. Doar n-am venit degeaba pn aici. Vom fi strivite! Oricum, Degetele sunt acum prea aproape ca s mai putem fugi! Opreste-te, e moart de fric, porunci Laetitia Wells. Mna se opri. Furnica se ddu ndrt cu trei pasi, apoi rmase nemiscat. Vezi c abia cnd m opresc se teme mai ru. O clip, 103 ndjduieste ntr-un rgaz, dar Degetele avanseaz din nou. Dac nu face nimic, o vor atinge n cteva secunde. 103 a avut deja ocazia s constate ce efect poate s aib un bobrnac de-al Degetelor. si aminteste de cele dou atitudini pe care le poi adopta n faa necunoscutului: aciunea sau supunerea. Si, cum ea nu e dispus s se supun, acioneaz! Formidabil: furnica i se urcase pe mn! Jacques Mlis era ncntat. Furnica ns gonea, npustindu-i-se de-a lungul braului pe care l folosea ca trambulin ca s sar si s urce pe umrul Laetitiei Wells. 103 avanseaz cu pasi prudeni. Aici miroase mai plcut dect pe cellalt Deget. si ofer rgazul de-a analiza tot ce vede si simte. Dac i este dat s scape, informaiile i vor servi ulterior pentru feromonul zoologic despre Degete. Cnd stai pe un Deget, ai o senzaie ciudat. E o ntindere neted de un roz deschis, brzdat de sanuri fine, iar la intervale regulate se gsesc niste puuri nguste pine de o sudoare cu miros plcut. 103 face civa pasi pe rotunjimea alb a umrului Laetitiei Wells. Aceasta nu ndrzneste s se miste, de team s nu o striveasc. Insecta escaladeaz gtul, a crui urzeal mtsoas o umple de ncntare, apoi nainteaz pe gur, apsnd cu toat greutatea labelor pe perniele de un roz intens, dup care se rtceste o clip prin grota nrii stngi a Laetitiei, care se abine din rsputeri s nu strnute.

Furnica iese din nas si se apleac peste globul ochiului stng; e umed si mobil, iar n mijlocul unui ocean de culoarea fildesului se afl o insul mov; 103 evit s se aventureze, de teama s nu-si ncleieze labele. Si bine face, deoarece un soi de membran mare, terminat cu o perie neagr, acoper globul ochiului n momentul imediat urmtor. 103 strbate napoi drumul de-a lungul gtului, apoi se strecoar ntre sni. Ia te uit, aici sunt civa pistrui de care se mpiedic! Dup care, fermecat de urzeala fin a snilor, porneste la asaltul unui sfrc al crui pisc trandafiriu sufer mereu niste schimbri. Ajuns sus, se opreste ca s-si ia cteva nsemnri. Stie c se afl pe un Deget si c i se d voie s l viziteze. Gioulikanienele au avut dreptate: Degetele acestea nu sunt agresive. Din vrful snului, furnica are o perspectiv desvrsit asupra celuilalt sn, ca si a vii formate de abdomen. Coboar de-a lungul ei si admir ntinderea aceea cald si moale, de culoare deschis. Nu te misca, i se apropie de buric. ncerc, dar m gdil. 103 cade n adncitura buricului, urc ndrt, alearg de-a lungul coapselor lungi, escaladeaz genunchiul, apoi coboar pe glezn si se car pe laba piciorului. De acolo, vede cinci Degete mici, obeze si atrofiate, ale cror extremiti sunt colorate n rosu. O ia ndrt de-a lungul gambei si sprinteaz pe pulpe, alunecnd pe pielea lor alb si neted, apoi peste ntinderea desertului acestuia cldu si trandafiriu, presrat cu grune fine. Trece de genunchi si urca spre susul coapselor.

181. ENCICLOPEDIE SASE: Cifra sase este o cifr bun pentru a elabora o arhitectur. Sase este numrul Creaiei. Dumnezeu a creat lumea n sase zile si s-a odihnit ntr-a saptea. Dup Clement din Alexandria, Universul a. fost creat n sase direcii diferite: cele patru puncte cardinale, Zenitul (punctul cel mai nalt) si Nadirul 357 (punctul cel mai de jos n raport cu observatorul). n India, steaua cu sase brae, numit Yantra, simbolizeaz actul dragostei, interpenetraia dintre Yoni si Lingam. Pentru evrei, steaua lui David, numit de asemenea si sigiliul lui Solomon, reprezint suma tuturor elementelor Universului. Triunghiul cu vrful ndreptat n sus reprezint focul, iar cel cu vrful n jos reprezint apa. n alchimie se consider c fiecrui vrf al stelei cu sase brae i corespund un metal si o planet. Vrful superior este Luna-argint. De la stnga la dreapta se afl apoi Venus-cupru, Mercur-mercur, Saturn-plumb, Jupiter-staniu, Marte-fier. Combinaia iscusit a celor sase elemente si planete amplaseaz n mijlocul ei Soarele-aur. n pictur, steaua cu sase brae este utilizat pentru a nf isa toate combinaiile posibile de culori. Unirea tuturor nuanelor produce o lumin alb n hexagonul central. EDMOND WELLS, Enciclopedia cunoasterii relative si absolute, volumul II.

AL SASELEA ARCAN: Imperiul Degetelor

182. SI MAI APROAPE DE INT 103 urc spre partea de sus a picioarelor dar cinci Degete lungi se apropie, coboar si i

bareaz drumul nainte de-a ajunge la ncheietura coapselor. Vizita s-a ncheiat. 103 se teme s nu fie strivit. Degetele ns rmn pe loc, ca si cum ar astepta-o la o ntlnire. Hotrt lucru, gioulikanienele aveau dreptate; Degetele acestea nu sunt deloc dusmnoase. Este nc n via. Se ridic pe labele din spate si ntinde misiva spre cer. Laetitia Wells si apropie ncet unghiile prelungi si lcuite ale arttorului si degetului gros si, folosindu-le ca pe un cleste, apuc hrtia mpturit. 103 ezit o clip, apoi si desface larg mandibulele, dnd drumul preioasei sale poveri. Pentru aceast clip neasemuit au murit nenumrate furnici. Laetitia Wells puse hrtia n cusul palmei; nu era mai mare dect un sfert de timbru, dar se puteau distinge literele scrise pe ambele pri. Erau att de mici c abia se desluseau, dar se vedea limpede c. scrisul este omenesc. Cred c furnica asta ne-a adus o scrisoare, spuse Laetitia, ncercnd s citeasc peticul minuscul de hrtie. Jacques Mlis se duse s-si caute lupa. Cu asta sper s o putem descifra mai usor. Puser furnica ntr-o fiol, se mbrcar si apoi se aplecar asupra hrtiei, privind-o prin lentila lupei. Am ochi buni, declar Mlis; d-mi un stilou ca s ncerc s notez cuvintele pe care le deslusesc; iar apoi o s vedem dac le putem deduce pe cele lips.

183. ENCICLOPEDIE TERMITA: Mi se ntmpl s ntlnesc savani, specialisti n termite, care mi spun c furnicile mele sunt cu siguran interesante, dar c nu au nf ptuit nici mcar jumtate din ce au izbutit s fac termitele. E ct se poate de adevrat. Termitele sunt singurele insecte sociale si chiar, nendoielnic, singurele animale care au creat o "societate perfect". Termitele s-au organizat ntr-o monarhie absolut n care fiecare individ este fericit s-si slujeasc regina, n care toi se neleg si se ntrajutoreaz, n care nimeni nu nutreste nici cea mai mic ambiie sau preocupare egoist. Societatea termit este f r ndoial una n care termenul de "solidaritate" si afl sensul cel mai deplin. Si asta poate din pricin c termita a fost primul animal care a construit orase, n urm cu mai bine de dou sute de milioane de ani. Cu toate acestea, n nssi reusita ei se afl propria-i condamnare. Prin definiie, ceea ce este perfect nu poate fi ameliorat. Orasul termit nu cunoaste n consecin nici o modificare, nici o revoluie sau tulburare intern. El reprezint un organism pur si sntos care funcioneaz att de bine, nct nu poi dect s te bucuri de fericirea ce domneste pe coridoarele sale, construite dintr-un ciment deosebit de solid. Furnica, n schimb, trieste ntr-un sistem social mult mai anarhic. Ea progreseaz f cnd greseli si ntreprinde totul ncepnd prin a comite greseli. Ea nu se mulumeste niciodat cu ceea ce are si gust din toate, chiar cu riscul vieii. Furnicarul nu este un sistem stabil, ci o societate care tatoneaz n permanen, testnd toate soluiile, pn si pe cele mai aberante, uneori cu riscul propriei sale nimiciri. Iar acestea sunt, n ce m priveste, tot attea motive care s m fac s fiu atras cu mult mai mult de furnici dect de termite. EDMOND WELLS, Enciclopedia cunoasterii relative si absolute, volumul II.

184. DESCIFRARE Dup cteva minute de eforturi, Mlis reusi s obin o scrisoare coerent. "Ajutor. Suntem saptesprezece persoane captive sub un furnicar. Cea care v-a transmis mesajul de fa este devotat cauzei noastre. Ea v va arta drumul pe care trebuie s-o apucai ca s ne venii n ajutor. Deasupra noastr se afl o lespede mare de granit, asa nct aducei cu voi perforatoare si trncoape. Jonathan Wells." Laetitia Wells se ndrept brusc: Jonathan! Jonathan Wells! Asta nseamn c cel ce m cheam n ajutor este vrul meu Jonathan! l cunosti? Nu l-am ntlnit niciodat, dar, totusi, e vrui meu. Se credea c a murit, atunci cnd a disprut n pivnia casei de pe strada Sybarites... i amintesti de cazul cu pivnia casei tatlui meu? Jonathan a fost una dintre primele victime! Pare ct se poate de viu, dar e captiv mpreun cu un grup ntreg de oameni sub un furnicar! Mlis examin cu atenie hrtia. Mesajul acesta era aidoma celor nchise ntr-o sticl ncredinat valurilor. Fusese redactat de o mn tremurnd, poate a unui muribund. Oare de ct vreme l transporta cu ea furnica? Stia bine ct de ncet se deplasau insectele acestea. Mai exista o chestiune care l preocupa: mesajul fusese nendoielnic scris pe o hrtie normal, micsorat apoi de nenumrate ori cu ajutorul unui fotocopiator. Asta nsemna oare c prizonierii o duceau att de bine, nct aveau la dispoziie aparatur electronic si curent electric? Crezi c e adevrat? Nu vd cum altfel s-ar putea explica faptul c o furnic se trambaleaz ducnd cu ea o scrisoare! Si, totusi, ce ntmplare a fcut-o pe insecta asta s ajung chiar la tine acas? Pdurea Fontainebleau e mare, orasul Fontainebleau e si mai mare la scara furnicilor, iar mesagera asta a izbutit, totusi, s-i descopere apartamentul aflat la etajul patru... E cam prea de tot, nu crezi? Nu; exist uneori doar o sans la un milion pentru ca anumite lucruri s se produc, si, totusi, ele se produc. Dar nu-i nchipui, totusi, c niste oameni ar putea fi blocai sub un furnicar si c viaa le-ar fi la bunul plac al furnicilor? Un furnicar poate fi drmat cu o lovitur de picior! Dar ei pomenesc de o lespede de granit care i ine blocai. Cum poi, totusi, s ajungi s te vri sub un furnicar? Trebuie s fii icnit de-a dreptul! Sunt sigur c-i o glum! Nu. E un mister, e enigma pivniei misterioase a tatlui meu, care i nghiea pe toi cei care se aventurau acolo. Problema care se pune acum e s venim n ajutorul captivilor. Nu avem timp de pierdut si cred c o singur fiin ne poate ajuta. Cine? Ea indic fiola n care se zbtea 103. Ea. Scrisoarea zice c ne poate conduce la vrul meu si la tovarsii lui. i ddur drumul furnicii din nchisoarea ei de sticl. Nu aveau la ndemn nici un fel de substan radioactiv cu care s o nsemneze, astfel nct Laetitia Wells i badijon fruntea cu o pictur de lac rosu de unghii pentru a fi sigur c o vor putea deosebi de celelalte. Si acum, micuo, arat-ne drumul! Contrazicndu-le asteptrile, furnica nu se clinti din loc. Crezi c a murit? Nu, antenele i se agit. Atunci de ce nu se misc? Jacques Mlis o mpinse cu Degetul. Furnica nu avu nici o reacie, n afara miscrilor din antene care deveneau din ce n ce mai nervoase. Se pare c nu vrea s ne conduc, observ Laetitia Wells. Nu vd alt mijloc de-a rezolva problema dect acela de a-i... vorbi. De acord. Avem un excelent prilej de-a vedea cum funcioneaz masina "Piatra de la Rosetta" construit de Arthur Ramirez.

185. O LUME DE NTEMEIAT

24 nu stie deloc cum s atace problema. S creezi o comunitate inter-specii, e foarte frumos. S o creezi cu sprijinul unei plante si cu protecia dat de ap, e si mai bine. Dar cum s faci pentru ca toat lumea s se neleag? Deistele si petrec majoritatea timpului fcnd mereu alte statui n form de monolii si cer s li se pun la dispoziie un loc n care s-si poat ngropa morii. Termitele au gsit o bucat mare de lemn uscat, unde continu s rmn ascunse. Albinele instaleaz un stup de dimensiuni reduse n ramurile salcmului. n ce le priveste, furnicile amenajeaz o sal ce va servi ca grdin pentru cultivarea ciupercilor. Totul se desfsoar normal; si atunci, de ce trebuie ca 24 s-si dea atta osteneal vrnd s ornduiasc totul? Fiecare poate face ce vrea n colul su, din moment ce nu i stnjeneste pe ceilali. Seara, membrii comunitii se adun ntr-o nis si fiecare istoriseste ntmplri din lumea lui. Acest moment ct se poate de banal, n care insectele din toate speciile si ntind antenele ca s asculte istorisirile olfactive ale albinelor lupttoare si ale arhitectelor termite, constituie liantul principal al comunitii. Comunitatea Salcmului este unit de un numr de legende si basme, care sunt pur si simplu niste saga olfactive. Religia deistelor nu este dect o istorisire printre altele. Si nimeni nu si-ar permite s o judece e adevrat sau fals, dat fiind c un singur criteriu conteaz: cel de-a le face s viseze cu ochii deschisi. Iar conceptul de zeu le face s viseze... 24 propune ca cele mai frumoase legende ale furnicilor, albinelor, termitelor si scarabeilor s fie adunate laolalt n niste cuve asemntoare celor din Biblioteca chimic. Printr-un orificiu-hublou al salcmului se ntrezreste ntunericul bleumarin al nopii, luminat de o Lun plin alb. n seara aceasta este destul de cald, astfel nct insectele iau hotrrea de a-si istorisi povestile pe plaj. Una din insecte emite: ... trecuser dou cicluri de cnd regele termit ddea ocol lojei nupiale a reginei, cnd, deodat, echipele nsrcinate cu scobirea arborelui au semnalat c un coleopter "ceasul-morii" tulbura pulsaiile erotice ale suveranei... Iar o alta relateaz: ... atunci s-a ivit o viespe neagr. S-a npustit la mine, cu acul ntins. Abia am avut timp s... Insectele se nfioar pn la ultima, simind aceeasi team retrospectiv cu a albinei askoleiniene. Dar parfumul narciselor galbene dimprejur si clipocitul domol al apei ce atinge ca o mngiere malurile le fac s-si recapete linistea.

186. JUDECATA DE APOI Arthur Ramirez i primi clduros. Se simea mai bine si le mulumi pentru a nu-l fi denunat poliiei. Doamna Ramirez lipsea, deoarece era ora cnd aprea la emisiunea "Capcan de gndire". Ziarista si poliistul i explicar c se ntmplase ceva nou, si anume c, orict de necrezut ar fi putut s par, o furnic le adusese un mesaj scris de mn. i puser sub ochi scrisoarea, iar Arthur Ramirez nelese de ndat despre ce era vorba. Se trase de barba-i alb, dup care accept s le pun la dispoziie masina "Piatra de la Rosetta". i conduse n pod, unde puse n funciune cteva ordinatoare, aprinznd becurile ce luminau flacoanele de parfumuri productoare de feromoni si scuturnd tuburile transparente, astfel nct s evite orice depunere. Cu nenumrate precauii, Laetitia o scoase pe 103 din fiol si Arthur o instal sub un clopot de sticl. Din el porneau dou tuburi: unul care aspira feromonii mirositori ai furnicii si altul care i transmitea feromonii artificiali ce traduceau limbajul uman. Ramirez se asez n faa tabloului de comand, regl niste butoane, verific nc o dat monitoarele luminoase si nvrti cteva poteniometre. Totul era pregtit. Nu-i mai rmnea dect s porneasc programul care reproducea cuvintele omenesti sub form de parfumuri de furnic. Dicionarul su francez-furnicresc cuprindea o sut de mii de cuvinte si o sut de mii de nuane feromonice. Inginerul se asez n faa microfonului si rosti cu grij:

Emisie: Salutri. Aps un buton si ecranul video transform cuvntul n formul chimic, transmis apoi fiolelor de parfumuri ce se golir n conformitate cu dozarea exact indicat de dicionarul informatic. Fiecrui cuvnt i corespundea un miros specific. Norisorul ce coninea mesajul fu propulsat n tub de ctre o pomp cu aer si ajunse astfel n clopot. Furnica si agit antenele. Salutri. Mesajul fusese recepionat. Un sistem de ventilaie cur clopotul de orice miros parazit, pentru ca mesajul de rspuns s poat fi captat cu acuratee. Tijele senzitive vibrar. Norul de rspuns parcurse tubul transparent, ajunse la spectometrul de mas si la cromatograful care l descompuser molecul cu molecul pentru a obine fiecare lichid corespunztor cte unui cuvnt. ncetul cu ncetul, pe ecranul ordinatorului apru o fraz. n acelasi timp, un sintetizator vocal o pronun, astfel nct rspunsul furnicii fu auzit de toi. Recepie: Cine suntei? V neleg greu feromonii. Laetitia si Mlis erau n culmea ncntrii. Masina lui Edmond Wells funciona cu adevrat! Emisie: Te afli n interiorul unei masini care poate fi folosit la comunicarea dintre oameni si furnici. Datorit ei, putem s-i vorbim si s te nelegem cnd emii. Recepie: Oameni? Ce sunt oamenii? Un fel de Degete? Aparent, furnica nu era deloc impresionat de masina lor, ceea ce era destul de uimitor. Rspundea fr afectare si prea chiar s-i cunoasc pe cei pe care i numea "Degetele". Dialogul putea, asadar, s aib loc. Arthur Ramirez strnse microfonul n mn. Emisie: Da, suntem prelungirea Degetelor. Rspunsul rsun n difuzorul plasat deasupra ordinatorului. Recepie: Noi v numim Degete. Prefer s v spun astfel. Emisie: Cum vrei. Recepie: Cine suntei? Presupun c nu suntei Doctorul Livingstone... Toi trei rmaser cu gura cscat. Cum se putea ca o furnic s i auzit de Doctorul Livingstone si pe deasupra de celebra fraz: "Presupun c suntei Doctorul Livingstone"? Crezur mai nti c era vorba de o eroare de reglaj a traductorului sau de o dereglare a mecanismului dicionarului. Nici unuia nu-i veni s rd sau s-si nchipuie c avea poate de-a face cu o furnic nzestrat cu simul umorului, ci fur tentai mai degrab s se ntrebe cine era acest Doctor Livingstone pe care l cunosteau furnicile. Emisie: Nu, nu suntem "Doctorul Livingstone". Suntem trei oameni. Trei Degete. Numele noastre sunt Arthur, Laetitia si Jacques. Recepie: Cum ai nvat s vorbii limba pmntean? Laetitia sopti: Vrea s spun: cum se face c stim limbajul mirositor al furnicilor? E clar c se cred singurii pmnteni adevrai... Emisie: Acesta este un secret care ne-a fost transmis din ntmplare. Dar tu, cine esti? Recepie: 103 683, dar semenele mele prefer s m numeasc mai scurt 103. Sunt o asexuat din casta soldailor exploratori. Vin din Bel-o-kan, cel mai mare oras de pe lume. Emisie: Si cum se face c ne-ai adus acest mesaj? Recepie: Degetele care triesc sub orasul nostru au cerut ca acest colet s v fie transmis. Ele au numit nsrcinarea aceasta "misiunea Mercur". Cum eram singura care m mai apropiasem vreodat de Degete, surorile mele s-au gndit c sunt singura care poate ndeplini aceast misiune. 103 se feri s precizeze c mai era totodat conductoarea principal a unei cruciade nsrcinate cu eliminarea tuturor Degetelor de pe Pmnt. Toi trei aveau de pus anumite ntrebri furnicii vorbitoare, ns Arthur Ramirez continu s dirijeze conversaia. Emisie: n scrisoarea pe care ne-ai dat-o, se spune c exist niste oameni pardon, niste Degete captive sub orasul tu si c doar tu poi s ne conduci la ele ca s le putem salva. Recepie: Asa este. Emisie: Atunci, arat-ne drumul si noi te urmm. Recepie: Nu. Emisie: Cum adic, nu? Recepie: Trebuie ca mai nti s v cunosc. Cum as putea altfel s am ncredere n voi? Cei trei oameni fur att de surprinsi, nct nu mai stiur ce s rspund.

Aveau desigur o simpatie considerabil, ba chiar stim pentru furnici, dar de aici pn la a o auzi pe una dintre lighioanele acelea mititele spunndu-le de-a dreptul "nu", era, totusi, cale lung. Cocolosul sta nensemnat si obraznic de sub clopotul de sticl inea n labele sale viaa a saptesprezece oameni. Ar fi putut-o strivi cu un deget, iar ea ndrznea s refuze s-i ajute sub pretextul c nu-i fuseser nc prezentai! Emisie: De ce vrei s ne cunosti? Recepie: Suntei mari si puternici, dar nu stiu dac avei gnduri bune. Suntei niste monstri, asa cum crede regina noastr Chli-pou-ni? Sau niste zei autotputernici, asa cum crede 23? Suntei periculosi? Suntei inteligeni? Suntei slbatici? Suntei numerosi? Ce nivel are tehnologia voastr? Stii s v folosii de instrumente? Trebuie deci s stiu cine suntei nainte de-a hotr dac cei civa semeni de-ai vostri merit s fie salvai. Emisie: Vrei ca fiecare din noi trei s-si povesteasc viaa? Recepie: Nu pe voi trei vreau eu s v neleg si s v cntresc, ci specia voastr n ansamblu. Laetitia si Mlis schimbar o privire. Cum s nceap? Va trebui oare s i se povesteasc despre civilizaiile din antichitate, despre Evul Mediu, Renastere, rzboaiele mondiale? n ce-l priveste pe Arthur, el prea ncntat de discuie. Emisie: n cazul sta, ntreab-ne. Noi o s-i rspundem si i vom explica si descrie lumea noastr. Recepie: Ar fi prea usor. Voi v-ai putea nf isa lumea n lumina cea mai favorabil, numai si numai ca s v salvai Degetele captive sub orasul nostru. Trebuie, prin urmare, s gsii o metod prin care s m informai mai obiectiv. Ce ncpnat mai putea fi si aceast 103! Arthur nu mai stia ce s spun pentru a o convinge de buna lor credin. Ct despre Mlis, turba de furie. ntorcndu-se spre Laetitia, el declar furibund: Foarte bine. O s-l salvm pe vrul tu si pe cei ce sunt cu el fr ajutorul furnicii steia pline de ifose. Arthur, ai cumva o hart a pdurii Fontainebleau? Da, avea una, dar pdurea Fontainebleau se ntindea pe vreo saptesprezece mii de hectare, iar furnicarele nu erau deloc puine. Unde s caute? nspre Barbizon, sub stncile de la Apremont, lng mlastina Franchard, prin nisipurile de pe nlimile Solie? Puteau s caute ani n sir fr s izbuteasc s descopere Bel-o-kan-ul prin propriile lor puteri. Si, totusi, doar n-o s ne lsm umilii de o furnic! se nfurie Mlis. Arthur Ramirez pled n favoarea musafirului lor. Tot ce vrea este s ne cunoasc mai bine nainte de a ne introduce n slasul ei. Are perfect dreptate. Dac as fi n locul ei, as face la fel. Dar cum i-am putea da o imagine "obiectiv" despre lumea noastr? Se apucar s reflecteze. Alt enigm! Jacques Mlis exclam ntr-un trziu: Am o idee! Care? ntreb Laetitia, pe care iniiativele mereu impetuoase ale comisarului o fceau s fie circumspect. Televiziunea. Te-le-vi-ziu-nea! Pi sigur, prin televiziune ne bransm pe ansamblul speciei umane si lum pulsul ntregii omeniri. Televiziunea nfiseaz toate aspectele civilizaiei noastre. Uitndu-se la televizor, 103 va putea s aprecieze n deplin cunostin de cauz si ct se poate de corect ce suntem si ct valorm.

187. FEROMON LEGEND MYRMICIN: Descifrare autorizat Feromon mnezic nr. 123 Tem: Legend Salivatoare: Regina Chli-pou-ni Iat legenda celor doi arbori. Dou furnicare locuite de specii dusmane triau fiecare pe cte un copac. Copacii erau nvecinai. La un moment dat, s-a ntmplat c o creang a nceput s creasc lateral, ndreptndu-se spre cellalt copac, astfel nct pe zi ce trecea se apropia tot mai mult de el. Cele dou specii stiau c, imediat ce creanga va acoperi spaiul dintre copaci, va izbucni rzboiul. Nici una din ele ns nu voia s atace prima. Rzboiul ncepu n ziua cnd creanga atinse usor copacul nvecinat. Luptele au fost nemiloase. Povestirea aceasta demonstreaz c exist un moment anume

pentru fiecare lucru. "nainte de vreme", e prea devreme; "dup", e prea trziu. Oricine stie intuitiv care este momentul optim.

188. GREUTATEA CUVINTELOR SI IMPACTUL IMAGINILOR O instalar pe 103 n faa unui mic televizor n culori cu cristale lichide. Dat fiind c ecranul era, totusi, prea mare pentru furnic, aranjar n faa lui o lup inversat, care reducea de o sut de ori proporiile imaginilor. n ce priveste sunetul, Arthur brans televizorul n faa microfonului de la "Piatra de la Rosetta". Exploratoarea belokanian putea s beneficieze astfel deopotriv de imaginea si de sunetul-parfum al televiziunii Degetelor. Se-nelege c ea nu putea percepe nici muzica, nici celelalte sunete dar, graie acestui procedeu, urma s neleag esena comentariilor si a dialogurilor. 103 produse o pictur de saliv n care voia s-si noteze observaiile despre moravurile Degetelor, astfel nct sa deduc ulterior ct valorau animalele astea. Arthur Ramirez ddu drumul la televizor si aps la ntmplare un buton de pe telecomand. Canalul 341: "Cu Krak-Krak, putei scpa usor de..." Jacques Mlis sri si ntrerupse pe loc emisiunea. Strlucita lui idee nu era scutit de riscuri! Recepie: Ce-i asta? ntreb 103. Nelinistea i cuprinse pe toi. Se grbir s o linisteasc. Emisie: Doar o reclam pentru un aliment. Nimic interesant. Recepie: Nu, vreau s spun ce este lumina asta uniform? Emisie: Un televizor, care este mijlocul nostru de comunicare cel mai rspndit. Recepie: E un foc neted si rece, nu? Emisie: Cunoastei focul? Recepie: Evident, dar nu pe acesta. Explicai-mi! Arthur Ramirez si nchipuia doar cu greu c ar putea fi n stare s-i explice unei furnici principiul tubului catodic, astfel c ncerc o analogie: Emisie: Nu e un foc. Strluceste si e deschis la culoare, dar numai fiindc e o fereastr prin care se perind tot ce se petrece n civilizaia noastr. Recepie: Si cum ajung imaginile astea aici? Emisie: Zburnd prin vzduh. 103 nu nelege tehnologia Degetelor, dar sesizeaz faptul c va vedea lumea acestora ca si cum s-ar afla simultan n mai multe locuri din orasul lor. Canalul 1432: Actualiti. Tir de mitraliere. O voce din studiou: "Syrakienii au pus la punct gaze capabile s ucid... " La iueal, Arthur schimb postul. Canalul 1445: concursul Miss Univers. Mai multe fete defileaz legnndu-si soldurile: Recepie: Ce sunt insectele astea care se mpleticesc pe labele lor din spate? Emisie: Nu sunt insecte. Animalele acestea sunt oameni, sau Degete, cum le numii voi. Aici vezi femelele noastre. Recepie: Deci, asa arat un Deget vzut n ntregime de la nlimea voastr? Furnica si apropie ochiul drept de lup si rmase asa vreme ndelungat, studiind formele ce se agit pe ecran. Recepie: Deci, voi avei ochi si gur, dar sunt plasate n vrful organismului vostru. Emisie: Credeai c suntem altfel alctuii? Recepie: Credeam c nu erai dect o mas rozalie. Vd c nu avei antene. Atunci cum facei ca s vorbii? Emisie: Utilizm un mijloc de comunicare auditiv, f r s avem nevoie de antene. Recepie: Si v lipsesc dou labe. Nu avei dect patru! Cum putei s mergei? Emisie: Cele dou labe posterioare ne ajung pentru mers, dar ne-a trebuit ceva timp ca s o putem face f r s cdem. Labele anterioare ne servesc la cratul obiectelor, de exemplu. Nu e ca la voi, unde toate labele folosesc la mers. Recepie: Cele care au pr lung pe cap sunt bolnave? Emisie: Unele femele si las prul s creasc pentru a-i seduce astfel mai bine pe masculi. Recepie: Cum se face c femelele voastre nu au aripi? Emisie: Nici un Deget nu are aripi. Recepie: Nici mcar sexuaii? Emisie: Nici mcar ei.

103 scruteaz cu atenie ecranul. Femelele Degetelor i se par realmente ct se poate de urte. Recepie: V schimbai culoarea carapacei, precum cameleonii? Emisie: Noi nu avem carapace. Pielea noastr e rozalie si dezgolit, si ne-o protejm cu haine de toate culorile si modelele. Recepie: Haine? sta-i un fel de camuflaj ca s nu fii prinsi de prdtorii vostri? Emisie: Nu tocmai; este mai degrab un mijloc de protecie mpotriva frigului si un fel de-a ne arta personalitatea. Sunt niste fibre vegetale mpletite. Recepie: Aha, servesc deci pentru parada amoroas, ca la fluturi? Emisie: Se poate spune si asa. Sigur c n unele cazuri "femelele" noastre mbrcate ntr-un anume fel atrag mult mai mult atenia masculilor. 103 pune multe ntrebri, dar asimileaz repede. Unele ntrebri sunt mult mai greu de satisfcut dect altele. De exemplu: "De ce se misc ochii Degetelor?", sau "De ce indivizii din aceeasi cast nu au aceeasi nlime?" Cei trei oameni se strduiesc s-i rspund ct pot de bine, folosind un vocabular simplu dar limpede. Cu toate acestea, ei sunt aproape constrnsi s reinventeze limba francez, dat fiind c termenii sunt uneori att de bogai n subnelesuri si subtiliti, nct ar trebui s i redefineasc de fiecare dat pentru a se face nelesi. ntr-un trziu, 103 se plictiseste de perindarea aceea de femele umane. Vrea s vad altceva. Mlis comut. Cnd atenia i este atras de vreo imagine, furnica emite un "stop". Recepie: Stop. Asta ce-i? Emisie: Un reportaj despre circulaia din marile orase. Vocea comentatorului rostea: "Ambuteiajele constituie o problem dintre cele mai stringente ale metropolelor noastre. Un studiu al serviciilor de specialitate a demonstrat c pe msur ce se construiesc mai multe strzi si autostrzi, oamenii cumpr tot mai mult masini, fcnd astfel s creasc ambuteiajele." Pe ecran se vedeau siruri nesfrsite de masini oprite n loc si nvluite de un fum cenusiu. Camera ddu napoi, nfisnd caravane, camioane, masini si autobuze ntinzndu-se pe mai muli kilometri, nepenite pe asfalt. Recepie: Ah, ambuteiajele din marile metropole sunt pretutindeni o plag! Altceva. O nou succesiune de imagini. Recepie: Stop. Ce-i aici? Emisie: Un documentar despre foametea n lume. Trupuri emaciate, copii cu ochii plini de muste, sugari descrnai, agai de snii flasci si golii ai mamelor cu feele rtcite, brbai fr vrst cu priviri fixe... Vocea indiferent a comentatorului rostea: "Seceta continu s fac ravagii n Etiopia; Foametea dureaz deja de cinci luni, iar n prezent se anun invazii de lcuste. La faa locului, Medicii fr Frontiere ncearc, cu slabele mijloace de care dispun, s ofere ajutor populaiilor locale..." Recepie: Ce sunt medicii? Emisie: Niste Degete care ajut alte Degete, cnd sunt bolnave sau n mizerie, indiferent de locul unde triesc si chiar de culoarea pielii. Nu toate Degetele sunt roz, mai exist si altele, negre si galbene. Recepie: Si n specia noastr culorile pot fi diferite. Asta e uneori de-ajuns ca s dea nastere la dusmnii. Emisie: La fel ca stia noi. Canalul 1227, 1226, 1225. Stop. Recepie: Ce-i asta? Mlis recunoaste pe loc imaginea. Suntem pe canalul codificat. Este un... film pornografic. Ghinion. Ramirez explic asa cum stie el mai bine, dar 103 cere s i se spun adevrul. Recepie: Ce este? Emisie: Sunt filme n care se arat niste Degete care se reproduc... Furnica priveste imaginile cu deosebit interes, apoi comenteaz: Recepie: Voi o facei cu capul? Emisie: ... nu, nu chiar, spuse Laetitia, destul de ncurcat. Pe ecran, cuplul si schimb poziia si se nlnuie. Comentariu din partea lui 103: Recepie: De fapt, voi facei dragoste la fel ca limacsii: contorsionndu-v pe sol. Probabil c nu este prea plcut. Trebuie s v frecai cu tot corpul. Laetitia Wells, agasat, schimb canalul. Canalul 1224. O viermuial de mase compuse din puncte mici si negre. Recepie: Stop. Ce-i asta?

Ghinion, iarsi. Un documentar despre insecte! Emisie: E un... un reportaj despre "furnici". Recepie: Ce sunt "furnicile"? Cei trei ezit s comenteze imaginile prea puin elogioase pentru specia myrmicin, redus la starea de magm colcitoare. Recepie: Ce sunt "furnicile "? Emisie: Hm, e prea greu de explicat. Ramirez sovie, apoi mrturiseste: Recepie: Furnicile... suntei voi. Emisie: Noi? 103 si ntinde gtul. Chiar si n gros-plan, nu izbuteste s-si recunoasc semenele, deoarece viziunea ei este sferic, n timp ce a oamenilor este neted. Cu toate acestea, reuseste s disting vag imaginea unui zbor nupial. Niste prinese si masculi si iau zborul. 103 ascult spusele reporterului si afl astfel destul de multe despre specia ei. Nu stiuse pn acum c furnicile sunt att de numeroase si nici c anumite specii din Australia, denumite "furnici de foc", erau dotate cu un acid formic att de concentrat nct mcina lemnul. 103 noteaz ntruna, fr s se mai poat desprinde din faa ferestrei prin care trec cu o asemenea repeziciune attea informaii interesante. Orele care au urmat au fost consacrate n ntregime sedinei intensive de televiziune. n cea de-a treia zi, 103 asist la spectacolul unor actori comici. Civa comediani iau n primire un microfon si povestesc tot felul de istorii care fac s rd o sal ntreag. Un individ rotofei si jovial se adreseaz publicului: "Stii ce diferen este ntre o femeie si un politician? Nu? Pi, uite care e: cnd o femeie spune "nu", asta nseamn "poate"; cnd spune "poate", nseamn "da", iar cnd spune "da", e considerat o stricat. n timp ce atunci cnd un politician spune "da", nseamn "poate"; cnd spune "poate", nseamn "nu", iar cnd spune "nu", e considerat un nemernic!" Sala hohoteste de rs. Furnica si freac antenele. Recepie: N-am neles nimic... Emisie: E o glum, ceva care te face s rzi, explic Arthur Ramirez. Recepie: Ce este rsul? Laetitia Wells ncerc s-i explice umorul Degetelor. Zadarnic ns i povesti bancul cu nebunul care si zugrveste din nou tavanul, la fel ca si multe altele; n lipsa unor referine culturale umane, toate nimereau n gol. Emisie: Voi nu rdei de nimic din ce e pe lume? ntreb Jacques Mlis. Recepie: Ar trebui s stiu mai nti ce este rsul, fiindc nu-mi nchipui deloc ce-ar putea fi! ncercar s nscoceasc o glum potrivit cu lumea furnicilor: "Era o furnic ce-si zugrveste din nou tavanul...", dar efectul nu fu prea eficient. Ar fi avut nevoie s stie ce este important si ce nu pentru locatara unui furnicar. 103 renun deocamdat s mai neleag, limitndu-se la a-si nota n feromonul su zoologic: "Degetele simt nevoia s-si povesteasc istorii bizare care provoac fenomene fiziologice. Le place s-si rd de toate." Comutar din nou. "Capcan de gndire". Doamna Ramirez apru pe ecran, confruntat cu misterul celor sase triunghiuri ce trebuia construite din sase bee de chibrit. Continua s susin c nu cunoaste rspunsul, dar Laetitia si Jacques stiau de-acum c l cunoaste de mult. Comutar din nou. Ddur peste un film despre viaa lui Albert Einstein, care explica totodat, ntr-o form simplificat, teoriile sale astrofizice. 103 dovedi un interes neasteptat. Recepie: La nceput, nu le deosebeam pe Degete ntre ele. Acum, tot vznd fizionomiile degetale, disting niste diferene. El, de exemplu, este un mascul, nu-i asa? l recunosc pentru c are prul scurt. Alt reportaj, de data aceasta despre obezitate. Sunt explicate anorexia si obezitatea. Furnica se revolt. Recepie: Ce mai e si cu indivizii stia care mnnc f r socoteal? Mncatul e actul cel mai simplu si mai firesc de pe lume. Pn si o larv stie s se hrneasc. Cnd o furnic-cistern se umfl, ghiftuindu-se de mncare, ea o face pentru binele comunitii si este mndr de corpul ei ngrosat, nu ca femelele acestea Degete care se vait pentru c nu sunt n stare s mnnce cu msur! 103 se dovedea o telespectatoare neobosit. Cei doi Ramirez si nchiseser magazinul de jucrii. Laetitia si Jacques dormir n camera de oaspei. Fceau cu schimbul pentru a-i rspunde necontenit furnicii.

103 este lacom de informaii de orice fel. Totul o intereseaz: regulile fotbalului, ale tenisului, ale jocurilor, rzboaiele dintre Degete, politica diverselor naiuni, paradele nupiale ale Degetelor. Desenele animate o ncnt prin grafica lor simpl si clar si se extaziaz vizionnd Rzboiul stelelor. Nu reuseste s neleag ntreg scenariul filmului, dar anumite secvene i amintesc de luptele de la Stupul de aur. 103 consemneaz totul n feromonul ei zoologic. Degetele astea au o imaginaie!

189. ENCICLOPEDIE UND: orice obiect, idee sau persoan poate fi redus la o und. Und de form, de sunet, de imagine, de miros. Undele acestea intr f r gres n interferen cu alte unde, atunci cnd nu se afl n vidul infinit. Interferenele dintre undele-obiecte, idei, persoane sunt un fenomen pasionant. Ce se ntmpl cnd se combin rock and roll-ul si muzica clasic? Ce se ntmpl cnd filozofia se combin cu informatica? Ce se ntmpl cnd arta asiatic se combin cu tehnologia occidental? Cnd se vars o pictur de cerneal n ap, cele dou substane au un nivel de informaie foarte sczut, uniform. Pictura de cerneal e neagr, iar paharul de ap e transparent. Cerneala, cznd n ap, declanseaz o criz. Momentul cel mai interesant al acestui contact este cel n care apar niste forme haotice: clipa dinaintea dizolvrii. Interaciunea dintre cele dou elemente diferite produce o figur foarte complex. Se formeaz niste volute complicate, niste forme contorsionate si tot felul de filamente care se dilueaz puin cte puin, f cnd ca apa s capete n cele din urm o culoare cenusie. n lumea obiectelor, figura aceasta complex este greu de imobilizat, dar n lumea vie o asemenea ntlnire se poate ntipri n memorie, rmnnd acolo pentru totdeauna. EDMOND WELLS, Enciclopedia cunoasterii relative si absolute, volumul II.

190. CHLI-POU-NI SE FRMNTA Chli-pou-ni e ngrijorat. Musculiele-soli ntoarse din Orient raporteaz c din cruciada contra Degetelor nu a mai rmas nimic, deoarece a fost nimicit de o armat degetal care proiectase niste tornade de "ap neptoare". Attea legiuni, atia soldai, attea sperane risipite n zadar! Stnd fa n fa cu cadavrul mamei sale, regina Bel-o-kan-ului i cere sfatul. Carapacea este ns goal si uscat si nu-i rspunde nimic. Chli-pou-ni msoar nervoas loja nupial. Niste lucrtoare vor s se apropie de ea ca s-o mngie si s-o linisteasc, dar ea le respinge vehement. Dintr-o dat, regina se opreste si si nal antenele ct poate de sus. Trebuie s existe un mijloc de-a le distruge. Si se npusteste spre Biblioteca chimic, continund s emit acelasi feromon: Cu siguran c exist un mijloc de-a le distruge.

191. CE CREDE EA DESPRE NOI Au trecut deja cinci zile de cnd 103 se uit, fr cea mai mic pauz, la televizor. Nu emisese dect o singur cerere: s i se dea o capsul de care avea nevoie ca s-si depoziteze feromonii zoologici despre Degete. Laetitia privi la ceilali: Televiziunea a ajuns un drog n toat regula pentru furnica asta! Pare s neleag tot ce vede, observ Mlis. Probabil c doar a zecea parte din ce e pe ecran, nu mai mult. Ea este ca un nou-nscut n faa televizorului: ce nu nelege, interpreteaz n felul ei. Arthur Ramirez era de o cu totul alt prere. Cred c o subestimai. Comentariile pe care le-a fcut despre rzboiul syrako-syranian sunt ct se poate de judicioase. Pe deasupra, e n stare s aprecieze desenele animate ale lui Tex Avery.

Eu unul nu o subestimez deloc, spuse Mlis, si tocmai asta m ngrijoreaz. Mcar de-ar interesa-o numai desenele animate! Ieri ns m-a ntrebat de ce ne strduim atta s ne chinuim unii pe ceilali. Toi fur consternai. Aceeasi ntrebare i frmnt: Oare ce crede ea despre noi? Ar trebui s avem grij s nu perceap imagini prea negative despre lumea noastr. E de-ajuns s schimbm canalul la timp, la urma urmei, adug comisarul, Nu, protest stpnul spiridusilor. Experiena aceasta este prea interesant. Pentru prima oar, o fiin vie ne-uman ne judec. S-i lsm furnicii noastre libertatea de-a ne judeca si de-a ne spune ct valorm la modul absolut. Se ntoarser toi trei n faa masinii "Piatra de la Rosetta". n clopotul su, musafirul de vaz si inea capul lipit de ecranul cu cristale lichide, fremtnd din antene si salivnd intens feromoni n timp ce urmrea o campanie electoral. Se vedea clar c ascult cu toat atenia discursul presedintelui Republicii, lund o mulime de notie. Emisie: Salutri, 103. Recepie: Salutri, Degetelor. Emisie: Totul e-n regul? Recepie: Da. Pentru ca 103 s poat urmri n voie emisiunile, Ramirez fabricase o telecomand microscopic ce-i permitea furnicii s comute din interiorul clopotului experimental. Insecta se folosea de ea pn la abuz. Experiena mai dur cteva zile. Curiozitatea furnicii prea inepuizabil. Le cerea ntruna Degetelor alte si alte explicaii. Ce nseamn comunismul, motorul cu explozie, deriva continentelor, ordinatoarele, prostituia, asigurrile sociale, trusturile, deficitul economic, cucerirea spaiului, submarinele nucleare, inflaia, somajul, fascismul, meteorologia, restaurantele, aratul, boxul, contracepia, reforma universitar, justiia, exodul rural? 103 a acumulat deja trei feromoni zoologici despre Degete. n cea de-a zecea zi, Laetitia Wells nu mai rezist. Poate c nu prea i apreciase ea pe oameni pn atunci, dar avusese dintotdeauna simul familiei. Or, vrul su Jonathan era poate n pragul morii, iar furnica salvatoare pe care le-o trimisese sttea n continuare propit acolo, n faa receptorului, de parc ar fi prins rdcini. Emisie: Esti gata acum s ne conduci spre Bel-o-kan? o ntreb ea pe 03. Se ls o clip de tcere, timp n care inima Laetitiei btu nebuneste. Alturi de ea, ceilali pndeau cu aceeasi ncordare verdictul. Recepie: Vrei deci s-mi aflai hotrrea? Foarte bine. Cred c am vzut suficient ca s-mi fac o prere despre voi. Furnica si dezlipi capul de ecran si se propti pe labele din spate. Recepie: Nu pot s pretind c v-as cunoaste la perfecie, se-nelege, deoarece civilizaia voastr este att de complicat... dar... de fapt, pot s-mi dau seama de pe acum de esenial. 103 i face s se consume, calculndu-si efectele. E ntr-adevr foarte priceput n ce priveste manipularea indivizilor. Recepie: Civilizaia voastr e foarte complicat, dar am vzut destul ca s o neleg n esen. Suntei niste animale perverse, lipsite de respect fa de tot ce v nconjoar si preocupate doar de grija de-a acumula ceea ce voi numii "bani": Antecedentele voastre istorice m ngrozesc: ele nu sunt dect un sir de crime pe o scar mai mare sau mai mic. Mi nti omori, si abia dup aceea discutai. n acelasi fel, v distrugei unii pe ceilali si distrugei totodat natura. nceputul nu era prea promitor. Cei trei oameni nu se asteptaser la atta duritate. Recepie: Exist, totusi, la voi niste lucruri care m fascineaz. Ah, desenele voastre! mi place grozav Degetul acela... Leonardo da Vinci. Ideea de-a face desene pentru a-i exprima felul n care interpretezi lumea si de-a fabrica obiecte inutile doar pentru frumuseea lor estetic e extraordinar! Ca si cum s-ar fabrica parfumuri nu pentru comunicare, pur si simplu, ci doar pentru bucuria de-a le respira! Frumuseea aceasta gratuit si inutil, pe care voi o numii "art" constituie avantajul pe care l avei fa de civilizaia noastr. Noi nu avem nimic asemntor n asezrile noastre. Civilizaia voastr e bogat prin arta ei si prin pasiunile ei inutile* Emisie: Atunci, esti de acord s ne conduci la Bel-o-kan? Furnica nu vrea nc s rspund. Recepie: nainte de-a sosi aici, am ntlnit niste librci. Iar de la ele am aflat ceva. Si anume, c cei ce sunt n stare s se iubeasc ntre ei sunt iubii si de alii, iar cei ce se ajut ntre ei sunt si ei ajutai de alii... 103 si agit antenele, sigur de sine si de argumentele sale. Recepie: Iat problema care mi se pare important: n locul meu, voi ai avea o prere bun

despre propria voastr specie? Ce pacoste! Bineneles c nu Laetitiei Wells e cazul s i se adreseze o asemenea ntrebare, si nici lui Arthur Ramirez. Furnica si urmreste linistita raionamentul. Recepie: M nelegei? V iubii destul de mult pentru a-i face si pe alii s v iubeasc? Emisie: Pi... Recepie: Dac voi nu v iubii, cum s-ar putea spera c ntr-o bun zi ai fi n stare s iubii niste fiine att de deosebite de voi? Emisie: Vezic... Recepie: Cutai feromonii potrivii ca s m convingei? Nu-i mai cutai. Televiziunea mi-a furnizat toate explicaiile pe care le asteptam de la voi. Am vzut documentare si reportaje n care Degetele se ajutau ntre ele, n care Degetele ddeau fuga spre asezri ndeprtate ca s ajute alte Degete, n care niste Degete roz ajutau Degete maronii. Noi, furnicile, cum ne spunei voi, n-am face niciodat att de mult. Noi nu ajutm asezrile ndeprtate si nici pe furnicile din alte specii. Si am mai vzut reclame pentru ursi de plus. Nu sunt dect niste obiecte, si, totusi, Degetele le mngiau, le srutau. Degetele au asadar n ele un surplus de dragoste de druit. Se asteptaser la orice, dar numai la asta nu. Nu se asteptaser ca specia uman s cucereasc o fiin neomeneasc graie operelor lui Leonardo da Vinci, a medicilor aventurieri si a ursilor de plus! Recepie: Si asta nu e tot: v ngrijii bine puii. Voi sperai c Degetele care v vor urma vor fi mai bune dect cele de acum. Nzuii spre progres. Suntei la fel ca soldaii nostri, care se sacrific pentru a face o punte pe care s treac semenii lor ca s poat traversa un pru. Cei tineri trebuie s treac, si pentru aceasta vrstnicii sunt gata s moar. Dar tot ce am vzut filmele, actualitile, reclamele exprim regretul de-a nu fi dect ceea ce suntei, mpreun cu sperana pe care o nutrii de-a deveni mai buni. Si din sperana aceasta snesc "umorul" vostru si "arta" voastr... Laetitia avea lacrimi n ochi. Fusese nevoie s asculte explicaiile unei furnici ca s nvee s iubeasc specia uman! Dup discursul lui 103, nu avea s mai fie niciodat aceeasi. Umanofobia ei fusese vindecat de o furnic! Simi dintr-o dat nevoia s-si cunoasc mai bine contemporanii. Era adevrat c printre ei existau unii de-a dreptul extraordinari. Furnica aceasta o nelesese n cteva ore de vizionare a televizorului, n timp ce ei nu i ajunsese ntreaga via de pn atunci. Tnra femeie se aplec spre microfon si izbuti s articuleze: Emisie: Deci o s ne ajui? Sub clopotul ei de sticl, 103 si nl antenele si emise cu solemnitate: Recepie: Nu putem lupta contra voastr, iar voi nu putei lupta contra noastr. Nici una din speciile noastre nu e destul de puternic pentru a o elimina pe cealalt. Din moment ce nu ne putem distruge, suntem obligai s colaborm. Si apoi, cred c avem nevoie de voi. Ne putei nva multe lucruri si n nici un caz nu trebuie s v omorm nainte de-a le afla. Emisie: Esti, asadar, de acord s ne duci la Bel-a-kan? Recepie: Sunt de acord s v ajut s v salvai prietenii nchisi sub oras, deoarece acum sunt de acord cu o colaborare ntre civilizaiile noastre. n clipa aceea, Arthur Ramirez lesin din nou.

192. DINOZAURII E un feromon-mnezic istoric, care a strbtut mileniile. Chli-pou-ni si apropie antenele de capsula plin cu lichide foarte mirositoare: un arabesc de parfumuri. Pe loc, textul urc voluptuos de-a lungul antenelor sale. Feromon istoric. Salivatoare: a 24-a regin Belo-kiu-kiuni. Furnicile n-au fost dintotdeauna stpnii Pmntului. Odinioar, statutul acesta a fost disputat de alte specii care reprezentau alte moduri de-a gndi. n urm cu cteva milioane de ani, natura a mizat pe soprl. Pn atunci, soprlele nu erau dect niste animale cu o talie potrivit; niste pesti dotai cu labe. Totusi, saurienii acestia nu ncetau s se bat ntre ei. Din acest motiv, corpul lor a suferit ncetul cu ncetul mutaii pentru a se adapta luptelor corp la corp, nct au ajuns, n cele din urm, din ce n ce mai mari si agresivi. A avut loc o evoluie morfologic: soprlele s-au transformat n gigani. Nu mai reuseam s le omorm, chiar dac ne strngeam cte douzeci, treizeci sau o sut. Soprlele erau acum prea

puternice si att de distrugtoare si de numeroase, nct deveniser cea mai mare putere animal terestr. Unele erau att de nalte, c depseau coroanele copacilor. Nu mai erau de-acum soprle, ci dinozauri. Domnia acestor monstri imensi a durat vreme ndelungat, iar noi, n furnicarele noastre de pretutindeni, stteam si reflectam. Dac le nvinseserm pe cumplitele termite, ar fi trebuit s fim n stare s scpm si de dinozauri asa suna prerea care se emitea cam de peste tot. Si, totusi, comandourile noastre trimise mpotriva dinozaurilor erau sistematic decimate. Ne gsiserm oare stpnii? Deja, unele furnicare se resemnaser s cedeze dinozaurilor controlul teritoriului de vntoare, fugind de sub pasii lor si trind cu groaza obsedant a duelurilor lor odioase, care f ceau s se cutremure pmntul. Pn si termitele si plecau mandibulele. Atunci s-a ntmplat c o regin provenit dintr-un cuib de furnici magnans a lansat lozinca: Toate Orasele unite mpotriva monstrilor. Mesajul era simplu si a avut impact la scar planetar. Furnicarele au pus capt luptelor interne. Nici o furnic nu mai avea voie s ucid vreo alta, indiferent de specie sau talie. Se nscuse Marea Alian Planetar. ntre orase au circulat soli cu misiunea de-a informa despre fora si slbiciunile dinozaurilor. Animalele acelea preau f r cusur, imbatabile, dar orice animal are un punct slab. Asa a vrut natura. Trebuia deci s l descoperim si l-am descoperit. Defectul cuirasei dinozaurilor era anusul. Era de-ajuns s-i invadezi prin poarta aceasta de intrare si s-i distrugi din interior. Informaia s-a rspndit la iueal. Pretutindeni, legiunile furnicarelor s-au vrt pe traseul acesta vulnerabil. Cavaleria, infanteria si artileria nu mai nfruntau acum gheare, labe si dini, ci mproscturi de sucuri digestive, globule albe si reflexe musculare. Exist relatri terifiante despre armatele care s-au aventurat pas cu pas n intestinele dusmanilor. Soldaii luau un viraj dup altul printr-un colon urias cnd deodat, din captul tunelului, snea o ghiulea mortal: un excrement. Lupttoarele fugeau, refugiindu-se n cutele intestinale. Uneori, cte un bolovan greos rmnea blocat n vreun ungher. Alteori, se rostogolea si spulbera toat armata, pn la ultimul combatant. Principalul adversar al legiunilor myrmicine a ajuns s fie constituit de materiile fecale. Cte mii de furnici nu au pierit lovite de o avalans de excremente mici si tari! Cte n-au fost necate de cte un torent de mizerie nmoloas! Cte comandouri n-au fost asfixiate de gazele dintr-un singur pr! Majoritatea legiunilor reuseau, totusi, s strpung la timp tunelurile intestinale. Atunci, sub asaltul minusculelor noastre semene, munii aceia de carne saurian se nruiau unul dup altul. Fie c erau carnivori sau ierbivori, c erau echipai cu cozi dinate, cu ace, cu epi, cu venin sau cu solzi blindai, nici unul nu rezista n faa milioanelor de chirurgi infimi si hotri. O simpl pereche de mandibule se dovedea mult mai eficace dect un corn mai mare dect un copac. Furnicile au avut nevoie de cteva sute de mii de ani pentru a-i masacra pe toi dinozaurii. Si apoi, ntr-o primvar, n zori, cnd s-au trezit, au bgat de seam c zrile erau libere. Nu mai existau dinozauri. Doar soprlele mici fuseser cruate. Chli-pou-ni si desprinde antenele si, dus pe gnduri, ncepe s msoare n lung si n lat Biblioteca chimic. Asadar Pmntul a avut mai muli locuitori, care, rnd pe rnd, au vrut s fac pe stpnii atotputernici. Toi au cunoscut apogeul gloriei nainte ca furnicile s-i fi nvat s fie mai modesti. Furnicile sunt singurii stpni adevrai ai Pmntului. Chli-pou-ni se mndreste la gndul c aparine acestei specii. Noi, care suntem att de mici, stim s-i zdrobim pe cei mari si cruzi. Noi, care suntem att de mici, stim s chibzuim si s rezolvm probleme ce par insolubile. Noi, care suntem att de mici, nu avem de ce s primim lecii de la munii nsufleii ce se cred f r cusur si invulnerabili. Civilizaia furnicilor este singura care a dinuit att de ndelung, deoarece a stiut cum s scape de toi rivalii ei. Suverana regret c nu a studiat Degetele care triesc sub furnicar. Dac ar fi ascultat-o pe 103 si le-ar fi supus unui regim de observaie, probabil c le-ar fi descoperit punctul slab, iar cruciada s-ar fi acoperit de glorie n loc s cunoasc nfrngerea de acum. Dar poate c nu e nc prea trziu! Poate c sub lespedea de granit au mai rmas, totusi, cteva Degete n via! Regina stie ct de mult s-au strduit deistele ca s le trimit hran. Chli-pou-ni se hotrste s coboare n Degetrie pentru a discuta cu acest "Doctor Livingstone", att de ludat de spioanele sale.

193. CANCER 103 si d seama c n lumea Degetelor se petrece ceva anormal. Acolo sus se agit niste umbre. n aer pluteste parc un miros de moarte. Furnica ntreab: Recepie: E ceva n neregul? Emisie: Arthur a lesinat. Este bolnav. E atins de un cancer generalizat. O boal pe care nimeni nu poate s o vindece. Si mama mea a murit din pricina ei. Suntem lipsii de aprare n faa acestei maladii. Recepie: Ce este cancerul? Emisie: O boal n care celulele prolifereaz ntr-un mod anarhic. Pentru a-si da rgazul de-a chibzui mai bine, furnica si spal meticulos tijele senzitive. Recepie: Cunoastem si noi fenomenul sta, dar nu este o boal. Cancerul vostru nu e o boal. Emisie: Atunci ce este? E pentru ntia oar cnd o fiin omeneasc a emis ntrebarea "ce este", pe care 103 a repetat-o de attea ori, iar acum e rndul furnicii s ofere explicaii. Recepie: Cu mult vreme n urm, am fost si noi lovite de ceea ce voi numii "cancer". Multe au murit din cauza lui. Cteva milioane de ani, am privit flagelul acesta ca pe o calamitate incurabil, si cele care se mbolnveau preferau s nceteze imediat din via, oprindu-si btile inimii. Apoi... Cei trei oameni ascultau surprinsi. Recepie: Apoi, am neles c judecam problema dintr-un unghi gresit. Trebuia s studiem si s nelegem ntr-un mod cu totul diferit ceea ce iniial ne pruse a fi o maladie. Si am descoperit despre ce era vorba. Iar de peste o sut de mii de ani nici un membru al civilizaiei noastre nu mai moare de cancer. O, desigur c ni se ntmpl s fim victimele multor altor boli, dar n ce ne priveste s-a terminat cu cancerul. Din pricina surprinderii, Laetitia aburi clopotul cu rsuflarea. Emisie: Ai descoperit remediul cancerului? Recepie: Bineneles, si o s vi-l spun. Dar mai nti as vrea s ies puin la aer. M nbus sub clopotul sta. Laetitia o asez cu atenie pe 103 ntr-o cutie de chibrituri cu fundul acoperit de o saltea confortabil de vat, dup care o duse pe balcon. Lupttoarea adulmec adierea rcoroas si proaspt. De aici putea s simt pn si efluviile ndeprtate ale pdurii. Fii atent, n-o pune pe balustrad, exclam Jacques Mlis. Nu trebuie n nici un caz s cad. Furnica asta e o comoar n toat regula. A acceptat s salveze niste viei omenesti si pe deasupra susine c stie remediul cancerului. Dac e adevrat... mpreunndu-si minile, cei doi formar un soi de leagn de jur-mprejurul cutiei. Peste scurt timp, doamna Ramirez li se altur. si ajutase soul s se culce n pat; acum Arthur adormise. Furnica noastr spune c stie cum poi s vindeci cancerul, o anun Mlis. Atunci s ne-o spun, si nc repede! Arthur nu mai are multe zile de trit. Stai doar cteva minute, interveni Laetitia. A zis c vrea s ia puin aer. Trebuie s-o nelegem; a petrecut cteva zile nchis ntr-un clopot de sticl, uitndu-se ntruna la televizor. Nici un animal de pe lume n-ar putea suporta asa ceva! De-acum ns, femeia si pierduse calmul. O s se odihneasc mai trziu. Mai nti trebuie s-l salvm pe soul meu. Nu mai putem astepta. Juliette Ramirez se repezi la mna Laetitiei. Tnra femeie se trase napoi, vrnd s o mpiedice s-i ia cutia. Pre de o clip, luntrea de lemn rmase suspendat n gol. Apoi doamna Ramirez trase de ncheietura Laetitiei si gestul fu de-ajuns pentru ca ea s se rstoarne Se prbuseste. O clip, 103 planeaz pe covorul ei zburtor si moale, dup care ncepe s cad, si cade ntruna, fr s se mai opreasc. Ce nalte sunt cuiburile Degetelor! Cnd percuteaz acoperisul metalic al unei masini, ricosnd de mai multe ori, furnica se sperie si ncepe s alerge ncotro vede cu ochii. Unde sunt Degetele "amabile" si masina lor de comunicat? 103 goneste strignd feromoni pe care nu mai are cine s-i descifreze. Laetitia, Juliette, Arthur, Jacques! Unde suntei? Am stat destul la aer, aducei-m napoi sus ca s v pot spune ce trebuie! n clipa aceea, masina pe care a aterizat demareaz. 103 se aga cu toate labele de o anten radio. Vntul suier de jur-mprejurul ei. Niciodat, nici mcar cnd zbura pe "Marele Corn", nu a mai mers cu o asemenea vitez.

194. ENCICLOPEDIE CIOCNIRE NTRE CIVILIZAII: India este o ar care absoarbe toate energiile. Toi conductorii militari care au ncercat s o supun s-au epuizat treptat. Pe msur ce se adnceau n interiorul inutului, India i influena tot mai mult, f cndu-i s si piard combativitatea si s se ndrgosteasc de rafinamentele culturii indiene. India este ca un burete moale care absoarbe totul. Ei au venit, iar India i-a nvins. Prima invazie important a fost nf ptuit de musulmanii turco-afgani. n 1206, ei au cucerit Delhi. Au urmat cinci dinastii de sultani care au ncercat, fiecare, s cucereasc peninsula indian n ntregul ei. Dar trupele se mpuinau pe msur ce avansau spre sud. Soldaii se sturau s tot masacreze, si pierdeau gustul pentru lupt si se lsau fermecai de tradiiile indiene. Sultanii au intrat ntr-un declin tot mai accentuat si au deczut. Ultima dinastie, Lodi, a fost rsturnat de Babur, un rege de origine mongol, urmas de-al lui Tamerlan. El a pus bazele Imperiului Mogulilor n 1527 si, abia ajuns n centrul Indiei, a renunat la preocuprile militare si s-a dedicat cu entuziasm picturii, literaturii si muzicii. Un urmas de-al su, Akbar, a reusit, n ce-l priveste, s unifice India. Folosindu-se de duhul blndeii, el a inventat o religie, inspirndu-se din toate religiile vremii sale si concentrnd la un loc tot ce aveau ele mai pasnic. Totusi, peste cteva decenii, Aurangzeb, alt urmas de-al lui Babur, a ncercat s impun cu fora islamismul n peninsul. India s-a revoltat atunci si a izbucnit. Continentul acesta este imposibil de mblnzit cu ajutorul violenei. La nceputul secolului al XlX-lea, englezii au reusit s cucereasc militar toate centrele comerciale si marile orase, dar nu au izbutit niciodat s controleze ntreg inutul. Ei s-au mulumit s creeze cantonamente, care erau niste "mici cartiere de civilizaie englez" implantate ntr-un mediu cu totul indian. Asa cum Rusia este aprat de frig, iar Japonia si Anglia de mare, India este aprat de un zid spiritual care i prinde n mreje pe toi cei ce ptrund pe cuprinsul ei. Chiar si n zilele noastre, orice turist care se aventureaz, fie si numai pentru o zi, n aceast ar ca un burete este cuprins de un noian de "la ce bun?" si de "ce rost are?" si se simte ispitit s renune la orice dorin de a mai face ceva. EDMOND WELLS, Enciclopedia cunoasterii relative si absolute, volumul II.

195. O FURNIC PRIN ORAS Jacques Mlis se aplec. A czut! I se alturar cu toii, ncercnd s desluseasc ceva acolo jos, departe sub ei. Probabil c a murit... Poate c nu, furnicile pot s suporte socuri puternice. Juliette Ramirez se nsuflei. Cutai-o, doar ea mi poate salva soul si pe prietenii dumneavoastr de sub furnicar. Coborr n fug scrile si cercetar parcarea pas cu pas. Fii ateni mai ales pe unde clcai! Laetitia Wells cut pe sub roile masinilor. Juliette Ramirez trecu prin sit tufisurile plantate cu titlu decorativ la baza cldirii. Jacques Mlis sun la toi vecinii de dedesubt ca s verifice dac nu cumva furnica, luat de vreo rafal de vnt, nu aterizase pe balconul lor. N-ai vzut cumva o furnic cu un semn rosu pe frunte? Se-nelege c l luar drept nebun dar, datorit legitimaiei sale de poliist, l lsar, totusi, s scotoceasc peste tot. si petrecur ziua ntreag cutnd fr rgaz. Ce s facem? Numai Dumnezeu stie pe unde-o fi 103! Juliette Ramirez refuza s se declare nvins. Dac furnica asta stie ntr-adevr cum s vindece cancerul, atunci trebuie s-o gsim cu orice pre. Mai cutar nc mult vreme. Nu insectele lipseau pe acolo! Dar chiar si cu ajutorul lupei luminoase, nu zrir nicieri vreo furnic roscat de pdure cu fruntea nsemnat de o pat rosie. Mcar de-am fi avut o substan radioactiv cu care s-o marcm, n loc de niste lac de unghii! tuna si fulgera Mlis.

Cei trei se sftuir. Trebuie s existe o cale de-a gsi o furnic, pn si ntr-un oras ca Fontainebleau. S enumerm toate ideile care ne trec prin cap, apoi facem o selecie, propuse doamna Ramirez. Sugestiile snir din partea fiecruia: S cercetm ntreg orasul, metru cu metru, cu ajutorul armatei si al pompierilor. S interogm toate furnicile pe care le vom ntlni ca s aflm dac nu cumva au vzut vreo furnic cu pat rosie pe frunte. Nici una din soluii nu li se pru satisfctoare. Atunci Laetitia suger: Ce-ar fi s inserm un apel n ziar? Se uitar unii la alii. Se putea ca ideea s nu fie chiar att de stupid pe ct prea. Mai chibzuir o vreme, dar fr ca vreunul din ei s gseasc o alta mai bun.

196. ENCICLOPEDIE VICTORIE: De ce orice form de victorie este insuportabil? De ce nu suntem atrasi dect de cldura linistitoare a nfrngerii? Poate fiindc o nfrngere nu poate fi dect preludiul unui reviriment, n timp ce victoria are tendina de a ne ncuraja s rmnem neschimbai. nfrngerea este nnoitoare, victoria este conservatoare. Toi oamenii simt acest lucru la modul confuz, si din aceast pricin cei mai inteligeni au ncercat s obin nu cel mai frumos succes, ci nfrngerea cea mai frumoas. Hannibal a f cut cale ntoars din faa Romei ce i se oferea pe tav. Cezar a inut moris s se duc la idele lui Marte. S scoatem deci niste nvminte din aceste experiene. Nu reusesti niciodat s-i construiesti din timp nfrngerea. Nu reusim s ne construim niciodat o trambulin destul de nalt de pe care s srim ntr-o piscin f r ap. Scopul unei viei lucide este de-a ajunge la un faliment total care s serveasc drept lecie tuturor contemporanilor. Deoarece niciodat nu poi s nvei ceva dintr-un succes, ci numai dintr-o nfrngere. EDMOND WELLS, Enciclopedia cunoasterii relative si absolute, volumul II.

197. APEL CTRE POPULAIE Portret-robot n rubrica "animale pierdute" din cho du dimanche: un cap de furnic, desenat cu penia. Legenda: "Atenie! Citii cu atenie! Nu este vorba de o glum. Furnica nfisat aici poate salva viaa a saptesprezece persoane aflate n pericol de moarte. Indiciile urmtoare v vor permite s nu o confundai cu nici o alt furnic: 103 683 este o furnic rosea. Prin urmare nu este cu desvrsire neagr. Toracele si capul i sunt de culoare maro-portoclie. Doar abdomenul i este negru. Talia: 3 milimetri. Carapacea este dungat. Antenele sunt scurte. Dac i apropii Degetul de ea, lanseaz pe loc un jet de acid. Ochii i sunt relativ mici, iar mandibulele late si ndesate. Semne particulare: o pat rosie pe frunte. Dac o descoperii, chiar fr s fii sigur c este vorba de ea, dac vi se pare deci c ai recunoscut-o, punei-o la adpost si sunai fr s stai pe gnduri la 31 41 59 26. Cerei cu domnisoara Laetitia Wells. Mai putei suna la poliie si s-l cerei pe comisarul Jacques Mlis. Se ofer 100.000 de franci recompens pentru orice apel care ar putea s ajute la gsirea lui 103 683." Laetitia, Mlis si Juliette Ramirez ncercar s discute cu furnicile din terariu si cu furnici luate la ntmplare de pe strad. Primele auziser ntr-adevr de Bel-o-kan, dar nu erau n stare s i conduc ntr-acolo, deoarece ele nu stiau nici mcar unde se afl n momentul de fa. Ct despre secretul cancerului, aici chiar c nu aveau idee despre ce putea fi vorba! ntlnir aceeasi ignoran la furnicile de pe strad, din grdini sau case. Fur nevoii s constate c cele mai multe dintre furnici erau destul de proaste: nu le interesa

nimic, nu nelegeau nimic si nu se gndeau dect la hran. Jacques Mlis, Juliette Ramirez si Laetitia Wells ajunser s si dea astfel seama ct de deosebit era 103, care reprezenta o excepie. Demersul ei intelectual o fcea de neasemuit. Laetitia Wells lu cu o penset capsulele n care 103 si pusese feromonii zoologici despre Degete. Nu mai ncpea ndoial c 103 voise s neleag tot ce inea de lumea si de epoca ei. Rareori putuse fi ntlnit o asemenea curiozitate si sete de a sti, chiar si la o fiin omeneasc. 103 era cu adevrat excepional, si spuse Laetitia Wells. Si n aceeasi clip si musc buzele, dndu-si seama c se gndise la 103 la timpul trecut. Se simi ncercat, o clip, de dorina de-a se ruga. Fiindc, n ultim instan, cum ar mai fi putut gsi o furnic rtcit ntr-un oras, dac nu printr-o minune?

199. OSUARUL nconjurat de o escort de grzi cu mandibule lungi, regina Chli-pou-ni coboar spre adncimile Orasului. i pare ru acum c nu a comunicat mai din timp cu Doctorul Livingstone. Stie de pe-acum toate ntrebrile pe care vrea s i le pun. Stie deopotriv si cum le va putea descoperi slbiciunile. Oricum, s-a hotrt s le hrneasc. Trebuie s le dea de mncare ca s le momeasc, la fel cum trebuie s faci cu pduchii-de-frunz slbatici nainte de-a le tia aripile si de a-i instala n staule. Etajul -10: suverana este cuprins de un nou val de nflcrare si grbeste pasul. Da, le va hrni si va sta cu ele de vorb. si va face nsemnri si va consemna numerosi feromoni zoologici suplimentari despre Degete. Grzile dimprejurul ei nu stau o clip locului. Fiecare se agit, simind c astzi se va ntmpla ceva deosebit. Regina Federaiei, fondatoarea miscrii evoluioniste, a consimit n sfrsit s discute cu Degetele si s le studieze ca s le poat ucide mai usor. Etajul -12: Chli-pou-ni si spune c a dat realmente dovad de prostie neascultnd-o pe 103 mai din timp. Ar fi trebuit s stabileasc un dialog cu Degetele de mult vreme. Ar fi trebuit s-si asculte mama: Belo-kiu-kiuni le vorbea. Ar fi fost att de simplu s fac si ea la fel. Etajul -20: numai de-ar fi nc n via! Numai s nu fi stricat totul din dorina de-a se distinge, de-a face altfel dect prinii ei. Nu trebuia s fac nici invers si nici la fel ca ei; trebuia doar s continue ceea ce fusese nceput. S duc mai departe opera Mamei n loc s o nege. De jur-mprejur, roiul si vede de treburi ca n oricare alt zi. Furnicile o salut cu vrful antenelor. Cele mai multe sunt ns surprinse vzndu-si regina cobornd la o adncime att de mare. Etajul -40: Chli-pou-ni goneste de-acum mpreun cu toat trupa, repetndu-si ntruna: "Numai de n-ar fi prea trziu." Cotind pe mai multe coridoare, ea iese ntr-o sal pe care nu o cunoaste deloc. Proporiile i sunt impresionante si probabil c a fost construit cu abia vreo sptmn n urm la nivelul acestor etaje att de slab populate. Deodat, regina vede n faa ei niste deiste! Aici zac cadavrele tuturor rebelelor deiste, care au fost strnse de pretutindeni unde au fost ucise. Sutele de furnici nepenite par s o sfideze pe vizitatoarea nepoftit. Soldai mori pstrai n Oras! Antenele regale, uluite, au un gest de recul. Lupttoarele belokaniene din spatele ei, care o nsoesc, sunt la rndul lor ngrozite. Ce caut toate moartele astea aici? Locul lor era la depozitul de gunoi! Regina si grzile sale fac civa pasi printre piesele lugubrei expoziii. Cele mai multe dintre moarte sunt asezate n poziie de lupt, cu mandibulele desfcute si antenele ndreptate nainte, gata s sar la un adversar poate la fel de eapn. Cteva cadavre mai poart urmele perforaiilor fcute de penisurile plosnielor. Cnd te gndesti c au fost ucise la ndemnul ei... Chli-pou-ni are o senzaie ciudat. Regina este impresionat: furnicile acestea seamn toate cu... Mama din loja ei regal. Dar sirul surprizelor nc nu s-a ncheiat. Suveranei i se pare c printre siluetele acestea prea epene s-a produs o miscare. Da, ntr-adevr, aproape jumtate din ele se misc! Are oare n faa ochilor vreun miraj, sau e vorba de vreo reminiscen a acelei mprejurri de demult, cnd a fcut imprudena s guste din drogul unei lomecuze? Ce oribil! Cadavrele ncep s miste pretutindeni!

Si nu este o halucinaie! Soldaii care o strjuiesc sunt atacai de sute de fantome. Peste tot se declanseaz lupte. Grzile reginei au mandibule lungi, dar rebelele deiste sunt mult prea numeroase. Surpriza, mpreun cu stresul provocat de acest loc ciudat, sunt n defavoarea lupttoarelor convenionale. n timp ce lupt, deistele zvcnesc din antene, emind fr ncetare unul si acelasi feromon: Degetele sunt zeii nostri.

199. REGSIRI Laetitia Wells si fcu apariia, snind ca o ghiulea de tun si abia trgndu-si rsuflarea, n podul unde Jacques Mlis si Juliette Ramirez se chinuiau s selecteze sutele de scrisori si de mesaje telefonice primite n urma apelului ctre populaie. A fost gsit! Cineva a gsit-o! strig ea. Nici unul, nici altul nu reacioneaz n vreun fel. Avem deja opt sute de escroci care se jur c au gsit-o, fcu Mlis. Culeg prima furnic ntlnit n cale, i dau cu puin rosu pe frunte si vin s cear recompensa! Juliette Ramirez ntri: Au fost unii care au venit chiar si cu pianjeni sau librci mnjite cu rosu! Nu, nu. De data asta e pe bune. E un detectiv particular care de cnd a auzit de apelul nostru se plimb prin oras cu niste ochelari-lup pe nas... Si ce te face s crezi c a gsit-o de-adevratelea pe 103 a noastr? Mi-a spus la telefon c urma de pe frunte nu era rosie, ci galben. Or, cnd mi pstrez prea mult vreme lacul sta pe unghii, el se nglbeneste. Argumentul era ntr-adevr serios. Oricum, s vedem animalul. Nu l are. Susine c a gsit-o, dar c i-a fugit printre degete. Unde a vzut-o? inei-v bine! N-o s ne fie prea usor. Unde? Zi o dat! n staia de metrou de la Fontainebleau! ntr-o staie de metrou? Dar acum e ora 6, ora de vrf. Trebuie s fie aglomeraie, se sperie Mlis. Nu trebuie s pierdem nici o clip. Dac ratm ocazia asta, o pierdem definitiv pe 103 si atunci... S-i dm drumul!

200. O CLIP DE DESTINDERE Dou furnici grase cu ochi verzi si cu un rictus plin de rutate se apropie de un morman de crnai, borcane de dulcea, pizza si varz acr. Nierk, nierk, oamenii stau cu spatele! S ne osptm! Cele dou furnici se reped la mncare, folosind niste deschiztoare de conserv pentru cutiile de fasole boabe si servindu-se cu sampanie pe care si-o toarn n pahare subiri si ciocnind. Deodat, asupra lor cade lumina unui proiector si dintr-un spray este pulverizat un nor galben. Cele dou furnici si nal sus de tot sprncenele si casc larg ochii bulbucai si verzi, urlnd: Ajutor, sta-i PROPMAISON! Nu, nu PROPMAISON, orice altceva, numai nu PROPMAISON! Totul e nvluit de vltuci negri. Aaaaaaarggggghhhhhhhhhhh. Furnicile se prbusesc la pmnt. Cadrul se misc. napoi, dezvluind un brbat ce ine n mna ntins un spray pe care scrie cu litere mari: PROPMAISON. Zmbind, el rosteste cu faa la camera de luat vederi: "O dat cu venirea zilelor frumoase si a cldurii, gndacii de buctrie, furnicile si librcile se nmulesc vertiginos. Soluia este PROPMAISON. PROPMAISON omoar fr deosebire tot ce misun prin debaralele dumneavoastr. PROPMAISON, fr pericol pentru copii si fr mil pentru insecte. PROPMAISON este noul produs al CCG. CCG este nssi eficiena. "

201. URMRIRE N METROU Cei trei erau n ultimul hal de surescitare. Jacques Mlis, Laetitia Wells si Juliette Ramirez i mbrncir fr menajamente pe cei din jur. N-ai vzut o furnic? V rog? A luat-o pe acolo, sunt sigur, furnicilor le place penumbra. Trebuie s cutm prin colurile ntunecate. Jacques Mlis trase deoparte un trector. Uitai-v pe unde clcai, ce naiba, putei s-o omori! Nimeni nu nelegea ce voiau. S-o omor? Pe cine? Pe 103! Si ca de obicei, marea majoritate a cltorilor treceau pe lng ei, refuznd s-i vad sau s-i aud. Mlis se sprijini cu spatele de peretele acoperit cu faian. La naiba, s caui o furnic ntr-o staie de metrou e ca si cum ai cuta acul n carul cu fn. Laetitia Wells se lovi peste frunte. Asta e! Cum de nu m-am gndit mai devreme! "S caui un ac n carul cu fn... " Ce vrei s spui? Cum poi gsi un ac n carul cu fn? Nu poi! Ba da. Numai c trebuie s folosesti metoda potrivit. Ca s gsesti un ac n carul cu fn, e foarte simplu: dai foc la fn, apoi treci un magnet peste cenus. Bine, dar ce legtur are asta cu 103? E un simbol. Vreau s spun c trebuie numai s descoperim metoda potrivit. Si cu siguran c exist una! Se sftuir. O metod! Jacques, tu esti poliist, asa c ncepe prin a-i cere sefului staiei s scoat toat lumea afar. N-o s accepte n ruptul capului, e or de vrf! Zi-i c s-a pus o bomb! N-o s-si ia riscul de-a avea mii de mori pe constiin. De acord. Bine; Juliette, poi s fabrici o fraz feromonal? Care? "Ne ntlnim n zona cea mai bine luminat." Sigur c da! Pot chiar s fac vreo 30 de centilitri pe care s-i vaporizm pretutindeni cu un spray. Perfect. Jacques Mlis era cuprins de entuziasm. Am neles. Vrei s instalm un reflector puternic pe peron pentru ca ea s mearg ntr-acolo. Furnicile roscate din vivariul meu se ndreptau totdeauna spre lumin. De ce s nu ncercm... Juliette Ramirez compuse fraza mirositoare "Ne ntlnim n zona cea mai bine luminat" si se ntoarse cu un spray plin. Megafoanele staiei difuzar un apel prin care toat lumea era invitat s evacueze staia n liniste si ordine. Pe loc, toi ncepur s se mbulzeasc, mbrncind, urlnd si mpingndu-se; fiecare pentru el si Dumnezeu pentru toi. Cineva strig: "Foc!", si atunci se declans nebunia. Stirea fu transmis din om n om si toi ncepur s repete "Foc!". Mulimea se npusti. Grilajele care despreau traveele fur rsturnate. Oamenii ddeau unii ntr-alii ca s rzbat. Megafoanele repetau necontenit "Pstrai-v calmul, nu intrai n panic", dar degeaba; dimpotriv, apelul avea un efect cu totul opus celui dorit. Vznd cavalcada de tlpi ce se abteau de jur-mprejurul ei, 103 lu hotrrea s se ascund n interstiiul unei litere de faian a staiei "Fontainebleau", cea de-a sasea din alfabet: litera F. Pitit acolo, furnica asteapt ca vacarmul mirosurilor de sudoare degetal s se domoleasc.

202. ENCICLOPEDIE ABRACADABRA: Formula magic " Habracadabrah" nseamn n ebraic "S fie asa cum am spus" (fie ca lucrurile care au fost spuse s capete via). n Evul Mediu, ea era utilizat ca descntec pentru vindecarea fierbinelilor. Expresia a fost ulterior preluat de prestidigitatori, care ddeau a nelege astfel c spectacolul se apropie de sfrsit si c publicul avea s asiste acum la punctul culminant al reprezentaiei (momentul n care cuvintele capt via). Fraza nu este, totusi, chiar att de anodin pe ct pare la prima vedere. Trebuie ca formula constituit de aceste nou litere (n ebraic nu se scriu vocalele HA BE RA HA CA AD BE RE HA, astfel nct rezult: HBR HCD BRH) s fie scris pe nou niveluri si n felul urmtor, pentru a se cobor treptat pn la "H"-ul originar (Aleph: care se pronun Ha): HBR HCD BRH HBR HCD BR HBR HCD B HBR HCD HBR HC HBR H HBR HB H Configuraia aceasta este conceput astfel nct s capteze ct mai mult posibil energiile cerului si s le fac s coboare pn la oameni. Talismanul respectiv trebuie privit ca o plnie, n jurul creia dansul n spiral al literelor care formeaz formula "Habracadabrah" se revars ntr-un vrtej asemenea lichidelor ce se scurg printr-un orificiu. El capteaz si concentreaz n extremitatea lui forele spaiu-timpului superior. EDMOND WELLS, Enciclopedia cunoasterii relative si absolute, volumul II.

203. O FURNIC N METROU Gata, mulimea s-a mprstiat. 103 iese din ascunztoarea ei si porneste prin coridoarele largi ale metroului. Hotrt lucru, nu se va obisnui niciodat cu locul sta. Nu-i place lumina de neon, de un alb crud. Deodat, furnica simte n aer un mesaj feromonal: "Ne ntlnim n zona cea mai bine luminat", si recunoaste accentul olfactiv: este cel al masinii de tradus a Degetelor. Bun! Nu-i mai rmne dect s caute colul cel mai luminat.

204. IMPOSIBILA NTLNIRE Luptele s-au generalizat n ntreg orasul Bel-o-kan. Din tavan se prbusesc rebele fr numr. Nici un soldat nu vine n ajutorul reginei. Furnicile se lupt printre cadavrele uscate ale deistelor. n scurt vreme ns avantajul nclin nspre cele care sunt mai numeroase. Chli-pou-ni este nconjurat de mandibule pe care le presimte ostile. S-ar prea c furnicile astea nu i mai recunosc feromonii regali. Una dintre ele se apropie, cu mandibulele larg desfcute, de parc ar vrea s o decapiteze. n timp ce se apropie, ucigas emite: Degetele sunt zeii nostri! Da, asta-i soluia: trebuie s ajung la Degete. Chli-pou-ni nu are de gnd s se lase omort; drept care se arunc n nvlmseal, mbrncind mandibulele si antenele care ncearc s o opreasc si se npusteste n primul coridor care o ia n jos. Nu mai exist dect o singur direcie: Degetele. Etajul -45. Etajul -50. Suverana descoper la iueal pasajul care duce dedesubtul Orasului. n urma ei, simte mirosurile ostile ale rebelelor deiste, care nu o slbesc nici cu un pas. Chli-pou-ni strbate coridorul de granit si ptrunde n "A1 Doilea Bel-o-kan", orasul secret pe care l-a construit odinioar mama ei pentru a conversa cu Degetele. n centru se afl o siluet din care porneste un tub gros.

Chli-pou-ni stie ce este fiina asta cioplita grosolan din rsin. Spioanele i-au transmis numele ei: "Doctor Livingstone". Regina se apropie. Deistele ajung lng ea si o ncercuiesc, lsnd-o ns s nainteze spre reprezentantul zeitilor lor. Suverana atinge antenele pseudo-furnicii. Sunt regina Chli-pou-ni, emite ea pe primul ei segment. Simultan, pe celelalte zece segmente antenare, ea transmite la grmad si pe toate lungimile de und olfactive o mulime de informaii. Vreau s v salvez. De-acum nainte, mi asum sarcina de-a v hrni. Vreau s vorbesc cu voi. Asteptnd parc la rndul lor o minune, deistele stau smirn. Dar nu se petrece nimic. De cteva zile ncoace, zeii au amuit si acum refuz s-i vorbeasc reginei. Chli-pou-ni si mreste intensitatea olfactiv a mesajelor, dar Doctorul Livingstone nu d nici un semn de via, rmnnd la fel de imobil. Pe neasteptate, mintea suveranei este strfulgerat de un gnd orbitor: Degetele nu exist. Degetele n-au existat niciodat. Nu e dect o mistificare gigantic, sunt doar zvonuri, povesti, informaii false rspndite de ctre feromonii mai multor generaii de regine si de gruprile furnicilor bolnave. 103 a minit. Mama Belo-kiu-kiuni a minit. Rebelele mint. Toat lumea minte. Degetele nu exist si nici n-au existat vreodat. Si aici i se opreste orice gnd. Tisurile a vreo zece mandibule deiste i strpung pieptul.

205. N CUTAREA LUI 103 Seful staiei stinsese toate luminile, asa cum i ordonase Mlis, si le dduse o lantern puternic pentru a lumina peronul. Juliette Ramirez si Laetitia Wells pulverizaser feromonul de apel prin toat staia. Nu le mai rmnea acum dect s astepte, nerbdtori, cu inima btnd, ca 103 s se apropie de farul pe care l aprinseser. 103 desluseste niste umbre provocate de o lumin mai puternic dect tuburile de neon pe care le stie bine de-acum. n conformitate cu mesajul pe care l-au rspndit Degetele "amabile" ca s o regseasc, furnica nainteaz spre zona luminat. Probabil c ei se afl acolo, asteptnd-o. Cnd le va fi ntlnit, totul va reintra n ordine. Ce lung mai era si asteptarea asta! Neputnd s stea ntr-un loc, Jacques Mlis se plimba ncolo si ncoace pe coridor. Comisarul si aprinse o igar. Stinge-o. Mirosul de fum ar putea-o pune pe fug. Se teme de foc. Poliistul si stinse igara cu clciul si ncepu din nou s umble de colo-colo. Mai stai locului, s nu cumva s-o strivesti dac vine pe aici. n privina asta nu-i mai fa probleme, c de cteva zile ncoace nu mai fac altceva dect s m uit pe unde calc! 103 vede niste plci uriase apropiindu-se din nou de ea. Feromonul acesta este o capcan: mesajul a fost rspndit de ctre niste Degete ucigase de furnici, ca s o poat omor mai usor. Drept pentru care o ia la fug. Laetitia Wells o reper n cercul de lumin. Uitai-v! O furnic! E sigur 103! S-a apropiat si tu ai speriat-o cu tlpile tale. Dac fuge, o s-o pierdem din nou. naintar cu pasi mruni, dar 103 o sterse n grab. Nu ne recunoaste. Pentru ea, toi oamenii sunt doar ca niste muni, se ntrist Laetitia. ntinser spre ea Degetele si minile lor, dar 103 se strecur printre ele, fcnd slalomuri vertiginoase, la fel cum procedase n episodul picnicului, si se npusti spre balastul terasamentului. Nu ne recunoaste. Nu ne recunoaste minile. Ne ocoleste Degetele! Ce s facem? exclam Mlis. Dac iese de pe peron, nu o vom mai gsi n vecii vecilor prin pietrisul dintre sine! E furnic, si la furnici nu funcioneaz dect mirosul. Ai la tine stiloul? Cerneala miroase destul de tare, n orice caz destul ca s-o opreasc. Laetitia se repezi si trase o linie groas n faa lui 103. Furnica alearg, npustindu-se drept nainte, cnd deodat n fa i se nal un zid mirositor, cu un iz puternic de alcool. 103 frneaz cu toate labele, apoi merge de-a lungul peretelui greos care formeaz parc o frontier invizibil, pn ajunge la margine, dup care l ocoleste si si reia goana.

A ocolit dra de cerneal! Laetitia se precipit s-i taie calea cu stiloul. La repezeal, trase n jurul lui 103 trei linii nchipuind un triunghi. Sunt prizonier ntre zidurile astea mirositoare, si zise 103. Ce e de f cut? Lundu-si inima n dini, se arunc prin urma lsat de tus ca printr-un perete de sticl si o ia din nou la goan ncotro vede cu ochii. Oamenii nu se asteptaser la atta vitejie si cutezan. Din pricina surprizei, se nghesuir, mbrncindu-se. Uite-o acolo, art Mlis cu Degetul. Unde? ntreb Laetitia. Fii atent!... Laetitia Wells se dezechilibrase. Totul pru s se petreac atunci cu ncetinitorul. Vrnd s-si recapete echilibrul, ziarista fcu instinctiv un pas lateral. Vrful pantofului cu toc nalt se ridic, apoi se ls la loc peste... NNNUUUUUUU!!! url Juliette Ramirez. O mpinse din toate puterile, nainte ca Laetitia s ating pmntul cu piciorul. Prea trziu. 103 nu reuseste s se fereasc. Vede o umbr prvlindu-se drept peste ea si mai apuc s-si spun doar c existena ei s-a ncheiat. A avut o via bogat; prin creierele sale se perind, ca pe un ecran de televiziune, un sir de imagini. Btlia Macilor, vntoarea soprlei, viziunea marginii lumii, decolarea pe scarabeu, salcmul cornigera, oglinda librcilor si attea nenumrate btlii pn s descopere civilizaia degetal... fotbalul, Miss Univers... documentarul despre furnici.

206. ENCICLOPEDIE SRUT: Sunt ntrebat uneori ce a copiat omul de la furnici. Rspunsul meu este: srutul pe gur. Mult vreme s-a crezut c romanii din antichitate au inventat srutul pe gur, cu cteva sute de ani naintea erei noastre. n realitate, ei s-au mulumit s le observe pe insecte. Au neles c atunci cnd si atingeau labialele, furnicile f ceau un act de generozitate care le consolida societatea. Ei nu i-au sesizat niciodat semnificaia complet, dar si-au spus c trebuie s reproduc atingerea aceea ca s obin la rndul lor starea de coeziune a furnicarelor. S te srui pe gur nseamn s mimezi o trofolaxie. Dar n cazul adevratei trofolaxii are loc o druire a hranei, n timp ce n cazul srutului omenesc, nu exist dect un schimb de saliv, f r valoare nutritiv. EDMOND WELLS, Enciclopedia cunoasterii relative si absolute, volumul II.

207. 103 PE LUMEA CEALALT Se uitar, uluii, la trupul strivit al lui 103. A murit?... Vietatea nu mai misca deloc. A murit! Juliette Ramirez ddu cu pumnul n perete. S-a zis cu toate. N-o s-l mai putem salva pe soul meu. Totul a fost inutil. E prea de tot! S ne necm la mal! Aproape c reusisem. Biata 103... A avut o via att de extraordinar, si un vrf de pantof i-a retezat-o... Eu sunt de vin, eu sunt de vin, repeta Laetitia. Jacques Mlis era mai pragmatic. Ce facem cu cadavrul ei? Nu-l putem arunca! Ar trebui s-i facem un mormnt...

103 nu era o furnic de rnd. Era un Ulise sau un Marco Polo al lumilor din spaiul-timp inferior. Un personaj-cheie al ntregii lor civilizaii. Merit mai mult dect un mormnt. La ce te gndesti, la un monument? Da. Dar deocamdat, nimeni n afar de noi nu stie ce a nfptuit ea. Nimeni nu stie c a fost o punte ntre civilizaiile noastre. Trebuie s-o spunem pretutindeni, s o aducem la cunostina lumii ntregi! afirm Laetitia Wells. Toat povestea asta a cptat o important mult prea mare. Va trebui s continum si s mergem mai departe. Nu vom mai gsi nicicnd o "ambasadoare" la fel de nzestrat ca 1Q3. Ea avea acea curiozitate asociat cu o lrgime a minii care sunt indispensabile pentru un asemenea contact. Am neles-o discutnd cu furnicile celelalte. Era un caz de excepie. La un miliard de furnici ar trebui, totusi, s dm pn la urm de una la fel de nzestrat. Stiau ns foarte bine cu toii c nu se va ntmpla asa ceva. ncepuser s o adopte pe 103, asa cum i adoptase si ea la rndul ei, cu o simplitate desvrsit, exclusiv dintr-un interes bine neles. Furnicile au nevoie de oameni ca s cstige timp. Oamenii au si ei nevoie de furnici ca s cstige timp. Ce pcat! Ce pcat c esuaser att de aproape de el! Pn si Jacques Mlis era tulburat. Poliistul ddu cu piciorul n banchetele de pe peron. Ce prostie... E prea de tot... Laetitia Wells nu nceta s se nvinoveasc. N-am vzut-o. Era asa de mic! N-am vzut-o! Se uitau cu toii la trupul minuscul si nemiscat. Acum nu mai era dect un simplu obiect. Vznd srmana carcas schilodit, nimeni nu ar fi putut s cread vreodat c aceea fusese 103, conductoarea primei cruciade mpotriva Degetelor. Stnd lng rmsiele pmntesti ale furnicii, cei trei pstrar un moment de reculegere. Deodat, Laetitia Wells deschise larg ochii si se repezi. A miscat! Scrutar cu toii insecta nemiscat. i s-a prut. Nu, nu mi s-a prut. V spun c am vzut o anten miscndu-se. Abia s-a clintit, dar am vzut-o limpede. Se uitar unul la cellalt si observar ndelung insecta. Nu mai rmsese nici o suflare de via n vietatea aceea; nepenise ntr-un fel de spasm dureros. Antenele i rmseser ridicate, iar cele sase labe i erau ncovoiate, pregtite parc pentru un drum lung. Sunt... sunt sigur c i s-a miscat o lab! Jacques Mlis o cuprinse pe Laetitia de umeri; era de neles c tulburarea o fcea s i se par c vede ceea ce voia s vad. mi pare ru. Probabil c e doar un reflex cadaveric si nimic mai mult. Juliette Ramirez nu voia s o lase pe Laetitia Wells cu ndoiala n suflet, astfel nct apuc micul corp chinuit si l aduse ct mai aproape de ureche, punndu-si-l chiar n adncitura cavitii auriculare. Crezi c o s-i poi auzi btile inimii? Cine stie? Am un auz fin, asa c as putea deslusi cel mai mic sunet. Laetitia Wells lu apoi din nou cadavrul eroinei si l ntinse pe o banchet, dup care se ls n genunchi si-i puse cu precauie o oglind n dreptul mandibulelor. Crezi c o s-i prinzi respiraia? Doar furnicile respir si ele, nu? Da, dar au o respiraie prea usoar ca s le-o putem sesiza. si aintir privirile asupra animalului dezarticulat, cuprinsi de o furie surd. E moart. E moart de-a binelea! 103 era singura care spera ntr-o uniune dintre speciile noastre. I-a trebuit mult timp, dar si-a imaginat o ntreptrundere a civilizaiilor noastre. A deschis o bres, a gsit niste numitori comuni. Nici o alt furnic n-ar fi putut face asa ceva. ncepuse chiar s devin oarecum... uman. Ne aprecia umorul si arta, toate acele lucruri lipsite cu desvrsire de vreun rost, dup cum spunea ea, dar... att de fascinante. O s educm alta. Jacques Mlis o strnse pe Laetitia Wells n brae, ncercnd s o consoleze. O s mai lum una si o s-o nvm ce nseamn umorul si arta... Degetelor. Nu mai exist alta ca ea. E din vina mea... eu sunt de vin... repet Laetitia. si inur privirile aintite asupra lui 103, ntr-o tcere prelung.

O s-i facem niste funeralii potrivite, spuse Juliette Ramirez. O s-o nmormntm la cimitirul Montparnasse, alturi de cei mai mari gnditori ai secolului. i vom face un mormnt mic, iar deasupra lui vom scrie: "A fost cea dinti". Nu vom sti dect noi sensul inscripiei. Nu o s punem nici o cruce. Nici flori sau coroane. Doar o rmuric nlat din ciment. Fiindc ea a rmas tot timpul dreapt n faa evenimentelor, chiar si cnd i-a fost fric. Si i-a fost mereu fric. Ne vom ntlni n fiecare an la mormntul ei. n ce m priveste, nu-mi place s-mi rscolesc esecurile... Juliette Ramirez sopti: Ce pcat! Atinse usurel cu vrful unghiilor antenele lui 103. Haide, acum trezeste-te! Ai reusit s ne pclesti, am crezut c ai murit, dar acum arat-ne c ai glumit. Ai glumit la fel ca noi, oamenii. Vezi, de-acum, gata, ai nscocit umorul furnicresc! Aduse corpul sub fasciculul lanternei cu halogeni. Poate c puin cldur... Se uitau cu toii fix la cadavrul lui 103. Mlis nu se putu stpni s mormie o rugciune: "Tatl nostru care esti n ceruri..." Dar continua s nu se ntmple nimic. Laetitia Wells nu si putu opri o lacrim care se scurse, alunec pe creasta nasului, ocoli obrazul, oprindu-se o clip n gropia brbiei, apoi czu lng furnic. Un strop srat mprosc antena lui 103. Atunci se petrecu ceva. Ochii tuturor se cscar, iar trupurile li se aplecar nainte. S-a miscat! De data aceasta, vzuser cu toii antena tresrind. A miscat, e nc n via! Antena fremt din nou. Laetitia mai culese o lacrim din colul ochilor si umezi antena. Din nou se produse o miscare imperceptibil de recul. Trieste. Trieste. 103 trieste! Juliette Ramirez si frec buzele cu un Deget, sceptic. nc n-am scpat de griji. E grav rnit, dar o putem salva. Avem nevoie de un veterinar. Nu exist veterinari pentru furnici! observ Jacques Mlis. Atunci cine o s-o poat ngriji pe 103? Dac nu primeste ajutor, moare! Ce s facem? Ce s facem? n primul rnd s-o scoatem de aici, si nc repede. Erau surescitai si cu att mai zpcii cu ct, dup ce si doriser asa de mult s o vad miscnd, acum, cnd dorina li se mplinise, nu stiau ce s fac pentru a o. ngriji. Laetitia Wells si-ar fi dorit sa o mngie, s o linisteasc si s-si cear iertare. Se simea ns att de greoaie si de stngace pentru spaiul-timp al furnicilor, nct nu ar fi fcut altceva dect s agraveze si mai mult situaia. n clipa aceea, ar fi dorit s fie furnic, s-o poat linge si s-i ofere o trofolaxie ca lumea... Ziarista exclam: Numai o furnic ar putea s-o salveze; trebuie s-o aducem napoi printre semenele ei. Nu, acum e plin de mirosuri strine. O furnic din propriul ei cuib nu ar mai recunoaste-o si ar omor-o. Numai noi o putem ajuta. Ne-ar trebui niste bisturie microscopice, pensete... Dac asta-i tot ce ne trebuie, haidei repede! strig Juliette Ramirez. S ne ntoarcem acas, poate c mai avem o sans! Mai avei vreo cutie de chibrituri? Laetitia Wells o instal din nou pe 103, cu nenumrate precauii, strduindu-se s cread c bucata aceea de batist cu care cptusise fundul cutiei nu era un linoliu, ci un cearsaf si c nu transporta un sicriu, ci o ambulan. 103 emite niste apeluri slabe din vrful antenei, ca si cum s-ar simi la captul puterilor si ar dori s trimit un ultim rmas-bun.

Gonir spre iesirea din metrou, ncercnd s nu zdruncine prea tare cutia n care se afla rnita. Afar, Laetitia si arunc de furie pantofii n canal. Oprir un taxi si l mboldir pe sofer s mearg ct poate de repede, evitnd pe ct posibil hopurile. Soferul i recunoscu: erau clienii care, ultima dat, i ceruser s nu depseasc 0,1 kilometri pe or. Mereu dai de aceiasi pislogi. Fie c nu sunt grbii pe ct ar trebui, fie c sunt prea grbii! Porni, totusi, n vitez spre adresa familiei Ramirez.

208. FEROMON Feromon: Zoologie Tema: Degetele Salivatoare: 103 683 Data: anul 100 000 667 CARAPACE: Degetele au pielea moale. Ca s si-o protejeze, ele si-o acoper fie cu fragmente de vegetale esute, fie cu buci de metal pe care le numesc "masini". TRANZACIE: Degetele sunt nule n materie de relaii comerciale. Sunt att de naive, nct schimb o grmad de hran pe o singur bucat de hrtie colorat, necomestibil. CULOARE: Dac o fiin omeneasc este lipsit de aer mai mult de trei minute, ea si schimb culoarea. PARAD AMOROAS: Degetele se dedau unei parade amoroase complexe. n acest scop, ele se ntlnesc cel mai frecvent n niste locuri speciale numite "localuri de noapte", unde se agit ore n sir fa n fa, mimnd astfel actul mperecherii. Dac fiecare dintre ele este satisf cut de prestaia celuilalt, se duc apoi ntr-o camer ca s se reproduc. NUME: Degetele se numesc ntre ele: Oameni. Iar pe noi, Pmntenii, ne numesc: Furnici. RELAII CU ANTURAJUL: Degetul nu se intereseaz dect de propria lui persoan. Degetul simte din fire o dorin foarte puternic de-a le ucide pe toate celelalte Degete. "Legile" sunt un cod social rigid, stabilit artificial, cu scopul de a-i domoli impulsurile ucigase. SALIV: Degetele nu stiu s se spele cu saliva lor proprie. Ca s se spele, ele au nevoie de o instalaie numit "cad de baie". COSMOGONIE: Degetele si nchipuie c Pmntul e rotund si c se roteste n jurul Soarelui! ANIMALE: Degetele cunosc foarte prost natura care i nconjoar. Ele cred c sunt singurele animale inteligente.

209. OPERAIUNEA ULTIMA SANS Bisturiu! Fiecare cerere a lui Arthur era executat instantaneu. Bisturiu. Penseta de epilat numrul 1! Penseta de epilat numrul 1. Scalpel! Scalpel. Sutur! Sutur. Penseta de epilat numrul opt! Penseta de epilat numrul opt. Arthur Ramirez opera. Cnd cei trei se ntorseser, aducnd-o pe 103, aflat n agonie, l gsiser treaz. si revenise din lesin. nelegnd la iueal ce asteptau de la el, si suflecase fr ntrziere mnecile. Vrnd s-si pstreze intact ntreaga agerime a simurilor n vederea operaiei att de delicate, refuzase cocteilul de analgezice pe care i-l oferise soia lui. Jacques Mlis, Laetitia Wells si Juliette Ramirez stteau acum n jurul lui, aplecai peste minuscula mas de operaie improvizat de maestrul spiridusilor dintr-o lamel de microscop. Acesta din urm era bransat la o camer video, nct puteau urmri cu toii operaia pe ecranul unui televizor.

Numeroase furnici-robot trecuser deja pe lamela aceasta pentru a fi reparate, dar acum era prima oar cnd pe ea se gsea o furnic fcut din chitin si snge, aflat ntr-o stare critic. Snge! Si mai mult snge! Ca s o salveze pe 103, fuseser nevoii s striveasc patru furnici adevrate pentru a strnge sngele necesar transfuziilor. Dar nu soviser nici o clip. 103 era unic si merita sacrificarea ctorva exemplare din specia sa. n vederea acestor micro-transfuzii, Arthur ascuise un ac microscopic pe care l nfipsese n regiunea moale a articulaiei labei posterioare stngi. Chirurgul improvizat nu avea idee dac furnica suferea de pe urma manevrelor sale, dar, innd cont de starea ei de fragilitate, preferase s nu ncerce vreo anestezie. Arthur ncepu prin a pune la loc laba mijlocie n felul unui specialist n entorse. La fel de usor a fost si cu laba anterioar stng. Lucrnd de atta vreme asupra furnicilor sale robot, dobndise o dexteritate apreciabil. Toracele era turtit. Cu ajutorul unei pensete subiri, l readuse la forma iniial, asa cum se procedeaz cu o arip de masin ciocnit, dup care astup cu niste clei locul unde chitina fusese spart. Se folosi de acelasi clei pentru a suda la loc abdomenul strpuns, pe care l umpluse n prealabil cu snge prin intermediul unei pipete minuscule. Noroc c antenele si capul sunt neatinse! exclam el. Vrful tocului dumneavoastr era att de ngust, c nu a strivit dect toracele si abdomenul. Sub lumina lmpii de la microscop, 103 prinde din nou puteri. ntinzndu-si puin capul, suge ncet pictura de miere pe care un Deget i-a pus-o n faa mandibulelor. Arthur se ridic, si sterse sudoarea ce-i umezise fruntea si oft: Cred c a scpat de belea. Are, totusi, nevoie de cteva zile de repaus c s-si revin. Instalai-o ntr-un loc ntunecat, cald si umed.

210. ENCICLOPEDIE NCOTRO? Trebuie s ne gndim la omul anului 100 de milioane. (Cel care are la fel de mult experien ca furnicile actuale. ) Acest om va avea probabil o constiin de o sut de mii de ori mai dezvoltat dect a noastr. Trebuie s-l ajutm pe acest str-str-str - la puterea 100 000 nepot al nostru. n acest scop, trebuie s trasm drumul de aur, calea care ne va face s pierdem ct mai puin timp cu formaliti inutile, drumul care va mpiedica regresiile provocate de presiunea reacionarilor, barbarilor si tiranilor. Trebuie s regsim Tao, calea ce duce la constiina cea mai nalt. Calea respectiv va porni din diversitatea experienelor noastre. Pentru a o localiza mai usor, trebuie s ne schimbm optica, s nu ne anchilozm ntr-o singur manier de-a gndi, oricare ar fi ea, si cu att mai mult dac ea este bun. Furnicile ne nf iseaz un exerciiu spiritual. S ne punem deci n locul lor. Dar s ne punem de asemenea si n locul copacilor, al pestilor, al valurilor, n locul norilor, al pietrelor. Omul anului 100 de milioane va trebui s le poat vorbi munilor pentru a le cerceta memoria. Altfel totul va fi fost inutil. EDMOND WELLS, Enciclopedia cunoasterii relative si absolute, volumul II.

211. HRUBA Dup trei zile de convalescen, 103 si revenise complet de pe urma contuziilor suferite. Manca aproape normal, inclusiv carne de lcust si terci de cereale. Putea s-si miste normal cele dou antene si si lingea n permanen rnile ca s ndeprteze cleiul si s le dezinfecteze cu saliv. Arthur Ramirez si mutase pacienta ntr-o cutie de carton cptusit cu vat hidrofil, pentru a o feri de orice soc si nota zilnic progresele pe care le fcea pe calea vindecrii. Laba rupt nu funciona prea bine, dar 103 compensa deficitul adoptnd un mers legnat. Are nevoie de antrenament ca s-si recapete puterea celor cinci labe, observ Jacques Mlis. Avea dreptate, nct Arthur o asez pe 103 pe o band transportoare n miniatur si fiecare pe rnd o puse s se miste pentru a-si reface muschii.

Lupttoarea si recptase de-acum ndeajuns puterile ca s poat relua conversaiile. La zece zile dup accident, hotrr, n consecin, c era timpul s organizeze expediia de salvare a lui Jonathan Wells si a camarazilor si. Jacques Mlis l rechiziion pe mile Cahuzacq, mpreun cu trei poliisti subalterni. Laetitia Wells si Juliette Ramirez i nsoeau. Arthur, simindu-se prea slbit de boal si de grijile din ultimele zile, prefer s le astepte ntoarcerea instalat confortabil ntr-un fotoliu. Se narmaser cu lopei si trncoape, iar 103 i conducea. Pornir spre pdurea Fontainebleau. Degetele Laetitiei lsar cu grij furnica n iarb. Ca s fie sigur c nu o mai pierde, i nnodase n jurul articulaiei abdominale un fir de nylon, asemntor oarecum cu o les. 103 adulmec efluviile dimprejur si arat cu antena direcia de urmat. Bel-o-kan e ntr-acolo. Ca s nainteze mai repede, niste Degete o ridicar si o duser pe sus o bucat de drum. Era suficient s-si agite apendicele senzoriale pentru ca ei s neleag c avea nevoie de noi puncte de reper, si atunci o puneau din nou jos, iar ea le arta iarsi drumul. La captul unei ore de mers, traversar prin vad un pru, apoi se nfundar ntr-o poriune de tufisuri dese. Erau nevoii s pseasc ncet pentru ca 103 s poat urmri cu exactitate pistele olfactive adecvate. Dup alte trei ore, deslusir cu toii, departe n fa, un musuroi masiv de rmurele. Furnica fcu semn c au ajuns. sta-i deci Bel-o-kan? se mir Mlis, care, n alte mprejurri, nu ar fi remarcat niciodat o asemenea movil. Grbir pasul. Si acum ce facem, sefule? ntreb un poliist. Acum ne apucm de spat. Dar fr s stricm orasul, n primul rnd, fr s provocm stricciuni orasului, insist Laetitia, ntinznd un Deget amenintor. Nu uitai, i-am promis lui 103 c nu vom face nici un ru Orasului ei. Inspectorul Cahuzacq ntoarse problema pe toate feele. Bine; putem s spm pe lng el. Dac subteranul e mare, o s dm vrnd-nevrnd peste el, iar dac nu, o s naintm piezis pe dedesubt, ca s ocolim Orasul. De acord! zise Laetitia. Se puser pe spat ca niste pirai n cutarea unei comori ngropate pe vreo insul. Poliistii se umplur n scurt timp de rn si noroi, fr ca lopeile s dea peste piatr. Comisarul i ndemn s continue. Spar zece metri, apoi doisprezece, si tot nimic. Niste furnici, probabil soldai de-ai Bel-o-kan-ului, si fcur apariia, vrnd s stie ce se ntmpl, alarmate fr ndoial de vibraiile cumplite care zguduiau pmntul de jur-mprejurul Orasului, gata s zdruncine coridoarele periferice. mile Cahuzacq le oferi niste miere ca s le linisteasc. Poliistii ncepuser s se sature de spat; li se prea c-si sap propriile morminte. Seful lor ns prea hotrt s nu se lase cu una, cu dou, asa c nu avur ncotro. Belokanienele care i observau erau tot mai numeroase. Astea sunt Degete, emise o lucrtoare care refuzase mierea de team s nu fie otrvit. Au venit s se rzbune pentru cruciad! Juliette Ramirez nelese motivul pentru care vietile acelea minuscule, erau cuprinse de agitaie. Repede, s le prindem pn nu apuc s dea alarma! mpreun cu Laetitia si Mlis, le prinse si le arunc, laolalt cu civa pumni de rna si iarb, n niste cutii. Apoi pulveriz peste ele un feromon care spunea: Linistii-v, totul e n regul. Dup cte se prea, gestul ddu rezultatele asteptate. n cutii nu se produse nici un fel de dezordine. Am face totusi mai bine s ne grbim, altfel o s avem foarte curnd pe cap toate armatele Federaiei, spuse campioana "Capcanei de gndire". Toate pulverizatoarele de pe lume nu ne-ar ajunge ca s le stvilim la nesfrsit. Nu v mai facei griji, rosti unul dintre poliisti. Gata, sun a gol. Cred c am ajuns deasupra grotei.

Strig: Hei, e cineva acolo? Nu primi nici un rspuns. Proiectar nuntru lumina unei lanterne. Arat ca o biseric, constat Cahuzacq. Dar nu vd pe nimeni. Un poliist lu o frnghie, o leg de trunchiul unui copac si cobor cu lanterna aprins. Cahuzacq l urm si strbtu rnd pe rnd ncperile nainte de-a le striga celor de sus: Gata, i-am gsit. Par s fie n via, ns dorm. Dup tmblul pe care l-am fcut? Nu se poate! nseamn c sunt mori. Jacques Mlis cobor s vad cu ochii lui. Lumin sala subteran si descoperi, spre surprinderea lui, o fntn, aparatur informatic si masini electrice care funcionau, scond un zumzet nfundat. Psi n dormitor si vru s-l scuture pe unul din cei ce dormeau acolo, dar se ddu brusc napoi, prndu-i-se c a atins un schelet. Braul pe care l apucase era descrnat dincolo de orice nchipuire. Sunt mori, repet el. Nu... Mlis tresri. Cine a vorbit? Eu, murmur o voce slab. Comisarul se rsuci. n spatele su sttea, n picioare, o fiin omeneasc emaciat, ce se sprijinea de perete. Nu, nu suntem mori, articul Jonathan Wells, proptindu-se ntr-un bra. Nu v mai asteptam, domnilor. Se privir reciproc. Jonathan Wells nici nu clipi. Nu ne-ai auzit spnd? ntreb Jacques Mlis. Ba da, dar am preferat s dormim pn n ultima clip, emise profesorul Daniel Rosenfeld. Se ridicar cu toii n picioare. Erau costelivi si calmi. Poliistii se simeau extrem de impresionai. Cei din faa lor nu mai semnau a oameni. Trebuie s fii lihnii de foame! Nu, s nu ne hrnii acum, fiindc am putea muri. Ne-am obisnuit ncetul cu ncetul s trim asa, din mai nimic. Lui mile Cahuzacq nu-i venea s-si cread ochilor. Mi s fie! Locatarii subsolului se mbrcar fr s se grbeasc si pornir spre iesire. Cnd ddur cu ochii de lumina zilei, se traser ndrt. Era prea violent pentru ei. Jonathan Wells si adun n jur civa dintre tovarsii de via subteran. Se asezar n cerc, iar Jason Bragel ddu glas ntrebrii pe care si-o puneau cu toii: Ce facem, iesim sau rmnem?

212. ENCICLOPEDIE VITRIOL: "Vitriol" este o denumire a acidului sulfuric. Vreme ndelungat s-a crezut c "vitriol" nseamn "ceea ce face lucrurile s fie vitroase". nelesul su este ns mult mai ermetic. Termenul de "vitriol", a fost constituit pornind de la primele litere ale unei formule de baz datnd din antichitate. V. I. T. R. I. O. L.: Visita Interiora Terrae (viziteaz interiorul Pmntului) Rectificando Occultem Lapidem (si corectndu-te, vei descoperi piatra ascuns). EDMOND WELLS, Enciclopedia cunoasterii relative si absolute, volumul II.

213. PREGTIRI Cadavrul lui Chli-pou-ni troneaz n sala morilor, acolo unde l-au pus deistele. Lipsit de o regin care s fac ou, Bel-o-kan este ameninat cu dispariia. Furnicilor roscate le trebuie neaprat o regin. Una singur, dar o regin. Toi stiu c nu faptul de-a fi sau nu deist va salva acum Orasul, important este s se declanseze, chiar dac sezonul a trecut, o Srbtoare a Renasterii. Sunt adunate prinesele ntrziate care nu si-au luat zborul n iulie. Sunt cutai masculii

debili care nu au fost n stare s ias din Oras n zilele zborurilor nupiale. Apoi sunt pregtii cu toii. Este neaprat nevoie de o mperechere pentru a salva Orasul. Indiferent c Degetele sunt sau nu zeiti, dac furnicile nu fac rost ntr-un interval de trei zile de o regin fecundat, belokanienele vor pieri pn la ultima. Prinesele sunt ndopate prin urmare cu nectar ndulcit, cu scopul de-a fi dinamizate n vederea actului amoros. Masculilor deficitari li se explic cu rbdare desfsurarea zborului nupial. n amiaza nbusitoare, mulimea se strnge pe domul Orasului. Sunt mii de ani de cnd Srbtoarea Renasterii aduce aceeasi bucurie, dar anul acesta este n joc nssi supravieuirea comunitii. Niciodat vreun zbor nupial nu a mai fost asteptat cu atta nerbdare! Trebuie ca n Bel-o-kan s aterizeze o regin aflat n via. Vacarm olfactiv. Prinesele sunt de fa, mbrcate n rochia de mireas, care nu cuprinde dect dou aripi transparente. Artileristele sunt la postul lor, pentru a apra Orasul n caz c s-ar apropia niscaiva psri.

214. FEROMON ZOOLOGIC Feromon: Zoologie Tem: Degetele Salivatoare: 103 683 Data: anul 100 000 667 COMUNICARE: Degetele comunic ntre ele emind pe gur vibraii sonore. Acestea sunt captate de o membran liber, plasat n fundul unor orificii laterale ale capului. Membrana recepteaz sunetele si le transform n impulsuri electrice, crora creierul le d ulterior un neles. REPRODUCERE: Femelele Degetelor sunt incapabile s-si aleag sexul, casta si chiar nf isarea puiului. Fiecare nastere este n consecin o surpriz. MIROS: Degetele miros a ulei de castan. HRAN: Uneori, Degetele mnnc nu fiindc le-ar fi foame, ci fiindc se plictisesc. ASEXUAT: La Degete nu exist asexuai, ci doar masculi si femele. Nu au nici regin productoare de ou. UMOR: Degetele sunt capabile s resimt o emoie care nou ne este cu desvrsire strin, numit "umor". Sunt complet incapabil s neleg despre ce este vorba. Cu toate acestea, pare s fie ceva interesant. NUMR: Degetele sunt mai numeroase dect se crede ndeobste. Au ntemeiat prin lume vreo zece orase cu cel puin o mie de Degete. Dup estimrile mele, trebuie s existe cel puin zece mii de Degete pe Pmnt. TEMPERATURA: Degetele sunt echipate cu un sistem de reglare termic intern care le permite s si pstreze corpul cald chiar dac temperatura mediului nconjurtor este sczut. Sistemul acesta le permite s rmn active n timpul nopii si al iernii. OCHI: Degetele au ochi mobili n raport cu restul capului. MERS: Degetele merg n echilibru pe dou labe. Ele nu-si controleaz nc la perfecie poziia respectiv, care este relativ recent n evoluia lor fiziologic. VACI: Degetele mulg vacile (niste animale relativ mari fa de nlimea lor) la fel cum noi ne mulgem pduchii-de-frunz.

215. RENASTERE Se hotrr s ias. Erau ct se poate de demni. Nu erau nici muribunzi, nici bolnavi. Erau doar slbii. Foarte slbii. Ar fi putut mcar s ne mulumeasc, mri Cahuzacq n barb. Colegul su, Alain Bilsheim, l auzi: Anul trecut, v-am mai fi srutat picioarele. Acum ns e sau prea devreme, sau prea trziu. Dar, totusi, v-am salvat! Ne-ai salvat de la ce? Cahuzacq explod. De cnd sunt n-am mai vzut atta nerecunostin! i-e si sil s-i mai vii cuiva n ajutor.

Si scuip pe solul templului subteran. Unul cte unul, cei saptesprezece captivi iesir la suprafa urcnd pe scara de frnghie. Soarele i orbea. Cerur niste legturi cu care si acoperir ochii, apoi se asezar direct pe pmnt. Povestii-mi! strig Laetitia. Vorbeste-mi, Jonathan! Sunt verisoara ta, Laetitia Wells, fata lui Edmond. Spune-mi, cum ai putut rezista atta timp sub pmnt? Jonathan se fcu purttorul de cuvnt al comunitii: Am luat pur si simplu decizia de-a tri, si de-a tri mpreun, asta-i tot. N-am vrea s vorbim prea mult despre asta, nu te supra. Btrna Augusta Wells se coco pe o piatr si le adres semne de negaie poliistilor. Nu ne trebuie ap sau hran. Dai-ne doar niste pturi, fiindc aici ne este frig. Nu ne-a mai rmas prea mult grsime care s ne apere, adug ea cu un rs usor. Laetitia Wells, Jacques Mlis si Juliette Ramirez se asteptaser s salveze niste muribunzi, iar acum nu prea stiau cum s se poarte fa de aceste schelete linistite, care le vorbeau cu un aer de superioritate. i instalar n masini si i duser la spital pentru examene complete. Constatar atunci c starea sntii lor era mai bun dect se temuser. Prezentau cu toii, desigur, carene multiple de vitamine si proteine, dar nu sufereau nici de leziuni, interne sau externe, nici de vreo degradare a celulelor. Mintea Juliettei Ramirez fu strbtut de o fraz ca un mesaj telepatic: Si se vor ivi din mruntaiele pmntului-mam ca niste neobisnuii copii mici, ducnd n ei smna unei omeniri noi. Cteva ore mai trziu, Laetitia Wells sttu de vorb cu psihoterapeutul care i examinase pe supravieuitori. Nu stiu ce se ntmpl, mrturisi acesta. Nu vorbesc practic deloc. mi zmbesc cu toii ca unui imbecil, ceea ce trebuie s recunosc c e destul de enervant. Cel mai surprinztor ns este un fenomen ciudat, care m-a impresionat neplcut. De cum l atingi pe unul din ei, toi ceilali resimt deopotriv gestul, la rndul lor, ca si cum ar aparine unui singur organism. Si asta nu-i totul! Ce mai e? Cnt. Cnt? se cutremur Mlis. Probabil c n-ai auzit bine; poate c le e greu s se reobisnuiasc cu vorbirea, sau... Nu. Cnt, asa cum v spun, adic emit cu toii sunete diferite pentru ca pn la urm s ajung la aceeasi not pe care o menin vreme ndelungat. Nota aceasta unic face s vibreze ntreg spitalul si, aparent, i reconforteaz. Au nnebunit! exclam comisarul. Nota asta s-ar putea s fie un sunet de raliere, ca n cntecele gregoriene, suger Laetitia. Stiu c tatl meu era foarte interesat de cntul gregorian. Un sunet de raliere, sau de adunare pentru oameni, asa cum mirosul este un semn de adunare pentru un furnicar, completa Juliette Ramirez. Comisarul Mlis pru ngrijorat. n orice caz, s nu vorbii cu nimeni despre asta si s mi-i punei pe frumosii stia n carantin pn la noi ordine.

216. TOTEMURI NLATE Plimbndu-se ntr-o bun zi prin pdurea Fontainebleau, un pescar surprinse un spectacol uimitor. Pe o insuli situat ntre dou brae ale unui pru, el vzu niste mici statuete de lut. Fuseser slefuite fr ndoial cu niste unelte minuscule, pentru c purtau nenumrate urme de lopele microscopice. Erau sute de asemenea statuete, toate identice. Semnau aproape perfect cu niste solnie n miniatur. Pe lng pescuitul cu undia, omul mai avea o pasiune: arheologia. Totemurile acelea nsirate n toate sensurile l fcur s se gndeasc de ndat la statuile din insula Pastelui. Nu cumva, si zise el, se afla pe insula Pastelui a unui popor de liliputani care locuiser odinioar n pdurea alturat? Nu cumva avea n faa ochilor ultimele urme ale unei civilizaii antice, ai crei membri nu depseau nlimea unei colibri? Niste gnomi, poate? Sau niste spiridusi? Pescarul-arheolog nu explor suficient de minuios insula. Dac ar fi fcut-o, ar mai fi

remarcat niste mici aglomerri de insecte din toate speciile, ocupate s-si ating antenele ca s-si transmit tot felul de povesti. Si atunci ar fi neles cine erau adevraii constructori ai statuetelor de lut.

217. CANCER 103 si inuse prima promisiune: oamenii de sub Orasul ei fuseser salvai. Juliette Ramirez o implor s si-o in acum si pe a doua: cea de-a le destinui secretul cancerului. Furnica si reia locul sub clopotul masinii "Piatra de la Rosetta" si emite un lung discurs mirositor. Feromon biologic pentru folosul Degetelor Salivatoare: 103 Tem: Ceea ce voi numii "cancer". Dac voi, oamenii, nu reusii s eradicai cancerul, asta se ntmpl din cauz c stiina voastr e depsit. n ce priveste cancerul, felul vostru de-a analiza lucrurile v face orbi. Voi nu vedei lumea dect dintr-o singur perspectiv: a voastr. Aceasta, din pricin c suntei prizonierii propriului vostru trecut. Experimentnd ntruna, ai izbutit s vindecai unele boli. Ai tras deci concluzia c numai prin experimentare se poate veni de hac tuturor bolilor. Mi-am dat seama de asta din documentarele stiinifice de la televizor. Cnd vrei s nelegei un fenomen, l msurai, l asezai ntr-un compartiment, l catalogai si l tiai n fragmente din ce n ce mai mici. Cu ct tiai mai mrunt, cu att credei c v apropiai mai mult de adevr. Si, totusi, nu vei descoperi de ce cnt un greiere tindu-l n buci. Si nu vei descoperi de ce orhideea este att de frumoas examinndu-i celulele petalelor cu lupa. Dac vrem s nelegem elementele care ne nconjoar, trebuie s ne punem n locul lor, privindu-le global. Si e de preferat s o facem ct ele sunt nc n via. Dac vrei s nelegei un greiere, ncercai s simii vreme de zece minute ce poate vedea si tri un greiere. Dac vrei s nelegei o orhidee, ncercai s v simii floare. Punei-v n locul celorlali n loc s i tiai n buci si s-i observai de la nlimea citadelelor voastre de cunostine. Nici una dintre marile voastre invenii nu a fost descoperit de ctre savani convenionali n halate albe. Am vzut la televizor un documentar despre marile voastre invenii: nu au fost dect niste accidente de manipulare, oale ale cror capace erau sltate de aburii apei care fierbea nuntru, copii muscai de cini, mere cznd din pom, produse amestecate din ntmplare. Ca s rezolvai problema cancerului, ar fi trebuit s punei s se ocupe de ea poei, filozofi, scriitori, pictori. ntr-un cuvnt, creatori nzestrai cu intuiie si inspiraie. Nu niste , oameni care au nvat pe de rost toate experienele naintasilor. Stiina voastr clasic este depsit. Trecutul v mpiedic s vedei viitorul. Reusitele de odinioar v mpiedic s reusii acum. Personalitile de pe vremuri v sunt cei mai periculosi dusmani. I-am vzut la televizor pe oamenii vostri de stiin: nu f ceau dect s repete niste dogme, iar scolile voastre nu fac dect s in n huri imaginaia prin intermediul unor protocoale de experimentare stabilite o dat pentru totdeauna. Apoi i punei pe studeni s treac niste examene, ca s v asigurai c nu vor ndrzni s le modifice. Iat de ce nu stii s vindecai cancerul. Pentru voi, totul este la fel. Din moment ce am reusit s nvingem holera ntr-un fel anume, v spunei voi, nseamn c vom reusi s nvingem si cancerul, folosind aceleasi procedee. Si, totusi, cancerul merit s i se acorde un interes deosebit. El reprezint o ntreag entitate aparte. O s v furnizez soluia. O s v art cum am rezolvat noi, furnicile pe care voi le strivii cu atta nepsare, problema cancerului. Am remarcat c printre noi existau cteva cazuri rare de indivizi bolnavi de cancer care, totusi, nu mureau. Atunci, n loc s studiem mulimea celor care mureau, ne-am apucat s-i studiem pe acestia, care erau bolnavi si care se vindecau deodat, fr motiv. Am cutat s descoperim care era cel mai mic numitor comun al acestora. Am cercetat mult, foarte mult vreme. Si ntr-un trziu am descoperit ce aveau n comun majoritatea acestor "indivizi vindecai ca prin minune": niste capaciti de comunicare cu anturajul net superioare mediei. De unde si intuiia urmtoare: nu cumva cancerul era o problem de comunicare? Dar de comunicare cu cine, o s m ntrebai? Ei bine, de comunicare cu alte entiti.

Am cercetat corpul bolnavilor: nuntrul lor nu exista nici o entitate palpabil. Nici un spor, nici un microb, nici un vierme. O furnic a avut atunci o idee genial: aceea de-a analiza ritmul de propagare al maladiei. Si astfel am observat c ritmul n chestiune era un limbaj! Boala evolua funcie de o und care putea fi analizat ca o form de limbaj. Dispuneam, asadar, de limbaj, dar nu si de emitentul su. Asta ns nu ni se prea foarte important. Am decodificat limbajul. n mare, el spunea: "Cine suntei, unde m aflu?" Atunci am neles. Indivizii lovii de cancer sunt de fapt niste receptaculi involuntari ai unor entiti extraterestre impalpabile. Extraterestri care nu sunt n realitate dect o und comunicant... Ajungnd pe Pmnt, unda respectiv nu pare s fi gsit dect o singur cale pentru a vorbi: cea de-a reproduce tot ce se afla n jur. Si, dat fiind c aterizase n niste corpuri vii, unda extraterestr reproducea celulele care o nconjurau ca s emit n felul acesta mesaje de tipul: "Bun-ziua, cine suntei, nu avem intenii ostile, cum se numeste planeta voastr?" Asta era ceea ce ne omora: niste formule de bun-gsit si niste ntrebri de turisti rtcii. Si asta e ceea ce v omoar si pe voi. Pentru a-l salva pe Arthur Ramirez, trebuie s construii o masin "Piatra de la Rosetta" asemntoare cu cea care v permite s comunicai cu furnicile, destinat ns de aceast dat traducerii limbajului cancerului. Studiai-i ritmurile, unda, reproducei-le, manevrai-le, pentru ca apoi s putei emite la rndul vostru un rspuns. Bineneles c nu suntei obligai s dai crezare, acestei versiuni. Dar nu avei nimic de pierdut dac ncercai metoda pe care v-am sugerat-o. Jacques Mlis, Laetitia Wells si soii Ramirez fur descumpnii de ciudata propunere. S dialogheze cu cancerul?... Pe de alt parte, Arthur, maestrul spiridusilor, era condamnat s moar n scurt timp, n niste chinuri cumplite. Desigur, tuturor le venea s-si spun c cele auzite nu sunt dect o absurditate. Furnica asta nu avea nici un drept s le dea lecii de medicin. Raionamentul pe care l expusese era deplasat. Dar Arthur urma s moar. Asa nct, de ce n-ar fi ncercat si soluia aceasta, desi la prima vedere era cu desvrsire absurd? Vor vedea ei dup aceea!

218. CONTACTE Mari, ora 14, 30. n conformitate cu ntlnirea fixat n prealabil, comisarul Jacques Mlis este primit de ctre domnul Raphael Hisaud, ministrul cercetrii stiinifice. El i le prezint pe doamna Juliette Ramirez, pe domnisoara Laetitia Wells si o sticl n interiorul creia se agit o furnic. Discuia fusese prevzut s aib o durat de douzeci de minute, dar avea s se prelungeasc vreme de opt ore si jumtate. Si de alte nc opt ore, n ziua urmtoare. Joi, ora 19, 23. Presedintele Republicii Franceze, domnul Regis Malrout, l primeste n salonul su pe domnul Raphael Hisaud, ministrul cercetrii stiinifice. ntlnirea prevede o mas frugal compus din suc de portocale, cornuri, omlet si transmiterea unui mesaj pe care ministrul l consider crucial. Presedintele se apleac spre el pe deasupra cornurilor: Ce mi cerei? S discut cu o furnic? Nu, nu si nu! Chiar dac a salvat, asa cum susinei, saptesprezece persoane blocate sub un furnicar. V dai seama de ceea ce spunei? Cazul sta Wells v-a zpcit de cap! Gata, haidei, sunt dispus s uit coninutul acestei discuii, iar dumneavoastr s nu-mi mai vorbii niciodat, ilar niciodat de furnica asta! Nu este o furnic oarecare. E 103. O furnic ce a vorbit deja cu oamenii. E totodat reprezentanta celei mai mari federaii myrmicine din regiune. O federaie care cuprinde o sut optzeci de milioane de indivizi! O sut optzeci de milioane de ce? Suntei nebun, pe cinstea mea! Furnici! Niste insecte. Lighioanele alea pe care le strivim cu Degetul... Nu v lsai pclit de scamatoriile unor farsori, Hisaud. Nimeni n-o s v cread n vecii vecilor. Alegtorii vor spune c vrem s-i ameim cu povesti de adormit copiii ca s-i facem s nghit noile taxe. Ca s nu mai pomenim de reacia opoziiei... Parc le aud de pe-acum batjocurile! Se cunosc prea puine despre furnici! obiect ministrul Hisaud. Dac ne-am adresa lor la fel ca unor fiine inteligente, am constata cu siguran c ne pot spune multe. V referii la teoriile acelea aiurite despre cancer? Le-am citit n ziarele de senzaie. Doar n-o s-mi spunei c le luai n serios, Hisaud! Furnicile sunt animalele cele mai rspndite pe Pmnt si, cu siguran, dintre cele mai vechi si mai evoluate. Vreme de sute de milioane de ani, ele au avut cnd s afle multe lucruri pe care noi nu le stim. Noi, oamenii, nu existm pe Pmnt dect de trei milioane de ani, iar civilizaia noastr modern nu are cu totul dect vreo cinci mii de ani. Fr ndoial c avem multe de nvat de la o societate att de experimentat. Furnicile ne ofer posibilitatea de-a ne imagina de pe-acum

felul n care va arta societatea noastr peste o sut de milioane de ani. Am mai auzit asta, dar e o prostie. Sunt doar niste... furnici. Dac mi-ai fi spus c e vorba de cini, era altceva. O treime din alegtorii nostri au cini; dar niste furnici... E de-ajuns s... Ajunge. Bgai-v asta bine n cap, dragul meu! Nu am de gnd s fiu ntiul presedinte de pe lume al Republicii care s vorbeasc cu o furnic. Nu vreau ca toat planeta s rd inndu-se cu minile de burt pe seama mea. Nici guvernul meu si nici eu nu ne vom acoperi de ridicol din cauza acestor lighioane. S nu mai aud de furnici! Cu un gest violent, presedintele lu o bucat de omlet si o nghii. Ministrul cercetrii rmne impasibil. Ba nu, v voi vorbi nc si nc, pn cnd v vei rzgndi. Au venit s m vad niste oameni. Mi-au explicat totul n cuvinte simple, iar eu i-am neles. Ne este oferit astzi sansa de-a face un salt peste secole si de-a ajunge dintr-o dat n viitor. Nu vreau s-o las s se piard. Baliverne! Ascultai-m, eu voi muri ntr-o bun zi, si dumneavoastr la fel. Asa c, dac tot suntem sortii pieirii, de ce s nu lsm n urma noastr un semn original, ceva deosebit? De ce s nu ncheiem acorduri economice, culturale si chiar... militare cu furnicile? La urma urmei, este cea de-a doua specie terestr ca putere. Presedintele Malrout nghite strmb o bucat de pine prjit si tuseste. Si de ce s nu inaugurm o ambasad a Franei ntr-un furnicar, dac tot stau lucrurile asa! Ministrul nu zmbi. Da, m-am gndit si la asta. De necrezut, suntei pur si simplu de necrezut! exclam presedintele, ridicndu-si braele spre tavan. Nu v mai gndii la ele ca la niste furnici! Privii-le ca pe niste extraterestri. Doar c nu sunt extraterestri, ci intraterestri. Singura lor vin este c sunt minuscule si c ocup planeta aceasta dintotdeauna, ceea ce face ea noi s nu ne mai dm seama ct sunt de extraordinare. Presedintele Malrout l privi drept n ochi: Si ce-mi propunei? S v ntlnii oficial cu 103, rspunse Hisaud fr s ezite. Cine-i asta? O furnic care ne cunoaste bine si care ne-ar putea servi de translator, dac va fi cazul. O invitai la Elysee, de exemplu la un dejun neprotocolar mnnc cel mult o pictur de miere. Nu are importan ce i spunei, conteaz doar faptul c seful suprem al naiunii noastre i se adreseaz. Doamna Ramirez v va furniza traductorul feromonal, asa nct nu vei ntmpina nici o problem de ordin tehnic. Presedintele msoar camera n lung si n lat, apoi contempl ndelung grdinile de afar. Pare s cntreasc profund situaia. Nu. Hotrt, nu! Prefer s ratez ocazia de-a-mi marca epoca dect s m expun ridicolului. Un presedinte care vorbeste cu furnicile... Ce de glume m-ar astepta! Dar... De-ajuns. Ai abuzat destul de rbdarea mea cu povestile dumneavoastr despre furnici. Rspunsul meu e nu, un nu definitiv. La revedere, Hisaud!

219. EPILOG Soarele e la zenit. O strlucire necuprins se revars peste pdurea Fontainebleau. Pnzele grosolane de pianjeni se transform n petice de lumin. E cald. Niste vieti mici si nensemnate freamt pe sub rmuris. Orizontul e purpuriu, ferigile adorm. Lumina se abate peste toi si peste toate. Iradierea aceasta intens si pur ofileste scena unde s-a desfsurat o aventur printre attea altele. Si, cu mult dincolo de stele, la captul ndeprtat al firmamentului, galaxia se roteste lent, nepstoare la cele ce se petrec n pulberea ei de planete. Si, totusi, pe Pmnt, ntr-o mic asezare a furnicilor, are loc ultima Srbtoare a Renasterii din anotimp. Optzeci si una de prinese din Bel-o-kan decoleaz pentru a salva dinastia. Doi oameni care trec prin preajm le observ. Vai, mmico, ai vzut ce de muste? Nu sunt muste. Sunt niste regine furnici. Adu-i aminte de documentarul pe care l-ai vzut la televizor. Acesta este zborul lor nupial, n care se vor ntlni cu masculii. Dup aceea, o parte din

ele vor pleca poate departe ca s creeze imperii. Prinesele se nal n vzduh. Sus, tot mai sus, ca s scape de psri. Masculii li se altur si, mpreun, urc ntruna. Strlucirea cerului i absoarbe si, puin cte puin, se topesc n razele fierbini ale astrului solar. Cldur, strlucire, lumin. Totul se face alb, de un alb orbitor. ALB

GLOSAR Acacia cornigera: specie de salcm care este n realitate un furnicar viu. Acid formic: arm lichid a furnicilor roscate. Acidul formic cel mai coroziv are actualmente o concentraie de 60%. Albin: vecini zburtori. Albinele comunic ntre ele prin dansul n opturi, desfsurat n aer, sau prin dansul pe cear. Btlia de la "Norisorul cenusiu": prima ciocnire care a avut loc n anul 100 000 667 al calendarului federal ntre trupele de furnici roscate si locuitoarele Stupului de aur. Bel-o-kan: orasul central al Federaiei furnicilor roscate. Belo-kiu-kiuni: mama reginei Chli-pou-ni. Prima regin care a purtat un dialog cu Degetele. Bibliotec chimic: invenie recent. Loc de stocare al feromonilor mnezici. Cestode: parazii care le fac pe furnici albe si debile. Chli-pou-ni: regina Bel-o-kan-ului. Iniiatoarea miscrii evoluioniste federale. Comunicare Absolut (CA): schimb total de gnduri prin contact antenar. Coropisni (sau crti-greiere): mijloc de transport rapid subteran. Degete: fenomen recent, n curs de interpretare. Doctor Livingstone: denumirea dat de Degete sondei lor de emisie. Feromon: hormon volatil emis de antenele furnicilor pentru a transmite informaii sau emoii. Fluture: comestibil. Foc: folosirea focului este interzis printr-o convenie ncheiat ntre majoritatea insectelor. Glanda lui Dufour: gland productoare a feromonilor de marcaj. Gndac-de-ap carnivor: coleopter acvatic n stare s noate pe sub ap cu ajutorul unei bule de aer pe care o ia cu el. Mandibul: arm tioas. Marele Corn: scarabeu vrstnic, domesticit de 103. Mlis Jacques: Deget mascul. Tuns scurt. Mormoloc: pericol acvatic. Moxiluxun: termitier de dat recent, situat pe malul fluviului "Mangetout". Nod al lui Hartman: zon bogat n ioni pozitivi, n care furnicile se simt bine, dar care le provoac migrene Degetelor. Organul lui Johnston: organ al furnicilor care le permite s localizeze cmpurile magnetice terestre. Oameni: denumire pe care si-o dau Degetele. Pas: nou unitate de msur a distanelor folosit n Federaia Bel-o-kan. Un pas corespunde cu aproximaie unui centimetru. Pasre: pericol aerian. Ploaie: calamitate. Pduche-de-frunz: mic coleopter care poate fi muls pentru a se obine mierat. Plosni: plosnia este probabil animalul cu cea mai original sexualitate. Rebele: miscare recent. n 100 000 667 (dup calendarul federal), rebelele au acionat n vederea salvrii Degetelor. Repedea (Cicindela campestris): prdtor ascuns n pmnt. Pericol. Trebuie s te uii bine unde pui labele. Scarabeu: nav de rzboi zburtoare. Segment antenar: o anten are unsprezece segmente. Fiecare furnizeaz un tip diferit de informaie. Soare: sfer de energie, prieten a furnicilor. Televiziune: mijloc de comunicare uman. Termite: vecini incomozi. Arhiteci si navigatori pricepui. Vrst: o furnic roscat asexuat trieste n medie 3 ani.

Viermele-de-glbeaz: parazit care le face pe furnici somnambule. Zeu (Dumnezeu): concept recent, aflat n curs de interpretare. Wells Laetitia: Deget femel. Pr lung. Wells Edmond: primul Deget care a neles ce sunt furnicile. 103: lupttoare exploratoare. 23: lupttoare rebel deist. 24: lupttoare rebel, ntemeietoare a Comunitii libere a Salcmului.