Liceul Teoretic "Ion Creanga"

Referat
Tema:
Marea foamete din Basarabia(1946-194 !" #e$ortarile"

Profesor:
#oro% &natolie

Elev:
&r'irii &na-Maria Clasa(1)-a R"

or"*loresti + ,-",)"14

Marea foamete
Este binecunoscut faptul, ca foamea din 1947 a fost un rezultat al deciziilor si actiunilor regimului sovietic. Oricat s-a straduit istoriografia comunista sa dea vina pe o consecinta a fascismului si a "secetei din 1945 - 194 ", n-a izbutit sa !ustifice politica antinationala si antiumana a regimului stalinist in asa numita "epublica #ovietica #ocialista $oldoveneasca. %n $oldova, pe parcursul perioadei foametei au murit din cauza &nfomet'rii &ntre (5).))) * +)).))) oameni, ma!oritatea deceselor au survenit &n urma distrofiei, arat' un raport realizat de ,na -u.u, conduc'torul delega.iei parlamentare la ,/0E privind 1olodomorul prezentat la sesiunea de primavara a ,/0E. 23u seceta, care a mai avut loc &n $oldova a provocat dezastrul, ci metodele de guvernare staliniste, dorin.a de a construi viitorul luminos f'r' a .ine cont de pre.ul pl'tit &n acest scop. 4'ranii basarabeni au fost condamna.i cu bun' 5tiin.' la &nfometare, fiind etic6eta.i drept c6iaburi sau na.ie tr'd'toare7, concluzioneaz' autorul raportului.%n $oldova, &n timpul foametei din anii 194 -47, au fost &nregistrate +9 cazuri de canibalism, &n diverse localit'.i ale $oldovei.0anibalismul in "##$ era un secret de stat. Era categoric interzis de a vorbi sau scrie despre cruzimea 389:-istilor si a activistilor sovietici care luau toate rezervele de 6rana ale bastinasilor, maturandu-le podurile...3u veti gasi nici o gazeta sau revista sovietica din acei ani , in care sa se mentioneze, cel putin statistic cazurile multiple de canibalism. #ecretul de stat era pastrat cu strictete.Este destul de dificil de vorbit despre canibalism. 0u atat mai mult despre canibalism in ;asarabia, in estul Europei. 3u in ,frica si nici in ,mazonia, ci la 06isinau, Or6ei, ;alti, 0a6ul,<loresti, etc. E foarte greu de imaginat ca in aceasta provincie romaneasca =lasata rusilor in 194) fara nici un foc de arma, reintoarsa de $aresalul >on ,ntonescu pentru o scurta perioada din 1941 pana in 1944 si reocupata de sovietici in acelasi an?, e@istau case "sigilate", pe ele fiind afisata inscriptia "Aoti au murit". E foarte greu de imaginat ca in aceasta parte a $oldovei copiii erau vanati pe strazi, adusi in case, omorati si mancati...>n total pe teritoriul $oldovei s-au inregistrat + de cazuri de canibalism. <oametea care s-a abatut asupra ;asarabiei odata cu venirea armatei rosii si a puterii sovietice a fost una dintre cele mai ingrozitoare pagini din istoria basarabenilor. 3umarul mortilor si al distroficilor crestea necontenit. 0onform datelor colectate de organele de ocrotire a sanatatii, daca la (5 decembrie 194 erau inregistrati in "##$ 5+ mii de bolnavi de distrofie, apoi la 1 februarie 1947 numarul lor crescuse pana la 19) mii.>n timpul foametei din anii 1945 - 1947 in "##$ au decedat, doar din motive de subalimentatie, peste ()) mii de oameni... Ba (5 decembrie 194 &n "##$ erau &nregistrate 5+.))) persoane distrofice, 1 februarie 1947 num'rul acestora se ridicaser' de!a la 19).))), iar c'tre 1 martie * la (+C.))) cazuri de distrofie.2Odat' Du moartea adul.ilor, a p'rin.ilor sute 5i mii de copii r'ma5i f'r' ocrotire vagabondau prin sate 5i ora5e &n c'utarea 6ranei. 0opiii orfani din sate plecau la ora5e &n speran.a g'sirii unei buc'.i de pEine. 3umai &n primul semestru al anului 194 la sec.iile de mili.ie din "##$ au fost aduna.i cca 1.5)) copii vagabonzi7,

se arat' &n raport.#tudiul arat' c' &n literatura comunist', foametea este prezentat' ca fiind o consecin.' a ocupa.iei fasciste 5i a secetei groaznice din anii 1945-194 . 2:ocumentele demonstreaz' c' foametea din anii 194 -1947 a fost o grav' consecin.' a ac.iunilor inumane, criminale ale regimului stalinist, ale func.ionarilor de partid 5i de stat7, se mai scrie &n raport. Fn activist de nivel republican, <. 8a5niGov, sus.inea &n cadrul unei 5edin.e a biroului 0.0. al /.0. =b? din ".#.#.$., convocate la 11 februarie 1947, c', &n urma unei c'l'torii de serviciu prin satele republicii, a a!uns la concluzia c' nu mai era posibil s' fie stabilit num'rul e@act al deceselor de inani.ie. El preciza c' instan.ele republicane erau informate despre aceasta superficial, telefonic, iar cEnd, &ncepEnd cu mi!locul lunii ianuarie, au &nceput s' se efectueze vizite la domiciliu, s-au depistat cadavre care z'ceau ne&n6umate timp de mai mult de o lun'.%ntr-un act emis la 1) iulie 1947 5i semnat de ,. Fstinov, loc.iitorul secretarului 0.0. al /.0. =b? din ".#.#.$., ce &nregistra num'rul distroficilor, al bolnavilor spitaliza.i, al deceselor de inani.ie 5i cantitatea &mprumutului de cereale, se spunea c' &n perioada 1-1) iulie, &n republic' au murit de inani.ie 1 1+9 de oameni. %ntr-un document referitor la acelea5i probleme, elaborat la () iulie de c'tre activistul de partid amintit anterior, pentru segmentul de timp indicat g'sim alt' cifr' - 1 )9) de deceda.i, sc6imb'rile fiind operate 5i &n datele pe !ude.e.#unt consemnate cazuri concrete cEnd medicii trimiteau instan.elor superioare date ine@acte. 0oncluzia care se desprinde din informa.ia prezentat' este c' situa.ia cifric' privind fenomenul analizat nu s-a caracterizat prin acurate.e. Biderii de la 06i5in'u 5tiau &ns' c' propor.iile dezastrului erau &nsp'imEnt'toare. %n caz contrar, nu se e@plic' de ce &n informa.ia trimis' la $oscova, la (1 decembrie 194 , ace5tia furnizau, &n privin.a distroficilor, o cifr' care nu concorda cu statisticile consemnate =f'r' a fi f'cute publice? &n documentele de partid 5i de stat. %n asemenea condi.ii, estimarea volumului asisten.ei oferite de stat sinistra.ilor nu putea fi f'cut' decEt tot atEt de arbitrar ca 5i &n cazul datelor invocate anterior.

Istorii povestite de oamenii din raionul Floresti.

$-am nascut pe 9 >unie, in anul 19+C, in satul ;ubulesti, raionul <loresti, !udetul #oroca.>n H4), cand scumpa noastra ;asarabie a fost despartita de "omania, eu eram un copil mic, copil de san si nu stiam ca tara mea se desparte. /arintii mei au fost oameni simpli, tarani, lucrau pamantul. 3oi am fost opt frati. $ai mari decat mine au fost sase frati si surori, eu am fost penultimul copil. :intre frati au murit din cauza bolilor cand erau copii si am ramas in viata, la un moment dat, doar trei surori si-un frate mai mic, >acobas, care a murit pe timpul foametei. ,vea un an.>n 1945, tata a fost arestat si dus in #iberia. El a avut o soarta foarte trista. , fost dus intrun lagar, in regiunea 8ransnoiarsG. 3u avea voie sa scrie. $amica a primit o scrisoare de la el intamplator. /e drumul de la lagar pana unde era locul de munca, tata a gasit o bucata de 6artie si acolo a scris o scrisoare catre mama. , aruncat-o pe drum, gandinduse ca o va gasi un om bun si o va pune la posta. #i asa s-a si intamplat. Aata scria ca sunt

supraveg6eati foarte strict, ca nu li se da voie sa se uite in stanga si-n dreapta, ca sufera de foame. Era de!a inceputul lui H47 si taticuH scria ca e foarte greu, ca e frig, ca lucrau la munca silnica. $ai mult n-am primit nici o veste despre el.0and inca era cu noi, taticuH ne spunea si noua ce inseamna Fniunea #ovietica, ce inseamna comunismul si asa ne pregatea. 3e-a spus ca lumea se va sc6imba si ne-a i mai zis sa nu ne facem pioneri, sa nu intram in 0omsomolI- /entru ca anti6ristii astia or sa va puna sa calcati pe icoane, sa va lepadati de credintaJ 0at de greu ar fi, sa fiti tari, sa nu va faceti pioneri si comsomolistiK #i mie mi-a intrat asta in cap pentru toata viata.<ara taticuH ne-a fost foarte greu in vremea foametei organizate din H4 -H47, pentru ca au venit ocupantii rusi si ne-au maturat podurile. /ana la ultimul graunte au luat. <oarte greu ne-am descurcat in timpul foametei. 3orocul nostru a fost cu mama, care era o fire foarte 6otarata. O surioara de-a mea, >lenuta, a murit atunci de foame. $i-aduc aminte ca ziceaI- $amica, daca l-ar aduce :umnezeu pe taticuH acasa, ca sa ne-aduca doua paini si doi colaciK ,ltceva nu isi dorea. :oua paini si doi colaci. , fost greu, am trecut prin foamete, prin tifosJ ,tunci a murit din cauza foamei si bunica, mama tatalui, a murit si >lenuta care astepta doua paini si doi colaci, a murit si fratele >acobas, cel mai mic care avea un an. Era copil de san. >n mari c6inuri a murit. ,m scris despre lucrul acesta intr-o carticica. 0at timp am scris-o am plans mereu. ,veam doua basmalute noi si, cand scriam momentul acesta despre fratiorul >acobas si in ce c6inuri a murit, am umplut basmalutele de lacrimi. /langeam de ma risipeam. $a spalam pe fata cu apa rece, imi reveneam si iarasi scriam.>aca asa a fost cu fratele nostru. $ama era plecata peste zi, trebuia sa duca vaca la cote, sa predea carne. #i erau acolo randuri mari si statea zile intregi. <ratele meu avea aproape un an si, cand venea mama seara sa-l 6raneasca, el sugea cu lacomie san. #i s-a imbolnavit. #-a imbolnavit de dizenterie. #i, cand tragea sa moara, mama bocea, si eu boceam, si sora Eugenia, si sora /elag6iaJ #i el nu putea sa moara. #e auzea bocetul nostru, iar lui ii curgeau lacramioare pe obraz. Aragea sa moara si lacrimile ii curgeau. #i-a venit o vecina si ne-a spusI- >esiti afara sa-i tin eu copilului lumanarea, ca nu poate sa moara auzind bocetul vostru.#i noi am iesit toti afara si copiluH s-a stins din viata, in mari c6inuri., trecut de-acuma foametea din H4 -H47. >n H4C, foamea se mai potolise. :ar sa va spun ce mancam la foamete. $ancam buruieni, mancam faina de cioclezi. #titi, cioclezi, tulpina aceea din porumb, de la tulei, mamica o sfarama bine si-o mai amesteca cu olecuta de faina de tarate, ca sa avem ce manca. 0and se face uleiul, raman ramasitele acelea de la floarea soarelui * noi le spunem macu6. 3oi mancam din acelea. 3i se pareau dulci ca mierea. $ama, pe cate un macu6 din acelea, dadea cate ()-(5 de coti de panza * cum se masura atuncea panza, cu cotul. #punea ca, dac-o ramane in viata, ne mai face ea zestre. $amica torcea si stia sa tese. #puneaI;oarfele nu ne tin de foame. ,m sa vand tot, numai sa scapamK #i se ducea, si pe un macu6, pe o painica, dadea zece coti de panza. ,veam vesela. #e ducea la <lorii si vindea vasele, le dadea oamenilor care erau mai instariti si care mai aveau ceva de mancare si traiau mai bine decat noi. Bor le convenea, ca le cumparau cu nimic, aproape pe degeaba. <oarte greu am trecut foametea. #unt greu de descris momentele acestea.:e-acuma, anul H49 se aratase a fi un an bun. 3oi pe iulie

am fost deportati. >n a!unul deportarii am avut oameni la prasit. /e atunci, oamenii se a!utau unii pe altii, ca era greu sa lucreze pamantul o mana de femei singure, cum eram noi.:e-acuma, anul H49 se aratase a fi un an bun. 3oi pe iulie am fost deportati. >n a!unul deportarii am avut oameni la prasit. /e atunci, oamenii se a!utau unii pe altii, ca era greu sa lucreze pamantul o mana de femei singure, cum eram noi.:eci pe 5 iulie 1949 a venit randul ca sa se praseasca la noi pamantul * porumb, floarea soarelui, ce aveam., fost ceva groaznic,nici nu vreau sa-mi amintesc

Deportarile
,cum 1 de ani sovieticii au deportat 11.(9+ de familii - +5.79 persoane, dintre care 9C 4 b'rba.i, 14.)++ femei 5i 11.CC9 copii. 7 () de familii au fost considerate 2c6iaburi7, iar celelalte acuzate de 2colaborare cu fasci5tii7, de 2apartenen.' la partidele burg6eze romEne5ti sau la secte religioase ilegale7. Opera.iune denumit' conspirativ 2>F-7L#ud s-a f'cut &n urma 1ot'rErii ;iroului /olitic al 00 al /0 al F"## 3r. 1(9)-4 7cc din aprilie 1949 20u privire la deportarea de pe teritoriul "## $oldoveneasc' a c6iaburilor, fo5tilor mo5ieri, marilor comercian.i, complicilor ocupan.ilor germani, persoanelor care au colaborat cu organele poli.iei germane 5i romEne5ti, a membrilor partidelor politice, a gardi5tilor albi, membrilor sectelor ilegale, cEt 5i a familiilor tuturor categoriilor enumerate mai sus7.1ot'rErea, care prevedea 2deportarea &n 8aza6stan, ,sia 0entral' 5i #iberia a 11.(C) de familii cu 4).C5) de oameni7, era &nso.it' de un act adi.ional &n care se specifica decizia -uvernului #ovietic ca 2deportarea categoriilor men.ionate s' se fac' pe vecie7, opera.iunea s' &nceap' pe iulie 1949, ora )(,)), 5i s' se &nc6eie pe 7 iulie 1949, ora (),)).:ocumente de ar6iva indic' participarea la desf'5urarea acestei opera.iuni a 4.49 de 2lucr'tori operativi7 ai $inisterului #ecurit'.ii de #tat al F"##, inclusiv adu5i din alte republici, 1+.774 ofi.eri 5i solda.i 5i a 4.7)5 activi5ti de partid din $oldova.,u fost mobilizate 4) 9 autove6icule pentru asigurarea transportului intern a celor ce au fost ridica.i 5i au fost preg'tite +) de e5aloane, respectiv, 157+ de vagoane de vite &n care romEnii basarabeni deporta.i au fost transporta.i &n #iberia =4inutul ,ltai, regiunile 8urgan, Aiumeni 5i AomsG? 5i "## 8aza6' =regiunile ,GtubinsG, 8aza6stanul de #ud 5i Mambul?.,cestor 2deporta.i pe vecie7 li s-au confiscat averile 5i li s-a interzis s'-5i ia cu ei bunuri materiale. ,stazi, iulie ()1), in /arlamentul "epublicii $oldova, &n cadrul unei 5edin.e speciale trebuia sa fie audiat raportul 0omisiei pentru aprecierea 5i studierea regimului totalitar comunist."aportul urma s' fie audiat &n /arlament s'pt'mEna trecut', dar acesta aa i nu a fost introdus pe ordinea de zi, din cauza unor ne&n.elegeri &n cadrul ,lian.ei pentru >ntegrare European'. Fnii lideri ai ,>E au fost &mpotriva audierii acestuia &n /arlament, &n conte@tul &n care 0omisia a fost constituit' prin decret preziden.ial."aportul realizat de 0omisia pentru aprecierea i studierea regimului totalitar comunist conine mai multe recomand'ri, printre care condamnarea regimului totalitar comunist din "epublica $oldova, interzicerea prin lege a utiliz'rii no iunii de

comunist &n titulatura partidelor i interzicerea utiliz'rii simbolurilor comuniste i naziste &n locurile publice.#edinta /arlamentului a fost iarasi amanata.:e5i autorit'.ile au luat toate m'surile ca opera.ia s' se desf'5oare rapid 5i prin surprindere, totu5i au e@istat numeroase cazuri de rezisten.' a acelora care urmau s' fie aresta.i 5i evacua.i. :in informa.ia evident incomplet' ce ne st' ast'zi la dispozi.ie, cunoa5tem c' trupele &ns'rcinate cu realizarea acestei opera.ii au avut de &nfruntat &n multe locuri o &mpotrivire dErz' a .'ranilor, inclusiv rezisten.' cu arma &n mEn'. ,5a a fost &n satele 0locu5na, raionul Ocni.a, 0os'u.i, raionul #oroca, ;'ne5tii 3oi, raionul Or6ei, <rumoasa, raionul ;ravicea, 0ara6asani, raionul Ol'ne5ti, 0unicea, raionul 0otiu!eni, "'cule5ti, raionul #usleni, precum 5i &n raioanele 8otovsG 5i 06i5in'u.$etoda cea mai r'spEndit' 5i mai eficient' a fost totu5i fuga .'ranilor de acas' 5i din sate fie &nainte de iulie, fie c6iar &n momentul intr'rii trupelor &n sate. 0'tre acea dat', disp'ruser' 5)C familii care urmau s' fie deportate, din alte 174 de familii n-a fost g'sit' acas' nici o persoan' matur', iar 1)5 familii s-au ascuns &n momentul &nceperii opera.iunii. 0ele mai multe familii au reu5it s' se salveze &n raionul 06i5in'u * 4 din 141, adic' tocmai &n unul dintre raioanele care au opus cea mai mare rezisten.' #ovietelor.0onform datelor oficiale generale, opera.ia 2>ug7 se terminase spre sfEr5itul zilei de 7 iulie, dar rapoartele din unele !ude.e arat' c', de fapt, aceasta a continuat &nc' cel pu.in o zi, pEn' la C iulie, ora ().)).Este foarte util a cunoa5te reac.ia la deport'ri a popula.iei care nu a avut de suferit =sau nu a suferit nemi!locit? de pe urma opera.iei. :atorit' mai ales str'duin.elor 8-;-ului, care avea gri!' de starea de spirit a popula.iei, ast'zi suntem &n m'sur' s' cunoa5tem atitudinea acesteia fa.' de izgonirea de la ba5tin' a zeci de mii de .'rani basarabeni, c6iar dac' informa.ia selectat' de 8-; este fragmentar' 5i, desigur, tenden.ioas'. ,stfel, cineva din 06i5in'u scria altcuiva, probabil din "usia, c' se procedase foarte bine cu a5a-zisa r'scul'cire =desc6iaburire * n.red.?, deoarece, se precizeaz' &n acea scrisoare, 2c6iaburii7 se opuneau transform'rilor sovietice 5i, 2mai ales, urau popula.ia nou-venit'7. 0Eteva zile la rEnd, informa un altul, 2&ntreaga $oldov' a fost cur'.at' de elemente d'un'toare 5i de oamenii cu un anumit trecut, str'ini fa.' de puterea sovietic'7. 2%n $oldova au fost lic6ida.i c6iaburii, ceea ce va &mbun't'.i activitatea noastr' 5i, &n special, va fi mai u5or de tr'it7. 2,cum la noi totul va fi mai ieftin... ,u fost eliberate multe apartamente, care sunt repartizate locuitorilor ora5ului7. 2:e la 5 5i pEn' la 7 iulie 1949, &n 06i5in'u, a avut loc o cur'.are, adic' mul.i locuitori au fost deporta.i &n #iberia. #unt deportate persoanele care au a!utat nem.ilor 5i romEnilor s' activeze &mpotriva ru5ilor. 0asele lor au fost date acelor or'5eni care nu au locuin.e7. ,stfel, oricEt de vigilent era 8-;-ul, totu5i informa.ia lui secret', alc'tuit' cu cea mai mare gri!', n-a putut ascunde adev'rul c' izgonirea zecilor de mii de oameni din popula.ia basarabean' a adus satisfac.ie doar anumitor categorii de venetici, de regul', ru5ilor 5i, &n general, sovieticilor care au dat n'val' dincoace de 3istru &n urma armatei ro5ii. /otrivit datelor de la sfEr5itul anului 1949, &n acel an fuseser' deportate 11.(9+ de familii, care aveau +5.)5) de suflete.#tatistica aceasta este departe de a fi complet', pentru c' deport'rile s-au f'cut 5i sub alte forme. ,st'zi 5tim c' pEn' 5i foametea din anii 194 -1947 a fost folosit' de c'tre ocupan.i pentru a ridica zeci de mii de oameni din

sate 5i a-i trimite &n zonele industriale sau de materie prim' ale >mperiului, ca for.' de munc' ieftin'. ,stfel, la 1 decembrie 194 comitetul raional de partid 0iadEr-Bunga informa conducerea republicii c' era pe cale de a trimite &n acele zone peste +))) de oameni de la 14 pEn' la 5) de ani, la care se mai ad'ugau &nc' 11C familii &nfometate. 3u poate fi uitat, &n acest conte@t, nici fenomenul <NO-ului =a5a-zisa instruire la sau pentru fabrici 5i uzine?, ceea ce a &nsemnat, &n realitate, ridicarea din sate a zeci 5i sute de mii de tineri 5i adolescen.i, folosi.i mai ales &n minele de e@trac.ie a c'rbunelui 5i metalelor 5i din care foarte pu.ini au mai revenit la vatr', cei mai mul.i, din cauza condi.iilor de munc' din mine, pierzEndu-5i via.a &nc' din tinere.e.Evident, mul.i oameni &n.elegeau natura 5i scopurile deport'rilor. ,deseori fenomenul era e@plicat prin esen.a regimului adus &n ;asarabia de ocupa.ia sovietic'. ,stfel, cet'.eanca /elag6ia OceGina din Bipovanca, raionul 0a6ul, spuneaI 2#ovieticii ace5tia &5i bat !oc de noi, c6inuie norodul. /arc' asta poate fi socotit' putere de statP7 #.#. Ben.a, locuitor din ora5ul #oroca, li se adresa tovar'5ilor s'i de lucruI 29oi nu vede.i ce se faceP Aoate f'r'delegile acestea ale bol5evicilor vor fi &nscrise &n istorie 5i nu vor fi ierta.i7. E. Eng6irs, contabil &n aceea5i localitate, spunea c' deportarea .'ranilor &nst'ri.i 2s-a f'cut pentru a influen.a restul masei .'r'ne5ti 5i a o for.a s' intre cEt mai repede &n col6oz, adic' a realiza colectivizarea delaolalt' &n $oscova7. Bucr'toarea de la comunica.iile din 0a6ul, 3ina ;ulavina, declaraI 20e fel de via.' este astaP #-au deprins s'-i duc' pe oameni &n #iberia ca s' le lucreze pe degeaba. Bui #talin nu-i este greu s'-5i &ndeplineasc' planurile cincinale. 0e-l cost' pe elP %n a5a fel pot fi &ndeplinite toate planurile &nainte de termen. %n &nc6isori sunt 4) de milioane, 5i foarte mul.i sunt lua.i 5i de pe la noi7.

Bibliografie
Foamea din 1946-1947 QQQ.contrafort.md QQQ.flu@.md QQQ.basarabeni.ro Deportarile QQQ.timpul.md QQQ.QiGipedia.org