Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
RELATIEI DINTRE
CONCENTRATIA
ALCOOLULUI ETILIC
IN SANGE, URINA SI
UMOAREA VITROASA
-rezultate
partiale-
Jitaru Victor
Medic rezident
an IV
UMF Iasi
Determinarea
cauzei
decesului
= unul
din principalele
scopuri
ale practicii
medico-legale
istoricul medical al victimei
circumstantele producerii decesului
rezultatul
autopsiei
rezultatul
examenului anatomo-patologic
rezultatul
examenului toxicologic
Examenul
toxicologic
esential in stabilirea cauzei decesului in multe situatii
in practica medico-legala
scop: de a determina daca, in tanatogeneza, au fost
implicate substante toxice
(endo/exogene)
factorul declansator al decesului
factori favorizanti
indiferenti in tanatogeneza
recoltarea de rutina
de sange periferic, urina si
umoare vitroasa (UV)
Dozarea
alcoolului
etilic
cel mai frecvent folosit drog
absorbie
predominant digestiva
concentraia in compartimentele organismului
depinde
de continutul in ap
sange, urina,
UV
Sangele
cel
mai
util
specimen toxicologic
alcoolemia
(BAC) se coreleaza
direct cu gradul
de
intoxicatie
si
efectele
asupra
organismului
dificultati
in interpretare
absenta
probelor
(exsanguinare)/ lipsa
omogenitatii
probelor
producerea
PM
de alcooli (activitate
bacteriana)
formolizarea
cadavrului
difuziunea
alcoolului din
continutul gastric/caile
aeriene
contaminate
vase pulmonare
si
cord
modificarile
Ht (terapia
de suplinire
volemica
scaderea
c% intravasculare
de etanol)
Urina
al doilea
produs
ca frecventa
in investigatiile
toxicologice
principala
cale
de eliminare
a toxicelor
Alcooluria
(UAC)
reflecta
media alcoolemiei
pe perioada cat urina a fost produsa
echilibrul
cu BAC exista
NUMAI pe
perioada
de producere
independenta
nu poate reflecta sau prezice nivelul alcoolemiei
Urina
poate indica, coroborat cu alcoolemia, faza de
metabolizare a alcoolului n organism
faza
de absorbtie
-
UAC<BAC
faza
de excretie
-
UAC>BAC
dificultati
in interpretare
poate
lipsi
poate
fi
influentata
de alcoolii
de putrefactie
(mai
putin
decat
BAC)/ prezenta
glucozei
sau
a unor
microorganisme
(Candida albicans)
Umoarea
vitroasa
pozitionare anatomica izolata
previne contaminarea cu produsii de putrefactie
bacteriana
nu este
influentata
de formolizare
concentratia
de etanol
(VAC) se mentine
stabila
perioade
mai
lungi
de timp
utila
pentru determinari calitative
si
cantitative
Umoarea
vitroasa
echilibrarea
raportului
BAC-VAC intarzie
1-2h dupa
care se
mentine
constant
faza
de absorbtie: BAC >VAC
Scaderea
concentratiilor
se face concomitent
La echilibru: VAC proportional > BAC
timp
c
%
BAC
VAC
Scop
Stabilirea
unei
relatii
cantitative
intre
BAC,
UAC si
VAC prin
investigarea
specimenelor
recoltate
in timpul
necropsiilor
medico-legale
Elaborarea
si
validarea
unei
metode
simple, usor
reproductibila, accesibila
oricarui
laborator
de
toxicologie, de calcul
/ interpretare
a BAC in
functie
de UAC si
VAC
Material si
metoda
IML Iasi
Decembrie
2010-Aprilie 2012
164 cazuri
< 24 h spitalizare
varsta, sex, IPM, data
decesului,
recoltare
sange, urina, UV BAC, UAC, VAC (CORDEBARD)
In cursul
studiului
s-a constat
ca studierea
unor
cantitati
egale
din fiecare
proba
diminueaza
riscul
de erori
Analiza
rezultatelor
sistemul
SPSS versiunea
19
Metoda
de calcul
regresie
liniara
pentru
identificarea
parametrilor
care influenteaza
BAC
au fost
eliminate cazurile
in care rezultatele
toxicologice
au fost
negative
Rezultate
30
134
femei
barbati
Rezultate
medie 50,5 17,3 ani
7
29
80
41
7
0
10
20
30
40
50
60
70
80
90
0-19 ani 20-39 ani 40-59 ani 60-79 ani > 80 ani
Rezultate
153
10
1
sange femural
sange hepatic
sange putrefiat
Rezultate
5
127
12
14
6
0
20
40
60
80
100
120
140
0-12h 13-24h 25-36h 37-48h >48h
IPM
Rezultate
Relatia
BAC-VAC
73 cazuri
corelatie
puternica
BAC-VAC (p<0,000001)
corelatie
moderata
BAC-IPM (p=0,013)/ anotimp
(temperatura
minima
(p=0,012)/ maxima (p=0,015))
ceilalti
factori
(varsta, sex, tipul
sangelui) au avut
relevanta
scazuta
BAC[] = 0.862*VAC[] + 0.009*PMI[h]
0.039*Tmin[C] +
0.107*T[C]
0.910
prin
excluderea
temperaturii
formula devine
BAC[] = 0.869*VAC[] + 0.008*PMI[h]
0.119
dar
semnificatia
statistica
scade
(p = 0.431).
Raport
VAC/BAC
VAC/BAC
0
0.2
0.4
0.6
0.8
1
1.2
1.4
1.6
1.8
2
Raport
VAC/BAC: 0,33-1,87 (medie
0,99)
Au fost
excluse
4 cazuri
VAC/BAC 0/0,5; 0,1/0; 0,55/0,1 si
0,85/0,1
Dispersie
maxima 1-1,4
Raport
VAC/BAC
0
0.5
1
1.5
2
2.5
3
3.5
4
4.5
5
0 0.5 1 1.5 2 2.5 3 3.5 4 4.5 5
VAC/BAC Linear (VAC/BAC)
Rezultate
Relatia
BAC-UAC
30 cazuri
corelatie
puternica
BAC-UAC (p<0,00001)
corelatie
moderata
BAC-varsta
(p=0,031)/ IPM
(p=0,058)
ceilalti
factori
(sex, tipul
sangelui) au avut
relevanta
scazuta
BAC []= 0,794*UAC []
0,012*v[ani] -
0,024*IPM [ore] + 1,087
Raport
UAC/BAC
UAC/BAC
0
0.5
1
1.5
2
2.5
3
3.5
Raport
UAC/BAC: 0,86
3 (medie
1,39)
A fost
exclus
1 caz
UAC/BAC 0,55/0
Raport
UAC/BAC
0
0.5
1
1.5
2
2.5
3
3.5
4
4.5
5
0 0.5 1 1.5 2 2.5 3 3.5 4 4.5 5
UAC/BAC Linear (UAC/BAC)
Rezultate
corelatie puternica intre UAC/VAC si BAC
VAC se coreleaza mai puternic decat UAC cu alcoolemia
in lipsa
sangelui, se pot folosi
UV sau
urina
in vederea
calculului
alcoolemiei
in functie de
varsta si IPM
in cazul urinei
temperatura ambientala
(disponibila
la statiile
meteorologice
locale)
si
IPM
pentru UV
raport
VAC/BAC si
UAC/BAC
dispersie
mare a valorilor
Necesita
un numar
mai
mare de valori
pentru
stabilirea
unui
interval de
referinta
Discutii
numeroase
studii
privind
identificarea
unei
relatii
intre
concentratia
alcoolului
in sange
si
in alte
produse
biologice
formule
de calcul
BAC = 3.03 + 0.852 VAC
+/-
0.025 [715272 + (VAC-189,7)
2
]
(Pouder&Kuroda, 1993)
BAC = -5.6 + 0.811*UAC +/-
0.034 [9465804 + (UAC-
213.3)
2
]
(Pouder&Kuroda, 1995)
Discutii
review-ul
nostru
din literatura
nu a identificat
formule
care sa
implice
corectii
pe
baza
celorlalti
factori
care
pot influenta
concentratia
de alcool
(IPM, temperatura,
tipul
de sange, varsta)
BAC []= 0,794*UAC []
0,012*v[ani] -
0,024*IPM [ore] + 1,087
BAC[] = 0.862*VAC[] + 0.009*PMI[h]
0.039*Tmin[C] + 0.107*T[C]
0.910
Discutii
Raport
UAC/BAC: 0,86-3 (medie
1,39)
30 cazuri
Kaye & Cardona
0,21-2,66 (medie
1,28)
148
cazuri
Raport
VAC/BAC: 0,33-8,5 (medie
1,26)
70 cazuri
Coe & Sherman (1970), ? cazuri
0,9-1,38 (medie
1,2)
Cao&Lo
(1993), 200 cazuri
-
0,71-3,71 (medie
1,29)
Concluzii
numerosi
factori
pot afecta
valoarea
alcoolemiei
PM
se recomanda
recoltarea
sangelui
din periferie
(vase femurale/
subclaviculare)
alcoolemia obtinuta
dintr-o proba
recoltata
la
necropsie poate
sa
nu
fie
relevanta
se interpreteaza
in asociere
cu alcooluria
si/sau
concentratia
de
alcool
etilic
din UV
etanol
prezent
in sange
dar
absent in UV si/sau
urina
alcoolemie
fals
pozitiva
Concluzii
Corelatia
mai
puternica
intre
VAC si
BAC
+
Posibilitatea
mai
mare ca UAC sa
fie influentata
de productia
endogena
de alcooli
decat
VAC
+
Perioada
redusa
de echilibru
BAC-UAC
Recomanda
UV ca produs
recoltat
de rutina
in examenele
toxicologice
Concluzii
Studiul
propune
formule
de calcul
pentru
BAC in functie
de
UAC si
VAC, dar
si
de alti
factori
care pot influenta
alcoolemia
postmortem
Studiul demonstreaza utilitatea dozarii de rutina a VAC,
eventual ca inlocuitor
al UAC,
in special in cazurile in care
dozarile din sange nu se pot efectua sau pot fi influentate de
diferiti factori
accesibilitatea UV, recoltarea facila
si rezistenta relativa
la putrefactie
sustin utilizarea acesteia atat
in vederea interpretarii de rutina
a valorii
alcoolemiei cat si ca inlocuitor al sangelui in determinarea concentratiei
de etanol
Concluzii
Utilizarea
metodei
CORDEBARD pentru
calcului
concentratiilor
de etanol
permite
aplicarea
rezultatelor
studiului
in orice
unitate
medico-legala, indiferent
de nivelul
de dotare
al
laboratorului
de toxicologie
Oficiala
in Romania
Ieftina
Simpla
Nu necesita
echipament
complex tip GC
Concluzii
Rezultate
partiale
Continuarea
studiului
validarea
rezultatelor
Numar
mai
mare de cazuri
Restrangerea
intervalului
de dispersie
a valorilor
raportului
VAC/BAC, UAC/VAC
Confirmarea
formulelor
de calcul
a BAC pe
baza
VAC/UAC
In viitor
Rezultatele
finale
Utile in practica
medico-legala
Formule
de calcul
usor
aplicabile
Eroare
minima
Tehnica
accesibila
oricarui
laborator/ institutii
medico-legale