Brown 40 Spring Col 01.

1 Ca sa vedem lumea prin ochii Tai

Sa traim in veac prin Viata Ta, Lumina si Bucuria noastra, Slava Tie! min. Brown 40 Spring Col 01.1

L C !"T#L $#%&%'' & $#()&*&# + (aica Siluana Vlad http,--ramurain.lorita./logspot.ro-0010-01-la+capatul+durerii+e+dumne2eu+maica.html

Un interviu realizat de printele Sabin Vod n revista Lumea monahilor: Maica Siluana: C3nd ai gustat iadul 4n tine 5i nu 4l mai proiecte2i pe ceilal6i, nu mai po6i s7 ui6i 5i nu mai po6i s7+ L cau6i dec3t pe $umne2eu 5i cum ui6i s7 2ici $oamne a8ut7+m7, $oamne miluie5te+m7, cum n7p7de5te groa2a aceea pe tine din nou 5i o ve2i 4n tine. Chiar c3nd te ui6i la cel7lalt care .ace ceva r7u, tot 4nl7untrul t7u o sim6i. !entru lumea seculari2at7 4n care tr7im 9iadul: este un cuv3nt 9de groa27: care .ace parte mai degra/7 din terminologia holl;woodian7, dec3t a vie6ii reale. !entru omul cre5tin 4ns7, iadul este o realitate de la care, de multe ori, porne5te chiar via6a noastr7 duhovniceasc7. <i dac7 pentru lumea seculari2at= 9iadul: este un cap7t de drum, pentru lumea cre5tin7 iadul poate .i chiar 4nceputul unui drum a c=rui continuare este, parado>al, /ucuria. Toat7 lumea 5tie c7 /ucuria este darul lui $umne2eu, dar e parado>al .elul 4n care l+am do/3ndit, cum l+am primit, c7ci $umne2eu 4l d7 tuturor 5i ne cheam7 pe to6i s7+l lu7m. .ost un moment 4n care am reali2at c7 eu nu pot s7 .ac nimic /un, c7 eu nu pot s7 .iu .ericit7, c7 orice a5 .ace nu iese /ine i c7 oric3t m+a5 str7dui 5i c7 oric3t m+a5 am/i6iona 5i oric3t m+a5 ruga, s.3r5esc prin a .ace ceva care m7 4ntristea27, care m7 .ace s7+mi .ie ru5ine, care m7 .ace s7 m7 simt stingherit7, cel pu6in 4n .aa mea, dac7 nu 4n .a6a celorlal6i, unde s7 2icem c7+mi .7ceam rost de o 8usti.icare. &u m+am 4ntors 4n /iseric7 t3r2iu dup7 ce am tr7it mult 5i pro.und 4n aceast7 lume, gust3nd din toate durerile ei, din toate de2n7de8dile ei, dar 5i din toate /un7t76ile, .rumuse6ile c3te pu6in, c3t am putut, dar din toate dimensiunile crea6iei omene5ti am gustat. <i eram de8a de2n7d78duit7 c7 nu e>ist7 /ine. ?n momentul 4n care te 4nt3lne5ti cu tine, reac6ione2i nea5teptat, .ie 4n /ine, .ie 4n r7u, 4n .a6a celui mai mic eveniment e>terior 5i iar ca2i 4n de2n7de8de pentru c7 nu po6i s7 tr7ie5ti la nivelul discursului pe care l+ai consumat cu at3ta admira6ie, pl7cere, p3n7 a te identi.ica cu acel discurs. C3nd am intrat 4n /iseric7 5i am v72ut c7 .ac acela5i lucru, c7 iau putere de la $umne2eu, 4n6elepciune de la $umne2eu 5i c7 repet acelea5i c7deri 5i c7 ispita de2n7de8dii era la

4ndem3na mea la .el ca i 4nainte, atunci a murit 4n mine orice .orm7 de pietism sau de evlavie emo6ional7. <tiam c7 oric3t ar .i de puternic7 tr7irea /a2at7 pe e.ervescen6a emo6ional7, 4ntr+un eveniment mai dur emo6iile 2ise rele, de .apt negative, m7 vor r7sturna. <i atunci m+am a5e2at 4n .a6a lui $umne2eu 5i am 2is, 9$oamne, a8ut7+m7 s7 4n6eleg ce se 4nt3mpl7, de ce e a5a, 5tiu c7 e5ti $umne2eu, 5tiu c7 Te o.eri nou7, 5tiu c7+mi dai tot harul, dar la g3ndul c7 ar tre/ui s7 postesc 5i s7 .ac m7t7nii 5i s7 m7 rog 5i s7 stau 4n 4ncordarea asta ca s7 o/6in /ucuria 5i apoi s7 o pierd, 4nt3lnindu+m7 cu mine, nu am s7 pot, nu re2ist, am sto.a de om sla/:. <i atunci $umne2eu mi+a vor/it o vreme, nu la ureche sau inim7, ci citind din S.3nta Scriptura am primit r7spunsul, adic7 am au2it pentru prima dat7 cuv3ntul Lui, 9@7r7 (ine nu pute6i .ace nimic:. Arice tentativ7 a mea de a .ace ceva se /a2ea27 pe o ideologie, pe o p7rere a mea, pe un sistem de g3nduri 5i credin6e ale mele, care sunt construite pe 9eu pot: . ntlnirea cu propriul sine Pr. Sabin Vod: !e p7rerea de sine. M.S.: $a. <i c3nd am 4n6eles c7 solu6ia ar .i s7 renun6 la toate acestea, s7 renun6 la aceasta constructie, atunci a 4nceput chinul. Chinul omului de a intra 4n 4mp7r76ie este de .apt chinul lep7d7rii de sineB 5i lep7darea sa de sine este moarte, nu meta.or7, 5i iar75i am v72ut c7 nu pot 5i am spus 9$oamne, omoar7+m7 Tu, c7 eu nu pot s7 mor. 8ut7+m7, Tu, te rog, iar c3nd ve2i c7 nu m7 6in de trea/7, sile5te+m7:, cum 2ice p7rintele So.ronie 4ntr+o rug7ciune de diminea67. <i am tr7it ceea ce, citind c3ndva, am v72ut c7 se nume5te trecerea prin v7mile v72duhului. &u aveam o privire 4nduio5at7 4n .aa acestor te>te mai ales c3nd erau redate imagini cu draci care vin cu .urca 5i care erau a5aC ?ns7 c3nd am descoperit 4nl7untrul meu ace5ti draci i aceste .urci care nu aveau coad7 5i coarneC ci erau ni5te puteri potrivnice atunci am 4n6eles c3t de cumplite sunt acele v7mi. cum, cu adev7rat, nu 5tiu dac7 le+am trecut sau nu, la orice co/or3re dau de ele 5i nu pare a .i o c7l7torie pe care ai terminat+o vreodat7. $ar 4n momentul acela am v72ut c7 eu nu pot .ace nimic /un 5i am 4n6eles ce $umne2eu /un avem. #n $umne2eu care vrea s7 .ac7 ceva /un cu mine, care m7 iu/e5te a5a cum sunt. <i a venit /ucuria c7 avem un asemenea $umne2eu care ne iu/e5te 5i nu a5teapt7 de la noi nicio per.orman67, c7ci poruncile Lui nu sunt strig7te, 9Daide, .7 acuma c7, dac7 nu .aci asta 5i nu iei 10, nu te mai iu/esc si nu te recompense2:. )u, poruncile Lui sunt m3ini 4ntinse, putere 4ntins7 c7tre noi. A alt7 metod7 concret7 a lucr7rii min6ii 5i a su.letului nostru este aceea de a t7cea. Citisem la !7rin6i c7 t7cerea este o cale c7tre $umne2eu. <i orice 4ncep7tor care tace descoper7 ce 4nv7lm75eal7 de g3nduri avem, ce neputin67 de a t7cea avem, c3t7 nevoie avem s7 .ie g7l7gie 4n noi, m7car mu2ic7 psaltic7, dac7 nu alt 2gomot, numai 5i numai s7 nu r7m3nem singuri cu noi. ceasta este .rica de propria noastr7 con5tiin67, ce ne mustr7 pe noi 5i ne ceart7 c7 nu am .7cut /ine. Pr. S.V.: ici voiam s7 a8ungem, (aic7 Siluana. m putea noi s7 ne reg7sim pe noi 4n5ine, pentru c7, prin tot ceea ce 4n primul r3nd am primit ca mo5tenire genetic7 5i nu numai genetic7, ci 5i de la p7rin6ii no5tri, toat7 4nc7rc7tura duhovniceasc7, apoi cultura 4n care ne+am .ormat 5i care este 4n mare parte seculari2at7, tot acest ansam/lu de elemente, de realit76i s+au gre.at pe e>isten6a noastr7, pe trupul 5i su.letul nostru. )oi, de unde mai 5tim care suntem noi 5i cum ne putem recunoa5te propriul sineE M.S.: ?n .a6a lui $umne2eu, 4n .a6a S.3ntului !otir, 4n .a6a icoanei, ce 5tiu este c7 asta nu sunt eu la 4nceput 5i 4n aceast7 lep7dare de mine descop7r prin rug7ciune c7, de .apt, e o nevoie de a .ugi de mine a5a cum .ug de un c3ine care ar vrea s7 m7 mu5te sau de cineva care vrea s7 4mi .ac7 r7u. t3ta timp c3t eu neg, 9nu sunt eu acela care m+am 4n.uriat adineauri, nu sunt eu cea care a min6it adineauri, nu sunt eu aceea c7reia 4i este .ric7, nu, nu, nu:, aceasta este o mo5tenire de la mama mea 5i de la tat7l meu, de la comunismul pe care l+am tr7it, de la 5coala la care m+am trudit. )u pot spune, 9Ve2i, $oamne, sunt nevinovatF, pentru c7 toate acestea le+ am 4nv76at 4mpins de instinctul de supravie6uire 5i de mentalit76ile p7rin6ilor. )u.

cum singura mea 5ans7 ca s7 a8ung la mine este s7 4mi asum toate acestea 5i s7 le .ac ale mele. Pr. S.V.: S7 2ic c7 de .apt asta am devenit. M.S.: &>act. m7 lep7da de mine nu 4nseamn7 a m7 lep7da de cel ce sunt, de ce sunt acum, de trupul meu, de sinapsele mele, ci de a mi le 4nsu5i ca $umne2eu s7 le trans.orme. <i 2ic, 9#ite $oamne, uite ce g3ndesc eu, schim/7 tu g3ndul acesta. $oamne, uite ce simt eu, s.in6e5te tu sim6irea asta!: )u+i spun lui $umne2eu, 9<tii $oamne, noi nu mai avem gr3u acela din care se .7ceau prescurile la 4nceput, .7ina aceasta e 4m/un7t76it7 cu amelioratori 5i ie nu o s7+6i plac7 a5a c7 nu+i mai .acem Liturghie, 46i c3nt 5i eu leluia 5i am terminat:! )u. $umne2eu nu vrea asta, noi ne ducem cu ce avem, cu p3inea noastr7 5i o o.erim 5i cu adev7rat GCH deci eu 4ns7mi pot s7 m7 trans.orm 4n ce vrea $umne2eu s7 m7 pre.ac7, din p7c7tos 4n s.3nt sau din p7c7tos 4n om drept sl7vitor, drept credincios, numai dac7 4mi asum acestea, ce am primit de la p7rin6i, ei mi+au dat ce este mai /un 5i eu tre/uie s7 iau acest mai /un 5i s7 dau lui $umne2eu s7+l .ac7 /un cu adev7rat. Pe noi ne doare lipsa bucuriei Pr. S.V.: Cred c7 aceasta este lucrarea cea mai grea, este ceea ce spunea !7rintele %a.ail, s7 ne recunoa5tem, :7sta sunt, $oamne, 7sta sunt!: M.S.: <i dac7 nu 5tiu ce s7 2ic, 9$oamne, nu 5tiu cine sunt, uit7+te la mine ce simt:. $umne2eu nu vrea moartea p7c7tosului, ci s7 se 4ntoarc7 5i s7 .ie viu 5i aceast7 4ntoarcere este s7 m7 dau pe m3na Lui cu p7catele mele, cu neputin6ele mele I 5i atunci vine ceva e>traordinar. !e m7sur7 ce eu spun 9$oamne, eu mint:, eu nu mai sunt mincinosul acela. &ste uimitor, de a/ia accept3nd ce sunt, eu m7 deta5e2B e o minune pe care 5i oamenii din a.ara /isericii o pot pricepe, dac7 sunt aten6i. $eci mintea omului e .7cut7 de $umne2eu 4n a5a .el, 4nc3t poate s7 se identi.ice cu ce tr7ie5te, simte, g3nde5te sau s7 .ie martor. &ste aten6ia aceea, este tre2via de care vor/esc !7rin6ii. &ste darul lui $umne2eu .7cut omului. $eodat7 simt c7 nu sunt doar p7catul pe care l+am .7cut, doar reu5ita pe care am avut+o. &ste o mi5care a duhului din noi despre care este greu s7 vor/e5ti. Cum am a8uns eu acoloE !e mine durerea m+a durut 5i eu am renun6at la un moment dat la aneste2ie, mi+am dat seama c7 tre/uie s7 .ac ceva s7 nu m7 doar7 5i atunci am 4nceput s7 ascult durerea, 9Ce vrei de la mine, cine e5tiE:. Pr. S.V.: V7 re.eri6i nu doar la durerea trupului, ci 4n special la durerea su.letului, a con5tiin6ei. M.S.: $urerea su.letului e, c7 nu am avut atunci nicio durere a trupului, durerile trupului au venit de+a/ia acumC Pr. S.V.: Cum putem noi aneste2ia o .r7m3ntare, o durere a con5tiin6eiE M.S.: Cum o aneste2iemE ?n primul r3nd 4l acu27m pe cel7lalt, 9 m .7cut prostia aceea pentru c7 tat7l meu a /7tut+o pe mama sau pentru c7 5e.ul meu s+a uitat ur3t la mine etc.: $eci mai 4nt3i m7 8usti.ic pe mine sau acu2 pe cineva. ceasta este aneste2ia de /a27 c3nd nu mai pot s7 .ac un lucru. Sau m7 des.iin6e2 4nghi6ind ceva, /eau o 6uic7, vin, .ume2 o 6igar7, toate aceste su/stan6e lucrea27 de .apt la aneste2ierea mea, a durerii mele de a .i, pentru c7 durerea mea, merg3nd pe .ir, am descoperit c7 este durerea c7 sunt. (erg3nd pe .irul durerii, eu am 4nv76at de la ea s7 a8ung la $umne2eu. cum eu spun, m7rturisesc ca o realitate, c7 durerea omului este vocea lui $umne2eu din om, este glasul lui $umne2eu care a r7mas 4n mine, este vocea lui $umne2eu pe care nici o tehnic7 uman7 de aneste2iere nu reu5e5te 4nc7 s7 o 4nchid7, e glasul con5tiin6ei care str7/ate prin toate .alsi.ic7rile mele, prin toate construc6iile acestea ale egoului care m7 despart de mine. $urerea strig7 la mine, 9<tii, eu sunt aici, pe mine m7 doare ce .aci tu:. (erg3nd pe .irul durerii am devenit un terapeut, ca s7 2ic a5a, aceasta 4nainte de a+L cunoa5te pe $umne2eu, 5i am v72ut c7 singura posi/ilitate s7 nu mori de durere este s7 o tr7ie5ti, s7 o accep6i. Cu c3t te 4mpotrive5ti 5i te 2/a6i mai mult, cu at3t este mai chinuitoare, dar dac7 2ic

doare+m7 5i .7+6i lucrarea 5i s.3r5e5te cu mine, apare o /ucurie, este 4ncetarea unei 4mpotriviri 5i trecerea la un alt nivel de con5tiin67. Con5tiin6a te tre2e5te, se l7rge5te, se ad3nce5te. Pr. S.V.: $e ce nu avem r7/dare s7 ducem p3n7 la cap7t o durereE M.S.: !entru c7 nu vrem, pentru c7 ne este .ric7. Pr. S.V.: $e ce ne este .ric7E M.S.: )e este .ric7 c7 vom muri, ne e .ric7 de moarte. ?mi amintesc c7 4n .a6a unei dureri am 2is c7 9nu mai pot, cr7p: 5i mi+am 2is, 9crap7: 5i s+a cr7pat de 2iu7. $eci a .ost un r7s7rit ontologic 4n mine. $up7 aceea, 4ns7, mi+am dat seama c7 oamenii nu pot .ace ca mine, nu vor s7 .ac7 ca mine, nu au r7/dare, sunt prin5i 4n alte tre/uri 5i atunci c3nd am a8uns la $umne2eu, primul lucru pe care ?l cer lui $umne2eu este acesta + s7 m7 4nve6e cum s7+i 4nv76 eu pe oameni s7 crape de durere, ca s7 a8ung7 la /ucurie. C7 nu po6i alt.el. <i am descoperit atunci c7 toat7 inteligen6a uman7 secular7 este 4ndreptat7 4n dou7 direc6ii, prima s7 aneste2ie2e durerea, s7 ne scape de ea, s7 ne o.ere surogate de /ucurie. Pr. S.V.: <i de e>isten67. M.S.: $a, 5i a doua J o inteligen67 care r7m3ne onest7 cu sineC Pr. S.V.: Care duce spre g3ndul lui $umne2eu. M.S.: &>act. Care spune de ce m7 doare, unde m7 duc. Tre/uie s7 recunosc c7 5i inteligena secular7, c3nd pune 4ntre/area de ce 5i se uit7 4n su.letul omului, a 4nceput s7 vad7 din ce 4n ce mai mult. & adev7rat, pe calea ei, a 5tiin6ei, care vede, pro/ea27, m7soar7, c3nt7re5te. &ste uimitor totu5i ce au descoperit psihologii ad3ncurilor, apoi neurologii care acum au descoperit toate mecanismele .i2iologice ale .iin6ei umane de a .ugi de 4nt3lnirea cu propria sa con5tiin67. cum se .otogra.ia27 neuro+transmi67torii din creier cu tomogra., cu tot .elul de tehnici din acestea moderne 5i se vede care sunt hormonii pl7cerii, cum .unc6ionea27, unde se duc, ce mecanism avem s7 apel7m la producerea lorC Pr. S.V.: Sunt 5i hormoni ai durerii sau puncte ale durerii, centre ale dureriiE $e .apt, ce ne doare pe noi c3nd ne doareE M.S.: !e noi ne doare lipsa /ucuriei 5i aceasta 4nc7 nu s+a desci.rat, c7 /ucuria este un sentiment pe care speciali5tii nu 5tiu unde s7+l locali2e2e, s7+l aplice. $ar avem centri ai de2gustului, avem centri de pl7cere 5i su/stan6a care ne produce pl7cere 4n creier, cum spune S.3ntul (a>im (7rturisitorul, 9@uga de durere 5i alergarea dup7 pl7cere, aceasta este activitatea min6ii, a min6ii c72ute:. Cunosc3nd aceste realit76i care vor .i pip7ite 4n creierul meu, 4n .iin6a mea, mie mi se d7r3m7 e5a.oda8ul ilu2iei c7 eu a5 putea 9dac7: 5i nu mai pot s7 cred c7 este de vin7 tata pentru .elul meu de a .i. Pr. S.V.: !e de alt7 parte tre/uie apoi s7 ne asum7m aceast7 responsa/ilitate a 4mpreun7 lucr7rii cu $umne2eu. M.S.: $espre un om care este gata s7 moar7 nu mai 2ici c7 45i asum7 responsa/ilitatea s7+i pui tu/ul de o>igen la nas. )u, ci pur 5i simplu el trage din tu/, el trage aer. $eci, c3nd a8ungi s7 ve2i c3t e5ti de neputincios, c3t e5ti de structurat pentru neputin67, 2ici, 9Vino $oamne!:. ici tre/uie s7 a8ungem, s7 con5tienti27m c3t suntem de neputincio5i, atunci nu te 4nva67 nimeni cum s7 te rogi, pur 5i simplu a8ungi acas7 5i te rogiF. !entru om, pentru omul c72ut, 4nt3lnirea cu $umne2eu se reali2ea27 4n anumite condi6ii, dup7 ce omul parcurge un anumit drum. #n drum deloc u5or, deoarece este un drum prin propriile sale neputin6e, prin iadul su.letului s7u. &ste o co/or3re 4n iadul s7u. La cap7tul lui a5teapt7 4ns7 Dristos, 4nvierea 5i 4n7l6area. Talan6ii mei sunt toate aceste de.ecte, toat7 aceast7 mo5tenire, aceast7 dro8die a paharului vie6ii care a a8uns la mineB paharul dro8diei p7catelor, a p7catului din7untru do/3ndit ca neputin67 a .irii de la p7rin6i, 5i p7catul provenit din a.ar7 prin 4nv76area deprinderilor p7c7toase. $ro8dia aceasta tre/uie dat7 lui $umne2eu s7 o trans.orme 4n vin curat. !resiunea aceasta, 5i din7untru, 5i din a.ar7, a .7cut ca s3ngele meu, ca via6a mea s7 .ie 4nc7rcat7 de mi2erie 5i 4n clipa 4n care 2ic 9$oamne eu nu pot s7 .ac nimicK, tr7irea acestei convingeri este rug7ciunea,

4nceputul rug7ciunii. ceasta este co/or3rea 4n iadul din mine, con5tienti2area totalei neputin6e 5i a su.erin6ei pe care ne+o produce ilu2ia c7 a5 putea s7 .ac ceva .7r7 $umne2eu. Sau s7 .ac ceva eu, de genul 9$oamne, stai a5a c7 mai 4nt3i m7 las de .umat 5i apoi vin la /iseric7K. ici este ilu2ia egoului, 4n care ne duce egoul, care nu se 4ndur7 s7 renun6e la pl7cerile acelea cu care 4nlocuie5te setea mea de /ucurie. Pr. S.V.: (aic7 Siluana a6i spus s7 co/or3m cu mintea 4n iadul nostru, dar ce .acem dup7 ce a8ungem s7 ne recunoa5tem 5i s7 ne vedem iadul nostru, ce este de .7cut mai departeE M.S.: )u mai tre/uie s7 .acem nimic... deci toat7 9.acereaK noastr7 este s7 p7trundem acolo, c7 mai departe .ace $umne2eu. &l acolo ne a5teapt7. <i uita6i+v7 la oameni c3nd spun sau uita6i+ v7 la noi c3nd spunem, c3nd vedem la un moment dat ceva uluitor sau a ap7rut ceva straniu 4n .a6a noastr7 5i r7m3nem mu6i 4n .a6a acestei vederi 5i 2icem, 9$oamneK. $eci aceast7 mu6enie 4n .a6a unei realit76i scandaloase sau minunate este 4nceputul rug7ciunii. )u tre/uie s7 .ac nimic dup7 ce am a8uns 4n iad, pentru c7 aceasta ar 4nsemna c7 4nc7 mai tr7iesc cu ilu2ia c7 eu a5 putea s7 ies de acolo doar cu puterile mele, c7 4i dau eu ceva dracului s7+mi deschid7 poarta. )u e>ist7 a5a ceva, din iadul meu nu m7 poate scoate dec3t Dristos. Pr. S.V.: Lucrul acesta tre/uie s7+l 5tim 5i tre/uie s7 .im convin5i c7 Dristos este 4n iad! M.S.: <i iadul este 4n mine. mul hazna Pr. S.V.: Lucrarea aceasta a (3ntuitorului a .ost 4nceput7 4nc7 de pe cruce, atunci c3nd a .ost co/or3t 5i via6a Lui a co/or3t... M.S.: ceasta este calea, dac7 vrem s7+L urm7m pe $omnul, noi tre/uie s7 co/or3m la iad. ceasta este mi5carea duhovniceasc7, co/or3rea. $umne2eu ne urc7. )oi co/or3m, $umne2eu ne urc7. Li/ertatea noastr7 st7 4n co/or3re. $e ceE )u ca s7 m7 pedepseasc7 $umne2eu. &u sunt cel din /eci, cel cu gunoaiele, cu ha2naua. d3ncul meu este o ha2na. Cineva mi+a pus titlul unei con.erin6e 9)oi suntem o ha2naK. Pr. S.V.: 9Linerea de minte a r7ului sau omul ha2na:. M.S.: &>act. tunci eu ce s7 .acE Tre/uie s7 intru acolo 4n ha2naua mea 5i s7 o.er lui $umne2eu s7 o cure6e, s7 m7 schim/e. &u am citit undeva la un s.3nt, nu mai 6in minte unde, c7 4n rai, 4nainte de c7dere, .ructele 5i .lorile care mureau, care se ve5te8eau se trans.ormau 4n mirosuri 5i atunci m+am g3ndit c7 omul m3nca 5i sigur elimina resturile, c7 avea nevoie s7 m7n3nce din nou 5i acelea erau mirosuri de /un7 mireasm7, pur 5i simpluB dar acum am devenit o ma5in7 de stric7ciune. cesta a .ost, cred, 4nceputul durerii mele c3nd am .ost copil, m7 4ntre/am de ce m3nca omul lucruri at3t de /une 5i oric3t ar .i de /une sau de rele, .asole sau .riptur7, tot a5a miroase... 5i eram 4ngro2it7. *iceam, 9Amul este .7c7tor de caca, asta este tot ce poate omul s7 .ac7EK. cuma g3ndul c7 $umne2eu m7 va trans.orma din nou 4ntr+un .7c7tor de miresme, a5a cum este S.3ntul meu Siluan care, atunci c3nd 4i s7rut /uc76ica de moa5te, miroase miros de /un7 mireasm7. Chiar dac7 eu nu a8ung cum au a8uns s.in6ii, dar m7 lipesc 5i eu de S.3ntul Siluan, ne lipim acolo de (7icu6a $omnului 5i de cei care anume miros a $umne2eu. &u merit s7 .iu 4n ad3ncul iadului. $e ce merit s7 .iu 4n ad3ncul iaduluiE !entru c7+L re.u2 pe $umne2eu, pentru c7 4nc7 ne 4mpotrivim Lui. Cuv3ntul de care m7 6in acum 5i vreau s7 tac cu el este acesta, noi nu vom intra 4n iad pentru p7catele noastre, ci datorit7 nesim6irii noastre de a nu+L aduce pe $umne2eu 4n iadul nostru, 4n ha2naua noastr7, de a nu+L 4nt3lni acolo ca s7 ne scape, ca s7 ne vindece, ca s7 ne lumine2e, s7 ne s.in6easc7. Pr. S.V.: (aic7 Siluana, nu a5 vrea s7 v7 las s7 t7ce6i chiar acum, v7 mai provoc doar cu c3teva 4ntre/7ri 5i dac7 tot am vor/it de lucrarea aceasta a min6ii 5i a noastr7 cu mintea noastr7, ce poate s7 .ac7 omul care 5i+a con5tienti2at realitatea GiadulH ca s7+5i p72easc7 pe mai departe mintea s7 nu se 4nr7iasc7 mai tare, s7 nu .ac7 e>perien6a r7ului 5i a r7ut76ii mai departeE M.S.: $in nou spun c7 dac7 a8ungem p3n7 acolo, greu vom mai c7dea. $e c72ut c7dem mai r7u doar dac7 ne+am opri undeva pe cale 4n drumul spre iadul nostru. Trecem de o vam7, de dou7, de trei 5i pe urm7, v723nd c7 suntem 9vr78itoriK, ne ridic7m 4ngro2i6i 5i 2icem, 9tre/uie s7 g7sesc pe cineva mai r7u ca mineK, sau 9tre/uie s7 distrug aceast7 omenire care este at3t de

violent7K. 8uns acolo, 4n ad3ncul r7ut76ii mele, se 4nt3mpl7 ceva, eu devin una cu to6i oamenii r7i, este ceva at3t de cumplit, nu poate .i vor/it, nu poate .i e>plicat. Pr. S.V.: 6i .7cut e>perien6a aceasta atunci c3nd a6i mers prin canale, pe la pu5c7rii...E M.S.: Cu mult, mult 4nainte. Cum s7 v7 spun, o tr7iamB .7r7 s7 vor/easc7 4n mine, .7r7 s7 pun concepte, o tr7iam. <i a 635nit la un .ilm, era un .ilm sovietic crud despre intrarea nem6ilor 4n #craina, un .ilm e>trem de violent, 4n care oamenii erau ar5i de vii 4n /iseric7... o .emeie t3n7r7, /olnav7 psihic, violat7 cu demen6ialitate... la un moment dat se tr7gea cu mitralierele 4ntr+o p7dure, erau ni5te parti2ani, 5i erau 4mpu5ca6i ni5te mesteceni tineri, 5i vedeai cum intr7 glon6ul 4ntr+un mesteac7n 5i sim6eai cum intr7 4n tine, 4n via67, 4n om, 4n ce a .7cut $umne2eu. <i atunci am sim6it c7 eu sunt 5i .ata violat7 5i violatorul, 5i mesteac7nul 4mpu5cat 5i cel care 4l 4mpu5c7, nu mai era 4n mine eu 5i ei, eu 5i el, eu 5i r7utatea, eram 5i victim7 5i c7l7u, 4ntr+o secven67 ce nu poate .i povestit7B 5i atunci am 4n6eles c7 am nevoie de o solu6ie pentru tot omul, c7 eu am nevoie Gnu eram atunci credincioas7H, c7 a5tept pe cineva care s7 m7 m3ng3ie pe mine 4n toate aceste iposta2e. colo mi+am dat seama c7 sunt 4n stare de orice, c7 singurul lucru pe care nu+l pot .ace este c7 nu pot s7 schim/ aceast7 mentalitate 5i am nevoie de cineva care s7 m7 vindece de aceast7 r7utate. C3nd e5ti acolo este ca 5i c3nd ai .i murit 5i tr7ie5ti 4ntr+un vis. poi, c3nd L+am 4nt3lnit pe $umne2eu 5i am v72ut ce .ace, citind S.in6ii !7rin6i, citind @ilocalia 5i rug3ndu+m7 5i 4ntre/3ndu+L pe p7rintele meu duhovnic care 2icea 9rug7ciunea s7 te 4nve6eK, am 4nceput s7+mi dau seama c3te avem de .7cut 5i de 4n6eles. 5a am 4n6eles c7 $umne2eu 46i d7 4n6elesul 4n7untrul t7u c3nd tu 4l strigi cu disperare. <i atunci c3nd ve2i un om care te scuip7 sau care e /eat sau alcoolic, nu mai ve2i r7ul din el, nu ve2i doar c7 el 46i .ace r7u, c7+6i .ur7 /anii... Sigur c7 te sup7r7 pentru c7 niciodat7 nu+6i dispare aceasta capacitate a psihicului t7u de a se 4ntrista sau /ucura pentru cele p7m3nte5ti. &ste /inecuv3ntat de $umne2eu s7 p7storim 5i acest lucru 5i s7 avem gri87 5i de portmoneul nostru, 5i de copiii no5tri, 5i de casa noastr7. ?ns7 dispar aceste di.eren6e, pentru c7 nu po6i s7 mai ui6i c7 tu e5ti una cu el. C3nd ai gustat iadul acesta 4n tine 5i nu+l mai proiecte2i pe ceilal6i, nu mai po6i s7 ui6i 5i nu mai po6i dec3t s7+L cau6i pe $umne2eu. <i cum ui6i s7 2ici 9$oamne, miluie5te+m7K, 9$oamne, a8ut7+m7K, cum n7p7de5te groa2a aceea pe tine. $in nou o ve2i 4n tine pentru c7 te ui6i la cel7lalt care .ace ceva r7u 5i sim6i 4n7untrul t7u c7 noi suntem una cu acea persoan7. & ceva .i2ic, trupesc, carnal, nu ceva meta.i2ic. (eta.i2ic este nevoia de a iu/i. & cumplit, 4n mine nu e>ist7 aceast7 nevoie, 4n6elege6i, nevoia de a iu/i vine din a.ara mea. $e unde aceast7 nevoie str7in7 de mine de a iu/i, de a respecta, de a pre6ui 5i de a .i /unE !entru c7 4n7untrul meu nu sim6eam s7 .iu /un7... Pr. S.V.: $e ce ne+a poruncit $umne2eu s7 iu/imE M.S.: Tocmai pentru c7 iu/irea mea vine din a.ara mea, vine ca o putere din a.ara mea 5i se cere s7 devin7 a mea 5i s7 mi+o 4nsu5esc, vine de la &l. Pr. S.V.: Care este 'u/ireE M.S.: <i $umne2eu lucrea27 din a.ar7 cu nevoia de iu/ire, cu a5teptarea iu/irii din a.ar7. r tre/ui, dac7 sunt (7riuca s7 m7 iu/easc7 (arin, nuE $e acolo tre/uia s7 .ie iu/irea, nu vine din mine. &i 5i c3nd vine de la $umne2eu atunci 4n6eleg. $in7untru vine durerea c7 nimic din ce este nu 4mi a8unge, durerea c7 nu sunt orice a5 .i 5i orice a5 .ace, durerea c7 nu pot s7 .ac ceva care s7 m7 umple de /ucurie 5i de sens 5i din a.ar7, a5tept solu6ia. cest afar o s7 descoperim c7 tot nuntrueste, c7ci $umne2eu este 4n7untru. Sunt vor/e, dar nu avem altceva cum s7 m7rturisim despre aceasta. &ste cum spune6i, c7 mai am 5i /ucuria aceasta care nu se /a2ea27 pe nimic, sunt plin7 de de.ecte, adic7 de talan6i. + $umne2eu ne d7, cum spune p7rintele %a.ail 9cu v3r. 5i 4ndesat:, numai noi s7+' cerem 5i s7+L l7s7m s7 intre 4n via6a noastr7. !e la nelepciunea secular la "ristos M.S.: 5 mai avea ceva, m7 ierta6i. !entru omul care nu poate s7 mearg7 p3n7 la cap7t cu durerea aceasta, eu recomand 5i celor cu care .acem noi consiliere sau .ormare, recomand s7 .oloseasc7 5i din 4n6elepciunea secular7. $e e>emplu, sunt alcoolicB pot s7 m7 duc la un grup de terapie, unde se .olosesc metode /a2ate pe cunoa5terea 5tiin6i.ic7, dar 5i pe rug7ciune s7

m7 /a2e2 ca s7 depiste2 v7mile acestea, pragurile acestea psihologice care m7 despart de mine 5i de $umne2eu. $ac7 sunt so6ie de alcoolic s7 nu ne temem de cuvintele acestea care nu sunt din te2aurul nostru, ci s7 ascult7m ce spun ele. <i cu rug7ciune vom descoperi la S.3ntul (a>im 5i la al6i s.in6i ai no5tri cuvinte care vor/esc despre acelea5i realit76i, dar care nu mai au acces la mentalul nostru acum. <i mai degra/7 s7 mergem prin ce ne 4nva67 cei de ast72i, pentru c7 avem mintea preg7tit7 pentru a primi acestea 5i atunci $umne2eu lucrea27. V7 recomand din toat7 inima s7 .olosim terapii. Pr. S.V.: C7 a6i a8uns la chestiuni practice, ce le recomanda6i celor care sunt dependen6i de pornogra.ieE M.S.: &i au nevoie s7 numeasc7 /oala 5i s7 4nve6e de la un consilier 4n adic6ie, de la un consilier care se ocup7 cu aceste dependen6e. S7 4nve6e cum s7+5i a8ute psihismul s7 se lepede 5i s7 .ie cre5tin, ca s7 poat7 s7+l conduc7 spre /iseric7 5i spre rug7ciune. Sunt mul6i care merg la /iseric7 5i se spovedesc de neputin6a lor, dar nu reu5esc, atunci ei tre/uie s7 descopere cu un specialist 4n ale psihismului nostru cum s7 poat7 s7 lupte. La alcoolici e>ist7 grupurile de alcoolici anonimi care la noi 4n 6ar7 devin ortodo>e... Pr. S.V.: Crucea al/astr7. M.S.: $a, crucea al/astr7 la .el, apoi avem din ce 4n ce mai multe grupuri de codependen6i, dar 4nc7 nu avem grupuri 4n care s7 se lucre2e cu un terapeut pe l3ng7 /iseric7 pentru dependen6i de pornogra.ie, dependen6i de 8ocurile de noroc, pentru dependen6i de violen67, dependen6i de a.ectivitatea altcuiva... Pr. S. V.:<i pentru stresE Tot mai mul6i oameni de ast72i sunt stresa6i... M.S.: La stres nu ne tre/uie mult a8utor din a.ar7, o s7 v7 de2am7gesc spun3ndu+v7 c7 stresul este 6uica noastr7. Amul 45i permite s7 se strese2e a5a cum 45i permite s7 se 4m/ete. Pr. S.V.: Amul se stresea27 5i pentru c7 se aglomerea27 5i 45i pune prea multe pe agend7, vrea s7 .ac7 prea multe... M.S.: Se identi.ic7 prin multele... Pr. S.V.: $ar nu mai are vreme de el... M.S.: !7i nu... c7ci 5i aici putem s7 c7dem 4n capcana egoului care spune, 9&u nu .ac a5a, pentru c7 eu am multe de .7cut 5i sunt stresatK. )u! ceasta este tot o scu27 5i+o acu27! Aric3t a5 avea de .7cut este o mare tain7, nu pot s7 .ac dou7 lucruri deodat7, chiar dac7 eu g7tesc 5i sp7l ru.e, dau cu lingura 4n m3ncare, m7 duc la cad7 5i mai sp7l pu6in, deci nu .ac 4n acela5i timp cu m3inile 5i s7 .rec ru.ele 5i s7 amestec 4n tigaie... <i atunci m7 pot lini5ti, eu mai mult dec3t pot s7 .ac, nu pot s7 .ac 5i pro.it de chestia asta 5i orice a5 .ace m7 4nt3lnesc cu $umne2eu. (7 rog 9$oamneK 5i 4n loc s7 2ic 9.ir+ar s7 .ie, c3te am de .7cutK, 2ic 9Slav7 Lie, $oamne, slav7 Lie, c7 am multe de .7cut, .ac 5i eu ce pot c3nd se termin7 2iua m7 culc 5i 46i dau Slav7:, 5i gata. ?n6elege6i, aceast7 agita6ie a noastr7 de a .ace mult 5i /ine 5i de a avea mai mult, ne .ace pl7cere. )e producem prin aceasta ni5te hormoni de stres care ne d7unea27 s7n7t76ii, dar care ne .ac pl7cere, 9ce ocupat sunt:, 9ce important sunt:, 9ce victim7 sunt:. Pr. S.V.: $ar toate sunt spre .olosul nostru dac7 punem 4nainte cuv3ntul 9$oamneK... M.S: &>act. Cum 2ice p7rintele %a.ail )oica, 9Satelitul $oamne:. !reluat de aici