Harta lumii din Antichitate pana in present

Cuvantul harta provine din latinescul charta (coala de hartie), derivat, la randul lui, din grecescul khartes (foaia de papirus, inventata de egipteni). O harta a lumiicuprin atoare si cat de cat corecta a aparut a!ia in secolul al "#$%lea, aceasta fiind intocmita de geograful german &artin 'aldseemuller . $n antichitate, pentru a calatori, oamenii dispuneau de harti rudimentare, fragmentare, iar pentru a se orienta se foloseau, mai degra!a, de resursele intelectuale, de logica, inspiratie si intuitie, cu atat mai mult cu cat, vreme indelungata, s%a cre ut ca (amantul pluteste pe apa, ca o cora!ie si, deci, po itia lui se schim!a, asa cum a incercat sa demonstre e, in secolul al #$%lea i.Hr., matematicianul grec )hales din &ilet. $n aceeasi perioada, Ana*imandru, discipolul lui )hales din &ilet, reali ea a una dintre primele harti mai ample, imaginandu%si )erra in forma unui cilindru. Atunci cand era nevoie sa se retina anumite repere, pentru calatorii, se desenau raurile, drumurile, diverse forme de relief, pe !ucati de lemn, cum sunt cele descoperite in (oline ia (un grup de insule din (acific) sau pe peretii pesterilor. +giptenii sunt printre primii care au repre entat, pe ta!lite de argila, regiunea ,ilului, fara a avea o opinie foarte clara despre forma (amantului. (itagora, in secolul al #%lea i.Hr., este primul care afirma ca (amantul este rotund, argumentele sale fiind mai mult de natura filo ofica, in sensul ca sfera este forma perfecta si, prin urmare, (amantul si -niversul, in general, nu puteau fi decat asa. (ornind de la teoria sferelor celeste a lui (itagora, si alti invatati greci au incercat sa repre inte )erra ca pe o sfera, trasand, in desenele lor, o retea de linii paralele si de meridiane si straduindu%se sa le estime e dimensiunile reale, prin calcule matematice si prin masuratori facute cu cadranul solar. $n secolul al doilea i.Hr., (tolemeu, matematician, astronom si geograf grec, s%a ocupat de reali area a ./ de harti, dintre care una, mai amanuntita, era a 0a inului mediteraneean. Hartile in Evul mediu si Renastere Harta lui (eutinger ((eutingeriana )a!ula $tineraria), o copie din +vul &ediu a unei vechi harti romane, in care erau repre entate principalele drumuri si orase din $mperiul 1oman, pare a fi prima harta rutiera, nu o harta a lumii, dar a principalelor teritorii, din spatiul european, ocupate de romani. Harta a fost descoperita in 'orms (un oras din 2ermania), de catre poetul Conrad Celtes, care i%a daruit%o prietenului sau, amator de antichitati, 3onrad (eutinger. +ste formata din mai multe !en i de hartie, cu o lungime de sapte metri si o latime de 45 de centimetri fiecare, pe care sunt consemnate orase, fluvii, paduri, lanturi muntoase si peste .66 666 de kilometri de drumuri. Cea mai veche si mai clara harta a lumii din perioada medievala este cea de la Hereford (oras din &area 0ritanie). A fost conceputa pentru a fi e*pusa pu!lic, este de mari dimensiuni si difera de felul in care intelegem asta i reali area unei harti, in sensul ca sunt indicate nu numai localitatile si particularitatile geografice, dar sunt pre ente si informatii istorice, antropologice, religioase, functionand ca o adevarata enciclopedie. $n aceeasi perioada a crescut preocuparea pentru efectuarea unor masuratori cat mai e*acte, latitudinea sta!ilindu%se, de e*emplu, pe !a a unor calcule, facute cu datele o!tinute cu a7utorul astrola!ului si cu 0astonul lui $aco!, care determinau (apro*imativ) distantele dintre corpurile ceresti si (amant si, indirect, diferite distante de pe )erra. Astfel de informatii, care au contri!uit la progresul cartografiei, se datorea a, mai ales, navigatorilor care stra!ateau marile si oceanele si aveau nevoie sa se oriente e cu e*actitate.
1

8in 9:;4 s%a pastrat cel mai vechi glo! geografic, facut de &artin 0ehaim, negustor si navigator din ,urem!erg (2ermania). $n 9:<:, 0ehaim a plecat in (ortugalia si l%a insotit pe cele!rul e*plorator 8iego Cam, intr%o calatorie in 7urul Africii. Cu aceasta oca ie a construit marul pamantesc pe care l%a numit +rdapfel, o harta a lumii cu trei continente +uropa, Asia si Africa. America inca nu fusese descoperita. 2lo!ul era facut din metal, cu un diametru de 59 de centimetri, acoperit cu harta lumii pictata de 2eorg 2lockendon, artist german. Categoric mai riguroasa a fost harta lumii facuta, in 956=, de &artin 'aldseemuller, impreuna cu prietenul sau &atthias 1ingmann. $n cartea, $ntroducere in cosmografie, el include si o planisfera unde apare desenata, pentru prima data, si America. (lanisfera lui 'aldseemuller este, de asemenea, prima harta a lumii tiparita, prin procedeul *ilografiei (reproducerea imaginii prin folosirea unor matrite>placi de lemn gravat). Harta este formata din douaspre ece planse de :46>5;6 mm fiecare, are forma unei inimi, in partea stanga cu un medalion repre entandu%l pe (tolemeu, iar in partea dreapta, alt medalion, cu chipul lui Amerigo #espuci, de la numele caruia vine denumirea Americii, el fiind primul care a emis ipote a ca ceea ce navigatorii credeau a fi tarmul Asiei, era, de fapt, coasta unui nou continent (America de ?ud). &ai mult, pe aceasta harta a lumii sunt indicati, pentru prima data, &untii An i, din America de ?ud, precum si &untii ?tancosi, din America de ,ord, nimeni neputand sa e*plice, pana asta i, de unde avea 'aldseemuller aceste date, necunoscute in 956=, deoarece nici Cristofor Colum!, nici Americo #espuci nu patrunsesera inca pana in inima @umii ,oi, acest fapt petrecandu%se in 95.6, in timpul calatoriei lui &agellan. )ranspunerea glo!ului geografic pe o harta plana (!idimensionala) este complicata, deoarece este dificil sa se redea, in mod corect, unghiurile si suprafetele. 2eograful 2erhard &ercator este cel care a inventat o metoda, numita proiectia &ercator, prin care sa se evite deformarea unghiurilor si cu a7utorul careia a reali at o harta a lumii, in 95/;, care a servit ca reper multa vreme, in stiintele geografice, dar, mai ales, pentru navigatori. -lterior, cartografia a progresat prin punerea la punct a unor noi tehnici, dar si pentru ca puterile politice ale lumii aveau nevoie de repre entari tot mai clare ale teritoriilor asupra carora isi e*ercitau puterea. $n epoca moderna, hartile lumii sunt reali ate cu o e*traordinara fidelitate, gratie aerofotogrammetriei (o metoda !a ata pe fotografierea din avion sau din satelit) si, mai nou, prin cartografia digitala 48.