CAPITOLUL I

RESURSELE MATERIALE NECESARE DESFASURARII

ACTIVITATII
Conditia de baza a functionarii oricarei intreprinderi, indiferent de profil,
dimensiune, forma de proprietate, o constituie asigurarea cu resurse economice.
Resursele intreprinderii sunt structurate in:
- resurse materiale;
- resurse financiare;
- resurse umane.
Resursele materiale reprezinta, prin natura lor, componentele fizice ale
capitalului fix si circulant si cuprind:
- cladirile;
- utilajele de productie;
- materii prime si materiale;
- resurse energetice,etc.
Sectiunea 1: Cladirile.
Reprezinta componenta pasiva a capitalului fix si servesc pentru
efectuarea proceselor de munca.
Cladirile participa la mai multe cicluri de productie, se consuma si isi
transmit valoarea asupra produselor sau a serviciilor create in timp, in mod
treptat.
Recuperarea valorii trasmise se realizeaza prin amortizare.
Sectiunea 2: Utilaul de !r"ductie.
Utilajul de productie este componenta activa a capitalului fix si reprezinta
ansamblul masinilor, instalatiilor, mijloacelor de transport, uneltelor, aparatelor,
echipamantelor si accesoriilor destinate realizarii procesului de productie.
Ca si cladirile, principala caracteristica a utilajului de productie este aceea
ca participa la mai multe cicluri de productie, se consuma si isi transmite
valoarea asupra produselor sau a serviciilor create in mod treptat.
Recuperarea valorii utilajelor de productie se realizeaza prin amortizare.

!n intreprinderi se intalnesc utilaje de productie specializate si utilaje de

productie universale.
Utilajele specializate sunt destinate executarii in mod repetat a unor
operatii sau procese, pentru o game foarte redusa de produse.
Utilajele universale se folosesc la executarea de operatii sau procese
pentru o mare varietate de produse.
"stfel de utilaje necesita intreruperi frecvente in functionare si deci au un
randament inferior fata de utilajele specializate.
Utilajele universale prezinta insa avantajul ca pot fi folosite la fabricarea
mai multor tipuri de produse.
Utilajul de productie cuprinde:
- masini simple de prelucrare;
- masini agregate;
- masini semiautomate;
- masini automate.
Ca forme superioa de agregare a utilajelor de productie, se disting liniile
automate.
"gregarea mai multor linii automate conduce la aparitia unor subunitati
de productie automatizate si chiar la intreprinderi automatizate.
Sectiunea #: Materii !ri$e %i $ateriale.
#ateriile prime si materialele sunt acele bunuri asupra carora se
actioneaza in cadrul proceselor de productie din intreprinderi, cu ajutorul
tehnicii si tehnologiei.
#ateriile prime si materialele sunt componente ale capitalului circulant.
!n raport de rolul si functiile materiilor prime in procesul de productie,
acestea se pot grupa in:
- materii prime de baza;
- materii prime auxiliare.
#ateriile prime de baza sunt acelea care, dupa procesul prelucrarii, se
regasesc in produsul finit.
$
#ateriile prime auxiliare ajuta sau conditioneaza desfasurarea procesului
de productie, dar in timpul prelucrarii isi pierd substanta si nu se mai regasesc in
corpul material al produselor finite.
%entru intreprinderi, preocuparile principale constau in aprovizionarea
ritmica cu materii prime si materiale si in asigurarea unui consum rational al
acestora in productie.
Sectiunea &: Re%ur%ele ener'etice.
Resursele energetice fac parte din categoria resurselor materiale si
reprezinta cantitatea de energie care poate fi exploatata sau utilizata intr-o
anumita perioada de timp, prin folosirea surselor energetice.
&ursa energetica defineste un purtator de energie sub forma concentrata.
!ntreprinderile, mai ales cele mari consumatoare de energie, mainifesta
preocupari constante atat in directia asigurarii necesarului de resurse energetice
cat si a gospodaririi lor rationale.
%entru aceasta apeleaza la urmatoarele cai:
- modernizarea tehnologiilor de fabricatie;
- reducerea ponderii resurselor energo-intensive;
- reducerea pierderilor de energie din retelele de transformare, transport,
distributie, consum;
- folosirea rationala in timp a utilajului de productie;
- stabilirea stiintifica a consumurilor de energie si urmarirea respectarii
lor.
'olosirea rationala a resurselor energetice contribuie, pe de o parte, la
reducerea costurilor de productie si, pe de alta parte, la slabirea presiunii asupra
economiei nationale in ceea ce priveste cererea de resurse energetice.
Sectiunea (: M")ilierul %i utilaele c"$erciale.
#obilierul dintr-un magazin este ales pentru a realiza mai bine vanzarea
vizuala, scop pentru acre el trebuie sa asigure:
- cea mai mare expozitie posibila de marfuri;
- o acesabilitate din toate punctele de vedere, a suprafetei de vanzare;
- punerea in valoare a articolelor expuse;
(
- facilitatea serviciului.
)endinta actuala este de a suprima sertarele si stelajele care ascund
marfurile, vechile tejghele care pun bariera intre vanzator si cumparator.
!n proiectarea si folosirea mobilierului comercial este necesar sa se aiba in
vedere urmatoarele obiective principale:
- proiectarea unei linii de mobilier modern, cu un grad ridicat de
specializare, tipizate pe anumite tipuri de marfuri: confectii, incaltaminte,
tesaturi, galanterie, lenjerie, marochinarie, menaj, articole sport, etc.
&istemul constructiv al mobilierului trebuie sa puna in valoare, in cele mai
bune conditii, calitatile, caracteristicile si destinatia marfurilor pe care le
prezinta.
- dispunerea mobilierului astfel inca sa permita folosirea intensiva a
spatiilor comerciale, pe orizontala si verticala, in vederea obtinerii unui grad
optim de ocupare cu mobilier si respectiv incarcare a salii de vanzare cu marfuri.
*radul de ocupare cu mobiler este influentat direct si de marimea si forma
salii de vanzare, formele de vanzare practicate, marimea spatiilor rezervate
circulatiei vanzarilor, cumparatorilor si marfurilor.
!n acest sens, se prevede ca magazinele sa realizeze un grad de ocupare a
suprafetei cu mobilier cuprins intre +,--./, in functie de profilul unitatii, de
forma de vanzare, cu recomandarea de a se urmari cresterea acestui procent.
- stabilirea inaltimii pieselor de mobilier in functie de necesitatea
asigurarii unui echilibru intre nevoia de a expune un volum cat mai mare de
marfuri, pe de o parte si cerinta de a prezenta cat mai atragator fronturile de
vanzare, pe de alta parte.
0xceptand rafturile de perete, pentru asigurarea vizibilitatii marfurilor din
interiorul salii de vanzare se va urmari ca inaltimea pieselor de mobilier sa nu
depaseasca cota de 1,2,m.
- mobilerul salii de vanzare in stransa dependenta de caile principale de
circulatie.
&e apreciaza ca fiind optima aranjarea dreptunghiulara a frontului de
expuneere a marfurilor spre calea principala de circulatie.
1.
3in motive de securitate, in zonele limitrofe cailor principale de
circulatie, se recomanda a fi expuse articole care, prin natura lor 4sistemele si
dispozitivele de siguranta5, sa elimine posibilitatile de sustragere a unor produse
de catre cumparatori.
- asigurarea unei orientari vizibile a clientilor, prin aranjarea pieselor de
mobilier in linie dreapta, circulara sau semicirculara, avandu-se in
vedere eliminarea posibilitatilor de formare a unor zone ascunse,
necontrolabile;
- dimensionarea optima a randurilor purtatorilor de marfuri: lungimea
acestora este indicat sa se situeze intre minimum ,m si maximum 1.m;
- folosirea la maximum a suprafetei peretilor pentru prezentarea
marfurilor; in acest scop, inaltimea rafturilor laterale poate ajunge pana
la ++.-+6.cm;
- realizarea unui mobilier comercial usor, ieftin, multifunctional, cu
mare capacitate de preluare a marfurilor atat pe orizontala cat si pe
verticala.
&e urmareste punerea in valoare a prezentarii marfii si nu a piesei
respective de mobilier.
!n tara nostra au fost proiectate si introduse in fabricatie piese de mobilier
comercial, modern, intersanjabil-modulat-7tip catalog8-care raspunde
urmatoarelor cerinte functionale:
- modulare;
- tipizare;
- intersanjabilitate;
- autoportanta.
Utilajele comerciale destinate prezentarii si desfacerii marfurilor in
magazine se pot imparti in trei mari grupe:
a. utilaje de baza ale salii de vanzare: utilaje pentru calcul, aparate
pentru incercat si verificat bunuri electrocasnice, baterii, becuri,
aparate de masura, generatoare de mira pentru televizoare, standuri de
incercari, pupitre pentru auditii muzicale, case de marcat.
11
b. utilaje suplimentare ale salii de vanzare: dipozitive, aparate si masini
pentru calcat, fasonat, festonat, cusut si brodat articole de confectii,
tesaturi, perdele, covoare, mochete, lenjerie de pat, etc;
c. utilajele sectorului alimentar: vitrine si tejghele frigorifice, masini
pentru taiat, cantarit, ambalat, marcat.
%rincipalele materiale de prezentare si desfacere a marfurilor sunt: metrul
din lemn, metrul din panza, forfecele mare pentru croitorie si foarfecele de casa,
inele pentru dimensionat palarii, calapoade fixe si reglabile pentru palarii, cleste
largit pentru manusi, umerase, fier de calcat, perna de calcat, perii de haine,
masa de croitorie, oglinzi 7inclinate la picior8 4pentru raioanele de incaltaminte5,
oglinda cu picior 4pentru raionul e palarii5, carucioare, cosulete, tavite 4pentru
raioanele cu autoservire5 etc.
Sectiunea *: Ca%ele de $arcat.
!n randul utilajelor de baza ale salii de vanzare se cuprind si casele de
marcat.
3at fiind rolul lor important in toate punctele de vanzare, cu deosebire
insa in cele mai mari suprafete, le reluam si le tratam in mod distinct.
!ntradevar, intre secventele tehnologiei comerciale, procesul de incasare a
contravalorii marfurilor ocupa un rol important.
0l trebuie sa se deruleze cat mai operativ.
Cumparatorii apreciaza buna functionare a magazinului si dupa felul in
care se desfasoara incasarea contravalorii marfurilor.
!n procesul de organizare a incasarii pretului marfurilor intervin trei
elemente:
- numarul necasar de case de marcat;
- tehnologia incasarii;
- fixarea locului pentru case.
9umarul caselor de marcat in diferitele tipuri de magazine trebuie in asa
fel fundamentat incat sa asigure un proces nestanjenit de incasare si sa
preintampine aglomerarile.
1+
3upa cest principiu se stabileste numarul clientilor cate trebuie serviti
intr-un anumit interval de timp.
9umarul necesar al caselor de marcat 4n5 se stabileste, in general, in
functie de:
- numarul maxim al clientilor care se afla intr-un anumit interval de timp
in magazin 4c5;
- timpul mediu de servire la casa a unui client 4t5;
- durata totala de functionare a casei in intervalul de timp considerat 4d5
pe baza formulei:
n : c x t;d
!ntrucat in diferitele magazine fluxul clientilor este oscilant si conditiile
locale sunt diferite, nu este intotdeauna posibil sa se detrmine numarul caselor si
orelor de functionare cu ajutorul unui indice mediu, valabil pentru toate
unitatile.
3e aceea se recomanda sa se urmareasca suplimentar fluxul clientilor si sa
se stabileasca numarul de case de marcat pe baza unor studii efectuate in timp.
1-
CAPITOLUL II
STOCURI
Sectiunea 1. Caracteri+area 'enerala a %t"curil"r
&tocurile sunt active circulante achizitionate sau produse pentru consum
propriu sau in scopul comercializarii.
!n categoria stocurilor se cuprind bunurile si serviciile care, de regula, se
asteapta sa fie realizate in termen de 1+ luni de la data bilantului.
&tocurile se pot clasifica dupa mai multe criterii astfel:
a. du!a ,"r$a ,i+ica %i de%tinatie:
- marfurile < sunt stocurile cumparate in vederea revanzarii acestora in
aceeasi stare sau produsele predate spre vanzare magazinelor proprii;
- materii prime < care participa direct la fabricarea produselor si se
regasesc in produsul finit integral sau partial, fie in starea lor initiala,
fie transformata 4reprezinta substanta principala a produselor finite5;
- materialele consumabile < sunt bunurile care participa sau ajuta la
procesul de fabricatie sau de exploatere fara a se regasi, de regula, in
produsul finit;
- materialele de naura obiectelor de inventar < sunt bunurile care nu
indeplinesc conditiile de valoare si;sau de durata pentru a se include in
categoria imobilizarilor corporale;
- produsele < reprezentate de semifabricate, produse finite si produse
reziduale;
- animalele si pasarile < sunt reprezentate de: animale nascute si cele
tinere de orice fel 4vitei, miei, purcei, manji, etc5 crescute si folosite
pentru reproductie; animale si pasari la ingrasat pentru a fi valorificate;
animale pentru productie 4lana, lapte, blana, oua5; coloniile de albine;
- ambalajele < sunt stocuri utilizate pentru pastrarea si transportul
bunurilor, care includ ambalajele refolosibile, achizitionate sau
fabricate, destinate produselor vandute si care in mod temporat pot fi
16
pastrate de terti, cu obligatia restituirii in conditiile prevazute in
contracte;
- productia in curs de executie < este reprezentata de productia cere nu a
trecut prin toate fazele de prelucrare ale procesului tehnologic;
produsele nesupuse probelor si receptiei tehnice sau necompletate in
intregime; lucrarile si serviciile, precum si studiile in curs de executie
sau nedeterminate.
). du!a %ur%a de !r"-enienta:
- stocuri cumparate: materii prime, materiale consumabile, obiecte de
inventar, baracamente si amenajari provizorii, animale, ambalaje;
- stocuri fabricate: productie in curs de executie, semifabricate, produse
reziduale, produse finite.
c. du!a a!artenenta la !atri$"niu:
- stocuri care fac parte din parimoniu, care se pot afla in spatiile proprii,
fie se afla la terti in custodie, in consignatie, pentru prelucrare sau
reparare;
- stocuri care nu fac parte din partimoniu, dar se afla in gestiunea
entitatii, fiind primite de la terti pentru vanzare in consignatie, pentru
prelucrare, reparare, etc.
d. du!a 'radul de indi-iduali+are %i $"dul de 'e%ti"nare:
- stocuri identificabile, care sunt individualizate pentru fiecare articol
sau categorie de bunuri, in care se includ, de regula, bunurile de
folosinta indelungata: autoturisme, televizoare, calculatoare, etc;
- stocuri fungibile sau interschimbabile, care in cadrul fiecarei categorii,
nu pot fi in mod unitar identificabile: pungile cu zahar ambalat care
apartin aceluiasi sort, chiar daca sunt cumparate la preturi diferite.
&tructura stocurilor se modifica in functie de etapele in care se regasesc in
cadrul ciclului de exploatare, care, in cadrul entitatilor de productie se poate
reprezenta astfel:
materii prime si materiale -=productie nedeterminata-=semifabricate-
=produse finite si reziduale.
1,
!n cazul entitatilor din domeniul comertului, ciclul de exploatare consta in
cumpararea de marfuri, care se vand ulterior in aceeasi stare.
Sectiunea 2: E-aluarea %t"curil"r.
%otrivit reglementarilor contabile romanesti, evaluarea stocurilor se face
la urmatoarele momente: la intrare, la inventariere, la inchiderea exercitiului
financiar si la iesire.
1. E-aluarea %t"curil"r la intrarea in !atri$"niu.
&tocurile intrate in patrimoniu sunt evaluate si inregistrate in contabilitate
in functie de modul lor de dobandire astfel:
a. stocurile cu$!arate 4materii prime, materiale, marfuri, ambalaje5 se
evalueaza la costul de achizitie.
b. stocurile ,a)ricate 4produse finite, semifabricate5 se evalueaza la
costul de productie
c. stocurile obtinute cu titlul 'ratuit se evalueaza la valoarea justa (de
utilitate) care reprezinta pretul presupus ca il accepta un client in
cadrul unei tranzactii comerciale cu pretul determinat obiectiv.
d. stocurile aduse ca a!"rt in natura se evalueaza la valoarea de aport
stabilita in urma evaluarii.
2. E-aluarea %t"curil"r la in-entariere %i la inc.iderea e/ercitiului
,inanciar.
>a inventarierea patrimoniului de la sfarsitul exercitiului financiar,
stocurile se evalueaza la valoarea actuala, denumita si valoare de inventar.
?aloarea actuala se stabileste in functie de utilitatea bunului, starea
acestuia si pretul pietei.
!n situatiile financiare, stocurile trebuie sa fie inregistrate la valoarea cea
mai mica dintre valoarea contabila si valoarea de inventar. "stfel daca se
constata ca:
1. valoarea de inventar mai mare decat valoarea contabila, in
listele de inventariere se va inscrie valoarea contabila;
+. valoarea de inventar mai mica decat valoarea contabila, in listele
de inventariere se va scrie valoarea de inventar.
12
#. E-aluarea %t"curil"r la ie%irea din !atri$"niu.
1. #etoda identificarii specifice 4!&5 consta in evaluarea bunurilor la
costul istoric 4de intrare5. &e poate folosi in cazul produselor de folosinta
indelungata, care se pot identifica prin serie, data de intrare, cost de achizitie.
+. #etoda costului mediu ponderat 4C#%5 presupune calcularea mediei
ponderate a costurilor unui anumit element, fie periodic 4de exemplu la sfarsitul
lunii5, fie dupa fiecare receptie.
5 4 : 5 4
I SI I SI
Q Q V V CMP + + =

-. #etoda prima intrare < prima iesire 4'!'@5 se bazeaza pe ipoteza ca
primele articole iesite din patrimoniu sunt evaluate la costul primelor articole
intrate.
6. #etoda ultima intrare < prima iesire 4>!'@5 se bazeaza pe ipoteza ca
primele articole iesite din patrimoniu sunt evaluate la costul ultimelor articole
intrate.
1
STUDIU DE CA0:
1. @ cladire are valoarea contabila de +..... lei si o durata normala de
functionare de +. de ani. 3upa cinci ani de utilizare, cladire se reevalueaza la
valoarea justa de +6.... lei.
&e presupune ca valoarea contabila este egala cu cea fiscala.
"mortizarea contabila anuala dupe reevaluarea: valoare justa, durata de
utilizare ramasa : +6.... : 1, ani :1.2.. lei.
"mortizarea fiscala anuala : valoarea fiscala : durata de utilizare.
@peratii privind imobilizari corporale.
!mobilizari corporale achizitionate cu titlul oneros.
+. &e achizitioneaza o masina de slefuit cu pretul de cumparare 4de facturare 5de
1... lei A )?".
Cheltuielile de transport facturate de carausi sunt de ,.. de lei A )?".
"mbele facturi se achita ulterior cu ordin de plata.
3urata de utilizare a masinii este de 1. ani.
Regimul de amortizare este liniar.
3upa opt ani de utilizare, masina se vinde cu pretul de 6... lei A )?",
factura incasandu-se ulterior prin banca.
!nregistrarea facturii de cumparare a masinii de slefuit.
!nregistrarea facturii privind cheltuielile de transport.
"chitarea datoriei catre furnizorul de imobilizari.


1$