Intrebari: 1.

Ce misiune are Banca Naional a Romniei pe piaa valutar i care sunt principalele sale atribui n administrarea regimului valutar BNR elaboreaz i aplic politica de curs de schimb, component important a politicii valutare. n vederea realizrii politicii cursului de schimb, Banca Naional a Romniei este abilitat: s elaboreze balan de plci i alte lucrri privind poziia investiional internaional; s stabileasc cursurile de schimb pentru operaiile proprii pe piaa valutar, s calculeze i s publice cursurile medii pentru evidena statistic. s pstreze i s administreze rezervele internaionale ale statului. BNR are misiunea s or anizeze i s monitorizeze !uncionarea pieei valutare din Romnia, re lementeaz i suprave heaz !uncionarea pieei valutare, autorizeaz i suprave heaz intermediarii pieei valutare. BNR poate elabora re lementri ce vizeaz controlul valutar pe teritoriul "rii, care se re!er la: autorizarea i retra erea autorizaiei, suprave herea persoanelor care au obinut aprobarea de a e!ectua tranzacii valutare; stabilirea de pla!oane i alte limite pentru deinerea de active e#terne, stabilirea pla!onului i a condiiilor $ndatorrii e#terne a persoanelor !izice i %uridice care intr sub incidena re imului valutar. BNR elaboreaz re lementri privind monitorizarea, controlul tranzaciilor valutare pe teritoriul "rii i emite autorizaii pentru trans!eruri $n strintate, tranzacii pe pieele valutare. !. Ce tran"acii se ncadrea" n s#era operaiunilor valutare &iaa valutar din Romnia reprezint o piat pe care se e!ectueaz operaiuni de schimb valutar la cursuri de schimb determinate liber de ctre intermediarii autorizai de Banca Naional a Romniei. 'peraiunile valutare cuprind $ncasrile, plcile, compensrile, trans!erurile, creditrile, precum i orice alte tranzacii e#primate $n valute i care se pot e!ectua prin trans!er bancar, $n numerar, cu instrumente de plat sau prin alte modaliti de plat, practicate de instituiile de credit, $n !uncie de natura operaiuni respective. n s!era operaiunilor valutare se cuprind operaiunile valutare curente i operaiunile de capital. 'peraiunile valutare curente si de capital ( includ raporturile $n valut dintre rezidenii i nerezideni . 'peraiunile de capital cuprind raporturile $n valut $ntre rezideni i nerezideni $. Ce cuprind operaiunile valutare curente 'peraiunile valutare curente ( includ raporturile $n valut dintre rezidenii i nerezideni care decur din: a) tranzacii de comer internaional cu bunuri i servicii care presupun contraprestaie imediat,care presupun o contraprestatie imediata,inclusiv operatiuni e!ectuate in acoperirea riscurilor rezultate din tranzactii de comert international. b) alte operaiuni care nu sunt de natura operaiunilor de capital*plti+$ncasri impozite i ta#e, comisioane, onorarii )
,

c) repatrierea veniturilor nete sub !orm de dividende, dobnzi, chirii, provenind din operaiunile curente i de capital; d) remiteri de sume reprezentnd cheltuieli curente ce decur din obli atile le ale de intretinere a membrilor !amiliei. e) cheltuielile care nu sunt de natura operaiunilor de capital !cute de rezidenii deplasau $n strintate $n scop educaional sau reli ios, de recreere, vacan, sport, a!aceri, vizite la rude sau la prieteni, misiuni, $ntlniri, con!erine, $n ri%irea sntii. %. &rin ce se deosebesc operaiunile de capital 'peraiunile de capital cuprind raporturile $n valut $ntre rezideni i nerezideni care decur din: -. .nvestiii directe $n Romnia ale nerezidenilor i investiii directe $n strintate ale rezidenilor; B. .nvestiii imobiliare $n Romnia ale nerezidenilor i $n strintate ale rezidenilor; /. 'peraiunile cu instrumente !inanciare tranzacionate $n mod curent pe piaa de capital. 0. 'peraiuni cu instrumente !inanciare tranzacionate $n mod curent pe piaa monetar 1. 'peraiunile cu uniti ale or anismelor de plasament colectiv ( '&2 ( au ca obiect titlurile de natur participativ la !onduri de investiii, 3. /redite le ate direct de comerul internaional la care particip un rezident i care se acord de nerezideni ctre rezideni sauinvers, de rezideni ctre nerezideni; 4. /redite i $mprumuturi !inanciare acordate de rezideni nerezidenilor sau invers; 5. 4aranii acordate de nerezideni ctre rezideni i invers; .. 'peraiuni $n conturi curente deschise de nerezideni la instituii de credit din Romnia precum i de rezideni la instituii de credit din strintate; 6. 'peraiuni $n conturi de depozite deschise de nerezideni la nstituii de credit din Romnia, 7. 2rans!eruri a!erente derulrii contractelor de asi urare, care constau din prime, anuiti, sume asi urate, 8. 2rans!eruri de capital cu caracter personal sub !orm de $mprumuturi, cadouri i donaii, dote, moteniri 9. .mport i e#port !izic de active !inanciare, respectiv valori mobiliare i alte titluri ne ociabile i instrumente de plat. N. -lte micri de capital reprezentate de: impozite i ta#e a!erente motenirilor; desp ubiri rezultate din operaiuni de capital. '. Ce operaiuni se reali"ea" pe piaa valutar interbancar 'peratiunile la vedere *spot) re!lect vnzrile si cumprrile de valut cu decontarea dup dou zile de la data $ncheierii tranzaciei, la cursul de schimb stabilit $ntre pri. 'peratiunile la termen *!or:ard) se re!er la vnzrile sau cumprrile de valute cu decontare dup mai mult de dou zile de la data incheierii tranzaciei, la cursul de schimb ne ociat de pri *curs !or:ard). 'peratiunile s:ap constau $n tranzacii simultane de cumprare si vnzare a aceleiai sume $n valut, cu aceiai contrapartid, cu decontare la dou date ,la cursuri de schimb di!erite.
;

(. Care sunt condiiile speci#ice de autori"are a caselor de sc)imb valutar pentru sc)imbul de valut n numerar pentru persoane #i"ice i ce operaia se e#ectuea" 'peratiuni de schimb valutar: cumprare de valute cotate sub !orm de numerar si substitute de numerar contra monedei nationale de la persoane !izice; vnzare de valute cotate sub !orm de numerar si substitute de numera contra monedei nationale persoanelor !izice; cumprare de valute cotate sub !orm de numerar contra monedei nationale de la persoane !izice prin intermediul aparatelor automate de schimb valutar. /onditii: cursul de schimb pentru operatiunile de vnzare si cumprare de valut prin a!iare $n interior si e#terior; cursurile de schimb a!iate trebuie s includ si comisioanele practicate <chimbul de valut $n numerar de ctre persoane !izice se re!lect $n buletinul de schimb ce se emite !iecrei persoane. *. Care sunt msurile de salvgardare prev"ute de Regulamentul valutar al BNR care pot atenua e#ectele unor #actori pe piaa valutar interbancar obli area rezidenilor si nerezidenilor de a noti!ica Bnci Nationale a Romniei cu ,= zile $nainte, intenia de a e!ectua operatiuni valutare de capital pe termen scurt; stabilirea de pla!oane si alte limite pentru operatiuni valutare de capital pe termen scurt ale nerezidenilor+rezidenilor, care enereaz intrri+ieiri de capital. repunerea $n cont la Banca Naional a Romniei, pe o perioad determinat, a unei pri din sumele $n valut+moned naional, care provin din operatiuni valutare de capital pe termen scurt aplicarea unui comision la iniierea tranzaciilor de pe piaa valutar interbancar $n scopul e!ecturii de operatiuni valutare de capital care au ca obiect cumprarea+vnzarea de valut; stabilirea unei rate mai mari a rezervelor minime obli atorii pentru sumele reprezentnd intrri de capital pe termen scurt instituirea unor restricii de scaden pentru unele operatiuni valutare de capital pe termen scurt; introducerea de msuri suplimentare de monitorizare operaiilor valutare de capital si+sau de msuri de control valutar +. Ce trsturi pre"int ,urovalutele &iaa eurovalutelor deine un rol important $n !ormarea si redistribuirea resurselor $n eurovalute necesare tranzaciilor comerciale internaionale. 1urovalutele reprezint depuneri de valut $n conturi la bnci comerciale din a!ara "rii emitente. 1urovalutele se deosebesc de depunerile $n cont la o banc din tara de ori ine a valutei deoarece nu reprezint creane directe asupra resurselor "rilor, ci creane asupra bncilor. 'peraiile cu eurovalute secaracterizeaz printr>o libertate mai mare pentru c nu intr $n totalitate subincidena prevederilor le ale din tara emitent a valutei si nici a celor din tara $n
?

care se pstreaz disponibilitile $n eurovalute. @aluta utilizat $n operaii de depozit sau de credit nu aparine "rii $n care se realizeaz, iar persoana nu este rezident a "rii emitente a valutei. &iaa euro valutelor reprezint un se ment al prunelor internaionale pe care se e!ectueaz depuneri bancare si se acord credite pe termen scurt sau mediu $n eurovalute, necesare schimburil internaionale si dezvoltrii economice a "rilor. -. Care sunt #actorii ce au contribuit la apariia si evoluia pieei euro valutelor 3actori : deciziile autoritilor americane din ,AB= prin care s>a pla!onat dobnda practicat de bnci la depozitele la termen si s>a interzis remunerarea depozitelor la vedere pn la o anumit perioad, restriciile impuse de autoritile britanice, bncilor $n acordarea creditelor $n lire sterline nerezidenilor; decizia autoritilor americane, de impozitare a dobnzilor percepute de rezidenii americani la creditele acordate nerezidenilor pentru a diminua ieirile de dolari din <C-; inte rarea economic vest > european, care a presupus eliminarea restriciilor din relaiile economice internaionale si liberalizarea micrii capitalurilor; dezvoltarea schimburilor economice internaionale; ampli!icarea concentrrii industriale si bancare care necesit mecanisme de !inanare; deciziile autoritilor americane din ,ABA, de $mpiedicare a societilor americane de a diri%a sume $n dolari $n vederea !inanrii e#pansiunii internaionale si de a repatria bene!iciile realizate de ctre !ilialele strine; crearea si e#tinderea zonelor libere *'33<5'R1) au stimulat bncil s realizeze operaDiuni cu eurovalute pentru nerezideni 1.. Care sunt cile de atragere a resurselor pe piaa euro valutelor Resursele de pe pieele euro valutelor se !ormeaz pe urmtoarele ci: $mprumuturi de la bnci din &ara de ori ine a valutei, contractate de bnci si societi comerciale din strintate; disponibiliti $n valut trans!erate de bncile comerciale din unele 9ari ctre !ilialele din strintate; disponibiliti $n valut din e#porturile de mr!uri si servicii, care se pstreaz la bnci comerciale din strintate; depuneri $n valut ale persoanelor rezidente la bnci comerciale $n strintate; depunerile economiilor personale $n moned naional sau valut la bnci comerciale din strintate; plasamentele rezervelor de valut ale bncilor centrale si ale or anismelor monetare o!iciale la bncile comerciale din strintate. 11. Ce operaii se derulea" pe piaa euro valutelor &e piaa euro valutelor se e!ectueaz operaii de depo"it si operaii de mprumut n eurovalute. 'peraiile de depozit constau $n atra erea unor sume $n eurovalute $n conturi si pstrarea lor la bncile comerciale pe o anumit perioad de timp. 2ehnicile de depozit de pe piaa euro valutelor se deosebesc $n !uncie de condiiile de depozitare si retra ere a sumelor $nmonedele respective.
E

mprumuturile ce se contracteaz pe piaa euro valutelor se acord sub !orma liniilor de credit si a creditelor revolver. &rin intermediul liniilor de credit se aprob $mprumuturi $ntr>o anumit mrime, la o rat a dobnzii si se utilizeaz $n cadrul unei perioade determinate. Bncile comerciale acord credite pe durate mari de timp sub !orma creditelor revolver.mprumuturile pe piaa euro valutelor se contracteaz pentru operaii de comer internaional pe termen scurt si pentru $mbuntirea situaiei !inanciare a !irmelor. 1!. /n ce const sensul larg si restrns al pieselor #inanciare si ce tendinte se mani#est pe pieele #inanciare internaionale n sens lar , pieele !inanciare internaionale cuprind operaiile de con!runtare a cererii de !inanare a instituiilor !inanciare internaionale, a uvernelor, administraiilor locale, societilor comerciale din strintate cu o!erta de capital provenit de la bnci, investitori, societ de asi urare, !onduri de pensii si de la albi posesori de capitaluri pe termen lun . n sens restrns, pieele !inanciare mi%locesc con!runtarea cererii cu o!erta de aciuni si obli aiuni, avnd natura de piele ale valorilor mobiliare. &ieele !inanciare internaionale sunt or anizate si !uncioneaz $n cadrul burselor de valori si a pieselor inter dealeri . 0in evoluia operaiilor de pe pieele !inanciare internaionale rezult anumite tendinte: accentuarea instituionalizrii, care re!lect creterea ponderi operatorilor instituionali, de re lementarea, care a contribuit la $mbuntirea !le#ibiliti operaiilor de pe pieele !inanciare; tendina de substituire a !ormelor tradiionale de credit bancar prin active $ncorporate $n titluri; e#tinderea operaiilor participanilor pe diverse piele !inanciare a contribuit la o inte rare a burselor de valori; tehnolo iile de prelucrare si de transmitere a in!ormaiilor de pe pieele !inanciare internaionale asi ur mobilitatea capitalurilor, 1$. Care sunt principalele titluri si metode de cotare de pe pieele #inanciare internaionale 2itlurile de valori se rupeaz ast!el: F 2itlurile primare sunt reprezentate de $nscrisurile emise $n vederea mobilizrii si ma%orrii capitalului propriu de ctre diverse entiti; F 2itlurile derivate se deosebesc prin !aptul c acord anumite drepturi prinilor la contract asupra activelor la o anumit scaden; F 2itlurile sintetice sunt instrumentele care se creeaz de societile comerciale pe baza activelor !inanciare . /otarea titlurilor pe pieele !inanciare internaionale se realizeaz prin mai multe metode: 9etoda cotrii prin stri are presupune ca $n edina de burs s se anune public titlurile o!erite si cerute, iar $n momentul $n care se realizeaz un echilibru $ntre cererea si o!erta de titluri se !i#eaz cursul. /otarea prin opoziie, ce se aplic la titlurile care coteaz la vedere si la termen, const $n colectarea in!ormaiilor cu privire la cererea si o!erta de titluri si cursuri 9etoda stela%ului reprezint o tehnic scris pe baza creia titlurile ce se o!er si solicit se rupeaz $n !ise, iar cursul se stabilete la punctul de echilibru dintre cerere si o!ert;

 9etoda cotaiei continue asistate de calculator presupune colectarea in!ormaiilor cu privire la cererea si o!erta de titluri, prelucrarea lor con!orm pro ramului in!ormatic si stabilirea cursului. 1%. Care sunt operatiunile ce se des#oar pe pieele #inanciare internaionale 'peraiile de vnzare si cumprare a titlurilor de pe pieele !inanciare internaionale se rupeaz $n operaii curente si operaii la termen. 'peraiile curente se re!er la tranzaciile la care titlurile se predau de ctre vnztor ctre cumprtor $n termen de cel mult EH ore. 'peraiile la termen se caracterizeaz prin !aptul c titlurile se cedeaz la o anumit scaden 'peraiunea I la baisse reprezint o intervenie a unui operator la burs care mizeaz pe scderea cursului titlurilor la termen. 'peraiunea la hause presupune mizarea $n %ocul la burs pe creterea cursului titlurilor de valoare la termen. 'peraiile pe bani ata *cash) se deosebesc prin !aptul c investitorul care cumpr titlurile achit inte ral contravaloarea lor, prin virarea sumei $n contul de la broJer, iar vnztorul pred titlurile. 'peraiile $n mar% re!lect cumprarea de titluri pe datorie din contul $n mar% deinut de client la !irma de broJer. 'peraiile cu lichidare imediat de pe pieele europene se caracterizeaz prin !aptul c vnztorul cedeaz titlurile la termenul stabilit, iar cumprtorul pltete cash titlurile $n termen de pn la trei zile. n !uncie de natura operaiilor cu titluri se deosebesc operaii !erme si operaii condiionate. 'peraiile !erme se re!er la titlurile ce se predau la termenul stabilit, iar operaiile condiionate se e!ectueaz pentru anumite titluri cotate la termen. 'peraiile condiionate pot !i: operaii cu prim, operaii de dublu si operaii de stela%. 'peraiile la termen cu prim presupun ca, la scaden, cumprtorul s bene!icieze de dreptul de a renuna la contract $n schimbul plcii unei prime vnztorului. 'peraiile de dublu constau $n !aptul c la scaden cumprtorul are dreptul s dubleze cantitatea iniial a titlurilor ne ociate. 1'. &rin ce se deosebete piaa internaional a aciunilor &iesele internaionale de aciuni mi%locesc plasamentele aciunilor societilor comerciale $n strintate prin intermediul sindicatelor bancare sau al caselor de curta% 1misiunea si plasarea aciunilor pe pieele !inanciare internaionale asi ur accesul la resurse de !inanare pe mai multe piee, cunoaterea societi comerciale de ctre investitori si albi partenerii. &iaa euroactiunilor s>a dezvoltat ca urmare a dere lementrii, dezintermedierii, a reducerii dobnzilor si a privatizrii societilor comerciale. 'r anizarea emisiunii euroactiunilor se realizeaz prin dou metode: metoda subscrierii titlurilor, metoda Kboom buildin 1(. /n ce const te)nica plasrii obligaiunilor pe pieele #inanciare internaionale 2ehnica plasrii euroobli aiunilor: 1uroobli aiunile se plaseaz pe europencele de capital de ctre sindicatele bancare internaionale constituite pentru !iecare emisiune si !ormate din coordonatorul emisiunii, rupul de subscriere si rupul de plasare. 1tapele plasamentului de euroobli aiuni pe pieele !inanciare internaionale sunt:
B

 solicitantul de capital se adreseaz unei bnci pentru a ne ocia condiiile $mprumutului pe baz de emisiuni de euroobli aiuni; banca contacteaz alte bnci si le solicit s participe $n sindicatul de coordonare a plasamentului de euroobli aiuni; banca in!ormeaz emitentul de $mprumut asupra termenilor si condiiilor emisiunii de euroobli aiuni; banca coordonatoare decide asupra valorii emisiunii, asupra scadentei si preului emisiunii de euroobli aiuni; banca coordonatoare comunic bncilor participante repartizarea euroobli aiunilor; sindicatul de plasament asi ur plasarea euroobli aiunilor pe pia si mobilizarea capitalurilor disponibile; 1*. Care sunt trsturile pieei euroe#ectelor 0in punct de vedere al naturii lor, euroe!ectele sunt instrumente hibride care prezint att trsturi ale euro creditelor, ct si ale euroobli aiunilor, cum sunt Keuro bonurileL si biletele la ordin pe termen de la , la B luni. &lasamentul euroe!ectelor se e!ectueaz prin intermediul unui rup de bnci, care subscriu la emisiune si plaseaz titlurile investitorilor, sau printr>un dealer care $i asum misiunea plasamentului. 1uroe!ectele se re!er la hrtii necomerciale, euronate si euro e!ectele pe termen mediu. 1!ectele pe termen mediu se deosebesc prin !aptul c emisiunea sa realizeaz printr>un intermediar care asi ur un cost redus al $mprumutului si satis!acerea cerinelor de !inanare. &e pia euroe!ectelor se contracteaz $mprumuturi pe termen scurt cu o dobnd mai mic. 1+. Care sunt trsturile unui contract 0or1ard #or1ard 3or:ard ( 3or:ard *termen contra termen) este considerat o operaiune pe baz de contract prin care un operator cumpr o dat viitoare a dobnzii la un credit sau la un plasament bancar. 3or:ard ( 3or:ard $n calitate de operaiune !inanciar de estiune a riscului de dobnd, permite unei entiti care dorete s contracteze un $mprumut sau s realizeze un plasament la o dat viitoare s evalueze costul $mprumutului sau randamentul plasamentului . 1-. Care sunt #ormele contractului 0or1ard20or1ard i relaia de calcul a ratei 3or:ard ( 3or:ard de contractare a unui $mprumut se caracterizeaz prin !aptul c o banc se an a%eaz s acorde un credit, de o anumit mrime, unei $ntreprinderi sau unui debitor, pe o perioad de timp i la o rat a dobnzii $n prealabil !i#at * arantat). n cadrul unui 3or:ard ( 3or:ard de plasament, investitorul se an a%eaz s e!ectueze un plasament, de o anumit mrime, la o banc sau la o alt instituie de credit, pe o anumit perioad de timp i la o rat a dobnzii $n prealabil !i#at * arantat). Rata de dobnd la operaiunea 3or:ard ( 3or:ard,, *r!) depinde de dobnda la $mprumut *Re), de durata $mprumutului *2e), de dobnda la plasament *Rp), de durata plasamentului *2p) i de durata operaiunii *2!). R!M*ReN2e)>*RpN2p) +2!N*,plus Rp plus 2p+ ?B=N,==) 1-. &rin ce se deosebete un contract 0or1ard Rate 3greement 3or:ard Rate - reement *3R-) constituie un instrument !inanciar prin care dou pri la un contract urmresc s se prote%eze $mpotriva variaiei ratei dobnzii. /umprtorul de 3or:ard Rate - reement *3R-) urmrete s se prote%eze $mpotriva creterii ratei dobnzii, iar vnztorul vizeaz protecia $mpotriva scderii ratei dobnzii.
O

0i!erena de dobnd la o asemenea tehnic !inanciar *0) depinde de valoarea nominal a operaiunii */), de rata de dobnd arantat *ro ), de rata dobnzii de pe pia *rp) si de numrul de zile *2). n calitate de instrument !inanciar, 3or:ard Rate - reement se utilizeaz pentru a reduce costul $mprumutului sau pentru a $mbunti randamentul unui plasament bnesc la o anumit perioad de timp. !.. Ce se nelege prin 453& si care sunt #ormele sale <:ap reprezint o operaie !inanciar prin care se schimb creane, datorii sau elemente ce decur din creane si datorii. <:ap este de!init ca o operaiune prin care o tranzacie pe pia la termen este completat de o tranzacie simultan pe pia la vedere. <:ap reprezint operaiunea !inanciar prin care se realizeaz schimbul de creante sau de datorii $ntre dou pri, ce pot !i reprezentate de $ntreprinderi, bnci, tri. 3orme: <:ap de schimb >schimbul de creane contra capital constituie o operaiune !inanciar prin care se asi ur convertirea unor creane $n investiii directe. <:ap $ntre bnci centrale re!lect operatiunile prin care o banc central deschide o linie de credit $n propria moned la banca central a altei tri, iar aceasta la rndul su deschide la prima banc central o linie de credit $n propria moned. <:ap pe rata dobnzii reprezint operaiunea !inanciar prin care doi a eni economici schimb plci de dobnd. !1. Care sunt trsturile 6,78IN89:9I 5ed in reprezint o operaiune !inanciar ce se iniiaz pe pieele valutare si !inanciare, $n condiii de incertitudine a cursurilor de schimb sau a cursurilor titlurilor !inanciare. 5ed in este considerat o tehnic !inanciar de acoperire a riscului !luctuaiilor cursurilor de pe pieele !inanciare. .ntr>o alt accepiune, const $ntr>o tranzacie tinznd ctre e!ectul opus al altei tranzacii, care se iniiaz $n vederea minimizrii pierderii potentiale. 5ed in este de!init ca o operaiune bursier e!ectuat $n scopul acoperirii riscurilor la contractele cash prin deschiderea unei poziii compensatorii la burs prin contracte !uterea si contracte de optiuni. !!. &rin ce se deosebete un contract ;C3&< /ap, !lor si collar reprezint contracte de opiuni pe rata dobnzii ne ociate pe pieele !inanciare, care asi ur cti uri din anticiparea relativ a evoluiei ratei dobnzii, precum si arantarea unei dobnzi ma#ime la un $mprumut nou sau a unei dobnzi minime la un plasament bnesc, pe o anumit perioad de timp. /-& *pla!on) reprezint un contract pe rata dobnzii, care se practic $n cazul $n care se contracteaz un $mprumut la o rat a dobnzii variabil si e#ist riscul creterii acesteia. &rin aceast operaiune se limiteaz valoarea dobnzii ce trebuie pltit pentru binerea $mprumutului respectiv. !$. Care sunt trsturile unui contract ;0:==R< /ap, !lor si collar reprezint contracte de opiuni pe rata dobnzii ne ociate pe pieele !inanciare, care asi ur cti uri din anticiparea relativ a evoluiei ratei dobnzii, precum si arantarea unei dobnzi ma#ime la un $mprumut nou sau a unei dobnzi minime la un plasament bnesc, pe o anumit perioad de timp.
H

3lor *&laneu) reprezint un contract prin care cumprtorul $i asi ur o rat a dobnzii minim, $n cazul unui plasament bnesc, $n schimbul plcii unei prime, la o mrime si pe o durat determinat.n cazul $n care se anticipeaz o scdere a ratei dobnzii, un operator care a e!ectuat un plasament bnesc $n obli aiuni se poate acoperi prin cumprarea unui !lor la o rat de e#ercitare si cu o prim. 0ac pe pia, dobnda *iP ) coboar sub nivelul de e#ercitare, cumprtorul de !lori primete de la vnztor di!erena dintre rata de e#ercitare si rata de pe pia. !%. Ce trsturi individuali"ea" contractul ;C=::3R< /ap, !lor si collar reprezint contracte de opiuni pe rata dobnzii ne ociate pe pieele !inanciare, care asi ur cti uri din anticiparea relativ a evoluiei ratei dobnzii, precum si arantarea unei dobnzi ma#ime la un $mprumut nou sau a unei dobnzi minime la un plasament bnesc, pe o anumit perioad de timp. /ollar reprezint operaiunea prin care un debitor urmrete s se prote%eze $mpotriva creterii ratei dobnzii, prin cumprarea si vnzarea simultan a unui /-& si a unui 38''R, viznd ca prima primit pentru vnzare s compenseze parial sau total pe cea pltit pentru cumprare. /umprarea unui /'88-R const $n combinarea cumprrii unui /-& si a vnzrii unui 38''R. @nzarea de /'88-R presupune o combinaie $ntre o vnzare de /-& si o cumprare de 38''R. !'. Care sunt trsturile unui ;4>R377:,< <2R-0081 reprezint o strate ie comple# de intervenie pe pieele !inanciare internaionale, care se realizeaz prin combinaie de opiuni pe pia !inanciar. /umprarea de <traddle e#prim o strate ie de intervenie pe pieele !inanciare internaionale ce se iniiaz $n momentul $n care se anticipeaz o cretere a volatilitii cursului activului suport prin combinarea cumprrii unei opiuni /-88 si a cumprrii unei opiuni &C2 la acelai pre de e#ercitare. @nzarea de <traddle $n calitate de strate ie de interveni pe pieele !inanciare const $n combinarea vnzrii unei opiuni /-88 si a vnzrii unei opiuni &C2 la acelai pre de e#ercitare. !(. Care sunt elementele care individuali"ea" un ;4>R3N8:,< <2R-N481 constituie o alt strate ie ce se realizeaz pe pieele !inanciare prin combinarea cumprrii si vnzrii de opiuni /-88 si &C2 cu scadene identice, dar cu un pre de e#ercitare la opiunea /-88 mai mare dect la opiunea &C2. /umprarea de <tran le reprezint o strate ie ce se practic $n cazul creterii volatilitii cursului activului suport, care presupune o combinaie $ntre opiuni /-88 si &C2, dar la preuri de e#ercitare di!erite. @nzarea de <tran le const $n combinaia $ntre vnzarea de opiune /-88 si vnzarea de opiune &C2 cu preuri de e#ercitare di!erite. /ti ul $n urma aplicrii unei vnzri de <tran le este limitat la suma primelor, iar pierderea este nelimitat !*. Cum se de#inesc investiiile strine si care sunt #ormele lor .nvestiiile strine directe *.<0) re!lect plasarea unor capitaluri de ctre investitori strini *nerezideni) $n alte ri $n vederea $n!iinrii i dezvoltrii !irmelor $n diverse domenii. .nvestiia strin direct re!lecta elemente de e#tranietate, reprezentate de capital, ara de plasare, !lu#uri de tehnolo ie, cunotine, mana ement, bunuri i servicii. &rincipalele !orme ale investiiilor strine : F investiii strine directe de valori!icare a resurselor din trile azd; F investiii strine directe de valori!icare a pieselor din anumite "ri;
A

F investiii strine directe care urmresc creterea e!icienei capitalului plasat, precum si unele avanta%e de locaie.

!+. Care sunt avanta?ele investiiilor strine pentru trile2ga"d -vanta%e: F trans!er de echipamente, de tehnolo ii, documentaie tehnic si mana erial; F valori!icarea mai e!icient a !actorilor interni de producie; F sporirea capacitilor de producie si implicit a produciei nationale; F echilibrarea balanei de pli, respectiv compensarea de!icitului contului curent; F asi urarea unui numr de locuri de munc si $mbuntirea ocuprii !orei de munc; F asi urarea unui mediu de a!aceri bazat pe concuren, cu participarea !irmelor ce dein capital strin. !-. Care sunt avanta?ele investiiilor strine pentru @rile investitoare 2arile investitoare din care provin investitiile straine directe sunt interesate de urmatoarele e!ecte: F patrunderea pe noi piete de des!acere; F valori!icarea capacitatilor de productie si a !ortei de munca; F atra erea unor resurse mai ie!tine in dezvoltarea productiei *materii prime, !orta de munca); F obtinerea unui pro!it mai ridicat cu un risc mai scazut; F evitarea unor bariere vamale si valutare in patrunderea mar!urilor pe o anumita piata. $.. Care sunt principalele garanii si #aciliti urmrite la reali"area investiiilor strine directe 4araniile si !aciliti: F an a%area trii c nu va naionaliza participarea strin prin norme le ale sau convenii internaionale; F acordarea de !aciliti vamale si !iscale importurilor destinate investiiilor strine de pe teritoriul unui stat; F suprimarea unor ta#e asupra produciei si des!acerii produselor; F acordarea unor $nlesniri $n amortizarea investiiilor de ctre investitorii strini; F asi urarea dreptului de a decide asupra investiiilor realizate pe teritoriul unui stat; F eliminarea unor restricii $n repatrierea pro!itului si a altor !lu#uri valutare enerate de investiia strin. 3acilitatile o!erite investitorilor straini de catre Romania cuprind: F utila%ele tehnolo ice, instalatiile, echipamentele, aparatele de masura si control, automatizari si produse so!t:are achizitionate din import F bunurile noi de natura celor mentionate anterior achizitionate din import sau din Romania necesare realizarii investitiei F investitiile noi bene!iciaza de deducerea unei cote de ;=Q din valoarea acestora, in luna in care se realizeaza, numai din punct de vedere !iscal; F investitiile straine noi cu impact semni!icativ in economie bene!iciaza de utilizarea amortizarii accelerate $1. /n ce const sensul restrns si larg al lic)iditii internaionale
,=

n sens restrns, lichiditatea international re!lect capacitatea de !inanare a de!icitului balanei de pli e#terne pe seama disponibilitilor $n valut i alte active pe care le deine autoritatea monetar *banca central) a unei ri, !iind cunoscut sub denumirea de Klichiditatea necondiionatL. n sens lar , lichiditatea internaional e#prim capacitatea unei ri de a>i acoperi an a%amentele e#terne pe seama rezervelor valutare deinute de banca central i de particulari, !iind denumit Klichiditate condiionatL. $!. Care sunt indicatorii de eAprimare a lic)iditii internaionale lichiditatea internaional *8i) se apreciaz prin intermediul raportului dintre rezervele internaionale *.r) si masa monetar $n circulaie *9m); lichiditatea internaional se e#prim pe baza raportului dintre rezervele internaionale si an a%amentele la vedere si la termen ale bncii centrale *-bc); lichiditatea internaional a unei "ri se re!lect prin raportul dintre rezervele internaionale si de!icitul balanei de pli e#terne *0e); raportul cel mai su estiv de e#primare a lichiditii internaionale a unei 9ri $l reprezint cel dintre rezervele internaionale si valoarea importurilor *.m). $$. &rin ce se delimitea" re"ervele internaionale de alte sume n valut Rezervele internaionale ale unei "ri se delimiteaz de alte mi%loace de plat internaionale prin urmtoarele: R rezervele internaionale se pstreaz si administreaz de ctre autoritatea monetar *banca central) a unei "ri; R rezervele internaionale sunt destinate echilibrrii balanei de pli; R rezervele internaionale contribuie la susinerea cursului de schimb $n anumite limite si la prote%area monedei nationale; R rezervele internaionale asi ur arantarea solvabilitii "rii care solicit !inanarea e#tern $n vederea acoperirii de!icitului balanei de plti; R e#cedentele din balanele de pli se pot plasa temporar pentru a obine resurse din valori!icarea lor pe o perioad de timp. $%. Ce repre"int re"ervele de valute si ce se include n s#era lor Rezervele de valut reprezint sumele sub !orm de creane asupra strintii deinute si administrate de bncile centrale, e#primate $n anumite valute. Rezervele de valut se a!l sub !orma depunerilor la banca central, a plasamentelor $n bonuri de tezaur, $n obli aiuni uvernamentale si $n alte titluri. /ererea de valut de rezerv depinde de mrimea de!icitelor balanei de pli, de re imul de schimb al valutei, de alte obli aii $n valut, de impactul unor !actori interni si e#terni, precum si de accesul pe piesele valutare. '!erta de valut de rezerv este determinat de mrimea $ncasrilor din e#porturi, de situaia balanei de pli, de politica monetar si bu etar a "rilor emitente si de evoluia tranzaciilor pe piesele valutare. $'. 7in ce este #ormat re"erva aur Rezerva aur este !ormat din dou pri, si anume: stocul de consum curent si stocul permanent. <tocul de consum curent re!lect cantitatea de aur necesar $n domeniul cercetrii tiini!ice, medicin, industrie si producia de bi%uterii. <tocul de consum curent se poate evalua pornind de la consumul din anul de baz $n domeniul cercetrii tiini!ice, $n medicin si $n industrie, care se corecteaz cu anumii !actori ce e#ercit in!luene de la un an la altul.
,,

<tocul permanent de aur sau intan ibil reprezint partea din rezerva de aur ce se pstreaz $n tezaurul bncii centrale si se utilizeaz $n situaii deosebite.

$(. Care sunt componentele re"ervelor internaionale ale Romniei Rezervele internaionale ale Romniei sunt alctuite cumulativ sau selectiv din urmtoarele componente: aurul deinut $n tezaur sau depozitat $n strintate; active e#terne sub !orm de bancnote si monede metalice sau disponibil $n conturi la bnci sau la alte instituii !inanciare $n strintate, e#primate $n acele monede si deinute $n acele "ri orice alte active de rezerv recunoscute pe plan internaional inclusiv dreptul de a e!ectua cumprri de la 3ondul 9onetar .nternaional $n cadrul transei de rezerv, precum si deinerile de 0repturi <peciale de 2ra ere; cambii, cecuri, bilete la ordin, precum si obli aiuni si alte valori mobiliare ne ociabile sau nu, emise sau arantate de persoane %uridice nerezidente clasi!icate $n primele cate orii de ctre a eniile de apreciere a riscurilor recunoscute pe plan internaional, e#primate si pltibile $n valut $n locuri acceptabile de Banca Naional a Romniei; bonuri de tezaur, obli aiuni si alte titluri de stat emise sau arantate de uverne strine sau de instituii inter uvernamentale, ne ociabile sau nu, e#primate si pltibile $n valut $n locuri acceptabile de ctre Banca Naional a Romniei. $*. Cum se clasi#ica creditele internationale dupa partile care le per#ectea"aB dupa termeneB dupa modul de acordare si dupa obiect 0upa modul de acordare: credite de scont, credite in cont, credite de rambursare, credite pt constituirea unor depozite. 0upa obiectul creditat: creditele pt operatiile de import>e#port, de masini, utila%e, echipamente, materii prime, ombustibil,bunuri de consum. 0upa partile car le per!ecteaza: credite uvernamentale ce se ne ociaza intre state, creditele bancare ce se contracteaza cu bancile, creditele comerciale ce se mani!esta intre e#portatori si importatori. 0upa termene: credite pe termen scurt*,;>,Hluni), credite pe termen mediu*G>Oani), credite pe termen lun . $+. &rin ce se deosebesc creditele comerciale de eAport /reditele comerciale de e#port, denumite si credite !urnizor, se caracterizeaza prin !aptul ca e#prima un raport de credit intre e#portator si importator stabilit prin contractul comercial international. .n baza relatiei de credit comercial,accepta ca importatorul sa achite contravaloarea mar!urilor dupa o anumita perioada de timp de la primirea lor. 0urata acestei perioade se ne ociaza de catre cele doua parti la contract in !unctie de valoarea mar!ii si poate !i cuprinsa intre cateva luni si un numar de ani. /reditul !urnizor presupun completarea capitalului circulant al e#portatorului pe o perioada de timp si asumarea unor riscuri de natura comerciala si necomerciala $-. Care sunt trasaturile creditelor de import C credite cumparator
,;

/reditele de import sunt cunoscute sub denumirea de credite cumparator deoarece se acorda importatorului de catre o banca in cazul in care acesta nu dispune de resurse de !inantare corespunzatoare platii importurilor. 1#portatorul incaseaza contravaloarea mar!urilor dupa livrarea lor si prezentarea documentelor de e#peditie. 9ar!urile importate se platesc dupa primirea si receptionarea lor pe seama creditelor de import si nu mai presupun includerea unor elemente suplimentare in pret&rin acordarea creditului de import, e#portatorul nu mai este supus riscului deoarece incaseaza contravaloarea mar!urilor dupa livrare si depunerea documentelor de decontare. %.. &rin ce se deosebeste operatiunea de 0=R03I>IN8 3or!aitin ul sau !or!etarea reprezinta o operatiune de vanzare>cumparare a unor creante *materializate in titluri in cadrul careia cumparatorul renunta la actiunea in re res asupra creditorului anterior. @anzatorul titlului de credit raspunde pentru le alitatea creantelor, iar riscurile se trans!era !or!etorului. 3or!etarea constituie un produs bancar comple# prin care o banca !inanteaza pe termen mediu, respectiv plateste in avans, creante scadente in viitor din e#porturi !ara drept de re res impotriva acestora. 'peratiunile de !or!etare se realizeaza de catre e#portatorii care livreaza mar!uri pe credit din contractele comerciale internationale in vederea incasarii contravalorii mar!urilor e#portate inainte de scadenta. <uma ce se incaseaza pentru titluri de credit vandute unor institutii !inanciar>bancare specializate in operatiuni de !or!etare depinde de durata creditului, de valuta in care se e#prima cambiile, de bonitatea debitorului si de avalizarea sau arantarea cambiei. %1. &rin ce se caracteri"ea"a 03C>=RIN82ul 'peratiunea de !actorin se caracterizeaza prin !aptul ca are la baza un contract comercial prin care o parte denumita !actor se an a%eaza ca in schimbul unui comision sa incaseze creantele sub !orma de !acturi pe care e#portatorul denumit aderent se obli a sa i le transmita si sa accepte subro area !actorului in toate drepturile asupra debitorilor . 'peratiunea de !actorin ii permite aderentului sa incaseze !acturile de la un sin ur partener, ii aranteaza platile de catre !actor si evita cheltuielile de contabilizare si de urmarire a obli atiilor clientilor. &rin intermediul operatiunilor de !actorin se accelereaza !inantarea e#porturilor, se pot e!ectua unele servicii pentru aderenti, cum sunt selectionarea clientilor, aplicarea unor metode moderne de estiune si contabilitate si realizarea unor studii de piata. %!. Care sunt principalele credite in valuta acordate de bancile comerciale din Romania &rincipalele cate orii de : a) /reditulul pentru *pre) !inantarea e#porturilor este destinat !inantarii intre ului ciclu de e#ploatare sau pentru des!asurarea activitatii in perioada dintre livrarea produselor si incasarea contravalorii lor de la partenerii e#terni. b) 'peratiunile de !or!etare (o!era lichiditati e#portatorilor, pe termen scurt sau mediu prin valori!icarea creantelor e#terne inainte de scadenta. c) 'peratiunile de !actorin !urnizate de banci asi ura o !inantare rapida, pe baza !acturilor pe care urmeaza sa le incaseze. d) 8iniile de credit pentru operatiuni !or:ard pe cursul de schimb sunt destinate sa asi ure !inantare in vederea prote%arii de riscul valutar.
,?

e) /redite in valuta pentru produse cu ciclu lun de !abricatie !urnizeaza suport !inanciar pentru realizarea produselor comple#e !) /redite in valuta pentru instrumente de plata, respectiv mesa%e <S.32 receptionate, ) /reditele in valuta pentru !inantarea cheltuielilor si a stocurilor sunt destinate sa completeze necesarul de lichiditate al unei h) /reditele pentru investitii in valuta se pot acorda de banci pentru realizarea de noi capacitati de productie, dezvoltarea sau mentinerea la parametrii optimi a capacitatilor de productie e#istene, modernizarea si retehnolo izarea capacitatilor de productie, a utila%elor si cladirilor, pana la un pla!on de H=Q din valoarea totala a investitiei, cu o perioada de ratie. %$. Cum se grupea"a platile internationale dupa natura actelor si #aptelor pe care le eAprima si dupa partile pe care le per#ectea"a &latile internationale se rupeaza dupa natura actelor si !aptelor pe care le deservesc in plati comerciale si plati necomerciale. &latile comerciale re!lecta operatiunile de stin ere a obli atiilor banesti internationale provenite din e#porturi, importuri, din acoperirea cheltuielilor de transport, receptie, asi urare, trans!er de tehnolo ii. .n s!era platilor necomerciale se includ platile in valuta privind reprezentantele diplomatice, cheltuielile de deplasare in strainatate, platile privind dobanzile, cupoanele, anuitatile si dividendele. .&latile internationale se rupeaza dupa modul in care se realizeaza in: plati e!ective, plati ce se deruleaza dupa o anumita perioada de timp de la livrarea mar!urilor si plati prin compensatie. %%. Ce obligatii revin unui van"ator si unui cumparator din contractele comerciale internationale a) Obligatiile vanzatorului din contractul comercial international @anzatorul din contractul comercial international se obli a, sa predea mar!urile, sa trans!ere proprietatea acestora si, daca este cazul, sa remita documentele re!eritoare la mar!a livrata cumparatorului. .n cazul in care vanzatorul este tinut sa remita documentele care se re!era la mar!urile care reprezinta obiectul contractului, el trebuie sa e#ercite aceasta obli atie la momentul, in locul si in !orma prevazuta in contractul comercial international. @anzatorul trebuie sa predea mar!urile in cantitatea si calitatea prevazute in contractul comercial international. @anzatorul este raspunzator, in con!ormitate cu contractul, de orice lipsa de con!ormitate care e#ista in momentul transmiterii mar!urilor catre cumparator. b) Obligatiile cumparatorului din contractul comercial international /umparatorul din contractul comercial international se obli a sa preia mar!urile predate in conditiile prevazute in contractul international si sa plateasca pretul. 'bli atia cumparatorului de a plati pretul include si an a%amentul de a lua toate masurile si de a indeplini !ormalitatile care sa permita plata pretului con!orm prevederilor din contract si din alte re lementari internationale. .n cazul in care cumparatorul nu este tinut sa plateasca intr>un alt moment determinat, obli atia de plata cur e din momentul in care, con!orm contractului comercial international, vanzatorul ii pune la dispozitie mar!urile sau documentele. .n principiu, vanzatorul suporta orice sporire a cheltuielilor accesorii platii care rezulta din schimbarea domiciliului platii dupa incheierea contractului comercial international. /umparatorul trebuie sa plateasca pretul la data stabilita prin contract sau care rezulta din contract, !ara a !i necesara o cerere sau o alta !ormalitate din partea vanzatorului. %'. Care este termenul de prescriptie la contractele comerciale internationale
,E

2ermenul de prescriptie arata conditiile in care drepturile si actiunile reciproce ale unui cumparator si ale unui vanzator nascute dintr>un contract de vanzare internationala de bunuri mobile corporale sau o conventie re!eritoare la o contraventie la acest contract, rezilierea ori nulitatea sa, nu mai pot !i e#ercitate ca urmare a e#pirarii unui interval de timp. 2ermenul de prescriptie in materie de vanzare internationala este de E ani si cur e de la data la care actiunea poate !i e#ecutata. 2ermenul de prescriptie poate inceta sa cur a, daca creditorul indeplineste orice act care este considerat introductiv al unei proceduri %udiciare impotriva debitorului sau daca partile au convenit sa supuna di!erendul lor arbitra%ului. 2ermenul de prescriptie poate !i prelun it cand creditorul obtine acest lucru sau daca debitorul isi recunoaste in scris obli atia de plata din contractul de vanzare internationala. %(. Cum se de#ineste acreditivul documentar in calitate de modalitate de plata internationala si care sunt #unctiile lui Acreditivul documentar re!lecta un an a%ament scris prin care o banca se obli a sa e!ectueze plata in !avoarea unui tert sau la ordinul acestuia, sa plateasca, sa accepte sau sa ne ocieze e!ecte de comert pe baza documentelor comerciale care dovedesc e#pedierea mar!urilor con!orm contractului comercial international. &rima !unctie a acreditivului documentar consta in a asi ura derularea schimburilor economice internationale prin arantarea platii de catre importatori. -creditivul documentar reprezinta un mecanism de si uranta deoarece ii aranteaza e#portatorului incasarea contravalorii mar!urilor livrate, iar importatorului ii o!era certitudinea e!ectuarii platii pe masura indeplinirii prevederilor din contractul comercial international. - doua !unctie a acreditivului documentar consta in !acilitatea o!erita e#portatorului de a primi un credit de la banca locala pe baza unui acreditiv irevocabil deschis pe numele sau, care ii permite cumpararea sau pre atirea mar!urilor destinate e#portului. %*. Care sunt trasaturile principale ale acreditivului documentar si clau"ele sale 2rasaturi: F acreditivul documentar reprezinta o tranzactie separata de vanzarile sau de alte prevederi din contractele comerciale internationale; F bancile nu sunt in nici un !el implicate sau obli ate la contracte, chiar daca in acreditiv se includ re!eriri la contracte; F an a%amentul unei banci sa plateasca, sa accepte trate, sa ne ocieze documente si+sau sa indeplineasca orice obli atii prin acreditiv nu poate !i subiectul unei reclamatii sau nvocari a ordonatorului rezultand din relatiile sale cu banca emitenta sau cu bene!iciarul; F bene!iciarul nu se poate prevala de relatiile contractuale e#istente intre banci sau intre ordonator si banca emitenta. -creditivul documentar cuprinde urmatoarele clauze: F denumirea si adresa bancii emitente din strainatate care deschide acreditivul sau la ordinul careia se deschide acreditivul; F denumirea si adresa bancii care con!irma sau deschide acreditivul la ordinul unei banci; F numarul de ordine al acreditivului documentar; F numele si adresa importatorului din contract; F numele si adresa e#portatorului din contract; F conditiile in care bene!iciarul acreditivului poate primi un credit documentar; F suma in valuta care reprezinta obiectul acreditivului documentar; F termenele intermediare si !inale de valabilitate a acreditivului documentar;
,G

F descrierea mar!ii pentru care se deschide acreditivul si pretul in valuta al mar!urilor; F enumerarea documentelor de e#peditie care se vor prezenta de catre e#portator dupa livrarea mar!urilor sau prestarea serviciilor la banca in vederea decontarii.

%+. Care sunt #ormele principale ale acreditivului documentar dupa caracterul sau 0in punct de vedere al caracterului pe care il pot avea, acreditivele sunt revocabile si irevocabile. Acreditivul revocabil poate !i modi!icat sau anulat de catre banca emitenta in orice moment si !ara o noti!icare prealabila a bene!iciarului. Acreditivul irevocabil reprezinta un an a%ament !erm al bancii emitente de a plati anumite sume daca documentele stipulate sunt prezentate bancii desemnate sau bancii emitente, iar termenii si conditiile acreditivului sunt respectati ast!el: F daca acreditivul prevede plata la vedere, sa plateasca la vedere documentele; F daca acreditivul prevede plata di!erata, sa plateasca suma la scadenta determinata; F daca acreditivul prevede acceptarea de catre banca emitenta, aceasta sa accepte tratele trase de bene!iciari si sa le plateasca la scadenta, sau daca mentioneaza acceptarea de catre o alta banca trasa, sa accepte si sa plateasca la scadenta tratele trase de bene!iciar asupra bancii emitente; F daca acreditivul prevede ne ocierea, sa plateasca !ara drept de recurs impotriva tra atorilor si detinatorilor de buna credinta tratele trase de bene!iciar si documentele prezentate in cadrul acreditivului. %-. Care sunt tipurile acreditivului dupa domiciliereB dupa utili"are si dupa gradul de imobili"are a resurselor valutare Acreditivul domiciliat in tara importatorului se caracterizeaza prin !aptul ca bene!iciarul incaseaza suma cuvenita pentru mar!urile livrate, dupa ce banca importatorului a primit de la banca e#portatorului documentele mentionate in acreditiv, a e!ectuat veri!icarea lor si a constatat ca sunt indeplinite prevederile contractuale. Acreditivele domiciliate in tara exportatorului se deosebesc prin !aptul ca valoarea mar!urilor livrate se achita in momentul prezentarii si veri!icarii documentelor de e#peditie la banca locala. Acreditivele domiciliate intr-o terta tara se accepta in cazul in care din anumite cauze se evita domicilierea in tarile partilor. Bene!iciarul este avizat de deschiderea acreditivului de o banca locala, insa suma care !ace obiectul acreditivului se plateste de o banca dintr>o tara terta. Acreditivul utilizabil total sau partial depinde de livrarea mar!urilor la e#port, care se poate e!ectua !ie inte ral, !ie partial. .n !unctie de mar!urile livrate, acreditivul se poate utiliza in totalitate sau partial. Acreditivul pentru livrari esalonate presupune indicarea e#presa a livrarii in timp a mar!ii, respectiv a cantitatilor si a termenelor de livrare. .n acreditiv se mentioneaza valoarea totala a mar!urilor care se livreaza con!orm contractului, iar !iecare transa se trateaza de catre banca ca o operatie distincta.

,B

Acreditivul revolving cu clauza de rotativitate se deschide pentru o anumita valoare, care se ma%oreaza la !iecare utilizare ast!el incat totalul sumelor platite sa nu depaseasca pla!onul acreditivului. Acreditivele revolving cu clauza de majorare automata se caracterizeaza prin !aptul ca, atunci cand documentele depuse in vederea decontarii atin o valoare stabilita, acreditivul se ma%oreaza automat. ' alt variant a acreditivului $n practica internaional o constituie acreditivul cu clauz roie, pe baza creia banca ce avizeaz acreditivul $n !avoarea e#portatorului este autorizat s>i avanseze o parte din valoarea livrrii la e#port pentru ca e#portatorul s achite mr!urile achiziionate de la productori. -creditivul !olosit pentru operaDiuni comerciale comple#e, cunoscut sub denumirea de acreditive bac tot bac , reprezintun acreditiv de import deschis pe baza unui acreditiv de e#port. %-. Care sunt criteriile principale de eAaminare a documentelor de catre banciB la decontarea prin acreditiv documentar a) s onoreze, dac acreditivul este utilizabil prin: >plat la vedere, plat la termen sau acceptare la banca con!irmatoare; >plat la vedere la alt banc desemnat, iar acea banc nu pltete; >plat la termen la alt banc desemnat, iar acea banc desemnat nu $i asum an a%amentul de plat la termen sau, dac i>a asumat an a%amentul de plat la termen, nu pltete la scaden; >acceptare la alt banc desemnat i acea banc desemnat nu accept o trat tras asupra sa sau, dei a acceptat o trat tras asupra sa, nu pltete la scaden; >ne ociere la alt banc desemnat i acea banc nu ne ociaz; b) o banc con!irmatoare este obli at $n mod irevocabil s onoreze sau ne ocieze din momentul $n care $i adau con!irmarea la acreditiv; c) banca con!irmatoare se an a%eaz s ramburseze o alt banc desemnat care a onorat sau ne ociat o prezentare con!orm; d) s ne ocieze !r drept de recurs dac acreditivul este utilizabil prin ne ociere la banca con!irmatoare. '.. Care sunt documentele pe ba"a carora se e#ectuea"a plata prin acreditiv documentar 0ocumentele pentru plata, acceptarea sau ne ocierea acreditivului se stabilesc in momentul deschiderii de catre partile contractului comercial international. 0ocumentele de decontare se rupeaza ast!el: !actura e#terna, documente de incarcare si e#pediere, documente de asi urare, documente de receptie calitativa si alte documente. 0ocumentele de transport pot !i reprezentate de: conosamentul maritim+oceanic, scrisoarea de transport ne>ne ociabila, conosamentul charter>partT, documentul de transport multimodal, recipise de curier sipostale, documente de transport emise de tranzitari, documente de transport aerian, documente de transport rutier, !eroviar sau pe cale !luviala, documente de transport curate, documente de transport cu mentiunea KnavluL platibil+platit in avans. '1. Care este #unctia incasso2ului si care sunt partile implicate in e#ectuarea platilor prin incasso 3unctia incasso>ului documentar consta in mi%locirea incasarii contravalorii mar!urilor livrate si a serviciilor prestate de catre e#portator de la partenerul e#tern&artile implicate in e!ectuarea platilor prin incasso documentar sunt urmatoarele:
,O

F ordonatorul *emitentul) sau tra atorul care incredinteaza ordinul de incasare a documentelor dintr>un contract comercial international unei banci; F banca remitenta este acea banca careia ordonatorul ii adreseaza ordinul de incasare a documentelor, con!orm contractului comercial international; F banca ce asi ura incasarea sumelor, respectiv care primeste documentele de la banca remitenta si incaseaza contravaloarea lor; F banca prezentatoare are misiunea sa prezinte documentele in con!ormitate cu ordinul de incasare; F importatorul *trasul), caruia i se prezinta documentele privind mar!urile importate care trebuie platite in con!ormitate cu ordinul de incasare. '!. Care sunt momentele platii prin incasso &rincipalele momente ale e!ectuarii platilor prin incasso documentar sunt: F e#portatorul si importatorul incheie un contract comercial international in care se prevede plata prin incasso documentar; F e#portatorul livreaza mar!urile con!orm contractului comercial international; F e#portatorul prezinta documentele privind mar!urile livrate la e#port bancii remitente; F banca remitenta transmite documentele privind mar!urile livrate la e#port spre incasare unei banci corespondente din tara importatorului; F banca corespondenta prezinta documentele privind mar!urile livrate importatorului si solicita plata sau acordurile de debitare; F importatorul, dupa primirea mar!urilor si veri!icarea documentelor de e#peditie, se pronunta asupra e!ectuarii platii sau asupra debitarii contului sau; F banca corespondenta comunica bancii remitente incasarea contravalorii documentelor de e#port, e!ectueaza creditarea sau trans!erul sumei corespunzatoare in valuta; F banca remitenta il avizeaza pe e#portator asupra incasarii contravalorii mar!urilor livrate la e#port. '$. &rin ce se deosebeste ordinul de plata 'rdinul de plata reprezinta un document prin care titularul unui cont da o dispozitie bancii sale comerciale sa plateasca o suma in valuta unei persoane !izice sau %uridice. 'rdinul de plata poate !i neconditionat !simplu), daca nu contine e#plicatii cu privire la scopul platii, si conditionat !documentar) in cazul in care se solicita prezentarea unui document comercial sau de alta natura. 'rdinul de plata se caracterizeaza prin !aptul ca initiativa in e!ectuarea platii revine debitorului, nu presupune un an a%ament bancar !ata de debitor si poate !i revocabil pana in momentul in care se vireaza suma bene!iciarului. .n principiu, ordinul de plata se poate utiliza pentru platile internationale, in cazul in care intre creditor si debitor e#ista o creanta certa, !ormata inainte de momentul in care se da dispozitia de plata sau o obli atie de plata a debitorului '%. Care sunt #a"ele decontarii prin 41i#t si e#ectele ei <:i!t parcur e urmatoarele !aze: F intr>o prima !aza, mesa%ul de plata este inre istrat pe un terminal de un operator care il plaseaza intr>un !isier de asteptare; F in a doua etapa, mesa%ul privind platile este veri!icat de un controlor si este introdus intr>un !isier de plecare; F calculatorul a!lat la banca emitatoare veri!ica mesa%ul si il transmite centrului de comutare de la nivel international; F mesa%ele de la centrul de comutare se transmit destinatarilor din anumite tari.
,H

0econtarile internationale prin <:i!t prezinta urmatoarele avanta%e: F contribuie la reducerea intervalului de decontare; F mi%loacele de prelucrare a in!ormatiilor sunt echipate cu pro rame de detectare si corectare a erorilor; F mesa%ele schimbate intre acumulatori de la nivel national si centrele de prelucrare sunt inre istrate pe calculator; F decontarile internationale prin <:i!t implica cheltuieli mai reduse. ''. Care sunt partile antrenate in emiterea unei garantii internationale si #ormele principale ale garantiilor &artile implicate : F bene!iciarul, respectiv partea care emite o cerere de o!erta sau or anizeaza o licitatie si doreste sa primeasca o suma de bani compensatorie in cazul in care o!ertantul nu isi respecta obli atiile rezultand din o!erta sau daca o!ertantul nu isi onoreaza o!erta in termen; F ordonatorul sau partea care o!era sau care casti a licitatia nu vrea sa !ie obli ata sa depuna o suma de bani cu titlu de arantie pentru buna indeplinire a obli atiilor; F arantul reprezentat de o banca, companie de asi urari sau de alta parte care sa>si onoreze an a%amentul in termenii arantiei !ara a !i amestecat in disputa dintre bene!iciari si ordonatori. &rincipalele tipuri de arantii: a) "arantia de participare exprima un an a%ament asumat de o banca, o societate de asi urare la cererea unui o!ertant sau a unei banci, luata in !avoarea unei parti care a solicitat o!erta, prin care arantul se obli a ca in cazul in care ordonatorul nu isi indeplineste obli atiile ce decur din o!erta sa plateasca sume in limitele stabilite catre bene!iciar. b) "arantia de buna executare reprezinta un an a%ament al unei banci, societati de asi urare sau al altei persoane la cererea unui !urnizor de mar!uri sau servicii sau a oricarui intreprinzator sau la instructiunile unei banci, luat in !avoarea unui cumparator sau antreprenor prin care arantul se obli a ca, in cazul in care ordonatorul nu e#ecuta corespunzator contractul incheiat, sa plateasca bene!iciarului o suma in limitele stabilite sau daca arantia prevede la ale erea arantului, sa asi ure e#ecutarea contractului. c) "arantia de restituire e#prima an a%amentul unei banci, societati de asi urare sau al altei persoane, la cererea unui !urnizor de mar!uri si servicii sau a oricarui intreprinzator sau la instructiunile unei banci, societati de asi urare luata in !avoarea lui, prin care arantul se obli a ca, in cazul in care ordonatorul nu restituie con!orm contractului incheiat intre ordonator si bene!iciar sumele avansate sau platite, sa e!ectueze plata sumelor in limitele stabilite. '(. Ce clau"e se cuprind intr2o scrisoare de garantie bancara 4arania se acord de o banc sub !orma unei scrisori, care cuprinde urmtoarele clauze: denumirea si adresa bncii arante, numele si adresa persoanei arantate, numele si adresa bene!iciarului araniei, obiectul araniei, valoarea araniei e#primat $ntr>o sum determinat, termenul de plat al sumei, durata de valabilitate si clauzele speciale. /lauzele trebuie s !ie $n concordan cu prevederile din contractul internaional. '*. Ce repre"inta comisioanele pentru platile internationale si cine le suporta &latile pentru compensarea livrarilor de mar!uri si a prestarilor de servicii pe plan international se e!ectueaza de banci din tari di!erite. /heltuielile pe care le e!ectueaza bancile pentru serviciile prestate depind de modalitatea de plata si de arantiile bancare.
,A

&entru serviciile bancare privind platile internationale si arantiile o!erite se percep comisioane si speze bancare, ce se pot repartiza intre partile din contractul comercial international ast!el: F con!orm vointei partilor din contractul comercial international din care rezulta modul in care bancile solicita achitarea comisioanelor bancare. F in cazul in care nu e#ista o intele ere e#presa sau lipsesc instructiuni clare in domeniul suportarii serviciilor bancare, se aplica principiul potrivit caruia serviciile se platesc de partea care le solicita. '+. Care este relatia dintre ec)ilibrul eAternB ec)ilibrul economicB ec)ilibrul #inanciar si monetar 1chilibrul e#tern reprezinta o latura importanta a echilibrului !inanciar deoarece re!lecta concordanta dintre incasarile si platile in valuta ale unei tari dintr>o anumita perioada de timp. 1chilibrul e#tern depinde de valoarea si e!icienta e#porturilor, de marimea importurilor, de prestatiile de servicii internationale, de operatiunile necomerciale si !inanciare, de activitatea de cooperare internationala, de nivelul si e!icienta productiei, de preturile si con%uncture de pe pietele internationale 1chilibrul e#tern se !undamenteaza si realizeaza in stransa le atura cu echilibrul economic . 1chilibrul e#tern este dependent de echilibrul economic , respectiv cresterea economica, de nivelul dezvoltarii ramurilor economiei nationale, de radul de e!icienta si competitivitate al mar!urilor pe pietele e#terne, de cerintele pietei interne de bunuri si servicii din strainatate. 1chilibrul e#tern se realizeaza in stransa le atura cu echilibrul !inanciar, datorita cone#iunilor dintre intre si parte. /resterea volumului si a e!icientei e#porturilor, marimea si dinamica importurilor, prestatiile de servicii internationale e#ercita in!luenta asupra echilibrului !inanciar. ' alta relatie de interdependenta a echilibrului e#tern se mani!esta cu echilibrul monetar. &returile bunurilor importate in!luenteaza produsul intern brut si masa banilor in circulatie. Raportul dintre masa banilor in circulatie si sumele de bani necesare derularii operatiunilor economice e#ercita in!luenta asupra cursului valutar si, prin acesta, asupra e#porturilor, importurilor si a altor !lu#uri valutare si !inanciare internationale. '-. Cum se de#ineste balanta de plati si care sunt #ormele sale 2abelul economic care re!lecta creantele de incasat si obli atiile de plata in valuta din schimburile internationale de mar!uri si servicii si din miscarile de capital dintr>o anumita perioada de timp este cunoscut sub denumirea de balanta de plati. 3ormele: #alan$a de plti program re!lect previziunile asupra !lu#urilor de intrri si ieiri de valut ale unei "ri cu celelalte "ri din perioada urmtoare. #alan$a de pia$ e#prim $ncasrile si plile $n valut din operaiile de pe piaa valutar din cursul unei perioade de timp. #alan$a de crean$e si angajamente externe cuprinde creanele $n valut de $ncasat si an a%amentele de plat la un moment dat . #alan$a comercial e#prim $ncasrile $n valut din e#porturi si plile $n valut pentru importuri de bunuri ale unei tri pentru o anumit perioad de timp. #alan$a de bunuri si servicii evideniaz !lu#urile !inanciare provenite din e#portul si importul de mr!uri si servicii ale unei tri . #alan$a operatiun lor curente evideniaz !lu#urile !inanciar>bancare enerate de e#porturi si importuri de bunuri si servicii si din trans!eruri unilaterale nete.
;=

#alan$a de baz este e#presia !lu#urilor !inanciar>bancare provenite din e#porturi, importuri, servicii, trans!eruri unilaterale si micri de capital pe termen lun . #alan$a de plti global re!lect !lu#urile valutare ce decur din e#porturi, importuri, servicii, trans!eruri unilaterale nete, micri de capital pe termen lun , din micri de capital pe termen scurt .

(.. Care este acceptiunea 0DI asupra balantei de plati .n acceptiunea %ondului &onetar 'nternational, balanta de plati reprezinta un tablou statistic in care se inre istreaza sistematic, pentru o perioada de timp, tranzactiile unei tari cu celelalte tari ale lumii sub !orma de bunuri, servicii si venituri. 0in conceptia 3ondului 9onetar .nternational asupra balantei de plati rezulta doua trasaturi: F balanta de plati e#prima !lu#urile diverse intre o economie si restul lumii pe o perioada determinata de timp; F balanta de plati re!lecta tranzactiile de bunuri, servicii si venituri care determina !lu#uri de resurse in valuta. (1. Ce #luAuri cuprinde balana contului curent si ce #actori eAercit in#luena asupra ei Balana de plti cuprinde, pe de o parte, un activ si, pe de alt parte, un pasiv ce se des!oar pe capitole si subcapitole. &rincipalele capitole ale balanei de plti sunt: Balana comercial cuprinde, pe de o parte, mr!urile care se e#port si $ncaseaz $n valut si, pe de alt parte, valoarea mr!urilor ce se import si se pltesc $n valut $ntr>o anumit perioad de timp. 0in compararea $ncasrilor $n valut din e#porturi cu pltile $n valut cu termene scadente $n aceeai perioad rezult urmtoarea situaie a balanei comerciale: F balana comercial activ *e#cedentar), $n cazul $n care $ncasrile $n valut din e#porturi sunt mai mari dect plcile pentru importuri din cursul unei perioade de timp *1U9); F balana comercial pasiv *de!icitar), $n situaia $n care plcile $n valut pentru importuri sunt mai mari dect $ncasrile $n valut provenite din e#porturi pe o anumit perioad de timp *1V9); F balana comercial echilibrat se realizeaz atunci cnd incasrile $n valut din e#portul de mr!uri acoper plcile pentru importuri de mr!uri. Balana serviciilor re!lect $ncasrile si plcile $n valut din prestri de servicii internaionale ale administraiilor de cale !erat, ale unitilor de post si telecomunicaii, ale $ntreprinderilor de transport rutier, aerian, naval, din serviciile caselor de e#pediie, din servicii de antrepozitare a mr!urilor, operaii de navlosire si aventurare nave, asi urare, prestaii de reclam comercial, locaii si alte servicii internaionale. Balana veniturilor evideniaz $ncasrile si plcile internaionale $n valut din munc, capital si alte surse. Balana trans!erurilor curente e#prim $ncasrile si plcile $n valut din trans!erurile cu strintatea. Balana contului de capital re!lect intrrile si ieirile de valut ale unei "ri enerate de investiiile de capital autohton $n strintate, de investiiile de capital strin $n "ar, de plasamente de capital, de cumprarea sau vnzarea titlurilor, de subscrierile de capital $n valut, credite, restituiri de capital $n valut.
;,

(!. Ce #luAuri se re#lect n balana micrilor de capital &icrile de capital pe termen lung cuprind tranzaciile !inanciare care au scadene mai mari de un an, si anume: creditele destinate !inanrii comerului internaional, investiii directe, investiii de porto!oliu, credite pentru alte operaDiuni internaionale. &icrile de capital pe termen scurt re!lect operaDiunile !inanciare si monetare care au scadena sub un an si se di!ereniaz $n micri de capital pe termen scurt ale sectorului privat, micri de capital pe termen scurt ale sectorului bancar, micri de capital pe termen scurt ale sectorului public. Balana de plci a unei "ri poate !i: echilibrat, $n cazul $n care se asi ur concordana dintre activ si pasiv; activ sau e#cedentar $n situaia $n care intrrile de valut sunt mai mari dect ieirile si pasiv sau de!icitar, dac ieirile de valut depesc !lu#urile de intrri de valut din cursul unei perioade de timp. 1voluia !lu#urilor valutare din balana de plci a unei "ri de pe o anumit perioad de timp este determinat de o serie de !actori interni si e#terni. ($. Care sunt #actorii interni si eAterni ce eAercita in#luenta asupra #luAurilor din balanta de plati .n s!era !actorilor interni ce e#ercita in!luenta asupra evolutiei !lu#urilor valutare din balanta de plati se incadreaza: livrarea produselor la e#port la termenele si in conditiile de calitate prevazute in contractele comerciale internationale; modi!icarea structurii e#porturilor si a preturilor interne; e!icienta si competitivitatea produselor e#portate; realizarea unor obiective de investitii a caror productie este destinata e#portului; valoarea si calitatea serviciilor internationale; operatiile internationale ale bancilor, sectorului privat si public; evolutia cursului de schimb a monedei nationale. 0intre !actorii e#terni ce e#ercita in!luenta asupra !lu#urilor valutare re!lectate de balanta de plati se pot mentiona: valoarea si calitatea importurilor; evolutia preturilor de pe pietele internationale; operatiile si con%unctura de pe pietele internationale; restrictiile la e#port aplicate de unele tari; politicile in domeniul investitiilor; evolutia cursurilor de schimb ale valutelor in care se e#prima schimburile; tranzactiile comerciale internationale. (%. Care sunt componentele balantei de plati a Romaniei Balanta de plati a Romaniei re!lecta !lu#urile valutare cu strainatatea rupate pe doua subcomponente, si anume contul curent si contul de capital si !inanciar. -. /ontul curent din balanta de plati a Romaniei se structureaza ast!el: bunuri si servicii, venituri si trans!eruri curente. a) Balanta de bunuri si servicii este divizata pe cele doua !lu#uri, de bunuri si servicii. .n cadrul balantei comerciale *bunuri) se re!lecta e#porturile 3'B, importurile 3'B si soldul. &e baza in!ormatiilor cu privire la e#porturi 3'B si importuri 3'B se calculeaza urmatorii indicatori: F ponderea e#portului *1) in produsul intern brut *W) * 1+W); F ponderea importului *9) in produsul intern brut *9+W); F ponderea soldului balantei comerciale *<bc) in produsul intern brut *<bc+W); F ponderea soldului balantei comerciale in soldul contului curent *<bc+<cc); F radul de acoperire a importurilor din e#porturi *1+9); F radul de deschidere a economiei, respectiv raportul dintre suma e#porturilor si importurilor si produsul intern brut Balanta serviciilor re!lecta incasarile si platile din servicii de transporturi, turism si alte servicii, precum si soldul dintre ele.
;;

b) Balanta veniturilor e#prima incasarile si platile din munca, din investitii directe, din investitii de porto!oliu si din alte investitii de capital *dobanzi). c) Balanta trans!erurilor curente evidentiaza incasarile si platile administratiei publice, precum si incasarile si platile din alte trans!eruri. B. /ontul de capital si !inanciar e#prima in credit trans!erurile de capital, achizitionareavanzarea de active nemateriale+!inanciare, investitiile directe, investitiile de porto!oliu, derivate !inanciare si alte investitii. .n debitul contului de capital si !inanciar se inscriu trans!erurile de capital, achizitionarea>vanzarea de active nemateriale+!inanciare, investitiile directe, investitiile de porto!oliu, derivate !inanciare si alte investitii si active de rezerva ale Bancii Nationale a Romaniei. ('. ce relatii dintre variabile macroeconomice si indicatori re#lecta balanta de plati a Romaniei .n!ormatiile din balanta de plati evidentiaza relatia dintre produsul intern brut *W) si sectorul e#tern deoarece rezulta modul in care se realizeaza produsul intern brut pe baza consumului !inal */3), a investitiilor *.) si a e#portului net de bunuri si servicii *1n). Balanta contului curent !urnizeaza in!ormatiile necesare cunoasterii venitului national brut disponibil din cursul unui an *@NB0), care este dependent de consumul !inal, de investitii, de veniturile e#terne nete *@e) si de trans!erurile curente *2c). <oldul balantei contului curent *<cc) e#prima e!ectele rezultate din e#porturi, importuri, veniturile e#terne nete si trans!erurile curente. Balanta contului curent re!lecta datele necesare cunoasterii economisirii brute *1B) care este dependenta de investitii si de soldul balantei contului curent. 0atele din balanta contului curent permit cunoasterea ratei investitiilor care este e#presia raportului intre investitii si produsul intern brut *.+W). ((. Cum in#luentea"a politica monetara si bugetare asupra ec)ilibrului balantei de plati &oliticile monetare si bu etare $n calitate de componente ale politicii economice enereaz e!ecte att asupra echilibrului intern, ct si asupra echilibrului balanei de pli. Reducerea ratei dobanzii stimuleaza cererea interna de bunuri si servicii, atat pentru consum, cat si pentru investitii. /resterea cererii interne de bunuri si servicii antreneaza cresterea preturilor, precum si sporirea importurilor care se vor re!lecta intr>un de!icit al balantei contului curent *B// V =). &e de alta parte, scaderea ratei dobanzii determina iesiri de capital din tara respectiva si !ormarea unui de!icit la balanta contului de capital. &olitica bu etara de crestere a cheltuielilor publice *e#pansionista), in conditiile cursurilor !i#e, atra e cresterea cererii interne de bunuri si servicii, a produsului intern brut si a importurilor. /resterea importurilor ca e#presie a ampli!icarii cererii interne de bunuri si servicii poate sa contribuie la !ormarea unui de!icit al balantei contului curent. &entru a asi ura echilibrul balantei de plati, politica monetara ar trebui sa !ie neutra, respectiv sa nu impiedice variatiile masei monetare enerate de intrarile si iesirile de capital. n cazul practicrii unor cursuri !lotante, politica monetar e#pansionist presupune reducerea ratei dobnzii, ieiri de capital din tar respectiv si $nre istrarea unui de!icit $n balana contului de capital &olitica bu etar de cretere a cheltuielilor publice determin creterea produsului intern, sporirea importurilor si !ormarea unui de!icit al balanei contului curent
;?

-precierea monedei atra e reducerea e#porturilor, creterea importurilor, respectiv reducere e#cedentului balanei contului de capital. &olitica bu etar de cretere a cheltuielilor publice a !ost compensat de reducerea activitii $ntreprinderilor e#portatoare si a $ntreprinderilor ale cror produse sunt $n competiie cu cele importate.

(*. Cum se de#ineste riscul de tara .n eneral, riscul de tara este considerat ca un risc de materializare a unui KsinistruL rezultat din conte#tul economic si politic al unui stat,. K<inistrulL poate !i cauzat de imobilizarile de active, pierderea unei piete in strainatate din motive necomerciale si atin erea securitatii persoanelor. Riscul de tara este perceput ca un pericol ce vizeaza stabilitatea sistemului economic si social si care in!luenteaza platile unei tari. Riscul de tara re!lecta probabilitatea modi!icarii valorii patrimoniului datorita neachitarii obli atiilor, con!iscarilor, impozitelor si altor masuri adoptate pe plan internationalRiscul de tara include riscul suveran si riscul de trans!er. 0upa alte acceptiuni, riscul de tara se imparte in risc suveran si risc monetar. Riscul de tara se deosebeste de alte cate orii de riscuri prin dimensiunea comple#a si prin impactul asupra economiei unei tari. .n s!era riscului de tara se incadreaza componenta politica, riscul de nationalizare, con!iscari, e#proprieri, restrictii asupra trans!erului de !onduri, produse si tehnolo ii. (+. Care sunt #ormele de materiali"are a riscului de tara Riscul de tara se poate materializa sub !orme di!erite: F pierderea de active reale din nationalizarea unor bunuri, con!iscarea, distru erea sau nerambursarea unor datorii; F un cost de oportunitate rezultat din anularea unor contracte, !iscalitate discriminatorie; F deteriorarea mi%loacelor de productie, reducerea !abricatiei din motive ecolo ice; F pericole care ameninta viata persoanelor sau le impiedica sa>si e#ercite meseria sau sa> si des!asoare activitatea; F pierderea unor resurse datorita unor !enomene din relatiile economice internationale. (-. Care sunt #aptele generatoare ale riscului de tara Riscul de tara poate !i enerat de conte#tul politic dintr>un anumit stat si de cadrul economico>!inanciar.Riscul enerat de conte#tul politic se mani!esta cu ocazia nationalizarilor, e#proprierilor, deteriorarilor productiei, restructurarii unor datorii sau anularii unor contracte. /adrul economico>!inanciar contine un alt rup de !actori eneratori de risc de tara. Riscul de tara care rezulta din cadrul economico>!inanciar se mani!esta prin in!latie alopanta, lipsa devizelor, scaderea valorii monedei nationale, discriminari aplicate societatilor straine. 9ani!estarea riscului de tara poate sa !ie e#presia in!luentei unor !actori endo eni sau e#o eni. 0intre !actorii e#o eni se pot mentiona prabusirea pietelor e#terne, razboaiele. 0in mani!estarea riscului de tara rezulta e!ecte care imbraca !orme comple#e: F pre%udicii cu privire la activele detinute in strainatate, respectiv distru erea, sechestrarea si obstructionarea !unctionarii normale; F pre%udicii privind pietele de e#port care se re!era la pierderi ce se pot inre istra in urma restrictiilor adoptate de unele tari si alte pre%udicii din alte masuri aplicate;
;E

F pre%udicii privind creantele bancare care se mani!esta sub !orma unor sume nerambursate, intarzieri in plata dobanzilor, ratelor sau in recuperarea unor sume imprumutate unor persoane publice si private; F pre%udicii produse securitatii persoanelor prin sechestrare, rapire, santa%, ranire, vatamari rave, deportari.

*.. Care sunt principalii indicatori utili"ati in estimarea riscului de tara -. &rincipalii indicatori economici pe baza carora se evalueaza riscul de tara sunt: F produsul intern brut pe locuitor; F cresterea produsului intern brut; F in!latia; F de!icitul bu etar in raport de &.B; F economii+&NB; F rata dobanzii. *1. Ce metode se utili"ea"a pentru estimarea riscului de tara 1stimarea stabilitatii politice a unei tari se poate e!ectua prin mai multe metode. &reviziunea comparativa se realizeaza prin compararea tarilor intre ele in !unctie de pozitia de pe o scara de risc sau prin proiectia tarilor pe un plan cu doua a#e. F estimarea riscului tarilor prin clasament consta in clasarea tarilor dupa radul de risc. /lasamentul se realizeaza in !unctie de anumite criterii care pot avea caracter subiectiv datorita pre!erintelor in ale erea lor si atribuirii notelor; F estimarea prin reprezentare ra!ica implica plasarea tarilor pe un plan cu doua dimensiuni in !unctie de anumiti parametrii economici, !inanciari si politici. 1stimarile analitice presupun utilizarea unor metodolo ii de previziune di!erentiate: F estimarea riscului de tara pe baza raportului unui e#pert este o metoda simpla, cu cheltuieli reduse si cu un caracter subiectiv. F estimarea probabilistica a riscului de tara consta in !ormularea unor scenarii ce se pot produce in viitor; F estimarea sociolo ica a riscului de tara se realizeaza prin diverse procedee tehnice de tipul se mentarii dinamice a populatiei; F estimarea prin sistemele e#pert porneste de la in!ormatiile de la o banca de date, care identi!ica corelatiile si prevede evolutiile !enomenelor sociale si economico>!inanciare. &reviziunea solvabilitatii unei tari consta in estimarea capacitatii ei de a rambursa datoriile si de a plati dobanzile. 9etodele comparative de estimare a solvabilitatii unei tari cuprind estimarea pe baza de clasament, pe baza de multicriterii, prin piata si prin reprezentare ra!ica: F estimarea multicriterii a riscului de tara presupune utilizarea unor criterii, cum sunt produs national+locuitor, soldul balantei comerciale, importurile in raport cu rezervele internationale si datoria e#terna !ata de e#porturi; F estimarea riscului prin piata consta in evaluarea capacitatii unei tari de a>si rambursa datoriile sale;
;G

F estimarea riscului de solvabilitate prin reprezentare ra!ica presupune re!lectarea pe abscisa a radului de securitate economica determinat de rata de crestere economica *!. Ce importanta pre"inta riscul de tara pe plan international 0in punct de vedere al operatorilor din schimburile comerciale internationale, riscul de tara este important pentru evaluarea impactului unor !enomene social>politice si economice asupra tranzactiilor comerciale si pentru ale erea unor metode de estiune a riscurilor. Riscul de tara reprezinta un criteriu important de care tin seama investitorii straini in deciziile cu privire la realizarea investitiilor directe in strainatate. 1ntitatile interesate de accesul pe pietele !inanciare internationale vor atra e resurse prin intermediul acestora, la un cost care este in!luentat de riscul de tara. Cuvinte: &olitica valutara > cuprinde re lementrile si deciziile cu privire la politica de curs de schimb, de or anizare si !uncionare a pieei valutare, de administrare a rezervelor internaionale si de asi urare a echilibrului balanei de plti. BroEerul > reprezint intermediarul autorizat care particip pe pia valutar $n nume propriu, dar $n contul clienilor, pe baza ordinelor primite $n schimbul unui comision.&ersoane sau entitatile care actioneaza numai in calitate de intermediarii pe pietele !inaciare intre vanzatori si cumparatori de titluti pentru care incaseaza comisioane. 7ealerul > constituie un intermediar care particip pe pia valutar att $n nume propriu si $n cont propriu, ct si $n nume propriu si $n contul clienilor si.&ersoanele sau entitatile care participa pe pietele !inanciare in interesul si pe riscul propriu, precum si la cererea clientilor DarEet maEer>desemneaza persoanele care dispun de un porto!oliu de titluri prin care se e#ercita in!luenta asupra pietei !inaciare, impun o cantitate minivXma de titluri la vanzare si cumparare. ,urovalutele>depunderi de valuta in conturi la banci comerciale din a!ara tarii emitente. ,urocreditele> imprumuturi pe termen mediu in eurovalute, de marimi ridicate ce se acorda uvernelor, a entiilor uvernamentale, societatilor multinationale la o dobanda variabila. :IB=R>rata dobanzii la eurocredite depinde de rata dobanzii la depozitele de eurodolarii de pe piata londrei la care se adau a anumite procente pentru a acoperii riscul bancilor participante. =ver t)e Counter>piete !inanciare care sunt or anizate si !unctioneaza in cadru burselor de valori si a pietelor interdealeri. =rdine de bursa>instructiunile investitorilor sau ale altor persoane transmise intermediarilor in vederea realizarii unor operatiuni de vanzare>cumparare de titluri pe pietele !inaciare internationale. =bligatiuni straine> se plaseaza de un imprumutnerezident pe piata nationale a unei monede.1misiunea obli atiunilor straine se realizeaza in moneda tarii respective,pe baza le islatiei si a procedurilor le ale. =rdonator>importatorul care cere bancii sa se an a%eze in e!ectuarea unei platii la un contract comercial international. Banca emitenta> banca comercial care se an a%eaza !ata de importator sa plateasca in anumite conditii e#portatorului contravaloarea mar!ii livrate con!orm contractului comercial intenational. Bene#iciar acreditiv> societatea comercial ce livreaza mar!urile la e#port si este indreptatita sa incaseze suma din acreditiv.
;B

Banca con#irmatoare>care adau a an a%amentul propriu la cel al bancii emitente cu privire la plata mar!urilor din contractul comercial intenational. Banca avitatoare> ce se an a%eaza sa anunte e#portatorul asupra deschiderii unui acreditiv documentar. Banca negociatoare>poate !i o alta banca decat cea emitenta ce este autorizata sa primeasca documentele privind mar!urile livrate de la e#portator si sa le achite in numele banci emitente. Banca trasa> este acea banca asupra careia au !ost trase cambii si care urmeaza sa achite sumele la scadenta. DoneF 8ram>modalitate rapida si si ura de a remite si primi bani in orice tara prin reteaua proprie de a enti.-cest pro ram este diponibil la banci,case de schimb valutar, a entii turism,etc. >arget>*trans!er e#pers automat trans european de compensare lobale)reprezinta un sistem prin care se realizeaza trans!erul resurselor in 1CR' intre conturile de la bancile centrale.1ste !ormat dintr>o retea de comunicatii si un ansamblu de proceduri comune care asi ura e!ectualea platirlor. 5est1rn 9nion> asi ura trans!erul rapid al sumelor de bani in orice parte a lumii in care opereaza a entii proprii ai acestui sistem. =mpensatia>operatiunea de stin ere a obli atiilor de schimburi economice internationale prin livrari corespunzatoare de mar!uri si prestari de servicii, !ara trans!er valutar. Barterul>schimbul comercial nemi%locit dintra partenerii de a!aceri caracterizat prin lipsa trans!erului banesc deoarcece mar!urile e#portate se compenseaza valoric cu mar!urile importate.

;O