16.

Locul si rolul Presdintelui RM in sistemul AP:

1.Natura atributiilor
Atributii exercitate in relatiile cu Parlamentul:
- Convoaca Parlamentul
- Poate lua parte la lucrarile Parlamentului art 84 (1)
- Promulga legile art 93 dupa reexaminare e dator sa promulge legea activitate formala
- Drept la initiativa legislativa
- Poate sa dizolve Parlamentul dupa consultarea fractiunilor parlamentare- 3 cazuri:
1.Parlamentul nu acorda vot de incredere Guvernului timp de 45 zile
2.Parlamentul blocheaza procedura de adoptarea a legilor timp de 3 luni
3.Parlamentul nu a ales noul presedinte al RM
- Declararea mobilizarii generale sau partiale
- Declara stari de razboi
Atributii exercitate in relatiile cu Guvernul:
- Desemnarea candidatului la functia de prim-ministru
- Numeste Guvernul pe baza votului de incredere al Parlamentului
- Revoca si numeste pe unii membri ai Guvernului in caz de vacanta functiei
- Suspenda actele Guvernului care conform legii contravin legislatiei in vigoare
- Acorda grade militare supreme
- Numeste in functiile publice (in conditiile legii)
- Atributii executive in domeniul politicii externe art 86 Constitutie
Atributii in relatiile cu justitia:
- Acordarea gratierii individuale
- Numirea judecatorilor la propunerea CSM
- Confera grade superioare de clasificare a lucratorilor din procuratura si judecatorii in cond. Legii

2.Locul Presedintelui RM in sistemul AP
Orlov:
Acordarea PRM atributiilor de promulgare a legilor, de dizolvare a Parlamentului, de initiativa
legislativa nu inseamna altceva decit un mecanism de influentare a puterii legislative din partea puterii
executive, stabilit de Constitutie in scopul colaborarii si pastrarii echilibrului dintre aceste puteri. PRM
nu poate avea atributii legislative si din motiv ca unica autoritate legislativa conform art 60 Constitutie
este Parlamentul, iar acesta printr-o lege de abilitare delegheaza Guvernului si nu Presedintelui dreptul
de a emite ordonante cu putere de lege ordinara. PRM se afla in fruntea puterii executive, deoarece
majoritatea atributiilor au caracter executiv.
Alti autori atribuie PRM un statut de autoritate publica autonoma, care nu poate fi atribuita la
niciuna dintre autoritatile publice ce exercita puterea in stat.

3.Rolul Presedintelui RM in sistemul AP
Funciile de reprezentare si de garant realizate de Presedintele Republicii Moldova. In calitatea sa
de sef al statului, Presedintele Republicii Moldova, in primul rind, are sarcina de reprezentare a statului,
atit in exteriorul arii, cit si in interior. In virtutea acestor sarcini, Presedintele are atribuiile de a incheia,
in numele Republicii Moldova, tratatele internaionale, prezentate ulterior spre ratificare Parlamentului,
de a acredita si de a rechema, la propunerea Guvernului, reprezentanii diplomatici ai Republicii
Moldova, de a acredita reprezentanii diplomatici ai altor state in Republica Moldova.
Realizarea funciei de garant al Presedintelui Republicii Moldova dispune doua direcii. In primul
rind, Presedintele Republicii Moldova reprezinta statul si este garantul suveranitaii, independenei
naionale, al unitaii si integritaii teritoriale a arii. Pentru a-si indeplini rolul de garant al valorilor
menionate, Presedintele Republicii Moldova dispune de importante prerogative: este comandantul
suprem al forelor armate; poate declara, cu aprobarea prealabila a Parlamentului, mobilizarea pariala
sau generala a forelor armate; ia masuri pentru respingerea agresiunii in caz de agresiune armata;
declara stare de razboi, ia masuri pentru asigurarea securitaii naionale si a ordinii publice. Desi
Constituia Republicii Moldova nu stabileste Presedintelui expres funcia de garant al Constituiei si ale
drepturilor omului, aceasta funcie reiese atit din juramintul pe care il depune la investitura, cit si din
prerogativele stabilite de Constituie. La dispoziia Presedintelui Republicii Moldova se afla citeva
mijloace practice de aciune prin care isi indeplineste misiunea de garant al Constituiei: sesizarea Curii
Constituionale pentru verificarea constituionalitaii legilor (art.25); demersul adresat Parlamentului,
inainte de promulgarea legii, pentru ca acesta sa procedeze la reexaminarea ei (art.93); dreptul de a
suspenda actele Guvernului, ce contravin legislaiei pina la adoptarea hotaririi definitive a Curii
Constituionale (art. 88, lit. i din Constituie); dreptul de a dizolva Parlamentul in cazul blocarii procesului
legislativ (art. 85 din Constituie); dreptul de a cere poporului sa-si exprime, prin referendum, voina
asupra problemelor de interes naional (art. 88 lit. f din Constituie).
De altfel, toate mecanismele expuse mai sus sunt instrumente menite sa atenioneze asupra
normalitaii si stabilitaii proceselor publice, sa asigure un echilibru intre puteri, si nu trebuie inelese in
sensul unor atribuii care ar poziiona Presedintele in poziie privilegiata in raport cu Guvernul si
Parlamentul. In contextul celor expuse, modelul republicilor parlamentare, unde presedintele este
plasat in afara puterii executive, asigura cel mai bine utilizarea acestor mecanisme in favoarea
interesului public si nu doar a unor interese de grup. Nu prerogativele specifice puterii executive fac din
seful statului un presedinte al tuturor, ci cele care ii asigura posibilitatea de a se plasa ca un arbitru
echidistant in relaiile cu alte instituii publice.
In opinia C. Manda se contureaza 3 functii prezidentiale:
1. Reprezentare
2. Garant
3. Mediere

17.Modul de constituire,activitate si actele PRESEDINTELE RM
1. Modul de constituire si activitate a PRESEDINTELE RM
Din 5 iulie 2000 Parlamentul a modificat prevederile Constitutiei, astfel ca Presedintele RM se alege
de catre Parlament prin vot secret cu votul a 3/5 (61) din deputatii alesi.
Poate candida:
1. Cetatean exclusiv al RM
2. Virsta minima 40 ani ( varianta abrogata 35 ani)
3. A locuit sau locuieste consecutiv 10 ani pe teritoriul RM
4. Poseda limba de stat
Organizarea alegerilor pentru funcia de Presedinte al Republicii Moldova presupune: stabilirea
datei alegerilor, crearea unei comisii speciale de desfasurare a alegerilor pentru funcia de
Presedinte al Republicii Moldova, desfasurarea turului intii al alegerilor ordinare in sedina publica
speciala a Parlamentului. Alegerile pentru funcia de Presedinte al Republicii Moldova se
organizeaza cu cel mult 45 de zile inainte de ziua expirarii mandatului Presedintelui in
exerciiu. Data alegerilor pentru funcia de Presedinte al Republicii Moldova se stabileste prin
hotarire a Parlamentului. Se constituie Comisia Speciala de desfasurare a alegerilor pentru functia
de PRESEDINTELE RM, care inregistreaza candidatii si asigura pregatirea si desfasurarea
procedurii de votare, inclusiv totalizeaza rezultatele votarii.
Candidatura pentru funcia de Presedinte al Republicii Moldova poate fi propusa, incepind cu
ziua fixarii datei alegerilor, de catre:
a) persoana care isi inainteaza propria candidatura susinuta de cel puin 15 deputai;
b) un grup de cel puin 15 deputai.
Propunerea candidaturii pentru funcia de Presedinte al Republicii Moldova, semnata de toi
deputaii care o susin, va fi prezentata comisiei speciale cel tirziu cu 3 zile inainte de ziua
alegerilor.Nu se admite retragerea semnaturii din propunerea candidaturii pentru funcia de
Presedinte al Republicii Moldova.Candidatul la funcia de Presedinte al Republicii Moldova poate
sa-si retraga candidatura in orice moment pina la declararea inceputului votarii.In cazul in care
comisia speciala nu a inregistrat in termenele stabilite nici un candidat la funcia de Presedinte al
Republicii Moldova, se considera ca alegerile nu pot avea loc, iar hotarirea Parlamentului cu privire
la data alegerilor respective se abroga. La propunerea fraciunilor parlamentare, Parlamentul va
stabili, in cel mult 30 de zile, o noua data a alegerilor ordinare a Presedintelui Republicii Moldova.
In caz de nealegere, se organizeaza al doilea tur de scrutin intre primii 2 candidati. Daca si in turul 2
nici unul din candidati nu intruneste numarul necesar de voturi, se organizeaza alegeri repetate,in
cazul esecului alegerilor repetate, Presedintele in exercitiu dizolva Parlamentul si stabileste data
alegerilor parlamentare.
Rezultatele alegerilor
Comisia speciala totalizeaza rezultatele votarii si prezinta informaia respectiva Parlamentului.
In baza informaiei prezentate de comisia speciala, Parlamentul adopta o hotarire prin care
confirma ca Presedintele Republicii Moldova este ales.
Hotarirea Parlamentului si actele comisiei speciale se prezinta de indata Curii Constituionale.
In procesul exercitarii mandatului PRESEDINTELE RM este ajutat de aparatul sau de lucru, care
activeaza conform unui Regulament adoptat printr-un decret prezidential.
Durata mandatului PRESEDINTELE RM 4 ani de la data depunerii juramintului si nici o persoana
nu poate indeplini aceasta functie decit pentru cel mult 2 mandate consecutive art 80 Constitutie.
2.Actele PRESEDINTELE RM
Decretele acte juridice care se emit in exercitarea atributiilor. Acestea sunt obligatorii
pentru executare pe intreg teritoriul statului.
Decretele pot avea:
1. Caracter normativ are forta de lege obligatorie
2. Caracter individual se refera la o singura persoana
Unele decrete urmeaza a fi contrasemnate de catre prim-ministru. Decretele categorie a
actelor administrative, emise in baza si in scopul executarii legii.
Alte acte(cu caracter politic) : Mesaje adresate Parlamentului, declaratii, apeluri, demersuri, etc.
Mesaje acte cu caracter politic, dar care produc efecte juridice art 84(2) Const
PRESEDINTELE RM adreseaza Parlamentului mesaje cu privire la principalele probleme ale
natiunii.
3.Gradul de perfectiune a legislatiei privind constituirea si activitatea PRESEDINTELE RM

18.Incetarea mandatului si responsabilitatea PRESEDINTELE RM
1.Temeiurile de incetare a mandatului PRESEDINTELE RM
Durata mandatului PRESEDINTELE RM 4 ani si expira la data depunerii juramintului de catre
PRESEDINTELE RM nou-ales. Nici o persoana nu poate indeplini aceasta functie decit pentru cel
mult 2 mandate consecutive art 80 Constitutie. Mandatul poate fi prelungit doar in caz de
razboi/catastrofa prin lege organica.
Poate inceta inainte de termen in caz de:
1. Demisie poate depune o cerere de demisie Parlamentului, care se pronunta asupra ei.
2. Demitere cind incalca prevederile Constitutiei RM(ex: emiterea unui decret
neconstitutional). Procedura de demitere se declanseaza la propunerea a 1/3 de nrul
deputatilor alesi si se aduce la cunostinta PRESEDINTELE RM. Poate fi demis cu votul a 2/3
din deputatii alesi. Parlamentul totodata, conform art 81(3) , poate hotari punerea sub
acuzare a PRESEDINTELE RM, in cazul in care acesta savirseste o infractiune. Este demis de
drept de la data raminerii definitive a sentintei de condamnare.
3. Deces
4. Imposibilitate de exercitare a functiei PRESEDINTELE RM, pe o perioada mai mare de
60 zile nu poate sa-si exercite atributiile, inclusiv din motiv de boala, acest fapt este
confirmat de Curtea Constitutionala in decurs de 30 zile de la sesizare.
In termen de 2 luni de la data cind a intervenit vacanta,se vor organiza alegeri pentru un nou Presedinte
art. 90(4) Constitutie. Pe durata vacantei, functia de PRESEDINTELE RM este exercitata prin interimat,
de catre Presedintele Parlamentului sau de Primul- ministru.
2.Caracterul si modalitatile responsabilitatii PRESEDINTELE RM.
Art. 81:
PRESEDINTELE RM nu poate avea alte functii.
PRESEDINTELE RM se bucura de imunitate: nu poate fi tras la raspundere pentru opiniile exprimate in
exercitarea mandatului.
PRESEDINTELE RM poate fi atras la raspundere in cazul in care savirseste o infractiune. Parlamentul
poate hotari punerea sub acuzare a Presedintelui RM, cu votul a cel putin 2/3 din nrul deputatilor.
Curtea Suprema de Justitie e competenta de judecata.
O problema care, cu regret, nu se abordeaza inca la noi este cea a controlului judecatoresc al legalitatii
actelor juridice ale Presedintelui. Decretele,fiind categorie a actelor administrative, urmeaza sa fie
supuse controlului de legalitate ca orice alt act administrativ.