ABORDRI FILOSOFICE CTRE CATEGORII (Manley Thompson, Universitatea din Chicago) (traducere de erban Mircea) Cuvntul 'categorie' este

de o icei !olosit ca un sinoni" virtual #entru cuvinte #recu" 'clas$'% 'gen'% 'ti#'% &i '!el'% dar 'n !iloso!ia occidental$ deoarece 'categoria' aristotelic$ a avut o utili(are te)nic$ care o asocia($ cu a(ele !iloso!iei* Categorii 'n acest sens !iloso!ic nu sunt deter"inate de #roceduri e"#irice de clasi!icare% !ie sens o i&nuit sau &tiin+i!ic* Acestea sunt deter"inate de condi+iile care deter"in$ o !iloso!ie% iar din ,ant "etoda de deter"inare a acestora este adesea nu"it$ -argu"ent transcedental-* .n aceast$ lucrare sunt #reocu#at de categorii nu"ai 'n sensul !iloso!ic* Sc)i+e( &i con!runt ce cred c$ sunt cele dou$ #rinci#ale a ord$ri !iloso!ice c$tre categorii% a ordarea "eta!i(ic$ a lui Aristotel &i a ordarea e#iste"ologic$ a lui ,ant* /$ ra#orte( celor dou$ a ord$ri ale !iloso!iei conte"#orane% esentialis"ul lui ,ri#0e &i 1utna" #e de2o #arte% iar naturalis"ul lui 3ueen &i trancendentalis"ul lui Stra4son #e de alt$ #arte*S#a+iul nu #er"ite luarea 'n considerare a "ultor !iloso!i de la 1or!ir 51or!6r67 c$tre R6le &i Russell a c$ror "unc$ a avut o in!luen+$ "a8or$ asu#ra teoriilor de categorii* De&i cred c$ cele dou$ a ord$ri ce stau a#roa#e la ca#etele o#use ale unui s#ectru 'n cadrul c$reia toate celelalate #ot !i #lasate% nu #ot argu"enta aici aceast$ te(a "eta2categoric$* .ncerc doar s$ e9#un #resu#o(i+iile !unda"entale ale !iec$rei e9tre"e &i s$ indic cu" #o(i+iile conte"#orane a#ar ca "odi!ic$ri ale acestora* .ncerc s$ #re(int argu"ente 'n !iecare ca( co"#$ti"itor &i s$ nu 'ncerc s$ trec la 8udecata !inal$* 1entru aceasta ar #resu#une re(ultatul unui studiu "ult "ai e9tins dect a& #utea eu s$ 'ntre#rind 'n aceast$ lucrare* I .n Critica Ra+iunii 1ure% ,ant re"arc$ !a#tul c$ #entru a cerceta un set de categorii era -un "erit de 'ntre#rindere de"n de un gnditor acut #recu" Aristotel%- dar -cu" a !$cut2o !$r$ niciun #rinci#iu% el #ur &i si"#lu le2a luat cu" i2au venit 'n dru"5A:; < B;=>7* ; Din "o"ent ce nu e9ist$ niciun indiciu 'n scrierile lui Aristotel de un #rinci#iu din care re(ult$ c$ e9ist$ e9act cele (ece categorii care el enu"er$% e9ist$ nu"eroase dove(i cu" c$ el consider$ distinc+ia dintre su stan+$ &i 'nt"#lare c$ #rinci#iu de la care orice c$utare #entru categorii tre uie s$ continue* Argu"entele sale #entru acest #rinci#iu au !ost o c)estiune de dis#ut$ 'ntre co"entatorii aristotelici c$ argu"entele ce se re!er$ la 'nse&i !unda"entele !iloso!iei sale* Este cel #u+in clar% totu&i% din /eta!i(ica I? unde el a considerat distinc+ia dintre su stan+$ &i 'nt"#lare ca ceva s$ !ie invocat 'n a#$rarea a ceea ce el a nu"it -cel "ai sigur #rinci#iu-% #rinci#iul contradic+iei* La ;==> ;@2;: Aristotel conclu(ionea($ c$ -tre uie s$ !ie ceva care se"ni!ic$ su stan+a-% &i c$ -'n ca(ul 'n care s2a de"onstrat c$ contradictorii nu #ot !i a(a+i 'n acela&i ti"#*- A Aceasta conclu(ie vine 'n cursul unei -de"onstra+ii #rin res#ingere- a #rinci#iului de contradic+ie* De"onstra+ia const$ 'n ilustrarea !a#tului c$ din "o"ent ce orice rostire se"ni!icativ$ #resu#une #rinci#iul vor irii% oricine #ro!esea($ s$ nege

#rinci#iul% se contra(ice singur din "o"entul 'n care s#une ceva se"ni!icativ* 1rinci#iul este dovedit a !i #resu#us 'n ca(ul 'n care se de"onstrea($ c$ litera 5a7 se"ni!ic$ nevoia de ceva ce se"ni!ic$ su stan+$ &i 5 7 c$ ni"ic nu #oate !i se"ni!icat dac$ contradictorii #ot !i a(a+i 'n acela&i ti"#* S2ar #$rea% totu&i% c$ se #oate res#inge 5a7 si s$ se acce#te 5 7* Se"ni!ica+ia% sus+ine "ai 'nti Aristotel% i"#une ca o rostire s$ ai $ un sens de!init% c$ aceasta 'nsea"n$ a&a &i a&a% &i nu 'n acela&i ti"# &i 'n acela&i as#ect% nu a&a &i a&a* Aceast$ singur$ cerin+$ #are su!icient$ #entru a de"onstra c$ orice a!ir"a+ie se"n!icativa% dac$ e9ist$ sau nu vreo se"ni!ica+ie de su stan+$% #resu#une #rinci#iul contradic+iei* Begarea sus+ine c$ tre uie s$ e9iste ceva care se"ni!ic$ su stan+a c$ nu este evident% auto2res#ingerea% 'n "odul 'n care este o negare direct$ a #rinci#iului de contradic+ie* A!ir"a+ia des#re c&tigurile #lau(i ilit$+ii ale su stan+ei 'n ca(ul 'n care unul de+ine% #recu" 'n "od sigur Aristotel a de+inut% sus+inerea !a#tului c$ un enun+ #oate avea un sens #recis nu"ai dac$ e9ist$ ceva o iectiv la care sensul este 'n cele din ur"$ "en+ionat* Dac$ nu ar e9ista ni"ic o iectiv nu ar !i ni"ic de sta ilit 'n ceea ce #rive&te se"ni!ica+ia sau sensul* .n ca(ul 'n care unul sus+ine% #recu" 1rotagoras% ce este cunoscut #entru acesta% !a#tul c$ nu e9ist$ o lu"e o iectiv$% tre uie s$ acce#te o iectiv c$ -toate a!ir"a+iile tre uie s$ !ie% 'n acela&i ti"# adev$rate sau !alse- 5;==Ca C7* Dnul este iar 'n #o(i+ia de auto2res#ingere 'n situa+ia de a nega #rinci#iul contradic+iei* Sus+inerea lui Aristotel #entru care tre uie s$ !ie ceva care s$ se"ni!ice su stan+a #oate !i atunci 'n+eleas$ ca !iind "etoda lui de a sus+ine c$ se"ni!ica+ia #resu#une !i9area sensului de re!erin+$ o iectiv% adic$% #rin re!erire la ce e9ist$ inde#endent de su iec+ii u"ani* Aceast$ re!erin+$ nu #oate !i deter"inat$ la o iecte doar ca o iecte sensi ile% din "o"ent ce o iectele sunt att de deter"inate nu"ai de sen(a+iile #e care le #roduc la su iec+ii si"+itori* C$ re!erin+a s$ !ie cu adev$rat o iectiv$ tre uie s$ !ie deter"inat$ o iectelor 'ns$&i &i nu #rin e!ectul acestora asu#ra su iec+ilor si"+itori E o e9#resie a (ilei de a(i% -o iecte deter"inate de ceea ce sunt% 'n orice lu"e #osi il$% 'n orice situa+ie contra!actuala% 'n care ar #utea e9ista*- 1entru a !olosi un e9e"#lu de2al lui 1utna"% o re!erin+$ o iectiv$ la a#a% ce este un o iect deter"inat ca !iind FAO% "ai degra $ ca !iind ceva incolor% inodor% insi#id &i #otole&te setea* F$r$ aceast$ re!erin+$ o iectiv$% acela&i o iect #oate !i att a#a cat &i non2a#a% 'n acela&i ti"#% 'n !unc+ie de cu" a#are di!eri+ilor su iec+i si"+itori* Bu #ute" evita contradic+ia s#unnd c$ aceasta este a#a 'ntr2o #rivin+$% iar 'n alta nu% as#ectele di!erite !iind 'n !unc+ie de "odul 'n care acestea #ar di!eri+ilor su iec+i si"+itori* Bu #ute" s#une acest lucru dac$ nu #ute" da niciun sens unui ter"en se#arat de e!ectele sensi ile #roduse de un o iect la care ne re!eri" c$ un ter"en* A#oi nu ave" nicio "odalitate de a s#une ceea ce este a#a% 'ntr2o #rivin+$% &i c$ este non2a#$% 'n alt$ #rivin+$* Bu #ute" invoca o !ra(a #recu" -lucrurile de aici-% 'ntruct iar nu vo" avea un sens #entru o ase"enea !ra(a 'n a!ar$ de e!ectele sale sensi ile* Lucrurile de aici vor !i a#a &i non2a#$ 'n acela&i ti"#* Bu #ute" s#une c$% 'n sine% lucrurile sunt #ur &i si"#lu aici% 'n ti"# ce aceasta este a#a sau non2a#$% 'n !unc+ie de "odul 'n care aceasta #are su iec+ilor di!eri+i* S#unnd acestea #resu#une" c$ -lucrurile de aici- se"ni!ic$ o su stan+$% ceva ce 'n "od o iectiv este un lucru &i nu altul% indi!erent de "odul 'n care a#are di!eri+ilor su iec+i* F$r$ se"ni!ica+ia su stan+ei% re!erin+a este doar #entru un acel lucru gol% ce este orice #are a !i* Dn acel ceva nu #oate !i distins de altul% deoarece ar tre uii s$ !ie ceva de genul F c$ nu este #osi il s$ !ie 'n acela&i ti"# non2F sau altceva ce nu este non2F &i este

F 'n acela&i ti"#* Dar% c$ orice este #osi il F &i non2F 'n acela&i ti"# &i 'n acela&i sens% re(ult$ c$ -toate lucrurile sunt unu &i nu nu"ai o#use*- 5;==>a @7* Cu se"ni!ica+ia de su stan+$ se !ace re!erire la ceea ce este 'n "od o iectiv un !el de!init de lucru &i nu doar gol* Sensul este a#oi !i9at o iectiv de natura lucrurilor% &i nu de e!ectele acestora #e !iin+e si"+itoare* Cu ceea ce re#re(int$ acestea% !iind sta ilite 'n "od o iectiv% nu #ot !i &i contradictorii #e care s$ se a(e(e 'n acela&i ti"#* Ideea sus+inut$ este c$ acestea #ot !i auto2res#inse deoarece res#ing sensul o iectiv &i% i"#licit% #osi ilitatea se"ni!ica+iei* Aristotel consider$ de"onstra+ia s$ #rin res#ingere c$ o odi)n$ a sensului necesar al o iectivit$+ii% clar$ din a!ir"a+ia ini+ial$ a condi+iei care #roduce res#ingerea* Dnul ar doar -s$ s#un$ ceva ce este se"ni!icativ% att #entru sine cat &i #entru altul- 5;==@a A;7* Ceva se"ni!icativ doar #entru sine nu este un discurs E nu e9ist$ nicio li" $ #rivat$* Dac$ se"ni!ica+ia su stan+ei sta ile&te sensul o iectivului% sensul sta ilit tre uie s$ !ie deter"inat de lucrul se"ni!icat este% 'n sine% inde#endent de orice situa+ie care #oate !i 'n "o"entul 'n care acesta este se"ni!icat* Cu alte cuvinte% 'n+elesul tre uie s$ !ie o s#eci!ica+ie adev$rat$ a lucrului 'n orice situa+ie #osi il$ 'n care #oate e9ista* .n ca( contrar ar !i i"#osi il de s#us ceea ce lucrul #oate !i &i ceea ce nu #oate !i* Bu #ute" e9clude nici situa+ia 'n care aceasta este 'n acela&i ti"# &i 'n aceea&i leg$tur$ cu F &i non2 F* Dac$ s#une" c$ indi!erent ce este lucrul% nu #oate !i 'n aceast$ situa+ie contradictorie% #resu#une" se"ni!ica+ia su stan+ei* 1entru a !ace aceasta declara+ie s#une" c$ lucrul este de cel #u+in ceva de!initiv% 'n sine% &i nu doar un !el de ni"ic* A recunoa&te necesitatea #entru se"ni!ica+ia su stan+ei este% de ase"enea recunoa&terea distinc+iei dintre su stan+$ &i 'nt"#lare* S#eci!icare a ceea ce este un lucrul 'n orice situa+ie #osi il$ 'n care ar #utea e9ista contraste cu o s#eci!ica+ie a ceea ce este 'n unul distinct de alta situa+ie * Dn lucru s#ecial% s#re e9e"#lu% #oate e9ista 'ntr2un loc% la un "o"ent dat% iar s#eci!icnd locul &i ti"#ul% a" s#eci!ica ce este 'nt"#la real la lucrul 'n sine% 'n "$sur$ s$% !iind 'n acel loc% la acel "o"ent este doar o situa+ie #osi il$ 'n care acesta ar #utea e9ista* Iar$&i% un lucru se #oate sc)i" a 'n "$ri"e% "odi!ica calitativ si s$ stea 'n di!erite rela+ii cu alte lucruri 'n ti"# ce acesta r$"ne un singur lucru !iind atunci cnd este se"ni!icat ca o su stan+$* .n "$sur$ 'n care locul% ti"#ul% cantitatea% calitatea vin s$ constituie #o(i+iile generale 'n care ne s#eci!ic$ de o icei ceea ce este o su stan+$ "ai degra $ 'ntr2o situa+ie dect 'n alta% acestea o!er$ ceea ce Aristotel nu"e&te -ci!rele de #redica+ie-% #e scurt -ci!re- sau -categorii- 5categorein < a #redica7* Din "o"ent ce nu este niciun #rinci#iu #otrivit c$ruia un nu"$r e9act de categorii #oate !i deter"inat$% orice c$utare #entru acestea tre uie s$ #orneasc$ de la #rinci#iul care distinge su stan+a de 'nt"#lare* A!ir"a+ia #rin care e9ist$ s#eci!ica+ii a ceea ce este un lucru adev$rat 'n orice situa+ie #osi il$ 'n care #oate e9ist$ tre uie s$ !ie distins$ de a!ir"a+ia #rin care este o s#eci!icare nu"ai a ceea ce se 'nt"#l$ s$ !ie adev$r a acelui lucru 'ntr2o situa+ie s#ecial$* Se"ni!ica+ia su stan+ei% a#oi% tre uie s$ !ie distins$ de se"ni!ica+ia 'nt"#l$rilor% al locurilor% ti"#urilor% calit$+ilor% cantit$+ilor% rela+iilor &i a&a "ai de#arte* Cu 'o"' sau 'ani"al'% Socrate este se"ni!icat ca !iind o su stan+$G cu ''n liceul te ieri'% '#alid'% ' 'nalt de ;:H de ceni"etri'% &i 'so+' el este se"ni!icat doar ca un su iect de 'nt"#l$ri* De&i 'nt"#l$rile #ot !i se"ni!icate c$ acel loc% acel ti"#% acel ten% 'n$l+i"e% sau stare civil$% 'nt"#l$rile nu #ot e9ista se#arat de su stan+e* O 'nt"#lare este 'ntotdeauna locul% ti"#ul% tenul% 'n$l+i"ea% starea civil$% sau !elul su stan+ei* Distinc+ia dintre su stan+$ &i

'nt"#lare% "arc)ea($ ast!el o distinc+ie 'ntre dou$ ti#uri de 'nt"#l$ri% su stan+ial$ 5sau inde#endent$7 &i accidental$ 5sau de#endent$7 &i di!erite categorii de 'nt"#l$ri "arc)ea($ !eluri di!erite de 'nt"#l$ri accidentale* Categoriile aristotelice sunt ast!el ontologice* Acestea !urni(ea($ cele "ai 'nalte genuri de a !i &i sunt -singurele genuri adecvate% deoarece sunt singurele genuri ce nu sunt categorii-H II O o iec+ie co"un$ la a ordarea aristotelic$ a categoriilor !unc+ionea($% du#$ cu" ur"ea($* 1e cnd 'nt"#l$rile nu #ot e9ist$ se#arat de su stan+e% 'n unele ca(uri% cel #u+in 'n ca(urile su stan+elor "ateriale% nu #ot e9ista !$r$ un anterior* O su stan+$ "aterial$ 'ntotdeauna e9ist$ 'ntr2un loc &i ti"#% situate 'n variate !eluri calitativ &i cantitativ &i legate di!erit de alte diverse su stan+e e9istnd 'ntr2un anu"it ti"#* Cu" a" #utea distinge esen+a de 'nt"#l$rile acesteia% adic$% ce este adev$rat din aceasta 'n orice #osi il$ situa+ie 'n care #oate e9ista% de cea 'n care ce se 'nt"#l$ s$ !ie adev$r a acesteia datorit$ 'nt"#l$rilor 'n orice situa+ie 'n care tre uie s$ o serv$"I Bu #are s$ !ie nicio a($ #entru #retinderea c$ aceasta distinc+ie #oate !i o +inut$ 'n "od o iectiv* Re#lica sugerat$ 'n /eta!i(icaI?% du#$ cu" a" ar$tat de8a% este c$ dac$ nu recunoa&te" distinc+ia ca !iind o iectiv$% distruge" #osi ilitatea se"ni!ica+iei* Dac$ s#une" c$ o su stan+$ este F doar #entru c$ 'ntotdeauna a" o servat2o c$ !iind F% nu #ute" e9clude #osi ilitatea situa+iilor 'n care este non2F* Dac$ tre uie s$ s#une" aceasta indi!erent de ce a!ir"a+ia 'F' #oate re#re(enta% nu #ute" e9clude nici #osi ilitatea de situa+ii 'n care lucrul este F &i non2F 'n acela&i ti"# &i aceea&i leg$tur$* 1entru c$ nu #ute" e9clude ni"ic dect dac$ acce#t$" c$ lucrul are o esen+$% cu" c$ e9ist$ ceva ce este necesar indi!erent de ceea ce a" o servat 'ntotdeauna* Bu ar !i corect s$ s#une" c$ oricu" ar !i lucrurile ele 'n&ele nu #ute" o serva un lucru c$ !iind F &i non2F 'n acela&i ti"# &i 'n aceea&i leg$tur$* Dac$ nu e9clude" #osi ilitatea de lucruri 'n sine ca !iind 'n aceast$ situa+ie contradictorie% nu #ute" sus+ine o iectivul de re!erin+$* Ar tre uii s$ ad"ite" c$ unul ce neag$ #rinci#iile contradictorii s2ar #utea re!eri doar la lucruri 'n sine de&i nu #ute" ata&$ niciun sens la re!erin+$ s$* 1o(i+ia lui Aristotel este re#re(entat$ 'ntr2o !or"$ "odi!icat$ cu o #ro#unere sugerat$ recent de ,ri#0e &i 1utna"* Boi tre uie s$ acce#t$" o a!ir"a+ie #retin(nd c$ s#eci!ic$ esen+a unui lucru% de e9e"#lu% c$ a#a este FAO% la!el de e#iste"ic contingent dar necesar "eta!i(ic dac$ este 'ntr2adev$r real* J 1rin aceast$ #ro#unere #are c$ su "in$" !or+$ de o#o(i+ie #rin care orice distinc+ie dintre esen+$ &i 'nt"#lare nu #oate !i dect 'n ra#orta cu o serva+iile noastre* Identi!ic$" relativitatea recunoscnd 'nt"#l$rile e#iste"ice ale distinc+iei 'n ti"# ce este deter"inat$ oricnd 'n cursul real de cercetare% dar #$str$" o iectivitatea &i #rin recunoa&terea orice ast!el de deter"inare #recu" "eta!i(ic necesar$ dac$ este adev$rat$* Cu aceasta #o(i+ie "odi!icat$% cu" 1utna" ad"ite 'ntr2o lucrarea "ai tr(ie% lu$" adev$rul #entru a !i -redical non2 e#iste"ic*- K Bu contea($ cat de ine sunt con!ir"ate% deter"inarea noastr$ o serva+ional$ a esen+ei ar #utea !i 'nc$ !als$G noi #retinde" nu"ai c$% dac$ este adev$rat$ este "eta!i(ic necesar$* Aceast$ #ro#unere 0ri#0e2#utna"ic$ este "ai e9act caracteri(at$ c$ !iind -trunc)inat$- dect ca !iind aristotelianis" -"odi!icat-* 1ro#unerea nu este 'nso+it$ de

argu"ente dialectice 'n a#$rarea revendic$rii necesit$+ii "eta!i(ice% tin(nd s$ de"onstre(e c$ se"ni!ica+ia su stan+ei cu deter"inare consecvent$ a esen+ei este necesar$ #entru orice se"ni!ica+ie* @ De ase"enea% nu e9ist$ nicio recunoa&tere a oric$rei deter"in$ri de esen+$ 'n do"eniul &tiin+ei naturale% care #oate !i "ai "ult dect e#iste"ic contingent$* La s!r&itul lucr$rii -Anal6tics- Aristotel distinge o#inia &i calculul de cunoa&terea &tiin+i!ic$ 5e#iste"e7 &i intui+ie 5nous7* Anteriorul% ca &i condi+iile e#iste"ice% acce#t$ erori 'n ti"#ul 'n care cele recente sunt adev$rate* Intui+ia este "ai #recis$ 5a0ri esteron7 dect cunoa&terea &tiin+i!ic$ &i #rin intui+ie #rinci#iile din ur"$ sunt re+inute* Inter#retarea acestor condi+ii e#iste"ice &i a#$rarea unei e#iste"ologii 'n ter"eni ai acestora a !ost o c)estiune de dis#ut$ constant$ 'n istoria aristotelianis"ului*> 1ro le"ele sunt ocolite cnd adev$rul este luat c$ radical non e#iste"ic &i s#eci!icat c$ stare a necesit$+ii "eta!i(ice 'ntr2o deter"inare a esen+ei E dac$ este adev$rat% atunci "eta!i(ic necesar$* ?reau s$ deter"in acea #reocu#are cu aceste #ro le"e e#iste"ologice de deter"inare cu ,ant s#re o a ordare radical di!erit$ c$tre categorii* Dar doresc "ai 'nti s$ de(volt cteva #uncte #roe"inente de contrast dintre cele dou$ a ord$ri* III Cu a ordarea aristotelic$ ontologic$% du#$ cu" a" o servat% nu e9ist$ niciun #rinci#iu #rin care un nu"$r e9act de categorii ale 'nt"#l$rilor este deter"inat* Bu este dect #rinci#iul ce distinge su stan+a de 'nt"#lare* Cnd concentrarea este #e acest #rinci#iu% #recu" este cu ,ri#0e &i 1utna"% 'ntre area distingerii di!eritelor categorii accidentale nu tre uie nici s$ a#ar$* Lucrul i"#ortant este s$ se vad$ c$ o a!ir"a+ie #recu" 'A#a este FAO' e9#ri"ao unitate verita il$ 5o deter"inare de esen+$7 &i este !unda"ental di!erit$ !ata de o a!ir"a+ie c$ 'A#a este #otolitoare de sete'* Aceasta nu este o c)estiune de "o"ent% cu" ar !i dac$ aceasta din ur"$ re#re(int$ a!ir"a+ie 'n categoria de calitate sau rela+ie% sau c)iar dac$ cele dou$ categorii ar tre uii 'ntr2adev$r distinse* Cu o a ordare 0antian$ e#iste"ologic$% #e de alt$ #arte% este di!icil de evitat o liga+ia de c$utare a unei liste e9)austive de categorii* O di!eren+$ !unda"ental$ dintre cele dou$ a ord$ri ies clar 'n eviden+$ 'n "odul 'n care !iecare !olose&te no+iunea de co" ina+ie 'n deter"inarea nu"$rului de categorii* Con!or" lui Aristotel% o e9#resie 'n niciun !el co" inat$ se"ni!ic$ o entitate ca(nd su o categorie% ast!el nu"$rul de categorii cores#unde di!eritelor !or"e de e9#resii neco" inate 5Categories J7* Cu ,ant% #e de alt$ #arte% di!eritele !or"e de co" ina+ie 5sinte(a7 divulgat$ de o anali(a de e9#resii co" inate 5sintesi(ate7 cores#und nu"$rului de categorii 5A >=2:= < B CK2;=@7* Cele dou$ a ord$ri #ot !i ast!el contrastate a#ro9i"ativ #recu" una care 'nce#e cu o clasi!icare de ter"eni care se"ni!ic$ lucruri 5ter"eni categore"atici7 &i continu$ c$tre o clasi!icare de !or"e de a!ir"a+ii #roduse #rin co" inarea acestor ter"eni 5#recu" Aristotel continu$ de la Categorii la De Inter#retatione7% iar una ce se de#lasea($ 'n direc+ia o#us$ 5#recu" ,ant continu$ de la un ta el de !or"e de 8udec$+i c$tre categorii ca &i conce#te a unui o iect 'n general7* 1entru a se +ine di!eren+$ dintre a ord$ri ca &i atitudinile o#use !at$ de sensul cuvntului &i sensul #ro#o(i+iei #une accentul #e li" $% ce este str$in$ lui Aristotel &i ,ant* 1entru Aristotel ceea ce !ace s$ !ie o e9#resie una &i 'n niciun !el co" inat$% nu

este !a#tul c$ este co"#us$ din ceea ce contea($ din #unct de vedere gra"atical ca un singur cuvnt dar care se"ni!ic$ un singur lucru* 'Dn ani"al terestru cu dou$ #icioare'% de&i este co"#us din cteva cuvinte% se"ni!ic$ un singur lucru% un singur !elG &i ''n liceu' se"ni!ic$ un singur eveni"ent% un loc ce se 'nt"#l$ 'ntr2un anu"it ti"# s$ a#ar+in$ unei anu"ite su stan+e* : 'O"ul "u(ical'% de&i% nu este o singur$ e9#resie% #entru unii nu se"ni!ic$ un lucru ci un co"#us de su stan+$ &i eveni"ent* Dar devine o singur$ e9#resie co" inat$ cnd cuvintele s6ncategore"atice sunt ad$ugate 'n "od cores#un($tor% #recu" 'Dn o" este "u(ical'% ce este o singur$ a!ir"a+ie se"ni!icnd un singur lucru des#re un singur lucru* 'O"ul este un ani"al terestru cu dou$ #icioare'% #e de alt$ #arte% c$ o de!ini+ie 5real$7 are leg$tur$ unei e9#resii neco" inate% c$ci se"ni!ic$ un singur lucru* C La 1utna" &i ,ri#0e% ea se"ni!ic$ o unitate verita il$ &i este #recu" 'A#a este FAO' 'n contrast cu a!ir"area unic$ 'A#a este #otolitoare de sete'* Leg$tura !unda"ental$ #entru ,ant este "ai degra $ 'n gndirea e9#ri"at$ dect 'n lucrul se"ni!icat* Este o gndire legat$ #rin co" ina+ia sau sinte(a re#re(ent$rilor &i nu leg$tura unui o iect 'n sine inde#endent de re#re(entare* For"ele de co" ina+ie g$sit$ 'n lucrarea 'De Inter#retatione' a lui Aristotel !urni(ea($ condi+ii #entru leg$tura de re#re(ent$ri% indi!erent de o iectele re#re(entate% de&i a strac+ia de orice re!erire la o iecte au !ost greu destinate de c$tre Aristotel* Cu aceast$ a strac+ie de orice con+inut% a&a cu" ,ant s2a e9#ri"at% nu e9ist$ nicio distinc+ie care s$ !ie !$cut$ 'ntre leg$tur$ unei singure a!ir"a+ii &i leg$tur$ unei de!ini+ii reale* 'A#a este #otolitoare de sete' &i 'A#a este FAO' nu di!er$ ca &i !or"e de co" ina+ie* Esentialis"ul aristotelian nu are niciun loc 'n !iloso!ia 0antian$ transcedentala* ;= 1$tratul de o#o(i+ie 'n De Inter#retatione > distinge !or"e de co" ina+ie deter"inate e9clusiv de di!eren+ele 'n ter"enii sincategore"atici indi!erent ce cu#rind ter"enii categore"atici% su iect &i #redicat* Cu introducerea de su stantive in!inite &i ter"eni !or"ali 'n ca#itolele ulterioare &i alte !or"e sunt distinse* ,ant a v$(ut 'n aceast$ anali($ o list$ co"#let$ a !or"elor #osi ile de asociere 'n con!or"itate cu #o(i+iile de cantitate% calitate &i "odalitate* El a v$(ut lista co"#let$ cu ad$ugarea unei #o(i+ii continue% leg$tur$% ce este relatat$ 'n aceasta c$ su iect &i #redicat &i )ot$rrile sunt legate ca antecedent &i consecvetn &i ca "e" ri ai unei serii dis8unctive* 1retinderea lui ,ant cu" c$ ar !i #re(entat o lista co"#let$ de !or"e logice de co" ina+ie a #ri"it #u+in$ acce#tare &i nu #ro#un s$ sus+ine" a!ir"a+ia*;; El &i2a acce#tat lista ca &i !urni(nd #rinci#iul% de care Aristotel a dus li#sa% #entru deter"inarea 5!urni(nd -indiciul- la desco#erirea unui7 ta elco"#let de categorii* Doresc "ai 'nti s$ e9a"ine( cu" a ordarea e#iste"ologic$ a lui ,ant l2a #us #e acesta su sarcina de a !urni(a o list$ co"#let$ de categorii% iar a#oi s$ a#ele(e la o necesitate de a($ a unei teorii de categorii cerute de a ordarea sa* 5;7 A" o servat c$ Aristotel considera se"ni!ica+ia unei su stan+e ca o condi+ie necesar$ #entru orice enun+ se"ni!icativ &i c$ el a sus+inut de la aceast$ necesitate la certitudinea #rinci#iului contradic+iei* .n ti"# ce el o !or"ulea($ 'n /eta!i(ica I?% #rinci#iul declar$ c$ -acela&i atri ut nu #oate a#ar+ine 'n acela&i ti"# s$ a#ar+in$ &i s$ nu a#ar+in$ aceluia&i su iect &i aceleia&i leg$turi- 5;==K ;C2A=7* .n argu"entul dialectic #entru certitudinea #rinci#iului% distinc+ia dintre su iect &i atri ut sau #redicat este dat de 'n+eles ontologic ca distinc+ia dintre su stan+$ &i eveni"ent* Ontologic% nu e9ist$ dect o singur$ !or"$ de co" ina+ie% cea a su stan+ei &i eveni"entului% &i o singur$ !or"$ de leg$tur$% cea a su stan+ei* Categoriile di!erite de eveni"ente nu deter"in$ &i alte !or"e

de asociere% doar di!erite ru rici% 'n care ceea ce este 'nt"#l$tor unei su stan+e este s#eci!icat* For"ele logice de asociere "arcate de !olosirea cuvintelor sincategore"atice di!erite #resu#un &i 'n niciun ca( nu deter"in$ categorii* ,ant nu a v$(ut nicio nevoie s$ argu"ente(e #entru certitudinea #rinci#iului contradic+iei* A !ost #entru el un #rinci#iu -si"#lu !or"al-% -!$r$ con+inut-* .n ti"# ce -universalul &i co"#let su!icientul #rinci#iu al tuturor cuno&tin+elor analitice- &i2a avut certitudinea asigurat$ 5A ;K; < B ;C;7* Ca &i -analitic- era 'n "od indiscuta il un a #riori #entru ,ant &i conte"#oranii acestuia* 1reocu#area sa a !ost s$ argu"ente(e #entru un a #riori anterior nerecunoscut sintetic 'n ti"# ce a acce#tat un a #riori ad"is analitic* Teoria sa a categoriilor a asigurat a(ele #entru acest anga8a"ent* Centrul #roiectului a !ost a!ir"a+ia sa cu" c$ !or"ele co" ina+iei divulgate de logica !or"al$ cores#und e9act !or"elor 'n care o varietate de intui+ii sensi ile sunt unite 'n cunoa&terea unui o iect* Dn ele"ent sintetic este introdus de sus+inerea ulterioar$ cu" c$ diversitatea este ini+ial dat$ de su !or"e de rece#tivitate% s#a+iu &i ti"#% ast!el o iectul este cunoscut ca s#atio2 te"#oral* For"ele de co" ina+ie #ot ast!el !unc+iona ca &i categorii E ca &i conce#te a#lica ile o iectelor E doar 'n condi+iile de restric+ie a a#lica+iei o iectelor s#atio2 te"#orale* .n ter"inologia 0antian$% categoriile tre uie -sc)e"ati(ate- 'n sco#ul !unc+ion$rii ca &i categorii* For"ele rece#tivit$+ii introduc un ele"ent sintetic deoarece #rinci#iul contradic+iei nu !urni(ea($ o condi+ie su!icient #entru deter"inarea acestora #recu" !ace #entru rela+iile analitice 'n #$tratul de o#o(i+ie al lui Aristotel* Bu este auto2 contradictoriu s$ res#ingi tridi"ensionalitatea s#a+iului sau singura di"ensiune a ti"#ului cu" este s$ res#ingi inco"#ati ilitatea dintre universal a!ir"ativ &i a#recieri negative #articulare* Dar cu toate c$ nu este deter"inat$ de adev$rurile analitice% deter"in$rile !or"ale ale s#a+iului &i ti"#ului nu era a #riori% a sus+inut ,ant% deoarece s2au odi)nit #e o intui+ie #ur$ a #riori* Sc)e"ati(area categoriilor% nu "ai #u+in dect deter"inarea analitic$ a nu"erelor acestora este% a&adar% s$ se sta ileasc$ a #riori* A !ace aceast$ a!ir"a+ie unei cunoa&teri a #riori% ,ant se a!l$ 'n o liga+ia !urni($rii nu nu"ai unei liste co"#lete de !or"e de a#recieri #rin care nu"$rul de categorii este sta ilit% dar &i a unei liste co"#lete de !or"e de rece#tivitate #rin care categoriile sunt sc)e"ati(ate* A renun+a la aceast$ o liga+ie ar 'nse"n$ s$ se acce#te !a#tul c$ cercetarea ulterioar$ ar #utea oricnd divulga categorii ulterioare sau !or"e ulterioare de rece#tivitate &i cu aceast$ ad"itere cercetarea devine a #osteriori* .n "en+inerea caracterului co"#let al ta elului de a#recieri% ,ant nu a inten+ionat ni"ic #recu" caracterul co"#let 'n sensul unei dove(i al acestuia de ordinul 'nti a logicii cu #redicate* Bu e9ist$ niciun indiciu cu" c$ el s2ar !i gndit s$ !urni(e(e caracterul co"#let al ta elului "ai "ult dect cel al enu"er$rii de !or"e de rece#tivitate* .ntr2adev$r% el #are s$ !i #otrivit #ro le"a caracterului co"#let 'n cele dou$ ca(uri #recu" #e aceea&i a(a* El vor ea de -de ce ave" doar acestea &i nu alte !unc+ii de a#reciere% sau de ce s#a+iul &i ti"#ul sunt singurele !or"e ale intui+iei noastre #osi ile#recu" 'ntre $ri la!el de inca#a ile de e9#lica+ie 5B;J@7* Dar% 'n #lus !at$ de investiga+ia #entru caracterul co"#let% a ordarea e#iste"ologic$ a lui ,ant i"#une o nou$ necesitate de a($ #e o teorie a categoriilor* 5A7 Categoriile 0antiane 'n contrast cu cele aristotelice sunt "ai degra $ -conce#te ale unui o iect% 'n general- 5B;A:7 dect cel "ai "are gen de o iecte* Ast!el acestea

5#recu" este sc)e"ati(at7 !urni(ea($ criterii #entru a decide ceea ce contea($ ca &i o iect 'n general dect ceea ce contea($ ca &i o iect de un !el sau altul* Aristotel% du#$ cu" a" v$(ut% a argu"entat dialectic c$ se"ni!ica+ia #resu#une o lu"e o iectiv$ ce constnd 'n su stan+e cu naturi &i eveni"ente esen+iale inca#a ile de e9isten+$ se#arate de su stan+e* .n enu"erarea categoriilor singurul !actor i"un la trans!or"are du#$ cu" se cercetea($ 5#rin ur"are singurul !actor a #riori7 este distinc+ia dintre su stan+e &i eveni"ent* 1e #artea e#iste"ologic$ acest !actor a #riori este aco"odat distingnd o a#re)ensiune #entru 'n+elegerea esen+ei 5nous sau "otivul intuitiv7 de a#re)ensiunea #rin sensi ilitatea de eveni"ente* F$r$ su#ort anterior de la ontologie% aceast$ distinc+ie e#iste"ologic$ a #$rut ad )oc &i ar itrar* .nce#nd e#iste"ologic #recu" ,ant a !$cut% tre uie s$ 'ntre $" cu" sunt totu&i deter"inate o iectele 'nainte s$ 'ntre $" cu" sunt su stan+ele cunoscute se#arat de eveni"ente* Distinc+ia dintre su stan+$ &i eveni"ent ar #utea atunci ie&i la iveal$% cu" a !$cut cu ,ant% ca o singur$ categorie #rintr2o sc)e"$ a #riori% "ai degra $ dect un #rinci#iu #resu#us 'ntr2o enu"erare anterioar$ de categorii* Intui+ia 0antian$ a #riori &i nous2ul aristotelian% 'n !unc+iile lor e#iste"ologice% con!runt$ ca deter"in$ri% res#ectiv% de identiate s#eci!ic$ &i individual$* 1rin nous un o iect este re+inut ca un "e" ru al unui !el natural dar nu #recu" unul "ai degra $ dect un "e" ru individual* Aristotel vor e&te adesea de indivi(i al aceleia&i s#ecii ca !iind di!erite 'n 'nt"#l$rile acestora% dar nu aduce un #rici#iu ce li"itea($ "$sura 'n care acestea #ot !i ase"$n$toare 'n 'nt"#l$rile acestora* .ntruct el a inclus locul &i ti"#ul #rintre categoriile sale de 'nt"#l$ri% se #oate conclu(iona c$ totu&i doi indivi(i ale acelea&i s#ecii #ot !i ase"$n$tori 'n 'nt"#l$rile acestora !$r$ a lua #arte la aceea&i 'nt"#lare !iind 'ntr2un anu"it loc la un anu"it ti"#* Dar aceast$ conclu(ie !unc+ionea($ di!icil cu e9e"#le #recu" ''n Liceu' &i 'ieri'* Individuatia cu Aristotel r$"ne o 'ntre are #entru "eta!i(icile !or"ei &i "ateriei &i nu este #entru a !i decis de c$tre o a#lica+ie a categoriilor% ce distinge nu"ai natura !iin+ei* .n e#iste"ologie el ar #utea sus+ine -#rin ac+iunea si"+ului !iind #ersonal$% con+inutul acesteia este universal$ 2 este o"ul% s#re e9e"#lu% nu o"ul Callias- 5An* 1ost% ;==a ;@2 ;7* .n e#iste"ologia lui ,ant% #e de alt$ #arte% 'n locul intui+iei intelectuale sau nous ce 'n+elege esen+$ este &i intui+ia sensi il$ cu !or"e a #riori% s#a+iu &i ti"#% ce servesc o iectelor individuale* C)iar dac$ nu e9ist$ nicio di!eren+$ indi!erent de deter"in$rile conce#tuale a doua o iecte% -di!eren+a #o(i+iei s#a+iale a unuia &i 'n acela&i ti"# este un teren adecvat #entru di!eren+a nu"eric$ a o iectului- 5A A@H < B H;C7* A!ir"a+ia categoriilor sunt conce#te ale unui o iect iar ast!el este li"itat% cnd categoriile sunt sc)e"ati(ate% conce#telor unui o iect individuali(at de #o(i+ia s#atiote"#orala* Bu e9ist$ niciun loc #entru o doctrin$ aristotelic$ a categoriilor care #resu#une un #rinci#iu #entru individuatia su stan+elor sta ilite a #riori 'n "eta!i(ic$ &i o!er$ o enu"erare a #osteriori a unei categorii accidentale* Doctrina 0antian$ r$"ne e#iste"ologic$ de2alungul &i nu #resu#une ni"ic de la "eta!i(ic$* A !ost #entru a !urni(a o a(a #entru "eta!i(ic$ #e a(a c$reia autorul acesteia ar #utea scrie #rolego"ena oric$rei "eta!i(ici viitoare* C$ o teorie a categoriilor s$ !ie 'nso+it$ de o sus+inere s#re 'ntregi"e &i c$ ar tre uii s$ o!ere un #rinci#iu de individuatie sunt cerin+e ale a ord$rii e#iste"ologice a lui ,ant% care a avut acce#tarea considera il$ 'n teoriile ulterioare de categorii* Acce#tarea% cu toate acestea% a !ost 'n #rinci#al ale cerin+elor 'n sine% "ai degra $ dect a #ro#unerilor lui ,ant 'n vederea 'nde#linirii acestora*

I? LC$utarea unui "odel de ansa" lu de nota+ie canonic$ "ai si"#lu &i "ai clar%M scrie 3uine 'n Cuvnt &i O iect%M nu este #entru a !i distins de o c$utare de categorii !inale% o descriere din tr$s$turile cele "ai generale ale realit$+ii*M ;A Inten+ia "odelului canonic de nota+ie al lui 3uine este cea 'n care Lconstruc+iile #e #ro#o(i+iiM 5!or"e de co" ina+ii7 L sunt li"itate la !unc+ii de cuanti!icare &i adev$rM 5AH;7* El sus+ine 'n 'ntregi"e #entru acel "odel 'n sensul 'n care% de&i e9clude construnctii !olosind inten+ionat e9#resii ce con+in tot ceea ce ave" nevoie% dac$ Lnoi descrie" adev$rat$ &i de!initiv$ structura a realit$+iiM 5AA;7* De&i% du#$ cu" este cu ,ant% acest lucru nu este co"#let 'n sensul !or"al a dove(ii co"#lete% de ase"enea di!er$ esen+ial de caracterul co"#let al sus+inerii lui ,ant% !a#t ce l2a deter"inat #e acesta s$ o !ac$ #entru ta elul sau de 8udec$+i &i !or"e de intui+ie* .n ti"# ce ,ant renun+$ la orice #reten+ie la o cunoa&tere a #riori% analitice sau sintetice% el nu are nicio o liga+ie s$ sus+in$ un caracter co"#let 'n sensul de a !i i"un la revi(uire* El asocia($ caracterul co"#let al nota+iei canonice cu ado#tarea unei anu"ite LatitudiniM !iloso!ice* Atitudinea este una ce #rocla"$ nulitatea dialectului inten+ionat utili(area !iloso!ica 'n ti"# ce recunoa&te indis#ensa ilitatea #ractic$ 'n via+a de (i cu (i 5AA;7* De&i 'n "od clar 3uine inten+ionea($ s$ conving$ cititorii s$i de caracterul re(ona il al acestei atitudini% el nu o!er$ argu"ente #entru a de"onstra necesitatea ado#t$rii acesteia* Din "o"ent ce toate aceste argu"ente transcedentale% 'n declara+iile acestora de necesitate tre uie s$ !ac$ u( de e9#resii !iloso!ice inten+ionate% ele sunt '"#iedicate de atitudinea 'n cau($ &i nu #oate !i invocat #entru a 8usti!ic$ ado#tarea acesteia* De&i atitudinea nu se o#une ado#t$rii acesteia sau s$ e9#lice non2ado#tarea c$ re(ultat al !actorilor #si)ologici &i sociologici% ast!el de e9#lica+ie nu tre uie s$ !ie con!undat cu o 8usti!icare* Aceast$ con!u(ie% ce a !$cut2o 3uine altundeva% conduce 'n situa+ia #arado9al$ de a "en+ine c$% deoarece toate atitudinile sunt legate cultural &i sunt toate 8usti!icate% inclusiv atitudinea 'n care unele nu sunt legate cultural* ;H Cu Le#iste"ologia naturali(at$M Nuineana% se evit$ orice no+iune 8usti!icare de!initiv$* .n ado#tarea atitudinii lui 3uine c$tre caracterul co"#let al nota+iei canoniane se #oate s#une% #recu" 3uine s#usO LEu !ilo(o!e( de la #unctul avanta8ului doar cu sc)e"a conce#tual$ #rovincial$ &i e#oca &tiin+i!ic$% adev$ratG dar eu nu &tiu "ai ine*M ;J Cu negarea s$ a cuno&tin+elor a #riori% 3uine de ase"enea de(volt$ o "etod$ radical ne0antiana de satis!acere a celei de2a doua cerin+e i"#use de o teorie de categorii 0antian$ sau e#iste"ologic$% de a dovedi un al individuatiei* 1rinci#iul lui ,ant% du#$ cu" a" o servat% individuali(ea($ #rocla"nd di!eren+a 'n loca+ia s#atiote"#orala dre#t su!icient$ #entru a sta ili di!eren+a nu"eric$ a o iectului* Deoarece dou$ o iecte #ot !i di!erite% ast!el% &i totu&i s$ !ie identice 'n toate deter"in$rile conce#tuale 5'n toate #redicatele care le di!eren+ia($ ca o iecte i"agina ile7% #rici#iul lui ,ant nu o!er$ criteriu su!icient #entru identitatea nu"eric$ 2 #entru identi!icarea conce#tual$ a unui o iect individual unic* O ast!el de identi!icare a r$"as #entru ,ant o c)estiune de a #osteriori &i din cau(a #osi ilit$+ii logice #entru care e9ist$ dou$ o iecte e9istente ce #ot !i identice 'n toate deter"in$rile conce#tuale unde nu e9ist$ nicio asigurare a #riori c$ identi!icarea #oate !i reali(at$* Tot ceea ce este a #riori sunt cuno&tin+ele ca orice o iect de e9#erien+$

#osi il$ 5orice o iect c$ruia e9isten+a categoriei #oate !i a#licat$7 di!er$ necesar de oricare altul 'n #ositia #atiala a acestora la un "o"ent dat% orice ar !i deter"in$rile conce#tuale* F$r$ o #ers#ectiv$ 0antian$ asu#ra s#a+iului &i ti"#ului ca o !or"$ de a#riori a intui+iei% loca+ia s#atiote"#orala r$"ne o alta deter"inare conce#tual$ si"#l$ a o iectelor &i nu este nicio garan+ie a #riori !at$ de care toate o iectele e9isten+iale sunt deter"inate s#atiote"#oral* Individuatia tre uie s$ !ie a#oi con!runtat$ direct% ca o c)estiune de condi+ii de a#licare a #redicatului identit$+ii 'n sine% &i nu indirect% ca o c)estiune de di!eren+$ nu"eric$ dintre o iectele ce #ot !i distinse conce#tual* .n ti"# ce ,ant nu a avut loc #entru identitatea lui Lei ni( de indiscerna ile ca un #rinci#iu a#lica il o iectelor 5A A>A < B HA:7% 3uine a "en+inut o !or"$ Lu&oar$M de acest #rinci#iu ca !iind indis#ensa il$ 'n nota+ia sa canonic$ 5;H=7* Cu categoriile 0antiene nu e9ist$ niciun o iect !$r$ condi+iile #osi ilei e9#erien+eG cu nota+ia canonic$ Nuineana nu e9ist$ nicio entitate !$r$ identitate* .n ter"enii 0antieni% res#ingerea a s#a+iului &i ti"#ului a lui 3uine c$ #rinci#iu !le9i il al individuatiei este ec)ivalent res#ingerea necesit$+ii de a sc)e"ati(a categoriile* Stra4son este a#roa#e de un acord cu #rivire la LindiciulM la categoriile #rev$(ute de logica !or"al$* Atunci cnd ta ela de )ot$rri 8udec$tore&ti a lui ,ant se reduce la L"ini"u" #entru care logicianul tre uie s$ recunoasc$ 'n "odul !or"elor logiceM% #roduce% sus+ine Stra4son% doar o Lno+iune unic$M de care Ltre uie s$ ne de#$rt$"M dac$ Lsunte" de a !ace orice utili(are de la indiciul o!erit de logica !or"al$*M;K Aceast$ no+iune este distinc+ia dintre general &i unic 2 'ntre #redicate &i ter"eni singulari de!ini+i* Dar cnd logica !or"al$ este redus$ 'n continuare de eli"inarea lui 3uine a ter"enilor unici% Lno+iunea unic$M devine doar distinc+ia dintre #redicatele &i varia ilele de cuanti!icare* Bo+iunea 'n aceast$ !or"$ redus$ 'nde#line&te cerin+a caracterului co"#let #entru condi+iile !or"ale care deter"in$ conce#tele de un o iect% 'n general% dac$ vo" ado#t$ atitudinea lui 3uine &i inter(ice utili(area !ilo(o!ic$ a e9#resiilor inten+ionate* Stra4son% cu toate acestea% ado#t$ o atitudine di!erit$ &i sus+ine c$ cuanti!icarea #resu#une L!unc+ia identi!icatoare caractersitic e!ectuate de ter"eni singulari #reci&i re!eritoare la #ro#riet$+i*M;@ Aceast$ !unc+ie identi!icatoare% #recu" Stra4son o e9a"inea($% nu #oate !i anali(at$ !$r$ !olosirea e9#resiilor inten+ionate* Func+ia este e!ectuat$ cnd un vor itor s$ identi!ice #entru al+ii o iectul destinat re!erin+ei acestuia* Succesul este #osi il doar dac$ vor itorul &i audienta '"#art un cadru unitar s#atiote"#oral 'n care a" ele au un loc* O iectele s#atiote"#orale sunt a#oi L#ro#riet$+ile de a($M #resu#us$ 'n toate se"ni!ica+iile* LAcest #unct%M s#eci!ic$ Stra4son% Leste acela&i cu care a !ost !$cut de ,ant 'n a s#une c$ s#a+iul &i ti"#ul sunt singurele noastre !or"e de intui+ie*M;> 1recu" ,ant &i s#re deose ire de 3uine% Stra4son a sc)e"ati(at ast!el categorii &i a&adar nu are niciun loc 'n sc)e"a s$ categorial$ #entru o versiune a lui Lei ni( cu #rivire identit$+i greu de deslu&it c$ un #rinci#iu a#lica il #rinci#alelor e9istente* 1n$ acu"% s#re deose ire de ,ant% Stra4son nu sus+ine c$ sta ilirea s#a+iului &i ti"#ului c$ !or"e de intui+ie de a #riori este su!icient s$ satis!ac$ necesitatea ca o teorie de categorii !urni(ea($ un #rinci#iu de individuatie* C)iar dac$ &ti" c$ a #riori ca &i cor#uri 5#ro#riet$+i de a($7 sunt "ereu o servate 'n s#a+iu &i ti"#% aceast$ cunoa&tere% cu" ,ant identi!ic$% ne asigur$ doar cu di!eren+a nu"eric$ de cor#uri o servate 'n locuri

di!erite 'n acela&i ti"#* Bu ne asigur$ de identitatea nu"eric$ a unui cor# o servat 'n "o"ente di!erite* 1n$ acu"% dac$ nu sunte" cel #u+in asigura+i de aceasta din ur"$% nu ave" nicio a($% argu"entea($ Stra4son% c$ #entru a "en+ine cor#urile o servate 'n "o"ente di!erite sunt o servate 'n acela&i s#a+iu* C$ci nu #ute" ata&a niciun sens ''n acela&i s#a+iu' cu e9ce#+ia re!erin+ei c$tre un #unct de #lecare #entru un set de coordonate s#a+iale* Dac$ nu a" #utea reidenti!ica un #unct de #lecare 'n ti"#ul de#las$rii o serva+iei continue% nu a" #utea &ti niciodat$ dac$ o iectele di!erite o servate 'n ti"#ul de#las$rii erau 'n acela&i s#a+iu sau au !ost #ur &i si"#lu s#a+iale* Reidenti!icarea #ro#riet$+ilor de a($ este% a&adar% o condi+ie necesar$ #entru un cadru unitar s#atiote"#oral 'n care vor itorul &i audienta continu$ s$ ai e un loc* .n a!ar$ de un ast!el de cadru de categorii sc)e"ati(ate nu #oate !urni(a un #rici#iu de individuatie #entru o iecte o servate la "o"ente di!erite% iar identi!icarea #oate cel "ult s$ ai e succes "o"entan% 'n ti"# ce vor itorul &i audienta% a" ele o serv$ acela&i o iect* Argu"entul lui Stra4son 'n Indivi(i #entru necesitatea reidenti!icarii a !ost renu"it$ ca o #aradig"$ de argu"ent transcedental* Bu a" s#a+iu #entru a #utea discuta des#re argu"ent* Aici vreau s$ sugere( c$O dac$ este denu"it LtranscedentalM sau nu% este !unda"ental di!erit$ de !elul de argu"ente reg$site 'n Critica Ra+iunii 1ure 'n s#ri8inul teoriei categoriilor a lui ,ant* A" re"arcat "ai sus c$ sta ilirea identit$+ii nu"erice a unui o iect 2 identi!icndu2l conce#tual unic 2 a !ost o c)estiune de a #osteriori #entru ,ant* Consider c$ aceea&i const$ &i 'n reidenti!icare* Bu ave" nicio garan+ie c$ vo" #utea discerna #ro#riet$+i ale unui o iect ce va a8unge s$ 'l reidenti!ice data viitoare cnd 'l o serv$"* Cu toate acestea sus+inerile de reidenti!icare sunt anale 'n e9#erien+a noastr$* .n e!ectuarea acestor #retinderi% ,ant ar !i de acord% vo" #resu#une 'n "od necesar c$ toate o iectele de #osi il$ e9#erien+$ sunt date 'ntr2un singur s#a+iu &i ti"#* Aceast$ #resu#o(i+ie este #retins sta ilit$ ca un adev$r sintetic a #riori 'n Estetic$ Transcedentala% asigurnd a(a #entru o doctrin$ de categorii sc)e"ati(ate* Stra4son g$se&te argu"entul lui ,ant 'n Estetic$ insu!icient #entru a sta ili o iectivitatea de s#a+iu &i ti"#% iar ca e!ect% argu"entul sau este invers !at$ de al lui ,ant* .n loc de a argu"enta #entru necesitatea #resu#o(i+iei% el argu"entea($ #entru necesitatea de a reali(a 'n e9#erien+$ condi+ia ocu#$rii !or+ei de "unc$* 1resu#une" c$ lu"ea noastr$ const$ 'n o iecte 'ntr2un siste" unic s#atiote"#oral &i Lcondi+ia de a avea un ast!el de siste" este toc"ai condi+ia #entru care ar tre uii s$ e9iste criterii satis!$c$toare &i de o icei satis!$cute #entru identitatea a cel #u+in ctorva ele"ente 'ntr2un su siste"% cu unele ele"ente din cel$lalt*M ;: F$r$ aceast$ reidenti!icare nu a" #utut !olosi #resu#o(i+ia% #entru c$ nu a" avea asigur$ri #entru care !iecare #or+iune de o serva+ie discontinu$ nu e9#eri"ent$" o iecte 'n siste"e co"#let di!erite s#atiote"#oral% "ai degra $ dect 'n su siste"e ale unui singur siste"* Argu"entele transcedentale ale lui ,ant 'n Estetic$% #recu" Stra4son le inter#retea($% ne asigur$ c$ o iectele e9#erien+ei #osi ile sunt su iectiv s#atiote"#oral* Fa#tul c$ reidenti!icarea de succes este o ur"$toare condi+ie necesar$ #entru un singur o iectiv de cadru s#atiote"#oral* Recursul lui Stra4son cu #rivire la reidenti!icarea de succes i2a l$sat #e unii s$ considere c$ argu"entele transcedentale r$"n #e un #rinci#iu de veri!icare% dar nu consider c$ ase"enea argu"ente sunt 0antiene* ;C

? La 'nc)eierea #unctului II a" s#us c$ vrea s$ deter"in c$ #reocu#area cu #ro le"e e#iste"ologice da na&tere a ord$rilor 0antiene la categorii* .n ti"# ce Aristotel a des!$&urat #unctul de vedere #entru care se"ni!ica+ia #resu#une !i9area sensului de re!erin+$ o iectiv% a devenit doctrin$ ontologic$ cu" c$ lu"ea este co"#us$ din su stan+e cu esen+e reale &i #ro#riet$+i 'nt"#l$toare* 1e #artea e#iste"ologic$% a !ost o doctrin$ #aralel$ #rocla"nd o a#titudine intelectual$ e#iste"ic$ #entru 'n+elegerea esen+ei ca o distinc+ie !at$ de sensul #erce#+iei% ce #oate doar sesi(a 'nt"#l$ri* /otivul #entru aceasta divi(iune a a#titudinilor intelectuale a !ost ontologic$ sau "eta!i(ic$ &i nu e#iste"ologic$* 1entru a nega divi(iunea tre uie s$ se nege #osi ilitatea de a identi!ica su stan+a 'n a!ar$ unei colec+ii de 'nt"#l$ri &i% #rin ur"are% #osi ilitatea de se"ni!ica+ie% adic$ sta ilit 'n "od o iectiv de ceea ce un o iect este% 'n sine% "ai degra $ dect su iectiv de a#aren+e* Distinc+ia dintre su stan+$ &i 'nt"#lare este de a(a nu doar #entru e#iste"ologie dar &i #entru logic$% #recu" #rinci#iul contradic+iei este a#$rat 'n cele din ur"$ de recursul la distinc+ie* Aceast$ a ordare aristotelic$ #oate !i ur"at$ atta ti"# cat nu #une la 'ndoial$ o iectivitatea a unei identi!ic$ri de su stan+e% se#arat de o colec+ie de 'nt"#l$ri* Dar dac$ o iectivitatea a ceea ce este avansat #recu" condi+ia o iectivit$+ii este #us$ la 'ndoial$% o a ordare radical$ este 'n ordine* 1ro le"a crucial$ este dac$ se #oate #une la 'ndoial$ o iectivitatea acestei condi+ii 'n acela&i ti"# interognd #rinci#iul contradic+iei* Dac$% contrar lui Aristotel% se #oate #une la 'ndoial$% atunci logic$ !or"al$% 'n sine% o!er$ condi+ii coerente de discu+ii 'n care se #ot de( ate condi+iile de o iectivitate &i de a g$si indiciul c$tre o list$ co"#let$ de categorii dre#t conce#te de a #riori ale unui o iect 'n general* A#oi% ini+ial% nu se asu"$ nicio a#titudine intelectual$ e#iste"ic$% alta dect cea de gndire sau de activitatea discursiv$% #recu" &i condi+iile de o iectivitate sunt deter"inate c$ &i categoriile ce sunt legate de intrarea sensi ilit$+ii% o a#titudine inetelctuala e#iste"ic$* O iectivitatea este% a&adar% re#re(entat$ e#iste"ic !$r$ i#ote(e "eta!i(ice des#re constitu+ia o iectelor 'n sine* Cu categoriile c$ &i conce#te a unui o iect 'n general% o iectivitatea devine o si"#l$ 'ntre are de deter"inare #entru care e9ist$ o iecte &i nu c$ e9ist$ su stan+e se#arate de colec+ia de 'nt"#l$ri* Individuatia devine o 'ntre are a cu" este un o iect cunoscut c$ un individ% "ai degra $ dect cu" di!er$ de alte o iecte identice 'n s#ecii* Condi+iile de individuatie tre uie s$ !ie c$utate 'n condi+iile sensi ilit$+ii &i nu 'n constitu+ia unui o iect dre#t co"#us din !or"$ &i "aterie* Dar atunci 'ntre area r$"ne dac$ !or"ele a #riori ale sensi ilit$+ii sunt su!iciente #entru a sta ili un singur$ cadru o iectiv #entru individuatie sau dac$ reidenti!icarea o iectelor #rin acest cadru este ar$tat de argu"entul transcedental #entru a !i o ur"$toare condi+ie* S2ar #utea evit$ toate 'ntre $rile de instituire o iectiv$ #rin argu"ente transcedentale% dac$ se atitudinea Nuineana s#re utili(area !iloso!ica a e9#resiilor inten+ionate* .n ti"# ce 3uine g$se&te condi+ii de individuatie 'n cadrul nota+iei sale canonice !$r$ re!erire la condi+iile de sensi ilitate% el 'nc$ se trans!or"$ 'n intrare sen(orial$ 'n !or"$ de L#ro#o(i+ii de o servareM cnd el o!er$ o considerare de adev$r 'n &tiin+$ natural$* Considerarea este e#iste"ologic$% desigur% nu"ai 'n sensul Nuinean a e#iste"ologiei naturali(ate* Adev$rul &tiin+ei este re#re(entat 'n cadrul &tiin+ei 'ns$&i &i nu 'ntr2o e#iste"ologie ce #retinde a transcende &tiin+a si s$ sta ileasc$ #resu#o(i+iile sale*

De&i 3uine vede adev$rul logic c$ adev$r deter"inat e9clusiv de dialectele de nota+ie canonic$ &i tin(nd s$ r$"n$ !i9at$ 'n ti"# ce adev$rul deter"in$ inductiv% 'n cursul &tiin+ei variate% el nu g$se&te aceast$ vi(uali(are #entru orice "otiv% #otrivit adev$rului logic un statut s#ecial e#iste"ic sa !ie "arcate de etic)ete #recu" 'analitic' si 'a #riori'* Categoriile de!initive deter"inate de nota+ia canonic$ sunt Lde!initiveM doar 'n sens relativ de re#re(entare a ceea ce sunte" cel "ai #u+in #ro a il s$ renun+$"* 1entru a cere statutul ulti" 'nsea"n$ a a andona atitudinea !ilo(o!ic$ Nuineana* Statutul ulti" g$sit de Aristotel 'n distinc+ia dintre su stan+$ &i 'nt"#lare este rea!ir"at 'n esentialis"ul lui ,ri#0e &i 1utna"* Dar 'n "$sur$ 'n care% rea!ir"area este 'n !inal s#ri8init$ de o a!ir"are de adev$r c$ !iind radical none#iste"ic$% su#ortul acesteia se reduce la o atitudine !ilo(o!ic$* Cu toate acestea% atitudinea% s#re deose ire de a lui 3uine nu e9clude utili(area !ilo(o!ic$ de e9#resii inten+ionate% a&adar argu"entele transcedentale #entru necesitatea inevita il$ a ado#t$rii acesteia nu tre uie s$ !ie auto2 re!eren+iale incoerente* A= Incoerent$ va veni% dac$ vine% de la e&ecul de a g$(dui a" ele% cererea e#iste"ic$ cu" c$ adev$rul tre uie con!ir"at de o serva+ie &i cerea "eta!i(ic$ #entru care adev$rul de#inde de ceea ce se a!l$ 'n ca( &i nu de ceea ce lu$" s$ !ie 'n ca(* A" ele cereri sunt categori(ate 'n diverse !eluri 'n a ord$rile aristoteliene &i 0antiene c$tre categorii &i sus+inerile #entru care s$ le satis!ac$ sunt sus+inute de argu"entele transcedentaleA; cnd acestea sunt s#ri8inite &i nu reduse la atitudini !iloso!ice* Manley Thompson Universitatea din Chicago BOTE

; A

A se vedea nota de la C:@a AH in editia O9!ord* Toate citatele din Aristotel sunt din editia O9!ord din Lucrarile lui Aristotel Traduse in Engle a* ed* P* D* Ross* In #asa8ul citat "ai sus% editia O9!ord traduce semainon dre#t LdenotaM "ai degra a decat Lse"ni!ica*M 1re!er aceasta din ur"a #entru ca LdenotaM sugerea(a un contrast cu Lconotea(a%M care nu cred ca au !ost destinate de Aristotel* A" !olosit aici Lse"ni!icaM deoarece acesta este "odul #rin care translatorii de la O9!ord redau ver ul semainon% desi in acest ca( Lre#re(intaM #oate !i "ai a#ro#iat sensului lui Aristotel* H A se vedea nota de la C:@a AH in editia O9!ord* J Filar6 1utna"% Lucrari !iloso"ice% vol*A 5Ca" ridgeO 1resa Dniversitatii Ca" ridge% ;C>K7% #* AHH K #ntelesul si $tiintele Morale 5Londra Q BostonO Routledge si ,enan 1aul% ;C>:7% #* ;AK* Cu aceasta ad"itere% 1utna" gaseste "ai devre"e esentialis"ul sau ca !iind Lrealis" "eta!i(icM incoerent* @ In cartea sa cea "ai recenta% Motiv, Adevar si #storie 5Ca" ridgeO 1resa Dniverstitatii Ca" ridge% ;C:;7% 1utna" #are a !i a#roa#e de acest argu"ent de acest !el* A se vedea in s#ecial lucracrea LCreier intr2o CuvaM* Dar cu cali!icarile ce le e9#ri"a la #* ;@ el o#reste scurt a!ir"atiile aristoteliene la o de"onstratie dialectica de necesitate "eta!i(ica* > 1entru o discutie recenta a #ro le"elor% a se vedea Ronat)an Barnes% Analiticile %osterioare ale lui Aristotel Traduse cu &ote 5O9!ordO 1resa Clarendon% ;C>K7% ##* AK@2@=* : C!* R* L* Ac0rill% Categoriile lui Aristotel si 'e #nterpretatione Tradusa cu &ote si (losar 5O9!ordO 1resa Clarendon% ;C@A7% ##*>H2>J* C I id*% #* ;A@ ;= Aceasta nu este #entru a se s#une ca% ,ant nu a !acut nicio distinctie dintre o de!initie reala si o si"#la atri uire a unei #ro#rietati* A se vede Le4is P)ite Bec0% LTeoria lui ,ant a De!initiei%M Anali a !iloso"ica% @K 5;C@K7O ;>C2C;* Reti#arita in )ant* + Colectie de Eseuri Critice% ed* Ro ert 1aul Pol!! 5Garden Cit6O BSO Dou leda6 Q Co*% ;C@>7% ##* AH2H@ ;; A!ir"atia a !ost a#arata in detaliu de ,laus Reic)% 'ie ,olstandig-ei der )antis-en Urteilsta"el 5BerlinO Ric)ard Sc)oet( ;CHAG a II2a ed*% ;CJ:7* A#ararea lui Reic) este e9#usa cu si"#atie de Ra"es Ellington% !undatiile Meta"i ice de $tiina &aturala ale lui Emanuel )ant Traduse cu #ntroducere si Esseu 5Indiano#olis si Be4 Sor0O Bo s2/errill Co*% ;C>=7 % ##* ;K=2>H* ;A P* ?* 3uine% Cuvant si +biect 5Ca" ridge% /AO 1resa /IT% ;C@=7% #* ;@;* Re!erintele #aginii #entru aceasta "unca sunt date in te9t in #arante(e* ;H L1e Siste"ele E"#irice Ec)ivalente ale Lu"ii%M Er-enntnis% C 5;C>K7O HA>2A:* ;J .elativitate +ntologica si Alte Eseuri 5Be4 Sor0O 1resa Dniversitara Colu" iana% ;C@C7 % #*AK ;K 1* F* Stra4son% Limitele $imturilor 5LondraO /et)uen Q Co*% ;C@@7% ##* :=2:;* ;@ LTer"eni Singulari si 1redicatie%M /urnalul de !iloso"ie @K 5;C@:7O J;;* Reti#arit in Cuvinte si +biectii% eds* D* Davidson Q R* Finti00a 5Dordrec)t% OlandaO D* Reidel 1u licand Co*% ;C@C7 #* ;;K ;> #ndivi i 5LondraO /et)uen Q Co*% ;CKC7% #* ;;C* ;: I id*% #* HK* ;C Becesitatea unui #rinci#iu de veri!icare a !ost sustinut de Barr6 Stroud% LArgu"ente Transcedentale%M /urnalul de !iloso"ie @K 5;C@:7O AJ;2K@* Lucrarea lui Stroud a starnit un nu"ar de re#lici* 1entru o discutie critica a #ro le"ei% a se vedea 1eter Fac0er% LSunt Argu"entele Transcedentale o ?ersiune a veri!icationis"uluiIM %ublicatia Trimestriala !ilo o"ica Americana C 5;C>A7O >:2:K* 1entru re!erinte ulterioare% a se consulta i liogra!ia in Ronat)an Bennett% LArgu"ente Transcedentale Analitice%M Argumente Transcedentale si $tiinta% eds* 1* Bieri% R* Forts"an% Q L* ,ruger 5Dordrec)t% OlandaO D* Reidel 1u licand Co*% ;C>C7% ##* @H2@J* 1entru cititorul interesat in locali(area #ro le"ei de veri!icationis" in ,ant% sugere( citirea nu a argu"entelor transcedentale din Analitica% ci a su#li"entului Dialecticii% es#* A @:J < B @>@ si A @K;2KJ < B @>C 2 :A* A= 1entru argu"ente a#ro#iate acestui !el% a se vedea re!erintele catre 1utna" deasu#ra% nn K si @* A; O lectura a argu"entelor lui Aristotel in /eta!i(ica I?% #entru necesitatea de a distinge su stanta de inta"#lare si a acce#ta !a#tul ca #rinci#iul contradictiei ca !iind argu"ente transcedentale sunt date in T* F* Ir4in% LDesco#erirea lui Aristotel a /eta!i(icii%M .evi iuriea Meta"i icii H; 5;C>>7O A;=2AC* A se vedea in s#ecial ##* AAK2A@*