TERMODINAMICA

BIOLOGICA
SAU
BIOENERGETICA
CONSERVAREA ENERGIEI
Living things succeed if they reproduce
new generations- Charles Darwin
Pentru a reusi sa supravietuiasca, un
organism viu trebuie sa fie dotat cu :
- Un mecanism de conservare si transmitere
a informatiei genetice
- Abilitatea indivizilor de a trai suficient de
mult pentru a se putea reproduce.
CONSERVAREA ENERGIEI: MECANISME
Bazele moleculare ale transformarii si
conservarii energiei: structura complexelor
proteice care catalizeaza majoritatea
proceselor energetice.
Reactiile fotochimice si procese de
transfer de electroni in lantul respirator.
Mitocondria si rolul ei in supravietuirea
celulara.
Fotosinteza, ecologie si incalzire globala.
Cicluri majore in biosfera.

Cicluri majore in biosfera; All matter cycles...it is neither created
nor destroyed...
CICLUL BIO-GEO- CHIMIC

Sistemul terestru se divide in:

atmosfera
hidrosfera
litosfera
biosfera


Miscarea materiei intre
componentele sistemului
terestru

Macronutrienti : carbon,
hidrogen,oxygen,nitrogen,
fosfor,
sulf, potasiu,
calciu,fier,magneziu.

Micronutrienti: bor (plante
verzi, cupru (enzime),
molibden (bacterii care
fixeaza azotul).

Ciclul Biogeochimic generalizat
Ciclul hidrologic
Rezervoare - km
3
, %

Atmosfera 12 700, 0.001%
Oceane 1 230 000 000 97.2%
Lacuri 123 000 0.009 %
Rauri, fluvii 1 200 0.0001 %
Apa subterana 4 000 000
0.31%

Ghetari 28 600 000 2.15%

Populatia utilizeaza 12%
din apa de suprafata!!!!



Ciclul global al carbonului

Cresterea CO
2
in atmosfera:


Fluxul inspre atmosfera:
Respiratia plantelor + respiratia solului + arderea combustibililor
fosili + despaduriri + degajare din oceane + efecte climatice...

60+60+6+2+103+0.6 = 231.6 mld tone/an

Fluxul dinspre atmosfera:
Fotosinteza plantelor + dizolvat in oceane...

120 + 107 = 227 mld tone/an

Diferenta de 4 mld tone/an este degajata in atmosfera.

Ciclul azotului
Azotul este necesar ca nutrient
pentru plante

Exista un procent foarte mare de azot in atmosfera (N
2
= 80%), dar in
aceasta forma nu poate fi utilizat de catre plante. E nevoie de fixarea
lui.

Fixarea azotului = Conversia chimica a N
2
in forme mai reactive cum
sunt NH
3
(amoniac) or NO
3

(nitrati).
Denitrificare =Converia chimica a nitratilor inapoi la forma N
2
.

Poluarea cu oxizi de azot (SMOG)= N0
2
produs de automobile si alte
surse de combustie ( o culoare maro carcteristica).


NO
2
conduce la producerea de ozon in troposphere.
Ozonul este necesar in stratosfera pentru a proteja suprafata terestra
de radiatia UV, dar in troposfera este poluant.


Ploaia acida
Producerea acidului nitric in atmosfera


NO
2
+ OH ---> HNO
3

Producerea dioxidului de sulf in atmosfera SO
2
( din
arderea carbunilor) care duce la formarea acidului
sulfidric.

Acesti acizi sunt solubili in apa si produc ploaia acida.



Primul principiu al
termodinamicii
Contine principiul general de conservare si
transformare a energiei.
Energia interna a unui sistem contine energiile
cinetice(de vibratie, translatie, rotatie) a
microparticulelor (molecule, atomi, particule
subatomice) care compun sistemul si energiile
potentiale de interactiune reciproca dintre
microparticule.
Energia interna (U) este o functie de stare.
U= Q - L
In decursul proceselor dintr-un sistem, variatia
energiei lui interne este egala cu caldura primita
minus lucrul mecanic efectuat.
Q>0 (caldura primita de sistem) proces
endoterm.
Q<0 (caldura cedata de sistem) proces exoterm.
Transformare infinitezimala dU =dQ- dL
U- marime fizica de stare
Q, L - marimi fizice de proces (de
transformare).
Sisteme inchise simple dU = dQ pdV


functie de stare care caracterizeaza
fenomenele termice si chimice care se produc
in conditii de presiune constanta.
H = U + pV
dH = dU+pdV+Vdp
Izobar dp=0, deci dH = dU+pdV
Sau H = Q
p
adica variatia entalpiei intr-un
proces desfasurat in conditii izobare este
egala cantitativ cu caldura schimbata in
decursul procesului.
H>0 endoterme
H<0 exoterme

Entalpia
Legea lui HESS
Este o consecinta a principiului I al
termodinamicii.
Enunt: Daca din anumite substante initiale se
obtin, pe cai diferite, anumiti produsi finali,
atunci, indiferent de calea urmata, efectul
termic total va fi unul si acelasi.
Efectul termic total
ETT = Q
V
= U in procese izocore
ETT= Q
P
= H in procese izobare
Bilantul energetic al unui organism viu si
determinarea lui
Organismele vii pot fi asimilate unor masini termice care
functioneaza in conditii izoterm izobare.
Bilantul energetic B
E
= A
E
C
E
( aport de energie


cheltuiala de energie).
Bilant echilibrat A
E
= C
E
, B
E
=0 caracteristic starii
stationare.
B
E
>0, A
E
>C
E
, organisme tinere in crestere. Caz
patologic obezitate.
B
E
<0, A
E
<C
E ,
, boli digestive, stari patologice
cancer, tuberculoza, hipertiroidism.


Coeficientii izocalorici
Marimi termo- chimice introduse pentru a
se putea calcula aportul energetic al unui
organism viu prin principii alimentare.
Principii alimentare= principalele trei clase
de substante nutritive furnizoare de
energie: glucide, lipide , proteine.
Reactiile de oxido-reducere sunt
furnizoare de energie primara (reactii
de combustie).
Coeficienti izocalorici
Reprezinta cantitatea
de caldura care se
pune in libertate prin
combustia (oxidarea)
unitatii de masa dintr-
un principiu alimentar,
in conditii determinate.

C
i
= H/m [Kcal/g]
Coeficienti izocalorici
fizici
fiziologici
practici

Caloria- unitate de masura
tolerata
1 cal = 4.1855 J
Caloria reprezinta caldura nesara unui gram de
apa pura pentru a-si ridica temperatura cu 1
grad Celsius printr-o incalzire izobara la
presiunea de 1 atmosfera.
Coeficienti izocalorici fizici
Reprezinta cantitatea de caldura pusa in
libertate prin combustia unitatii de masa
dintr-un principiu alimentar, in conditii de
laborator. Ei pot fi determinati prin metode
calorimetrice.
Produsi finali de ardere:
CO
2
, H
2
O- pentru glucide si lipide
CO
2
, H
2
O si N
2
pentru proteine
Coeficienti izocalorici fiziologici
Reprezinta cantitatea de caldura eliberata prin
oxidarea unitatii de masa dintr-un principiu
alimentar, pana la produsi finali de metabolism.
In conditii fiziologice, pentru proteine, produsii
finali de metabolism sunt CO
2
,H
2
O si substante
organice complexe:ureea, acidul uric, creatina,
creatinina.Deci combustia proteinelor este
incompleta.
In cazul proteinelor, coeficientul fiziologic este
mai mai mic decat cel fizic.
Coeficienti izocalorici practici
Reprezinta cantitatea de caldura eliberata prin
oxidarea unitatii de masa dintr-un principiu
alimentar, pana la produsi finali de metabolism,
tinandu-se cont de gradul de digestibilitate si de
absorbtie al alimentelor.
Grad de digestibilitate
(%) = (m
abs
/ m
ing
)x 100
c
p
=
.
C
fiz
Valoarea lui depinde de factori individuali,
natura alimentelor(animala, vegetala) si gradul
lor de preparare.
Valorile coeficientilor izocalorici
Calculul aportului energetic zilnic (AEZ):
AEZ = H
Z
= m
gluc
c
p,gluc
+m
lipid
c
p,lipid
+ m
p
c
p prot,

Regula septimilor pentru un regim alimentar echilibrat:
4/7 glucide, 2/7 lipide si 1/7 proteine.
Calculul cheltuielilor energetice
Deoarece oxigenul nu se stocheaza, intensitatea
reactiilor de combustie la un moment dat este
proportionala cu consumul de oxigen in unitatea de
timp.
Echivalentul caloric al litrului de oxigen EQ
O2
reprezinta cantitatea de energie eliberata prin
consumarea in reactiile de combustie a unui volum
de 1 litru de oxigen, masurat in conditii standard.
Valoarea lui este intre 4,7 Kcal/litru si 5,05 Kcal/litru
Reactia generala pentru combustia metabolica a unui amestec de
alimente:
Principii alimentare + n
1
O
2
n
2
CO
2
+ n
3
H
2
O + alti metaboliti,
unde n
1
, n
2
si n
3
sunt numarul de moli respectivi.

Coeficient respirator= raportul dintre volumul de CO
2
expirat si
volumul de oxigen consumat, in acelasi interval de timp.
Q
R
= V
CO2
/ V
O2
= n
2
/ n
1

Valoarea maxima a coeficientului respirator este 1 si corespunde
metabolizarii exclusive a glucidelor. Valoarea minima este 0.7
ceea ce corespunde metabolizarii exclusive a lipidelor.
Cheltuiala energetica a organismului pentru o zi :
CEZ = EQ
O2
x V
O2


Repartitia cheltuielilor energetice


MB= metabolism bazal= minimul de energie necesar intretinerii functiilor
vitale (respiratie, circulatie, activitate nervoasa etc) 60%
ADS= actiune dinamica specifica a alimentelor= efortul biochimic de
prelucrare a alimentelor dupa absorbtie 5%
TR= termoreglare = cheltuiala energetica pentru stabilirea confortului
termic, 10%
EM= efort muscular= activitate cu un necesar energetic variabil
depinzand de munca fizica prestata , 25%


Cheltuieli energetice zilnice
Munca de birou 2800 - 3000 Kcal/zi
Munca fizica grea 4500 - 5000 Kcal/zi

Tema individuala
Calculati aportul energetic pentru un
produs alimentar la alegere ( biscuiti,
paste, ciocolata, etc) utilizand informatiile
nutritionale de pe ambalaje.

Aspecte practice; fluide
biologice
Fluide biologice
Fluidele biologice sunt lichidele care provin din
organismele vii .
Acestea includ fluide excretate (sau secretate) de
organism, dar si apa care este integrata in tesuturi.
Aproximativ 60-65% din apa organismului viu este
continuta in interiorul celulelor ( fluid intracelular) .
Restul de 35-40% este distribuit inafara celulelor (
fluid extracelular). Acesta include fluidul dintre
celule (interstitial ), limfa si sangele.
In organismul viu se afla intre 6 si 10 L de limfa ,
dar numai 3.5 - 5 L de sange.
Clasificarea fluidelor
biologice:
Dupa tipul lor:
Fluid intracelular -cytosol sau matricea
citoplasmatica= lichidul din interiorul
celulelor.
Fluid extracelular
Fluid intravascular (plasma)
Fluid interstitial (continut in tesuturi)
Fluid Lymphatic circula in sistemul limfatic
Fluid transcelular- portiunea din continutul total
de apa al organismului care se gaseste in
tesutul epitelial.
Proprietatile mecanice ale
fluidelor biologice
Densitatea
Viscositatea
Tensiunea superficiala
Apa- proprietati generale


Proprietati generale
Molecula polara
Coeziune si
adeziune
Caldura specifica
mare
Densitate maxima
la 4
o
C
Solvent universal
Polaritatea moleculei de apa
In molecula de apa doi atomi de hidrogen
formeaza o legatura polara covalenta cu
atomul de oxigen.
Apa este mai structurata decat alte
lichide :
Regiunea din jurul oxigenului este incarcata
negativ.
Regiunea in jurul celor doi atomi de H este
incarcata pozitiv.
Molecula de apa este un dipol avand
capetele opuse incarcate cu sarcini
electrice de semn contrar.
Apa are unele proprietati speciale datorita
atractiei dintre aceste molecule polare.
Regiunea incarcata negativ ale unei molecule
este atrasa de regiunea pozitiva ale unei
molecule vecine, formand legaturi de hidrogen.
Fiecare molecula de apa poate forma legaturi
de hidrogen cu patru molecule vecine.
Copyright 2002 Pearson Education, Inc., publishing as Benjamin Cummings
Fig. 3.1
Legaturile de hidrogen
Pastreaza moleculele
de apa legate impreuna
Taria acestor legaturi
este este slaba
comparativ cu
legaturile covalente
( aprox. 1/20 din taria
unei legaturi covalente)
Aceste legaturi se
formeaza, se distrug si
se refac cu o frecventa
mare.
Proprietati speciale
conferite de aceste
legaturi:
Coeziune
Rezistenta se modifica cu
temperatura
Caldura mare de vaporizare
Se dilata la inghet
Versatilitate ca si solvent