Schema

A
Res-tse
ecnomice
Factori
de
produclie
Activitate
economicl
E
s
U
R
S
E
..iiii
l ri'1:il!jllr:i,,:
,.li'iiili
I
'ifj
1i,,
. ri,i:'tirr:
,'iiiiiiijiill,
;.i;iii,
ii
i,j
i
'.j;4r*r,i
:"rfE;r
ii'i:ii
',':irl;.|1.
',,:*
Schema
C
Frontiera
posibilitnfilor
de
producfie
Qv
,liii
iil
ili,
A, B, C
-
combinalli
de bunuri ce
Pot
fi
oioduse
prin folosirea
integrali
qi eftcientl
.a
resurseloi
disponibile
la un moment dat
D, E
-
combhalii
de bunuri ce
Pot
ti prc<iuse'
insi cu
pierderi
;i,/sau
resurse economlce
neutilizate
F
-
combinafie
de bunuri ce nu poate Il
realizata
in condifiile
tehnologice
exisieirre ir
cu aceeaqi cantitate
gi calitate a resurselor
i tir'l
i::':::
NEVOI
UMANE
Capitolul
1
,.4
Intrebiri de control gi de aprofundare
[rnfflq^ib14]04'"4fo
'
Care e-STd nhiura ti,Sbirinlelor umane? De ce considera{i cd analiza trdsdturilor caracteristice
ale nevoilor umane reflecti un principin economic esenlial?
Dupd opinia dumneavoastrd:
a. Scopul scuz6 mijloacele?
b. Nici un scop nu pcate fi at0t de puternic, incat sd
justifice
folosirea oricdror mijloace.
Argumentali!
$tiind
cd individul este purtdtorul tuttu:or categoriilor de interese economice qi cd acestea
sunt adesea divergente, cum gi in ce condilii credeli cd se poate rcaliza armonizarea
acestora?
Ce se inleiege prin f,rl,resirea'"a{terirativ.i'.''resurse{cr'.;i'c'e.senrni.ficafie"ai-e aesa6,ia pentrti
activitatea economicd?
Comentali afirmalia:
,,tJn
cal gchiop este rar, deci un astfel de cal ar trebui sd fie scump."
Pentn: dumnea-voastrd care snnt rlspunsrrrile la intrebS.rile conlinute de problema generald
a oricdrei economii? Dar pentru grupul social c[ruia ii aparlinefi?
*
Cum se explicd existenla costului gansei sacrificate?
Cdrei componente a sistemului de interese ali dat curs atunci cAnd ali decis sd urmali
cursurile Academiei de Studii Economice? Ce costuri ale oportunitSlii presupune aceastd
alegere?
'
Ardtali doud sitrialii care vd determind sd- luafi o annmitd decrzie in alegerea uirei anurnite
acliuni dintr-o plajd posibild.
Cornentali afirma{ia:
,,Bundstarea
de mdine cere sacrificii astazi."
Constnrifi qi apoi descriefi frontiera posibilitdliior de produclie pe baza unui exernplu
concret,
Care sLlnt sensurile lexicale ale cuv0ntultii
,,economie"?
Scrieii definilia activita{ii
economice
Avdnd in vedpre foq4ele activitaiil economicu, ce l'aporttiri exista intre producfie gi
consum?
a
ECON0MlE,
APlicalii
i2
.
Argumentali
afirmalia: ,,Dimensiunea
mondoeconomica
devine
prioritara
in raport
cu cea
*"-"ro""otolnic6,
stltald'
"
.
Dup6
Piicrea
.Jumneavoas;r[,
de ce And"
ivlirlraux
a aiirmat:
',S:colt.l
XXI
l'a fi r:lig:os
sau nu va fi deloc"?
.
ce
;.,.primd
o lege economica?
lprincipii)
uco_
.Cii....estelapofiuldintreterrnenii,,categorie(noliune)economicd..,',legi
nomice"
qi
'teorii
economice"?
completafi
spafiile
lih;re:
,[
"ir,
r ri
oamenilor
de
"
Nevoile
"
s.un'.
prefqrinle,
,''*'ryry"'tilt*X|!1ts''
aqtept6ri
aie
'
a........d19.U).
...,.-............".. 9i
a' u
"'"i"t'
'"'p""tiu
de /-9i insuqi
'*lit'lr&'g'
"
Ft 1
f' r
tJ
'-i=-
.
Ne-.ioile
Lrmane
,ur,,.Utj'UVhtJF,...ca
numdr
qi...Ji),*WffiJC
' ' "in
capacitate'
i imprejurdrilor
r-itrlizate
-
ciirect
. .......
la
produclia
qi oblinerea
de .$+it-.\A|.n+....
........
.
Resursele
economice
constau
sau indirect
-
sau
utilizabitre
Legca
raritiiil
consti
in
aceea
cE
b,:r,-rilcr
ecol{irnlce
ev oltteazh
rxta't
nevoilor
utllalle.
\ft'
voluurul.,^.
..il1*sln*tiL:Ht\
' ' ' "t
resurseior 9i
incet dec2t
volurn.rl;
..t\dl"r"""
d L LlIlL I
acordatd
celei
aAnA
qe
face
=
l"ilirr-necnr',nmia consffi
E
IYI I9I TJVL
?-
^"nneqele.
III u:!'YYvv^-)
ivlacroecuro;nia
ccnltd
itl'
'
economici
reunili
in
lcr.
-!.r,br,t'$4pir($.'
' ''
preclirn
9t
,R.6spunde{i
au ai{evarat
{.A)
sau fals
(F), arglLn-aearts'ndtl-vf,
rasfilttmstlrlire'
!
"
Trebtlin{ete
econori'''iee
sunt
idelitice
?n toai6
lumel"
2. }{evoiie
iocuitorilor
F"omdniei
sunt,
in medie,
mai
rlilllte
qi inal rnari
ceci.t
c,:ie aie cetdteniior
s'-at'elor
dezvoltate'
fa,otele,
actele
qi cornportarnentele
padt-
tra viaia. ceonomicd"
It
lr
i*-l
tl
IJ
it
ll
r-i
il
1J
3.
LL
-1.
Interesele
generale sunt
prioritare in raport cu cele
personale'
in definirea
raritdlii
trebuie addugat
criteriul
de trebuinla
qi de cerefe'
costul
oportunitdlii
este cresc[tor
dup6 ordonata
frontierei
posibilitdlilor
de
producfie.
Costul
oportunitdlii
unei produclii
mai mari datorate
este maiiare
decdt cel inifial,
al producliei
inferioare'
O persoan
d, care decide
sd urmeze
cursurile
unei institulii
de ?nvdldmant
superior
mizand
pa o creqtere
a venitului
in viitor va greqi deoarece
ignord
consecinfele
de moment.
cregterea
.ranzarilor
de bunuri
economice
pentru un
-
producator
(caeteris
puriUu*l determind
modiiicarea
frontierei
posibiiitdlilor
de produclie'
Activitatea
economicd
are ca scop
principal
satisfacerea
trebuin{eior
indivizilorprinproducereadebtrntrrimaterialegiser.''icii'
Toateactivitdlileeconomiceaucarezultatprodtlcereademdrftrri.
Diviziunea
sociald
a muncii
determina
interdependenfe
intre
agenlii
eco-
iiomici.
In
nI
[[
progresului
tehnologi.
n n
6.
7,
L
9.
tJt
n
n
I?
I)ecarece
legile econornice
atl caracter
initiativa
qi activitatea
individuald'
Frincipiile
economice
rru po'r contribui
geilereazd ac{iunile
oamenilor'
obiectiv,
ele nu stlnt compatrbiie
cu
la nrerrizionarea
et'ecteior
pc care ie
F
Jo
1a
- ^
.i I
:
COnSLtmAICJ
tii Utttrlit r
[][
nn
nn
n
n
nr
i" l i'*i
L_J L_J
-1,.'oqte=cnri!6
si n*ryblenr,e
a {/D) err/*g{ ca@ vd
{J
!
fJini-ri esie mai intdi:
-
\
^r'^at-,1'"
.tf LI Uc(vr
'
"b)
pi'odi"rcbtor;
c) const'unaioi,
cl) atAt prodr-icitor,
cdt
9i
coilsl-i{riator'
A.rgitmenta{i-vl
aPrecierea
I
in anaiiza
econoinic6
sunt luate ?n considerare
doar:
a) trebtiinleie
fiziologrce;
b) ti-e-br-rinlele
de bazS:
(.
) r'.ebliinlei':
sr-tPerioare:
ill trebttlnfele
cepct fi satisfdcute
plin curripdralea;i
-,
:
i itbuinlei'-'
nesaiisiirctilc'
,:^.rilrf1'r-l Ii-'(-'
14
3. Labazadesf[gtrrdrii
activitdlii
economice
in toate formele
sale se afld:
a) clorinlr
organicd
a omttltti
de a munci;
l''
spilitul
d: aventurd;
c; interesul
de a-gi satisface
ffebuinlele;
.-
Ji placer..a
de a fuc"
(-'eva
pentru
binele
sdu
9i
al semcnilo;
sdt;
ei oUtigalla
prevdztttd
prin normele
juridice'
4. Unitatea
diverselor
categorii
de in[erese
economice
poate fi asigulatd
prin:
a) subordonarea
intereseidt
persorrale
'etor
de glttp;
b) subordonarea
intereselor
personale
qi de grup celor"generale;
.j
"."ur*u
cadr.-rlui
democraiic
de exercitare
a tuturor intereselor;
d.) subordonarea
inj'efeselor
private
celor
publice;
ei s.rUoraonare
a intercseicr
cttren.te
celor de
peispectivd'
5. in raport
cu evolulia
nevoilor
umane,
resursele
sporesc
qi se diversificl:
a) mai repede;
b) mai lent;
c) in acelagi ritm;
ci) nu existd o iegdttui'
in zona Golfului
Persic,
petrolul
este:
a) resursd
abundentd;
b) resursd limitatd;
c)
'esltrsi
naturaid.
:i:
'ii,
;i"
;F
taz;'
;i:
?11^*+r'iicircnindlE,toresemaimulic,rtautobtizr-rl,daroa:neniibogaticdldtorescdeob;cci
r -
-LJilll
i(::i iI oGl svi '-
:u avionul,
deoalgce:
a:^ __.-
^r^r,r*rrr
r^". cnninl
.
a) cSiilroria
cu autobuzul
este
prea ieftind
in comparalie
cr'r statuttil
lor social'
bl oanenii
bo$afi
preferd
confori'rl
a'iionuiui;
c) aiitr-buzui
este un mijloc
de ti,insport
foarte sclllTlp
pentrLl oamelii
cu tln cost ridicat al
."
"oi
oo^"iFicctc de litnn.
iallJvl Jqvrrrrvsuv
*-
"'___r-
B. Un tdndr absolvent
a1 unui
insritut
de invdldmint
ecorion'ic
s'-rperior
car* dei;ae un capital
dei00u.rl.areinfatasaui:mAtoarelevariant:dea?ncepecariera:
a) sd se ,.rrgaiezeintr-o
firrnd
de renume
clr
un
salariu
de 5 u'm' iunar;i
s1-qi depund
capita-lirilntr-o
bancd
cu o dobdndd
de L0% anual;
-
.-, i+^.1
-: -.,^*rr
.,
b)s6oesctiidaoafaccrepecontpr';nriu'uiiliz;lndinacest''co2intregltir':rpri?isi-;a'1;r'/
ratd' aprofitului
de 70o/a anual;
c)s-cumpereacliurrilaofirrndcareacoitli,iir.j.vii:siidje].5,1:v?.lnlt.qllpom.n.a].da
acliunllcr
qi sd ocupe
un loc in consiliul
de aclministralie
al :'celeiagi
fir:me'
o-iminc
pentru aceasta o indemnizagie
cle 5 u'm' Ititl:t''
Daclvomtea-I2zao&Tt&'||Z/apeflir.liLinan.cezile'ce?ipr-rte-.lnreeotlanrjatindrulrri
absolvent?
9. C firmd
produce
trei tipr-lri
cle bunuri,
A. ts
9i
c- ia carc ob{ine
prof:t tn rnod difereii}lat'
dr.rpa cum nrrneazi:
l.#'*#nir'.,t
!-',1
;{, ,,$
ti.".;ro
.r,"*,]$
Capitolul
1
15
Produse
Prolit
'{g:mii
Timp alocat,(oreJ
A 100 z
H
tcu 4
160
Calculali costurile oportunitdlii gi aratali ce
10. Aloc0nd resursele sale limitate, o brutdrie
ulmdtoarele variante:
Variante
A q
6 7 6
Sortimentul A
0
A
-
8 15 20 to 34 4A
SortimentulB
/t I IA 1n x A
n
Ce variantd de produclie va fi aleasd ?
11. Pornind de la urmS.toarea reprezentare a frontierei posibilitdlilor de producfie, explicafi ce
se intdmpid referitor la alura curbei qi dinamica costului oportunitilii in urrndtoarele
riirrcfii,
A) in procesui de producfie,,ai,trunululx"se
int,rcduce.o.tehnclogie"no*6ipe.rfc,rrnanc.L;
B) pe pia!6 apai'e o tealizare teiirticE
,leuscbiti,
care perinite sporirea producliei cu 30Vo
pentru toate produsele;
C) ele asemenea, precizali
-
pe grafic
-
pentru fiecare combina{ie litera care ii corespunde,
linAncl
cont cd fiecare literd desemneazd unr-rl dintre conceptele:
a.
-
cost ai opottunitAfii;
l'r
-
nnmhinotie rlo h,'-'''.i i*.^^";h;l .|.=
^'.^.t,,.'
qLrv
uv uLrtllllt rrtr[/vJIUlI uv pIvuLrJ.
c
-
cornbiutii" ,1, bunLrri p"iinil cle prodLrs, insb procesLrl ar fi ineficient economlc;
d
-
r:otrrl;inalie rJe bunuri posibil de prodr"rs in condilii economice eficiente.
bun va fi preferat pentru a fi produs!
poate ploduce doud softimente de pdine in
"i
-;
-{,t
!- :' t ; t r t i c t',: t
1t
tt..s' i b i ! i t' ii I i i,
.,'
t I c t
t r r t t! r rc' ! i t