Sunteți pe pagina 1din 2

Mihai Eminescu

ianuarie 15, 2008 in Referate


EticheteAutori romni, basarabia, diverse, eminescu, literatura, mihai-eminescu, m
oldova, poezie, politica, romantic
Mihai Eminescu (n. 15 ianuarie 1850, Botosani sau Ipotesti, d. 15 iunie 1889, Bu
curesti) a fost un poet, prozator si jurnalist romn, socotit de cititorii romni si
de critica literara drept cel mai important scriitor romantic din literatura ro
mna, supranumit si luceafarul poeziei romnesti.
Data si locul nasterii
ntr-un registru al membrilor Junimii Eminescu nsusi si-a trecut data nasterii ca fii
nd 20 decembrie 1849, iar n documentele gimnaziului din Cernauti unde a studiat E
minescu este trecuta data de 14 decembrie 1849. Totusi, Titu Maiorescu, n lucrare
a Eminescu si poeziile lui (1889) citeaza cercetarile n acest sens ale lui N. D.
Giurescu si preia concluzia acestuia privind data si locul nasterii lui Mihai Em
inescu la 15 ianuarie 1850, n Botosani. Aceasta data rezulta din mai multe surse,
printre care un dosar cu note despre botezuri din arhiva bisericii Uspenia (Dom
neasca) din Botosani; n acest dosar data nasterii este trecuta ca 15 ghenarie 1850,
iar a botezului la data de 21 n aceeasi luna. Data nasterii este confirmata de s
ora mai mare a poetului, Aglae Drogli, care nsa sustine ca locul nasterii trebuie
considerat satul Ipotesti.
Familia Eminescu
Mihai Eminescu este al saptelea dintre cei unsprezece copii ai caminarului Gheor
ghe Eminovici, provenit dintr-o familie de tarani romni din nordul Moldovei, si a
l Ralucai Eminovici, nascuta in Jurascu, fiica de stolnic din Joldesti.
Primul nascut, Serban (n.1841), studiaza medicina la Viena, se mbolnaveste de tub
erculoza si moare alienat n 1874. Fratele sau, nascut n 1843, Niculae, va contract
a o boala venerica si se va sinucide n Ipotesti, n 1884. Iorgu, (n. 1844), a studi
at la Academia Militara din Berlin, dar dupa o cariera de succes, moare n 1873 di
n cauza unei raceli contractate n timpul unei misiuni. Ruxandra se naste n 1845 da
r nu supravietuieste prea mult, moare n copilarie. Ilie, n. 1846 a fost tovarasul
de joaca al lui Mihai, descris n mai multe poeme. Moare n 1863 n urma unei epidemi
i de tifos. Maria, n. 1848 sau 1849 traieste doar sapte ani si jumatate. Aglae t
raieste ntre 1852 si 1906, a suferit de morbul lui basedow. A fost casatorita de
doua ori, a locuit n Ipotesti, si a avut doi baieti, pe Ioan si pe George. Mihai
a fost cel de-al saptelea fiu. Dupa el s-au mai nascut n jur de 1854 Harieta, sor
a mai mica a poetului, cea care l-a ngrijit dupa instaurarea bolii. Matei, n. 185
6, este singurul care a lasat urmasi directi. A studiat Politehnica la Praga si
adevenit capitan n armata romna. S-a luptat cu Titu Maiorescu, ncercnd sa mpiedice pu
blicarea operei postume. Ultimul copil, Vasile, a murit la un an si jumatate, da
ta nasterii sau a mortii nefiind cunoscute. n termenii geneticii moderne se pare
ca toti copiii sufereau de o malformatie congenitala sau aveau probleme genetice
.
O alta posibila explicatie era ca n secolul al XIX-lea nu existau spitale, doctor
i, speranta de viata nu depasea 40 de ani, si ca erau frecvente epidemiile de ti
fos, T.B.C., hepatita, iar pentru sifilis nu exista vreun tratament, boala fiind
incurabila pna la inventarea penicilinei de Alexander Fleming.
Copilaria
Copilaria a petrecut-o la Botosani si Ipotesti, n casa parinteasca si prin mprejur
imi, ntr-o totala libertate de miscare si de contact cu oamenii si cu natura, sta
re evocata cu adnca nostalgie n poezia de mai trziu (Fiind baiet sau O, rami).
ntre 1858 si 1866, a urmat cu intermitente scoala la Cernauti. A urmat clasa a II
I-a la Nationale Hauptschule din Cernauti, fiind clasificat al 15-lea ntre 72 de el
evi. A terminat clasa a IV-a clasificat al 5-lea din 82 de elevi, dupa care a fa
cut doua clase de gimnaziu.
ntre 1860 si 1861 a fost nscris la Ober-Gymnasium, liceu german din Cernauti. Elev
ul Eminovici Mihai a promovat clasa I, fiind clasificat al 11-lea n primul semest
ru si al 23-lea n cel de-al doilea semestru. n clasa a II-a, pe care a repetat-o,
l-a avut ca profesor pe Ion G. Sbiera, succesorul lui Aron Pumnul la catedra, cu
legator din creatie populara si autor de studii de tinuta academica. Aron Pumnul
l-a calificat, n ambele semestre, cu note maxime la romna. A obtinut insuficient
pe un semestru la Valentin Kermanner (la limba latina) si la Johann Haiduk, pe a
mbele semestre (la matematica). Mai trziu a marturisit ca ndepartarea sa de matema
tica se datora metodei rele de predare.
n 16 aprilie 1863 a parasit definitiv cursurile, desi avea o situatie buna la nvat
atura. Avea note foarte bune la toate materiile. Ion G. Sbiera i-a dat la romna c
alificativul vorzglich (eminent). Plecnd de vacanta Pastelui la Ipotesti, nu s-a m
ai ntors la scoala.
n 1864 elevul Eminovici Mihai a solicitat Ministerului nvatamntului din Bucuresti o
subventie pentru continuarea studiilor sau un loc de bursier. A fost refuzat, ne
fiind nici un loc vacant de bursier. n 21 martie 1864, prin adresa nr. 9816 catre
gimnaziul din Botosani, i s-a promis ca va fi primit negresit la ocaziune de vaca
nta, dupa ce, nsa, va ndeplini conditiunile concursului. Elevul Eminovici a plecat
la Cernauti unde trupa de teatru Fanny Tardini-Vladicescu dadea reprezentatii. L
a 5 octombrie 1864, Eminovici a intrat ca practicant la Tribunalul din Botosani,
apoi, peste putin timp, a fost copist la comitetul permanent judetean.
La 5 martie 1865, Eminovici a demisionat, cu rugamintea ca salariul cuvenit pe l
una februarie sa fie nmnat fratelui sau Serban. n 11 martie tnarul M. G. Eminovici a
solicitat pasaport pentru trecere n Bucovina. n toamna s-a aflat n gazda la profes
orul sau, Aron Pumnul, ca ngrijitor al bibliotecii acestuia. Situatia lui scolara
era de privatist. Cunostea nsa biblioteca lui Pumnul pna la ultimul tom.
Debut
1866 este anul primelor manifestari literare ale lui Eminescu. n 1224 ianuarie mo
are profesorul de limba romna Aron Pumnul. Elevii scot o brosura, Lacramioarele nv
ataceilor gimnazisti (Lacrimioare la mormntul prea-iubitului lor profesoriu), n car
e apare si poezia La mormntul lui Aron Pumnul semnata M. Eminoviciu, privatist. L
a 25 februarie9 martie (stil nou) debuteaza n revista Familia, din Pesta, a lui I
osif Vulcan, cu poezia De-as avea. Iosif Vulcan i schimba numele n Mihai Eminescu,
adoptat si de poet si, mai trziu, si de alti membri ai familiei sale. n acelasi a
n i mai apar n Familia alte cinci poezii.