1

Micri Sociale Transnaionale

Globalizarea i micrile sociale
La 30 noiembrie 1999, n Seattle, cincizeci de mii de demonstrani au protest mpotriva
celei de a treia conferine a Organizaia Mondial a Comerului(OMC), unde avea loc o nou
rund de negocieri (Runda Mileniului) care vizau creterea liberalizrii pieei, n special n
investiii i servicii publice. Demonstranii acuzau c globalizarea creaza saracie, distruge mediul
inconjurator si in ultimul rand favorizeaza interesele multinationale in detrimentul celor
nationale. Proteste fa de Runda Mileniului au fost pregtite cu cateva luni nainte n mai multe
ri, dar i de o campanile global de informare.
Peste 1300 de grupri ( printre care se numr ONG-uri, sindicate sau organizaii
religioase) au fost implicate n protestele fa de Runda Mileniului. Unul dintre acestea este
gruparea Direct Action Network, care n prima zi a conferinei a reuit s impiedice aproximativ
3000 de delegai din 135 de state s ajung la ceremonia de deschidere. Alte organizaii implicate
au fost Greenpeace, Jubilee 2000, AFL-CIO ( American Federation of Labour and Congress of
Industrial Organizations) sau Global Exchange.
n timpul protestelor au existat i grupuri mici violente care au spart mai multe magazine
ce aparineau unor corporaii transnaionale precum Nike, Levis sau McDonalds fiind acuzate c
foloseau copii ca for de munc sau c vindeau produse nesntoase. Poliia a reacionat
mpotriva att grupurilor violente ct i cele non-violente, folosind gaze lacrimogene i arestnd
sute de personae (600 doar de la Global Exchange). n ora a fost declarat stare de asediu
declarat n ora i avea s ramn aa 3 zile pan cnd summit-ul interguvernamental s-a
ncheiat fr nici un acord. n timpul conferinei cei de la Global Exchange au lansat o petiie
prin care criticau lipsa de tranparen din cadrul evenimentului. Aceast petiie a circulat pe
internet i a fost semnat de 1700 de grupri.
Ca urmare a acestui eveniment eful poliiei din Seattle a fost nevoit s demisioneze.
n perioada 19-22 Iulie 2001 a avut loc summit-ul G8 de la Genova. Dup ce mii de
persoane au demonstrat panic, au intrat n scen un grup de anarhiti cunoscui sub denumierea
generic de "Black Bloc" (Blocul Negru). Este vorba de o organizaie care s-a fcut remarcat
2

prin faptul c membrii si poart haine i mti negre i de regul recurg la acte de vandalism.
Este chiar posibil ca prezena lor n masele de manifestani s fac parte dintr-o strategie de a
genera pretexte pentru intervenia forelor de ordine.
n 2001 la Genova s-au luat msuri de securitate excepionale: garduri nalte de patru
metri protejau zona n care se aflau sile de conferine, iar preedinii de state au fost cazai pe
vase de croazier ancorate n port. Locuitorilor din preajma zonei n care se desfura summitul
li s-a interzis s primeasc vizitatori, i trgtori de elit au fost plasai pe acoperiuri. Traficul
aerian i feroviar a fost ntrerupt i autostrzile blocate, la fel ca i transportul n comun.
La Genova au participat 300.000 de protestatari, 10.000 de poliiti i 5000 de lupttori ai
forelor speciale italiene. n data de 20 iulie, chiar n prima zi a summitului, unul din
manifestani, Carlo Giuliani a fost mpucat mortal de un poliist. Acesta a fost evenimentul care
a declanat veritabile lupte de strad n urma crora peste 200 de persoane au fost rnite grav.
Pagubele au fost de 50 milioane de euro, practic centrul oraului a fost devastat artnd ca dup
rzboi. Ulterior zeci de mii de persoane au protestat mpotriva violenei autoritilor. A avut loc
chiar un proces n timpul cruia a reieit c 300 de polititi au ptruns n for n timpul nopii n
dou coli n care erau cazai manifestanii. Conform martorilor peste 1000 de protestatari au fost
btui, unii dintre ei ajungnd n com. Alii au fost arestai, btui n arest, inui n ncperi cu
gaz asfixiant i obligai s cnte cntece pro-fasciste. n urma procesului o mare parte dintre
poliiti au fost gsii vinovai, dar n cele din urm au scpat pedepsei n urma unor modificri
ale legii fcute de parlamentul italian.
n perioada 6-9 Noiembrie 2002 Florena a gzduit Forumul Social European (FSE).
Dup evenimentele de la Genova din Iulie 2001, au mai avut loc i alte demonstraii att n Italia,
ct i n alte ri europene ns acestea s-au desfurat fr violene. n tot acest timp s-au creat
ci de comunicare ntre organizaii sau persoane care criticau globalizarea neoliberal, dar i
rzboiul i terorismul.
Dup Genova, forumurile sociale locale italiene au fost n stare s creasc sprijinul pentru
ceea ce a nceput ca o micare pentru justiie la nivel mondial. Acest fapt avea s duc la
desfurarea primului FSE n Italia, la Florena.
3

FSE-ul de la Florena avea s fie un success. 60 de mii de participani au luat parte la 30
de conferine plenare, 160 de seminarii, 180 de workshop-uri, au asistat la 75 de evenimente
culturale. Trebuie menionat c n timpul FSE-ului nu au fost nregistrate acte de violen.
Proteste Neasteptate
Aparitia miscari unui protest global nu a fost prevazuta nimeni. Limitele impuse de
fenomenul globalizari au prevazut un viitor nu foarte promitator pentru aceasta miscare.
Concentrate in nordul lumii si axanduse pe procesul de institutionalizare stiintele sociale nu au
prevazut aceasta miscare de protest globala.
Globalizarea a fost de vina pentru grupurile colective care s-au format si au schimbat
cursul istoriei. Miscarile sociale tind sa fie fragmentate, locale, sa fie orientate doar pe un singur
subiect si sa graviteze in jurul unu simbol media. Manuel Castells spune ca: o revolutine
tehnologica, centrata in jurul informatiei, schimba intrun mod foarte rapid baza unei societati.
Economile globale au devenit dependente unele de altele, introducand o noua forma de relatii
intre economie, state si societate.
In sistemul economic, interedependenta inseamna o intarire a corporatilor transnationale si
internalizarea pietelor financiare. Interdependenta economilor globale a fost un factor important
in determinarea oamenilor sa se mute din sud si est catre nordul si vestul lumii. Ea a
insdustrializat zone din sud (America latina, asia centrala) care aveau economie bazata pe
exportul de materii prime.
Economia globala a pus sub semnul intrebari rolul statelor din ce in ce mai putin capabile
sa guverneze propriul teritoriu. Ulrich Beck si Ralf Dahrendorf au spus ca, capitalismul global a
patruns in parteneriatul dinste capitalism, democratie si state.
Ecomonia globala a adus in nord somajul, o scadere a securitatii slujbelor si o crestere a locurilor
de munca in conditii nesigure. In sud a impus tarilor sa faca reduceri mari in domeniul
cheltuielor publice, fapt care a dus la proteste. Regimurile slabe si corupte din sud au dus la
exploatarea resurselor naturale distrugand mediul cea ce a dus la mobilizarea poporului
impotriva distrugeri mediului.
4

Globalizarea este un set de unelte politice care trebuie sa reguleze si sa reproduca structura
sociala. Sistemele internationale bazate pe natiunea-stat par sa se fi schimbat intrun sistem politic
care are o legitimitate democratica indoielnica.
Dupa Al Doilea Razboi Mondial au aparut foarte multe organizatii internationale care
actioneaza la nivel mondial(onu) dar si care actioneaza la nivel regional(EU, Nafta). Care au
obiective militare(Nato) sau care au ca scop obiectivele economice(FMI), Numarul a crescut de
la 37 la 309 intre ani 1909 si 1988. In anul 1997 au ajuns la 1592 de organizatii.
Organizatiile internationale au contribuit la cresterea normelor si regulilor internationale. Ele au
fost niste unelte pentru economia globala prin liberalizarea schimbului de capital. In acest sens
globalizarea nu a slabit puterea politici asupra economie dar a generat conflicte a caror rezultate
depind de organizatiile care sunt implicate.
Globalizarea a produs schimbari semnificative si in cultura. Giddens spunea ca
globalizarea implica intensificarea si crearea relatiilor sociale care sunt legate direct de
evenimentele locale. Un pericol al globalizari este acela ca predomina un singur mod de
gandire. Sistemul international a fost legat,in trecut, de o structura bipolara in care cele 2 blocuri
reprezentau o ideologie diferita. Caderea zidului berlinului, a facut capitalismul sa fie modelul
dominant. Lipsa unei alte ideologi a facut ca SUA si aliati ei sa faca din capitalism un model
pentru tarile din sud.
In termeni culturali, procesul de modernizare a promovat stiinta si industria usoara. Serge
Latouche a numit acest lucru westernization of the world. De exemplu raspandirea pe o scara
globala a credintelor si valorilor occidentale, McDonalds poate fi un exemplu al exportului
occidental. Media si internetul au facut comunicatiile si reclamele posibile instanteu indiferent de
tara. Globalizarea transforma viata de zi cu zi si obliga oameni sa formeze o rezistenta locala ca
sa isi pastreze cultura locala. Globalizarea culturala provoaca pierderea identitatii nationale.
Traditiile locale nu mai sunt locale si se adapteaza pentru a se integra in noile contexte. La 10 ani
dupa caderea zidului Berlinului, actori implicati in conflict au devenit din ce in ce mai conectati.
Aceasta crestere a conexiunilor a generat noi conflicte la nivel economic, politic si cultural.
Dimensiunea globalizari a dezvoltata o societate civila care se reprezinta singura la nivel
global, peste granitele statelor, prin formarea de institutii globale. Decizia de a face insitutiile
5

supranationale a incurajat crearea de noi organizatiile internationale nonguvernamentale a caror
numar a crescut. Ele au fost legate de procesul de globalizare in economie, politica si cultura.
Studiile arata ca organizatiile nonguvermanetale internationale au devenit din ce in ce mai
institutionalizate.
Miscarea globala anti-globalizare care a pornit din Seattle a inclus aceste organizatii in
demonstratii in masa. Dupa Seattle a devenit clar ca fenomenul definit ca globalizare produce
conflicte noi. Aceste demonstratii s-au petrecut si in Praga, Porto, Alegre, Gothenburg si
Genova, unde au fost implicati numerosi actori in proteste. Motivele acestor proteste erau din ce
in ce mai legate unele de altele.
Daca este clar ca ne infruntam cu un val nou de mobilizare in nord si sud este adecvat sa
folosim termenul de miscare globala sociala?