Durerea de cap in sarcina

Durerile de cap apar destul de frecvent n timpul sarcinii, mai ales pe parcursul primului i ultimului trimestru. Dac n primul trimestru durerile de cap pot fi cauzate de modificrile hormonale i de creterea volumului de snge din circulaie, n cel de-al doilea trimestru frecvena lor scade pe msur ce organismul se obinuiete cu noile condiii, iar n cel de-al treilea trimestru pot apare mai frecvent datorit modificrilor de postur i efortului depus pentru a cra o greutate n plus. Nu poi tii e act dac vei avea sau nu dureri de cap n timpul sarcinii i nici dac acestea se vor rri sau, dimpotriv, ndesi pe parcursul acestei perioade. !estea bun este c apro imativ "#$ dintre femeile care sufereau de migrene %dureri severe mai ales pe o &umtate din cap nsoite de obicei de grea, vrsturi' nainte de a rmne nsrcinate, constat o scdere a frecvenei i intensitii lor n timpul sarcinii( aceast ameliorare se observ mai ales dac migrenele apreau n &urul perioadei menstrelor. Durerile de cap de tip apsare sau pulsatile ce apar la tmple sau ceaf pot deveni i ele mai frecvente n timpul sarcinii, legate mai ales de stres, oboseal, deshidratare sau foame. )ceste dureri de cap pot apare i dac renuni brusc la consumul de cafea odat ce ai aflat c eti nsrcinat( de aceea este bine s renuni treptat la consumul cafelei nainte de a-i propune s ai un copil. Ce semnific aceste dureri? *n marea ma&oritate a cazurilor, faptul c te doare capul atunci cnd eti nsrcinat nu constituie un motiv de ngri&orare, nesemnaliznd nici o boal. *n unele cazuri ns, va trebui s consuli de urgen doctorul dac+

ai pentru prima dat o durere de tip migren sau o durere de cap cum nu ai mai avut niciodat nainte ai o durere foarte puternic ce te trezete din somn sau apare dintr-o dat te-ai lovit puternic la cap ai nasul nfundat sau te doare i n regiunea ochilor sau pe laturile nasului, deasupra dinilor %poi avea o sinuzit' durerea de cap este nsoit de febr, vom, nepenirea capului, nesuportarea luminii sau o erupie pe piele %poi avea meningit' durerea devine din ce n ce mai puternic, nu mai vezi bine, ai ameeli durerea de cap apare n trimestrele ,, sau ,,, i este nsoit de tulburri de vedere, cretere brusc sau prea mare n greutate, umflarea minilor, feei i-sau a picioarelor, grea, vrsturi %cauza poate fi preeclampsia, adic hipertensiunea de sarcin, foarte grav'( dac te tiai cu tensiune nainte de nceperea sarcinii, este bine s ai un aparat cu care s i-o msori de cte ori te doare capul( consult-te cu medicul referitor la medicaia pentru tensiune pe care o poi lua n timpul sarcinii i ce s faci de urgen n cazul unei tensiuni mai mari.

Ce poi face:

dac ai o durere de tip sinuzit i poi pune pe zonele dureroase comprese cu ap cald %eventual ndoite cu bitter sau alcool' sau cu varz zdrobit( dac durerile sunt de tip pulsatil compresele pot fi reci %sau alternate cu calde', la ceaf sau tmple( poi nlocui compresele cu aplicarea prin masa& circular de balsam cu bitter suedez sau unguente antiinflamatoare %cu diclofenac, mentol etc.' sau poi ruga pe cineva s-i fac un masa& la ceaf, umeri i tmple evit situaiile stresante, rela ndu-te i odihnindu-te ct mai mult( accept orice a&utor care i se ofer i nu ezita s ceri a&utorul altora

din proprie e perien, i mrturisesc c somnul este cel mai bun remediu( atunci cnd aveam o durere insuportabil de cap %cum mi s-a ntmplat destul de des n primele . luni ale primei sarcini' m retrgeam ntr-o camer mai ntunecat i linitit, iar dup /un pui de somn0 durerea disprea ca prin minune afl ce gimnastic poi face n timpul sarcinii i ine-te de program pentru a preveni durerile de cap( acestea te vor a&uta i s-i menii o inut corect n cel de-al treilea trimestru de sarcin( micarea n aer liber este i ea foarte important mnnc mese mici i nu sta cu /stomacul gol0( nu uita s-i iei un sandvici sau un fruct la tine atunci cnd pleci de acas bea cel puin 1,2 litri de ap zilnic n mai multe reprize evit locurile zgomotoase i aglomerate nu fuma i nu sta n prea&ma persoanelor care fumeaz ai gri& ca locul unde lucrezi s fie luminat natural ct mai bine s mnnci cteva felii de lmie i multe mere ceaiuri+ ciuboica cucului, urzic %cu pruden'.

Dac durerile de cap devin insuportabile n ciuda msurilor de mai sus, medicul i poate recomanda unele medicamente %cum ar fi paracetamolul' care se pot lua n timpul sarcinii. Nu lua ns nici un medicament sau remediu naturist fr a consulta n prealabil medicul!

Alimentatia in timpul sarcinii

Generalitati
3us 4 alimentatie sanatoasa si echilibrata creste sansele unei sarcini usoare, fara complicatii si poate creste sansa de a da nastere unui copil sanatos, putand chiar reduce riscul unor afectiuni cronice ce pot apare in primii ani ai copilariei. 5u toate ca mai e ista inca multe persoane care cred in conceptia gresita conform careia fatul poate lua din corpul mamei toti nutrientii de care are nevoie indiferent daca ea are sau nu o alimentatie corespunzatoare, atat studiile efectuate cat si frecventa mare a copiilor dismaturi si cu malformatii congenitale nascuti in timpul foametei din al doilea razboi mondial, au dovedit contrariul. 6ipsa sau surplusul unor principii alimentare din dieta are repercursiuni asupra dezvoltarii fatului. De aceea, in timpul sarcinii, mai mult decat oricand femeia trebuie sa aiba o alimentatie sanatoasa si echilibrata( in cazul in care femeia a avut o astfel de alimentatie si inainte de sarcina, sansele de a avea un copil sanatos cresc si gravida va trebui doar sa-si a&usteze putin alimentatia in functie de nevoile crescute ale starii de graviditate. ,nsa, indiferent daca sarcina a fost o surpriza sau a fost asteptata de mult timp, cele mai multe femei incep sa-si modifice obiceiurile alimentare si stilul de viata dupa ce afla ca sunt insarcinate. 5ercetarile sugereaza ca la fel ca si alte obiceiuri sanatoase, alimentatia corecta pe parcursul celor 7 luni de sarcina influenteaza starea de sanatate a copilului la nastere, dar si riscul de a dezvolta ulterior anumite afectiuni precum+ obezitatea, diabetul zaharat sau afectiuni cardiace.

Cuprins articol
8. 9eneralitati

1. )petitul in sarcina :. 9reutatea gravidei .. Necesarul de calorii 2. ;lanul alimentar in sarcina ". ;roteinele <. 9lucidele =. >ierul 7. 5alciul si fosforul 8#. )cidul folic 88. !itaminele 81. 6ichidele 8:. )limente nerecomandate

Apetitul in sarcina
3us 3arcina necesita un consum ridicat atat de energie cat si de substante nutritive, pentru formarea organismului fetal si pentru modificarile organelor se uale materne %uter, placenta, glande mamare etc.'. )portul alimentar este reglat in functie de necesitatile organismului prin senzatia de foame, aceasta reglare fiind coordonata de doi centrii nervosi aflati in hipotalamus. 5u toate ca nu se cunosc inca foarte bine mecanismele reglarii apetitului, se stie ca acesta este reglat si prin consecintele metabolice ale substantelor nutritive absorbite %nivelul de proteine, glucoza, lipide, starea depozitelor lipidice etc.'( de asemenea, la om mai intervin in reglarea aportului alimentar si o serie de factori specifici sociali, culturali, preferinte pentru un anumit gust, miros, aspect al hranei. 6a peste &umatate din gravide, se constata o stimulare accentuata a apetitului care debuteaza de obicei la inceputul trimestrului al doilea si se mentine pana la sfarsitul sarcinii, uneori diminuand in ultimele luni. De asemenea se constata frecvent modificari ale gusturilor gravidei, cel mai des manifestate prin preferinte pentru fructe, muraturi, mancaruri sarate, condimentate( aceste preferinte sau pofte, sunt e plicate de catre unii autori ca fiind determinate de o necesitate de stimulare gustativa ca urmare a diminuarii sensibilitatii gustative ce apare in timpul sarcinii. )versiunea pentru anumite alimente care inainte de sarcina erau consumate cu placere, se poate e plica prin aparitia pirozisului sau a greturilor dupa consumarea lor( in rare cazuri apar si pervertiri ale gustului, gravidele consumand substante necomestibile %sapun, var, carbune, pasta de dinti etc.'.

Greutatea gravidei
3us 5resterea in greutate a gravidei reprezinta unul dintre parametrii cei mai utili pentru urmarirea evolutiei sarcinii, deoarece variatiile de la normal, intr-un sens sau altul pot avea semnificatie patologica. 3-au facut numeroase studii cu scopul de a stabilii care este sporul ponderal optim in sarcina, studii care s-au lovit insa de variatiile individuale foarte mari. ?ulte femei incep sarcina cu o usoara scadere in greutate, datorita activarii intense a metabolismului, ca mecanism adaptativ al organismului la prezenta procesului de conceptie

pe de o parte, iar pe de alta parte datorita faptului ca de cele mai multe ori femeia descopera sarcina abia din luna a 1-a. )ceast fapt confirma faptul ca factorul psihic are o mare importanta in cresterea apetitului alimentar la gravide mai ales in primul trimestru de sarcina, cu atat mai mult cu cat studiile au aratat ca, cresterea ponderala a gravidei in primul trimestru se face preponderent pe baza depozitelor adipoase materne si mai putin pe seama produsului de conceptie. Astfel, unii autori au stabilit cresterile medii in greutate a gravidei cu evolutie normala a sarcinii in patru momente: - "2# g+ in primele 8# saptamani - . @g+ la 1# de saptamani - =,2 @g+ la :# saptamani - 81,2 @g+ la .# de saptamani. Acest castig ponderal se face pe seama mai multor componente: - fat+ :2## g - placenta+ "2# g - lichidul amniotic+ 7## g - uter+ 8### g - glande mamare+ "## g - cresterea volumului sangvin matern+ 81## g - acumulare de lichide, edeme+ 8<##-2### g - rezerve %proteine, lipide'+ 12##-:###g. )stfel, unei gravide care inainte de sarcina avea o greutate normala i se recomanda o crestere medie in greutate de 81 @g( unei gravide obeze i se recomanda sa ia in greutate sub 8# @g, in timp ce o gravida anterior subponderala poate lua in greutate mai mult.

Necesarul de calorii
3us Aendinta naturala a gravidelor este de a se supraalimenta, datorita unei conceptii gresite conform careia gravida trebuie sa manance pentru doi. ,n realitate necesarul caloric este nemodificat in primul trimestru de sarcina, crescand abia din trimestrul al doilea si doar cu :## de @cal fata de necesarul energetic anterior sarcinii. ,n ansamblu, nevoile energetice ale unei gravide active, care nu si-a intrerupt activitatea sunt de 12##-:### de @cal-zi. ;entru a-i asigura o crestere si dezvoltare corespunzatoare fatului, gravida trebuie sa se asigure ca acele calorii suplimentare sunt aduse de catre alimente bogate in nutrienti si mai putin din dulciuri rafinate si grasimi. 4 alimentatie hipercalorica in timpul sarcinii, are ca si consecinte, pe langa o crestere in greutate e cesiva si o frecventa crescuta a complicatiilor la nastere, dificultati in instalarea si mentinerea secretiei lactate, dificultati in revenirea la greutatea dinainte de sarcina, cresterea riscului de obezitate, diabet zaharat si alte tulburari metabolice la copil. 6a polul opus, se afla malnutritia materna+ numeroase cercetari au demonstrat ca dezvoltarea fetala depinde in mare masura de starea nutritionala materna, e istand o stransa relatie intre starea de nutritie a mamei si greutatea copilului la nastere. )ceasta relatie a fost foarte evidenta in cursul celui de-al doilea razboi mondial, cand perioadele indelungate de foamete au dus la scaderea greutatii medii a nou-nascutilor cu apro imativ 2## g. Nou-nascutii cu

greutate mica la nastere, sub 12## g, au o mortalitate perinatala de 8#-1# de ori mai mare decat cei normoponderali, atat prin malformatiile asociate cat si prin riscul crescut de asifi ie, aspiratie de meconiu, hipoglicemie, hemoragii pulmonare, intracraniene etc. De asemenea, e ista si riscul unor consecinte pe termen lung+ tulburari nervoase tardive, de la dificultati de acomodare, tulburari comportamentale pana la intarzieri mintale, consecinte ale leziunilor cerebrale instalate ca urmare a malnutritiei intrauterine. De retinut! 3arcina nu trebuie considerata ca o perioada in care se poate manca orice si oricat( la urma urmei sarcina nu este o competitie pentru mancat si scopul nu este cresterea rezervelor adipoase ale mamei, ci asigurarea nutrientilor necesari pentru o buna dezvoltare a fatului. )stfel, gravida necesita doar :## de @cal-zi in plus fata de necesarul dinainte de sarcina.

Planul alimentar in sarcina

3us >iecare nutrient este important in cazul gravidei pentru buna crestere si dezvoltare a fatului. De aceea cheia unei alimentatii corespunzatoare pe parcursul sarcinii este echilibrul si varietatea. )limentatia trebuie sa cuprinda alimente sanatoase, din toate grupele alimentare+ fructe, legume, cereale, carne, lactate. Nu inseamna ca gravida trebuie sa calculeze caloriile sau cate grame de proteine consuma la o masa, ci trebuie sa manance sanatos, variat, cu moderatie si sa tina cont de necesitatile speciale ale sarcinii. )stfel, in timp ce necesarul de lipide in timpul sarcinii este putin modificat, creste necesarul de proteine si glucide( de asemenea sunt necesare in cantitati crescute fierul, calciul, acidul folic si vitamina D. 3e prefera mese in cantitati mici dar in numar mai mare pe zi, decat mese putine si bogate, deoarece in acest fel se amelioreaza si greturile caracteristice perioadei de inceput a sarcinii si se evita supraalimentatia. Nu trebuie uitat de fibrele alimentare, atat de importante in combaterea constipatiei, care este frecventa in timpul sarcinii atat datorita modificarilor caracteristice graviditatii cat si datorita suplimentelor vitaminice recomandate adeseori. Iata cateva idei despre ce ar putea include baza alimentatiei pe o zi: ereale: = portii, cum ar fi o felie de paine din grau integral, o ceasca de cereale( o &umatate de cana de paste sau orez. %,ncercati sa alegeti cerealele care au cel mai ridicat procent de fibre pentru a evita constipatia din sarcina.' !egume: . sau mai multe portii cum ar fi doua legaturi medii de morcovi, o ceasca de verdeturi macinate( o ceasca de brocoli sau conopida gatita. "ructe: 1-. portii, cum ar fi un mar mic, portocala, para ori banana sau o ceasca de stafide. !actate: : portii, cum ar fi 12#-:## ml de lapte sau iaurt ori o 2# g de branza. arne de porc, de vita, de pui sau de peste, oua, alune sau seminte: 1-: portii, cum ar fi 8##g de carne de vita porc sau de pasare gatita ori fructe de mare. Grasimi, uleiuri sau dulciuri+ foarte putin.

Proteinele
3us

;roteinele sunt materialul structural al fiecarei celule din corpul fatului si intra in componenta enzimelor care participa la reactiile chimice ale organismului( avand in vedere si faptul ca dezvoltarea fatului presupune formarea de tesuturi si organe noi prin numeroase reactii chimice care se desfasoara rapid, proteinele sunt un element indispensabil in alimentatia gravidei. Nevoile de proteine in timpul sarcinii sunt usor crescute, fiind necesar un supliment de 12-:# g proteine-zi fata de cantitatea recomandata inainte de sarcina. 3au altfel spus, se recomanda in timpul sarcinii un aport zilnic de 8,2 g-@g corp de proteine %la o femeie de <#@g aceasta corespunde la 8##g proteine-zi', din care apro imativ &umatate sa fie de origine animala+ lapte, branza, iaurt, carne %pasare, vita sau peste' si ou. 4 dieta saraca in proteine pe parcursul sarcinii restrictioneaza cresterea fetala si poate chiar creste sansele copilului de a dezvolta hipertensiune arteriala mai tarziu in viata, conform unui studiu recent.

Glucidele
3us 9lucidele reprezinta o parte esentiala a dietei si, contrar unor conceptii gresite conform careia ele ar trebui eliminate din dieta, necesarul de glucide este crescut in timpul sarcinii fiind recomandat a se consuma :2#-.## g glucide-zi. )cest aport insa trebuie sa se faca pe seama glucidelor provenite din cereale integrale, orez, fructe, legume care sunt si surse de vitamine din grupul B, si mai putin din dulciuri rafinate. 5hiar daca e ista tendinta gravidelor de a consuma in e ces dulciuri, in special inghetata, pra&ituri cu creme grase si frisca, ciocolata etc. sub motivul /poftelor0 si a unui necesar energetic crescut, aceasta atitudine poate fi daunatoare, putand creste riscul de macrosomie la fat si dezvoltarea diabetului zaharat si altor boli metabolice. 5and gravida simte nevoia de ceva dulce poate alege sa consume fructe sau daca are pofta de o pra&itura nu trebuie sa-si refuze acest lucru, daca aceste alimente sunt consumate cu moderatie. 4 felie de pra&itura sau o cupa de inghetata sunt suficiente pentru a-si satisface pofta si nu este nevoie sa consume in tort intreg sau o caserola de inghetata pentru asta.

"ierul
3us Nevoile de fier in timpul sarcinii sunt crescute datorita cresterii volumului sangvin in aceasta perioada, fierul fiind un constituient important al hemoglobinei care intra in compozitia eritrocitelor %celule sangvine' si care are rol in transportul o igenului la tesuturi. )stfel in timpul sarcinii necesarul de fier se dubleaza, a&ungand la :# mg-zi. 3urse alimentare de fier sunt+ carnea rosie, in special ficatul, rinichii si carnea de vita, galbenusul de ou, nucile, fasolea, spanacul, germenii de grau, fructe uscate( fierul din sursele animale se absoarbe mult mai bine decat cel din surse vegetale. Cn deficit de fier pe parcursul sarcinii poate determina anemie la mama, ceea ce antreneaza o stare de oboseala si poate afecta fatul, crescand riscul aparitei anemiei la nou-nascut. Desi teoretic, suplimentarea medicamentoasa a fatului se recomanda numai in cazul in care mama

prezinta anemie feripriva, in practica la mai mult de &umatate dintre gravide li se recomanda suplimente pe baza de fier. )ceasta deoarece nevoile crescute de fier in aceasta perioada sunt dificil de acoperit numai din alimentatie pe de o parte, iar pe de alta parte deoarece multe femei la inceputul sarcinii pornesc cu un deficit de fier, chiar daca acesta nu a&unge sa determine anemie.

alciul si fosforul
3us 5opilul are nevoie de calciu pentru dezvoltare, in special pentru oase si dantura. Daca mama nu are un aport suficient de calciu pe parcursul celor 7 luni de sarcina, aceasta va afecta atat dezvoltarea fatului cat si sanatatea mamei, deoarece fatul va incerca sa-si ia nevoie de calciu din organismul matern. Deficitul de calciu favorizeaza aparitia unor crampe musculare dureroase la gravida si creste riscul de osteoporoza. ;entru o buna absorbtie calciul trebuie sa fie in echilibru cu fosforul. 3urse alimentare bogate in calciu si fosfor sunt+ lactate %lapte integral, iaurt', branzeturi, fructe si oua. D cesul de calciu este periculos in timpul sarcinii, deoarece poate declansa contractiile uterine. De aceea suplimentele medicamentoase de calciu nu sunt indicate in timpul sarcinii. Daca este necesara suplimentarea calciului, se prefera suplimentele multivitaminice prenatale, special concepute pentru gravide si in care calciul este prezent in doze corespunzatoare.

Acidul folic
3us )cidul folic are un rol important in cresterea si dezvoltarea celulelor si a tesuturilor, fiind un nutrient important pe parcursul sarcinii cand nevoile de acid folic se dubleaza. )stfel la o femeie gravida este necesar un aport zilnic de #,= mg de acid folic. )portul adecvat de acid folic in primele luni de sarcina scade riscul de a da nastere unui copil cu malformatii %defecte de tub neural' in special spina bifida. 5ele mai bune surse de acid folic sunt legumele cu frunze verzi+ spanac, broccoli, salata, varza, sparanghel alaturi de portocale, cereale integrale, lintea si arahidele. Deoarece acidul folic este usor distrus prin conservare si gatire, se recomanda consumul fructelor si legumelor proaspete sau cat mai putin preparate termic.

#itaminele
3us Datorita proceselor intense de crestere si dezvoltare a fatului, in timpul sarcinii nevoile de vitamine sunt crescute.

!itamina ) E necesara pentru cesterea si dezvoltarea membranelor celulare se gaseste in ficatul de peste, pui si vitel, legume si fructe galbene si portocalii, legume cu frunze verzi, galbenusul de ou. )vitaminoza ) a fost asociata cu aparitia unor anomalii congenitale precum+ atrofia de retina, cecitate si rinichi in potcoava. De asemenea si e cesul de vitamina ) a fost incriminat in aparitia unor malformatii congenitale. !itaminele din grupul B - se gasesc din abundenta in cereale integrale, ficat si alte organe, legume cu frunze, lapte si oua. )vitaminozele in special vitamina B8 si vitamina B1, au fost implicate in aparitia unor malformatii ale fetei %;alatoschizis', ale membrelor inferioare si ale sternului. !itamina D - este necesara pentru a regla absorbtia de calciu din alimentatie. 3i astfel, fiecare vitamina este importanta si are rolul ei in dezvoltarea fatului si in asigurarea unei stari de sanatate gravidei si deficienta sau e cesul uneia poate antrena diverse dezchilibre cu consecinte atat asupra mamei cat si asupra fatului. De aceea, in ma&oritatea cazurilor medicii recomanda gravidei suplimente multivitaminice prenatale, special concepute pentru perioada de sarcina, in care dozele de vitamine si minerale sunt corelate cu nevoile speciale ale acestei perioade. )ceste preparate contin pe langa vitamine, calciu, fier si alte oligoelemente care se pare ca au rol in prevenirea unor deficiente sau malformatii la fat+ zinc, magneziu, seleniu, crom, cupru, potasiu etc. ;entru a preveni insa supradozarea, gravidele trebuie sa ia doar suplimentele recomandate de catre medic si in dozele si pe durata de timp recomandata de catre acesta.

!ic$idele
3us >emeia gravida are nevoie de cel putin 1 litri de lichid pe zi %apro imativ 8# pahare', de preferat sub forma de apa, lapte, sucuri de fructe sau legume proaspete, neindulcite si mai putin din bauturi carbogazoase sau sucuri din comert. Bauturile carbogazoase, acidulate din comert pe langa faptul ca pot contine in cantitati mari zahar si aditivi alimentari, cofeina, ele pot crea meteorism %balonare' si disconfort abdominal. Bauturile alcoolice sunt complet interzise pe parcursul sarcinii, deoarece cresc riscul unor deficiente fizice si mentale la copil. Arebuie limitat de asemenea si consumul de cafea, cola, ceai si alte bauturi care contin cofeina. 4 cana de cafea sau un pahar de cola din cand in cand nu fac rau, dar consumate in e ces pot avea consecinte nedorite asupra fatului.

Alimente nerecomandate
3us 5u toate ca multe persoane cred ca placenta este o bariera, un scut care prote&eaza fatul de substantele nocive pe care le acumuleaza mama, in realitate aproape tot ce consuma mama a&unge intr-o proportie mai mica sau mai mare si la fat. Numeroase cercetari efectuate au precizat ca functia de /bariera0 a placentei este doar relativa, deoarece orice substanta prezenta in sangele matern poate trece prin placenta intr-o oarecare masura, daca nu este distrusa sau modificata in timpul pasa&ului, doar ca permeabilitatea placentei este foarte

selectiva, permitand trecerea masiva a unor substituienti si oprind aproape total transferul altora. Determinarea cantitativa sau calitativa a transferului anumitor substante cu potential nociv prin placenta, este dificila, de aceea cel mai prudent este sa se elimine complet din regimul de viata al gravidei factorii care pot fi daunatori fatului, iar daca aceasta nu este posibil macar sa se reduca cantitativ. %rebuie consumate cu prudenta sau evitate in timpul sarcinii: arnea de porc, vita, pui, sau peste si ouale insuficient gatita sau crude& %incluzand ouale din coca de pra&ituri sau cremele din pra&ituri'. ?ancarea ce contine carne insuficient preparata poate contine o varietate de bacterii si virusuri. >olositi termometre speciale pentru gatit in vederea determinarii gradului de preparare al carnii. Produsele fast food ce contin carne, deoarece deseori sunt reincalzite de mai multe ori& )cest tip de alimentatie pot produce infectia cu 6isteria monocFtogenes, o bacterie ce cauzeaza listerioza, boala care poate determina avortul femeilor insarcinate sau nasterea prematura ori alte probleme serioase de sanatate. De asemenea, mezelurile se vor consuma cu prudenta, datorita faptului ca de obicei contin in cantitati crescute sare, lipide si aditivi alimentari. Peste spada, rec$in, somn, macrou, ton& )cesti pesti contin metilmercur, un metal daunator cresteri creierului si al sistemului nervos al copilului( femeile insarcinate cat si lauzele pot consuma pana la 1## grame de peste alb ca parte inglobata in ma im .## grame, amestecat cu fructe de mare sarace in mercur( de asemenea se poate consuma somon, creveti, ton conservat si somn. Pestele prins in rauri, lacuri, ape curgatoare sau in orice tip de apa& ;escuitul recreational %amator' poate avea ca rezultat consumul de peste contaminat bacterian sau cu chimicale. !erificati de aceea calitatea pestelui pescuit la departamentul local de verificare a calitati produselor alimentare. Produse lactate nepasteurizate, incluzand cateva tipuri de lapte si branzeturi 'branza feta, brie, ro(uefort etc&) pateuri sau conserve de carne recongelate*& )cest tip de hrana poate contine nivele ridicate de 6isteria. ?ancarea din conserve este mai sigura daca a fost de&a preparata. +ucuri nepasteurizate, sucurile procurate de la comercianti ambulanti pot contine germeni incluzand Dscherichia 5oli. Dste bine sa intrebati inainte daca sucurile sunt pasteurizate. !egumele culese verzi si coapte ulterior artificial& 6egumele verzi, necoapte nu sunt recomandate nimanui nu numai femeilor gravide care sunt intr-adevar mai susceptibile sa faca infectii datorate germenilor continuti in aceste produse. +uplimentele nutritive pe baza de plante& De cele mai multe ori contin numai componente naturale insa sunt insuficient studiate pentru a putea fi recomandate in sarcina. Apa nepotabila sau neverificata& Dste recomandat sa se consume numai apa de la surse ce au fost verificate anterior( in nici un caz nu se va consuma apa de la fantana sau izvoare %nici macar de la izvoare cunoscute pentru diferite efecte curative' fara a se fierbe in prealabil. Produse alimentare cunoscute datorita potentialului alergen& Depinzand si de istoricul familial copilul poate mosteni un anumit risc de a dezvolta anumite alergii alimentare. Dvitand produsele alimentare ce contin alune, capsuni etc. in timpul perioadei de graviditate se poate reduce riscul alergen la copiii susceptibili sa dezvolte astfel de manifestari alergice. ,nainte de a face vreo modificare in dieta personala este bine sa se ceara parerea unui

nutritionist specializat in alimentatia pe perioada sarcinii si lauziei referitor la posibilele preparate cu risc alergen crescut. )lcoolul, tutunul, drogurile trebuie evitate deoarece pot determina greutate mica la nastere si malformatii congenitale grave, inclusiv retard mental.