Tutorial desenare armaturi in planseu

Acest tutorial se recomanda utilizatorilor Nemetschek doar dupa fixarea cunostintelor de

baza referitoare la desenarea elementelor de arhitectura (pereti, plansee, grinzi, stalpi...etc) -
Tutorial Arhitectura.
Desenul va cuprinde urmatorii pasi :
1. reare proiect si definire proprietati
2. !efinire grinzi perimetrale si interioare
3. !efinire planseu si goluri planseu
4. rearea sectiunilor
5. !efinire armatura inferioara
a) !efinire geometrie suprafata de armare
b) "ozitionare pe inaltime a axului suprafatei de armare
c) !efinire proprietati suprafata de armare
6. !efinire calareti
a) !efinire geometrie suprafata de armare
b) "ozitionare pe inaltime a axului suprafatei de armare
c) !efinire proprietati suprafata de armare
7. !efinire borda# goluri
8. "regatire plan pentru plottare
9. "lottare plan armare
1. Creare proiect si definire proprietati

$e %a porni programul Allplan 28, si se %a crea un plan nou din Fisier & Deschidere proiect,
ca in imaginea urmatoare :
'n acest moment puteti crea un proiect nou, denumit ex.
(Armare planseu (. )ifati (!ume director ca nume proiect,
astfel incat, in momentul in care doriti sa cautati fizic proiectul pe
hard-disk, sa il gasiti in directorul "r#, sub acelasi nume &
Armare planseu:
'n urmatoarele ferestre care se deschid, apasati pe butonul Next iar in ultima fereastra apasati
pe Finish. 'n acest moment ati creat un proiect nou.
'ntrati in structura de la*ere a programului, fie
cu dublu-click pe butonul din dreapta al
mouse-ului fie din meniul Vedere & Selectie
Layere, definire , si mergeti pe meniul
Definitii format.
Aici, in cazul in care nu este bifata, bifati in
zona (Proprietati format din layer+ caseta
(Preluare nume in bara de instrumente cu
propunerea formatului, la selectia layer+
(%edeti imaginea din stanga)
Astfel, fiecare entitate noua pe care o %eti crea (grinda, cofra#, armatura), %a merge automat pe un
la*er propus de catre Allplan ,--., la*er ce poate fi schimbat cu altul definit anterior.
"rogramul Allplan 28 %a da posibilitatea sa alegeti si ce fel de proprietati pre-setate %or fi luate in
considerare la introducerea entitatii respecti%e pe la*er (culoare creion, tip linie sau grosime creion).
)ifati in meniul $electie la%er&vi'i(ile) $electie automata a la%erelor la selectarea modulelor
precum si (preluare+ pentru *rosime+ Tip si Culoare, ca in imaginea de mai #os :
'n acest moment s-au definit la*erele. $e %a %erifica daca la Reprezentare pe ecran
(meniul Vedere) este bifata optiunea

Nu uitati ca scara la care lucrati este ! "# si unitatea de masura: metri. Acestea se stabilesc
obligatoriu la inceputul desenului si pot fi schimbate oricand pe parcursul desenarii planului, apasand
pe cifrele corespunzatoare din dreapta #os.
!eschideti sistemul de mape si desene prin Fisier & Deschidere fisiere proiect$
'ntrati in structura acestuia si creati o mapa noua, numita %rhitectura.
'n aceasta mapa, cu (drag and drop+ introduceti desenul numarul /, si redenumiti-l
ex. Planseu cu grinzi. Acti%ati prin bifare casuta dreapta si apasati apoi pe butonul
din dreapta #os &nchidere, pentru a %a intoarce in primul desen. 'n acest moment
puteti incepe lucrul propriu-zis.
2. Definire ,rin'i perimetrale si interioare
'nainte de inceperea desenarii grinzilor, trebuie definite planul inferior si superior la care se
raporteaza elementele arhitecturale. "entru aceasta, acti%ati in Na'igator (%D modulul %rhitectura &
%coperisuri, planuri, sectiuni si in bara (reare apasati pe butonul Listare planuri standard, ca in
imaginea de mai #os.
'n acest moment puteti introduce cotele pentru planul inferior -& m si planul superior -& ,.0m.
!upa ce am setat aceste planuri, putem trece la introducerea propriu-zisa a grinzilor. !in
Na'igator (%D acti%ati modulul %rhitectura & )aza! Pereti, deschideri, elemente. 'n acest modul, din
bara (reare apasati butonul *rinda.
'n fereastra care se %a deschide, apasati pe butonul Proprietati$
'n fereastra cu proprietati ce se deschide, apasati pe cifra de sub rubrica *rosime, iar in urmatoarea
fereastra introduceti (sau daca exista de#a, selectati) inaltimea pe care o doriti. 'n cazul nostru, grosimea
grinzii o sa fie de +# cm.
"entru introducerea inaltimii este foarte
importanta definirea ei in raport cu planurile
standard. Apasati butonul corespunzator
inaltimii (cel de langa cifra cu rubrica &naltime)
si in fereastra care se %a deschide, apasati la
cota superioara (,arg$sup) pe al doilea buton,
iar pentru cota inferioara (,arg$ &nf) apasati pe
ultimul buton. "entru cota superioara, marginea
de sus a grinzii %a incepe exact de la ,.0 metri
(deci distanta de sus %a fi zero), iar inaltimea
acesteia %a fi de 0- de centimetri, deci la rubrica
referitoare la cota inferioara treceti -.0 (metri).
'n acest fel, daca se doreste o modificare
ulterioara a pozitiei %erticale a grinzii,
introduceti inaltimea poziti%a sau negati%a
(%edeti desenul de mai #os)
1eti desena grinzi perimetrale, ce au
urmatoarele dimensiuni: 2m pe
orizontala si 16m pe %erticala,
respecti% lumina intre grinzi %a fi de
19.4m pe orizontala si 15.4m pe
%erticala, ca in desenul alaturat.
1eti mai desena o grinda orizontala, din mi#locul grinzii din stanga pana in mi#locul grinzii din
dreapta. 'n acest caz, distanta interioara intre grinzi %a fi de 7.55 m, ca in desenul alaturat. 'n acest
moment, ati definit grinzile perimetrale si pe cea interioara.
3. Definire planseu si ,oluri planseu
"entru planseu, in cadrul aceluiasi modul, initializati functia Planseu si apasati pe butonul de
Proprietati al acestuia. 'n cadrul acestei ferestre, apasati pe butonul &nalt$ si in fereastra urmatoare
stabiliti marginea de sus si marginea de #os exact ca si in cazul grinzilor, grosimea fiind de /2 cm
(#$+ m).
!upa confirmarea ferestrei de dialog prin
apasarea butonului -., incheiati definirea
Proprietatilor si apasati pe butonul (ontur
%utomat din bara de introducere a
distantelor si coordonatelor. 3aceti click cu
butonul din stanga al mouseului in interiorul
celor , suprafete inchise dintre grinzi. Astfel,
planseele se %or genera automat in interiorul
poligoanelor inchise de catre grinzi.
1azut de #os, in Animatie, planseul ar arata astfel :
"entru introducerea unui gol, alegeti functia Dega/are, gol plansee
din modulul %rhitectura & )aza! pereti, deschideri, elemente. 'n momentul in care apasati pe
functie, %eti fi intrebat in care planseu sa se introduca golul. Apasati pe zona in care %reti sa introduceti
golul (in acest caz, planseul de sus), iar in urmatoarea fereastra, pe butonul Proprietati. 1a aparea
urmatoarea fereastra:
Apasati pe primul buton din rubrica
Forma contur (%edeti imaginea alaturata).
'ntroduceti datele pentru definirea golului.
!upa apasarea butonului (-.+, apasati pe coltul din stanga sus ce apartine butonului din dreapta,
pentru a schimba punctul de prindere ca in imagine. 'n acest moment, pe plan, punctul de prindere se
afla in stanga #os.
4olul se %a afla la 2m pe orizontala si .5m pe %erticala fata de coltul din stanga #os al placii de sus:
5rmand aceiasi pasi, mai introduceti inca un gol de dimensiuni: 2m - 4m in placa inferioara.
4olul se %a afla la 3m pe orizontala si 2m pe %erticala fata de coltul din stanga #os al placii.

'n acest moment, structura arhitecturala este completa.
4. Crearea sectiunilor
!upa finalizarea introducerii elementelor de arhitectura, puteti trece la crearea sectiunilor.
reati o mapa noua, pe care o %eti denumi (Armare+ si creati un desen nou - ("lan cofra#+. opiati
prin !rag and !rop, din partea dreapta a ferestrei, planul de arhitectura si a%eti gri#a ca acesta sa
ramana acti%.
5tilizand butonul (opiere, mutare fisiere, %eti continutul desenului intr-un alt desen, in modul
urmator: in fereastra ce se %a deschide, selectati (opiere+
%llplan %a %a propune urmatorul desen liber in care pute copia planul. onfirmati si apasati butonul:
pentru a copia intreg continutul desenului. $electati acti% noul desen si in
Na'igator (%D, acti%ati modulul Vederi, detalii0 Vederi asociati'e.

"entru a completa planul, %eti crea in continuare sectiunile prin structura si %eti cota planul
obtinut. otarea sectiunilor poate fi realizata automat de catre program sau manual de catre utilizator,
utilizand modulul .inie cota.
Crearea sectiunilor
6fectuarea setarilor pentru %ederi asociati%e se realizeaza prin apasarea butonului -ptiuni generale
din bara de instrumente Standard.
'n fereastra care se deschide pe ecran, selectati optiunea Vederi %sociati'e si apasati butonul /0.
$e %a deschide o noua fereastra de dialog denumita -ptiuni Vederi %sociati'e$ )ifati primele
trei optiuni:
Apasati butonul (reare Sectiune din bara de instrumente (reare.
$electati printr-un click stanga structura prin care %eti realiza sectiunea si indicati directia de %edere.
'n acest exercitiu se %or folosi doua directii de %edere:
-de /os pentru sectiunile longitudinale
-din partea dreapta pentru sectiunile trans%ersale
!ota1 !oua sectiuni create prin aceleasi puncte ale structurii, prima pri%ita din dreapta iar a doua din
stanga, nu sunt identice. 1a sfatuim sa %a stabiliti de la inceput doua directii pentru crearea sectiunilor
si sa le mentineti pe parcursul intregului proiect pentru a e%ita confuziile.
Directia de vedere1dreapta 2ona sectiune Directie de vedere1stan,a
$ectiune 3 directie de vedere stan,a $ectiune 3 directie de vedere dreapta
"entru prima sectiune, apasati click stanga sub structura si delimitati zona de sectiune printr-un
dreptunghi perpendicular pe directia de %edere, care intersecteaza golul de scara.
Apasati tasta 6$. $ectiunea obtinuta %a ramane agatata de cursor si se %a acti%a caseta de dialog
Setari 'ederi, sectiuni$ $electati (Ascuns+ pentru reprezentare si apasati butonul pentru definire, ca
in desenul urmator:
"entru a obtine umplutura suprafetei sectionate, procedati in modul urmator:
apasati butonul "roprietati
in caseta de dialog Definitii calcul ascundere bifati optiunea $uprafete pi-el din te-turi+
umpluturi din culori si apasati butonul $uprafata
in caseta de dialog Definire suprafete 4culori5 selectati culoarea curenta a suprafetei sectionate
(alb), si apasati butonul 6odificare pentru a schimba culoarea in cea dorita de dumnea%oastra,
de exemplu gri
in caseta de dialog Definitie suprafata pentru culoarea... alegeti gri pentru culoarea corpului
in acest moment, modificarea umpluturii suprafetei sectionat este efectuata. Apasati 6$ si
pozitionati sectiunea pe plan.
reati si o a doua sectiune prin golul de scara, selectand directia de %edere din partea dreapta.
!ota: !upa indicarea directie de %edere, programul %a ofera posibilitatea de setare a proprietatilor
liniei de sectiune. Apasati butonul "roprietati din fereastra de dialog /ptiuni
"uteti selecta afisarea liniei de sectiune, parametrii pentru linia de sectiune, afisarea simbolului de
directie si o hasura, un moti% sau o umplutura pentru reprezentarea sectiunii in plan. "uteti schimba si
inaltimea corpurilor sectionate.
6fectuati setarile din imaginea de mai sus si introduceti zona prin care se %a efectua sectiunea. 3iind
o sectiune trans%ersala, este necesara rotirea acesteia la 9 de grade. 'ntroduceti in casuta de dialog
%aloarea 9 si asezati sectiunea pe structura, in dreptul golului.
Apasati tasta 6$ si realizati pozitionarea sectiunii pe plan. 7ezultatul %a fi asemanator imaginii:
5tilizand acelasi procedeu, creati toate sectiunile necesare unui plan de cofra# complet. 'n final,
planul de cofra# %a fi asemanator celui de mai #os:
Atentie7 $tergerea unei sectiuni se realizeaza cu a#utorul functiei $ter,ere spre deosebire de
sectiunile create cu 8ederi si sectiuni care se sterg cu $ter,ere vedere din bara 6odificare.
5. Definire armatura inferioara
a5 Definire ,eometrie suprafata de armare
"entru crearea planului de armare, inchideti desenul in care ati realizat planul de cofra# si
deschideti un desen nou: Plan de armare, in care %eti copia din nou, planul de arhitectura.
"entru efectuarea oricarui tip de armare este necesara cel putin o sectiune prin elementul care %a fi
armat. 5tilizati functia Sectiune pentru a crea o sectiune longitudinala care sa intersecteze golul de
scara.
!ota1 "entru planul de armare, dezacti%ati cotarea automata a sectiunii si umplutura, hasura sau
moti%ul.
Asezati sectiunea sub structura care %a fi armata.
"entru realizarea armarii, acti%ati modulul %rmaturi -tel din Na'igatorul (%D.
"entru acest exercitiu in care se %a realiza o armare tridimensionala, butonul %rmare fara model din
bara (reare trebuie sa fie apasat.
"laca %a fi armata la partea inferioara cu bare de diametrul 8. la distanta de /- cm.
Apasati butonul %rmare suprafata din bara (reare.
'n fereastra de dialog care se %a deschide pe ecran, selectati optiunea %rmare suprafata.
4eometria plana a barelor %a fi definita cu a#utorul unui poligon de cofra#. Acesta %a lua in
considerare si acoperirea de beton.
'ntroducerea poligonului de cofra# se realizeaza parcurgand urmatorii pasi:
i. 9ntroducerea acoperirii plane de (eton in casuta de dialo,: 1#$#"
!ota1 !aca punctele sunt introduse in sens antiorar, acoperirea %a fi negati%a. 'n caz contrar, pentru
obtinerea unui poligon de cofra# corect, in interiorul conturului placii, %aloarea acoperirii %a fi poziti%a.
ii. 9ntroducerea primului punct al poli,onului de cofra# (stanga #os)
Acesta este determinat cu a#utorul functiei Punct de intersectie din meniul contextual.
'maginile de mai #os prezinta procedura exacta de determinare a primului punct al poligonului de
cofra#:
'n acest moment, poligonul de cofra# %a fi agatat de cursor. 7ezultatul trebuie sa fie asemanator
imaginii de mai #os:
iii. 9ntroduceti al doilea punct al poli,onului de cofra# (dreapta sus)
Acesta %a fi determinat urmand pasii prezentati pentru primul punct. !upa introducerea acestuia si
apasarea tastei 6$ (o singura data) %eti obtine un rezultat asemanator imaginii de mai #os:
"oligonul de cofra# introdus pana acum cuprinde si golul de scara. "entru obtinerea unui rezultat
corect, %a fi utilizata optiunea &ntroducere Deschidere din fereastra de dialog &ntroducere %rmare de
suprafata.
Apasati butonul corespunzator si modificati acoperirea de beton: .15. $electati optiunea (ontur
%utomat
si apasati click stanga in interiorul golului. onturul poligonului de cofra# %a fi creat automat.
'n acest moment, ati finalizat crearea introducerii geometriei plane a armarii de suprafata.
!: apasati tasta 6$9
(5 "o'itionare pe inaltime a a-ului suprafatei de armare
"entru finalizarea introducerii geometriei, este necesara introducerea pozitiei barelor de armatura in
cadrul inaltimii placii. 'n fereastra de dialog &ntroducere %rmare de suprafata apasati click stanga in
caseta (ota de ni'el.
'n sectiunea pe care ati creat-o anterior, faceti click pe unul dintre colturile inferioare ale placii
pentru a indica cota la care %a fi raportata pozitia barelor de armatura.
1aloarea cotei de ni%el se %a modifica in fereastra de dialog si, in cadrul sectiunii, %or aparea trei
elemente noi:
un simbol al cotei de ni%el corespunzator inaltimii punctului indicat anterior
o linie punctata care %a indica pozitia reala a barelor de armatura in placa, luand in considerare
acoperirea cu beton
o sageata care %a indica sensul de extindere a barelor (sensul ciocurilor)
'n acest exercitiu fiind %orba de o armare inferioara, sageata trebuie sa fie indreptata in sus si
linia punctata sa se afle in interiorul placii. "entru a obtine acest rezultat, introduceti %aloarea acoperirii
de beton in caseta )etonare dedesubt din fereastra Introducere %rmare de Suprafata! .15$
1erificati inca o data sensul de extindere a armaturii si pozitia liniei punctate si confirmati
introducerile prin apasarea butonului :;.
'n acest moment, ati finalizat introducerea geometriei.
c5 Definire proprietati suprafata de armare
!upa confirmarea ferestrei de dialog &ntroducere %rmare de Suprafata+ programul %a afisa o noua
fereastra de dialog care permite definirea proprietatilor barelor de armatura.

1. !iametru
Apasarea acestui buton permite
selectia diametrului barelor de
armatura: ;8
2. <ungime maxima bare
'ntroduceti lungimea maxima de bara ce poate
fi utilizata in practica: 12m.
3. !istanta
'ntroduceti distanta dintre barele de armatura: 15cm.
4. 5nghiul
!eoarece in acest exemplu se %or introduce mai intai
barele orizontale, unghiul selectat %a fi de grade.
1eti obser%a ca directia barelor se %a modifica corespunzator.
5. Acoperire longitudinala
'n cazul suprafetelor mari, in care lungimea barelor %a depasi %aloarea introdusa la pasul 2, armarea
se %a realiza folosind mai multe segmente de bara ce %or fi suprapuse. 'ntroduceti lungimea de
suprapunere in aceasta caseta. "entru exemplul acesta introduceti %aloarea .4m.
6. 7epartizarea restului
Numarul de bare necesar armarii este calculat in functie de distanta dintre bare definita in pasul 2 si
lungimea pe care %or fi repartizate barele. 'n cazul in care rezultatul impartirii nu este un numar intreg,
portiunea ramasa poate fi repartizata:
simetric in ambele capete ale repartitiei
doar intr-un singur capat al repartitiei, cel de inceput sau cel de sfarsit
la o distanta definita de utilizator fata de unul dintre capete, %aloarea corespunzatoare celuilalt
capat fiind calculata automat.
"entru acest exemplu selectati %arianta unei repartitii simetrice, %aloarea obtinuta fiind de .6 m.
=. 3orma
Aceasta optiune permite selectia unei forme pentru capatul barei. <a apasarea unuia dintre aceste
doua butoane se %a deschide o fereastra care pune la dispozitia utilizatorului mai multe forme de
fasonare.
"entru fiecare capat al barei poate fi selectat orice
tip de fasonare. !upa bifarea casetei corespunzatoare
%ariantei dorite, introduceti %alorile dimensiunilor.
"entru acest exemplu, selectati %arianta a doua
pentru ambele capete si introduceti %aloarea .7m
pentru lungimea carligului.
Apasati tasta :; pentru confirmare.


.. "arametru repartitie
Apasarea acestui buton %a deschide o fereastra ce permite doua operatiuni:
a) selectia unui tip de cotare si repartizarea dupa marca in cazul unor %ariatii foarte mici ale
lungimii barelor in cadrul unei singure repartitii
<-ista trei ca'uri:
i. Regrupare1 barele sunt considerate de lungime egala si cu aceeasi marca si o singura
cotare
ii. &dentic1 barele sunt cotate separat in functie de lungime, dar sunt definite cu aceeasi
marca
iii. ,utate1 barele sunt cotate separat si atribuite unor marci diferite
$electati a treia optiune: ,utate
b) selectia tipului de suprapunere a barelor in cazul in care lungimea barei depaseste %aloarea
maxima admisa /,m (introdusa la pasul 2)
$uprapunerea barelor poate fi realizata in aceeasi sectiune pentru toate barele
sau alternati%
"rogramul permite introducerea unei %alori pentru lungimea primei bare din repartitie in cazul in
care lungimea totala depaseste %aloarea maxima admisa.
'ntroduceti %aloarea 12m pentru a obtine numarul maxim de bare intregi folosite in repartitie.
>. 6salonare

"entru barele a caror lungime %ariaza cu pasi mici, %ariatia se poate aproxima cu una uniforma pe
anumite segmente.
6salonarea poate fi realizata pe directie verticala sau orizontala.
Astfel, pentru esalonarea orizontala, lungimea barelor %a %aria din -./ in -./ m pe directie orizontala
(in cazul de fata distanta de esalonare este -./m) iar pentru cea %erticala barele %or fi considerate de
lungime constanta atat timp cat diferenta dintre ele nu depaseste %aloarea introdusa in caseta distanta de
esalonare (-./m in cazul de fata).
!ota: !istanta de esalonare %a fi introdusa in aceeasi caseta, fiind atribuita tipului corespunzator de
esalonare in functie de optiunea bifata.
"entru exemplul acesta, selectati %arianta =ara esalonare.
/-. Afisare bare
"entru a obtine desene cat mai clare, programul permite alegerea unei %ariante de afisare a barelor de
armatura pentru fiecare repartitie.
6xista patru %arianta de reprezentare:
i. %fisare toate barele1 %or fi reprezentate in plan toate barele de armatura.
ii. %fisare numai bara din mi/loc1 %a fi reprezentata numai bara din mi#loc fara ciocuri pentru
repartitia selectata
iii. %fisare bare oarecare1 permite selectia barelor care %or fi afisate.
i%. %fisare bare oarecare articulate1 permite selectia unei bare care %a fi reprezentata si afisarea
rabatuta a acesteia
!ota1 ?odul de reprezentare a barelor poate fi modificat ulterior cu a#utorul functiei ,odificare
reprezentare bare
"entru acest exemplu, selectati prima %arianta de reprezentare a barelor.
!upa efectuarea tuturor setarilor in fereastra de dialog &ntroducere armare de suprafata si apasarea
butonului :;, repartitia %a fi afisata pe ecran. "rogramul %a %a cere in continuare cotarea barelor
introduse. otarea poate fi realizata acum sau dupa introducerea tuturor repartitiilor. "entru acest
exemplu, cotarea se %a realiza la final. !upa apasarea butonului :; 'n fereastra &ntroducere armare
de suprafata+ apasati tasta <$C pentru a e%ita cotarea.
'n acest moment, planul dumnea%oastra %a arata astfel:
!ota1 )arele sunt reprezentate atat in in %ederea plana cat si in toate sectiunile realizate prin
structura.
:rice modificare a barelor %a fi obser%ata si in sectiune.
'n continuare, urmati aceiasi pasi pentru a introduce barele de armatura pentru al doilea ochi de
placa. 3olositi acelasi diametru de bara si aceeasi acoperire longitudinala si trans%ersala. "lanul %a
arata ce in imaginea de mai #os:
"entru a finaliza armarea inferioara %eti introduce barele de armatura pe directie perpendiculara.
"rocedura este asemanatoare celei urmate pana acum. "arcurgeti urmatorii pasi:
1. 'nitializati functia &ntroducere %rmare de suprafata1%rmare de suprafata
2. 'ntroduceti poligonul de cofra# utilizand urmatoarele puncte:
Stanga jos: Dreapta sus:
2. 'ntroduceti golurile in poligonul de cofra#.
Detaliu poligon cofraj
Nota! poligonul de cofraj este reprezentat cu linie punctata de culoare negru.
4. $tabiliti cota de ni%el printr-un click pe un colt inferior al placii. 'n acest moment %eti obser%a
ca betonarea %a fi modificata automat, fiind marita cu un diametru de bara. 1aloarea finala
este:.23. !aca aceasta %aloare nu este suficienta, o puteti modifica.
0. 'ntroduceti unghiul corespunzxator barelor: >- de grade si pastrati celelalte setari identice celor
utilizate in cazul barelor orizontale.
@. "lanul obtinut %a fi asemanator celui din imaginea de mai #os:
Sectiune
6. Definire calareti pe rea'em
Armarea superioara se %a realiza utilizand calareti.

a5 Definire ,eometrie suprafata de armare
Apasati butonul %rmare suprafata din bara de instrumente (reare.
!in fereastra de dialog care se %a deschide pe ecran, selectati functia %rmare reazem.
$electati %ederea in care %eti efectua armarea printr-un click pe planul principal de cofra#.
'n continuare, parcurgeti urmatorii pasi dar setati in%izibil blocat la*erul pe care ati definit armarea
de suprafata:
/) 'ntroduceti punctele de spri#in pentru calareti
5tilizati functia Punct intersectie pentru determinarea acestora:
!upa introducerea celor doua puncte, planul %a arata ca in imaginea de mai #os:
,) 'ntroduceti %aloarea acoperirilor trans%ersale de beton. "entru fiecare latura a poligonului
modificati %aloarea acoperirii in fereastra &ntroducere %rmare de Suprafata+:

-apasati butonul ,argine poligon
-apasati pe latura a carei acoperire %a fi modificata
-introduceti in randul de dialog noua %aloare: 3.15
!ota: Apasarea butonului ,argine poligon este necesara pentru modificarea fiecarei laturi.
2) 'ntroduceti %aloarea lungimii calaretilor. 1aloarea introdusa in caseta
Lungime armare reazem corespunde doar unei #umatati din lungimea barei
de armatura, aceasta fiind pozitionata simetric fata de axul introdus la pasul
/.
'ntroduceti %aloarea .5m. 1eti obser%a ca dimensiunea poligonului de cofra# %a fi modificata
automat in mod corespunzator.
A) $etati cota de ni%el corespunzatoare acestor bare de armatura. 3iind %orba despre o armare
superioara, indicati cota de ni%el utilizand aceeasi procedura ca si pentru armarea inferioara si
alegand un colt superior al placii.
0) 'ntroduceti %aloarea acoperirii cu beton. 3iind %orba de o armare superioara, %aloarea %a fi
introdusa in caseta )etonare deasupra1 .15.
1eti obser%a o modificare a pozitiei liniei punctate si a sagetii ce indica orientarea armaturii.
!aca sectiunea este similara celei de mai #os, confirmati fereastra de dialog. $e %a deschide o
noua fereastra de dialog care %a permite efectuarea setarilor pentru barele de armatura.
$etarile sunt asemanantoare celor efectuate pentru armarea inferioara.
1. !iametrul
"entru calareti, selectati diametrul 2$
2. <ungimea maxima a barei: /,m
3. !istanta
'ntroduceti %aloarea: -./m.
4. 5nghiul
Alegeti un unghi de >- de grade.
5. "entru repartitia restului, selectati %arianta din mi#loc: distanta marginala
'n cazul de fata, %aloarea calculata automat de program este de .44m pentru fiecare capat.
6. 3orma de fasonare
Apasati unul dintre cele doua butoane pentru a selecta forma si dimensiunile dorite.
!in fereastra care se %a deschide, selectati %arianta a doua si introduceti %aloarea lungimii
carligului:0.007m
7. "arametru repartitie
Aceasta functie este identica cu cea corespunzatoare %rmarii de suprafata. "entru acest
exemplu, fiind %orba despre o lungime mica de bara care nu depaseste lungimea maxima a barelor, nu
este necesara nici o setare legata de suprapunerea barelor.
8. Afisarea barelor

"entru modul de reprezentare a barelor, selectati %arianta %fisare toate barele$
!upa efectuarea tuturor setarilor, confirmati fereastra de dialog. "lanul obtinut trebuie sa fie
asemanator celui din imaginea de mai #os:
!ota1 'n sectiunea pe care ati creat-o initial, calaretii nu sunt %izibili (linia de sectiune nu cuprinde si
grinda de spri#in). "entru a %izualiza calaretii, creati inca doua sectiuni, una longitudinala si una
trans%esala, a%and gri#a ca linia de sectiune sa intersecteze grinda.
5tilizati functia Creare $ectiune din modulul 8ederi+ detalii 3 8ederi asociative. "rocedura de
realizare a sectiunilor este identica celei explicate anterior. "entru sectiunea trans%ersala, introduceti un
unghi de rotatie de >- de grade.
"lanul obtinut %a fi asemanator celui din imaginea de mai #os:
"entru armarea suplimentara a marginilor placii, %eti utiliza functia &ntroducere %rmare de
Suprafata1%rmare margine . "rocedura este asemanatoare celei explicate anterior pentru armarea
grinzii de spri#in, de aceea %or fi detaliati doar pasii noi.
1. 'ndicati marginea placii care %a fi armata prin introducerea liniei corespunzatoare:
2. 3iind %orba de armarea unei margini, barele se %or extinde de o singura parte a liniei introduse.
'n continuare, selectati directia de extindere a barelor printr-un click stanga in partea corespunzatoare
a ecranului (pentru acest exemplu, faceti click pe placa). "e ecran %a fi afisat poligonul de cofra#
corespunzator.
3. 'n fereastra &ntroducere %rmare de Suprafata+ modificati acoperirea cu beton daca este
necesar. "entru acest exemplu, introduceti o acoperire cu beton de 3.15m+ in cazul in care
aceasta nu a fost preluata automat de catre program.
!ota1 "entru modificarea acoperirii de beton, utilizati procedura explicata la introducerea armarii
grinzii de spri#in.
4. 'ndicati cota de ni%el si betonarea, confirmati fereastra de dialog si efectuati setarile
corespunzatoare barelor de armatura. "astrati aceleasi proprietati ca si pentru calaretii introdusi
anterior.
7ezultatul %a fi asemanator imaginii de mai #os:
Armarea celorlalte laturi ale placii este asemanatoare.
!ota1 Acoperirea cu beton pentru a doua si a treia latura a placii (%edeti imaginea de mai #os) %a fi
mai mare cu un diametru de bara, pentru ca barele sa nu se intersecteze cu calaretii grinzii de spri#in si
cu cei introdusi pentru laturile / si 2.
7ezultatul %a fi asemanator imaginii de mai #os:
Armarea mar,inilor ,olului
"entru armarea marginilor, %eti utiliza o functie de armare automata. 'naintea bordarii propriu-
zise sunt necesare cate%a setari pregatitoare.
?ai intai, pentru a simplifica planul si pentru a micsora timpul de lucru, ascundeti la*erele
corespunzatoare barelor de armatura introduse pana acum.
5tilizand functia Dreptunghi, desenati un dreptunghi de dimensiuni 2$3x4$3m, simetric fata de
laturile golului.

"entru armarea propriu-zisa %eti utiliza functia 5lemente FF1*oluri bordate.
5rmariti pasii explicati mai #os:
1. Apasati butonul 5lemente FF din bara de instrumente (reare.
2. $electati un alt la*er pentru barele utilizate la borda#:
3. 'n fereastra de dialog care se %a deschide, selectati optiunea *oluri bordate.
4. !upa apasarea butonului :;, se %a deschide fereastra *oluri bordate. Aceasta contine mai
multe meniuri ce permit efectuarea setarilor pentru etrieri si barele de armatura.
5. 'n primul meniu, efectuati setarile pentru pentru etrieri.
Alegeti un diametru global de 8mm si o distanta de 15 cm.
"entru tipul etrierului, selectati 5trier stalp pentru toate laturile golului.
6. Al doilea meniu permite efectuarea setarilor pentru barele longitudinale.
Numarul de bare, diametrul corespunzator si lungimea de ancorare pot fi setate pentru toate laturile
sau separat, pentru fiecare latura. Alegeti prima %arianta: introduceti 2 pentru numarul de bare, 16
pentru diametrul barelor si .5 pentru lungimea de ancorare.
7. Al treilea meniu contine setarile care trebuie facute pentru introducerea barelor diagonale.
'ntroduceti 2 pentru numarul de bare, 12 pentru diametrul barelor si .5 pentru lungimea de ancorare.

8. 'n ultimul meniu, setati acoperirea cu beton pentru bare. $imilar celorlalte meniuri, aceasta
poate fi introdusa global sau diferentiat. 'ntroduceti o acoperire globala de .25m.
!upa efectuarea tuturor setarilor, confirmati fereastra de dialog prin apasarea butonului :;.
arcasele de armatura %or fi agatate de cursor. ?iscati cursorul peste plan, peste zona golului, pana
cand armatura %a lua forma dorita (%edeti imaginea de mai #os). "entru mentinerea pozitiei finale,
apasati butonul stang al mouseului.
"entru repartitia barelor de armatura, selectati %arianta automata. 'ntroduceti cota superioara si cea
inferioara a placii si apasati butonul Repartitie %utomata.
)arele introduse pana in acest moment au aceeasi acoperire cu beton pe toate laturile golului. !e
aceea, pe portiunile corespunzatoare colturilor golului acestea se %or intersecta.
"entru a e%ita aceasta situatie, barele de pe laturile orizontale ale golului %or fi mutate mai sus cu
un diametru de bara. 5tilizati functia 6utare din bara de instrumente 6odificare si mutati de
directia B cu .16m.
"rocedati la fel si cu etrierii corespunzatori acestor bare.
"entru a completa borda#ul, utilizati functia (opiere simetrica din bara de instrumente
Prelucrare. 'nitializati functia, selectati barele longitudinale de pe una din laturi si simetrizati-le fata
de linia mi#locie a etrierilor. 5tilizati functia Punct de mi/loc pentru a selecta mi#locul barei. )ifati
butonul 6nghi cautare din randul de dialog, alegeti %aloarea 7# de grade si introduceti si al doilea
punct al axei de simetrie. ele doua bare %or fi copiate simetric pe partea cealalta a carcasei.
"rocedati la fel cu toate laturile golului.
'n final, planul %a arata ca in imaginea de mai #os:
)orda#ul celui de-al doilea gol este asemanator celui explicat mai sus. 5rmati aceiasi pasi, fara a
introduce etrieri si alegeti -.20m pentru lungimea de ancorare, planul rezultand ca in imaginea de mai
#os:
!ota: "entru a %a asigura ca nu exista acelasi tip de armatura atribuita mai multor marci, dupa
finalizarea tuturor introducerilor utilizati functia Repozitionare din bara de instrumente
,odificare$
!ebifati optiunea -pritor si confirmati fereastra Repozitionare.
1eti obser%a modificari in plan, marca unor elemente fiind actualizata.
8. "re,atirea planului pentru plotare
'n acest moment, armarea placii este finalizata. "entru plotare, desenul %a fi cotat si modificat pentru
a se obtine un plan cat mai clar si mai usor de utilizat.
6odificarea repre'entarii repartitiilor
'n acest moment, toate barele de armatura sunt %izibile pe plan. "entru e%itarea confuziilor si
aglomerarilor inutile, o parte din bare %or fi ascunse.
"entru aceasta operatiune, utilizati functia 6odificare repre'entare repartitie din bara de
instrumente ,odificare.
1. 'nitializati functia ,odificare reprezentare repartitie$
2. !in fereastra de dialog -ptiuni introducere, apasati ultimul buton Reprezentare bare oarecare
articulate$ Aceasta optiune permite afisarea unei singure bare rabatute din fiecare repartitie.
3. $electati una dintre barele repartitiei care %a fi modificata. Toate barele corespunzatoare %or fi
selectate (%or capata culoarea rosie).
4. $electati bara care %a fi afisata.
5. Alegeti sensul ciocului prin apasarea pe bara corespunzatoare %ariantei dorite. "entru acest
exemplu, selectati %arianta afisata in imagine cu culoarea albastra.
"rocedati similar cu toate barele ce alcatuiesc armarea inferioara a placii.
"entru reprezentarea etrierilor din cadrul borda#elor, utilizati aceeasi functie dar alegeti %arianta
%fisare bare oarecare$
1. 'nitializati functia ,odificare reprezentare repartitie.
2. !in fereastra de dialog -ptiuni introducere, apasati ultimul buton Reprezentare bare
oarecare articulate. Aceasta optiune permite selectarea mai multor elemente ce %or fi afisate.
3. $electati repartitia care %a fi modificata.
4. $electati barele care %or fi afisate. !upa selectarea barelor dorite, apasati tasta 6$ pentru
confirmare.
5rmati aceeasi procedura pentru toti etrierii. "lanul obtinut %a fi asemanator imaginii de mai #os.
"entru reprezentarea calaretilor, utilizati aceeasi procedura ca si pentru armarea inferioara. "lanul
final %a fi asemanator imaginii de mai #os:
5ltima operatiune inainte de plotare este cea de cotare a planului.
"entru cotarea planului, utilizati functia Linie cota08ext din bara (reare &&.
1. 'nitializati functia si selectati repartitia care %a fi cotata.
2. $electati tipul liniei de cota. 'n acest moment, linia de cota %a fi agatata de cursor.
3. Asezati linia de cota pe plan in pozitia dorita.
4. !in fereastra de dialog care se %a deschide pe ecran, selectati proprietatile repartitiei care %or fi
afisate.
"uteti selecta una sau mai multe %ariante:
numar bucati
diametru
calitate otel
forma fasonare
distanta
lungime
ascunderea sau afisarea marcii si pozitia acesteia
reprezentarea indicatorului
"entru cotarea barelor selectati marca si diametrul. $electati introducerea automata a indicatorului si
cotati toate barele de armatura.
!ota: "entru modificarea parametrilor textului, apasati butonul Definitii parametri0&ntroducere$
"entru cotarea calaretilor, utilizati acelasi tip de cota ca si pentru barele longitudinale.
"entru cotarea etrierilor din borda#, modificati proprietatile ce %or fi afisate in textul cotei: marca,
diametrul si distanta.
otati si barele longitudinale din carcasele utilizate pentru borda#. $electati un alt
tip de linie de cota si bifati marca si diametrul.
3inalizati cotarea planului.
"entru reprezentarea separata a fiecarei bare, cu forma de fasonare si dimensiuni, Allplan %a pune la
dispozitie o functie speciala: Schema totala$ Apasati butonul corespunzator din bara (reare &&$
$electati bara care %a fi reprezentata sau introduceti in randul de dialog numarul de pozitie
corespunzator. )ara %a fi agatata de cursor si se %a deschide pe ecran o noua fereastra care permite
selectia parametrilor care %or fi afisati in cadrul si textului si efectuarea anumitor setari.
Tipul de reprezentare a barei: la dimensiuni reale sau reduse. $electati prima %arianta.
!aca unghiul sub care este afisata bara nu este cel con%enabil, acesta poate fi
modificat in sens pozti% sau negati% cu cate >- de grade prin apasarea unuia dintre
aceste doua butoane.
)arele longitudinale trebuiesc afisate cu ciocurile in pozitia corecta. !aca ciocul nu
are orientarea dorita, apasati unul dintre cele doua butoane pentru le simetriza fata
de axa barei. 'n cazul de fata, pentru bara %erticala, apasati butonul corespunzator axei C.
Pozitia ciocului inainte de simetrezare Pozitia ciocului dupa simetrizare
5rmatoarele butoane permit selectia elementelor care %or insoti bara: cote, texte,
fasonari.
"entru ca bara sa fie pozitionata corect, decalata doar pe directie orizontala fata de pozitia reala,
apasati butonul Pozitionare -rizontala$ !in acest moment, programul nu %a mai permite
deplasarea barei decat pe directie orizontala.
!irectia textului poate fi %erticala sau orizontala, in functie de necesitati. Apasati butonul dorit:
sau . 'n acest caz apasati butonul text orizontal.
Asezati cota pe plan, in pozitia dorita.
"rocedati similar cu toate barele de armatura. 'n final, planul %a fi asemanator imaginii de mai #os:
5ltimul pas inainte de plotare il reprezinta crearea unei Liste de Fasonari si a unui 5xtras de
%rmare$
Lista de fasonari %a fi pozitionata pe plan. Apasati butonul Lista fasonare din bara de
instrumente (reare &&$ !in fereastra de dialog afisata pe ecran, alegeti tipul de lista si confimati
fereastra.
<ista de fasonari %a fi agatata de cursor. "ozitionati-o pe plan in pozitia dorita.
"entru crearea unui extras de armare care %a fi apoi tiparit, utilizati butonul (reare liste din bara
(reare &&$ Alegeti proiectul si desenul pentru care doriti sa creati extrasul si confirmati fereastra.
Alegeti tipul de extras .ista $TA$ />37?"C52
Apasati butonul Tot pentru crearea listei pe baza intregului desen sau selectati numai portiunea de
plan dorita.
6xtrasul poate fi tiparit in forma actuala, poate fi transformat in 3isier Text sau 6xcel, utilizand unul
dintre butoanele situate in partea inferioara a paginii.
9. "lotare "lan Armare

5ltimele setari ce trebuie efectuate inaintea plotarii se realizeaza in modulul Paginare desene
plotare. 3unctiile din acest modul sunt acti%e doar la apasarea butonului
"relucrare plan+ din bara de instrumente Standard. !upa apasarea acestui buton, se %a deschide o
fereastra asemanatoare celei pentru selectarea desenelor dar care permite selectarea si denumirea unui
plan de plotare.
$electati primul plan si denumiti-l: Plan armare (apasati click dreapta pe caseta corespunzatoare
numelui si selectati Redenumire 9
'n functie de imprimanta sau plotterul instalat, a%eti doua %ariante de plotare:
Dri'er 'ector Nemetsche:
;indo<s dri'er
!aca formatul planului de plotare nu depaseste formatul maxim acceptat de imprimanta instalata,
plotarea se face direct. !aca acest lucru nu este posibil, Allplan permite crearea unei imprimante
%irtuale cu dri%erele necesare realizarii unui plan in format mare, care %a fi sal%at in format "!3 si
printat oriunde.
"entru acest exemplu, %eti crea mai intai o imprimanta %irtuala, conform pasilor prezentati mai #os:
'nchideti mai intai programul %llplan
!eschideti aplicatia %llmenu 2##3
!in meniul (onfiguratie, alegeti optiunea Periferic iesire1(onfigurare
'n caseta care se %a deschide, alegeti Nou canal de iesire si apasati
butonul -.$
"rintr-un dublu-click stanga pe primul rand din fereastra ,odificare canal, selectati %lta
imprimanta din lista afisata pe ecran si introduceti un nume: Plotter.
Apasati dublu-click stanga pe linia Dri'er si selectati un dri%er pentru plotter din lista de dri%ere
dispoibile in %llplan$ !ri%erele recomandate sunt: =P*L2>D5S&*N?58 @pentru o imprimanta
alb-negru) si =P(-L>D5S&*N?58 @pentru o imprimanta color). "entru acest exemplu, alegeti
dri%erul =P(-L>D5S&*N?58$
Apasati dublu-click pe linia Descriere si introduceti un atribut al
imprimantei: (olor$
!upa realizarea acestor setari, apasati dublu-click stanga pe linia Sal'are configuratie$
'mprimanta definita %a aparea in lista afisata in %llmenu.
'nchideti aplicatia %llmenu si deschideti din nou programul %llplan.
!ota1 Aceasta operatiune de creare a imprimantei se realizeaza o singura data. Aceasta %a putea fi
utilizata de cate ori %a fi necesar prin simpla selectare din lista.
'n continuare, %eti realiza cate%a setari finale pentru plottare.
A5 Apasati butonul Plotare planuri din bara de instrumente (reare$
3ereastra care se %a deschide contine mai multe meniuri:
$electie
Acest meniu permite selectarea elementelor din desen care %or fi afisate la plotare.
!ota1 Nu este recomandata selectarea optiunii: %xa element @perete, rebord, grinda9$ !aca alegeti
aceasta optiune, fiecare element de arhitectura %a fi afisat impreuna cu axa corespunzatoare: o linie si
doua patratele la capat.
9esire
'n acest meniu, programul permite selectia tipului de imprimanta: cea instalata (pentru care bifati
optiunea ;indo<s dri'er) sau cea %irtuala, definita anterior (bifati optiunea Dri'er 'ector
Nemetsche:). )ifati prima optiune: Dri'er 'ector Nemetsche: si selectati mai #os imprimanta definita
anterior in %llmenu$ !ri%erul %a fi preluat automat.
'n partea din dreapta a ferestrei puteti alege formatul hartiei, orientarea acestuia: -rizontal sau
Vertical si marginile de plotare.
'n acest caz, alegeti un format % orizontal$
$etari
Acest meniu permite efectuarea urmatoarelor setari:
-introducerea unui factor de deformare a planului
-rotirea planului
-printarea tuturor elementelor cu aceeasi grosime
de creion
-modificarea unor grosimi de creion.
"entru aceasta operatie, apasati butonul %tribuire creioane si culori$
'n partea stanga a ferestrei puteti selecta tipul de afisare a elementelor in planul de plotare: color
sau mono. "uteti seta si inlocuirea anumitor grosimi de creion la plotare.
onfirmati fereastra de dialog prin butonul &nchidere.
'n acest moment, pe ecran %a fi afisata suprafata hartiei.
)) Apasati butonul Definitie plan din bara de instrumente (reare$
$electati un tip de chenar, corespunzator formatului selectat, directia si tipul de chenar.
"entru acest exemplu, selectati un chenar A/, orizontal, cu margine simpla.onfirmati fereastra prin
apasarea butonului :;. henarul %a fi agatat de cursor. "ozitionati-l pe planul hartiei si apasati tasta
6$.
C5 9ntroducerea unui indicator
"entru introducerea cartusului, a%eti doua posibilitati:
-alegeti un cartus disponibil in program prin apasarea butonului Descriere din bara de
intrumente (reare
3creati un cartus propriu, pe care il sal%ati in catalog si il incarcati de cate ori a%eti ne%oie. Textele
din acest indicator pot fi modificate si in planul de plotare.
'n acest caz, %om alege a doua %arianta.
Apasati butonul (itire date din catalog din bara Standard$ Alegeti calea in care ati sal%at
cartusul, selectati simbolul dorit si confirmati fereastra. 'ndicatorul %a fi agatat de cursor. Asezati-l
pe planul de plotare in pozitia dorita.
D5 5lement plan
Apasarea acestui buton permite introducerea desenelor care %or alcatui planul final.
Apasati in interiorul casetei ,apa si selectati mapa in care se afla desenul dumnea%oastra.
$e %a deschide automat o fereastra de unde puteti alege desenele din mapa care %or fi asezate in
planul de plotare. "ot fi selectate si mai multe desene simultan.
$electati desenul %rmare planseu si confirmati fereastra. !esenul %a fi agatat de cursor$
$cara desenului este preluata automat din desen, 115 in acest caz.
'n acest moment, %or fi printate toate elementele din desen, inclusi% cele din la*erele blocate. !aca
se doreste plotarea conform setarilor actuale din desen, apasati in caseta Layere si, din fereastra care se
%a deschide, bifati optiunea %ctuala, utilizati statutul curent al layerelor @dinamic9$
!aca doriti sa ascundeti sau sa afisati anumite la*ere doar pentru plotare, bifati optiunea Fixa,
sal'are setari layer la plotare @fix9$ $electati la*erul si apasati unul dintre butoanele din partea
inferioara a ferestrei.
"entru acest exemplu selectati %arianta %ctuala, utilizati statutul curent al layerelor @dinamic9$
Asezati desenul pe plan si apasati tasta 6sc.
'n acest moment, planul este finalizat.
Apasati butonul 5xport fisier PDF din bara (reare pentru a sal%a planul.