V.

Dobrot` SISTEME DE COMUTA}IE {I RUTARE

Copyright Virgil Dobrota 2013, All rights reserved

1
Proiect SCR Nr.2:
Configurare PBX-IP Asterisk, terminale VoIP: X-Lite
[i ZoIPer

1. Arhitectura Asterisk

Asterisk este o central` telefonic` de institu]ie implementat` software, instal=ndu-se
pe orice distribu]ie de Linux/Unix (inclusiv pe CentOS). Mark Spencer, principalul
autor, a ]inut s` fac` public codul acesteia, astfel c` o comunitate larg` de
programatori au fost atra[i de acest concept. Neoficial Asterisk poate fi considerat
probabil cel mai puternic, flexibil [i extensibil software de telecomunica]ii
OpenSource disponibil pe pia]`. Ideea de la care s-a pornit este c` multe dintre
facilit`]ile incluse \ntr-un PBX sunt rar sau chiar deloc folosite, fiind \ns` pl`tite de
cump`r`tor. De aceea, Asterisk nu implementeaz` toate func]iile unei centrale, dar
fiind distribuit sub licen]` GPL (General Public License) se pot ad`uga oric=nd
module software cerute de clien]i.


Figura 1. Interconectarea Asterisk cu alte re]ele

|n afar` de protocoalele de semnalizare binecunoscute (H.323, SIP, MGCP/Megaco)
men]ionate \n paragraful precedent, \ntre sistemele PBX IP realizate software se
utilizeaz` un protocol proprietar denumit IAX (Inter-Asterisk Exchange Protocol),
versiunile 1 [i 2. Arhitectura Asterisk este prezentat` \n Figura 2. La pornire, DML
(Dynamic Module Loader) \ncarc` \n mod dinamic modulele software [i ini]ializeaz`
driverele (canale, formate fi[iere, codecuri, aplica]ii etc). Apelurile sosite pe interfe]e
sunt prelucrate de c`tre nucleul de comuta]ie (PBX Switching Core) conform planului
de apeluri (Dial Plan). Alertarea telefoanelor, efectuarea apelurilor sau conectarea la
po[ta vocal` sunt posibile datorit` blocului de lansare a aplica]iilor (Application
Launcher). Se pot utiliza codecuri audio cu rate de transfer de 128 kbps (liniare pe 16
bi]i), 64 kbps (G.711, legile A [i ), 32 kbps (IMA-ADPCM), 13.3 kbps (iLBC), 12
V. Dobrot` COMUNICATII UNIFICATE IN INTERNET

Copyright Virgil Dobrota 2013, All rights reserved

2
kbps (GSM 6.10), 2.4 kbps (LPC-10) sau variabil (doar decodare MP3). Pentru po[ta
vocal` sau pentru inserarea muzicii pe durata a[tept`rii se folosec formate de fi[iere pe
16 bi]i liniar (.raw, .wav), pe 8 bi]i (.pcm), compresie GSM la 8 KHz (.gsm, .WAV),
pe 4 bi]i (.vox) sau format g723 cu [tampil` de timp (timestamp). Indiferent de tipul
de codec folosit, blocul de transla]ie (Codec Translator) realizeaz` schimbul de
informa]ii cu interfe]ele, care ofer` canale fizice (Local, Modem, Phone, Zapata,
ISDN) [i canale logice (H.323, SIP, MGCP/Megaco, IAX). Alte detalii de exemplu la
http://www.asterisk.org/architecture





Figura 2. Arhitectura Asterisk, conform http://www.digium.com

V. Dobrot` SISTEME DE COMUTA}IE {I RUTARE

Copyright Virgil Dobrota 2013, All rights reserved

3
Din punct de vedere hardware interfe]ele sunt de dou` tipuri:

a) Interfe]e Pseudo-TDM compatibile DAHDI (Digium Asterisk Hardware Drivers
Interface, fost Zaptel) [i Dialogic (Intel): sunt fie solu]ii proprietare ale firmei
Digium (http://www.digium.com) pentru PSTN, T1/E1, PRI-ISDN etc., fie Intel
(sub marca Dialogic). De remarcat c` \n aceast` arhitectur` se folose[te
procesorul/procesoarele din PC pentru fluxuri de date, supresie de ecou [i
transcodare (\n loc de procesoare de semnal DSP). Se reduce astfel foarte mult
pre]ul dar cre[te \nc`rcarea CPU. Digium are \ns` [i solu]ii bazate pe o plac` cu
coprocesor care folose[te DSP pentru codecuri G.723 [i G.729. Chiar dac` nu se
instaleaz` nici o interfa]` fizic` este nevoie de driver DAHDI pentru a activa
serviciul de conferin]`. Nu este neap`rat nevoie s` existe plac` de sunet pe
calculatorul care ruleaz` Asterisk (excep]ie cazul \n care pe aceea[i sta]ie se
folosesc [i telefoane software).

b) Interfe]e care nu sunt compatibile Zaptel sau Dialogic (Intel): se utilizeaz`
pentru conectarea la sistemele telefonice existente care nu lucreaz` cu Pseudo-
TDM. |n aceast` categorie intr` pl`ci ISDN compatibile Linux (ISDN4Linux),
pl`ci de sunet compatibile OSS/ALSA etc. Dintre produc`tori se remarc`
Voicetronix [i QuickNet.

Pentru accesul la Internet se pot alege c=teva din tehnologiile WAN propuse \n
Tabelul 1.

Tehnologie WAN Canale de voce Rata de transfer
Modem 1 56 kbps
Satelit
1 (uplink)
5 (downlink)
56 kbps (uplink)
512 kbps (downlink)
BRI-ISDN 2 128 kbps
DSL
2 4 (uplink)
410 (downlink)
128 kbps 8 Mbps
Modem cablu
2 4 (uplink)
5 48 (downlink)
> 128 Mbps (uplink)
< 6 Mbps (downlink)
E1/ PRI-ISDN 30 2048 kbps
ATM circa 2,500 155.5 Mbps
Tabelul 1. Tehnologii WAN pentru VoIP cu Asterisk

2. Telefoane software X-Lite folosind standardul SIP

Telefoanele software X-Lite v4.0 (se pare c` versiunea mai veche 3.0 este mai u[or de
utilizat) pentru Windows [i Linux, produse de CounterPath Solutions, Inc.
(http://www.counterpath.com/x-lite-4-for-windows-download.html) au fost alese ca
exemple pentru demonstrarea aplica]iilor VoIP folosind standardul SIP, \ntruc=t au
fost testate cu PBX IP Asterisk. Exist` o mare varietate de implement`ri \n acest
V. Dobrot` COMUNICATII UNIFICATE IN INTERNET

Copyright Virgil Dobrota 2013, All rights reserved

4
domeniu, deoarece sistem de semnalizare SIP joac` un rol deosebit de important [i
pentru comunica]iile WiFi, Bluetooth, 3G/4G etc. O list` complet` de echipamente
SIP hardware [i software se poate ob]ine vizit=nd site-ul http://www.sipcenter.com. Pe
l=ng` func]ia de telefon tradi]ional se ofer` suplimentar facilit`]i de punere a apelului
\n a[teptare (call hold), transferul apelului (call transfer) [i conferin]` (call
conferencing). Se pot face \nregistr`ri multiple la proxy SIP (rol jucat de Asterisk), se
pot recep]iona p=n` la 2 apeluri de intrare, codecurile de voce fiind G.711 (A [i ),
GSM, iLBC [i Speex. Se asigur` suport pentru firewall NAT (Network Address
Translation). |n vederea rut`rii pachetelor emise de dispozitive aflate \n spatele unui
firewall NAT sau a unui router se utilizeaz` protocolul STUN (Session Traversal
Utilities for NAT). Detalii despre acest protocol se g`sesc \n RFC 5389
(http://www.ietf.org/rfc/rfc5389.txt) care \nlocuie[te vechiul standard RFC 3489 \n
care STUN \nsemna Simple Traversal of User Datagram Protocol (UDP) through
Network Address Translators. Fa]` de acesta schimb`rile sunt majore, \ntruc=t STUN
nu mai este o solu]ie complet` \n sine pentru traversarea NAT. |n esen]` el reprezint`
un protocol de strat aplica]ie, care lucreaz` la portul 3478 (de regul` cu UDP, dar este
posibil [i cu TCP, sc`z=nd \ns` \n acest caz eficien]a utiliz`rii canalului). Varianta
securizat` cu TCP/TLS folose[te portul 5349. O sta]ie VoIP terminal` poate s` ob]in`
prin NAT adres` IP [i port cu care s` aib` conectivitate cu alt punct terminal. STUN
are [i rol de protocol keep-alive care men]ine aloc`rile f`cute prin NAT (indiferent
de varianta utilizat`).

Configurarea X-Lite pentru sta]iile din laborator s-a f`cut \n felul urm`tor: Se intr` \n
Menu->System Settings->Sip Proxy [i se alege ca proxy SIP sta]ia care
ruleaz` Asterisk: 193.226.17.156. Dac` setarea reu[e[te, pe ecranul telefonului
software conectat la server va ap`rea mesajul: Ready, Your username is:
10XX. De remarcat c` abonatul SIP poate fi definit de pe orice sta]ie care are
conectivitate prin Internet la serverul proxy SIP [i deci nu depinde de adresa IP a
terminalului. Este de fapt unul din marile avantaje ale SIP \n raport cu H.323, \n
sensul c` este orientat spre utilizator (user-oriented) [i nu spre dispozitiv (device-
oriented) !!!.

V. Dobrot` SISTEME DE COMUTA}IE {I RUTARE

Copyright Virgil Dobrota 2013, All rights reserved

5

Figura 3. Configurare X-Lite v3.0 cu SIP: utilizator, parol`, proxy server
|n func]ie de set`rile f`cute pe Asterisk se alege codecul audio corespunz`tor.


Figura 4. Configurare X-Lite cu SIP: serviciul voice-mail disponibil la num`rul de
apel 500, topologia bazat` pe descoperirea adresei IP globale

Display Name
Identificator abonat chem`tor (de exemplu: 1005)
User name
Nume utilizator SIP sau num`r de telefon (de exemplu: 1005)
Password
Parola utilizatorului (de exemplu 1234, care nu apare \n clar)
Authorization
User name
Autorizarea utilizatorului poate fi cerut` uneori (de exemplu:
1005)
Domain
Domeniul proxy SIP al furnizorului de servicii Internet
(\n general: utcluj.ro, dar se va alege aici chiar adresa proxy
server SIP: 193.226.17.156)
V. Dobrot` COMUNICATII UNIFICATE IN INTERNET

Copyright Virgil Dobrota 2013, All rights reserved

6
Proxy address
URL pentru proxy SIP (incluz=nd [i num`rul portului)
193.226.17.156 (portul implicit este 5060)
Tabelul 3. Semnifica]ia set`rilor pentru X-Lite v3.0 cu SIP


Figura 5. Configurare X-Lite cu SIP: mod de lucru peer-to-peer, timp de baleiere
300 secunde, interval de actualizare a configur`rii [i re\nregistrare 3600 secunde,
se trimit mesaje SIP keep-alives

3. Telefoane software ZoIPer folosind standardele SIP [i IAX

Pentru a testa [i protocolul proprietar IAX este nevoie de un alt telefon software
denumit ZoIPer 2.0, fiind disponibil [i \ntr-o versiune gratuit` de la adresa
http://www.zoiper.com/download_list.php. Avantajul major este c` se pot rula
simultan clien]i SIP [i IAX, asigur=nd-se interoperabilitatea. Exist` [i variantele
ZoIPer Biz, ZoIPer OEM.
V. Dobrot` SISTEME DE COMUTA}IE {I RUTARE

Copyright Virgil Dobrota 2013, All rights reserved

7

Figura 6. Configurare ZoIPer: utilizator IAX cu num`rul 2005

Figura 7. Configurare ZoIPer: utilizator SIP cu num`rul 1005

De remarcat c` avantajul de a nu depinde de adresa IP de unde ruleaz` clientul SIP
[i/sau IAX este dublat [i de independen]a pachetului Asterisk fa]` de versiunea
clientului software. De exemplu abonatul SIP cu num`rul 1005 se poate conecta at=t
cu X-Lite c=t [i cu ZoIPer, important fiind s` cunoasc` doar datele contului s`u
(nume, parol`, adresa IP proxy server etc). Revenind la ZoIPer, alte configur`ri
necesare sunt urm`toarele:

V. Dobrot` COMUNICATII UNIFICATE IN INTERNET

Copyright Virgil Dobrota 2013, All rights reserved

8

Figura 8. Configurare ZoIPer: alegere dispozitive audio (soundblaster)


Figura 9. Configurare ZoIPer: alegere codecuri audio
(recomandabil cel pu]in GSM, u-law, a-law)

Pasul urm`tor, valabil at=t pentru SIP, c=t [i pentru IAX este \nregistrarea prin simpla
ap`sare a butonului Register. Reu[ita opera]iei poate fi verificat` analiz=nd
fi[ierul log. La \ncheierea laboratorului fiecare echip` va proceda la [tergerea
clientului \nregistrat din eviden]ele centralei Asterisk, prin ap`sarea butonului
Unregister.

V. Dobrot` SISTEME DE COMUTA}IE {I RUTARE

Copyright Virgil Dobrota 2013, All rights reserved

9

Figura 10. Configurare ZoIPer: \nregistrare/[tergere client 1005 (SIP)

4. Exemplu de configurare minimal` Asterisk

|n directorul /etc/asterisk se g`sesc fi[ierele de configurare pentru Asterisk. De exemplu se
definesc clien]ii 1000 (SIP) [i 2000 (IAX2).

[general]
context=default
srvlookup=yes

disallow=all
allow=ulaw
allow=alaw
allow=gsm
allow=ilbc

[1000]
type=friend
host=dynamic
secret=1234
qualify=yes
nat=yes
context=internal
dtmfmode=rfc2833

Figura 11. Configurare Asterisk: /etc/asterisk/sip.conf

[general]
disallow=all
allow=ulaw
allow=alaw
allow=gsm
allow=ilbc

[2000]
type=friend
host=dynamic
secret=1234
context=internal
qualify=yes
dtmfmode=rfc2833

Figura 12. Configurare Asterisk: /etc/asterisk/iax.conf

V. Dobrot` COMUNICATII UNIFICATE IN INTERNET

Copyright Virgil Dobrota 2013, All rights reserved

10

[general]
static=yes
writeprotect=n

[internal]
exten => 611,1,Answer()
exten => 611,2,Playback(demo-echotest)
exten => 611,3,Echo()
exten => 611,4,Playback(demo-echodone)
exten => 611,5,Hangup()

exten => 1000,1,Dial(SIP/1000,20)

exten => 2000,1,Dial(IAX2/2000,20)

Figura 13. Configurare Asterisk: /etc/asterisk/extensions.conf