Consumul de droguri reprezint utilizarea abuziv, continu sau temporar a substanelor psihotrope fr

prescripie medical. Consecinele negative ale consumului ilicit de droguri sunt astzi recunoscute ca o problem a
individului, dar i ca o acut problem a lumii moderne, care devine tot mai ngrijortoare deoarece numrul
consumatorilor de droguri este n cretere, n special n rndul adolescenilor i tinerilor.
Dac n urm cu un deceniu in Romnia piaa de desfacere a drogurilor se afla la un nivel scazut, teritoriul
tarii noastre fiind folosit mai mult pentru tranzit spre tarile occidentale, n prezent, n ciuda problemelor de natur social
i economic, Romnia a devenit un punct de atracie pentru cei care vnd iluzii i distrug viei din ce in ce mai tinere.
Un timp s-a crezut ca Romnia, o tar srac, va ramne numai o tar de tranzit pentru drogurile dinspre Asia spre
Occident.
Din declaratiile specialitilor, n Romnia se intersecteaz trei ci importante pentru traficul de droguri:
- calea african(Egipt, Iran, Irak, Turcia, Bulgaria, Romnia) care anterior conflictului armat, trecea prin Iugoslavia;
- calea asiatica(China, Rusia, Ucraina, Republica Moldova, Romnia) si
- calea Americii de Sud, nou aparut, care utilizeaz att calea maritim, ct si pe cea aerian.

Prin consumul de droguri, indiferent ca acestea se numesc cocaina, heroina, canabis,LSD-25 sau chiar
alcool, toxicomanul cauta sa atinga fericirea , cauta depasirea momentelor dificile, a singuratatii, a excluderii.
Toxicomanul vede in droguri solutia de a accede la o bucatica de viata in care timpul sa nu mai conteze. Pentru o
perioada scurta, efemera, consumatorul cunoaste iluzia pacii, a calmului sau a fortei. Dar dupa aceste binefaceri
isi fac aparitia si efectele nedorite cum ar fi: dependenta
TINERII I DROGURILE

Adolescena este cea mai vulnerabil perioad din viaa unui om, perioad n care ni se contureaz personalitatea.
Din pcate, n ultimii ani, consumul de droguri este din ce n ce mai mare n rndul adolescenilor.

n opinia adolescenilor, principalul factor intern favorabil consumului de droguri este curiozitatea, asociat cu dorina de
senzaii tari, singuratate, lipsa de prieteni. Principalul factor extern favorizant al consumului de droguri este reprezentant de
anturaj sau grupul de prieteni. Ca principali factori inhibitori, adolescenii au menionat instinctul de conservare, tria de caracter,
urmai de familie si credinta religioas.
Un alt motiv care duce la consumul de droguri este stresul. Atunci cnd un tnr ajunge sa treac prin situaii n care nu
tie cum sa reacioneze, cnd cerinele sunt prea greu de mplinit, precum cele legate de coala, familie sau prieteni, acesta poate
apela la astfel de metode de refulare, ce l vor deconecta, pentru moment, de la realitatea foarte tensionat.

Tentaia este foarte mare, mai ales ca drogurile sunt foarte rspndite n locurile frecventate de tineri: cluburi, coal, baruri.


CE TIM DESPRE DROGURI ?
Drogul este o substan (solid, lichid, gazoas) care, introdus n organism, modific imaginea asupra propriei persoane i asupra
realitii nconjuratoare.
Consumatorul este persoana care i administreaz sau permite s i se administreze droguri, n mod ilicit, prin nghiire, fumat,
injectare, prizare, inhalare sau alte ci prin care drogul poate ajunge n organism.

CONSUMUL POATE FI:
- experimental, n scopul de a ncerca o dat pentru a vedea efetele
- recreaional, consumat ntr-un anumit context
- abuz, de aici rezultnd dependena

PROBLEME CARE POT SURVENI DIN CAUZA CONSUMULUI DE DROGURI:
- consumatorul nu poate fii sigur niciodat de ceea ce ia
- dac nu ti exact puterea a ceea ce ai cumparat, poti muri dintr-o supradoza accidentala
- copilul nu poate fi sigur niciodata ce efect vor avea drogurile asupra lui, chiar dac a mai consumat i nainte
- este foarte periculos sa amesteci droguri diferite si asta include si amestecul de alcool si droguri
- exista un risc foarte mare de infectare cu virusul HIV, hepatitc, etc
SEMNELE FIZICE ALE CONSUMULUI DE DROGURI:


Pierderea sau creterea poftei de mncare, o inexplicabila scdere sau cretere n greutate, orice schimbare a obiceiurilor alimentare
Schimbarea ritmului mersului, o icetinire sau o rigiditate a mersului, o slab coordonare a micrilor
Insomnie, trezirea la ore neobinuite, o lene neobinuit
Ochii roii i nlcrimai, pupile mai mari sau mai mici dect de obicei
Palme umede si reci
Faa roie sau palid
Halena (aerul respirat) cu miros nefiresc de substane
Foarte activ, agitat nejustificat, excesiv de vorbre
Secreii nazale ca la rceal, permanente
Extemiti reci
Urme de nepturi pe antebrae sau picioare
Greuri i vome frecvente, transpiraii excesive nejustificate de efortul depus sau de temperatura mediului
Tremurturi ale minilor, picioarelor sau capului
Puls neregulat.
DROGUL nu rezolv problemele, ci le complic;
DROGUL nu te elibereaz, ci te nlnuiete;
DROGUL este inselator, pe nesimtite devine obisnuinta;
DROGUL anihileaz voina, viciaz trupul i altereaz spiritul;
DROGUL exclude individul din orice activitate familial i profesional;
DROGUL genereaz comportament deviant;
DROGURILE v sunt oferite nu numai de necunoscui, ci adesea i de aa ziii prieteni;
DROGUL nu este doar problema celui care l consum, ci a ntregii colectiviti.
SPUNE NU DROGURILOR!
PROBLEMA DROGURILOR POATE FI REZOLVAT!
Canalizeaz-i curiozitatea spre adevruri perene!
Nu experimenta pe trupul tu. Pstreaz-i-l intact!
Evit locurile ru famate!
Educ-i voina, ntrete-i spiritul!
Fii tu nsui, nu te lsa ademenit!
Fii nvingtor n rzboiul cu tine nsui!
Nu te izola, apeleaz la adevaraii prieteni!


ALTERNATIVE LA CONSUMUL DE DROGURI:
Mai aproape de familie
Mai aproape de natur
Mai aproape de Dumnezeu
Mai aproape de educaie
Mai aproape de civilizaie.
D-I VIEII TALE CULOARE !
NU TE LSA CONDUS DE ILUZII !
SPUNE UN NU
HOTRT DROGURILOR !

SPRIJIN I TU CAMPANIA NOASTR !
DAC PRIN ACIUNEA TA, SALVEZI
O SINGUR VIA DE LA DROG, CONSIDER C I-AI ATINS SCOPUL.
Particip alturi de noi la: CAMPANIA DE PREVENIRE A
CONSUMULUI DE DROGURI N RNDUL ELEVILOR !


Material realizat de : Raul Boitor Cls. a X a D