Ambasada Romaniei in Irlanda

BPCE Dublin al MECMA

Red. Luiza Girleanu, Consilier Economic 1
Ambasada Romaniei in Irlanda
BPCE Dublin al MECMA
C U P R I N S
I.PREZENTARE GENERALA.............................................................................................3
II.SITUATIA ECONOMICA ACTUALA SI PERSPECTIVE.............................................4
III.COMERTUL EXTERIOR AL IRLANDEI....................................................................14
Grupa de marfur..................................................................................................................1!
IV.MEDIUL DE A"ACERI SI CLIMATUL INVESTITIONAL.......................................1#
V.REGLEMENTARI COMERCIALE................................................................................$#
VI.IN"ORMATII UTILE PENTRU OAMENII DE A"ACERI.........................................3%
Red. Luiza Girleanu, Consilier Economic 2
Ambasada Romaniei in Irlanda
BPCE Dublin al MECMA
I. PREEN!ARE GENERALA
".". Localizare si clima
Insula Irlandei este situata in NV Europei si are o suprafata totala
de 84.421 km, din care Irlanda de Nord (apartinand Marii Britanii ocupa
14.148 km. !lima este de tip temperat oceanic, cu temperaturi uniforme
in intrea"a tara. !ele mai racoroase luni ale anului sunt ianuarie si
fe#ruarie (4$! % &$!, iar cele mai calduroase sunt iulie si au"ust (1&$!
% 2'$!.
".#. Reli$ie
( romano(catolici 8&,4), crestini 1,*), alte reli"ii 1',&)
".%. Resurse na&urale
Red. Luiza Girleanu, Consilier Economic +
Su'ra(a&a) &'2&+ km
Po'ula&ie) 4.,8,.4''
locuitori
( aprilie 2'12
Densi&a&e) -, loc.. km
Moneda) E/01
Ca'i&ala) 2u#lin
Al&e orase
im'or&an&e)
!ork
3imerick
4al5a6
7aterford
Im'ar&ire
adminis&ra&i*a)
iua Na&ionala
+Sain& Pa&ric,-s
Da./)
Limbi *orbi&e)
2- comitate
1& martie
En"le8a
Irlande8a
Ambasada Romaniei in Irlanda
BPCE Dublin al MECMA
( re8er9e reduse de "a8 natural, cupru, dolomita, plum#, 8inc
".0. 1r$anizarea de s&a&
Irlanda este o democratie parlamentara. 3e"ea de #a8a a tarii este
!onstitutia, adoptata in 1*+& si amendata ulterior, prin referendum.
!onstitutia sta#ileste drepturile fundamentale ale cetatenilor,
forma de "u9ernamant si atri#utiile 4u9ernului. 2e asemenea, defineste
sistemul :uridic si re"lementea8a numirea :udecatorilor.
;arlamentul (1ireac<tas este alcatuit din !amera
0epre8entantilor (2=il si >enatul (>eanad ?ireann.
;resedintele este seful statului si nu are functii e@ecuti9e. ;uterea
e@ecuti9a este e@ercitata de catre ;rimul Ministru (Aaoiseac< si de
catre ca#inetul acestuia, in timp ce puterea le"islati9a este e@ercitata de
catre ;arlament.
Irlanda este mem#ra a /niunii Europene din 1*&+, este parte a
ma:oritatii or"ani8atiilor internationale, dar este o tara neutra din punct
de 9edere militar.
Irlanda participa alaturi de alte 11 tari mem#re /E la /niunea
Economica si Monetara (EM/ ce au lansat moneda unica Euro,
operationala la 1 ianuarie 2''2.
".2. Sis&emul 3uridic
>istemul :uridic irlande8 functionea8a in #a8a !onstitutiei si a
le"ilor. In conformitate cu pre9ederile !onstitutiei, :ustitia este e@ercitata
pu#lic, in curti or"ani8ate conform le"ii. Budecatorii sunt numiti de catre
presedinte, la propunerea 4u9ernului. Budecatorilor li se recunoaste
independenta in e@ercitarea functiei si pot fi eli#erati din functie numai
prin re8olutie a camerelor reunite ale ;arlamentului.
Instanta suprema de apel este !urtea >uprema de Bustitie,
alcatuita din trei, cinci sau sapte :udecatori care iau deci8ii in #a8a
declaratiilor su# :uramant si a ar"umentelor le"ale.
II. SI!UA!IA EC1N1MICA AC!UALA SI PERSPEC!I4E
#.". Si&ua&ia economica ac&uala
Irlanda se confrunta, de la mi:locul anului 2''8, cu cea mai se9era
cri8a economica din ultimii &' ani, "radul ei de competiti9itate pe plan
international erodandu(se #rusc si semnificati9.
Red. Luiza Girleanu, Consilier Economic 4
Ambasada Romaniei in Irlanda
BPCE Dublin al MECMA
Irlanda a fost apreciata, la acea 9reme, de catre toate or"anismele
internationale si europene ca fiind unul dintre statele mem#re /E care a
inre"istrat cele mai sla#e performante economice din 8ona Euro si una
dintre cele mai indatorate tari din "rupul tarilor de89oltate.
2iminuarea ritmului de crestere, pri9ita ca o consecinta a trecerii
economiei intr(o noua fa8a a e9olutiei ciclice, dupa o lun"a perioada de
e@pansiune, a fost alimentata de scaderea acti9itatii in sectorul
constructiilor, dar si de persistenta tul#urarilor de pe piata financiara
internationala, ceea ce a daramat sistemul #ancar irlande8.
2upa trei ani consecuti9i caracteri8ati de o diminuare a ritmului de
crestere, economia irlande8a a inceput sa recupere8e in anul 2'11 si
este de asteptat sa se mentina si sa se e@tinda in perioada urmatoare,
desi nu tocmai intr(un ritm initial anticipat. Csa cum este tipic pentru o
economie mica, desc<isa, sectorul e@porturilor detine un rol esential in
re9enirea economica a Irlandei.
Potrivit noilor previziuni economice, publicate in decembrie 2012 de
catre Departamentul de Finane irlandez, PIB5ul a re9enit la o creDtere
po8iti9E de 1,4) in 2'11, pentru prima data din anul 2''&. ;ro"no8a
pentru anul curent este modesta de ',* ) urmata de o creDtere de
1,,) in 2'1+F 2,,) in 2'14 si 2,*) in 2'1,.
E6'or&urile au inre"istrat cresteri de ,,1) in anul 2'11, se
preconi8ea8a cresteri de +) pentru 2'12 si de +,+) pentru 2'1+.
;rin comparatie, im'or&urile au inre"istrat scaderi de (',+) . 2'11
iar potri9it pre9i8iunilor 9or sta"na in 2'12, inre"istrand o medie de
G+,+) pe an in perioada 2'1+(2'1,.
Sec&orul in*es&i&iilor, potri9it acelorasi pre9i8iuni, continua sa se
contracte ((12,-) in anul 2'11, (+,8) in 2'12 urmand o re9enire la
G+,2) in 2'1+.

Ra&a s&andard a soma3ului se pre9i8ionea8a a fi de 14,*) la

finele acestui an, cu o usoara scadere la 14,-) in 2'1+.
Cererea in&erna indica o contractie de (2,1) in 2'12 si se
preconi8ea8a o scadere la (',+) in 2'1+, cu pre9i8iuni de re9enire la
crestere din 2'14 (1) .

Conform ultimului raport trimestrial al Bancii Centrale a Irlandei, dat
publicitatii in octombrie 2012, e9olutia principalilor indicatori macro(
economici pentru perioada 2''*(2'12 este e9identiata in ta#elul de mai
:osH
Red. Luiza Girleanu, Consilier Economic ,
Ambasada Romaniei in Irlanda
BPCE Dublin al MECMA
#778 #7"7 #7"" #7"#
're*iz.
#7"%
're*iz.
!<eltuielile de consum pri9at () (,,4 1 (2,4 (1,8 (',,
!<eltuielile de consum pu#lic () (4,4 (-,, (4,+ (1,- (',&
Iormarea #ruta de capital fi@ (),
din care:
(2&,- (22,- (12,- (1,, 1,,
Constructii (+1,8 (+',1 (1,,8 (*,4 (2,'
asini si ec!ipamente (1-,1 (8,4 (8,+ 8,' ,,'
E@portul de #unuri si ser9icii () (+,8 -,2 ,,1 +,' +,8
Importul de #unuri si ser9icii () (*,& +,- (',+ 1,- 2,&
Produsul Intern Brut (PIB, %) -5,5 -0,8 1,4 0,5 1,7
Produsul National Brut (PNB,
%)
-8,1 0,9 -2,5 -0,4 0,7
Balanta de plati
2eficitul contului curent al #alantei
de plati (mil. Euro
(+.&-+ 1.&82 1.&8, +.*4- ,.-&'
!ontul curent () din ;IB (2,8 1,4 1,4 +,1 4,+
Preturi de consu
Indicele Crmoni8at al ;returilor de
!onsum (IC;!, ), din careH
(1,& (1,- 1,1 2,' 1,+
Bunuri (4,1 (2,4 1,, 2,' 1,'
"ervicii 1,2 (',& ',8 2,2 1,&
IC;!, e@clusi9 ener"ie (1,' (2,& ',' 1,2 1,+
Indicele ;returilor de !onsum
(I;!, )
(4,, (1,' 2,- 1,8 1,'
Piata !ortei de unca
(), rata anuala
Aotal an"a:ati (8,1 (4,2 (2,1 (1,1 ',1
Aotal forta de munca (2,4 (2,2 (1,2 (',- (',2
Aotal someri (conform I31 11,8 1+,- 14,4 14,8 14,,
"urs de sc#i$
(media anuala
E/0./>2 1,+* 1,++ 1,+* 1,28 1,28
E/0.4B; ',8* ',8- ',8& ',8' ',8'
;ret titei (/>2.#aril -1,&4 &*,-1 111,2- 111,8' 11','1
;iata inter#ancara J Euri#or 1,22 ',81 1,+* ',,& ',21
In pri9inta finantelor pu#lice, 2epartamentul de Iinante irlande8 a
dat pu#licitatii cifrele inre"istrate la sfarsitul anului 2'11 le"ate de
9eniturile la #u"etul de stat si deficitul Are8oreriei.
Red. Luiza Girleanu, Consilier Economic -
Ambasada Romaniei in Irlanda
BPCE Dublin al MECMA
Cstfel, pentru anul trecut, Irlanda a marcat un deficit al Are8oreriei
de 24,* miliarde euro, in crestere fata de anul 2'1' (18,& miliarde euro.
!resterea deficitului s(a datorat platilor efectuate pentru
recapitali8area sectorului #ancar irlande8, anuntate in urma testelor de
stres de la sfarsitul lunii martie. E@clu8and aceste plati, deficitul
Are8oreriei a sca8ut cu aproape 2,& miliarde euro.
Veniturile la #u"etul statului la sfarsitul lunii decem#rie 2'11 au
fost de +4 miliarde euro, in crestere cu &,2) fata de perioada similara
din 2'1'. Incasarile pro9enite din /ni9ersal >ociale !<ar"e (/>!,
repre8entand o ta@a aplicata asupra 9enitului #rut al an"a:atului,
introdusa de la '1 ianuarie 2'11, au repre8entat o componenta
importanta a acestor 9enituri.
3a finele lunii lunii noiem#rie 2'12, deficitul Are8oreriei s(a cifrat la
12,* miliarde euro cu 9enituri fiscale situate cu 4,,) peste cele ale
anului precedent (cu impo8itul pe 9enit situat cu 1,-), mai :os, iar AVC(
ul cu 1,8) peste, tinta propusa.
C"entia internationala de e9aluare financiara >tandardK;oors
anuntase, in data de 2& ianuarie 2'1', ca a retro"radat ratin"ul de credit
al Irlandei, e@primandu(si in"ri:orarea ca sla#ele performante ale
economiei 9or crea dificultati si mai mari in ceea ce pri9este creditarea.
1 retro"radare a ratin"ului de credit insemna, pentru o #anca,
costuri de imprumut si mai ridicate iar pe o piata unde concurenta intre
#anci este foarte mica, e@ista riscul ca aceste costuri sa fie transferate
companiilor.
C"entia >tandardK;oors aprecia ca infiintarea NCMC (C"entia
Nationala de Mana"ement al Ccti9elor, care 9a prelua acti9ele to@ice ale
#ancilor irlande8e si 9a relansa creditarea spre economie nu ar fi fost
de a:uns, ea doar cristali8and pierderile si identificand 9olumul de capital
necesar unei #anci.
3a septem#rie 2'12, NCMC detinea peste 1',, miliarde euro
9an8ari apro#ate din care -,2 miliarde euro 9an8ari complete iar restul in
curs de perfectare. ;entru perioada 2'1+(2'1-, NCMC intentionea8a sa
asi"ure 2 miliarde euro in capital de de89oltare a unor proiecte in Irlanda
prin care sa spri:ine o#iecti9ele de restaurare a pietei.
!onform raportului pu#licat de NAMC (C"entia Nationala de
Mana"emet al Are8oreriei la decem#rie 2'12, Irlanda se intoarce la
piata de o#li"atiuni in mod pro"resi9, tintele fiscale sunt indeplinite iar
economia continua recuperearea lenta.
;otri9it ultimului raport anual dat pu#licitatii de Mood6Ls in
noiem#rie 2'12, ratin"ul de credit acordat Irlandei se mentine la MBa1N,
considerat un ratin" de ni9el mediu, cu mentinerea perspecti9elor
Red. Luiza Girleanu, Consilier Economic &
Ambasada Romaniei in Irlanda
BPCE Dublin al MECMA
ne"ati9e in parte datorite pericolului ca masurile de austeritate sa nu
poata fi pe deplin respectate.
;ro"ramul cu /E.IMI include Omprumuturi de la /niunea
EuropeanE Di >tatele Mem#re ale /E On 9aloare de 4, miliarde euro si
un imprumut cu IMI de 22,, miliarde euro prin PE@tended Iund Iacilit6N.
>tudiul dat pu#licitatii la Iorumul Economic Mondial de la 2a9os,
din 2'1', indica Irlanda in cadere de pe locul intai, casti"at la inceputul
acestui deceniu, pe locul trei in clasamentul tarilor puternic "lo#ali8ate.
Irlanda a o#tinut recordul de cea mai "lo#ali8ata tara in perioada 1**,(
2''8, conform a"entiei ErnstKQoun" si a Economist Intelli"ence /nit.
!u toate acestea, Irlanda se mentine inca pe po8itia unei locatii
atracti9e pentru in9estitorii straini datorita ta@ei corporati9e reduse
(12,,), a fortei de munca #ine educate, 9or#itoare de lim#a en"le8a si
a infrastructurii #ine de89oltate.
MAi"rul !elticN are ne9oie insa de un proces de rein9entare si
transformare in perspecti9a asi"urarii redresarii economice si atra"erii in
continuare de in9estitii straine directe.
In conditiile in care costurile ener"iei sunt cu 2+) mai mari decat
media tarilor /E, costurile cu forta de munca sunt inca prea ridicate (cu
1') peste media tarilor mem#re 1E!2, Irlanda risca sa de9ina
necompetiti9a din acest punct de 9edere, c<iar daca a9anta:ul ei deri9a
din ni9elul redus al ta@ei corporati9e (12,,).
#.#. Sec&oare economice
>trate"ia Irlandei de utili8are a fondurilor europene structurale
(Iondul European de 2e89oltare 0e"ionala si Iondul European >ocial
a constituit fundamentul ela#orarii ;lanului National de 2e89oltare 2''&(
2'1+ intitulat PAransformin" Ireland % C #etter Rualit6 of life for allN.
3ansat in ianuarie 2''&, ;lanul National de 2e89oltare (;N2 a
fost conceput ca un pro"ram de crestere a competiti9itatii si a
performanetelor economice in plan re"ional si #eneficia8a de o finantare
in 9aloare totala de 184 miliarde Euro.
Ec<ili#rarea de89oltarii re"ionale inseamna implementareaH
( pro"ramului de in9estitii in infrastructura
( pro"ramului de in9estitii in intreprinderi (afaceri si capital uman
( pro"ramului de consolidare a cooperarii intre diferitele a"entii si
or"anisme responsa#ile cu implementarea ;N2 la ni9el national,
re"ional si local.
2epartamentul de Iinante este autoritatea care e9aluea8a
re8ultatele implementarii ;N2, acestea fiind disponi#ile doar la ni9elul
Red. Luiza Girleanu, Consilier Economic 8
Ambasada Romaniei in Irlanda
BPCE Dublin al MECMA
anului 2''&. Cstfel, c<eltuielile si in9estitiile facute in cadrul ;N2 s(au
ridicat la aproape 21 miliarde Euro si anumeH
( infrastructura % -21& milioane euro
( intreprinderi, stiinta si ino9are % 2,24 milioane euro
( capital uman( +2-* milioane euro
( infrastructura sociala % +*22 milioane euro
( pro"rame sociale % -4,- milioane euro.
2intre sectoarele de #a8a ale economiei Irlandei, se pot mentiona
urmatoareleH

a% &'ricultura si industria alientara
C"ricultura si industria alimentara isi aduc contri#utia la formarea
9alorii adau"ate "enerale de circa -,-), iar impreuna :ustifica aproape
*) din totalul fortei de munca. In anul 2'11, e@portul de produse
a"ricole si alimentare s(a cifrat la aproape &,8 miliarde Euro, in crestere
cu peste 12,,) fata de cel inre"istrat in 2'1', iar totalul c<eltuielilor
pu#lice in sector s(a ridicat la 2,* miliarde Euro.
In Irlanda, e@ista la iunie 2'1' cca. 1+*.82* ferme a"ricole cu o
dimensiune medie de cca. +2,& <a., ma:oritatea functionand ca Sferme
de familieS. !onditiile climaterice din Irlanda fa9ori8ea8a doar culturile de
or8, o9a8, "rau si cartofi, plante fura:ere, le"ume si fructe cumuland la
ni9elul anului 2'1' o pondere de peste 8,) din totalul 9aloric al
productiei a"ricole o#tinute.
Valoarea productiei a"ricole, la preturi curente de piataH
#778 #7"7 #7""
Produc&ia animaliera +milioane euro/ 2.2'*,, 2.2&',' 2.--1,,
Produc&ia *e$e&ala +milioane euro/ 1.+&,,& 1.4&&,8 1.8&+,*
Produc&ia &o&ala a$ricola +milioane euro/ 4.&2+,& ,.+28,& -.241,*
>ursaH 1ficiul !entral de >tatistica, !>1, fe#ruarie 2'12
$% (il)icultura
;adurile acopera o suprafata de &''.''' de <ectare, repre8entand
cca. 1') din totalul suprafetei tarii. !irca +''.''' <a sunt in propietatea
pri9ata, restul in cea a statului.
>ectorul sil9iculturii contri#uie, direct si indirect, la economia
irlande8a cu circa 1,- miliarde Euro, personalul an"a:at in acest sectorul
ridicandu(se la 1-.'''.
!ontinua de89oltare si e@tindere a acestui sector sunt incura:ate
Red. Luiza Girleanu, Consilier Economic *
Ambasada Romaniei in Irlanda
BPCE Dublin al MECMA
prin acordarea de spri:in si asistenta de specialitate de catre stat, ceea
ce a atras interesul fermierilor, institutiilor financiare si al persoanelor
pri9ate. 0ata plantarilor de copaci pe cap de locuitor este cea mai mare
in Europa.
;rin po8itia sa de insula, Irlanda asi"ura o protectie relati9a
impotri9a #olilor contri#uind la asi"urarea unui mediu sanatos pentru
cresterea copacilor. !lima este corespun8atoare pentru cresterea
coniferelor, dar "asim si specii de ste:ar, ulm si mai ales molid. Irlanda
prelucrea8a anual cca. 2,, milioane metri cu#i c<erestea utili8ata in
constructii si la fa#ricarea stratificatelor (placa:e, ;I3, melamina.
c% Pescuitul
;escuitul prin flota comerciala marina si fermele de pescuit aduc
un 9enit anual de peste &'' milioane Euro. Industria de prelucrare a
pestelui, care se #a8ea8a pe speciileH somon, <erin", macrou, sta9rid
ne"ru , pastra9, cod, calcan, raci, cra#i, <omari, are un aport la e@port
de cca. +&, milioane euro anual.
Bord Iscai"< M<ara (BIM este or"ani8atia "u9ernamentala cu
responsa#ilitati in de89oltarea si coordonarea acestui sector. BlM
"estionea8a fondurile de la stat, asi"urand asistenta si resursele
necesare de89oltarii acestui sector. In industria pescuitului sunt an"a:ati
cca. 11.'*&, din care 4*8& de pescari si 2',8 fermieri.

d% Industria !araceutica
Irlanda se plasea8a pe locul al 8 lea in topul mondial al tarilor
e@portatoare de produse farmaceutice. Industria cuprinde 12' companii
nationale si straine, cu un total de 24.+'' an"a:ati. In9estitiile firmelor
straine in ultimii 1' ani au fost estimate la peste & miliarde euro,
e@portul total in sectorul c<imic cifrandu(se, in 2'11, la ,- miliarde euro
(-'), din care produse medicale si farmaceutice 2-,4 miliarde Euro,
respecti9 28).
!u toate ca, 1- din cele 2' top firme internationale au centre de
productie locali8ate in Irlanda, acti9itatea de cercetare(de89oltare in
domeniu este mai putin intensa, ceea ce ofera o nisa de de89oltare in
9iitor pe care Irlanda o 9i8ea8a ca o prioritate. 1 alta nisa de piata in
sectorul industriei farmaceutice o repre8inta industriile cone@e si anume,
acti9itatile in la#oratoarele de anali8e, apro9i8ionarea cu materiale
prime, ser9icii de consultanta, e(comert, telemarketin".
e% Industria I*+"
Industria irlande8a de soft5are este una dintre cele mai de89oltate
sectoare, #eneficiind de un ritm anual de crestere de -). Ea dispune de
Red. Luiza Girleanu, Consilier Economic 1'
Ambasada Romaniei in Irlanda
BPCE Dublin al MECMA
circa *'' de firme, ce au un numar de apro@imati9 24.''' de an"a:ati,
fiind orientate cu precadere catre e@port (*,) din productia interna este
li9rata in strainatate.
!u toate ca Irlanda este considerata unul dintre cei mai importanti
actori pe piata e@portatorilor de soft5are, &') din e@porturile sale sunt
reali8ate de filialele companiilor americane sta#ilite aici.
2in totalul celor *'' de firme e@istente pe piata irlande8a in
domeniul soft5are(ului, 14' sunt multinationale, care desfasoara
acti9itati de de89oltare si cercetare a pro"ramelor de soft5are, e(
learnin", produse soft5are personali8ate.
>ectorul irlande8 de soft5are ofera insa si oportunitati atracti9e
pentru reali8area de :oint(9entures cu alte companii europene in
domeniul aplicatiilor pentru alte sectoare (financiar, sanatate,
telecomunicatii.
#.%. In(ras&ruc&ura
>uccesul Irlandei ca locatie pentru in9estitii straine este fondat pe
a#ordarea constant po8iti9a a "u9ernelor irlande8e in ceea ce pri9este
de89oltarea afacerilor. Cceasta a#ordare a determinat crearea unei
infrastructuri #ine de89oltate, care ofera o serie de ser9icii de calitate
inalta % de la acti9itati #ancare si financiare pana la acti9itati comple@e
de transporturi si telecomunicatii.
#.0. Sis&emul bancar
>istemul financiar la Irlandei a parcurs o serie de transformari si
reformari in ultima perioada, cri8a economica(financiara afectand
semnificati9 sectorul #ancar.
Cu a9ut loc "arantari ale depo8itelor #ancare, recapitali8ari si
infiintarea unei noi C"entii Nationale de Mana"ement a Ccti9elor, care a
preluat toate acti9ele #ancilor in 9ederea relansarii creditarii catre
persoanele fi8ice, :uridice si comerciale.
4arantarea tuturor depo8itelor #ancare a fost anuntata in
septem#rie 2''8 si este inca in 9i"oare pentru depo8itele pana la
1''.''' euro iar sumele peste aceasta 9aloare au fost "arantate pana
la sfarsitul anului 2'11.
Incepand cu anul 2''*, au fost nationali8ate Bank of Ireland si
Cllied Iris< Bank.
0olul Bancii !entrale a Irlandei a fost de asemenea reformat, in
sensul in care principala sa responsa#ilitate este de super9i8are si de
Red. Luiza Girleanu, Consilier Economic 11
Ambasada Romaniei in Irlanda
BPCE Dublin al MECMA
sta#ilitate financiara, aplicandu(se in acelasi timp si noi coduri de
practica #ancara.
;olitica monetara este dupa trecerea Irlandei la 8ona Euro in
responsa#ilitatea Bancii !entrale Europene (European !entral Bank
care defineste si implementea8a politica monetara pentru intrea"a 8ona
Euro. /nul din o#iecti9ele Bancii !entrale este de a controla inflatia in
cadrul 8onei Euro.
#.2. !rans'or&uri
!rans'or&ul aerian
Infrastructura de transport a Irlandei este orientata catre oferirea
accesului rapid, eficient si ieftin la pietele internationale. C9and e@porturi
care insumea8a trei sferturi din productia nationala, Irlanda a tre#uit sa
de89olte o retea de distri#utie foarte eficienta care sa asi"ure accesul la
pietei europene in cate9a ore. ;rincipalele caracteristici ale transportului
aerian suntH
cele trei aeroporturi internationale de la 2u#lin, ><annon si !ork,
alaturi de cele re"ionale de la 2one"al, 4al5a6, Terr6, Tnock,
>li"o si 7aterfordF
8#orurile frec9ente de pe aeroportul din 2u#lin si din cele
re"ionale asi"ura un acces rapid la ma:oritatea oraselor europene
(inclusi9 spre Bucuresti, 8#oruri directe din 2u#lin, prin companiile
Cer 3in"us si Blue Cir .
!rans'or&ul ru&ier si (ero*iar
>istemul de autostra8i este permanent im#unatatit prin pro"ramele
de in9estitii finantate de 4u9ern, cu asistenta /.E.
Irlanda dispune de o retea de cai ferate care conectea8a orasele
mari si principalele porturi.
!rans'or&ul mari&im
;rincipalele porturi ale Irlandei sunt 2u#lin, !ork, 0osslare si
7aterford.
;racticile fle@i#ile de lucru si frec9entele curse nocturne
ma@imi8ea8a eficienta transporturilor maritime si asi"ura reduceri ale
timpilor de acces catre pietele europene.
#.9. !elecomunica&ii
Red. Luiza Girleanu, Consilier Economic 12
Ambasada Romaniei in Irlanda
BPCE Dublin al MECMA
Irlanda are una dintre cele mai a9ansate retele de comunicatii din
Europa. ;rintre caracteristicile acesteia se numara si ser9iciul de
facturare internationala pentru companiile care operea8a Ucall centresL si
care ofera acces "ratuit intre Irlanda si Europa sau >./.C.
;erformantele Irlandei in domeniul telecomunicatiilor sunt
determinate si de faptul ca *8) din reteaua nationala este construita pe
#a8a de fi#ra optica.
#.:. Comer&ul elec&ronic
Educatia in domeniul te<nolo"iei informatiei a fost introdusa inca
din scoala primara. In pre8ent, continua in9estitiile pentru dotarea
fiecarei scoli cu computere multimedia si pentru asi"urarea conectarii la
Internet a fiecarui ele9 sau profesor.
3a ni9elul in9atamantului superior s(a introdus o "ama lar"a de
cursuri de e(commerce (atat in pro"rama facultatilor cat si in cea a
speciali8arilor post(uni9ersitare.
Irlanda a adoptat o le"islatie fle@i#ila si MprietenoasaN in domeniul
comertului electronic care a permis introducerea si mentinerea unui
sistem solid de acreditare si super9i8are a semnaturilor electronice.
Cstfel, le"ea irlande8a recunoaste acelasi statut pentru documentele
electronice (contracte, semnaturi, stampile ca si pentru cele tiparite pe
suport de <artie.
#.;. Pre*iziuni macroeconomice
In incercarea de resta#ilire a finantelor pu#lice, 4u9ernul irlande8
a ela#orat un plan de consolidare multi(anual pentru perioada 2'11(
2'1,, la finele caruia este estimat ca deficitul #alantei "u9ernamentale
"enerale sa se situe8e su# +) din ;IB.
Re'ublica Irlanda < Pre*iziuni macroeconomice
#7"" #7"# #7"% #7"0 #7"2
PIB, pe cate'orii de utili,ari (odi!% %) 0,7 0,9 1,5 2,5 2,9
( !<eltuieli de consum (2,& (2,' (',, 1,' 1,2
( !<eltuieli "u9ernamentale (+,& (4,' (2,& (2,+ (1,,
( In9estitii (1',- (+,8 +,2 8,+ 4,4
( E@porturi 4,1 +,' +,+ 4,+ 4,8
( Importuri ',& ',' 2,+ +,* +,8
Balanta de plati
( ) din ;IB ',1 +,4 4,+ 4,2 4,+
In!latia (%, rata edie anuala)
Indicele armoni8at al preturilor de consum 1,1 2,1 1,& 1,8 2,'
Piata !ortei de unca (odi!% %)
Red. Luiza Girleanu, Consilier Economic 1+
Ambasada Romaniei in Irlanda
BPCE Dublin al MECMA
Numarul an"a:atilor (2,1 (',& ',2 ',* 1,+
0ata soma:ului 14,4 14,* 14,- 14,1 1+,1
-inante pu$lice ( %)
( Balanta "enerala "u9ernamentala ) din ;IB (1+,1 (8,2 (&,, (,,1 (2,*
( 2atoria "u9ernamentala, ) din ;IB 1'8,2 118,' 121,' 12',' 11&,'
Sur&a' Depar(ame)(u* de ")a)(e+ S(a,*(- Pr./ramme Upda(e + De0em,re $%1$
III. C1MER!UL E=!ERI1R AL IRLANDEI
2atorita unei piete interne reduse ca dimensiuni, economia
irlande8a este dependenta intr(o mare masura de comertul e@terior. Mai
mult, data fiind lipsa resurselor naturale proprii, importurile unor mari
cantitati de com#usti#il si de materii prime sunt o necesitate.
In ciuda acestui fapt, incepand cu 1*8,, 9aloarea e@porturilor a
depasit(o pe cea a importurilor, in 2''2 e@porturile repre8entand *')
din ;.I.B., un ni9el unic in Europa. >urplusul comercial a fost in 2''& de
2,,&4 miliarde euro, iar in 2''8 de 2*,2, miliarde Euro.
Comertul e#terior al Irlandei, in perioada 2009-2011
( miliarde Euro (
An
Im'or
&
E6'
or&
Sol
d
#778 4,,'-
84,2
+
+*,
1&
#7"7 4,,&-
8*,1
*
4+,
4+
#7"" 48,2+
*2,*
+
44,
&'
;rincipalele piete pentru importurile si e@porturile irlande8e au fost,
in 2'11, urmatoareleH
( miliarde Euro (
!ARA E=P1R! IMP1R!
>./.C. 21,44 ,,8*
/.E. , din careH ,+,&& +-,+&
Marea Britanie 1+,', 1,,-1
Bel"ia 1+,,' 1,1&
4ermania -,,' +,&'
!1!AL "7;,#9 9#,:0
Red. Luiza Girleanu, Consilier Economic 14
Ambasada Romaniei in Irlanda
BPCE Dublin al MECMA
(>ursaH Biroul !entral de >tatistica ( !>1
;rincipalii parteneri comerciali ai Irlandei din cadrul /E au fost, in
2'11H
( pentru e@portH Marea Britanie (14), Bel"ia (1,,'), 4ermania
(&,'), ponderea cumulata a acestor + state mem#re /E in totalul
e@porturilor irlande8e cifrandu(se la +-,'). 2in afara Europei,
principalul partener a fost >/C (2+).
( pentru importH Marea Britanie (+2,') si 4ermania (12,'),
ponderea cumulata a acestor 2 state mem#re /E in totalul
importurilor irlande8e cifrandu(se la +4,' ). 2in afara Europei,
principalii parteneri au fost >/C(12) >I !<ina (-).
E@porturile irlande8e sunt dominate de 4 sectoareH
1 sectorul produselor c<imice % in special produse farmaceutice,
produse c<imice or"anice, uleiuri esetiale, produse de curatat
(,,,* mild euroF
1 sectorul ec<ipamentelor si utila:elor de transport % sunt incluse aici
si ec<ipamentele de #irou, te<nica de calcul si produse
electronice. electrocasnice( 11,22 mild.euro.
1 sectorul in plina de89oltare al produselor manufacturate, unde sunt
utili8ate te<nolo"ii ultraperformante % inclusi9 te<nica medicala si soft5areF
1 sectorul a"ricol #a8at in principal pe produse din carne, lapte si preparate
alimentare (11,'8 mild.euro.
Irlanda este un importator ma:or de ec<ipamente industriale, o serie de
semifa#ricate necesare industriei, materii prime si com#usti#ili, acestea
repre8entand cca. ,2) din 9olumul total al importurilor.
!omertul e@terior irlande8, in 2'11, clasificat pe "rupe de marfuri
( Milioane V (
Nr. Gru'a de mar(uri Im'or& E6'or&
7 Climente, animale 9ii 4.*** &.8,1
" Bauturi, tutun 8'4 1.1&&
# Materii prime, e@ceptand com#usti#ilii &+, 1.&-1
% !om#usti#ili minerali, lu#rifianti -.&88 1.+,2
0 /leiuri 9e"etale si animale 248 ,4
2 ;roduse ale industriei c<imice 1'.4&* ,,.*&&
9 Crticole manufacturate +.&1' 1.-82
: Ec<ipamente si utila:e de transport 12.4,+ 11.224
; Crticole di9erse ,.*-4 11.'8'
8 Bunuri neclasificate in alta parte 1.'*8 188
"7. Marfuri neclasificate *,& ,8&
Red. Luiza Girleanu, Consilier Economic 1,
Ambasada Romaniei in Irlanda
BPCE Dublin al MECMA
!1!AL 0;.#%; 8#.8%2
(>ursaH Biroul !entral de >tatistica % !>1
"i!rele la .1%12% 2011 , comparati9 cu perioada similara din 2'1', indica
faptul ca H
/0porturile au crescut cu 4) (8#,8 miliarde euro, comparati9 cu
aceeasi perioada a anului trecut (8*,1 miliarde euroH
creDterea cu *) (la 2-,4 miliarde euro a e@porturilor de produse
medicale Di farmaceuticeF
creDterea cu 4) (la 1*,8 miliarde euro a e@porturilor de produse
c<imice or"aniceF
cresterea cu 24) (1,& miliarde a produselor din lapte F
cresterea cu 1,) (2,& miliarde euro a e@porturilor de carneF
cresterea altor ec<ipamente de transport (inclusi9 aerona9e cu
8*)(la 4,, milioane euroF
scaderea cu (1') (la 4 miliarde euro a e@porturilor de
ec<ipamente si componente pentru computere.
$#porturile de marfuri catre "%& au crescut cu '( iar cele catre area
Britanie cu )(*
Iporturile au crescut cu ,) (0;,# miliarde euro fata de aceeasi
perioada a anului 2'1' (4,,& miliarde euroH
Importurile de petrol si produse petroliere au crescut cu 21) (la
,,1 miliarde euro F
importurile de produse medicale si farmaceutice au fost cu 2-)
mai mari
(4,+ miliarde euroF
importurile de produse c<imice or"anice au crescut cu 2') (2,,
miliarde euroF
scaderea altor ec<ipamente de transport (inclusi9 aerona9e cu
(1')( la 2,+ miliarde euro.
Importurile din area Britanie au crescut cu 1'( iar importurile din "%&
au scazut cu + ,(*
Balanta coerciala e0cedentara, inre-istreaza , in 2011, o valoare de
44,7 iliarde euro, in crestere cu ',0( fata de perioada similara a
anului 2010 ./',/ miliarde euro0 *
%.". Rela&iile comerciale romano5irlandeze
!adrul :uridic
>c<im#urile comerciale ale 0omaniei cu Irlanda se derulea8a, On
principal, On #a8a Aratatului de Cderare, semnat la 2, aprilie 2'',, cu
Red. Luiza Girleanu, Consilier Economic 1-
Ambasada Romaniei in Irlanda
BPCE Dublin al MECMA
respectarea principiilor instituite de re"ulile pietei interne comunitare
precum si cele ale ;oliticii !omerciale !omune a /niunii Europene.
Clte acorduri importanteH
( M!on9entia Ontre 4u9ernul 0omaniei si 4u9ernul Irlandei pentru
e9itarea du#lei impuneri cu pri9ire la impo8itul pe 9enit si a9ereN,
semnata On octom#rie 1***, intrata On 9i"oare la 2*.12.2''' si aplicata
de la '1.'1.2''1 (3 2'8.28.11.2''', M.1. -2-.2'''.
!onform datelor statistice irlande8e, 0omania s(a plasat, in 2'11,
pe locul al 14(lea in e@porturile Irlandei catre statele mem#re /E, cu o
pondere de ',-), si respecti9 pe locul al 1-(lea in importurile Irlandei
pro9enite din statele mem#re /E, cu o pondere de ',4).
Potrivit datelor statistice romane (pu#licate de Institutul National de
>tatistica, la 12 luni 2'11, 9aloarea totala a sc<im#urilor comerciale ale
0omaniei cu Irlanda a fost de +*1,22 milioane Euro (G1*,48) fata de
12 luni 2'1', din care e@porturile romanesti catre Irlanda au inre"istrat
8*,2* milioane euro (G -,*,), fata de decem#rie 2'1' iar importurile s(
au situat la +'1,*2 milioane euro (G 2+,&&4), fata de perioada similara
a anului trecut.
In aceste conditii, deficitul #alantei comerciale a 0omaniei pe relatia cu
Irlanda la sfarsitul lui 2'11, a fost de +212,1' milioane euro*
E@porturile romanesti catre Irlanda s(au concentrat, la 12 luni
2'11, pe masini si aparate, ec<ipamente electrice si parti ale acestora
(repre8entand -8,,) din totalul e@porturilor 0omaniei catre Irlanda,
materiale te@tile si articole din acestea (*,'), produse minerale (-,&),
9e<icule si ec<ipamente de transport ( 4,,) si marfuri si produse
di9erse (mo#ilier( 4,,).
Importurile romanesti din Irlanda s(au concentrat, in perioada
anali8ata, pe produse ale industriei c<imice si ale industriilor cone@e
(-+,2), masini, aparate, ec<ipamente electrice si parti ale acestora
(2-,8) si 9e<icule, aerona9e, si alte ec<ipamente de transport au@iliare
(+,+).
I4. MEDIUL DE A>ACERI SI CLIMA!UL IN4ES!I!I1NAL
I4.". In*es&i&iile s&raine direc&e
4u9ernul irlande8 promo9ea8a acti9 in9estitiile straine directe,
constituind o strate"ie ce a alimentat cresterea ro#usta a economiei inca
din anii *'.
In mod traditional, principalul o#iecti9 al promo9arii in9estitiilor l(a
constituit cresterea competiti9itatii internationale a Irlandei, prin
Red. Luiza Girleanu, Consilier Economic 1&
Ambasada Romaniei in Irlanda
BPCE Dublin al MECMA
incura:area producerii de #unuri si ser9icii de o 9aloare adau"ata mare
precum produsele c<imice, #io(farmaceutice si ec<ipamente medicale,
produsele industriei IA si a comunicatiilor, produsele electronice si nu in
ultimul rand ser9iciile financiare.
Irlanda a continuat si in 2''8 sa atra"a in9estitii straine directe
semnificati9e, in ciuda cri8ei economice "lo#ale, astfel ca numarul total
al in9estitorilor straini a crescut cu 1-) fata de 2''&, au fost create
peste 88'' de noi locuri de munca iar proiectele din domeniul cercetarii%
de89oltarii s(au ma:orat cu 22).
Intrucat anul 2''* a fost unul foarte dificil pentru Irlanda, cu
inre"istrarea unei rate e@trem de ridicate a soma:ului, in special in
companiile cu proiecte de in9estitii "reenfield, dar si in cele de IAK!
precum 2ell, Intel si Ericsson, 9olumul in9estitiilor straine directe a fost
cu ( 4) mai mic decat in anul 2''8.
!ele aproape -'' de companii americane multinationale pre8ente
in Irlanda au in9estit in 2''* in proiecte de cercetare(de89oltare +,'
milioane Euro, repre8entand apro@imati9 --) din in9estitiile anuntate de
I2C.
3a sfarsitul anului 2'11, potri9it !>1, 9olumul total al in9estitiilor
straine directe a sca8ut cu (1*,2 miliarde euro fata de perioada similara
din 2'1', respecti9 la 1*4,, miliarde euro. ;rincipalii contri#uanti ai
acestor scaderi au fost >/C cu (18 miliarde euro, Cmerica !entrala cu
(1' miliarde euro, compesate partial de cresterile inre"istrate de catre
statele mem#re /E, respecti9 G 2' miliarde euro.
Ilu@urile in9estitiilor directe in 2'11 s(au cifrat la 8 miliarde euro,
intr(o drastica scadere fata de anul 2'1' (+2 miliarde euro. ;rincipala
sursa a in9estitiilor a fost /E (2' miliarde euro urmata de Csia cu +
miliarde euro in timp ce >/C au inre"istrat o scadere de la & miliarde
euro in 2'1' la doar 1,+ miliarde euro in 2'11.
Comparand FDI net , s+a inre-istrat o crestere de la /0,, miliarde
euro, la 2010, la /, miliarde euro, la 2011*
;otri9it ultimelor date pu#licate de I2C, cele 1''4 companii straine
pre8ente in Irlanda in anul 2'11, cu un numar de 14,.8&8 an"a:ati,
mentin Irlanda in topul celor mai cautate destinatii pentru in9estitii din
lume.
3a ni9elul anului 2'11, au fost create 1+.''' de noi locuri de munca
prin intermediul companiilor straine. 2e asemenea, au fost in9estite
peste &'' milioane euro in cercetare si de89oltare iar numarul
in9estitiilor noi directe s(a ridicat la 148, cu 1&) mai multe decat in anul
2'1'.
In topul companiilor straine e@istente in Irlanda, pe primul loc se
situea8a >/C (,1) urmate de 4ermania (*,,), /T (*), Iranta
(4), restul Europei (1&) si restul tarilor la ni9el mondial (*,,).
Red. Luiza Girleanu, Consilier Economic 18
Ambasada Romaniei in Irlanda
BPCE Dublin al MECMA
Irlanda este a doua locatie din lume ca in9estitie directa a >/C in
domeniul IA si a cincea din lume in domeniul industriei c<imice.
;e lista in9estitorilor americani se re"asesc aproape toate
companiile repre8entati9e in domeniul electronicii si al te<nolo"iilor
informationale, IBM, 4oo"le, EM!, Iace#ook, dar si alte companii de
renume din alte domenii precum !oca(!ola, ;fi8er, etc.

I4.#. >acili&a&i (iscale
In ciuda po8itiei Irlandei la mar"inea 9estica a Europei,
infrastructura #ine de89oltata impreuna cu costurile de operare
competiti9e, recomanda Irlanda drept una dintre locatiile profita#ile din
Europa pentru in9estitorii straini.
Ctracti9itatea Irlandei ca destinatie a in9estitiilor straine directe
re8ida inH
1 Aa@a corporati9a de numai 12,,), atat pentru companiile locale,
cat si straine
1 Iorta de munca 9or#itoare de lim#a en"le8a
1 >ta#ilitatea politica
1 Ctitudinea 4u9ernului pro(in9estitii si afaceri
1 /n sistem :uridic transparent
Iactorii ne"ati9i care afectea8a in9estitiile straine sunt cresterea
costurilor cu forta de munca, lipsa fortei de munca si preturile e@trem de
ridicate la ener"ie.
Iacilitatile accesi#ile in9estitorilor constau in asistenta financiara
din partea statului si intr(un re"im fiscal fa9ora#il.
0.#.". Su'or&ul (inanciar din 'ar&ea s&a&ului
Csistenta financiara din partea statului este "estionata de patru
a"entii "u9ernamentale, fiecare pe 8ona ei de competenta.
2isponi#ilitatea si ni9elul a:utorului financiar sunt dictate de locatia
"eo"rafica pe teritoriul Irlandei si conditionate de le"ile /.E. si irlande8e
in materie.
IDA Ireland
I2C este principala a"entie "u9ernamentala care are drept sarcina
promo9area in9estitiilor straine directe in Irlanda si de89oltarea #a8ei
e@istente de companii straine. In portofoliul I2C se re"asesc 124' de
firme internationale, care au apro@imati9 1++.''' de salariati.
Red. Luiza Girleanu, Consilier Economic 1*
Ambasada Romaniei in Irlanda
BPCE Dublin al MECMA
C:utorul acordat de I2C este disponi#il atat pentru acti9itati de
productie cat si pentru ser9icii internationale. I2C poate oferi a:utor
pentru noile industrii, su# forma de capital sau su# forma de #onusuri
pentru crearea de locuri de munca. In9estitiile in locatii de cercetare(
de89oltare si trainin"ul personalului #eneficia8a de asemenea de a:utor,
prin intermediul I2C.
Primele de ca'i&al au drept scop su#9entionarea c<eltuielilor cu
ac<i8itionarea terenurilor, cladirilor sau constructiei de noi facilitati de
productie. Ni9elul ma@im al acestor prime este sta#ilit prin re"ulile /.E.
pri9ind a:utorul de stat.
Sub*en&iile 'en&ru crearea de noi locuri de munca sunt cele
mai raspandite forme de a:utor, mai ales pentru companiile de ser9icii
internationale. Ni9elul acestora difera in functie de locatia proiectului,
ni9elul in9estitiei, tipul de acti9itate desfasurata si ni9elul de pre"atire al
an"a:atilor.
Prime 'en&ru &rainin$. !ompaniile straine care operea8a in
Irlanda pot #eneficia de a:utor financiar pentru pro"rame su#stantiale de
trainin" pentru an"a:ati.
Iinantarea pentru acti9itatea de cercetare(de89oltare im#raca doua
forme, pentru companiie de:a pre8ente in Irlanda
1 finantare pentru fondarea sau up"rade(ul unor facilitati de
cercetare(de89oltare permanente F
1 suport pentru proiectele de cercetare(de89oltare de un inalt risc
sau de inalta calitate.
0ata finantarii 9aria8a in functie de ni9elul proiectului de cercetare(
de89oltare raportat la marimea companiei, impactul potential pe termen
lun" al proiectului si locali8area "eo"rafica.
Procesul de acordare a (inan&arii. Ccest proces durea8a de
o#icei cate9a saptamani, dar intre"ul proces al ne"ocierii acordarii
finantarii poate dura cate9a luni, depin8and in cea mai mare masura de
rapiditatea cu care firma solicitanta ofera informatiile solicitate de I2C.
Con&inu&ul 'lanului de a(aceri. 2upa o intalnire preala#ila I2C
cere pre8entarea unui plan de afaceri, in ca8ul in care este interesata de
respecti9ul proiect. ;lanul de afaceri ar tre#ui sa continaH
1 informatii despre companie, inclusi9 un scurt istoric, descrierea
produselor si a pietelor, un comentariu pe mar"inea situatiei
financiare a companiei si scurte c9(uri ale persoanelor din
conducereF
1 descrierea proiectului propus a fi locali8at in Irlanda si moti9ele
pentru ale"erea Irlandei. Cceasta descriere ar tre#ui sa contina
Red. Luiza Girleanu, Consilier Economic 2'
Ambasada Romaniei in Irlanda
BPCE Dublin al MECMA
numarul de locuri de munca ce se urmareste a fi create, ni9elul
in9estitiei si impactul preconi8at asupra economiei irlande8eF
1 tipul de proprietate asupra proiectului ce se 9a reali8a in IrlandaF
1 pre9i8iuni financiare pentru urmatorii , ani si anali8a ipote8elor
care au condus la aceste pre9i8iuni.
In urma anali8ei, I2C 9a cere clarificari asupra diferitelor
componente ale planului de afaceri, urmand apoi sa faca propuneri
pri9ind asistenta financiara. /rmea8a apoi ne"ocierile pri9ind ni9elul
a:utorului financiar, asupra ni9elului si formei in9estitiei proprii a
companiei in proiect si a altor pro#leme cone@e.
In urma procesului intern de apro#are a proiectului, in cadrul I2C,
se inc<eie un Ccord de finantare intre I2C si compania solicitanta.
S?annon De*elo'men&
><annon 2e9elopment este a"entia "u9ernamentala responsa#ila
pentru re"iunea ><annon si initial a a9ut drept scop de89oltarea
aeroportului ><annon. In pre8ent, mandatul a"entiei s(a di9ersificat,
inclu8and cresterea economica si de89oltarea intre"ii re"iuni.
;rintre o#iecti9ele ><annon 2e9elopment se numara de89oltarea
re"iunii ca o locatie internationala pentru ser9icii si acti9itati producti9e,
spri:inirea industriei locale, promo9area turismului si de89oltarea rurala.
1ferta de asistenta financiara a ><annon 2e9elopment este
similara cu cea a I2C.
@darAs na Gael&ac?&a
Wdar=s na 4aeltac<ta este a"entia "u9ernamentala responsa#ila
cu promo9area in9estitiilor in 4aeltac<t, o re"iune rurala in 9estul
Irlandei, cu o populatie 9or#itoare de lim#a irlande8a.
C"entia, care urmareste sa creasca numarul locurilor de munca si
sa stimule8e acti9itatile economice in 8ona, acorda prioritate proiectelor
orientate catre e@port si catre industriile care folosesc resursele
naturale. Aipurile de su#9entii acordate sunt similare cu cele oferite de
I2C, dar ni9elul lor este cel mai ridicat din intrea"a tara.
En&er'rise Ireland
Enterprise Ireland este a"entia "u9ernamentala a carei principala
responsa#ilitate este sustinerea de89oltarii industriei locale. Enterprise
Ireland administrea8a pro"rame de a:utor financiar care sunt disponi#ile
atat pentru firmele irlande8e, cat si pentru companiile straine care
operea8a in Irlanda.
Red. Luiza Girleanu, Consilier Economic 21
Ambasada Romaniei in Irlanda
BPCE Dublin al MECMA
0.#.#. Asis&en&a (inanciara euro'eana
!ompaniile care operea8a in Irlanda pot apela la sc<eme de
asistenta financiara administrate de la Bru@elles. /nul din principalele
pro"rame de finantare care se adresea8a companiilor este X >e9ent<
Irame5ork ;ro"ramme for 0esearc< and 2e9elopment % I; &Y.
Enterprise Ireland este a"entia "u9ernamentala responsa#ila cu
spri:inul financiar si non(financiar al firmelor irlande8e participante la
I;&, fie ele IMM(uri, uni9ersitati, institute de cercetare sau companii
multinationale.
>unt disponi#ile surse de finantare de pana la ,') din 9aloarea
proiectelor, ma@imul "rantului acordat fiind de 2,'.''' Euro. !onditia de
eli"i#ilitate este ca proiectul sa reuneasca firme, uni9ersitati sau institute
de cercetare din cel putin doua state mem#re /.E.
2e la inceputul pro"ramului I;& in decem#rie 2''-, pana in
octom#rie 2''*, companiile irlande8e au casti"at proiecte ce au
finantate cu suma totala de 1,2 milioane Euro.
In anul 2'1', Irlanda s(a situat pe locul - in randul tarilor /E, din
punctul de 9edere al proiectelor finantate (+,+ milioane euro iar in anul
2'11 a ocupat locul 4 cu 4,4 milioane euro finantari 0K2.
0.#.%. Accesul la s'a&ii 'en&ru birouri si (acili&a&i indus&riale
!ompaniile care doresc sa in9esteasca in Irlanda au mai multe
9ariante in selectarea spatiilor pentru productie sau pentru #irouri. I2C
Irlanda, principala a"entie "u9ernamentala pentru promo9area
in9estitiilor straine, detine mai multe parcuri industriale dotate cu o serie
de facilitati, care sunt ideale pentru proiecte noi, in ca8ul in care
in9estitorii nu doresc sa construiasca propriile cladiri. I2C ofera si locatii
unde in9estitorii isi pot construi sin"uri facilitatile industriale, conform
necesitatilor lor.
E@ista de asemenea si parcuri industriale detinute de companii
pri9ate, care ofera si spatii industriale si cladiri pentru #irouri. Cceste
spatii sunt disponi#ile in principalele orase ale Irlandei si sunt potri9ite
atat pentru operatiuni de mica amploare, cat si pentru operatiuni de
an9er"ura.
0.%. Moneda si re$imul e6'a&rierii *alu&ei
Irlanda utili8ea8a ca moneda nationala, incepand cu ianuarie
2''2, Euro si se #ucura de conditiile unui risc 8ero al ratei de sc<im#.
Red. Luiza Girleanu, Consilier Economic 22
Ambasada Romaniei in Irlanda
BPCE Dublin al MECMA
Nu e@ista restrictii la repatrierea casti"urilor, capitalului sau
do#an8ilor, iar platile aferente repatrierii se pot efectua in orice moneda.
2e asemenea, nu sunt restrictii la intrarea capitalului in Irlanda.
0e8identii si non(re8identii pot a9ea conturi in orice moneda, iar firmele
irlande8e sunt li#ere sa desc<ida conturi #ancare oriunde in afara
Irlandei. Nu e8ista limitari ale importurilor de capital in Irlanda.
0.0. Sis&emul de &a6e si im'ozi&e
Im'ozi&area *eni&urilor 'ersoanelor (izice
>istemul irlande8 de impo8itare a 9eniturilor persoanelor fi8ice este
pro"resi9 si se aplica la suma tuturor 9eniturilor din diferite surse. 1
persoana este eli"i#ila pentru plata impo8itelor pe 9eniturile casti"ate in
Irlanda sau inafara acesteia daca este inclusa in cate"oaria re8identilor
permanenti. /n re8ident strain care este an"a:at in Irlanda plateste
numai impo8itele pe 9eniturile casti"ate in Irlanda. 1 persoana este
considerata re8identa daca locuieste mai mult de 18+ de 8ile in Irlanda
sau mai mult de 28' 8ile pe o perioada de doi ani.
0atele de impo8itare incepand cu '1 ianuarie 2'12 (/ni9ersale >ocial
!<ar"e suntH
2)H pentru 9enituri de 1'.'+- Euro pe an F
4)H Venituri de la 1'.'+- Euro pana la 1-.'1- Euro pe anF
&)H Venituri peste 1-.'1- Euro pe an .
E@ceptii de la 'la&a USC)
Veniturile anuale ce nu depasesc 1'.'+- Euro F
;entru persoanele peste &' de ani si ale caror 9enituri anuale nu
depasesc 1'.'+- EuroF
;entru persoanele detinatoare de carduri medicale asi"uratorii
complete F
C:utorul de maternitate.
Clte cate"orii supuse impo8itariiH
>e impo8itea8a cu +) persoanele care o#tin 9enituri din
acti9itati independente si care depasesc 1''.''' euro.an
indiferent de 9arstaF
Red. Luiza Girleanu, Consilier Economic 2+
Ambasada Romaniei in Irlanda
BPCE Dublin al MECMA
2aca sunt su# 9arsta de &' de ani si nu detin un card medical
complet rata de impo8itare este de 1') iar daca sunt peste
9arsta de &' de ani sau detin un card medical complet, rata de
impo8itare este de &).
2e la 1 ianuarie 2'1+, pensionarii cu 9arsta de peste &' de
ani , 9or fi impo8itati cu />! de &) pentru 9enituri anuale de
peste -'. ''' euro.
!ontri#utiile la asi"urarile sociale sunt cunoscute in Irlanda ca ;0>I %
;a6 0elated >ocial Insurance platite de an"a:ati si an"a:atori pe clase in
functie de ni9elul 9enitului.
Cn"a:atii care casti"a 9enituri de pana la +,2 Euro pe saptamana
sunt e@ceptati de la plata contri#utiilor ;0>I si a celor la fondul de
sanatate.
;ersoanele li#er(profesioniste care reali8ea8a 9enituri anuale de
pana la ,.''' Euro sunt e@ceptate de la plata contri#utiei la fondul
de sanatate, dar platesc o suma minima de ,'' Euro la ;0>I,
incepand cu '1 ianuarie 2'1+.
Veniturile neincasate din acti9itati independente 9or fi supuse platii
;0>I, incepand cu '1 ianuarie 2'1+ iar 9eniturile neincasate
pro9enind din c<irii, di9idende, in9estitii si depo8ite se 9or impo8ita
de la '1 ianuarie 2'14.
C:utorul de maternitate 9a fi impo8a#il incepand cu '1 iulie 2'1+.
Im'ozi&area cas&i$urilor de ca'i&al
!asti"urile de capital sunt impo8itate cu o rata de ++), incepand
cu mie8ul noptii de ', decem#rie 2'12 iar pierderile de capital pot fi
compensate cu casti"urile de capital in anul curent sau pot fi reportate in
anii urmatori.
Im'ozi&area 'ersoanelor 3uridice
Aa@a corporati9a de 12,,) este platita de companiile care
reali8ea8a profit din acti9itatile comerciale (tradin" companies. ;entru
companiile care desfasoara acti9itati necomerciale, impo8itul pe profit
este de 2,).
;entru IMM(uri, ale caror 9enituri comerciale nu depasesc 2,+.*48
Euro, impo8itul pe profit este de 12,,).
&ccize
Red. Luiza Girleanu, Consilier Economic 24
Ambasada Romaniei in Irlanda
BPCE Dublin al MECMA
!u efect de la mie8ul noptii de ', decem#rie 2'12, acci8ele la o
<al#a de #ere.cidru 9or creste cu 1' centi, la o masura standard
de #Euturi spirtoase cu 1' cen i i acci8ele pe o sticlE de &, cl de
9in cu 1 euro, cu pro(rata in crestere pentru alte produse alcooliceF
!u efect de la mie8ul nop ii de ', decem#rie 2'12, pre ul pentru
2' de i"Eri 9a cre te cu 1' centi si cu ,' de centi per pac<etul de
2, "rame tutunF
!resterea ta@ei pe car#on, de la 1, euro la 2' euro, cu
aplica#ilitate din '- decem#rie 2'12 pentru #en8ina si motorina si
de la '1 mai 2'12, pentru "a8e naturale si uleiuri mineraleF
!resterea ta@ei pe car#on pentru com#usti#ilii soli8i cu 1'
euro.tona de la '1 mai 2'1+ si cu 2' euro.tona de la '1 mai 2'14.
Aa@a de inre"istrare a 9e<iculelor (V0A si impo8itul auto 9or creste
de la '1 ianuarie 2'1+. 555.re9enue.ie
23&
( C crescut cota standard de AVC, de la 21) in anul 2'11, la 2+) cu
aplica#ilitate de la '1 ianuarie 2'12F
( 0ata AVC pentru sectorul de incal8ire se 9a reduce de la 21) la
1+,,) incepand cu '1 martie 2'12F
( 0ata aplicata pentru admiterea la ferme desc<ise, in
conformitate cu AVC(ul din turism (*) de la 1 iulie 2'11, 9a fi de
*) incepand cu '1 ianuarie 2'12 si se mentine in 2'1+F
( 1 cota sca8uta de 1+,,) de AVC se 9a aplica in continuare pentru
ser9iciile ce folosesc forta de munca in re"im intensi9F
( 1 cota de ') se 9a aplica in continuare pentru medicamente si
im#racamintea destinata copiilor
( 1 cota speciala de AVC de 4,8) se 9a aplica in continuare numai
pentru 9an8arile de animale 9ii si numai pentru comerciantii
inre"istrati in acest scopF
( E@ceptari de la plata AVC sunt pentru acti9itatile din sfera
educationala, sanatate si protectia copilului.
E*i&area dublei im'uneri
Irlanda este semnatara unor acorduri in 9i"oare de e9itare a du#lei
impuneri cu ,' de tari, inclusi9 cu 0omania.
0.2. Pro&ec&ia mediului
Red. Luiza Girleanu, Consilier Economic 2,
Ambasada Romaniei in Irlanda
BPCE Dublin al MECMA
;rotectia mediului este unul din principalele o#iecti9e ale
4u9ernului irlande8. In afara 9alorii sale intrinseci si a contri#utiei la
calitatea 9ietii, un mediu curat este un important factor economic. Este
de asemenea importanta in de89oltarea industriilor #a8ate pe resurse
naturale si a turismului si in desfacerea pe pietele e@terne a unor
produse si ser9icii de calitate.
3e"islatia protectiei mediului este #a8ata pe 2irecti9ele /.E. si
acopera pro#leme precum re"lementarea in constructii, si"uranta
pu#lica si eli#erarea licentelor de control. 3e"islatia este implementata
de catre autoritatile locale si de catre C"entia de ;rotectie a Mediului.
C"entia este un or"anism "u9ernamental responsa#il cu monitori8area
si licentierea acelor acti9itati industriale considerate a a9ea un risc
semnificati9 de poluare a mediului.
In ca8ul in care o propunere de de89oltare a unor acti9itati
producti9e pre8inta riscul poluarii, tre#uie o#tinuta o licenta inte"rata de
la C"entia de ;rotectie a Mediului.
Ccti9itatile care necesita o astfel de licenta sunt cele care
"enerea8a deseuri to@ice, emisii de su#stante to@ice in atmosfera sau in
apa, precum si cele care cau8ea8a poluare fonica.
0.9. Dre'&uri de 'ro'rie&a&e in&elec&uala
Irlanda este mem#ra a 1r"ani8atiei Mondiale a ;rorietatii
Intelectuale si parte la !on9entia Internationala pentru ;rote:area
;roprietatii Intelectuale. In iulie 2''', ;resedinta Irlanda Mar6 McCleese
a semnat le"islatia in materie de prorietate intelectuala, aducand
le"islatia nationala in concordanta cu o#li"atiile asumate in cadrul 1M!
pentru acordul A0I;>. 3e"islatia a intrat in 9i"oare la 1 ianuarie 2''1 si
a dat posi#ilitate Irlandei sa(si prote:e8e drepturile intelectuale in spatiul
/E.
3e"islatia pre9ede penalitati se9ere pentru partile ci9ile, dar nu
include sentinte minime pentru 9iolarea drepturilor intelectuale.
;irateria in domeniul fa#ricarii !2(urilor si a 2V2(urilor constituie
inca o pro#lema. Industria in domeniu reclama ca pirateria in materie de
2V2(uri este de aproape 1,, ori mai mare decat cea le"ala, casti"and
circa -' milioane Euro anual, in comparatie cu piata le"ala ale carei
casti"uri sunt de 11, milioane Euro anual (deci aciti9itatea de
contrafacere repre8inta aproape :umatate din cea le"ala.
In ceea ce pri9esc pro"ramele de soft5are contrafacute, acestea
cumulea8a aproape +&) din piata.
Red. Luiza Girleanu, Consilier Economic 2-
Ambasada Romaniei in Irlanda
BPCE Dublin al MECMA
2etinerea de drepturi de proprietate intelectuala a de9enit un fapt
o#isnuit in Irlanda, ca re8ultat al reducerii impo8itului pe profit pentru
companii. ;roprietatea intelectuala poate a9ea o 9aloare mare intr(o
afacere, astfel incat poate influenta semnificati9 efortul fiscal al unei
companii internationale. E9aluarea corecta a finantarii, mana"ementului
si a locatiei proprietatii intelectuale poate deseori conduce la #eneficii
fiscale semnificati9e pentru o astfel de companie.
2repturile de protectie intelectuala sunt "u9ernate de o le"islatie
care asi"ura "arantii posesorului. Aratamentul fiscal al proprietatii
intelectuale depinde de natura drepturilor implicate si arata astfelH
1 Cerce&are s&iin&i(ica % !<eltuielile cu Uacti9itati in domeniul
stiintelor aplicate, in 9ederea e@tinderii cunoasteriiL sunt deducti#ile
in anul in care s(au efectuat. 2educerea nu se aplica in ca8ul
cercetarii din domeniile minier si petrolier.
1 Pa&en&e % !<eltuielile cu o#tinerea patentelor pot fi reparti8ate pe
o perioada de 1& ani, in rate e"ale (mai putin de 1& ani daca
durata patentului este mai mica.
1 BnoC5?oC +indus&rial/ % !<eltuielile sunt deducti#ile in intre"ime,
in anul in care s(au produs. 2educerea nu se aplica in ca8ul in
care kno5(<o5(ul apartine unei firme ac<i8itionate sau este
cumparat de la o terta firma.
1 So(&Care % !osturile se reparti8ea8a pe 8 ani (12,,) pe an si
sunt deducti#ile in ca8ul in care aplicatiile soft5are sunt folosite in
afaceri.
1 Marcile de comer& +!rademar,/ % Nu se deduc c<eltuielile
oca8ionate de de89oltarea sau ac<i8itionarea de marci de comert.
1 Co'.ri$?& % !<eltuielile nu sunt deducti#ile.
1 Al&ele +inclusi* marci/ % Nu se deduc costurile oca8ionate de
cumpararea altor forme de proprietate intelectuala.
0.:. Licen&ierea
!ompaniile multinationale folosesc practica inc<eierii de acorduri
de licentiere cu filialele lor din strainatate. Ni9elul c<eltuielilor cu
o#tinerea licentelor depinde de natura drepturilor de proprietate, atat
pentru licentele e@clusi9e cat si pentru cele nee@clusi9e.
Cceste costuri sunt deducti#ile in ca8ul in care sunt necesare in
acti9itatea firmei si daca nu depasesc anumite limite.
4. REGLEMEN!ARI C1MERCIALE
Red. Luiza Girleanu, Consilier Economic 2&
Ambasada Romaniei in Irlanda
BPCE Dublin al MECMA
!a6e *amale
Irlanda aplica sistemul ta@elor 9amale de import al /E, care se
#a8ea8a pe >istemul Crmoni8at de !lasificare a Marfurilor (>C.
Aa@ele 9amale sunt percepute la importurile in Irlanda din tarile ne(
mem#re /E. 1data platite in Irlanda, marfurile pot circula apoi li#er in
toate tarile mem#re /E, fara a se plati alte ta@e 9amale. Aa@ele 9amale
sunt calculate la 9aloarea in 9ama a marfurilor sau la 9aloarea de
tran8actie.
Im'or&uri &em'orare
Iacilitatile adec9ate depo8itarii #unurilor importate temporar sunt
in marile orase ale Irlandei % 2u#lin, !ork, 3imerick, 7aterford si
4al5a6. ;ortul 2u#lin detine cel mai mare depo8it, care asi"ura in
acelasi timp si ser9iciile de am#alare, sortare, transport. Bunurile aflate
in depo8itele mentionate pot fi pastrate fara plata ta@elor sau a altor
impo8ite pana sunt destinate consumului, cu plata ta@elor respecti9e sau
li9rate altor tari de destinatie.
Cerin&e de e&ic?e&are si marcare
In Irlanda, cu unele mici e@ceptii, nu e@ista cerinte specifice de
marcare cu tara de ori"ine a #unurilor importate. 2oar produselor
alimentare li se aplica etic<ete inscriptionate cu tara de ori"ine.
1 importul, e@portul sau tran8itul #unurilor non(irlande8e marcate cu
etic<ete care pot crea confu8ii cum ca produsul ar fi de ori"ine
irlande8a sunt inter8iseF
1 falsul sau lispa marcarii, descrierii produsului sau alte indicatii
inselatoare sunt inter8iseF
1 nu e8ista re"uli pentru marcarea produselor am#alate si li9rate pe
mare. ;racticile adec9ate la incarcarea pe mare pre9ad ca
pac<etele sa fie marcate cu adresa destinatarului si numerotate,
cu e@ceptia ca8urilor in care pac<etele pot fi identificate si fara a
a9ea numarF
1 produsele alimentare am#alate tre#uie sa se conforme8e
cerintelor irlande8e de etic<etare. Informatiile inscrise pe etic<ete
tre#uie sa contina date despre produs, inclusi9 in"redientele
incluse, "reutatea neta, termenul de 9ala#ilitate al produsului (cu
mentionarea in urmatoarea ordineH data, luna, anul si instructiuni
de folosire acolo unde este ca8ulF
1 cerintele de etic<etare irlande8e sunt similare celor utili8ate in
spatiul /E, cu e@ceptia ca autoritatile irlande8e solicita ca la un
produs reali8at in spatiul comunitar, etic<eta sa contina numele si
adresa producatorului european, distri#uitorului sau celui care
Red. Luiza Girleanu, Consilier Economic 28
Ambasada Romaniei in Irlanda
BPCE Dublin al MECMA
am#alea8a produsul. ;roducatorii tre#uie sa tina cont de faptul ca
toate etic<ete necesita inscrierea in unitati metrice, iar lim#a in
care sunt scrise este cea uitli8ata de consumatorii irlande8i
(en"le8a.
S&andarde
Cutoritatea Nationala pentru >tandarde (N>CI este or"anismul
a#ilitat in Irlanda sa facilite8e emiterea de documente pri9ind
standardele 9oluntare utili8ate de producatori si prestatori de ser9icii.
N>CI asi"ura, de asemenea, ser9icii de certificare pe plan local sau
international si ser9icii de metrolo"ie. N>CI repre8inta interesele
irlande8e in relatiile cu or"anismele similare europene si internationale,
"rupuri ce au ca tinta armoni8area standardelor si inlaturarea #arierelor
te<nice in calea comertului.
!a mem#ra a /E, Irlanda aplica standardele de produs si
certificarea sta#ilita in plan comunitar.
Red. Luiza Girleanu, Consilier Economic 2*
Ambasada Romaniei in Irlanda
BPCE Dublin al MECMA
4I. IN>1RMA!II U!ILE PEN!RU 1AMENII DE A>ACERI
9.". In(orma&ii 'ri*ind 'ia&a muncii in Irlanda
Incepand cu 2' iulie 2'12 accesul lucratorilor romani pe piata irlande8a
a fortei de munca a fost li#erali8at prin eliminarea o#li"ati9itatii o#tinerii
unui permis de munca.
9.#. In(orma&ii 'ri*ind or$anizarea a(acerilor
Com'anii cu ras'undere limi&a&a
!ompaniile pri9ate cu raspundere limitata repre8inta forma cea
mai intalnita forma de or"ani8are a afacerilor in Irlanda. ;rincipalele
caracteristici ale unei astfel de companii sunt ca raspunderea asociatilor
este limitata la suma capitalului su#scris si ca unele o#li"atii impuse
companiilor pu#lice cu raspundere limitata nu se aplica in ca8ul
companiilor pri9ate.
Pre*ederi $enerale
;entru a fi inre"istrata ca o companie pri9ata cu raspundere
limitata societatea tre#uie sa respecte urmatoarele conditiiH
1 >a ai#a un numar de asociati cuprins intre 1 si ,'.
1 >a restrictione8e dreptul asociatilor de a transfera actiuni.
1 >a inter8ica su#scriptia pu#lica de actiuni.
1 companie pri9ata cu raspundere limitata tre#uie sa curpinda in
numele sau cu9antul X 3imited Y (prescurtat % 3td.. In Irlanda se aplica
o ta@a de capital de 1), la fiecare emisiune de actiuni. ;entru fiecare
transfer de actiuni se percepe o ta@a de tim#ru de 1).
Ac&ionarul unic
Este cea mai simpla forma de or"ani8are a afacerii, care implica
putine formalitati le"ale si costuri mici, fiind preferata in ca8ul afacerilor
de mica amploare. 2atorita faptului ca afacerile sunt desfasurate direct
de catre proprietar, acesta este raspun8ator fata de o#li"atiile firmei sale
si i se poate impune sa "arante8e imprumuturile cu #unurile proprii.
Aotusi proprietarul are control mana"erial a#solut si are acces direct la
profituri.
Red. Luiza Girleanu, Consilier Economic +'
Ambasada Romaniei in Irlanda
BPCE Dublin al MECMA
Com'anii s&raine care des(asoara a(aceri in Irlanda
!ompaniile straine isi pot desfasura afacerile in Irlanda fie prin
intermediul unei filiale, fie prin desc<idera unui #irou comercial, in functie
de amploarea operatiunilor.
>ilialele firmelor straine care operea8a in Irlanda tre#uie sa ai#a o
structura mana"eriala proprie. 2e asemenea, o filiala tre#uie sa poate
ne"ocia contracte cu tertii si tre#uie sa ai#a un "rad re8ona#il de
independenta financiara fata de compania mama.
;entru desc<iderea unui birou comercial in Irlanda, firma straina
tre#uie sa depuna la 0e"istrul !ompanilor copii dupa actele constituti9e,
lista cu mem#rii conducerii companiei si do9ada e@istentei unei adrese
permanente pentru #iroul comercial.
In(orma&iile incluse 'e documen&ele 'ublice ale com'aniei
Aoate firmele care desfasoara afaceri in Irlanda tre#uie sa includa
urmatoarele informatii in antetul scrisorilor si al altor documente de
interes pu#licH
1 Numele complet al companiei
1 3ocul si numarul de inre"istrare al companiei
1 Numele directorilor si nationalitatea acestora, daca nu sunt
irlande8i.
9.%. Sarba&ori le$ale, 'ro$ramul de lucru
1 8iua Nationala, 1& martie (>t. ;atrickZ s 2a6
1 prima si a doua 8i de ;asti
1 prima si a doua 8i de !raciun, 2, si 2- decem#rie
1 C:unul Cnului Nou, +1 decem#rie si prima 8i a anului, 1 ianuarie
1 Bank and ;u#lic [olida6s in 2'1+H + iunie, , au"ust, 28 octom#rie.
1 In Irlanda, norma de lucru este de +* de ore pe luna, , 8ile pe
saptamana. 1rele de lucru sunt de la *.''( 1&,+', cu pau8a de
pran8 intre 1+.''(14.''. 1rarul #ancilor esteH 1'.''(1-.''.
Ma:oritatea ma"a8inelor cu 9an8are cu amanuntul sunt desc<ise
de la *.'' la 18.'', lunea pana sam#ata, respecti9 intre 12.'' si 18.''
duminicile si in 8ilele 8ilele pu#lice si #ancare.
Ma:oritatea supermarketurilor au pro"ram prelun"it in anumite 8ile
ale saptamanii (in 2u#lin este 8iua de :oi pentru a da posi#ilitate
consumatorilor de a ac<i8itiona produse.
Red. Luiza Girleanu, Consilier Economic +1
Ambasada Romaniei in Irlanda
BPCE Dublin al MECMA
9.0. In(orma&ii des're com'or&amen&ul in rela&iile cu 'ar&enerii
irlandezi
In "eneral, relatiile care se doresc a fi sta#ilite cu partenerii
irlande8i se #a8ea8a pe incredere si respect reciproc, care sunt e@trem
de apreciate de irlande8i. ;rincipiile de curtoa8ie in afaceri, urmate de
raspunsuri punctuale si prompte, alcatuiesc reteta unei afaceri de
succes cu partenerii irlande8i. 1data casti"ata increderea in fata
partenerului irlande8, acesta 9a de9eni mai putin formal.
In pri9inta im#racamintii, se recomanda un stil conser9ator,
caracteri8at de costum la #ar#ati si un stil de im#racaminte de #irou
pentru femei.
Intalnirile de afaceri tre#uie sta#ilite intotdeauna inainte
(pro"ramate din timp, irlande8ii apreciind punctualitatea.
2atorita perioadei de 9acanta din lunile iulie(au"ust, ma:oritatea
irlande8ilor ar putea lipsi de la locurile de munca, asa incat este
necesara sta#ilirea unei intalniri din timp. In acelasi timp, 9a fi sta#ilita cu
"reu o intalnire in 8iua de 9ineri dupa amia8a in perioada de 9ara.
9.2. Ins&i&u&ii ce 'o& (urniza in(orma&ii economice si comerciale
1epartent o! 2o$s, /nterprise and Inno)ation
2+ Tildare >treet, 2u#lin 2.
AelH G+,+ 1 -+1 21212
Ia@H G+,+ 1 -+1 282&
E(MailH info\d:ei.ie
1epartent o! -orei'n &!!airs and *rade
8', >t.>tep<enLs 4reen, 2u#lin 2
AelH G+,+ 1 4'8 2'''
7e#siteH 555.dfa.ie
1epartent o! &'riculture, -ood !ood and t#e 3arine
C"riculture [ouse, Tildare >t. 2u#lin 2.
AelH G+,+ '1 -'& 2'''
E(mailH info\a"riculture."o9.ie
1epartent o! "ounications, /ner'4 and Natural
5esources
[ead officeH 2* ( +1 Cdelaide 0oad, 2u#lin 2
AelH G+,+(1(-&8 2'''
!ustomer >er9ice [elpdeskH
Red. Luiza Girleanu, Consilier Economic +2
Ambasada Romaniei in Irlanda
BPCE Dublin al MECMA
AelH G+,+(1(-&8 2'&'F
E(mailH customer.>er9ice\dcenr."o9.ie
>taff emailH firstname.lastname\dcenr."o9.ie
1epartent o! *ransport, *ouris and (port
Aransport [ouse, 44 Tildare >treet, 2u#lin 2.
AelH G +,+ 1 -&' &444
E(mailH info\dttas.ie
"opanies 5e'istration 6!!ice ("56)
14 ;arnell [ouse, 2u#lin 1.
AelH G +,+ 1 8'4 ,2 ''
E(mailH info\cro.ie
*#e "opetition &ut#orit4
14 ;arnell [ouse, 2u#lin 1.
AelH G +,+ 1 8'4 ,4 ''
E(mailH info\tca.ie
National (tandards &ut#orit4 o! Ireland
1 >5ift >Ruare, Nort<5ood, >antr6
2u#lin *, Ireland
AelH G+,+ 1 8'& +8''
Ia@H G+,+ 1 8'& +8+8
EmailH nsai\nsai.ie
6!!ice o! t#e 5e)enue "oissioners
Cpollo [ouse, Aara >treet
2u#lin 2, Ireland
AelH G+,+ 1 -++ '- ''
<ttpH..555.re9enue.ie
E(mailH du#linre"off\re9enue.ie
/nterprise Ireland
East ;oint Business ;ark
2u#lin +
AelH ''+,+(1(&2& 2'''
7e#H 555.enterprise(ireland.com
I1& Ireland
7ilton ;lace
2u#lin 2
AelH ''+,+(1(-'+4'''
Red. Luiza Girleanu, Consilier Economic ++
Ambasada Romaniei in Irlanda
BPCE Dublin al MECMA
Ia@H ''+,+(1(-'+4'4'
E(mailH idaireland\ida.ie
7e#H 555.idaireland.com
IB/" +Iris# Business and /plo4ers "on!ederation)
!onfederation [ouse
84(8- 3o5er Ba""ot >treet
2u#lin 2
AelH ''+,+(1(--'1'11
Ia@H ''+,+(1(-+81,8-
7e#H 555.i#ec.ie
Camere de comer&)
1u$lin "#a$er o! "oerce
& !lare >treet
2u#lin 2
AelH ''+,+(1(-1+'8''
Ia@H ''+,+(1(-&--'4+
E(mailH info\du#c<am#er.ie
7e#H 555.du#c<am#er.ie
"or7 "#a$er o! "oerce
Iit8"erald [ouse
>ummer<ill Nort<
!ork
AelH ''+,+(21(4,'*'44
Ia@H ''+,+(21(4,'8,-8
E(mailH info\corkc<am#er.ie
7e#H 555.corkc<am#er.ie
8ieric7 "#a$er o! "oerce
*- 1L!onnell >t
3imerick
AelH ''+,+(-1(41,18'
E(mailH info\limc<am#er.ie
7e#H 555.limc<am#er.ie
9al:a4 "#a$er o! "oerce and Industr4
!ommerce [ouse
Merc<antLs 0oad
4al5a6
Red. Luiza Girleanu, Consilier Economic +4
Ambasada Romaniei in Irlanda
BPCE Dublin al MECMA
AelH ''+,+(*1(,-+,+-
Ia@H ''+,+J*1,-1*-+
E(mailH info\"al5a6c<am#er.com
7e#H 555."al5a6c<am#er.com
(li'o "#a$er o! "oerce and Industr4
1- ]ua6 >treet, >li"o
AelH ''+,+ '&1 *1- 12 &4
Ia@H''+,+ '&1 *1- '* 12
E(mailH info\sli"oc<am#er.com
7e#H 555.sli"oc<am#er.com
9.9. !ar$uri si e6'ozi&ii or$aniza&e in Irlanda in #7"%
Nr.
cr&.
Denumire &ar$D
Locul de
des(asurare
PerioadaD
1r$aniza&orul local cu da&e de iden&i(icare
Gru'e de 'roduse
care se 'o& e6'une
". >u&ura >air, RDS
Dublin Irlanda
#05#2 (ebruarie #7"%
1r$aniza&or) Business E@<i#itions 3td
Adresa) - >and6ford 1ffice ;ark, Io@rock,
2u#lin 18, Ireland
!el) ''+,+(1(2*, &418
>a6) ''+,+(1(2*, &41&
E5mail) maureen\#i8e@.ie
Eeb) 555.futurafair.com
Persoana de con&ac&) Maureen LedCi&?
1 Im#racaminte pentru
#ar#ati, femei, copii
1 Incaltaminte
( Cccesorii
#. Ener$. S?oC,
RDS Dublin
Irlanda
"75"" a'rilie #7"%
1r$aniza&or) Business E@<i#itions 3td
Adresa) - >and6ford 1ffice ;ark, Io@rock,
2u#lin 18, Ireland
!el) ''+,+(1(2*, &418
>a6) ''+,+(1(2*, &41&
E5mail) maureen\#i8e@.ie
ener"6s<o5\seai.ie
Eeb) 555.ener"6s<o5.com
555.seai.ie
555.#usinesse@<i#itions.com
Persoana de con&ac&) Maureen LedCi&?
1 Ae<nolo"ii si
ec<ipamente in
industria ener"etica
1 >er9icii (consultanta,
audit, metrolo"ie in
domeniul ener"etic
( Iirme producatoare
si utili8atoare a
produselor
ener"etice
%. >u&ura >air, RDS
Dublin Irlanda
#05 #2 au$us& #7"%
1r$aniza&or) Business E@<i#itions 3td
Adresa) - >and6ford 1ffice ;ark, Io@rock,
2u#lin 18, Ireland
!el) ''+,+(1(2*, &418
>a6) ''+,+(1(2*, &41&
E5mail) maureen\#i8e@.ie
Eeb) 555.futurafair.com
Persoana de con&ac&) Maureen LedCi&?
1 Im#racaminte pentru
#ar#ati, femei, copii
1 Incaltaminte
( Cccesorii
Red. Luiza Girleanu, Consilier Economic +,
Ambasada Romaniei in Irlanda
BPCE Dublin al MECMA
0. !?e >urni&ure and
Fome Accesories
>air, RDS Dublin,
Irlanda
95 ; oc&ombrie #7"%
1r$aniza&or) Iris< >er9ices 3td.
Adresa) 1+ 0ock [ill, Blackrock, !o. 2u#lin,
Ireland
!el.) ''+,+(1(288 8821
>a6) ''+,+(1(288 +12&
E5mailH elis<\e@<i#itionsireland.com
Eeb) 555.iris<furniturefair.com
Persoana de con&ac&) Elis? Bull
( Mo#ilier din lemn
( Mo#ilier metalic
( Mo#ilier pentru
<oteluri si
restaurante
( 1#iecte de
decoratiuni
interioare din lemn,
ceramica, metale
2. S?o' E6'o,
RDS, Dublin,
Irlanda
se'&embrie #7"%
1r$aniza&or) E@po E@<i#itions
Adresa) 4t< Iloor, Buildin" 2, A<e
!ourt6ard, !armen<all 0oad, >and6ford,
2u#lin 18, Ireland
!el) '',+(1(2*, 8181
>a6) ''+,++(1(2*, 818&
E5mail) info\e@po(e9ents.com
Eeb) 555.e@po(e9ents.com
Persoana de con&ac&) Caroline
McGuinness
1 ;roduse alimentare
1 Bauturi alcoolice
1 Bauturi racoritoare
( ;roduse si
accesorii pentru
industria
alimentara si de
caterin"
9. Eood Mac?iner.
E6?ibi&ion, RDS
Dublin, Irlanda
oc&ombrie #7"%
1r$aniza&or) Iris< >er9ices 3td.
Adresa) 1+ 0ock [ill, Blackrock, !o. 2u#lin,
Ireland
!el.) ''+,+(1(288 8821
>a6) ''+,+(1(288 +12&
E5mailH da9id\e@<i#itionireland.com
Eeb) 555.5oodmac<iner6e@<i#ition.com
555.e@i#itionsireland.com
Persoana de con&ac&) Da*id S,inner
( Mo#ila de #ucatarie
si feronerie
( Materiale de
am#alare, paleti
( /tila:e de prelucrare
lemn
( ;roduse laminate
din lemn (parc<et,
fri8e etc
1 Importatori de lemn
Red. Luiza Girleanu, Consilier Economic +-