Casa Parasita 5

Isi amintea c intr-o dimineat,sora lui,mai mare cu vreo sapte ani dect el,il lu de la maica mare
Nastasia si-l duse la casa in care se nscuser amndoi.Era goal casa.Pustiu.Usa de la intrare nu mai
era.Dupa ce intrar,cel mic vzu in coltul din dreapta al camerei,unde sttuse alt dat Sfntul
Niculae ,o gaur mare prin care se vedea verdeata din spatele casei ce ddea spre casa lui madam
Toto.Privi in gol mult timp gaura ceea din perete.Nu stia unde stteau surorile si fratii lui mai mari, dup
moartea printilor.Dac ar fi stiut s se roage Domnului Dumnezeu,dac s-ar fi rugat,ar fi fost mai linistit
si poare c alta ar fi fost viata lui,ce avea s urmeze.Sora lui mai mare avea chef de joac. Il invta la
prostii.Inchipuiri de copii.Copii snt ca maimutele.Ce vd c fac altii fac si ei asa cum se pricep.Cel mic
sttea la maica mare, bunica dup tat,Nastasia lu Marin brutarul,om integru si cu pasul apsat.Nu-l
vzuse zmbind niciodat. Avuseser avere mare si el si Nastasia de putuser s-si mrite fetele la
Bucuresti si Trgoviste.Nu-si cunoscuse mtusile dup tat.Auzise c cea de la Bucuresti, Leana, era
doctorit,mritat cu un magistrat foarte bine cotat.Cea de la Rosu de lng Bucuresti,Marioara, cu mult
carte, maritat cu un ofiter de grad superior,iar cea dela Trgoviste, Marita,mritat cu un avocat care era
si in parlament. Ar fi putut s-l ia una dintre ele s-l creasc,dar n-au fcut-o nici una.
Dece s se complice ?Odat maica mare Nastasia il luase si pe cel mic la Tirgoviste,la fata ei,
Marita,si-i apucase ploaia de se adpostir sub streasina mare a unei case alb.Nastasia era o femeie
blnd cu ochi albastrii,mari si cu frica lui Dumnezeu.Cel mic privea adesea la tabloul cu fotografia lui
Marin brutarul si al lui maica mare Nastasia.Taica mare,Marin brutarul cu prul scurt si cu mustti
mari,privea inainte putin incruntat, cu privirea scruttoare, dar blnd.Maica mare,Nastasia,era o femeie
frumoas care in tinerete avusese multi petitori.Tabloul inftisa pe cei doi cam la vrsta de treizeci de
ani.Dup rzboi,veniser la putere comunistii.
Nu stia el ce-i aia,si nu numai el ,dar maica mare avea legat in jurul mijlocului un bru de crp
unde-si tinea banii.Era foamete mare prin'47.Ei mai aveau in ptule gru si porumb iar in lzi mari destul
fin.Aveau brutrie.Noaptea se lucra la pine pe care o vindeau la ghiseul camerei de la strad.Taica
mare, Marin brutarul avea calfe care mai fceau si covrigi pe care-i vindeau in oras in centru.Calfele ii
umpleau minile celui mic cu covrigi calzi.Se refugia in camera de lng cuptorul de pine si ii mnca in
liniste.Oamenii din prvlie cu fetele triste si cu ochii blnzi il cinau:
--A rmas fr printi la vrsta asta,in timpurile astea...Dumnezeu si Maica Precist o avea grij de
toti.Sase copii fr printi,in vremurile astea...si-si stergeau lacrimile cu dosul palmelor. Intr-o
dimineat,pe cnd Marin brutarul tria,fcuser covrigi care trebuiau vnduti.Din discutiile celor mari si a
calfelor,intelese c cineva trebuia s se duc cu ei in centru si s-i vnd.Dup ce ascult discutia,cel mic
zise:
--S-i dm cu doi lei...
Cei de fat se uitar la el cu ochii mriti! Cineva,zise:
--Hm,precupe,nu glum!
S-a dus si el in centtru cu cel ce trebuia s vnd covrigii.Cum iesir din curtea casei lui Marin
brutarul,n-o luar inainte pe strad,ci o luar la dreapta ,trecur prin fata caselor lui Karol mecanicul,'nea
Alecu,prin fata "Casei prsit"si in dreptul casei lui madam Toto fcur la stnga si intrar in parcul
btrn,bur ap de la cimeaua a crei ap le inghet dintii in gur. Dup ce trecur pe lng primria care
era in parc, ajunser in centru.La iesirea din parc,il vzur pe grecul care de o viat videa mizilic,
sugiuc,susan si floricele de porumb pentru a-si asigura sxistenta lui si a familiei lui.Cel care-l luase pe cel
mic in centru s vnd covrigii ii cumpr de la grec un bot de floricele de porumb,ct o minge de crep,
legate intre ele cu sirop de zahr colorat in roz.Era bun botul de floricele de porumb.Pltir botul cu un
covrig de fin alb.Era un lux la vremurile acelea s mnnci covrigi de fin alb.
Mai trziu,peste ani, avea s-l aud pe grec cntnd la mandolin si din gur in prvlia lui 'nea
Ion frizerul,care era vis-a-vis de restaurantul"Complex".
--"Sfiximex,o chialo ari alarita".....att i-a mai rmas in minte din cuvintele cntecului grecului.N-a
fost niciodat curios s afle ce inseamnn cuvintele in limb a romn.
Ce cuta el peste ani in prvlia lui 'nea Ion frizerul?Era ucenic la frizerie.Vru Gigel biatul lui
Tuteia,sora mai mic a Mariei,mama lui,lucra la frizerie si vorbise cu lucrtorii care acceptaser s le fie
ucenic.N-avea s rmn dect un an si ceva la frizerie,timp in care a invtat bine aceast meserie.In
cteva luni ajunsese s trag singur bricele pe spuma de piatr.Si nu avea dect doisprezece ani.Ceeace
invtase il va ajuta mult, mai trziu, in viat.