REY MERMET

C.S.S.R.
EXPUNERI DESPRE CREZ
Pentru o redescoperirea a credinei
Traducere din lima !rance"#
PR$%$&
'P#strea"# lucrul cel un prin Du(ul S!)nt care locuie*te +n noi., -. Tim
/0/12
3n ad)ncul inimii0 +n pulsul 4ieii0 +n clipa morii0 +n "uciumul *i istoria
lumii0 e5ist# o !oame6 De ce s# tr#iesc7 De ce s# iuesc7 De ce s# mor7 De ce
e5ist# lumea0 oamenii0 "uciumul lor7
8st!el0 o +ntreare pro4ocatoare este adresat# multora *i +n special
cre*tinilor6 De !apt ce cred cre*tinii7
8ceast# +ntreare o au"im *i din 9ura credincio*ilor care sunt din ce +n ce
mai nelini*tii.
Unii0 9ri:ulii !a# de 'lucrul cel un care treuie p#"it, -/Tim ;0.<2 sunt
s#turai de discuii0 de ne9area ne+ntemeiat#0 de noile !ormul#ri0 de di!eritele
interpret#ri a ceea ce ei credeau c# este nvtura sntoas -/Tim /0/<2. Ei 4or o
si9uran#0 o podea si9ur# *i stail#0 adic# o e5punere +n care s# se +ncread#.
3ntre#rile lor sun# ast!el6 care este coninutul credinei7 Ce se poate l#sa la o parte
*i ce este oli9atoriu7 Ce este si9ur0 mai puin si9ur0 nesi9ur7
8lii sunt con*tieni c# credina nu e at)t o list# ce treuie cre"ut#0 c)t o
le9#tur# personal# *i 4ital# cu Isus Cristos. 8ce*tia nu sunt indi!ereni !a# de un
in4entar clar *i complet al adevrurilor de crezut, din contra= dar doresc un plan al
esenialului0 un discurs care smul9e datele !undamentale din r)ndul a!irmaiilor
secundare.
Tinerii mai ales se +ntrea# "ilnic6 Care estre s)murele solid0 ireductiil al
credinei7 Prin smbure se +nele9e aici nu acel element re"ident0 care nu se poate
m)nca *i care r#m)ne +n !ar!urie0 dar acest centru dinamic0 e5plo"i4 al 4ieii0 care
plantat +n p#m)nt0 cre*te p)n# ce a:un9e un copac. Ei se +ntrea#6= Care este >estea
cea ?un# care treuie tr#it#7 >estea cea nou# care treuie anunat# de pe
acoperi*uri oamenilor de a"i7
$8MENI%$R DE 8ZI
'$amenilor de a"i0 c#ci din ne!ericire credina se exprim n formule legat e
de cultura unei epoci. -M9r. Mata9rin2 Sau cel puin a*a ar treui s# !ie. Din
p#cate0 ne a9##m de cu4inte atunci c)nd 4orim despre credin#0 ne a9##m de
!ormule cu un trecut +ndep#rtat0 iar pentru a 4ori despre Dumne"eu cel 4iu nu *tim
dec)t s# !olosim dec)t un lima: mort. Re"ultatul6 omul secolului XX Nu nelege!
Treuie deci s# reinterpret#m0 s# re!ormul#m credina de 4eacuri +n ima9ini0 idei0
+n lima:ul !amiliar pe care +l 4orim aici *i acum0 !olosind cu4inte din 4iaa de
toate "ilele0 rostite de toi. 8ceasta +nsemn# A anuna estea cea !un tuturor
popoarelor0 ast!el poate !i predicat# e4an9(elia la toat# !#ptura c(iar *i atunci c)nd
nu are studii0 c(iar *i atunci *i mai ales atunci0 c)nd nu are credin#. 8st!el
continu)nd p#catul poporului ales0 >estea destinat# tuturor0 4a !i re"er4at# unor
pri4ile9iai.
'Predicatorii E4an9(eliei0 spunea Pr. @arl Roc(ner la +nceputul anului
credinei0 s# se str#duiasc# s# proclame 4ec(ea credin# drept A credincioas#0 ast!el
+nc)t s# poat# !i +neleas# de oamenii de a"i. 3n timp ce predic# s# se 9)ndeasc#0 nu
la cei pio*i0 la credincio*ii de su am4on0 ci la cei care nu sunt acolo0 la cei care
sunt +n +ndoieli0 la necredincio*i *i la atei6 la cei care sunt sau numai se cred. Dac#
predica 4a !i adresat# omului de a"i0 +n 9eneral necredincios0 care cu si9uran# se
a!l# +n ?iseric#0 de*i pare c# nu o !rec4entea"#0 se 4a a:un9e nu la durerea0 dar la
concentrarea coninutului credinei. Treuie predicat s)murele central al
cre*tinismului6 Dumne"eu. Isus Cristos., -I.C.I. /BC>IC/D;E2
D$S8R S8U 3NTF%NIRE7
'Dumne"eu0 Isus Cristos, E 4ora de Persoane. Credina nu este deci o list#
de a!irmaii0 de do9me= ea este +nt)lnirea cu Cine4a= e intrarea +n Mister.
Misterul nu este o u*# +nc(is# unde se opre*te totul0 din contra este o
desc(idere0 o re4elaie a ce4a at)t de m#re0 +nc)t niciodat# nu sCar a:un9e la
cunoa*terea ei deplin#. Este ca atunci c)nd te arunci +n mare pentru a o trece +not.
"espre #ineva, se poate alc#tui un studiu $tiinific% !i*a semnelor
!i"ionomice0 analiza mor!olo9ic#0 ioc(imic# medical#0 studii 9eo9ra!ice0
psi(olo9ice0 psi(analitice. Toate acestea 4or !orma un dosar cu un coninut e5act *i
complet.
"ar cu #ineva se poate !ace o ntlnire personal0 uman#0 +n 4ia#G Se
poate !ace cuno*tin# se poate parcur9e un drum +mpreun#0 se poate le9a o
prietenie. Hi asta ar putea a:un9e la iuire0 la o +ncredere0 la o c#s#torie.
3n primul ca" se *tie o serie de lucruri despre cine4a. 3n al doilea ca" se
cunoa*te cine4a *i se +ncepe o iuire. C)nd este 4ora despre Dumne"eu0 +n primul
ca" se !ace instrucie reli9ioas#0 teolo9ie mai mult sau mai puin apro!undat#= +n al
doilea ca" se descoper# o iuire de a"i0 pentru a"i0 pentru 4ia#0 pentru moarte0
pentru 4e*nicie.
Cu alte cu4inte0 c)t de !als ar !i s# se alc#tuiasc# un coninut al credinei0 un
ilan despre Dumne"eu0 dac# e!ortul credinei nu se +ndreapt# spre +nt)lnirea cu
Cine4a6 cu cine4a care ni sCa ar#tat +n 4iaa noastr#0 +n istorie *i +n e5periena
noastr# de omG Cu cine4a care s# +i r#spund# celui necredincios la duiile0 la
IIII *i prolemele sale 4itale.
Un Dumne"eu al !ilo"o!ilor *i al sa4anilor0 un Dumne"eu teoretic0 !erit de
istoria uman#0 un Dumne"eu str#in de e5perien# uman#0 un Dumne"eu suprem
departe de a4entura omului0 acest Dumne"eu nu poate !i ade4#ratul Dumne"eu. $ri
cel puin nu ne interesea"#.
'Dumne"eu este u cineva. 8cesta este pentru mine traducerea cea mai un#
a lui 6 #red n "umnezeu. Cred c# spune mai mult dec)t alte cu4inte care 4or s#
dea o idee despre "umnezeu *i 4oresc de !apt despre un Dumne"eu care ar !i o
idee0 ce4a rece0 ce4a pasi40 ine!icace0 +ntrCun cu4)nt nu ar !i cine4a.,
Dumne"eu nu poate !i *tiut. Cine4a nu e *tiutGDumne"eu a 4oit ca noi s#
*tim c# el este cine4a0 c# tr#ie*te0 c# lucrea"#0 c# iue*te. Htim c# acest Dumne"eu
este cu noi.
Cunoa*terea lui Dumne"eu
E5ist#0 desi9ur0 o *tiin# a reli9iei cre*tine0 ca de ast!el a oric#rei reli9ii6 pot
!i acumulate cuno*tine despre Dumne"eul cre*tinilor0 al musulmanilor sau al
udi*tilor. E5ist# deci o *tiin# a reli9iei. Dar credina este mai mult dec)t *tiin# ea
este 4ia#. Credina este desi9ur *i doctrina0 dar doctrina vieii. Ea este cunoa*terea0
de acord= dar cunoa*terea la sin9ular= nu un ansamlu de cuno*tine ci cunoa$terea
unui cineva.
Nu se poate 4ori deci0 despre o instruire dec)t o metod# ce 4ia#0 plec)nd de
la 4ia#0 a:un9)nd la 4ia#. $ iuire nu se na*te *i nu cre*te prin acumularea unor
cuno*tine despre cine4a *i prin apro!undarea cunoa*terii lui0 Metoda ar consta +n
+nt)lniri0 +n pre"en#.
&entru cate'ismul celor mici $i pentru cate'izarea celor mari, primul $i
ultimul cuvnt al metodei este frecventarea lui "umnezeu, ascultarea #uvntului
su, sensul prezenei sale, adoraia lauda, rugciunea. A(l iubi pentru a nelege
mai bine% a(l nelege pentru a(l iubi mai mult.
Punct de plecare A Simolul apostolilor
Din comoditate *i pentru c# ma:oritatea cititorilor no*tri sunt credincio*i0
4om urma +n aceast mare reciclare a credinei !irul simolului apostolilor.
$rdinea articolelor sale nu este oli9atorie pentru o cate(e"# de ansamlu0
destinat# unor cititori necunoscui c#ci oricum Simolul urm#re*te +n mod 4i"iil
des!#*urarea istoriei m)ntuirii6 Dar mai +nt)i ce este un simol7
3n antic(itate0 +ntre oaspei0 prieteni0 to4ar#*i ne9ustori era oiceiul s# se
spar9# sau s# se rup# un oiect oarecare6 o moned#0 un si9iliu0 o pl#cu#0 *i de aCi
p#stra uc#ile. Jiecare p#stra ucata sa care corespundea e5act cu celelalte. Mai
t)r"iu0 dup# ani de "ile0 uc#ile adunate permiteau s# se recunoasc# sau s#
reaminteasc# un an9a:ament ori s# 4alide"e cu4)ntul crainicului trimis +n dele9aie.
8cest !ra9ment martor era un semn de recunoa*tere ca o parol#0 ori un uletin de
identitate. Era nimic simbol0 pentru c# datorit# lui se al#turau din nou !ra9mentele
iar oamenii se recuno*teauG 3n timpul ultimului r#"oi parti"anii !rance"i *i
memrii re"istenei au !olosit ancnotele de B<< de !ranci.
'Cred +n Dumne"eu, este numit Simol pentru c# asemenea parolei este
semnul recunoa*terii *i al unit#ii dinte cre*tini. E numit Simolul Apostolilor
pentru c# aceast# ' re9ul# as ade4#rului, +*i are r#d#cina +n timpul apostolilor= cu
si9uran# e5ista +n secolul II a*a cum arat# un comentariu al s!)ntului Irineu. -/B/C
.<K2
'Permanena credinei cre*tine de la +nceput. 3n orice timp *i +n orice loc0
credina aceasta a !ost aceea*i= ea se transmite nesc(imat# de la prima 9eneraie0
iar a"i c)nd recit#m cre"ul nostru0 ne a"#m pe m#rturia primilor apostoli ai lui
Isus= aceast# m#rturie care a a:uns p)n# la noi pe o linie ne+ntrerupt#0 pro4oac# *i
a"i r#spunsul credinei noastre., -Lenri de %uac2
Ea sCa impus repede0 +n !orma sa actual# +n occidentul cre*tin. 8st!el dup#
re!ormele din secolul al X>I0 ?isericile protestante 4or continua desi9ur s# le
recunoasc# m#rturisirea A adic# proclamarea !undamental# a credinei. E ade4#rat
c# au +nlocuit mai t)r"iu termenul de ?iseric# catolic# cu cea de ?iseric#
uni4ersal#= dar semnul este acela*i. Deci nu e5ist# o piedic# pentru ca acest cre" s#
!ie un simol0 o a"# comun#. Catolici0 ortodoc*i *i protestanii in +n m)n#
!ra9mentul autentic al aceleia*i credine eseniale.
Simolul NicenoCConstantinopolitan pe care +l c)nt#m sau +l recit#m la
litur9(iile de duminic# *i s#r#tori este un simol aptismal al orientului0 re4i"uit
de conciliile 9enerale ale c#ror nume ne poart# pentru a !i5a doctrina autentic#
+mpotri4a erorilor re!eritoare la misterul s!intei treimi *i la di4initatea lui Isus
Cristos. Din acest moti40 acest cre" conine unele !ormul#ri astracte *i di!icile
care !ac din ele0 a*a cum sCa spus0 un crez pentru episcop.
Un cre" aptismal
Simolul apostolilor este un cre" baptismal0 adic# +nc# din primele secole *i
p)n# +n "ilele noastre0 constituie M#rturisirea de crediMn# a noului credincios pe
care ?iserica +l otea"# n Numele )atlui, al *iului $i al +fntului "u'. 3n timpul
Postului Mare0 dup# cinci s#pt#m)ni de instruire0 catecumenii A adic# cei care +*i
doreau s# primeasc# ote"ul A primeau Simolul. 8ceast# +nm)nare a simolului
a4ea loc +ntrCo ceremonie special#. Episcopul le recomanda s# +l +n4ee pe de rost.
'Pentru a e4ita moartea su!letului din cau"a ne*tiinei0 +nc(idem +n aceste
c)te4a cu4inte toat# +n4##tura credinei. Iat# de ce 4reau s# +l reinei cu4)nt cu
cu4)nt., -Ciril din Ierusalim2
8cest pe de rost e5cludea ori ce urm# scris# care s# !i !ost 9#sit# de
persecutori. >edem aici o continuare a Tradiiei orale a ?isericii.
Dup# aceast# +nm)nare a Simolului0 timp de cincispre"ece "ile a4ea loc
e5plicarea0 !ra"# cu !ra"# de c#tre episcop +n !iecare "i0 timp de c)te4a ore. Dup#
aceasta0 +n Duminica Jloriilor0 candidatul0 +nsoit de na* *i na*ul treuia s# le dea
simolul0 +l recita +n mod solemn *i din memorie0 +n !aa episcopului0 +n !aa
adun#rii. D#dea ast!el do4ada c# era iniiat *i putea s# primeasc# ote"ul. Dar
iniierea +nsemna +nceputul instruirii. Hi de !apt0 dup# ote" neo!itul treuia s# mai
treac# prin dou# etape ale cate(e"ei6
/. Se descopereau misterele sacramentelor .
.. %i se +ncredina )atl nostru .
Despre sacramente0 se credea c# sunt e4enimente *i nu noiuni= erau +n4#ate
prin tr#ire *i nu prin +n4#are. C)t despre )atl nostru0 era ru9#ciunea speci!ic#
cre*tinilor= se considera c# nu poate !i rostit# dec)t de fii0 deci de cei ote"ai.
Deci cre"ul0 nu coninea doctrina sacramental# nici c(iar Eu(aristia.
Credina era completat# de cate(e"a post aptismal# a sacramentelor *i a
ru9#ciunii. Planul nostru este s# consacr#m sacramentelor un studiu aparte dup#
e5punerea Simolului propriuC"is.
8st!el 4om relua peda9o9ia secular# a ?isericii= ea +nseamn# pro9res *i
4ia#. Ea condamn# ner#darea copil#reasc# a celor care ar 4oi s# *tie totul
deodat#. Cu adulii procedea"# pe etape6 o prim# anunare a >estei cele ?une a lui
Dumne"eu0 care *iCa ar#tat puterea *i iuirea +n persoana *i e4enimentul lui Isus
Cristos0 apoi o apro!undare total# a acestei e5istene a celui con4ertit care lCa
primit pe Isus Cristos +n 4iaa sa.
Pro!un"imea cri"ei credinei7 Dac# nu se *tie ce +nseamn# a crede nu se 4a
*ti s# se e5prime ceea ce se crede. Treuie s# ne re+ntoarcem la cre"ul apostolilor0
ea +ntrCun du* rece care ne +n4iorea"#. Suntem +ntrCo epoc# +n care credina risc# s#
s#r#ceasc# reduc)nduCse la sentimente 4a9i ori la ideolo9ii seduc#toare.
8"i credina *tie s# !ie 9eneroas# *i an9a:at#0 cura:oas# c(iar c)nd +n!runt#
9reut#ile 4ieii0 dar de multe ori se )l)ie sau nu se mai +n9ri:e*te de coninut0 *i
atunci se !#r)miea"#0 se diluea"#. S!idarea ce ne este adresat# pentru a aclimati"a
credina +ntrCo lume nou, este una dintre cele mai serioase ale istorie. -m9r.
Etc(e9araN2
&ESTURI%E %UI DUMNEZEU
3n cre"ul nostru este 4ora despre 4ia# despre viaa lui "umnezeu n viaa
oamenilor *i in4ers despre viaa oamenilor n viaa lui "umnezeu. Cel care recit#
Simolul nu recit#0 nu +n*ir# idei astracte6 Dumne"eu0 Creaie0 3ntrupare0
M)ntuire0 3n4iere0 3n#lare0 Escatolo9ie -*tiina s!)r*itului omului *i al lumii.2 Din
contra0 e4oc# persoane0 !apte *i o istorie6 9esturile lui Dumne"eu de la creaie *i
p)n# la s!)r*itul timpului0 cu 4ere acti4e al c#ror suiect este Dumne"eu6 'Cred +n
Dumne"eu0 Tat#lG *i +n Jiul s#u0 care sCa n#scut0 a su!erit su Pilat din pont0 a
murit0 a +n4iat0 sCa urcat la ceruri de unde 4a 4eniG Cred +n Du(ul S!)ntG, 3n
Dumne"eu se arat# trei persoane prin acest ritm istoric al an9a:amentului di4in n
!a4oarea noastr# prin iuire.
8ceast# credin a apostolilor nu este deci o !ilo"o!ie pe care au in4entatCo
ei nici o ideolo9ie pe care au di!u"atCo. Este o re4elaie deCa lun9ul istoriei0 o
e5perien# tulur#toare6 ' Ce era de la +nceput0 ce am au"it0 ce am 4#"ut cu oc(ii
no*tri0 ce am pri4it *i ce am pip#it cu m)inile noastre0 cu pri4ire la Cu4)ntul
4ieii0 pentru c# 4iaa a !ost ar#tat#0 *i noi am 4#"utCo0 *i m#rturisim despre ea0 *i 4#
4estim 4iaa 4e*nic#0 4ia# care era la Tat#l0 *i care neCa !ost ar#tat#= Cdeci0 ce am
4#"ut *i am au"it0 aceea 4# 4estim *i 4ou#0G,
,n centru se afl moartea $i nvierea lui -sus #ristos. 8cesta e !aptul esenial
pe care +l proclam# Petru +n *irul acestor !apte minunate al e Domnului -8ct .0.K20
4estea minunat# care treuie r#sp)ndit# pe !aa p#m)ntului0 c#ci este +nsu*i actul
m)ntuirii6 Isus din Na"aret pe care Dumne"eu lCa trimis *i lCa do4edit0 care a !ost
respins de Iudei0 4)ndut lui Pilat *i r#sti9nit de p#9)ni0 pe acesta Dumne"eu lCa
+n4iat a treia "i a*a cum !usese pre"is0 l(a ridicat la dreapta sa ca Domn al celor 4ii
*i al celor mori.
E5prima doctrina0 teolo9ii catolici *iCau amintit c# e5ist# o ierar'ie a
ade4#rurilor doctrinei catolice0 din moti4ul raportului lor di!erit cu a"ele credinei
cre*tine. ->at. II2
'Dumne"eul lui 84raam0 Isaac *i Iaco0 Dumne"eul p#rinilor no*tri0 a
prosl#4it pe Roul S#u Isus pe care 4oi %Cai dat +n m)na lui Pilat= *i 4Cai lep#dat
de El +naintea lui0 cu toate c# el era de p#rere s#Ci dea drumul. >oi 4Cai lep#dat de
Cel S!)nt *i Nepri(#nit0 *i ai cerut s# 4i se d#ruiasc# un uci9a*. 8i omor)t pe
Domnul 4ieii pe care Dumne"eu %Ca +n4iat din mori= noi Suntem martori ai %ui.,
-Jap K0/KC/B2
8cest !apt capital0 care se pre"int# ca un e4eniment istoric= ocup# centrul
@eri9mei -ceea ce se stri9# mai +nt)i c)nd se anun# >estea cea ?un#2 dar nu este
sin9urul !apt0 ci este +ncon:urat de alte !apte istorice0 antecedente *i consec4ente
care o do4edesc *i +i dau 4aloare. -POre ?enoit2 Deci6
3n primul r)nd6 'Dumne"eu iuire0 Dumne"eu Tat#l0 i"4or de 4ia# d#ruinduC
*i Jiul= +n centrul6 Isus Cristos r#sti9nit *i 3n4iat. 8poi Tat#l *i Jiul d)nduCl pe
Du(ul0 +ntemeietorul ?isericii0 loc de !raternitate0 de iertare *i 4ia#0 +n Du(ul
a*tept)nd ar#tarea0 ziua "omnului0 "iua c)nd el 4a 4eni cu sla4#0 la s!)r*itul
timpului0 pentru aCi :udeca pe cei 4ii *i pe cei mori.,
'Trei etape istorice care se pot raporta u*or celor trei persoane ale s!intei
Treimi6 tat#l creatorul0 Jiul m)ntuitorul *i Du(ul S!)nt0 s!initorul., -Piere ?enoit2
8ceasta este credina de la +nceput a*a cum se arat# +n Epistole *i
E4an9(elii. 8ceasta este m#rturisirea de credin# care treuie inut# cu !ermitate
-E4 10/12 deoarece 4ine de la apostoli.
' Prea iuiilor0 pe c)nd c#utam cu tot dinadinsul s# 4# scriu despre
m)ntuirea noastr# de o*te0 mCam 4#"ut silit s# 4# scriu ca s# 4# +ndemn s# luptai
pentru credina0 care a !ost dat# s!inilor odat# pentru totdeauna., -Iuda K2
CRED N DUMNEZEU
CRED...
Toat# lumea este credincioas#0 toat# lumea este necredincioas#. Jaimosul
'nu cred dec)t ceea ce 4#d, este !als *i contradictoriu. Constat c# sunt +n picioare
c# e ora ;0 c# plou# ori e soare0 c# soia +mi ")me*te0 c# supa este !ierinte... Sunt
!apte care se impun simurilor mele *i prin urmare nu le cred pentru c# le vd. Unii
cred +n *tiin#0 alii +n "iare0 +n ani0 +n meteorolo9ie0 +n so0 +n soie0 medic0 de*i nu
au cuno*tine +n aceste domenii. Hi totu*i nimeni nu tr#ie*te !#r# acestea.
In4ers0 oricine0 datorit# acestor con4in9eri tr#ite0 +n care !iecare +*i an9a:ea"#
"ilnic e5istena0 poate a4ea o oarecare e5perien# trecut# sau pre"ent#. P)n# acum
rutarul nu mCa otr#4it0 nici !emeia mea0 podurile nu sCau n#ruit su pa*ii mei0 cu
e5cepia "ilei de unu aprilie0 poate0 tele4i"iunea nu mCa +n*elat. Hi pentru a +nainta6
cei ce cred +n +n9eri in4oc# unele e4enimente de natur# s# le :usti!ice certitudinea0
de*i &a9arin a declarat c# nu iCa +nt)lnit +n cosmos. Hi +n 9eneral misticii a!irm# c#
sCau lo4it de Dumne"eu +ntrCun !el 0 iar ateii din e5periena lor nea9# e5istena lui.
'Dumne"eu e5ist#P, declar# 8ndre Jrosard0 'Eu lCam +nt)lnit., 'Dumne"eu nu
e5ist#. Nu lCam +nt)lnit niciodat#., $iectea"# ateii.
De asemeni0 cei necredincio*i sunt mai credincio*i dec)t +*i +nc(ipuie= +*i
:oac# rolurile at)t de nesi9ur +nc)t adesea seam#n# cu !etia care la teatrul de
p#pu*i0 spune o !aul# 4esel#0 dar +i 4ine s# pl)n9# de emoie. Iar cei credincio*i0 la
r)ndul lor0 sunt mai necredincio*i dec)t spun ei0 c#ci pentru a r#m)ne credincio*i0
treuie s# +n4in9# +n ei 9ermenul mereu 4iu al +ndoielii *i al necredinei. Dar
Dumne"eu stri9# destul de tare pentru a nuCi l#sa pe cei necredincio*i s# doarm#0 *i
destul de discret pentru a nu !ora ade"iunea celor credincio*i.
Dumne"eu este iuire...
EXPERIENQR HI CREDINQR
Credincio*ii *i necredincio*ii sunt c(emai +n s!)r*it la o e5perien#. Dar
e5ist# *i e5perien#.
Mai +nt)i !iecare are o experien de sine0 direct#0 intim#. 'E5ist0 tr#iesc0 m#
simt ine sau r#u -!i"ic sau moral20 dintrCun moti4 sau altul. Iuesc sau ur#sc ori
sunt indi!erent de ce4a. &)ndesc asta sau asta..., 8ceasta este intuiia. Ea nu poate
!i comunicat#. Risc# s# se +n4)rt# +n cerc. Dar se poate *i desc(ide0 m# poate
+mpin9e spre alii0 spre Dumne"eu... s# +l c(em0 s# +l ascult. 8cest domeniu interior
este prea particular0 prea personal pentru a !i de domeniul *tiinei. Totu*i +n !iecare
constituie primul domeniu al certitudinii. Pentru toi este e5periena principal#.
Jiecare are apoi o experien a lucrurilor0 a oiectelor0 a e4enimentelor.
3ncepe +n om +nc# de mic prin cercetarea tuturor lucrurilor cu m)inile0 cu 9ura *i cu
oc(ii. 3*i atin9e per!eciunea +n e5perimentarea *tiini!ic#. 8tunci staile*te
compo"iia c(imic# a lucrurilor0 preci"ea"# comportarea !i"ic#. Dac# este 4ora de
oameni0 de istoria lor0 de atitudinile lor0 le9ea celor mai muli permite tratarea
omului ca un lucru *i cere c(iar o e5perien# uni4ersal#. 8cest domeniu al
oiectelor0 este obiectul $tiinei, sin9urul domeniu al *tiinei0 domeniul (a"ardului
*i al necesit#ii0 cu le9ile sale uni4ersale... Nu la !el este domeniul persoanelor
liere *i unice.
3n s!)r*it0 !iecare are experiena altora0 a persoanelor. 8re loc o +nt)lnire0 se
!ace cuno*tin#0 se a:un9e la simpatie0 la re+nt)lnire= sau sunt 4#"ui +mpreun# so *i
soie0 mam# *i copil... 3nt)lniri amicale0 pre"ena iuitoare deduse din semne. Dar
aceste semne nu sunt do4e"i6 +n !aa lor r#m)i lier. 8cesta este *i domeniul
credinei reli9ioase6 se crede A *i poate !i o certitudine C se crede n experiena
personal prin afirmaiile celor demni de crezare. 8st!el se na*te istoria0 marea
istorie0 istoria mic# a mea0 istorie care e tot at)t de si9ur# ca *i *tiina0 dar este pe
alt plan *i e mult mai important# at)t pentru cel credincios0 c)t *i pentru cel
necredincios. Iuirea nu se e5plic#0 se simte.
S# desc(idem o scrisoare de dra9oste...
Htiina 4a putea preci"a 9reutatea talia 9rupa san9uin#0 starea medical# a
aceluia care a scrisCo= *tiina 4a putea !ace anali"a c(imic# a ()rtiei scrise0 a
cernelii= 4a putea c(iar +ntreprinde un studiu 9ra!olo9ic. Dar este incapail# s# se
ridice la ni4elul persoanelor0 sin9urul ni4el unde aceast# scrisoare este interesant#0
important#= Ni4elul iuirii0 al credinei. Htiina este incapail# s# 4oreasc# despre
sentimentele0 deci"iile pe care le cuprinde aceast# scrisoare0 a*a cum nu poate
4ori despre cele pe care le 4a pro4oca. Se 4a a:un9e oare la c#s#torie7 8ici este
domeniul credinei0 unde cel credincios +*i 4a des!#*ura 4iaa ca *i cel necredincios.
$0 dac# toi tr#iesc sau caut# iuirea uman#0 toi ard0 c(iar dac# nu au 4oie s#
spun#0 de o dorin#. Mintea *i inima le stri9# c# nu sunt sin9uri0 c# sin9uri nu pot
suporta su!erina *i moartea0 nici acel r#u de care se pl)n9 cu toii *i pe care
cre*tinii +l numesc p#cat. 8ceasta este0 +n !ond0 experiena lui "umnezeu6 pre"ena
lui Dumne"eu recunoscut sau necunoscut.
.poca noastr este o epoc binecuvntat. .a ntreb $i noi trebuie s
rspunde. &oporul cre$tin trebuie s rspund ntrebrilor $i nelini$tii omenirii
artndu(i c totul nu este dect un mi/loc pentru a a/unge la scop.
( #are scop0
( ntoarcerea la casa )atlui nostru. )oate luptele vieii nu sunt deci
scopuri, ci mi/loace de construire a ,mpriei, la captul acestui drum lung al
omenirii% am venit, m duc, alii vor veni dup mine... 1i a$a pn la sfr$itul
timpului. 2ereu n drum spre persoana lui "umnezeu.
34oger !outefeu5
Dumne"eu sCa ar#tat
3n ciuda at)tor +ndoieli0 nesi9urane *i de!orm#ri0 Dumne"eu este oiectul
dorinei uni4ersale a omenirii pentru c# ni sCa re4elat. Pascal pune pe seama lui
Dumne"eu0 aceste cu4inte6 'Nu mCai c#uta dac# nu mCai !i 9#sit., 3ntrCade4#r omul
este +n!ometat dup# Dumne"eu0 deoarece Dumne"eu este pre"ent +n 4iaa omului.
Hi c(iar cel ce +l nea9# pe Dumne"eu0 crede +n cine4a mai mare dec)t el A omul0
umanitatea A cine4a pe care mediocritatea cre*tinilor +l +mpiedic# s# !ie cunoscut0
dar care nu e altul dec)t Dumne"eu.
$ri cre*tinii spun c# acest Dumne"eu sCa ar#tat0 cu nu +ncetea"# s# se
re4ele"e din totdeauna0 clari!ic#0 4ore*te0 r#spunde la +ntrearea 4ie a omului.
8ceasta este re4elaia. C#ci Dumne"eu este persoan#0 iar orice persoan# este un
mister. Jiecare persoan# e unic# cu 9)ndurile0 cu 9usturile0 trecutul *i iuirea sa.
Dumne"eu este un mister. Nu +l puteam cunoa*te dac# nu ni se re4elea"#. Nu
e5ist# iuire !#r# cunoa*tere0 !#r# re4elare. Dumne"eu se re4elea"# prin creaie.
Uni4ersul lucrurilor 4i"iile sunt pentru noi semne0 semne de inteli9en#0 de
!rumusee0 de iuire. Pentru muli re"ult# de aici o credin# sumar#0 credina +n
Dumne"eu0 adic# el este *i treuie adorat.
Dar mai ales pasionat de om0 creatura sa0 Dumne"eu ne 4ore*te +n istorie0
printrCo pre"en# plin# de !apte *i cu4inte de iuire. Re4elaia iudeoCcre*tino A
inter4enia lui Dumne"eu +n des!#*urarea concret# a timpului A a:un9e la
des#4)r*ire. Jiina in!init# pe care omul o 4rea0 pe care uni4ersul o semnalea"#0 e
Cine4a. Istoria niCl pre"int# prin semne0 dar prin trupul acestui om A Isus Cristos A
+n care s#l#*luie*te A dup# cu4)ntul s!)ntului Paul 'toat# plin#tatea Dumne"eirii,
acest cine4a de4ine cunoscut0 4i"iil. De la Cristos nu se mai pune prolema
credinei +n e5istena lui Dumne"eu care 4ore*te *i se re4elea"#0 a credinei +n
ceea ce ne spune despre !amilia sa trinitar#0 despre planul s#u de iuire pentru noi0
despre m)ntuirea la care ne c(eam#0 nunta la care ne in4it#.
Pentru a crede cine4a este su!icient s# +l 4e"i0 sau s# i se 4oreasc# de el.
Pentru a crede +n cine4a e necesar s# te simi iuit *i s# iue*ti.
8ceast# pre"en# a lui Dumne"eu +n istoria noastr#0 uman#0 poate !i
recunoscut# de oricine6 e su!icient s# se desc(id# ?ilia0 Cartea de !amilie +n care
sunt istorisite faptele sale de iuire *i de m)ntuire. C#ci Dumne"eu ca orice iuire
lucrea"# +n t#cere. El e5plic# ceea ce !ace. ?raul *i u"ele sale se adresea"# inimii.
Dac# inima accept# s# se desc(id# acestei iuiri0 putem 4ori despre credin#.
!iblia este o carte care trebuie citit mai nti ca oricare alt carte%
neie$ind din contextul alctuit de autor, "umnezeu $i autorul 'agiografic6 necitind
o relatare istoric asemenea unei probleme $i invers6 necutnd n !iblie o
cunoa$tere misterioas aflat ntre rnduri $i ne(ar nva de exemplu despre
farfuriile zburtoare 378N5, despre evoluie, despre bomba atomic. #eea ce se
spune n !iblie constituie adevrul mntuitor. 4estul e lsat pe gri/a noastr prin
cercetarea $tiinific, prin efort.
39ulien :erve;5
'3N DUMNEZEU..., DE CE7
Decemrie /D;M6 o na4et# spaial# locuit# se +ndreapt# spre lun#. %umea
+ntrea9# pri4e*te *i ascult#... 3i aude pe cei trei cosmonaui ai lui 8polo M A 8ndres0
%oSel *i ?orman0 citind cu 9las tare0 prima parte a ?iliei6 '%a +nceput Dumne"eu
a creat cerul *i p#m)ntul...,
'Dumne"eu a spus6 S# se !ac# lumin#, *i lumina sCa !#cut. Dumne"eu a
4#"ut c# lumina era un# *i a desp#rit lumina de +ntuneric.
Dumne"eu a spus. S# !ie lumin#tori pe cer pentru a desp#ri "iua de noapte *i
pentru a lumina p#m)ntul. Hi a !ost a*a6 Dumne"eu a !#cut doi lumin#tori0 cel mai
mare pentru a lumina "iua0 iar cel mai mic0 pentru a lumina noaptea *i stelele...
8poi ?orman0 specialist +n astronautic#0 dar care este *i lector al ec(ipei
litur9ice din paro(ia sa0 a ad#u9at6 'Doamne0 d#Cne s# 4edem iuirea ta +n lume0 +n
ciuda de!ectelor omene*ti0 d#Cne +ncrederea0 un#tatea0 credina0 iuirea0 +n ciuda
i9noranei *i a sl#iciunii noastre. D#Cne cunoa*terea ca s# putem continua ru9a
noastr# cu inimi +nele9#toare...,
$mul a:uns la culmea *tiinei +l m#rturise*te pe dumne"eu0 omul la culmea
puterii sale aduce sla4# lui Dumne"eu. $mul +n deplina st#p)nire a te(nicii se
roa9# lui Dumne"eu nu pentru aCi diri:a na4eta0 ci pentru aCi sc(ima pri4irea *i
inima.
'PE DUMNEZEU NIMENI NU %C8 >RZUT >RE$D8TR,
Hi totu*i dac# ne lu#m dup# simuri0 Dumne"eu nu e5ist#.
Unii cred c# dac# Dumne"eu e5ist#0 e5istena lui ar s#ri +n oc(i. 8*a 9)ndea
*i &a9arin care a!irma cu serio"itate c# na4a lui spaial# nu +l +nt)lnise pe
dumne"eu +n atmos!er#. Muli alii elimin# pe Dumne"eu din 4ia# pentru c# nu lC
au +nt)lnit pe strad# ori +n 4reun un9(er +ntunecos al m#n#stirilor. 8lii *i ace*tia
sunt credincio*ii care cred c# orice su!let loial +l poate cunoa*te pe Dumne"eu0 !#r#
e"it#ri sau di!icult#i. Ei spun c# ateii *i cei !#r# Dumne"eu sunt ori pro*ti0 ori
mincino*i. S!)ntul Paul nu declar# oare 4ino4ai pe p#9)nii care nu lCau recunoscut
pe dumne"eu +n cele create7 Deci nu e a*a simplu.
'3n ade4#r0 +nsu*irile ne4#"ute ale %ui0 puterea %ui 4e*nic# *i dumne"eirea
%ui0 se 4#d l#murit0 de la !acerea lumii0 c)nd te uii cu #9are de seam# la ele +n
lucrurile !#cute de El. 8*a c# nu se pot de"4ino4#i= !iindc#0 cu toate c# au
cunoscut pe Dumne"eu0 nu %Cau prosl#4it ca Dumne"eu0 nici nu ICau mulumit= ci
sCau dedat la 9)ndiri de*arte0 *i inima lor !#r# pricepere sCa +ntunecat., -Rom /0.<C
./2
Conciliul >atican I arat# c# omul poate a:un9e prin raiune la o cunoa*tere a
lui Dumne"eu. Dar pentru aceasta se cere ca amiana s# !ie prielnic# -nepoluat#
de ateism2 iar credincio*ii *i iserica s# nu pre"inte o ima9ine inacceptail# a lui
Dumne"eu..
De !apt raiunea nu a a:uns la o demonstrare ri9uroas# a e5istenei lui
Dumne"eu. Nu se poate 4ori de +ncerc#ri ci numai de c#ile spre Dumne"eu0
despre apropierea de Dumne"eu prin raiune... Discreia lui Dumne"eu care nu 4rea
s# se impun# ca < = <>?. 8lt!el sa4anii0 cei +nelepi0 cei cinstii *i cei r#i0 ar
a!irma e5istena lui Dumne"eu a*a cum a!irm# c# p#m)ntul se +n4)rte +n :urul
soarelui. Nu0 e5istena lui Dumne"eu nu este e4ident#.
Mai puin e4ident# este natura lui Dumne"eu.
'Pe Dumne"eu nu lCa 4#"ut 4reodat#, spune s!)ntul Ioan -/0/M2. Iar s!)ntul
Paul 4ore*te despre acela pe care 'nimeni nu lCa 4#"ut *i nici nu +l poate 4edea.,
-/Tim ;0/;2 mai mult +nc#0 nici un instrument0 nici un microscop electronic0 nici
un radar spaial nu iCa detectat pre"ena. De aici se poate tra9e conclu"ia c#
Dumne"eu nu e5ist#7 8r !i prea simplist. De !apt dac# Dumne"eu e5ist#0 nu poate
!i dec)t in4i"iil. Pe de o parte pentru c# e du( des#4)r*it. Pe de alt# parte !iind
Iuirea0 nu !orea"# u*a.
3ntreat de P(ilipe 8le5andre0 cineastul L.&. Clou"ot spunea6 'Ce4a care mC
a a:utat0 e asena do4e"ilor e5istenei lui Dumne"eu ascuns. Pentru mine aceast#
asen# a do4e"ilor constituie tocmai ar9umentul principal6 c#ci dac# Dumne"eu +l
respect# pe om0 4rea din partea noastr# o ade"iune lier#= nu ne oli9# s# credem
+n el.,
Dumne"eu este in4i"iil sau atunci nu mai e5ist#0 atunci ade4#ratul
Dumne"eu nu poate !i dec)t in4i"iil.
DUMNEZEU SENSI?I%
Dumne"eu in4i"iil0 dar nu ca o stea care ar !i mai departe dec)t am puteaCo
noi 4edea cu telescoapele.
Este in4i"iil ca *i su!letul meu0 ca iuirea mea intim# a c#rei 4ia# *i !or# o
simt totu*i. In4i"iil ca *i principiul meu 4ital care !ace ca inima mea s# at#
mereu.
Ca *i su!letul meu0 ca iuirea mea0 ca principiul meu 4ital0 dar in!init de
mare0 o m#rime care nu se poate m#sura.
Da0 Dumne"eu este un Dumne"eu ascuns0 pentru c# este Dumne"eu. Dincolo
de orice cu4)nt0 ima9ine sau comparaie0 dincolo de ar9umentele *i raionamentele
noastre0 dincolo de ne4oile *i dorinele noastre.
Dincolo0 adic# mai interior.
8 crede +n Dumne"eu este o prolem# de ordin intelectual.
Este o a!acere de ordin 4ital0 an9a:)nd 4iaa +n cunoa*terea0 +nele9erea
cui4a6 este ca iuirea d#ruit# *i primit#... Dumne"eu nu este un oiect care poate !i
in4entariat0 ci este o persoan# care ne c(eam# s# intr#m +n comuniune cu ea. Nu
este un ade4#r0 ci este 4ia#. Dumne"eu de aceea nu se !ace cunoscut dec)t +n 4iaa
oamenilor *i a popoarelor +n c#utarea permanent#...
Dar acest Dumne"eu sensiil -Pascal2 poate !i o simpl# ilu"ie7
S!)ntul Ioan declar#6 'Pe Dumne"eu nimeni nu lCa 4#"ut. Dar Jiul s#u unic
lCa !#cut cunoscut., -In /0/B2
'JIU% SRU UNIC NI %C8 JRCUT CUN$SCUT,
Este ade4#rat6 nu Aam 4#"ut pe Dumne"eu. Dar noi cre*tinii credem pentru
c# Dumne"eu neCa 4orit. Dumne"eu lCa stri9at pe om pe nume *i iCa descoperit
numele0 pentru aCi descoperi iuirea *i planurile sale. Dumne"eu a 4orit +n istorie.
Hi acesta e un mare e4eniment istoric.
Dumne"eu ar !i putut s# +l lase pe om s# #nuiasc# mai departe e5istena lui0
s# +i apar# mai departe prin minun#iile creaiei. Dar nu. Re!u")nd s# se +nc(id#
+ntrCun turn de !ilde*0 el apare +n lume ca o i"ucnire0 din iuire. Mai +nt)i a 4orit
lui 84ram *i !iilor s#i0 apoi +ntre9ului popor al lui Israel0 +nsoinduCl timp de
secole. Hi +n s!)r*it neCa 4orit prin umanitate 4i"iil#0 tan9iil# a lui Isus din
Na"aret= Dumne"eu !#cut om0 pre"is de Scriptur#0 +ntrupat +n istorie0 acum dou#
mii de ani0 +n Palestina0 mort su Pilat din pont0 +n4iat0 pream#rit0 mereu pre"ent +n
?iseric#0 mereu acti4 +n lume. >om re4eni pe lar9 asupra cestor aspecte.
Iat# i"4orul cre*tinismului.
Dar nu numai cre*tinii cred +n Dumne"eu. >r)nd C ne4r)nd0 acest persona: A
Dumne"eu A domin# +ntrea9a istorie a omului. Timp de secole +ntrea9a lume
cunoscut# a!irm# e5istena unui Dumne"eu0 su orice !orm# ar !i !ost pre"ent. 8"i 0
!ie c# suntem pro sau contra0 el continu# s# pasione"e o disput# ce nu se stin9e.
Muli atei0 desi9ur0 declar# aceast# tem# dep#*it# *i super!lu#= cu toate acestea
r#m)ne prolema cea mai osedant# a societ#ii noastre. Rar sunt cei care respin9 o
credin# !#r# s# se re!u9ie"e +n alta. De Dumne"eu nu scapi u*or. 8st!el e5ist#
moti4e pentru a crede +n e5istena lui Dumne"eu.
#e era de la nceput, ce am auzit, ce am vzut cu oc'ii no$tri, ce am privit
$i ce am pipit cu minile noastre, cu privire la #uvntul vieii, pentru c viaa a
fost artat, $i noi am vzut(o, $i mrturisim despre ea, $i v vestim viaa ve$nic,
via care era la )atl, $i care ne(a fost artat6 ( deci, ce am vzut $i am auzit,
aceea v vestim $i vou, ca $i voi s avei prt$ie cu noi. 1i prt$ia noastr este
cu )atl $i cu *iul +u, -sus #ristos. 1i v scriem aceste lucruri pentru ca bucuria
voastr s fie deplin.
3@-n @,@(A5
M$TI>E%E PENTRU 8 CREDE 3N DUMNEZEU
Care sunt deci r#d#cinile puternice ale acestei e5periene reli9ioase0 care su
o !orm# sau alta alimentea"# *i de"4olt# +n om un sens al lui Dumne"eu7 De ce
+nc# nu sCa terminat cu Dumne"eu7
Mai +nt)i e5ist# e5periena a condiiei umane n micimea ei0 +n s!)r*itul0
*ure"imea *i sl#iciunea sa0 aceast# aspiraie spre in!init care se spar9e de "idul
implacail al morii. I9norana cea mai important# !iind moartea... +ntrea9a
insu!icien# a naturii c(eam# +n a:utor un M)ntuitor. Din totdeauna omul a simit
c# nu se poate reali"a dec)t dep#*induCse *i c# nu se 4a putea dep#*i dec)t
+ntorc)nduCse spre un altul0 spre unul in!init de mare. E ade4#rat c# omul secolului
XX se +nc#p#inea"# +n !aa ru9#ciunii. 8ceasta este o !orm# de ap#rare +mpotri4a
cui4a= nu e5ist# +nc#p#inare !a# de ce4a.
Hi in4ers0 cei care au e5perimentat viaa n plintatea ei *i +n o9#ia ei0 +n
!rumuseea *i m#reia ei0 s#n#tatea0 tinereea0 inteli9ena0 succesul0 iuirea0 copilul0
au a4ut mereu con*tiina c# toate acestea o datorea"# cui4a0 c# i"4orul lor 4ine de
departe *i nu de la ei sau de le cei din :ur *i au c#utat *i caut# mereu pe un cineva
c#ruia s# le +mp#rt#*easc# ucuria lor0 c#ruia s# +i mulumeasc#.
Hi apoi singurtatea uman. 8ceast# to4ar#*# a omului0 sin9ur#tatea pe care
mediul cel mai cald nu o umple0 pe care mulimea 9#l#9ioas# a ora*elor o l#r9e*te
*i mai mult. Sin9ur#tatea a !ost mereu unul din ecourile +nt)lnirii cu Dumne"eu. 3n
m#sura +n care +*i simte i"olarea0 omul +ncearc# +ntrea9a sa e5isten# ca un stri9#t
spre altul0 spre un tu= *i c)t de str#in# este natura omului de un eu sin9uratic. Este
ade4#rat c# acest r#u poate !i remediat. 3nt)lnirea cu un tu uman poate !i primul
remediu0 c(iar *i re"ol4area a sin9ur#t#ii pentru un timp. Dar cur)nd se 4a +nele9e
c# un tu p#m)ntesc este o promisiune care nu poate !i inut#. Hi iat#Cl pe om
relansat spre acest tu asolut0 sin9urul at)t de mare +nc)t s# umple pentru totdeauna
pro!un"imea euClui nostru.
Mai mult0 este plantat n faa lumii. 3n !aa acestei ordini prodi9ioase a
trupului0 a 4ieii0 a stelelor. 3n !aa acestor puteri de temut pe care treuie s# le
+n!runte. Jrumuseea cosmosului *i plenitudinea lui0 pe de o parte0 partea tra9ic# *i
misterioas# a sa0 pe de alt# parte0 descoper# omului o atotputernicie transcendent#0
care diri:ea"# uni4ersul *i +n acest domeniu omul secolului XX se re4olt# *i +*i
per!ecionea"# te(nica morm#ind 'se 4a 4edea,0 dar s# nu uit#m ru9#ciunea
cosmonauilor din :urul lunii.
8l!red @astler A premiul Noel pentru !i"ic# +n /D;; A +ntrCun inter4iu la
Cristian @oanis0 !olose*te aceast# paraol#6 'Cred c# +ntrCunul din 4iitoarele
"oruri lunare se 4a e5plora !aa necunoscut# a lunii0 adic# cea pe care nu o 4edem0
dar pe care astronauii o pot e5plora... S# presupunem c# 4or a4ea surpri"a s# cad#
peste o u"in# automatic# care produce aluminiu. Pe p#m)nt asemenea u"ine. 3ntrCo
parte 4or 4edea lopeile care sap# *i str)n9 aluminiu0 iar pe alt# parte 4or 4edea
arele de aluminiu care ies. Dup# ce 4or !i 4#"ut u"ina +ntrea9# 4or constata c# nu
au loc !enomene anormale *i totul se poate e5plica prin le9ile cau"alit#ii. 8r putea
ei s# tra9# conclu"ia c# (a"ardul ar !i creat aceast# u"in# sau c# e5tratere*tri
inteli9eni au ateri"at odat# pe lun# +naintea lor *i au montatCo7 E5ist# aceste dou#
posiilit#i de e5plicare. Dar m# 9)ndesc6 ar !i lo9ic s# ne 9)ndim c# (a"ardul
adunat moleculele ast!el +nc)t s# se !orme"e o u"in#7 Nimeni nu ar accepta o ast!el
de interpretare. $ri +ntrCo !iin# 4ie 9#sim un in!init mai comple5 dec)t o u"in#
automat#. SR spunem c# (a"ardul a creat aceasta ar !i asurd. Dac# e5ist# un
pro9ram0 nu e5ist# un pro9ram !#r# pro9ramator.
3n s!)r*it e5ist# 4iei care nu se e5plic# dec)t prin +nt)lnirea cu Dumne"eu.
Un paro( de 8rs0 o Tere"# de %isieu50 un don ?osco0 un Ma5imilian @ole
A pentru a 4ori dec)t de 4edetele mai noi *i alii mai apropiai de noi0 cei pe care +i
+nt)lnim "ilnic0 4iei care !#r# Dumne"eu ar !i asurde. $ri sunt cele mai !rumoase.
D8R DUMNEZEU ESTE UN MISTER
Dar Dumne"eu este un mister. 'Dumne"eu este Du( des#4)r*it 4e*nic0
atotputernic0 creatorul *i st#p)nul tuturor lucrurilor,0 spunea alt# dat# cate(ismul.
8ceste cu4inte mari nu ne 4oreau. 8cestea nu ne spuneau dec)t c# Dumne"eu
este mister.
Dac# o simpl# persoan# uman# A lo9odnicul0 soia sau copilul este un ocean
de mister0 cum nu ar !i Dumne"eu oceanul0 misterul misterelor7 Treuie s# +l
respect#m pe Dumne"eu *i s# pretindem s# +l cunoa*tem ca pe u"unarul nostru.
$ri de c)te ori +l :udec#m pe Dumne"eu6 'De ce miCa !#cut a*a Dumne"eu7 De ce a
permis70 comitem un p#cat de idolatrie pentru c# +l reducem pe Dumne"eu la
micile noastre dorine6 acesta nu e Dumne"eu ade4#rat0 personal0 misterios ca orice
persoan#. Este un Dumne"eu !als al +nc(ipuirii noastre. Este ade4#rat c# marile
cu4inte nu sunt respectuoase6 'Dumne"eu este un du( des#4)r*it., Mereu un
Dumne"eu n eprubet cu enorm# un#tate pe m#sura capului nostru. Totu*i el neC
a a4erti"at 'planurile mele nu sunt ale 4oastre, A numai +n 9)ndurile noastre
pl#p)nde coincid aceste planuri. $are 4# c#s#torii dup# e5emplul #ratului root
sau a rootului !emei a lui 8ristotel7
Doamne0 Dumne"eul nostru0 tu e*ti uimitor pentru c# e*ti 4iaa *i iuire
in!init#P...
DAR CARE DUMNEZEU?
>rei s# cunoa*tei pe cine4a7 C#utaiCl0 4oriiCi. 8scultaiCl cu atenie... 4ei
!i mai si9uri pe el dec)t pe "iar sau pe cursurile unui pro!esor0 mai si9ur dec)t pe
un tratat !ilo"o!ic0 sau psi(olo9ic.
Ba fel, numai "umnezeu poate vorbi exact despre sine. rei s l
cunoa$tei0 #itii $i recitii .vang'elia $i !iblia.
Dar mai +nt)i treuie s# ne !erim s# ascult#m un lima: despre Dumne"eu un
lima: care se +nt)lne*te +n c#ri *i +n su!lete ca o cea# de toamn# care se ridic#
9reoi. %ima: care na*te atei *i distru9e credina multor credincio*i.
$&%INZI DEJ$RM8T$8RE
Mer9ei la mu"eul &ra4in. Persona:ul cel mai n#stru*nic care 4# 4a distra 4a
!i... c(iar persoana 4oastr#. >ei !i +n !aa unei o9lin"i de!ormatoare ... >ei !i tot
4oi0 dar mai +nali0 mai 9ra*i0 ori 4ei ar#ta ca un Z. De nerecunoscut. Hi totu*i 4oi
+n*i4# suntei.
Citii te5tul urm#tor despre Dumne"eu. Este 4ora despre Dumne"eu c#ci
sunt te5te o!iciale. Hi totu*i nu este Dumne"eu c#ci el 4ore*te despre sine cu totul
alt!el6
'Credem *i a!irm#m simplu c# e5ist# un sin9ur Dumne"eu ade4#rat0 4e*nic0
imens0 *i imuail0 ne+neles0 atotputernic *i ine!ail0 asolut simplu... !#r# +nceput
*i mereu !#r# s!)r*it0 principiu unic al tuturor lucrurilor.
8*a +ncepea pro!esiunea solemn#0 de credin# a celor patru sute de Episcopi
la Conciliul Ecumenic I> din %ateran A +n anul /./B. 8*a 4oresc *i cate(ismele
noastre.
Cine este Dumne"eu7 Dumne"eu este un Du( des#4)r*it0 adic#. 8totputernic
*i 4e*nic0 creatorul *i st#p)nul tuturor lucrurilor. $are aceste !ormule astracte *i
m#ree au interesat 4reodat# pe cine4a7 Poate pe pro!esori. 3n orice ca" nu au
interesat poporul. Cu at)t mai puin pe copii. Iar a"i nu mai interesea"# pe nimeni.
C 8tunci este !als7
C Nu0 nu este !als0 a*a cum nu este !als# ima9inea 4oastr# +n mu"eul &re4in0
dar e st)n9aci0 e de!ormat. Dumne"eu nu 4ore*te ast!el despre sine. Hi +n orice ca"
a*a nu mai mer9e. Sunt cu4inte *i !orme de 9)ndire care nu corespund mentalit#ii
celor mai muli oameni din timpul nostru. Hi alt# dat# acest mod de a 4ori despre
Dumne"eu nu trecea dec)t la ni4elul superior al celor +n4#ai care ineau cursuri
ori redactau te5te o!iciale. Poporul lui Dumne"eu asculta ?ilia +n !iecare
Duminic# *i pri4eau pictura din ?iseric#. >atican II neCa cerut sc(im#m lima:ul.
,ntr(adevr, cele mai recente cercetri si descoperiri ale $tiinelor, ale
istoriei si filozofiei suscita noi ntrebri care comporta consecine pentru viata
ns$i si pretind de la teologi cercetri noi. "e aceea, respectnd metodele si
exigentele proprii $tiinelor teologice, ei sunt invitai sa caute mereu modul cel
mai adecvat de a transmite doctrina cre$tin oamenilor din vremea lor, pentru ca
una este tezaurul nsu$i sau adevrurile credinei, si altceva este modul n care
sunt exprimate, pstrndu(se sensul si coninutul lor.
3Caudium et +pes D<,<5
MET8M$RJ$Z8 %UMII 8 &FNDIRII HI 8 %IM?8TU%UI
De /<< de ani omenirea trece prin cea mai mare metamor!o"#0 ca aceia a
omi"ii de4enind !luture0 sau a mormolocului care se sc(im# +n roasc#. E o
metamor!o"# nemai+nt)lnit#. Nu este prima. Dar e cea mai mare. 3n esen# totul
pare nesc(imat6 e aceea*i pre!a# ca +n pro!un"ime. E aceea*i omenire0 dar +ntrCo
e4oluie uimitoare. E acela*i Dumne"eu0 dar el 4rea s# !ie cunoscut acestei
omeniri= 4rea o +mun#t#ire a !ormelor antice A pentru c# nu mai spun nimic
poporului lui Dumne"eu A pentru c# !iind prea deoseite de re4elaia ilic# ele o
acoper# *i o de!ormea"# +n timp ce o e5pun.
Pentru aC*i menine doctrina0 iserica nu are un alt mi:loc dec)t cultura *i
!ormele de 9)ndire ale timpului *i locului unde +n4a#. Ce altce4a este necesar
pentru a !i +neles7
Dac# 4i sCar spune c# apa +n9(ea# la KEU atunci ai s#ri +n sus. Hi totu*i e
ade4#rat. E ade4#rat +n acele #ri +n care se !olosesc 9radele Ja(ren(eid. Dar la noi
se 4ore*te +n 9rade Celsius. 8pa +n9(ea# *a <U C *i !iere *a /<<. Cu un lat
lima:. Dar este aceea*i ap# *i acela*i ni4el de c#ldur#. %a !el0 c)nd discut#m
despre distan#0 9reut#i *i timp ne e5prim#m dup# sistemul -C S S2 -centimetri0
9rad0 secund#2. Hi ast!el ne +nele9em. Dar en9le"ii au alte unit#i de m#sur# *i cu
c)t se mer9e mai mult +n istorie se constat# o 4arietate *i mai mare a lima:ului A
mai puin precis0 mai puin per!ect.
Pentru a re4eni la ade4#rurile re4elate0 un num#r de intelectuali se
con4ertesc +n primele 4eacuri la cre*tinism. 8u !ost !ormai +n *coli !ilo"o!ice
9rece*ti0 in!luenai de Platon -1.MCK1E +.C.2 3n modul !iresc !olosesc platonismul
+n +nele9erea omului0 a lumii0 a lui Dumne"eu0 pentru a e5prima mai ine ceea ce
ne spune credina despre om0 lume0 Dumne"eu. Cu riscul de cerne lumina deplin# a
re4elaiei0 prin +nelepciunea pur uman# a unui sistem !ilo"o!ic.
Dar iat# c# +n secolul XIII0 !ilo"o!ia lui 8ristotel -KM1CK.. +.C.2 ri4al# cu cea
a +n4##torului s#u Platon0 a cucerit $ccidentul. 8ceast# !ilo"o!ie e5prim# mai 4ine
4i"iunea despre om0 lume *i Dumne"eu. >#")nd ameninat# +n4##tura cre*tin#
moderate dup# cate9oriile lui Platon0 autorit#ile iserice*ti au inter"is citirea lui
8ristotel. Dar c)nd +n ciuda aceste opo"iii0 9eniu ca s!)ntul 8lert cel Mare *i
Toma de 8Vuino au sc(imat lima:ul0 turn)nd la r)ndul lor doctrina credinei +n
tiparele lui 8ristotel0 aceea*i iseric# a considerat ca ere"ie orice acu"are adus#
!ilo"o!iei lui 8ristotel. Hi acum +n4##tura cre*tin# are dou# in!luene.
Hi iat# deodat# o teolo9ie catolic# al#turi de una aristotelic#. 8m)ndou#
!orm)nd o teolo9ie 9reac#. Desi9ur0 +n am)ndou# ca"urile a !ost p#strat esenialul
re4elaiei cre*tine. Dar 4i"iunea cre*tin# despre om0 lume *i Dumne"eu0 e5primat#
+n te5tele teolo9ilor0 ale episcopilor0 ale papilor *i conciliilor= aceast# 4i"iune neCa
adus *i aduce +nc# elemente 9rece*ti *i necre*tine *i elemente platonice +ntrCo
prim# perioad#. -sec. II C XII2 *i aristotelice +n doua parte -sec. XII C XX2.
-deea noastr despre "umnezeu pe care o credem cre$tin este n realitate o
viziune a filozofiei pgne pe care au aplicat(o la ceea ce spune !iblie $i mai ales
.vang'elia. 8st!el Dumne"eul 9recilor este un Dumne"eu care nu este o persoan#
care nu cunoa*te lumea0 pentru c# este transcedental# lumii0 adic# +n a!ara lumii0
aiurea. E oli9at s# !ie aiurea $i dincolo pentru a r#m)ne in!init de per!ect0 de
imens0 4e*nic pentru a nuC*i +ntina piciorul. Deci nu poate inter4eni ca Dumne"eul
?iliei +n istoria oamenilor0 nu poate +nc(eia o alian# cu un popor. Nu se poate
+ntrupa !ormula asolut scandaloas# pentru 9)ndirea 9reac#.
3n mare0 9)ndirea cre*tin# nu a +nc(eiat s# :on9le"e pe struna +ncordat#0
4oind pe de o parte s# p#stre"e atriutele !ilo"o!ice ale lui Dumne"eu A du(
des#4)r*it0 imutail0 4e*nic A iar pe de alt# parte s# r#m)n# !idel# re4elaiei nebune
a unui Dumne"eu apropiat an9a:at +n istoria noastr# +ntrupat0 solidar omului p)n#
la moartea pentru el. E 9reu s# r#m)i lar4# *i s# !ie +n acela*i timp !luture. Treuie
s# alea9# +ntre 9o9o*i *i aripi.
8ceast# tensiune de IIIII a adus cri"a reli9ioas# a timpurilor moderne.
'Dumne"eu este mort,
3n secolul X>I a a4ut loc rena*terea0 aceast# mare re+nnoire artistic# dar *i
*tiini!ic# *i politic# +ncura:at# de descoperirea tiparului. Iat# cadrele 9)ndirii
#tr)nului 8ristotel dep#*ite de de"4oltarea *tiinei0 re!u"at# de !ilo"o!ie *i politic#.
$are ce 4a !ace ?iserica ca c#rei lima: se mai !olose*te de aristotelism7 Dar
ea *iCa amestecat at)t de ine credina 4e*nic# cu o 9)ndire trec#toare0 +nc)t nu 4a
mai *ti s# scape de ea6 se cramponea"# deci +n !ilo"o!ia lui 8ristotel *i re!u"#
de"4oltarea *tiinei0 a !ilo"o!iei0 apoliticii. 3ncep)nd cu secolul XIII cea mai mare
parte a sa4anilor *i a !ilo"o!ilor au con!licte cu ?iserica. Deci sCau oi*nuit s#
considere ?iserica drept o du*man# a *tiinei *i a raiunii. 8st!el +n secolul X>III sC
a m#rit ostilitatea !a# de cre*tinism. I"ucne*te atunci marea re4oluie. Ea nu era
anticre*tin# sar a !ost obligat s# de4in# ast!el pentru c# ?iserica a !ost de partea
4ec(iului re9im. -E 4ora de re4oluia !rance"#.2 ?iserica a !ost +mpotri4a
re4oluiei +n secolul XIX al#turi de m)na de !ier industrial# care asuprea lumea
muncitoare *i nu era dec)t o p#trime din populaie. -Ceea ce !#cea ca cealalt#
treime s# tr#iasc# +n mi"erie0 +mpotri4a pro9resului *tiinei. Se opunea ast!el teoriei
e4oluiei speciilor. 3mpotri4a aplic#rii metodei istorice a te5telor ilice.2
Cum s# ne mir#m deci c# +ntre9ul curent al 'pro9resul, A *tiini!ic !ilo"o!ic0
politic A sCa ridicat +mpotri4a cre*tinismului *i deci +mpotri4a lui Dumne"eu +n
timp ce cre*tinismului pretindea c# 4ore*te +n numele lui Dumne"eu7 Cum ne
mir# c# Niet"sc(e -/M11 C /D<<2 a putut re"uma starea lumii lupte pentru pro9res
uman +n !aimosul s#u stri9#t6 'Dumne"eu a muritP Noi toi lCam ucisP..., 3nele9ei
aici6
'Dumne"eu despre care 4ore*te reli9ia cre*tin#.,
Totu*i a*a cum a !ost s!)ntul Toma +n secolul XII au !ost +n ?iseric# la
s!)r*itul secolului XIX *i +nceputul secolului XX oameni *i de 9eniu care au acti4at
pentru re+nsu!leirea credinei cre*tine +n !ilo"o!ie0 +n teolo9ie0 +n politic#0 +n studiul
ilic. Din ne!ericire de !iecare dat# c)nd un om sCa ridicat pentru a +nainta +n
9)ndirea cre*tin# +n raporturile sale cu *tiinele naturii0 istoriei0 !ilo"o!iei0 critic#
sau teolo9ie0 de !iecare dat# a !ost atacat0 s!idat0 ameninat *i persecutat0 deseori o
4ia# +ntrea9# de o ceat# de oameni care se credeau ap#r#tori *i posesori ai dreptei
credine a*a cum o +nele9eau ei. -Claude Tresmontant. Bes problemes
delEat'eisme. Pentru cei ce doresc am#nunte putem aminti aici pe6 ms9r. Duc(ens0
pr. %aert(onniere0 Maurice ?londel= %a4ran9e0 ?er9son0 pr. Pou9et0 Pr. Teil(ard
de C(ardin2.
SCar putea discuta despre un punct sau altul din 9)ndirea acestor oameni care
a4eau (arul Du(ului pentru a deseleni ?iserica. Poate uneori sCau +nepat +ntre ei0
sCau *i #tut pentru o re4enire la 4ia# +n 9)ndirea cre*tin#0 despre lume0 natur#0
creaia0 istorie0 despre om +n pro!un"imea lui0 despre societatea economic# *i
politic#0 despre cu4)ntul lui Dumne"eu +n ilie0 despre tendina uman# spre 4iitor0
despre iuirea unui Dumne"eu A Iuire.
#redina cre$tin sigur $i nesc'imbat trebuie s fie prezentat ntr(un
mod care s rspund exigenelor epocii noastre. ,ntr(adevr, un este baza
credinei, adic adevrurile coninute n venerabila noastr doctrin $i alt form
sub care sunt prezentate aceste adevruri, pstrndu(le totu$i sensul $i
importana. Ar trebui dat mai mult atenie formei $i s se lucreze cu rbdare la
elaborarea ei.
3-oan ==---. "iscursul de desc'idere a #onciliului5
%a !el sCa declarat *i +n conciliu6 '3n 9ene"a ateismului credincio*ii pot a4ea
o parte deloc ne9li:ail# +n m#sura +n care0 din ne9li:en#0 +n educarea credinei lor
*i prin pre"entarea 9re*it# a doctrinei se poate spune despre ei c# ascund c(ipul
ade4#rat al lui Dumne"eu.,-&S /D0K2 De asemenea 'ateii +l repre"int# pe
Dumne"eu +ntrCun mod care nu corespunde c(ipului s#u din E4an9(elie0 de aceea
atitudinea lor !a# de acest Dumne"eu ireal0, -&S /D0.2. 8ceasta este scu"a or0 dar
pentru noi este o acu"#.
8cest "umnezeu mort, acest Dumne"eu +n care nu se poate crede0 este oare
Dumne"eul nostru7 8cela al Scripturii sau al lui Isus Cristos7 3n m#sura +n care cel
care a murit dup# Niet"sc(e0 este Dumne"eu lui Platon sau 8ristotel0 Dumne"eul
nostru nu este atins. Hi !#r# +ndoial# este mai u*or de cre"ut +ntrCun Dumne"eu
cre*tin c)nd nu mai este con!undat cu Dumne"eul !ilo"o!ilor. Un necredincios
spunea nu demult6 ' Nu mCa* putea interesa de un Dumne"eu care ar !i mort pentru
mine.,
Dumne"eu este 4iu.
"eci trebuie s credem n "umnezeul revelaiei, n "umnezeul lui Avram,
-sac $i -acob, n "umnezeul lui -sus #ristos.
$ri Dumne"eul re4elaiei este un Dumne"eu 4iu. Nu este un astru imoil0 o
idee !i5# pe cerul !ilo"o!iei. Este un Dumne"eu care se mi*c# A 4iaa const# +n
mi*care A un Dumne"eu de ieri *i de a"i0 care mer9e spre mine0 Un Dumne"eu
istoric0 care ne +nsoe*te +n istoria noastr#0 +n mediul nostru omenesc. Dac# 4om
c#dea +n ispita de aCl trimite pe Dumne"eu +ntrCun aiurea 0 c#ruia +i spunem cer0
dac# spun)nduCi transcendent +l 4om situa +n a!ara lumii *i departe de istorie0
credina noastr# ar !i re!u"at# ca o ideologie6 o 4isare +n 9rup care nu +*i p#tea"#
m)inile. $mul de a"i nu mai accept# de!iniii astracte nici despre sine *i nici
despre Dumne"eu. '$mul este compus din trup *i su!let..., 'Dumne"eu este un du(
des#4)r*it C omul cere s# i se spun# +ncotro mer9e istoria0 ce semni!icaie are ea0 *i
dac# are 4reo semni!icaie. $mul secolului XX nu are urec(i *i inim# dec)t pentru
o ?iseric#0 pentru un Dumne"eu situat +ntrCo lume trec#toare.
$ri Dumne"eul nostru sCa re4elat ca !iind un Dumne"eu istoric0 an9a:at +n
istoria oamenilor...
8tenieP Nu ca un 9eniu atotputernic care 4rea s# sperie istoria cu :on9leria
de9etului s#u in4i"iil. Dar !iina suprem# este acolo unde sunt !iinele0 ele0 +n
mi:locul lor0 muncind s# +i adune n mod liber +n omenirea !ratern#0 s# +i diri:e"e
liber +n drumul lor de !ericire. El nu este aiurea. Nu este dincolo. Nu este acolo
sus. Este doar Emanuel. Dumne"eu cu noi.
C#ci inter4enia cea mai mare0 c(iar unic# dac# +nele9em ine0 a lui
Dumne"eu +n istorie este Isus Cristos. Tocmai de aceea Cristos este sin9urul care
niCl poate !ace cunoscut pe Dumne"eu. 8cest Dumne"eu pe care Cristos niCl
re4elea"#0 acest Dumne"eu impre4i"iil *i tulur#tor0 este acela +n care credem0 pe
el treuie s# +l 4estim copiilor no*tri *i lumii +ntre9i.
De aceea nu treuie s# ne temem s# sc(im#m lima:ul.
'8m !#cut cunoscut Numele T#u oamenilor pe care Mi iCai dat din lume. 8i
T#i erau0 *i Tu Mi iCai dat= *i ei au p#"it Cu4)ntul T#u. 8cum au cunoscut c# tot ce
MiCai dat Tu0 4ine de la Tine. C#ci leCam dat cu4intele pe care Mi leCai dat Tu. Ei
leCau primit0 *i au cunoscut cu ade4#rat c# de la Tine am ie*it0 *i au cre"ut c# Tu
MCai trimis., -In /E0;CM2
...NTR-UN SINGUR DUMNEZEU...
'Cred +n Dumne"eu..., 8cest prim articol al Simolului 8postolilor nu 4rea
s# spun# doar6 cred c# e5ist# un Dumne"eu ori Dumne"ei. Dar c)nd se scris cu
ma:uscul#6 cred +n Dumne"eu0 +nseamn#6 'Cred +ntrCun sin9ur Dumne"eu., De !apt
aceasta este *i !ormularea simolului credinei.
8cest cred n "umnezeu este transcrierea cre*tin# a pro!esiunii de credin# a
poporului ales acum *ase mii de ani. '8scult#0 IsraeleP Domnul0 Dumne"eul
nostru0 este sin9urul Domn., -Deut ;012 Poporul lui Israel era aruncat +n Canaan +n
mi"eria popoarelor p#9)ne din :ur. Zilnic treuia s# se apere de credinele lor +n
at)ia "ei6 !iecare tri a4ea credine *i "ei proprii. Pentru Israel era o lupt#
necontenit#= ca lupta anticorpilor din or9anismul atacat de microi. Cre"ul
!undamental al Israelului6 Ia(4e0 Dumne"eul t#u este sin9urul Dumne"euP Era ca
un antiiotic.
F.u +unt "omnul, "umnezeul tu, care te(am scos din ara .giptului, din
casa robiei. + n(ai ali dumnezei n afar de 2ine. + nu(i faci c'ip cioplit, nici
vreo nfi$are a lucrurilor care +unt sus n ceruri sau /os pe pmnt sau n ape
sub pmnt. + nu te nc'ini naintea lor, $i s nu le slu/e$ti6...
3"eut G,D(Ha5
Joamea0 iuirea *i puterea
'Cred +ntrCun sin9ur Dumne"eu,. 8ceast# pro!esiune !undamental# de
credin# este !ondul cre"ului nostru. Dar0 atenieP Ca *i pentru Israel0 ea treuie s#
+nsemne re!u"ul practic al di4init#ilor popoarelor vecine. Ea nu poate !i o p#rere
teoretic# de alt!el si9ur#0 care este repetat# duminic# de duminic#. Treuie s# !ie o
alegere 4ital#0 o ale9ere tr#it# "ilnic0 adic# o ale9ere +n !apte0 +n e5istena noastr#.
Cre"ul nostru este un cre" care treuie tr#it0 nu numai recitat...
#red n "umnezeu +nseamn# pentru mine o respin9ere a "eilor din 4iaa mea0
un re!u" de asolutism *i de a di4ini"a naturile0 !ore indi4iduale sau sociale0 4itale
sau politice0 re!u"ul de a le aduce 4reun cult. Care sunt aceste !ore +n !aa c#rora
+n9enunc(ea"# at)ia7 $are +n !aa c#ror !ore +n9enunc(e" *i eu7
Cele trei !ore care +l !ac pe om s# se mi*te sunt6 !oamea0 iuirea *i puterea.
De aici trei reli9ii ale popoarelor vecine6 adorarea p)inii0 adorarea se5ului0
adorarea puterii0 a4)nd desi9ur un numitor comun A adorarea anului0 c#ci anul
este cel care cump#r# p)ine0 se5 *i putere.
Atei pentru a !i lieri

M#rturisirea de credin# a Israelului A 'Ya(4e Dumne"eul t#u este sin9urul
t#u Dumne"eu, A reluat# de u"ele cre*tinilor *i +n 4iaa lor0 este o declaraie de
r#"oi acestei triple idolatrii6 re!u"ul de a adora puterea. 3n imperiul Roman
decadent treuia adorat +mp#ratul *i alte di4init#i. Cre*tinii erau persecutai atunci
ca atei. 'Este ade4#rat0 spunea s!)ntul Iustin -martir +n /;B20 c#ci nu credem +n
idolii p#9)ni0 noi suntem acestor pretin*i dumne"ei., Re!u"ul de a adora consumul0
cre*terea economic# iraional#0 con!ortul0 anul0 re!u"ul de a adora pl#cerea.
Este !oarte important dac# 4om putea s# ne m#rturisim +n continuare cre"ul
nostru0 treuie s# relu#m c#ile liert#ii care duc la sin9urul Dumne"eu ade4#rat.
Primii cre*tini0 re!u"au preul 4ieii lor0 orice compromis cu cultul +mp#ratului. Nu
era !anatism nici pro4ocare inutil# *i imprudent# a unei ?iserici +nc# +n a4)ntul
tinereii. Este un e5emplu de imitat. Tocmai datorit# acestui re!u"0 occidentul sCa
+ncre*tinat +n patru secole.
3n "ilele noastre0 ote"ai cu ap# de tranda!ir 4orim de un loialism ci4ic
oli9atoriu0 de compromis posiil0 4om spune c# eroismul nu este pentru omul
mediocru. J#r# s# c#dem +n !anatism0 recunoa*tem c# prin acele da, dar ale noastre
plasea"# pe orita re"er4at# lui Dumne"eu0 sateliii c)tor4a dintre !al*ii dumne"ei.
Cred +n Dumne"eu0 care Dumne"eu7 8 crede p)inii +nseamn# a o m)nca *i a o tr#i.
Deci din care Dumne"eu tr#im7
Credina +n Dumne"eu nu este un simplu :oc de sentimente ori cu4inte0 ci o
an9a:are +ntrCo lupt# pentru liertatea personal# *i colecti4#. 'Eu sunt Dumne"eul
t#u cel care este0 care teCa scos din ara E9iptului0 din casa roiei6 s# nu ai ali
Dumne"eu +n a!ar# de mine., -E5 .<0/2
PUTERE80 SEXU%0 PFINE86 8CESTE8 TREI0 I8R CE% M8I M8RE A
?8NU%
$are este permis s# +l parodiem pe s!)ntul Paul -/Cor /K0/K2 re!eritor +n lista
!al*ilor dumne"ei care duc la e*ec simolul cre*tin +nc# din primul articol7 C#ci +l
duc la e*ec +n e5istena at)tor cre*tini ote"ai.
Hi totu*i un ' cred +n Dumne"eu, opune un nu cate9oric asolutismului
puterii0 c(iar a puterii reli9ioase. Un nu cate9oric ador#rii celor puternici oricare ar
!i ei6 'ICa dat :os de pe tron pe cei puternici *i iCa +n#lat pe cei smerii., Iat# ruinat#
odat# pentru totdeauna pretenia totalitar# a principiului ierar(ic.
M#rturisirea unui Dumne"eu unic0 pentru c# este curat# de orice intenie
politic#0 constituie un pro9ram cu o importan# politic# incalculail#. Pe de o parte
acord# !iinei umane un caracter asolut0 din cau"a relaiei sale personale cu
Dumne"eu. Pe de alt# parte descoper# caracterul relati4 al oric#rei societ#i
politice0 reli9ioase sau de alt 9en0 c#ci preteniile lor se +nr#d#cinea"# +n acest
Dumne"eu... sau dac#0 atunci sunt asurde. J#r# adorarea oar# a cre*tinilor pentru
puterea lui Litler0 na"ismul ar !i !ost imposiil0 r#"oiul din KDC1B sCar !i putut
e4ita. 8r !i !ost su!icient ca un popor s# spun# cred +n Dumne"eu +n du( *i ade4#r.
Mo#iala +n credin# are +ntotdeauna consecine 9ra4e... sin9urul 'asolut, al "eului
putere este c# puterea asolut# +l distru9e complet.
'El a ar#tat putere cu raul %ui= a risipit 9)ndurile pe care le a4eau cei
m)ndri +n inima lor. 8 r#sturnat pe cei puternici de pe scaunele lor de domnie0 *i a
+n#lat pe cei smerii. Pe cei !l#m)n"i iCa s#turat de un#t#i0 *i pe cei o9ai iCa
scos a!ar# cu m)inile 9oale., -%c /0B/CBK2
Dar nu numai puterea +l corupe pe om.
Mai e5ist# *i se5ul0 acest !als Dumne"eu. De !apt0 +n orice iuire e5ist# un
asolut. C)nd Iaco *iCa iuit lo9odnica0 a cre"ut c# aceast# iuire d# tot sensul
4ieii lui. $ri nu e5ist# dec)t o sin9ur# iuire asolut# A este iuirea cu care ne
iue*te Dumne"eu. Pentru a +nele9e c# iuirea dintre #rat *i !emeie este unic#0
de!initi4# *i !#r# +mp#rire0 treuie s# ne re!erim la Dumne"eu. J#r# el0 a*aC"isa
eliberare a iubirii pentru a c#dea prad# capriciilor instinctelor de"l#nuite0 +l aduce
pe om la tirania "eului se5. Hi aici r#m)ne de ales +ntre scla4ia erosului *i credina
+ntrCun sin9ur Dumne"eu.
Treuie s# ad#u9#m c# osesia p#catului c#rnii este o asoluti"are a se5ului
*i deci o !orm# de idolatrie.
3n m#sura +n care omul se +ndep#rtea"# de Dumne"eu cre"ului s#u0 +n m#sura
+n care uit# +n timpul s#pt#m)nii cre"ul pe care lCa recitat duminica +n aceea*i
m#sur# se :ert!e*te nu at)t pinii c)t mai ales untului *i 9emului= 4reau s# spun A
consumului0 con!ortului0 dorinei *i in4idiei0 de a a4ea *i asta *i cealalt#... Hi aici ce
ale9em noi7 'Poarta este str)mt#, *i nu se poate l#r9ii pentru cei cu prea multe
a9a:e0 s# ale9em0 c#ci !#r# aceast# ale9ere0 Simolul 8postolilor nu mai este dec)t
un !ra9ment din literatura 4ec(e.
Dar antiCdumne"eul prin e5celen# este !ANIB. %a israelii era >ielul de
aur. De ce anul7 Pentru c# este atotputernic. Dac# ai ani0 ai de toate... de toate +n
a!ar# de Dumne"eu. El nu poate !i cump#rat. 'Cred + Dumne"eu,0 'cred +n an, ori
una0 ori alta.
S# c)nt#rim *i s# 9)ndim clar6 care parte a alanei at)rn# mai 9reu +n 4iaa
noastr#7
'Nimeni nu poate slu:i la doi st#p)ni. C#ci sau 4a ur+ pe unul *i 4a iui pe
cel#lalt= sau 4a ine la unul0 *i 4a nesocoti pe cel#lalt6 Nu putei slu:i lui Dumne"eu
*i lui Mamona., -Mt ;0.12
Cred +ntrCun sin9ur Dumne"eu7... S# nu r#spundem pripitP
FNici o slug nu poate slu/i la doi stpni6 cci sau va ur pe unul $i va iubi
pe cellalt sau va ine numai la unul $i va nesocoti pe cellalt. Nu putei slu/i lui
"umnezeu $i lui 2amona.
3Bc @D,@A5
TATL
ATOTPUTERNIC
DUMNEZEU - TATL
3nc(ipuiiC4# c# !acei un sonda: +ntre cei pe care +i +nt)lnii la o or# de
4)r!6 'Cine este Dumne"eu pentru d4.7, Hi +nc(ipuiiC4# t#cerea sau r#spunsurile
su!letelor 9oale0 9urile c#scate.
Trec)nd pe str#"ile 8tenei0 s!)ntul Paul a oser4at un templu cu inscripia6
'Dumne"eului necunoscut., 3n s!)r*it0 se 9)ndea el0 iat# un "eu care +*i spune
numeleP
%#sai de capul lor0 !#r# re4elaie0 oamenii nu au putut dec)t s# in4ente"e
unele c(ipuri ine5acte despre Dumne"eul cel 4iu *i ade4#rat6 'Marele spirit0 natura0
destin0 asolutul0 marele ar(itect0 ideea pur#0 umanitatea0 4iaa uni4ersal#...,
Hi totu*i treuie s# adau9 c# 7mul natural, l#sat sin9ur0 nu e5ist#. Dumne"eu
+l iue*te pe !iecare0 nu las# pe nimeni la o parte= c#ci Cristos '%umina ade4#rat#,
luminea"# pe tot omul care 4ine +n lume cu un +nceput de re4elaie. S# nu uit#m
aceasta niciodat#P
'Cristos luminea"# pe tot omul., Deci ceea ce )l)ie p#9)nii despre
Dumne"eu0 !ilo"o!ii0 sa4anii0 inima noastr# +n m#sura +n care se desc(ide acestei
lumi0 +ncep#toare A este o apropiere de Dumne"eu. Dar de cele mai multe ori ne
apropiem at)t de puin.
F&avel a stat n picioare n mi/locul Areopagului $i a zis% F!rbai Atenieni!
,n toate privinele v gsesc foarte religio$i. #ci, pe cnd strbteam cetatea
voastr $i m uitam de aproape la lucrurile la care v nc'inai voi, am descoperit
c'iar $i un altar pe care este scris% FInui "umnezeu necunoscut! .i bine, ceea
ce voi cinstii, fr s cunoa$tei, aceea v vestesc eu.
3*ap @J,<<(<A5
FBumina aceasta era adevrata Bumin, care lumineaz pe orice om,
venind n lume.
3-n @,H5
Dumne"eu Tat#l 8totputernic
Pentru a trece de a acest "umnezeu necunoscut cam con!u" la cunoa*terea
ade4#ratului Dumne"eu0 treuie deci s# primim re4elaia pe care o !ace Dumne"eu
despre sine +n istorie0 +n Isus Cristos *i +n ?iseric#. Treuie s# accept#m Simolul
nostru6 'Cred +n Dumne"eu0 Tat#l 8totputernic.,
)atl Atotputernicul, am #nuit ce4a asem#n#tor... creaia0 tr#snetul lui
Dumne"eu6 iat# !rica noastr# de copii0 '$c(iul era +n morm)nt *i +l pri4ea pe
Cain,0 iadul... 3ncerc#ri at)t de +nsp#im)nt#toare0 +nc)t +ndep#rtau pe acest
Dumne"eu0 c#ruia i se putea spune0 ca sumarinelor sau torpiloarelor6 Jul9erul0
in!le5iilul...
8de4#rul se re4elea"# cu totul alt!el. '8totputernic, desi9ur0 dar ce !el de
atotputernicei7 Dar au"ind acest cu4)nt0 sun# ine cu Dumne"eu. 'Dumne"eu
atotputernic,. 8tunci 9)ndurile noastre e5plodea"#. Nu mai credem +n Dumne"eu
8totputernicul. Credem +n Dumne"eu Tat#l. >orim despre un Tat# 8totputernic.
Cu4)ntul Tat# sun# ca o realitate nemaiau"it# care sc(im# totul0
'Dumne"eu, nu mai are acela*i sens. Nici Atotputernicul.
Cunoa*terea pe care credem c# o a4em despre Dumne"eu !ace din noi ni*te
adoratori ai "umnezeului necunoscut. Ea este alt!el nu numai retu*at# *i +mo9#it#
dar total trans!ormat#. C#ci tatl este o !iin# de iuire...
Tocmai de aceea sCa apropiat de noi= a de4enit aproapele nostru 0 cel mai
apropiat al omenirii *i +nainte ca aceast# omenire s# cunoasc# *i s# +nelea9# ce este
un )at0 el *iCa spus numele... numai ca ea s# *tie c# el este aici *i c# +i poate 4ori
ca un copil c#tre tat#l au mama lui.
EL I-A DESCOPERIT NUMELE
Dumne"eu Tat#l nostru ni sCa re4elat prin inter4eniile sale +n istoria noastr#.
De mai ine de patru"eci de secole0 prin ar#t#ri pro9resi4e0 Dumne"eu sCa
apropiat de noi6 sCa re4elat unui om0 unei !amilii... unui popor... tuturor popoarelor0
pentru ca toi oamenii s# tr#iasc# relaii de !ii cu el care este Tat#l lor.
$ istorie lun9# care +nc# nu sCa terminat.
Un Dumne"eu care 4ore*te
Suntem +n istoria cu 4reo /M<< de ani +nainte de Cristos. Un p#stor6 Tera(0
tr#ia cu !amilia sa pe malurile Eu!ratului0 +n ora*ul Ur din Caldeea. Descoperiri
recente au ar#tat c)t de o9at *i ci4ili"at era acest ora*. Situat +n &ol!ul Persic0 +ntrC
o ar# +nsorit#0 umed# *i cu ape cur9#toare0 ora*ul Ur era unul dintre cele mai mari
din "on#.
Totu*i 84ram0 unul din !iii lui Tera(0 nu r#m)ne +n acest loc pl#cut. El aude
o c(emare6
' Domnul "isese lui 84ram6 'Ie*i din ara ta0 din rudenia ta *i din casa tat#lui
t#u *i 4ino +n ara pe care iCo 4oi ar#ta. >oi !ace din tine un neam mare *i te 4oi
inecu4)nta= +i 4oi !ace un nume mare *i 4ei !i o inecu4)ntare. >oi inecu4)nta
pe cei ce te 4or inecu4)nta *i 4oi lestema pe cei ce te 4or lestema= *i toate
!amiliile p#m)ntului 4or !i inecu4)ntate +n tine. 84ram a plecat0 cum +i spusese
Domnul *i a plecat *i %ot +mpreun# cu el. 84ram a4ea *apte"eci *i cinci de ani
c)nd a ie*it din Laran. 84ram a luat pe Sarai0 ne4ast#Csa *i pe %ot0 !iul !ratelui s#u0
+mpreun# cu toate a4erile pe care le str)nseser# *i cu toate slu9ile pe care le
c)*ti9aser# +n Laran. 8u plecat +n ara Canaan *i au a:uns +n ara Canaan., -&en
/.0/CB2
84ram ascult# 9lasul intern0 pleac#... 8:un9e cu !amilia sa +n ara
Canaanului.
Dar ce a !ost aceasta7
Cu indicaiile ?iliei0 care se acord# cu cele ale istoriei 9enerale0 putem
spune c# aceast# 4oce era "eul .l0 al c#rui nume nu este dec)t un nume comun A se
poate traduce prin atotputernic0 un Dumne"eu in4i"iil0 desi9ur0 dar pe care 84ram
+l simte !oarte aproape0 +l simte +n el0 +i aude 9lasul.
8cest zeu .l, era cunoscut *i de contemporanii lui 84ram. 8m re9#sit te5tele
lor mitolo9ice6 +l cuno*teau pe "eul el Puternicul0 creatorul. 3i mai d#deau numele
de !inevoitorul, )atl dar +n sens lar9. C#ci +l +nc(ipuiau departe0 inaccesiil
ocup)nduCse prea puin de oameni. 8cesta era ade4#ratul Dumne"eu0 +nainte de
re4elaie. Contemporanii lui 84ram se mai adresea"# *i altor di4init#i6 "eul
!urtunii0 cel al i"4oarelor0 "eia !ertilit#ii... ca ni*te suo!ieri0 apropiai de om.
Sar 84ram a +neles c# 8totputernicul este *i cel apropiat care 4rea s# 4in#
cu noi0 s# conduc# omenirea spre o ar# pe care neCo 4a ar#ta.
84ram se an9a:ea"# *i ne an9a:ea"# *i pe noi pe aceast# cale a speranei.
Dumne"eu ni se !ace *i mai cunoscut0 pe ea Tat#l +ndep#rtat ne 4a apare ca un Tat#
9in9a*0 centrul *i i"4orul oric#rei paternit#i +n cer *i pe p#m)nt. Tat#l nostru
personal care are un nume propriu0 ca orice persoan#.
Iat# urma*ii lui Tera(. El a n#scut pe 84ram0 Na(or *i Laran. Laran a n#scut
pe %ot= apoi a murit l)n9# tat#l s#u Tera( +n ara sa0 Urul Caldeii. 84ram *i Na(or
sCau c#s#torit6 soia lui 84ram se numea Sara0 cea a lui Na(or6 MilWa0 !iica lui
Laran0 care a a4ut dou# !iice pe MilWa *i Isca. Sara era steril#6 nu a4ea copii. Tera(
a luat pe !iul s#u 84ram *i pe nepotul s#u %ot0 !iul lui Laran *i pe nora Sara0
!emeia lui 84ram. 8u ie*it din Urul Caldeii pentru a mer9e +n ara Canaanului0 dar
a:un9)nd +n Laran sCau stailit acolo. 3ntrea9a 4ia# a lui Tera( a !ost de .<B ani0
apoi a murit +n Laran. -&en //0.ECK.2
'Numele Tat#lui,
Timp de ;<< de ani0 Isac *i urma*ii lui 84ram cel credincios0 au de4enit un
popor. Dar acest popor este scla4 +n E9ipt.
Dumne"eu se 4a re4ela mai mult6 $i va spune numele $i va face o lucrare
minunat. 8m)ndou#0 +mpreun#0 pentru ca aceast# lovitur s# +l !ac# cunoscut0
renumit *i pentru ca numele de Dumne"eu Tat#l s# r#m)n# ata*at de un 9est de
neuitat al elier#rii.
Dumne"eu se apropie de Moise0 pe c)nd el p#*tea turmele socrului s#u
dincolo de pustiul Sinai. DintrCun tu!i* ce ardea0 Dumne"eu lCa c(emat6
XX'Eu Sunt Dumne"eul tat#lui t#u0 Dumne"eul lui 84ram0 Dumne"eul lui
Isaac *i Dumne"eul lui Iaco., Moise *iCa ascuns !aa0 c#ci se temea s# pri4easc#
pe Dumne"eu. Domnul a "is6 '8m 4#"ut asuprirea poporului Meu0 care este +n
E9ipt *i am au"it stri9#tele pe care le scoate din pricina asupritorilor lui= c#ci +i
cunosc durerile. MCam po9or)t ca s#Cl i"#4esc din m)na E9iptenilor *i s#Cl scot
din ara aceasta *i s#Cl duc +ntrCo ar# un# *i +ntins#0 +ntrCo ar# unde cur9e lapte *i
miere0 *i anume0 +n locurile pe care le locuiesc Canaaniii0 Letiii0 8moriii0
Jere"iii0 Le4iii *i Ieusiii. Iat# c# stri9#tele i"raeliilor au a:uns p)n# la Mine *i
am 4#"ut c(inul cu care +i c(inuiesc E9iptenii. 8cum0 4ino0 Eu te 4oi trimite la
Jaraon *i 4ei scoate din E9ipt pe poporul Meu0 pe copiii lui Israel., Moise iCa "is
lui Dumne"eu6 'Cine Sunt eu0 ca s# m# duc la Jaraon *i s# scot din E9ipt pe copiii
lui Israel7, Dumne"eu a "is6 'Eu 4oi !i ne9re*it cu tine= *i iat# care 4a !i pentru tine
semnul c# Eu teCam trimis6 dup# ce 4ei scoate pe popor din E9ipt0 4ei slu:i lui
Dumne"eu pe muntele acesta., Moise iCa "is lui Dumne"eu6 'Iat#0 c)nd m# 4oi
duce la copiii lui Israel *i le 4oi spune6 'Dumne"eul p#rinilor 4o*tri mCa trimis la
4oi, *i m# 4or +ntrea6 'Care este Numele %ui7, ce le 4oi r#spunde7, Dumne"eu iC
a "is lui Moise6 'Eu Sunt Cel ce Sunt., Hi a ad#u9at6 '>ei r#spunde copiilor lui
Israel ast!el6 'Cel ce se nume*te 'Eu Sunt, mCa trimis la 4oi., Dumne"eu a mai "is
lui Moise6 '8*a s# 4ore*ti copiilor lui Israel6 'Domnul0 Dumne"eul p#rinilor
4o*tri0 Dumne"eul lui 84raam0 Dumne"eul lui Isaac *i Dumne"eul lui Iaco0 mCa
trimis la 4oi. 8cesta este Numele Meu pentru 4e*nicie0 acesta este Numele Meu
din neam +n neam.,YY -E5 K0 ;C/B2
Iat# re4elarea numelui lui Ya(4e6 'Eu suntP, 8cest moment e5traordinar
c)nd se !ace *i ultimul pas de prietenie0 c)nd se d# celuilalt putere asupra lui
spun)nduCi6 ' M# numesc cutare0 de acum *tii cum m# numesc= pot s# m# c(emi
oric)nd.,
'Nu cred deloc +n Dumne"eul !ilo"o!ilor0 nici un ar9ument al e5istenei lui
numCa con4ins. Credina mea se +ndreapt# spre acela care iCa 4orit inimii lui
84ram0 care a decis pe Moise s# accepte a4entura de a sal4a0 de a eliera neamul0
cel care lCa ridicat pe Ilie +mpotri4a lui 8(a. Cred +n lemnarul din Na"aret0 +n
Dumne"eul s#rac *i priea9 din &alileea *i Iudeea0 +n Dumne"eul condamnat la
moarte0 +n Dumne"eul cel 4iu..., -Se9e ?esurecueil2
DUMNEZEU% N$STRU ESTE UNU% DINTRE 8I N$HTRI
Treuie s# re!lect#m aici la acest mister al numelui. Ce este un nume7 Ce
+nele9em prin numele lui Dumne"eu7
8 da un nume unui oiect sau cui4a0 este cu totul altce4a dec)t a defini0 aCi
da ideea sau conceptul. C)nd sCa dat un nume unui om0 unei !lori0 unui munte se
poate 4ori despre acestea. 8st!el ?ilia ne arat# cum 8dam a luat +n st#p)nire
animalele *i leCa dat nume. Pentru persoane0 numele este o a!acere de relaie6 odat#
ce cunosc numele unei persoane0 o pot c(ema0 +i pot scrie0 +ntrCun cu4)nt0 am
relaii cu ea. Nu mai este un necunoscut.
Dac# Dumne"eu +*i d# numele0 4rea s# !ie printre noi un cine4a ca un
Dumne"eu personal. Nu cutare. HiCa comunicat numele pentru a permite oamenilor
s# +l cunoasc# pentru a li se da0 ca ei s# +l poat# numi. 8st!el de4ine unul din 9rup#0
unul dintre ai no*tri0 i se poate 4ori0 poate !i atins0 ru9at0 este acolo pentru 4oi.
Cine ar !i #nuit aceast# d#ruire a Dumne"eului nostru7
CINE>8
Cine4a se staile*te aici.
3n acest mister .u sunt cel care sunt. unii au 4#"ut o de!iniie a lui
Dumne"eu potri4it# pentru dicionarele lor6 ' Dumne"eu este Esena,0 esena
asolut# su"ist)nd +n sine. Comentatorii Scripturii condamn# cu toii aceast#
ne+nele9ere6
Numele re4elat nu are nimic cu o de!iniie0 este un nume propriu0 numele
cui4a care 4ine aici0 numele cui4a pe care +l +nt)lne*ti0 spre deoseire de
di4init#ile oscure +mpr#*tiate printre !orele naturii sau ale su!letului.
E un nume de prezen, de apropiere0 de salut6 'Sunt aici..., +unt aici pentru
4oi *i m# 4ei 4edea la trea#0 sunt aici l)n9# 4oi *i nu 4# 4oi p#r#si. +unt aici cu
4oi +n toate trans!orm#rile istoriei 4oastre. +unt aici, c(iar aici0 4# putei i"ui pe
mine.
3n s!)r*it0 este un cuvnt de fidelitate, de t#rie= sunt aici mereu0 acum0 +n
timp ce mulimea "eilor 4ecinilor 4o*tri p#9)ni0 mor0 se pierd... '3n ruina 9eneral#
a apariiei0 a puterilor "ilei0 a norocului de a"i sunt eu., 'Eu Ya(4e sunt primul *i
4oi !i cu ultimii...,
'Sunt primul *i ultimul. 8!ar# de mine nu e5ist# ali Dumne"ei., -Is 1101;2
3i 4ei pune numele Isus
8u trecut secolele0 iar Israelul a uitat de Ya(4e0 c)nd lCau c(emat iar. %Ca
uitat pe .u sunt pentru aCl adora pe cel ce nu sunt0 apoi re4ine la Ya(4e 'care a
!#cut minuni,. E 4iaa tumultoas# a t)n#rului.
Hi iat# c# la +mplinirea timpului un copil pre"is0 a*teptat de secole0 se na*te
+n ?etleem. Un mesa: al lui Ya(4e +l !ace atent pe Iosi!6 '3i 4ei pune numele Isus
-care +nseamn# "umnezeu mntuie$te20 pentru c# el 4a m)ntui poporul s#u de
p#catele lor., -Mt /0.2
$ri acest Isus le 4a spune +ntrCo "i6
'Dac# nu credei c# eu sunt0 4ei muri +n p#catele 4oastre.,
'C)nd +l 4ei !i ridicat pe Jiul $mului0 4ei *ti c# eu sunt..., -In M0.1..M2
8st!el Isus se pre"int# ca un ru9 ar")nd0 din care numele lui Dumne"eu se
!ace cunoscut oamenilor0 nu printrCun cu4)nt pe care comentatorii lCau +neles ca o
idee *i nu ca o persoan#0 ci prin carne *i oase0 Dumne"eu +ntrupat0 de care se pot
apropia toi0 +l pot atin9e. 'Dumne"eu cu noi, A Emanuel. De asemenea0 +nainte de
moartea *i +n4ierea sa0 Isus +*i re"um# ast!el 4iaa *i misiunea6 'Tat# am !#cut
numele t#u cunoscut oamenilor..., -In /E0;2
Domnul Isus se pre"int# deci +n culmea re4elaiei ca numele ade4#rat *i 4iu
al lui Dumne"eu. El Dumne"eu a de4enit cu ade4#rat persoan#6 cel pe care +l
putem +nt)lni0 cel pe care +l putem c(ema. Prin el0 Dumne"eu de4ine unul dintre ai
no$tri.
'Pe Dumne"eu nimeni nu lCa 4#"ut 4reodat#0 dar Jiul care este +n Tat#l0 nu lC
a !#cut cunoscut.,
')atl vostru Avraam a sltat de bucurie c are s vad ziua 2ea% a vzut(o
$i s(a bucurat. FN(ai nici cincizeci ce ani -(au zis -udeii F$i ai vzut pe
Avraam! -sus le(a zis% FAdevrat, adevrat, v spun c, mai nainte ca s se
nasc Avraam, +unt .u.
3-n K,GD(GK5
TATL BNUIT
'Ceea ce mCa mi*cat mai mult c)nd am citit ?ilia0 a !ost Dumne"eu
persoan#. Desi9ur nu poate !i 4#"ut pentru c# este du(. Dar el se arat#. $dat# +l
4edem inter4enind direct +n istoria poporului E4reu. 8lt# dat# +l 9#sim discut)nd +n
mod !amiliar cu omul0 ca unul care ar spune prietenilor s#i6XXLai s# st#m un pic de
4or#PYY Dumne"eul ?iliei este m#re *i !amiliar +n acela*i timp., -M#rturia
TaVuelinei A .1 de ani2
JI%$Z$JII%E ?RNUIE%II
Dar iat# c# cele dou# a!irmaii luate +mpreun# A 'Dumne"eu ATat#l, A ne
pune proleme. 3ntrCo prim# anali"#0 pe care numai o amintim aici0 c#ci 4om trata
mai pe lar90 ni se pare contradictoriu c# "umnezeul Atotputernic s# poat# !i *i
)at0 sau in4ers. 3n al doilea r)nd0 unii psi(olo9i moderni ne oiectea"#6 Simolul
)atlui este ami9uu0 cer)nd o !ermentare nes#n#toas# mai ales c)nd este aplicat
lui Dumne"eu. >om re4eni.
3n epoca noastr# te(nic# se tinde spre un lima: din ce +n ce mai clar6 a *ti s#
4ore*ti despre ce4a pentru a m)nui acel lucru0 se cere un lima: IIII cum spun
sa4anii6 un cu4)nt pentru !iecare lucru.
3n principiu suntem de acord cu aceast# manie uneori asurd#. C(iar dac# de
e5emplu Pa50 Mira:0 E4a0 &enie sunt numele aceleia*i cutii de pudr#0 o doamn#
c)nd cere &enie are moti4ul ei.
$are acesta o !i moti4ul pentru care unii *i alii se opun unui lima: clar7
Dau de #nuit totu*i c# ceea ce !ac este numai o misti!icare.
3n ceea ce ne pri4e*te0 cei pe care iCam numit *ilozofii bnuielii suspectea"#
lima:ul reli9ios. Dup# ei0 "umnezeu tatl este doar o !antom# care ascunde *i
prote:ea"# !ie o e5ploatare a celor s#raci de cei o9ai= +n raporturile de producie
-Mar520 !ie resentimentul camu!lat *i p#strat de cei slai -Niet"sc(e20 !ie tendinele
oscure *i re!ulate din incon*tient -Jreud20 !ie un :oc de cu4inte *i de simoluri
sociale care +n inima !iec#ruia nu r#spunde dec)t 4idului cam la !el ca ancnota
!#r# acoperire +n aur -8lt(usser2 *i structurali*tii.
Treuie s# ne l#s#m intero9ai de aceste anali"e ostile. Ele ne conduc spre o
credin# personal#0 adult#0 de"interesat#0 an9a:at# +n lupta pentru om. Dar s# nu
a:un9em la conclu"ia c# reli9iile +n 9eneral *i cre*tinismul +n particular0 nu ar !i
dec)t ilu"ii emoionante. Nu0 nu treuie s# renun#m la 4ocaularul cre"ului6 'Cred
+n Dumne"eu0 Dumne"eu Tat#l., nici la cel al lui Isus6 'Tat#l din cer,. Iuirea neCa
!ost re4elat# +n cu4intele noastre0 sin9urele pe care le putem +nele9e= *i aceste
cu4inte nu sunt capcane. Din contra0 aceste realit#i umane0 oric)t de umile ar !i +n
!aa lui Dumne"eu0 +*i p#strea"# !rumuseea *i un#tatea care i"4or#sc din
re4elaiile corespun"#toare.
S# 4orim deci despre "umnezeu )atl +ncerc)nd s# +nele9em mai ine ce
!el de )at este Dumne"eu.
'Uciderea Tat#lui,7
3nc# de la +nceput treuie s# preci"#m c# 4orim despre Dumne"eu +n
termeni de )at, paternitate, 9estul nostru ar putea !i interpretat de 9eneraiile
tinere ca o s!idare. 8ceste 9eneraii sunt in!luenate nu de re4oluii0 de psi(anali"#0
de spiritul *tiini!ic= ele respin9 orice paternalism= tinerii sunt la 4)rsta uciderii
tatlui0 adic# la aceast# opo"iie !a# de p#rini= +n 9eneral !a# de tat#l0 care le
permite s# se a!irme ne9)nduCl pe cel#lalt. Deci0 !ie el Atotputernic ima9inea
acestui Dumne"eu Tat#l este m)n:it# pentru unii6 Dumne"eu tat#l este mort...
'Dumne"eu este mort..., Desi9ur0 pentru copiii s#i0 nu e5ist# tat# ideal. Hi #ieii
au dreptate. )ticul meu a !ost sla sau autoritar0 4iclean sau nenorocos0 pasi4 sau
rutal0 m)ndru sau *ters0 +ndep#rtat sau mereu cu oc(ii pe mine0 +ncura:ator sau
c#l#u. Mama la r)ndul ei este dominatoare limitat#0 9eloas#0 +nep#toare. Totu*i0
dac# un copil nu a a4ut p#rini monstruo*i0 cu4)ntul tticul, mmica este plin de
!or# *i 9in9#*ie0 de si9uran# *i 9in9#*ie0 de si9uran# *i c#ldur#= este o e5perien#
!undamental# *i po"iti4#.
Dar mai ales0 e ine s# remarc#m0 Jiul c)nd +l re4elea"# pe Tat#l nu !ace
apel la experiena noastr de copii cu prinii no$tri. Nu ne spune ,amintiiC4# de
t#ticul *i m#mica sunt ca eiP, Din contra0 !ace apel la experiena adult a
prinilor cu copiii lor.
'$are o !emei +*i 4a uita copilul pe care +l al#ptea"#7 Sau nu 4a a4ea 9ri:# de
rodul trupului ei7 C(iar dac# ea +l 4a uita0 eu nu te 4oi uita., -Is 1D0/B2
'Cine este tat#l acela dintre 4oi0 care0 dac#Ci cere !iul s#u p)ine0 s#Ci dea o
piatr#7 $ri0 dac# cere un pe*te0 s#Ci dea un *arpe +n loc de pe*te7 Sau0 dac# cere un
ou0 s#Ci dea o scorpie7 Deci0 dac# 4oi0 care Suntei r#i0 *tii s# dai daruri une
copiilor 4o*tri0 cu c)t mai mult Tat#l 4ostru cel din ceruri 4a da Du(ul S!)nt celor
ce IC% cerP, -%c //C/K2
R#m)n la acele citate0 dar re4elaia este clar# +n acest sens. Dumne"eu Tat#l
!ace apel la e5periena p#rinilor. -De citit6 Is ;;0/K= Ps /<K0/K= Pro4 K0//C/.... *i
mai ales %c /B0// *i 'Un tat# a4ea doi !ii...,2
Simolul Tat#lui0 +n re4elaia di4in# *i +n lima:ul reli9ios nu treuie pri4it
cu 'inoclul +ntors,0 cu resentimentul copilului con*tient sau nu0 ci cu binoclul
inut corect0 adic# treuie considerat )atl iubitor a*a cum apare el +n cele mai
multe ca"uri0 un Tat# 9in9a* care 4a !i imitat mai t)r"iu de copiii s#i de4enii
aduli0 c)nd 4or +nele9e ceea ce nu *tiau *i nu +nele9eau6 ce +nseamn# a !i tat# sau
mam#.
?al"ac pune pe u"ele lui mo* &orit aceste cu4inte6 '8ia c)nd am a:uns
tat#0 am putut +nele9e cine este Dumne"eu.,
#nd era tnr -srael, l iubeam, $i am c'emat pe fiul 2eu din .gipt. "ar
cu ct proorocii i c'emau, cu att ei se deprtau% au adus /ertfe !aalilor, $i
tmie c'ipurilor idolilor. 1i totu$i .u am nvat pe .fraim s mearg, $i l(am
ridicat n brae6 dar n(au vzut c .u i vindecam. -(am tras cu legturi omene$ti,
cu funii de dragoste, am fost pentru ei ca cel ce le ridic /ugul de lng gur. 2(
am plecat spre ei $i le(am dat de mncare.
37s @@,@(?5
E5ist# un Tat#6 Dumne"eu
Treuie s# ad#u9#m c# *i p#rinii risc# s# +l pri4easc# pe Dumne"eu tat#l
prin binoclul ntors. %i se pare c# paternitatea uman# d# ton paternitii divine.
Dare este e5act in4ers. Paternitatea di4in# este prima0 ea d# tonul *i este i"4orul
oric#rei paternit#i +n cer *i pe p#m)nt0 cum "ice s!)ntul Paul -E! K0/B2 deci nu
Dumne"eu Tat#l se aseam#n# cu omul A tat#0 ci omul este creat dup# c(ipul lui
Dumne"eu. Dumne"eu este mai un dec)t un tat# omenesc. 'Nimeni nu este at)t
de tat# ca Dumne"eu, se spunea odat#.
Deci dac# e5periena at)t de 9r#itoare a paternit#ii umane ne poate a:uta s#
9(icim cum poate !i Dumne"eu tat#0 treuie s# mrim imaginea6 *i *tim c# inima
tat#lui0 a mamei este o ra"# sla#0 o sc)nteiere a iuirii lui Dumne"eu Tat#l
8totputernicul0 oric)t de minunai ar !i ei. 3ntrCade4#r nimeni nu este mai tat# ca
Dumne"eu6 'S# nu numii pe nimeni Tat#0 c#ci a4ei un sin9ur Tat#., -Mt .K0D2
T8TR% TUTUR$R HI 8% JIECRRUI8
Dumne"eu Tat#l *iCa spus numele +n ru9ul care ardea. Nume de persoan#0
nume de pre"en#... Pre"en# a Tat#lui0 ne spune Simolul *i nu ne mai este team#
de acest termen bnuit. Dar unde lCau !olosit apostolii ca s# de4in# un cu4)nt al
credinei7
Desc(idei ?ilia care este e5periena unui popor= desc(idei e4an9(elia A
e5periena apostolilor= 4ei 9#si la !iecare pa9in#0 aciunea patern# a lui Dumne"eu
+ntre !iii oamenilor. 8cest .u sunt A aici de pe Sinai ester acela*i care deCa lun9ul
anilor a 4orit s!inilor. 8cela*i Dumne"eu c#ruia s!)nta Tere"a de %isieu5 +i
spunea 'T#ticul meu,.
Tat# al poporului s#u0 Israel
Dup# 84ram0 Israelul a crescut de4enind un popor. Dup# Moise0 Israel a!l#
c# Ya(4e este +n mi:locul s#u. Datorit# numelui s#u +l poate simi.
Ceea ce treuie s# suliniem0 imediat c# Dumne"eu Tat#l0 a!lat +n mi:locul
celor pe care +i numea ai s#i0 nu se pierde +n declaraii de iuire ca paternali*tii... El
se nume*te .u sunt aici. Deci marea lui !amilie constat# pre"ena sa0 aciunea sa
puternic# +n e4enimentele e5istenei sale. Dumne"eu are iniiati4a. 8ia dup# ce
4ore*te0 intr# +n aciune pentru a ar#ta cine este.
' Pe Domnul +l r#spl#tii ast!elP Popor nec(i"uit *i !#r# +nelepciuneP Nu
este El oare Tat#l t#u0 care teCa !#cut0 TeCa +ntocmit0 *i iCa dat !iin#7 8i p#r#sit
St)nca cea care teCa n#scut0 *i ai uitat pe Dumne"eul0 care teCa +ntocmit., -Deut K.0
;./M2
8st!el0 deCa lun9ul istoriei sale "uciumate0 c)nd ca un !iu r#"4r#tit treuia
s# se a*tepte la pedeapsa cu moartea +n e5il0 Israel este mereu c(emat s# +*i
aminteasc# elierarea adus# de Ya(4e. E o coard# sensiil# pe care Israel *tie s# o
atin9# atunci c)nd este ca"ul *i ast!el se roa9#6
'Pri4e*te din cer *i 4e"i0 din locuina Ta cea S!)nt# *i sl#4it#6 unde este
r)4na *i puterea Ta7 Jiorul inimii Tale *i +ndur#rile Tale nu se mai arat# !a# de
mineP Totu*i Tu e*ti Tat#l nostruP C#ci 84raam nu ne cunoa*te0 *i Israel nu *tie
cine Suntem= dar Tu0 Doamne0 e*ti Tat#l nostru0 Tu0 din 4e*nicie0 Te nume*ti
'M)ntuitorul nostru., -Is ;K0 /BC/;2
Iar +ncrederea acestui Israel r#"4r#tit 4a a4ea mereu ultimul cu4)nt6
'3mi este E!raim un !iu scump0 un copil iuit de Mine7, 'C#ci c)nd 4oresc
de el0 3mi aduc aminte cu 9in9#*ie de el0 de aceea 3mi arde inima +n Mine pentru el0
*i 4oi a4ea mil# ne9re*it de el0 "ice Domnul., -Ier K/0.<2
',i vei cuta, $i nu(i vei mai gsi, pe cei ce se certau cu tine6 vor fi nimicii,
vor fi pierdui cei ce se rzboiau cu tine. #ci .u +unt "omnul, "umnezeul tu,
care te iau de mna dreapt $i(i zic% FNu te teme de nimic, .u i vin n a/utor! Nu
te teme de nimic, viermele lui -acob, $i rm$i slab a lui -srael6 cci .u i vin
n a/utor, zice "omnul, $i +fntul lui -srael este mntuitorul tu.
3-s ?@,@<(@?5
Tat# al !iec#rui om
Totu*i peda9o9ia r#d#toare a tat#lui nu a !#cut s# se descopere dec)t o parte
mic# din misterul in!initei sale paternit#i deCa lun9ul istoriei >ec(iului Testament0
sCa ar#tat tat#l numai unui 9rup mic6 poporul Israel.
$r0 el este )atl tuturor popoarelor, tuturor oamenilor, el e tatl fiecrui
om, oricare ar fi rasa lui, oricare ar fi pcatul lui... aceasta este revelaia
evang'eliei.
8st!el0 )atl vostru din cer0 m# cunoa*te personal0 pe nume0 de aceea m#
a"e" pe el. -Treuie s# menion#m odat# pentru totdeauna c# cu4intele ceresc, cer
nu ne trimit la un dincolo unde ar sta Dumne"eu. Nu e5ist# dincolo. 8ceste cu4inte
sunt o e5presie a s!)ntului Matei pentru a +nlocui cu4)ntul Dumne"eu care nu era
pronunat de comunit#ile iudeoCcre*tine din team# *i respect. Ele +nseamn# deci6
)atl nostru care e$ti "umnezeu, )at "umnezeule2
Tat#0 Dumne"eu se ocup# deci de !iecare ca de !iul s#u0 care de !iica sa
unic#.
'Nu se 4)nd oare dou# 4r#ii la un an7 Totu*i0 nici una din ele nu cade pe
p#m)nt !#r# 4oia Tat#lui 4ostru. c)t despre 4oi0 p)n# *i perii din cap0 toi 4# Sunt
num#rai. Deci s# nu 4# temei= 4oi Suntei mai de pre dec)t multe 4r#ii., -Mt
/<0.DCK/2
%a !el 9ri:a pentru locuin#0 (ran#0 +mr#c#minte pare deplasat# la un copil al
lui Dumne"eu. Este necesar# munca *i pre4ederea. Dar nu teama6
'Jiindc# toate aceste lucruri Neamurile le caut#. Tat#l 4ostru cel ceresc *tie
c# a4ei treuin# de ele. C#utai mai +nt)i 3mp#r#ia lui Dumne"eu *i nepri(#nirea
%ui0 *i toate aceste lucruri 4i se 4or da pe deasupra. Nu 4# +n9ri:orai0 deci0 de "iua
de m)ine= c#ci "iua de m)ine se 4a +n9ri:ora de ea +ns#*i. 8:un9e "ilei neca"ul ei.,
-Mt ;0K.CK12
F-sus a zis apoi ucenicilor si% F"e aceea v spun% Nu v ngri/orai, cu
privire la viaa voastr, gndindu(v ce vei mnca, nici cu privire la trupul
vostru, gndindu(v cu ce v vei mbrca. iaa este mai mult dect 'rana, $i
trupul mai mult dect mbrcmintea. Iitai(v cu bgare de seam la corbi% ei nu
seamn, nici nu secer, n(au nici cmar, nici grnar% $i totu$i "umnezeu i
'rne$te. #u ct mai de pre +untei voi dect psrile!
3Bc @<,<<(<?5
Tat#l necredincio*ilor
8ceast# nelini*te pentru "iua de m)ine nici la cei necredincio*i nu e corect#0
c#ci Dumne"eu este tat# *i pentru ei.
E5ist# un pro4er6 'Nu luai !iii lui Dumne"eu drept rae s#latice., Ei ine0
pro4erele nu e5clud pe cei care sunt rae slbatice pe planul credinei *i moralei.
Ne9rul *i alul0 araul *i e4reul0 anditul *i s!)ntul0 credinciosul *i necredinciosul0
c(iar *i p#9)nul este tratat de Dumne"eu ca un !iu0 este iuit cu aceea*i iuire.
'Dar Eu 4# spun6 Iuii pe 4r#:ma*ii 4o*tri0 inecu4)ntai pe cei ce 4#
lestem#0 !acei ine celor ce 4# ur#sc0 *i ru9aiC4# pentru cei ce 4# asupresc *i 4#
pri9onesc0 ca s# !ii !ii ai Tat#lui 4ostru care este +n ceruri= c#ci El !ace s# r#sar#
soarele S#u peste cei r#i *i peste cei uni0 *i d# ploaie peste cei drepi *i peste cei
nedrepi. Dac# iuii numai pe cei ce 4# iuesc0 ce r#splat# mai a*teptai7 Nu !ac
a*a *i 4ame*ii7 Hi dac# +mr#i*ai cu dra9oste numai pe !raii 4o*tri0 ce lucru
neoi*nuit !acei7 $are p#9)nii nu !ac la !el7 >oi !ii0 deci0 des#4)r*ii0 dup# cum *i
Tat#l 4ostru cel ceresc este des#4)r*it., -Mt B0 11C1M2
Tat# al lui Israel0 Tat# al tuturor oamenilor0 tat# al !iec#ruia0 tat# al
p#c#to*ilor -c!. %c /B0// *i urm#toarele2 a*a ne apare Dumne"eu care *iCa spus
numele lui Moise +n ru9ul ar"#tor.
TAT ATOTPUTERNIC
Re4el)nduCne c# Dumne"eu ne este tat#0 ?ilia *i E4an9(elia0 reluate de
cre"ul nostru0 au !#cut pur *i simplu0 s# cad# complet ideea maiest#ii lui
Dumne"eu. 8cum 4orim despre )atl nostru "umnezeu nu pentru c# e un mod de
a 4ori ci pentru c# asta este realitatea6 '>edei cu ce iuire neCa iuit Tat#l0 c#
suntem numii !ii lui Dumne"eu *i suntem cu ade4#ratP, -/In K0/2 Pentru aceasta s#
ne desc(idem inimile pline de ucurie.
Hi iat# c# deodat# cre"ul nostru adau9# c# acest Tat#l este 8totputernic.
Ce +nseamn# aceasta7 8r !i oare un mod de a ne9a pe Tat#l *i tandreea lui0
pentru a a:un9e iar la un Dumne"eu m#re *i intan9iil7
C)nd eram copii credeam +n mod !iresc c# tata este atotputernic sau aproape.
Ne ridic# p)n# la pla!on ca pe un pai= raele lui musculoase parc# ar !i putut ridica
*i lumea +ntrea9#. Hi ceasta putere ne +nc)nt#0 ne asi9ura6 ca *i puterea noastr# c#ci
era la dispo"iia noastr#. Nu ne pro4oac# teama.
Dar simolul nu se adresea"# unor copii. Iar pentru noi cei mari0 aceast#
atotputernicie neCar p#rea ce4a +nsp#im)nt#tor.
,Dumne"eul uni4ersului,
3ntrCade4#r0 acest 'Dumne"eu atotputernic, al Cre"ului A pantoWrator +n
9rece*te A este reluarea unei noi !ormule din >ec(iul Testament 'Dumne"eul
mulimilor,0 'Dumne"eul puterilor,0 'Dumne"eul o*tirilor cere*ti,. 8ceste
mulimi0 puteri *i armate sau stele care se mi*c# dup# le9ile lui Dumne"eu ca o
parad# militar#. 8cesta este Dumne"eul Saaot( A sanctuarul nostru latin pe care
litur9(ia sacr# a tradusCo prin "omnul o$tirilor cere$ti A sau Dumne"eul
uni4ersului. Jie c# e 4ora despre uni4ersul stelelor pe plan cosmic0 ori despre
re9i0 pre*edini *i conduc#tori politici0 aceast# e5presie +l arat# pe Dumne"eu
st#p)n al tuturor lucrurilor *i persoanelor.
Deci numim pe Dumne"eu )at $i +tpn al +ntre9ului uni4ers0 cre"ul nostru
!olose*te o ima9ine !amiliar# simpl# *i o e4ocare a puterii in!inite0 pentru a nuCl
pre"enta pe dumne"eul unic. 8cest lucru ne pare +ns# contradictoriu *i incrediil.
Totu*i ast!el se e5prim# 4i"iunea cre*tin# despre Dumne"eu6 +n al
e5tremelor celor mai compuse se +nt)lnesc6 puterea asolut# A iuirea asolut#0
distana asolut# A apropierea asolut#0 !iina asolut#. Jiina le9at# de om...
8totputernicia este de"armat#
3nele9ei aceste cu4inte astracte7 E lima:ul teolo9ilor0 un lima:
pro!esional. Dar lini*tiiC4#6 acest lima: 4a !i +nl#turat *i tradus de c#tre 'Tat#l
nostru 8totputernic,0 nu prin cu4inte0 ci prin !apte simple0 9r#itoare *i 4i"iile la
+ntruparea Jiului s#u0 Isus0 c#ci 'Dumne"eu a iuit at)t lumea +nc)t pe Jiul s#u
unic lCa dat., -In K0/;2
Deci aia +n a doua parte a cre"ului6 'Cred +n Isus Cristos0 Jiul s#u unic...,
8ia aici se 4a clari!ica prima parte6 'Cred +n Dumne"eu Tat#l 8totputernic.,
Semni!icaia acestui cu4)nt0 +tpn Atotputernic0 4a de4eni clar#0 de o claritate
neoi*nuit#0 tulur#toare0 aia la ieslea din ?etleem0 +n atelierul din Na"aret0 pe
crucea de pe Cal4ar. 8tunci 9)nditorii cei mai ad)nci -72 4or !i +ncurcai6 aceia ce
au sus despre Dumne"eu0 cu cu4intele lor0 astracte nu 4a !i !als0 dar 4a !i ine5act.
Tudecai *i 4oi6 aia atunci c)nd tat#l atotputernicul a mers p)n# la limita
neputinei. Un prunc sc)ncind +n iesle0 r#nit murind pe lemn0 aia atunci am putut
+nele9e +n ce const# su4eranitatea lui Dumne"eu...
8st!el treuie s# ne re4i"uim toate noiunile noastre de putere0 su4eranitate0
domnie0 st#p)nire= Dumne"eu ne descoper# c# puterea sa este contrariul puterii
omului. Puterea omului este mu*c(iul0 arma0 e5plo"i4ul... De aceea nu este o
putere suprem# este o putere sla#0 o mic# om#. Isus ne arat# c# puterea suprem#
e aceea care poate renuna complet la putere6 purtarea lui nu 4ine din 4iolene *i
arme0 ci din iuire care !iind respins# e mai tare dec)t puterea p#m)nteasc# a !orei.
3n iuire cel mai mic cel mai mare0 cel mai sla e cel mai tare0 slu:itorul e st#p)n *i
in4ers... $ri Dumne"eu este iuire. 8totputernicia sa este atotputernicia iuirii...
F#ine nu iube$te, n(a cunoscut pe "umnezeu6 pentru c "umnezeu este
dragoste. "ragostea lui "umnezeu fa de noi s(a artat prin faptul c "umnezeu
a trimis n lume pe singurul +u *iu, ca noi s trim prin .l. 1i dragostea st nu n
faptul c noi am iubit pe "umnezeu, ci n faptul c .l ne(a iubit pe noi, $i a trimis
pe *iul +u ca /ertf de isp$ire pentru pcatele noastre.
3@-n ?,K(@L5
'Dumne"eu este iuire,
'Dumne"eu este iuire, A aceasta e de!iniia *i natura lui. 8 pretinde o alt#
de!iniie +nseamn# a pretinde un alt Dumne"eu0 +nseamn# c#utarea unui idol.
Desi9ur Dumne"eu e puternic0 +nelept0 s!)nt *i drept... poate p)n# la in!init.
Inima omului presimit aceasta. Dar puternic, sfnt $i drept sunt ad:ecti4e *i
sustanti4e. Nu treuie s# !acem din ele sustanti4e= nu treuie s# spunem6
Dumne"eu este putere0 +nelepciune0 s!inenie0 dreptate= dar !ilo"o!ii nu +nele9
acest lucru0 de*i inima lor simte ast!el. Natura lui Dumne"eu este de a !i iuire.
8tunci nu mai este puternic +nelept0 s!)nt0 puternic..7 ?a este. Dar aceste
atriute nu e5prim# natura lui0 ci calit#ile sale. Natura lui este iuire.
Dumne"eul nostru este puternic0 +nelept0 s!)nt *i drept... dar nu este puterea0
+nelepciunea0 dreptatea... Casa pe care o ai nu este o m#reie0 o !rumusee0 este o
cas# *i nimic altce4a= dar aceast# cas# e al#0 m#rea#0 !rumoas#... sunt atriutele
casei0 calit#ile ei. %a !el iuirea nu e un atriut al lui Dumne"eu *i toate atriutele
lui Dumne"eu sunt atriutele iuirii.
S# ne re4i"uim deci ima9inile. S# re!u"#m un Dumne"eu atotputernic
' pentru a ne minuna de Tat#l 8totputernic0 care ne apare +n Scripturi *i pe care +l
e4oc#m +n cre"...
C)nd se i4e*te s!era iuirii *i c)nd sunt introduse ima9inar +n Dumne"eu0
elementele str#ine iuirii0 c)nd se crede c# iuirea este ce4a +n Dumne"eu ori un
aspect al s#u *i nu Dumne"eu +nsu*i0 se construie*te un idol. $ asemenea idolatrie
supra4ieuie*te su masca credinei destul de tare la cre*tini c)nd nu au o credin#
destul de tare *i curat# pentru a critica ima9inile *i concepiile care se +nmulesc la
umra credinei. -JranZois >arillon2
Nu lui Dumne"eu atotputernic0 da Tat#lui 8totputernic.
Iuirea Dumne"eului meu este prima0 este 9ratuit#0 !#r# moti40 !#r# condiie.
Dumne"eu nu are alt moti4 dec)t dorina lui de a m# iui.
E ca orice iuire patern# sau matern#.
P#rinii0 demni de acest nume +l 4isea"# pe copil cu mult +nainte de aCi 4edea
c(ipul. E e5traordinar# aceast# iuire= copilul a*teptat nu e cunoscut0 p#rinii nu
*tiu dac# 4a !i #iat sau !at#0 nici care +i 4a !i caracterul0 nimic altce4a dec)t c# 4a
!i copilul lor. Iuire minunat# care nu a*teapt# s# cunoasc# pe cel#lalt pentru aCl
iui0 iuire care +l 4a primi oricum ar !i0 iuire pe care nu o 4a descura:a nimic...
8*a *i c(iar mai mare este iuirea tat#lui ceresc6 el nu presupune nimic din
partea mea0 nu treuie s# pre"int nici o 4aloare prealail#0 nici m#car nu a*teapt# s#
+l iuesc pentru a mi se d#rui. El nu a r#spuns6 el e primul0 independent *i
necondiionat...
C(iar iuirea lo9odnicilor0 a soilor nu este 9ratuit# nici necondiionat#= ea
este reciprocitate. &ratuitatea total# *i etern# a iuirii0 este atotputernicia iuirii
p#rinte*ti a lui Dumne"eu.
Desi9ur0 iuirea mea +l 4a +nc)nta dac# +i 4oi r#spunde. 'tat#l meu
atotputernic, este deci iuire care se !ace mic *i s#rac. El este s#r#cie pentru
atotputernicia sa.
S#r#cia dus# p)n# la in!init de c#tre p#rinii unui copil nerecunosc#tor0 dar ei
nu 4or +nceta s# +l iueasc#... mai mult +i respect# liertatea +n toate... ast!el e
iuirea lui Dumne"eu= dac# ar !i un Dumne"eu 8totputernic lCar oli9a pe om s# se
con!orme"e 4oinei sale c(iar *i cu !ora. Dar un asemenea Dumne"eu atotputernic
nu e5ist#. C)t despre Dumne"eu Tat#l0 iuirea lui e destul de puternic# pentru a
respecta liertatea copiilor s#i0 mai ine dec)t oricare tat# sau mam#0 !ie ei c)t de
uni. 'Un om a4ea doi !ii..., -%c /B2
Un tat# ade4#rat e +ncre"#tor +n !iul s#u cu toate riscurile acestei atitudini.
?unurile0 numele0 cinstea0 munca0 toate sunt puse +n :oc... orice 4a !ace copilul cu
toate acestea7 Poate risipi *i m)n:i totul... 8ceasta e r#splata liert#ii.
Se spune deseori6 'Dac# Dumne"eu este un0 de ce e5ist# r#u +n lume7 De ce
permite una sau alta7,
Dumne"eu este atotputernic. El poate *i trebuie s# +l lase pe !iul risipitor s#
plece din respect pentru liertatea lui. Dumne"eu tat#l are r#dare !a# de un ei4
care m#soar# *anurile. De !apt nu din iuire a creat el !iine complet liere7 Sartre
+l !ace pe unul din persona:ele sale s# spun#6 'Dac# omul e lier Dumne"eu nu
e5ist#., 3ntrCade4#r0 Dumne"eu atotputernicul nu e5ist#0 pentru c# omul e lier.
Dar omul e lier pentru c# tat#l atotputernicul e5ist# *i e atotputernic +n iuirea sa.
Hi el 4a pl#ti pa9uele.
8st!el Dumne"eul nostru e cel mai dependent de oameni. 'Iuirea *i 4oina
de independen# sunt incompatiile cel puin la supra!a#. Cel mai iuitor e deci cel
mai dependent. Dumne"eu0 pentru c# este in!init de iuitor A e in!init de dependent
-ceea ce de4ine de ne+neles0 dac# Dumne"eu nu este iuirea ade4#rat#.2, -JranZois
>arillon2
Adevratul "umnezeu este infinit de bogat n iubire M infinit de liber, dar
liber n iubire...
F#el ce iube$te spune celui iubit% tu e$ti bucuria mea ceea ce nseamn fr
tine sunt srac n bucurie. +au tu eti trupul pentru mine, cu alte cuvinte fr
tine nu sunt nimic. A iubi nseamn a voi s fii prin altul pentru altul... cel mai
iubitor este deci, cel mai srac. "umnezeu e infinit de iubitor, deci este infinit de
srac.
K.
CRE8T$RU% CERU%UI
HI 8%
PRMFNTU%UI

LA N C E P U T DUMNEZEU A CREAT
8 !i tat# +nseamn# a !i creator. Primele pa9ini din ?ilie descriu +ntrCun stil
m#re ori9inea lumii *i a omului. Dar ele pun proleme. De e5emplu6 cum a putut
*ti autorul ceea ce sCa +nt)mplat la creaie7 Cum s# +mp#c#m +n4##tura sa cu
credina0 cu *tiina6 8dam *i E4a nu au e5istat deoarece omul a ap#rut prin
e4oluie7 Cum s# credem +n cele *ase "ile7 3n acel Dumne"eu olar0 care +l !ace pe
om din lut7 3n acel Dumne"eu c(irur9 care o !ace pe !emeie din coasta lui 8dam7
Hi totu*i aceste relat#ri 4or s# !ie r#spunsul *i +nc# r#spunsuri re4elate0 in!ailiile...
3n !aa acestor proleme muli cred c# treuie s# alea9# +ntre credin# *i
*tiin#. Unii pentru a sal4a ?ilia copil#riei lor0 nu 4or s# aud# nimic din teoriile
*tiini!ice moderne.
8lii0 in!luenai de *tiin# cred c# treuie s# respin9# istoria sacr# a
cate(ismului lor. Unii *i alii se ridic# +mpotri4a paro(ului din copil#rie care a
9re*it c# nu a e5plicat primele // capitole din &ene"#0 +n /D.< a*a cum se e5plic#
+n /DM<.
Totu*i *tiina *i credina treuie s# tr#iasc# +n un# 4ecin#tate r#m)n)nd
!iecare +n domeniul s#u6 *tiina c#ut)nd acest #um al lucrurilor *i al lumii0 credina
spun)nduCne pentru ce al lucrurilor *i al lumii0 al 4ieii0 al omului0 al creaiei.
Htiina *i credina sunt surori0 sunt !iice ale lui Dumne"eu !#cute s# se iueasc# *i
s# se a:ute0 cu condiia ca !iecare s# r#m)n# +n domeniul propriu.
S# citim deci aceste capitole cu *tiin# *i cu credin#.
$mul treuie s# respecte *i s# recunoasc# metodele particulare ale !iec#rei
*tiine *i te(nici. De aceia cercetarea metodic# +n orice domeniu al *tiinei0 dac#
este +ntreprins# +ntrCun mod cu ade4#rat *tiini!ic *i dac# respect# normele morale0
nu 4a !i niciodat# opus# credinei6 realit#ile pro!ane *i cele ale credinei +*i au
ori9inea +n acela*i Dumne"eu. -&audium et Spes2
$ 9)ndire in4ersat#
Htiina ne spune c# primul capitol din &ene"# a ap#rut secolul > +.C. +n timp
ce capitolul // mult mai 4ec(i0 datea"# din secolul X. Prin urmare c)nd scrie
primul autor0 84ram e mort de M secole0 iar pro!eii predicaser# de:a c)nd al doilea
a luat pana +n m)n#. Deci c(iar dac# este la +nceputul scripturii0 cartea &ene"ei nu
e prima carte scris# a ?iliei. 8tunci ce ar putea +nsemna aceste cu4inte cu care
+ncepe ?ilia la nceput7
Aventura istoric a revelaiei ncepe cu Avram pe la @KGL .#. Aventura
istoric a poporului lui "umnezeu ca popor, ncepe cu 2oise $i cu ie$irea din
.gipt pe la @<JG.
8st!el0 acest popor a tr#it o e5perien# e5traordinar# a lui Dumne"eu0 aceea a
elier#rii din E9ipt. 8ia dup# ce sCa stailit +n ara promis#0 Israelul a +nceput s#
+*i scrie istoria. 8 +nceput cu 84ram plec)nd de la po4estirile #tr)nilor0 care se
transmiteau cu !idelitatea din tat# +n !iu.
8tunci sCa pus *i +ntrearea6 'Iat# istoria poporului nostru0 istoria
raporturilor noastre cu Dumne"eu= dar celelalte popoare ce istorie au7, care este
istoria omenirii7 Cum a +nceput ea7 Hi au +nceput s# se 9)ndeasc# in4ers. SCa c#utat
mai +nt)i o e5plicaie a lumii +n care se tr#ia0 apoi o e5plicaie a 4ieii din aceast#
lume. Hi Du(ul S!)nt a condus aceast# c#utare.
$mul este +n lume. Primul lucru pe care +l +nele9e este c# nu *iCa dat sin9ur
4iaa. Nu st# el sin9ur la a"a 4ieii. 8tunci unde este +nceputulP P#rinii7 Dar
+nainte de ei7 Hi totu*i o prolem#.
3n acela*i timp0 c(iar +n e5istena sa0 omul descoper# un cadru care +l
+ncon:oar#. Elementele6 apa0 aerul0 p#m)ntul= !iinele care populea"# aceste
elemente= stelele -erau considerate !iine2 plantele0 animalele0 ceilali oameni0
celelalte popoare. Israelul se +ntrea# dac# nu !iecare popor +*i are Dumne"eul s#u0
care ar controla o parte din planet# de 4reme ce popoarele 4ecine nu ador# pe
acela*i Dumne"eu ca *i el.
Celelalte popoare par s# ai# "ei materiali"ai. Se punea deci prolema dac#
lumea0 ori un lucru oarecare de pe p#m)nt -muntele0 st)nca0 i"4orul0 stelele...2 nu ar
!i mai mult au mai puin trupul lui Dumne"eu0 un lucru sacru6 dac# da0 acel lucru
pro4oac# teama nu poate !i atins. Dac# nu0 totul era simplu.
Hi ce sens a4ea 4iaa7 Ce este p#m)ntul7 Dar uni4ersul7
8tunci Israelul 9#se*te +n credina au inspirat !iind de Dumne"eu care este
cu el +nc# de la 84ram0 +n e5periena lui Dumne"eu la ie*irea din E9ipt A 9#se*te +n
acestea r#spunsuri6 intuiia si9ur# a iuirii *i a planurilor Creatorului. 8ceste
r#spunsuri sunt proiectate la nceput +ntrCo 4i"iune m#rea#.
Acestea sunt primele @@ capitole din genez. 7 teologie mrea n imagine
o istorie.
F"umnezeu a zis% F+ fie ni$te lumintori n ntinderea cerului, ca s
despart ziua de noapte6 ei s fie ni$te semne care s arate vremurile, zilele $i
anii6 $i s slu/easc de lumintori n ntinderea cerului, ca s lumineze pmntul.
1i a$a a fost. "umnezeu a fcut cei doi mari lumintori, $i anume% lumintorul cel
mai mare ca s stpneasc ziua $i lumintorul cel mai mic ca s stpneasc
noaptea6 a fcut $i stelele. "umnezeu i(a a$ezat n ntinderea cerului, ca s
lumineze pmntul, s stpneasc ziua $i noaptea, $i s despart lumina de
ntuneric. "umnezeu a vzut c lucrul acesta era bun. Astfel, a fost o sear $i apoi
a fost o diminea% aceasta a fost ziua a patra.
3Cen @,@?(@H5
FApoi "umnezeu a zis% F+ facem om dup c'ipul Nostru, dup
asemnarea Noastr6 el s stpneasc peste pe$tii mrii, peste psrile cerului,
peste vite, peste tot pmntul $i peste toate trtoarele care se mi$c pe pmnt.
"umnezeu l(a fcut pe om dup c'ipul +u, l(a fcut dup c'ipul lui "umnezeu6
parte brbteasc $i parte femeiasc i(a fcut.
3Cen @,<D(<J5
Nu o tradiie ci o re!lecie
Primul capitol din &ene"# a !ost scris deci0 pe la anul 1B< +.C. pe timpul
e5ilului din ?ailon sau imediat dup#. Pare tulur#tor acest lucru0 dac# ne 9)ndim
c# omul pe planeta noastr# a p#rut de mai ine de un milion de ani +n timp ce
planeta noastr# are apro5imati4 dou# miliarde.
Uneori se credea c# primele relat#ri din Scriptur# constituie o tradiie
autentic#0 o amintire transmis# de la +nceputurile omenirii. Se adunau ci!rele
?ilice *i se a:un9ea la crearea lumii0 pe la patru mii de ani +.C. Pentru noi a"i nu
mai poate !i 4ora dec)t de o re!le5ie diri:at# de Du(ul S!)nt cu pri4ire la om *i
lume0 o re!lecie !#cut# de un autor pe la 1B< +.C.
8ceast# re!le5ie scoate +n lumin# ade4#ruri eseniale dar nu cunoa*te multe
am#nunte= *i apoi se !olose*te de le9endele timpului pentru a se e5prima +n mod
artistic *i pe +nelesul acelor de pe timpul s#u. S# nu uit#m c# +nainte de c#l#toria
lui Colum toat# lumea credea c# p#m)ntul era plat *i era anul /1D< al erei noastre.
Puteam s# stailim ce *tie autorul ceea ce este !oarte important pentru noi A *i
aceea ce nu *tie.
FAstfel au fost sfr$ite cerurile $i pmntul $i toat o$tirea lor. ,n ziua a
$aptea "umnezeu 1i(a sfr$it lucrarea pe care o fcuse6 $i n ziua a $aptea +(a
odi'nit de toat lucrarea Bui pe care o fcuse. "umnezeu a binecuvntat ziua a
$aptea $i a sfinit(o, pentru c n ziua aceasta +(a odi'nit de toat lucrarea Bui pe
care o zidise $i o fcuse.
3Cen <,@(A5
Ceea ce *tie autorul inspirat
8utorul inspirat *tie c# lumea nu e "umnezeu6 re!u"ul oric#rui panteism
-doctrina celor care pretind# c# Dumne"eu se con!und# cu uni4ersul sau in4ers.2
"umnezeu nu este lumea% re!u"ul politeismului -c)nd !orele naturii sunt
di4ini"ate. E de notat c# cele trei reli9ii care a!irm# creaia lumii de c#tre
Dumne"eu A iudaismul0 cre*tinismul *i islamismul -toate trei ene!iciind de
m#rturiile ?iliei sunt sin9urele care au e4itat con!undarea lui Dumne"eu cu
lumea.
Se *tie apoi c# aceast lume, c(iar +n e5isten#0 depinde de voina liber a
unei &ersoane care o dep$e$te. 8ceasta este semni!icaia cu4)ntului creat.
%a +nceput Israelul a cre"ut c# Dumne"eu s#u nu era dec)t Dumne"eul
triurilor *i al teritoriilor sale. Dar autorul sacru *tie acum c# Dumne"eul lui Israel
este "umnezeul ntregului pmnt, "umnezeul universului6 el lCa creat pentru om.
Prima alian# este aceasta6 creaia0 +ntrea9a creaie !#cut# pentru om6 -+n2 ea este
pre"ent# *i !idelitatea lui Dumne"eu !a# de om.
Deci autorul sacru *tie c# stelele nu sunt zei6 au un rol practic +n ec(ilirul
lumii *i sunt pentru om6 ele marc(ea"# timpul *i luminea"# noaptea. Htie apoi c#
apa0 cerul0 p#m)ntul nu sunt di4init#i0 ci elemente de decor ori oiecte le muncii
omului. +acrul pe care era tentat s# +l 4ad# omul peste tot0 este respins. Nu r#m)n
!a# +n !a# dec)t doi interlocutori0 omul pentru care torul a !ost creat *i Dumne"eu
care a creat totul. 3n acest uni4ers0 sacrul nu poate fi cutat n afara omului.
F"omnul "umnezeu l(a fcut pe om din rna pmntului, i(a suflat n
nri suflare de via $i omul s(a fcut astfel un suflet viu. Apoi "omnul "umnezeu
a sdit o grdin n .den, spre rsrit6 $i a pus acolo pe omul pe care(l
ntocmise. "omnul "umnezeu a fcut s rsar din pmnt tot felul de pomi,
plcui la vedere $i buni la mncare, $i pomul vieii n mi/locul grdinii, $i pomul
cuno$tinei binelui $i rului.
3Cen <,J(H5
8utorul *tie c# dac# toat# creaia intr# +n raport de dependen# !a# de
Dumne"eu0 acest raport0 c)nd este 4ora de om0 este u raport pri4ile9iat... $mul
sin9ur este suflul lui "umnezeu, omul sin9ur este imaginea lui "umnezeu0 este !iul
s#u. Marele str#mo*0 Tat#l poporului lui Dumne"eu nu este 84ram ci Dumne"eu
+nsu*i.
El *tie0 apoi c# uni4ersul *i omul depinde de Dumne"eu ca de i"4orul tuturor
lucrurilor *i totu*i omul *i uni4ersul sunt lieri de Dumne"eu. Pentru c# Dumne"eu
este iuire0 s# e5plic#m6
Bumea a fost fcut pentru oameni, pentru ca +n ea s# ne simim acas#0 ca s#
ne !olosim de ea cu atenie *i cura:0 cu dreptate *i caritate. $mul este
administratorul lumii0 cu depline puteri6 A"A2 omul A adic# orice om - *i nu unii
+n detrimentul altora2 iar creaia +n m)inile lui pentru a o continua.
Nu am !ost plasai pe p#m)nt pentru a !i scla4ii lui Dumne"eu0 ci pentru a !i
st#p)ni0 repre"entani ai Creatorului +n lume. Nici un om nu este scla4 al altui om
de 4reme ce nu este nici al lui Dumne"eu. $ri om are c(emarea lui de a st#p)ni
p#m)ntul A nu peste !raii s#i A +n mod lier.
"ar universul, n alt sens este liber. Este autonom0 are le9ile sale.
Dumne"eu nu inter4ine +n mod aritrar. 8ceasta rat# serio"itatea lui Dumne"eu.
%e9ile naturii pe care le descoper# omul0 pe care le !olose*te r#m)n acelea*i.
Dumne"eu nu se :oac# cu ele.
3n s!)r*it autorul sacru *tie c femeia $i brbatul sunt oiectul unei creaii
superioare= c# au !ost creai +mpreun# *i e9ali= c# sunt unul *i altul c'ip al lui
"umnezeu6 acestea ade4#ruri capitale de *i sunt at)t de ine +nscenate totu*i ele nu
pot !i luate literal. Desi9ur Dumne"eu lCa modelat pe om +n decursul unei e4oluii
multimilenare. Dar lCa modelat dup# c(ipul s#u6 iuirea masculin# *i !eminin#0 doi
+n unul. 8ici nu -72 este descoperit misterul misterelor0 un Dumne"eu +n trei
persoane.
Ceea ce nu *tie autorul inspirat
%a !el0 autorul sacru nu cunoa*te multe lucruri...
Nu *tie nimic despre 4)rsta lumii6 o crede mai t)n#r#. Nu *tie nimic despre
constituia iolo9ic# a omului. $ oser4aie "ilnic# st# la a"a 4i"iunii sale. $mul
dup# moarte se re+ntoarce +n p#m)nt.
El se 9)nde*te la un cuplu de la +nceput. Pentru omul de *tiin# a"i0 ori9inea
rasei noastre r#m)ne +nc# mister. 8ceast# unitate a cuplului de la +nceput repre"int#
unitatea neamului omenesc +n solidaritatea 4ocaiei *i a destinului. Dar *tim c#
le9#tura real# a acestei unit#i0 nu este 8dam ci Isus.
8utorul nu cunoa*te unde au ap#rut primii oameni. &r#dina Edenului este un
loc ima9inar. Nu e5ist# pe (art#.
Nu *tie nici cum e !#cut p#m)ntul. Pe atunci se credea c# cerul este o cupol#
solid#0 transparent# pe care se plim# +ntrCo ordine admirail# planetele *i stelele.
P#m)ntul era su aceast# cupol#0 plat0 susinut de apele de /os. Dar este datoria lui
sau a Du(ului S!)nt s# ne dea un curs de 9eo9ra!ie7
3n s!)r*it0 autorul nu cunoa*te ordinea apariiei lucrurilor6 pune lumina
+naintea stelelor0 animalele +naintea plantelor...
Dar ceea ce 4rea s# ne re4ele"e +n numele lui Dumne"eu nu este a!ectat
deloc de ceea ce nu *tie.
FAtunci "omnul "umnezeu a trimis un somn adnc peste om $i omul a
adormit6 "omnul "umnezeu a luat una din coastele lui $i a nc'is carnea la locul
ei. "in coasta pe care o luase din om, "omnul "umnezeu a fcut o femeie $i a
adus(o la om. 1i omul a zis% F-at n sfr$it aceea care este os din oasele mele $i
carne din carnea mea! .a se va numi, femeie, pentru c a fost luat din om. "e
aceea va lsa omul pe tatl su $i pe mama sa, $i se va lipi de nevasta sa $i se vor
face un singur trup.
3Cen <,<@(<?5
$ moral# pentru timpul nostru
Proiectorii acestei re4elaii pun +n lumin# o moral# actual#.
,n creaie suntem ca $i acas0 suntem deci responsaili treuie s# o prote:#m
*i s# o preuim6 ea este locuina oamenilor. Reparti"area oamenilor este normal#.
Nu are loc asuprirea.
Htim c# am fost creai muncitori0 pentru a o de"4olta. 8st!el munca omului
+n natur# este ridicat# la o mare 4aloare= nu este o pedeaps# pentru p#cat= !ace parte
din prima c(emare a omului. Nu munca este urmare a r#ului0 ci caracterul peniil
al muncii. Cine sunt eu +n aceast# lume7 8cela care este +ns#rcinat s# o culti4e. 8
culti4a +nseamn# a crea 4iaa pe p#m)nt0 a !ace mai 4ie o lume di!icil#.
Htim c# se impune un respect al lumii, aceasta este prima moral#. 8 distru9e0
a macula p#m)ntul este un p#cat +mpotri4a lui Dumne"eu. Planeta noastr# nu poate
!i sc(imat# cu alta.
Cunoa*tem identitatea fundamental $i demnitatea egal dintre brbat $i
femeie. C)nd a doua !iin# uman# apare +n !aa omului0 el e5clam#6 ' Sunt eu
+nsumiP, 8st!el omul se a!l# +n !aa aproapelui s#u *i +l recunoa*te ca pe un alt eu
nsumi0 +n acela*i timp omul este o fiin n faa alegerii. E o ale9ere reli9ioas# *i
moral# de ascultare !a# de Dumne"eu. Nu este un :oc0 ci o ale9ere +ntre 4ia# *i
moarte. $mul poate s# +*i astupe urec(ile ori s# nu +l cread# pe Dumne"eu0 sau
c(iar s# se re4olte.
4elatarea nu este o poveste de alt dat. Eu0 acum +n 4iaa mea sunt pus +n
!aa ale9erii0 aici nu se pune prolema dac# un altul +naintea noastr# a !#cut prostii
pe care treuie s# le isp#*im. Ceea ce este important pentru noi e s# *tim dac# a"i0
+n 4iaa noastr# suntem o !iin# care re!u"#0 sau care accept# iuirea Tat#lui
Dumne"eu.
F1arpele era mai $iret dect toate fiarele cmpului pe care le fcuse
"omnul "umnezeu. .l a zis femeii% F7are a zis "umnezeu cu adevrat% F+ nu
mncai din toi pomii din grdin0 *emeia a rspuns $arpelui% F&utem s
mncm din rodul tuturor pomilor din grdin. "ar despre rodul pomului din
mi/locul grdinii, "umnezeu a zis% F+ nu mncai din el $i nici s nu v atingei
de el, ca s nu murii. Atunci $arpele a zis femeii% F:otrt, c nu vei muri! dar
"umnezeu $tie c, n ziua cnd vei mnca din el, vi se vor desc'ide oc'ii $i vei fi
ca "umnezeu, cunoscnd binele $i rul. *emeia a vzut c pomul era bun de
mncat $i plcut de privit, $i c pomul era de dorit ca s desc'id cuiva mintea. A
luat, deci, din rodul lui $i a mncat6 a dat $i brbatului ei, care era lng ea, $i
brbatul a mncat $i el.
3Cen A,@(D5
$ +ntreare pus# omului 4iu
8st#"i0 +n secolul XX ca *i acum K<<< de ani0 atunci c)nd ne numim
credincio$i0 c)nd a!irm#m c# credina noastre este a"at# pe Scriptur#0 accept#m ca
4iaa noastr# s# !ie +ntreat# de Scriptur#.
?ilia nu ne +ntrea# ca o *tiin#. Ea ne +ntrea#0 sau mai ine spus ne oli9#
s# ne +ntre#m noi +n*ine +n 4iaa noastr#. 3ntrearea aceasta nu e adresat# unor
sa4ani0 ci omului viu 0 pentru c# este anterioar# omului unei anumite epoci0 culturi
ori de"4olt#ri *tiini!ice. Deci nu e o +ntreare pentru0 despre om ci a omului.
Este prolema sensului sau a lipsei 4reunei semni!icaii. >iaa noastr# are
4reCun sens7 D#m noi un sens !olosirii lumii7
C)te lucruri ne apar deodat# nensemnate0 lipsite de orice semni!icaie. Este
!#r# sens 9oana noastr# dup# o9#ie. E !#r# sens cursul stelelor +n timp ce oamenii
mor de !oame0 e !#r# sens 9oana dup# distracie...
+ingur omul, n mi/locul universului creator poate fi semn sau nu, prin
calitatea relaiei sale fa de creator $i fa de fraii si, oamenii.
>a treui deci s# re4enim asupra acestor creaturi deoseite6 oamenii.
8 a!irma6 cred +n Dumne"eu0 creatorul0 nu +nseamn# a cunoa*te trecutul
lumii sau perioadele de timp +n ne9ura c#rora sCa !ormat p#m)ntul0 nici apariia pe
p#m)nt a unei specii curioase pe care iolo9ii o numesc 'omo sapiens. 8ceste
cuno*tine le a*tept#m de la *tiin#.
Da0 cunoa*tem pre"entul0 dar 4iitorul nostru7 Cine suntem7 De ce e5ist#m7
Din cau"a iuirii in!inite. -C(arles Pailard2
UN FLUVIU IEEA DIN EDEN
'Un !lu4iu ie*ea din Eden *i uda 9r#dina= *i de acolo se +mp#rea *i !orma
patru rae..., -&en .0/<2
3n ima9inea pe care o d# ?ilia +n a doua relatare a creaiei0 mai 4ec(e dec)t
prima0 un !lu4iu iese din Paradisul p#m)ntesc *i ud# 9r#dina. Preotul JranZois
>arillon 4ede +n acest simol ilic *i tradiional i"4orul0 ima9inea cea mai
su9esti4# a aciunii creatoare.
Dumne"eu nu este '4e*nicul celiatar, -C(ateauriand20 sin9ur0 +nc(is +n
sine0 mulumit cu ceea ce are ca un "9)rcit de a4erea sa. Din contra Dumne"eu este
iuire6 deci o )*nire de 9enero"itate0 'I"4or ce se re4ars#, spuneau P#rinii
?isericii. '8 spus totul *i totul sCa !#cut., Creaia iese din el ca un fluviu din
izvorul su.
S# urm#rim aceast# comparaie at)t de 9r#itoare0 urm#rinduCl pe pr. >arillon.
3N primul r)nd "umnezeu a creat din iubire0 ca i"4orul care nu datorea"#
nim#nui nimic0 dar care nu ar mai !i i"4orul0 dac# nu *iCar mai d#rui gratis apele.
3ndr#"nim s# punem c# "umnezeu a creat dintr(o liber necesitate proprie
iubirii.
S# !olosim o alt# comparaie pentru a e5plica contra"icerea care pare s#
e5iste +ntre liber *i necesar.
$ mam# +*i 4ede copilul +n pericolul de a c#dea +n !oc... Ea este lier# s# +i
4in# +n a:utor0 dar e mpins din interior n mod irezistibil, necesar0 de o le9e
deoseit# A le9ea iuirii ei. Nu ar mai !i ea +ns#*i dac# ar e"ita. E lier#6 dar pentru
c# iube$te, nu poate s# nu sar# +n a:utorul copilului a!lat +n pericol. %e9ea iuirii nu
e aceea a lo9icii.
8st!el Dumne"eu este lier s# cree"e sau s# nu cree"e c#ci nu are ne4oie de
acestea6 paternitatea lui este deplin# prin Jiul lui >e*nic0 +n care se re9#se*te0 cu
care tr#ie*te +ntrCo iuire care +i !ace +ntrCade4#r unul... ori iat# c# se +n9ri:e*te de
ali !ii *i !iice0 de mediul lor A Uni4ersul. 3nele9e0 c# e +mpins intern s#Ci cree"e A
c#ci este iuire. E +mpins +ntrCun mod ire"istiil A iat# necesitatea0 dar este +mpins
din intern A iat# libertatea.
'Tu spri:ini pe oameni *i pe doitoaceP c)t de scump# este un#tatea Ta0
Dumne"euleP %a umra aripilor Tale 9#sesc !iii oamenilor ad#post. Se satur# de
el*u9ul Casei Tale0 *iCi adapi din *i4oiul des!#t#rilor Tale. C#ci la Tine este
i"4orul 4ieii= prin lumina Ta 4edem lumina., -Ps K;0DCD2
-maginea izvorului ne a/ut s nelegem c lumea creat este fcut dup
asemnarea lui "umnezeu, de*i Creatorul este altul. De !apt tot ceea ce e +n !lu4iu
4ine din i"4or0 seam#n# cu i"4orul de*i i"4orul se deosee*te de !lu4iu6 i"4orul
)*ne*te +n timp ce !lu4iul e )*nit din i"4or= i"4orul d# ap#0 !lu4iul prime*te0 dar
apa primit# 4ine de la i"4or. 8st!el +ntrea9a creaie seam#n# lui Dumne"eu0 dar
numai Dumne"eu este Dumne"eu.
Ima9inea i"4orului ne a:ut# s respingem ideea unei creaii din trecut.
8ceasta idee !als# mai apare *i a"i *i nu !ace altce4a dec)t s# duc# su!letele pe o
cale 9re*it#. Ea const# +n a distin9e creaia de conserve% creaia0 la +nceputul
timpului0 a tot ceea ce e5ist#0 de c#tre un Dumne"eu care !ace +ntrCun !el ca lumea
s# ateri"e"e pe pista secolelor0 a*a cum se arunc# o il# +ntre popice A urmea"#
conservarea acestui ansamlu0 care se mi*c# din cau"a 4ite"ei iniiale *i unde
nimic nu se pierde nimic nu se creeaz. E o ima9ine asurd# a unui Dumne"eu
care a dat de mult 0 e5istenei lumii printrCun bobrnac iniial iar acum concurea"#
la p#strarea *i pro9resul ei.
Dumne"eu este asem#nat# parc# unui ceasornicar care dup# ce a !#cut0
a:ustat0 re9lat0 a montat *i uns ceasul0 +i d# drumul0 apoi +*i 4)r# m)na +n u"unar *i
+*i admir# opere.
De:a s!)ntul Toma insist# c# ideea corect# e aceea a unei dependen n
fiin. 8semenea e curentului electric care depinde de u"ina electric#. Ca !lu4iu ce
depinde de i"4or. I"4orul nu a creat !lu4iul +n trecut ci +l creea"# mereu +n !iecare
clip#. 8st!el Dumne"eu nu a creat uni4ersul +n trecut= de la +nceputul lumii. De la
+nceputul lumii Dumne"eu creea"# -la pre"ent2 *i uni4ersul i"4or#*te mereu din
Dumne"eu. Creaia *i conser4area sunt acela*i lucru.
C Dar ?ilia spune6 '%a +nceput Dumne"eu a creat cerul *i p#m)ntul,.
C Desi9ur0 totu*i e5presie0 la +nceputul nu are un sens e5clusi46 numai la
+nceput *i dup# aceea. I"4orul este la nceputul fluviului= dar el creea"# mereu
!lu4iul ca *i +n prima "i. %a !el0 +n toat# durata0 de"4oltarea *i per!ecionarea sa0
lumea +*i are ori9inea +n actul creator. Dumne"eu creea"# ' la +nceput, C adic# din
4e*nicie0 *i acest raport dintre Dumne"eu *i lume r#m)ne mereu acela*i. Dumne"eu
e mereu acti4. El e acela care +n permanen# d# lumii realitatea sa0 o realitate +n
continu# de"4oltare.
'Cei ce locuiesc la mar9inile lumii se +nsp#im)nt# de minunile Tale6 Tu
umpli de 4eselie r#s#ritul *i apusul +ndep#rtat. Tu cercete"i p#m)ntul *iCi dai
el*u90 +l umpli de o9#ii0 *i de r)uri dumne"eie*ti0 pline cu apa. Tu le dai 9r)u pe
care iat# cum +l !aci s# rodeasc#6 +i u"i ra"dele0 +i s!#r)mi ul9#rii0 +l moi cu
ploaia0 *iCi inecu4)nte"i r#sadul. 3ncunune"i anul cu un#t#ile Tale0 *i pa*ii T#i
4ars# el*u9ul., -Ps ;B0MC//2
' Isus iCa r#spuns6 '$ricui ea din apa aceasta0 +i 4a !i iar#*i sete.
/1 Dar oricui 4a ea din apa pe care iCo 4oi da Eu0 +n 4eac nuCi 4a !i sete= a +nc#
apa pe care iCo 4oi da Eu0 se 4a pre!ace +n el +ntrCun i"4or de ap#0 care 4a )*ni +n
4iaa 4e*nic#., -In 10/KC/12
Ima9inile i"4orului ne permite s# +nele9em aceast# dezvoltarea creaiei
nencetat. Mult timp sCa cre"ut c# oamenii au ap#rut pe p#m)nt la un ni4el
intelectual *i moral e9al cu al nostru0 sau c(iar superior. $ri sa4anii dup#
numeroase descoperiri care mer9 +n acela*i sens0 au a4ut ipote"a e4oluiei
9enerali"ate la o le9e !undamental# a +ntre9ii naturi. Materia r !i !ost dotat# cu o
ener9ie care o an9a:ea"# mereu +ntrCo mi*care de per!ecionare= pe aceast# linie a
pro9resului0 dup# milioane de ani0 apare 4iaa animal# *i apoi 4iaa uman#.
3n toate acestea nu e nimic +mpotri4a credinei. I"4orul acestei e4oluii este
Dumne"eu. Jlu4iul nu este o ap# moart#. I"4or)t el cur9e *i se 4ars# +n mare. Dac#
e l#sat# s# cur9# +*i sc(im# alia *i +*i modi!ic# cursul6 duc)nd apa ine!#c#toare
sc(im# pustiurile +n terenuri producti4e0 (r#ne*te 4e9etaia prim#4erii0 a 4erii *i a
toamnei... %a !el Dumne"eu creea"# o lume care e4oluea"#0 p#rerea sa continu#0
duce la per!ecionarea uni4ersului *i a omenirii care +mpinse de i"4orul di4in se
a!l# +ntrCo e4oluie din ce +n ce mai comple5# *i rapid#.
8ceast# perspectiv0 acest proiect ca s# !olosim cu4intele actuale0 +i
pro4oac# pe cre*tini. Deoarece omul este Jiul lui Dumne"eu0 cultura uman# *i
cre*tin# e de a a4ea 4iitorul +n du(. 8ceast# e5presie0 a unui necredincios e un
cu4)nt de credin#0 un cu4)nt di4in. Mai mult dec)t oric)nd +n timpurile dinamice
a 4ieii *i de a umaniza viitorul.
'Neamul omenesc trece de la o noiune static# a ordinii lucrurilor0 la o
concepie mai dinamic# *i e4oluti4#= de aici o imensitate de proleme care
pro4oac# la anali"e *i sinte"e., -C.>. II &S B0K2
3n s!)r*it ima9inea i"4orului ne ntoarce la concepiile iubirii ca un singur
atribut al lui "umnezeu. 8*a cum calit#ile apei0 limpe"imea0 puritatea... 3i 4ine de
la i"4or la !el atriutele lui Dumne"eu A s!inenia0 dreptatea0 +nelepciunea0 sunt
atriutele iuirii care este natura lui Dumne"eu. $rice iuire este i"4or dar 9ratuit.
Iuirea lui Dumne"eu este i"4or in!init. Puterea in!init# de a )*ni0 de a se d#rui0 de
a se r#sp)ndi0 de a puri!ica. Ea este necondiionat#0 !#r# a primi ce4a +n sc(im. Ca
*i i"4orul.
CREATORUL CERULUI I AL PMNTULUI...
'Cerul *i p#m)ntul,0 pentru e4rei era ca *i pentru noi= solul C pmntul A *i
lumea stelelor *i spaiilor C cerul fizic. 'Cerul *i p#m)ntul, sunt de aceia*i natur#=
+mpreun# constituie uni4ersul material.
?ilia 4ore*te despre cer sau ceruri A ca opusul p#m)ntului0 p#m)ntul A
locuina omului A cerul6 locuina lui Dumne"eu. E 4ora mereu despre cerul nostru
4i"ual0 stelele care ne arat M slava lui "umnezeu *i unde Dumne"eu este peste tot
de*i nu poate !i cuprins de aceste spaii. Cerurile... NuCl pot cuprinde -c!. Re9 M0.C
E2. %e a:un9e ast!el ca cer sau ceruri s devin sinonime cu "umnezeu. Cerul e
deci acea putere p#rinteasc# a lui Dumne"eu in4i"iil *i atent care +ncon:oar#
lumea0 p#s#rile cerului pe cei drepi *i nedrepi cu un#tatea sa nes!)r*it#. -Mt B0E2
Cerul e deci lumea necreat a lui Isus acolo unde era +nainte de a 4eni *i unde se
+ntoarce pentru a ne pre9#ti un loc6 E Tat#l s#u -In K0/K= ;0KKC;.2. Cerul desc(is A
de unde 4ine du(ul -Mt K0/;= /<0 /CK. *i B/= Jap .0.= D0K= /<0//2 3n acest sens
cerul0 cerurile nu sunt un undeva nici nu sunt cerul !i"ic0 ci comunitatea 4e*nic# cu
Dumne"eu. -/tes 10/E= .Cor B0M= Jil /0.K0 '3n casa tat#lui,2.
Uni4ersul 4i"iil *i in4i"iil
8utorii inspirai au re4elaia c# uni4ersul e mult mai o9at dec)t cerul *i
p#m)ntul 4i"iil. Ei a!irm# de asemenea un uni4ers in4i"iil0 un cosmos al
du(urilor. Este lumea spiritual# a ngerilor *i a demonilor. De aceea sinodul din
Niceea A pe care +l proclam#m duminica preci"ea"#6 'Creatorul Cerului *i al
p#m)ntului0 a celor 4#"ute *i ne4#"ute.,
8ceast# revelaie a +n9erilor *i a demonilor +n Scriptur# este a!irmat#
constant. Dar ni se !ace printrCun limba/ oriental colorat0 concret *i !oarte 4eritail6
+nscen#ri0 ierar(ie0 clasi!ic#ri -cele nou# coruri de +n9eri2. 8triuire de nume
proprii. Ce s# credem despre aceste repre"ent#ri7 Ele nu sunt dec)t un element
secundar de ordin literar0 al c#rui caracter ima9inar este scos din miturile persane *i
din tradiiile e4reie*ti. De aceia nu au o prea mare importan#. Interpretarea acestor
simoluri !iind nesi9ure. Re4elaia despre +n9eri *i demoni este cu totul alt!el6
Noul Testament o clari!ic# *i o supune lui Cristos.
De !apt +n Scriptur# ca *i +n lima:ul curent0 aceste cuvinte au un sens pur
analogic. Ca atunci c)nd Cristos a "is lui Petru6 'Satan#P, -Mt /;0K.20 sau c)nd o
!emeie +i spune soului 'E*ti un +n9erP, deci nu treui s# 4edem +n9eri sau demoni
peste tot unde apar aceste cu4inte.
?ilia mai mult ca oricare carte0 pretinde cititori inteli9eni0 serio*i.
3n s!)r*it0 apariiile +n9erilor sau ale demonilor pot !i luate ca arti!icii
literare. $rice !orm# 4i"iil# ar lua ei0 nu poate !i dec)t o !orm# ireal#0 u*or
+n*el#toare0 deoarece aparin lumii nevzute a du(urilor.
F&entru c prin .l au fost fcute toate lucrurile care +unt n ceruri $i pe
pmnt, cele vzute $i cele nevzute% fie scaune de domnii, fie dregtorii, fie
domnii, fie stpniri. )oate au fost fcute prin .l $i pentru .l.
3#ol @,@D5
Satana0 dia4olul0 demonii
'Su numele de satana -ad4ersar2 sau dia4ol -calomniator20 ?ilia
desemnea"# o fiin personal, in4i"iil# +n sine0 dar a c#rei aciune a* mani!esta
!ie +n acti4itatea altor !iine -demoni sau du(uri20 !ie +n ispitire., -Dicionarul de
teolo9ie ilic#2
Dia4olul este *arpele din &ene"# -8poc .<0.2 #reatur a lui "umnezeu ca
toate celelalte, -&en K0/2 +n9er lier dar re4oltat0 dec#"ut0 in4idios pe om pentru
!ericirea lui. -3nelepciunea .0.12 *i du*man al planului lui Dumne"eu.
El este dra9onul 8pocalipsului0 alun9at din cer +mpreun# cu ngerii si *i
aruncat pe p#m)nt. El era prin al acestei lumii. Dar 'Cristos a 4enit s# +l arunce cu
!aa la p#m)nt., -In /.0K/2
Relatarea acti4it#ii lui Cristos +ncepe prin acest duel solemn6 '8tunci Isus a
!ost dus de Du(ul S!)nt +n pustiu pentru a fi ispitit de diavol., Dup# ce a postit
patru"eci de "ile *i patru"eci de nopi0 +n s!)r*it a !l#m)n"it. Atunci ispititorul s(a
apropiat. -Mt 10/2 "iavolul se apropie de om ca ispititor mereu, dup# taloul tip al
p#catului pe care +l 9#sim mereu +n capitolul trei din &ene"#. $mul e sla din
natura sa0 !iind trup0 el e mai puin r#u ca du(ul. 3nc# de la +nceput *i p)n# a"i
p#catul este mai +nt)i actul puterii ispititoare a *arpelui antic0 a tat#lui minciunii0 al
r#ului. Dac# putem da un nume acestei puteri0 mai e5act poate !i ispititorul.
%upta lui Cristos +mpotri4a Satanei a !ost complet 4ictorioas#. Dar ca orice
oper# a lui Isus ea se continu# +n lupta spiritual# a cre*tinului. Tactica ispititorului
e mereu aceea*i6 el e *arpe am#9itor *i mincinos. Dar cre*tinul umilit0 prudent *i
care se roa9# nu treuie s# se team#6 'Nu +nele9 ce 4or s# spun# unii c)nd stri9#6
dia4olul0 dia4olulP C#ci noi putem stri9a Dumne"eu0 Dumne"euP, -S!)nta Tere"a
de 84ila2
F1i n cer s(a fcut un rzboi. 2i'ail $i ngerii lui s(au luptat cu balaurul. 1i
balaurul cu ngerii lui s(au luptat $i ei, dar n(au putut birui6 $i locul lor nu li s(a
mai gsit n cer. 1i balaurul cel mare, $arpele cel vec'i, numit "iavolul $i +atana,
acela care n$eal ntreaga lume, a fost aruncat pe pmnt6 $i mpreun cu el au
fost aruncai $i ngerii lui.
3Apoc @<,J(H5
F1i balaurul, mniat pe femeie, s(a dus s fac rzboi cu rm$ia seminei
ei, care pzesc poruncile lui "umnezeu, $i in mrturia lui -sus #ristos.
3Apoc @<,@J5
3n9erii
S!)ntul Matei +nc(eie ast!el ispitirea lui Isus +n pustiu6 'atunci dia4olul lCa
l#sat *i iat# c# +n9erii sCau apropiat de el *i +i slu:eau.,
,nger nu e un nume de natur#0 ci un nume de !unciune6 +nseamn# mesager.
Deci dac# ?iserica 4ore*te despre mesa/e la toate ni4elele *i su orice !orm# de la
ngerul lui Na've care nu este altul dec)t +nsu*i Ya(4e0 p)n# la trimisul p#m)ntesc
A om mesa9er6 i apostol misionar. Poate !i 4ora *i de un mesa: intern sau pe care
ima9inaia ilic# o 4a e5prima6 'un +n9er a p#rut +n 4is..., Traduce *i o inspiraie
a lui Dumne"eu0 o lumin# supranatural#. Treuie deci s# ne p#"im0 a*a cum am
mai spus0 s# 4edem +n9eri personali peste tot. Treuie totu*i s# credem +n ei. E
contrar credinei e4reie*ti *i cre*tine a se +ndoi de e5istena +n9erilor sau a
dia4olilor. Tot din credin# amintim calit#ile lor de creaturi personale0 spirituale0
nemuritoare0 dotate cu cunoa*tere *i liertate.
3n9erii au !ost ridicai printrCun dar 9ratuit al lui Dumne"eu la ceea ce se
nume*te 4ia# supranatural#. Ceea ce +nseamn# c# ei primesc de la Cristos care este
*e!ul lor0 participarea la 4iaa di4in#0 ca *i noi oamenii.
Suntem deci !rai *i surori cu +n9erii. Dar le suntem in!eriori deoarece
suntem alc#tuii din materie. $mul !ace ast!el trecerea dintre dou# lumi0 cea
4i"iil# *i cea in4i"iil#0 lumea trupurilor *i lumea du(urilor. 3n noi se reali"ea"#
unitatea per!ect# a acestor dou# lumi A continuitatea creaiei.
Tocmai de aceia Jiul 4e*nic al tat#lui 4oind s# uneasc# totul pentru al
+ndumne"ei0 sCa !#cut om *i nu +n9er. Prin natura lui uman# el ' r#m)ne mai pre:os
dec)t +n9erii -E4 .0/20 iar prin moartea sa di4in#, e mai presus de +n9erii -/012.
Juncia +n9erilor. Isus menionea"# +n9erii ca !iine reale *i acti4e. >e9(ind
asupra oamenilor ei 4#d !aa Tat#lui -Mt /M0/<2. >iaa lor scap# de supunerea !a#
de trup -..0K<2. Ei +l slu:esc pe Dumne"eu -Mt 10//. .B0 BK= %c ..01K2 -Dicionarul
teolo9ic al ?iliei2. Ei sunt trimi*i +n misiune spre inele celor care treuie s#
mo*teneasc# m)ntuirea. -E4 /0/12
F*erii(v s nu defimai nici mcar pe unul din ace$ti micui6 cci v spun
c ngerii lor n ceruri vd pururea faa )atlui 2eu care este n ceruri.
32t @K,@L5
F#rezi c n(a$ putea s rog pe )atl 2eu, care 2i(ar pune ndat la
ndemn mai mult de dousprezece legiuni de ngeri0
32t <D,GA5
'L-A CREAT PE OM DUP CHIPUL SU
'Hi Dumne"eu lCa creat pe om dup# c(ipul *i asem#narea sa= lCa creat #rat
*i !emeie., -&en /0.E2
Un cu4)nt ad)nc al lui Dostoie4sWi. 8teul I4an @amara"o4 e r#u0 nu +*i
9#se*te locul +n 4ia#0 caut#0 turea"#... 8tunci 8lio*a +i spune6 'Iue*te 4iaa6 e
su!icient s# iue*ti0 s# iue*ti 4iaa. Mai t)r"iu +i 4ei c#uta sensul., De !apt a iui
4iaa +nseamn# a presimi acest (ar care ne !ace s# e5ist#m prin Dumne"eu0 c# nu
putem !i !ericii !#r# Dumne"eu. 8cesta este sensul pro!und al cu4intelor6
'Dumne"eu lCa creat pe om dup# c(ipul s#u.,
'Dumne"eu lCa creat pe om,
$mul nu +*i e su!icient sie*i. E5periena "ilnic# a oamenilor este aceia a
limitelor lor0 a neputinei lor. E parado5al6 prin *tiin# *i te(nic#0 omul ia din ce +n
ce mai mult +n st#p)nire uni4ersul *i ideolo9iile cele mai moderne iau +n r)s
visurile despre omul M"umnezeu -cre*tinismul20 despre omul nou -mar5ism20
despre un om liber -e5istenialism2 pentru a proclama moartea omului n numele
$tiinei. -structuralism2
'Credeam c# scopul ultim al *tiinelor umane nu este de a constitui omul0 ci
de aCl distru9e., -Claudel %e4iCStrauss de la 8cademia !rance"#2
'3n "ilele noastre nu ne mai puteam 9)ndi dec)t la 4idul omului disp#rut.
Tuturor celor care 4or s# mai 4oreasc# despre om0 despre puterea lui sau despre
liertatea lui0 tuturor celor care mai pun +nc# +ntre#ri despre ceea ce este omul...
nu li se poate r#spunde dec)t cu un (o(ot de r)s !ilo"o!ic., -Mi9uel Joncault0
pro!esor la Cole9iul Jranei2
J#r# a a:un9e la aceast# disperare0 treuie s# recunoa*tem multele limite ale
omului. Hi mai +nt)i aceast# limit# radical# care este na*terea... pentru moarte0 iar
+ntre acestea 4iaa e (#ruit# de timp. Dar oare ne 4om +nc(ide +n aceast# nelini*te0
ca adolescenii care sunt totu*i mai aproape de ade4#rul !iinei lor dec)t adulii *i
au !ost alienai de distraciile afacerilor...
Islamul are aceast# idee remarcail# c# primul stri9#t al primului n#scut *i
ultimul suspin al muriundului proclam# numele lui Dumne"eu. 3n !aa s!)r*itului
omului nu treuie s# ne l#s#m du*i de interpretarea pesimist# a vidului +n care sCa
pr#u*it omul disprut, din contra s# !im +nsu!leii de re4elaia optimist#0 a omului
A creator unit cu "umnezeu.
%a drept 4orind0 ceea ce ne re4elea"# cu4)ntul lui Dumne"eu nu e c# omul
nu +*i d# e5istena0 acest lucru este prea e4ident. Nici c# e5istena lui ar 4eni dintrC
o E5isten# i"4or6 nu lCar putea descoperi u*or. Dar ceea ce ne re4elea"# cu4)ntul
lui Dumne"eu e c# aceast# e4iden#Ci"4or e Cine4a0 e o persoan#0 cel ce e5ist#0 cel
care era +nainte de la nceput sau mai ine "is0 cel care era0 este *i 4a !i0 ,nceputul
permanent al lumii0 al 4ieii0 al omului0 al timpului.
Deci omul e caracteri"at de o dependen#. 8ceast# dependen# +i morti!ic#
poate or9oliul0 dorina neun# de a !i ca Dumne"eu0 dar recunosc)ndCo +n credin#0
dac# o accept# n liertatea sa0 ea +l +nr#d#cinea"# +ntrCo e5isten# solid#0 plin# de
sens0 spre un ori"ont unde 4or !i distruse toate limitele sale0 aici pe p#m)nt a4)nd
sin9ura datorie de a iui.
'Dup# c(ipul lui Dumne"eu0 el lCa creat creator...,
8 !i un creator *i recunosc#tor A aceasta e 4ocaia omului de :os. Hi totu*i
omul e atras de p#m)nt. Cu alte cu4inte e asimilat naturii materiale p)n# +n ad)ncul
corpului *i psi(olo9iei sale6 m#n)nc#0 ea0 respir#0 se +mrac#0 se 9#te*te0 se
par!umea"#... p)n# ce a:un9e +n pra!ul din care a !ost !#cut. El este 8dam A
'alc#tuit din p#m)nt,. Dar el se a!l# +ntre cer *i p#m)nt. Scriptura niCl arat# creat
alt!el dec)t animalele= i se consacr# o "i de munc# din partea lui Dumne"eu.
E5plicaia este mi*c#toare0 dac# suntem ateni6 '%Ca creat pe om dup# c(ipul s#u.,
8ceasta +nseamn# c# omul a !ost !#cut pentru a !i creator. 3l 4edem ridicat
deasupra +ntre9ii creaii materiale cu misiunea de a supune *i conduce. Toate
creaturile odat# modelate0 sunt aduse de Dumne"eu +n !aa omului pentru a le pune
nume6 a da nume +n 9)ndirea semitic# +nseamn# a lua n stpnire. Totul a !ost
creat pentru om6 '># dau toate ierurile...0 toi pomii..., El de4ine ast!el 9r#dinar.
Creatorul trece ast!el creaia sa +n m)na omului6 'Creea"# *i tu la r)ndul t#u0 dup#
asem#narea mea...,
8ceast# prim# re4elaie ne duce departe= ea se ridic# +mpotri4a ci4ili"aiei
noastre. 'Drama epocii noastre0 scrie 8lert Camus0 e c# munca0 supus# +n
+ntre9ime produciei a +ncetat s# !ie creatoare. Societatea industrial# nu 4a desc(ide
c#ile unei ci4ili"aii0 dec)t red)nd muncitorului demnitatea sa de creator0 adic# ca
s# +*i poat# spune interesul *i 9)ndirea at)t +n munca +ns#i0 c)t *i +n produsul s#u.
Ci4ili"aia necesar# nu 4a putea separa nici +n societate0 nici +n indi4id munca de
creaie. 3ntrea9a creaie nea9# +n sine lumea st#p)nului *i a scla4ului.,
'Societatea (idoas# a tiranilor *i a scla4ilor c#reia iCau supra4ieuit nu +*i 4a
9#si moartea *i sc(imarea dec)t +n creaie.
C)nd creaia +ncetea"#0 +n orice sector de acti4itate0 oamenii se de9enerea"#
*i se de"umani"ea"#. 8st!el munca +n care nu inter4ine nici o posiilitate creatoare
nu e o munc# uman#. Dac# totul e impus0 dac# muncitorul nu are nici o putere de
deci"ie sau controlul0 dac# nu poate a4ea nici o iniiati4#0 munca lui e alienat. Hi
acest lucru +l 4edem "ilnic., -Pierre &anne0 Ba creation, pg. @H2
Ima9inea lui Dumne"eu creatorul= sunt *i eu creator asemenea lui7 M#
str#duiesc s# am o 9)ndire personal#7 Repet cu4intele altora7 8m o opiune
personal# politic# corect# sau m# las dus de 4)nt7 Creati4itatea mea se mani!est#
+n 4is ori +n !apt#7 3n ce direcie0 +n ce domeniu7 8ciune0 art#0 caritate7 Nu e5ist#
oare +n 9r#dina mea locuri nede!ri*ate7 Iar +n pro!esia mea0 care +mi este rolul7 8m
pus +n lucru toate posiilit#ile mele creatoare7 Pentru alii sau pentru mine7
Cel care nu are iniiati4# *i responsailitate0 nu mai e om0 c#ci nu mai e
'dup# c(ipul *i asem#narea lui Dumne"eu,7
F"omnul "umnezeu a fcut din pmnt toate fiarele cmpului $i toate
psrile cerului6 $i le(a adus la om, ca s vad cum are s le numeasc6 $i orice
nume pe care(l ddea omul fiecrei vieuitoare, acela(i era numele. 1i omul a pus
nume tuturor vitelor, psrilor cerului $i tuturor fiarelor cmpului6...
3Cen <,@H(<La5
F "umnezeu i(a binecuvntat $i "umnezeu le(a zis% F#re$tei, nmulii(v,
umplei pmntul $i supunei(l6 $i stpnii peste pe$tii mrii, peste psrile
cerului $i peste orice vieuitoare care se mi$c pe pmnt. 1i "umnezeu a zis%
F-at c v(am dat orice iarb care face smn $i care este pe faa ntregului
pmnt, $i orice pom care are n el rod cu smn% aceasta s fie 'rana voastr.
3Cen @, <K(<H5
'Dup# asem#narea lui Dumne"eu0 el lCa creat Jiu...,
$mul a !ost c(emat ca s# !ie el +nsu*i creator. 8ceasta de!ine*te raporturile
sale cu lumea6 +n colaorare cu Dumne"eu0 o relaie de munc#0 +n care omul sin9ur
trans!orm# uni4ersul.
Dar aceast# e5presie re4elat#6 'Creat dup# c(ipul *i asem#narea lui
Dumne"eu,. >rea s# ne de"4#luie un mister mai pro!und6 ntre "umnezeu $i om
exist o relaie de paternitate= o relaie !ilial#. Dac# omul +nele9e aceast# relaie
+*i 4a +ntinde raele spre Creatorul s#u *i +*i 4a da m)na spun)nduCi T8TR. Nu
mai e 4ora despre o dependen# a creatorului0 despre care am 4orit la +nceput0 e
4ora de o +mp#rt#*ire a 4ieii0 a iuirii0 +ntre un tat# *i copilul s#u. $mul e c(emat
s# dep#*easc# natura0 s# +*i dep#*easc# !irea nu pentru c ar fi "umnezeu0 dup#
p#catul ori9inar0 ci pentru a de4eni +ntrCade4#r Dumne"eu +n participarea la aceea*i
4ia#0 la aceea*i iuire.
$mul are0 deci0 c(emarea de a !i al lui Dumne"eu0 dar nu un scamator al
umanit#ii sale ci trans!orm)ndCo *i primind 4iaa di4in# care +i este o!erit# +n
+ns#*i 4iaa sa uman#. 8cest mister nu 4a !i de"4#luit pe deplin dec)t Cristos. Dar
+nc# de la creaie0 omul apare ca !iu al lui Dumne"eu capail de un dialo9 amical A
se plim# cu Dumne"eu prin Eden A capail de relaii a!ecti4e. 8ceasta este
+nceputul unei lun9i istorii pentru omenire *i pentru !iecare om +n parte0 o istorie de
iuire0 deci de liertate0 spre unirea cu Dumne"eu.
Nu lui Dumne"eu imuail0 da tat#lui imuail
3nt)lnim o oiecie6 cum s# !ii lier *i totu*i dependent de un creator7 Cum
s# tr#ie*ti istoria cu Dumne"eu0 dac# el e imuail7 Cum s#Ci e5ercii creati4itatea
+n le9#tur# cu Dumne"eu dac# el este 4e*nic0 deci !i50 imoil din totdeauna *i
pentru totdeauna7
8ceast# di!icultatea are o lo9ic# astract#0 implacail#. Ea este i"4orul
multor atei... Dac# Creatorul e 8totputernic *i imuail0 dac# el e destinul ce apas#
omenirea0 nu mai e nici un loc pentru liertatea creatoare a omului. S# nu mai
4orim0 deci despre istorie6 e doar o pies# de teatru0 scris# dinainte0 +nscenat#0 o
melodram# +n care oamenii cunoscut dinainte +n ce moment se r)de sau se pl)n9e.
8ceast# concepie aerant# se lea9# de un Dumne"eu 9)ndit de !ilo"o!i.
Dumne"eul !ilo"o!ilor nu are istorie. El st# mereu +n a!ara timpului0 deasupra
mulimii oamenilor6 El este imuail '!#r# +nceput *i !#r# s!)r*it,0 trecutul0 pre"entul
*i 4iitorul sunt su oc(ii lui.
8st!el +ntrea9a des!#*urare a istoriei noastre umane se a!l# +n !aa lui din
totdeauna0 ca o carte desc(is#6 o panoram# ce se mi*c# su o pri4ire static#.
Dac# este ast!el0 istoria omului e #nuit# de truca:. Dac# Creatorul nu e aici0
dac# urm#re*te din tribuna oficial meciul care se des!#*oar#0 +n !aa lui0 dac#
dintrCo pri4ire +i 4ede toat# des!#*urarea0 toate peripeiile de la lo4itura de +ncepe *i
p)n# la 9olul !inal0 ce rost mai are meciul7 Tocul e +nc(eiatP Nu se poate sc(ima
nimic *i cum ar mai !i capail :uc#torul de iniiati4#0 cum ar mai !i lier.
Din !ericire ?ilia *i Isus Cristos ne re4elea"# un Dumne"eu di!erit de acesta
descris mai +nainte. Dac# +l creea"# pe om dup# c(ipul s#u0 o !ace pentru a tr#i cu
el ca *i cu un !iu0 pentru a dialo9a cu el de la e9al la e9al0 pentru a munci cu el. El
4ine spre 84ram0 spre Moise0 spre propriul lui Israel0 +n iniiati4a unei mari
aventuri comune0 din care nu 4or lipsi c#derile *i salturile. Dumne"eu se an9a:ea"#
ast!el +n des!#*urarea unei +ndelun9ate istorii comune cu toat# omenirea.
El are planul acestei istorii. Dar nu e un plan despre om +n uni4ers !#cut
dinainte. Planul lui Dumne"eu0 este omul +nsu*i +n lumea omului0 des!#*ur)nduC*i
+n ea acti4itatea sa creatoare.
Dependena *i liertatea nu sunt contradictorii dec)t +n c#rile !ilo"o!ilor0 nu
*i +n 4ia#. Doi +ndr#9ostii depind unul de altul0 de*i sunt lieriP Dumne"eu
urm#re*te un plan stail cu omul lier0 pe care +l 4rea colaorator6 :ocul nu e
terminat dinainte nici pentru om nici pentru Dumne"eu0 deoarece el :oac#
+mpreun# !#r# s# tri*e"e. Ei sunt le9ai *i pentru ine *i pentru r#u0 +n acest drum
spre 4iitor. E complet contrariul !i5it#ii +n 4e*nic *i imuail. Nu cred +n Dumne"eu
imuail sau 4e*nic. Cred +n Tat#l imuail0 +n deci"iile sale de a iui oamenii0 +n
Tat#l 4e*nic care e pre"ent mereu cu iuirea sa m)ntuitoare0 l)n9# !iii s#i.
Pe scurt0 'cre)nduCl pe om dup# c(ipul s#u0 Dumne"eu !ace a*a cum un tat#
!ace un copil0 pentru a a4ea +n !a# un alt el +nsu*i lier *i responsail0 capail de a
iui *i de a re!u"a.
Dar iat#Cne +n a doua parte a cre"ului care ne 4a duce mai departe +n misterul
omului0 creat prin Isus Cristos.
F&e msur ce citim !iblia $i mai ales .vang'elia descoperim adevrul
care constituie centrul crezului nostru% pe #reator, pe #el care este iubire.
Numai iubirea e creatorul6 numai el poate face ca omul s fie cineva
F numai ea poate trezi puterile libertii $i ale inteligenei, din somnul lor6 numai
ea poate face s se produc ceva n istorie... .xperimentm acest lucru aproape
zilnic...
&uterea poate face s se ridice cldiri ce ne uimesc. iolena poate sc'imba
mersul istoriei6 numai iubirea poate face s existe ceea ce cel mai preios, de
aceea toate celelalte nu sunt nimic pe lng ea, cci moartea le distruge M dar
iubirea nu poate fi transformat n praf.
Numai iubirea poate face s $neasc bucuria.
3#'arles &aliard5



1.
'... HI 3N

ISUS CRIST$S...,
CRED N ISUS CRISTOS
M#rturisirea noastr# de credin# cuprinde trei puncte6 'Cred +n Dumne"eu...
Cred +n Isus Cristos... Cred +n Du(ul S!)nt...,
8m apro!undat primul punct. 8m a:uns la al doilea, cel mai important6
'Cred +n Isus Cristos.,
Cum7 Re4elaia lui Isus e mai important# dec)t re4elaia Tat#lui7
4evelaia lui -sus #ristos este revelaia lui "umnezeu )atl. 3n capitolele
precedente pentru a nuCl !alsi!ica pe Dumne"eu Tat#l atotputernicul0 creatorul0 am
trimis deseori la Isus Cristos.
8tunci aceast# a doua parte a Cre"ului0 ar !i treuit plasat# la +nceput7
8*a a procedat ?iserica la +nceputurile ei. Citii !aptele 8postolilor *i 4edei.
3n . Corinteni /K0/K0 s!)ntul Paul reia o !orm# 4ec(e a Cre"ului 'Larul domnului
nostru Isus Cristos0 dra9ostea lui Dumne"eu Tat#l *i +mp#rt#*irea Du(ului S!)nt s#
!ie cu 4oi toi., Mai +nt)i Isus... care +l re4elea"# pe tat#... *i pe Du(ul S!)nt.
Jiul +l re4elea"# pe Dumne"eu.
3n acest mare :oc al descoperirii lui Dumne"eu +n care gnditorii se cred
c)*ti9#tori0 Dumne"eu prin +ntrupare0 distru9e toate (#rile0 r#stoarn# toate
pronosticurile6
C Dumne"eu este Du(0 in4i"iil au declarat 9)nditorii.
C '3nele9ei c# un du( nu are nici carne0 nici oase ca mine., declar#
Dumne"eu re4elat +n Isus cel +n4iat0 +n seara Pa*telui. -%c .10KD2
C Dumne"eu e atotputernic0 spun !ilo"o!ii.
C Dumne"eu este arestat0 le9at0 escortat -In /M0/.C/K2 spune E4an9(elia.
C Dumne"eu este imuail0 4e*nic.
C Dumne"eu este 4estit0 a*teptat6 se na*te0 tr#ie*te0 moare0 +n4ie0 urc# la cer0
4a re4eni... el este +n istoria noastr#0 cu noi.
C Dumne"eu este creator.
C Dumne"eu este *i primul nscut al ntregii creaii. -Cor /0/B2
C Dumne"eu este pretutindeni.
C Dumne"eu se na*te la ?etleem0 4ine la Na"aret0 predic# la Ca!arnaum0 urc#
la Ierusalim0 se retra9e la Decapole...
Contradicii7 Da *i nu. Preci"#ri uimitoare care sc(im# totul. Clari!icarea
nou#0 total di!erit# de p)n# acum0 care ne arat# c# Dumne"eu e mai mare dec)t lC
am #nuit noi0 pentru c# m#reia lui se des!#*oar# la in!init0 +ntrCo dimensiune unde
nu +l a*tept#m6 aceea a iuirii.
'%a +nceput era Cu4)ntul0 *i Cu4)ntul era cu Dumne"eu0 *i Cu4)ntul era
Dumne"eu.,
'Hi Cu4)ntul SCa !#cut trup0 *i a locuit printre noi0 plin de (ar0 *i de ade4#r.
Hi noi am pri4it sla4a %ui0 o sla4# +ntocmai ca sla4a sin9urului n#scut din
Tat#l. Ioan a m#rturisit despre El0 c)nd a stri9at6 'El este 8cela despre care "iceam
eu6 XXCel ce 4ine dup# mine0 este +naintea mea0 pentru c# era +nainte de mineYY.,
-In /0/ *i /1C/B2
$rdinea +n care se succed articolele Simolului nostru urmea"# calea
re4elaiei istorice a lui Dumne"eu. Cu alte cu4inte :alonea"# itinerariul material0
dac# putem spune a*a0 pe care lCa urmat Dumne"eu deCa lun9ul secolelor pentru a
se ar#ta oamenilor0 creaia0 +ntrupare0 Rusaliile ceea ce ne d#6 Dumne"eu A Isus
Cristos C ?iserica... Cred +n Dumne"eu0 +n Isus Cristos... +n Du(ul S!)nt acion)nd
+n ?iseric#.
8ceast# ordine e p#strat#6 e aceea a pa*ilor unei re4elaii pro9resi4e +n timp.
Dar s# nu construim o teolo9ie -adic# o e5punere a lucrurilor di4ine2 +n aceast#
ordine... C)nd insistai pe un c)mp 4ei "#ri +n dep#rtare o cas#. 3n ce ordine7 Mai
+nt)i acoperi*ul0 apoi eta:ul0 apoi parterul0 apoi susolul *i temelia.
Totu*i nimeni ni +ncearc# s# construiasc# o cas# +n aceast# ordine.
$ teolo9ie care ar urma ordinea simolului ar suna cam a*a. -E5ist#
ade4#ruri care pot !i cunoscute numai cu raiunea *i altele care nu pot !i cunoscute
dec)t prin re4elaie.2
/. 'Raiunea demonstrea"# c# e5ist# un Dumne"eu unic0 distinct de lume0
inteli9ent0 atotputernic0 +ntrCun cu4)nt0 personal. El e in!init de per!ect6 +nelept0
drept0 s!)nt. 8 creat lumea *i pe om din nimic. Desi9ur0 +ntre Dumne"eu *i creaturi
e5ist# o deoseire e5traordinar#0 iar e5periena ne demonstrea"# c# omul sCa rupt +n
mod tra9ic de Dumne"eu !#c)nd r#ul. 8cestea sunt ade4#rurile +nelese de la sine.,
.. Re4elaCia0 +n sc(im0 ne arat# c# Dumne"eu nu este o persoan# ci trei0
+ntrCun sin9ur Dumne"eu. E misterul s!intei Treimi. Deoarece omul a p#c#tuit0 a
doua persoan# sCa +ntrupat A misterul +ntrup#rii C *i sCa :ert!it ca s# ne m)ntuiasc#
murind pe cruce A misterul m)ntuirii.
8st!el Dumne"eu A Du( *i +nceput A *i creaia lui ar !i dou# realit#i
!undamentale0 primare *i antonime *i care sCar putea +nele9e de la sine0 !#r# aceste
ade4#ruri suplimentare care sunt treimea0 +ntruparea *i r#scump#rarea. Cu aceste
dou# ade4#ruri pe care ni le !urni"ea"# raiunea0 Dumne"eu *i creaia A putem
alc#tui o lucrare teolo9ic# adic# lCam cunoa*te pe ade4#ratul Dumne"eu *i dac#
Jiul nu sCar !i !#cut om0 c(iar dac# nu am !i *tiut c# e5ist# un !iu. Creaia o 4om
putea e5plica !oarte ine *i !#r# a cunoa*te +ntruparea lui Dumne"eu. De alt!el !#r#
p#cat ar !i "adarnic# +ntruparea0 m)ntuirea0 !#r# ca moartea s# urme"e0 nu putem
4ori de +n4iere.
Isus Cristos e +n centru
Dar nuP Re4elaia ade4#ratului Dumne"eu +n Isus Cristos se ridic# +mpotri4a
minii prea si9ur# pe sine *i spune6 'Nu ai !ost acoloP,
Dac# Dumne"eu nu ar !i !ost pre"ent0 nu ar !i creator0 pentru c# nu ar !i !ost
iuire. Dumne"eu nu ar !i e5istat0 deoarece ade4#ratul Dumne"eu este iuire *i nu
poate !i iuire dec)t +n treime6 se poate 4ori despre iuire atunci c)nd e5ist# o
sin9ur# persoan#. Iuirea treuie d#ruit#.
Nu0 nu omul 4ino4at a declan*at +ntruparea. C)t e de contradictoriu s# a!irme
c# Dumne"eu ar depinde de actele rele ale omului. Nu0 nu p#catul ne !ace s#
recunoa*tem (arul0 nu moartea ne !ace s# recunoa*tem 4iaa. Prin Isus Cristos *tim
c# Dumne"eu este iuire c# este treime +n iuire0 deoarece e treime de iuire el se
comunic# +n creaie0 *tim apoi c# Jiul +ntrupat e prima 4eri9# a creaiei0 prima *i
ultima -8poc .0M2 dar este +n acela*i timp +ntre9ul lan care ine toate6 'el este
+nainte de toate *i toate su"ist# +n el.,
Larul treuie s# !ie primul pentru ca p#catul s# ne apar# ca p#cat. >iaa
treuie s# !ie prima pentru ca moartea s# ne apar#0 ca moarte.
F.l este c'ipul "umnezeului celui nevzut, cel nti(nscut din toat
zidirea. &entru c prin .l au fost fcute toate lucrurile care +unt n ceruri $i pe
pmnt, cele vzute $i cele nevzute% fie scaune de domnii, fie dregtorii, fie
domnii, fie stpniri. )oate au fost fcute prin .l $i pentru .l. .l este mai nainte
de toate lucrurile, $i toate se in prin .l.
3#ol @,@G(@J5
Ce !el de teolo9ie7
'Cred +n Isus Cristos0 Jiul s#u unic0 Domnul nostru..., 8ceast# a dou# parte
a cre"ului 4a de"4olta aceast# 4i"iune revelat.
Nu e o teolo9ie a ideilor0 a ideilor proprii0 c#ci dac# plec#m de la Isus
Cristos nu plec#m de la o idee0 plec#m de la un om. Hi +nc# ce omP
S!)ntul Paul scrie cre*tinilor din P(ilippi. %e 4ore*te despre un om ine
cunoscut de ei care este pre"ent0 care iCa mi*cat0 despre un om care este pre"ent0 de
care este plin *i el0 s!)ntul Paul despre un om oarecare Isus. S!)ntu Paul se
adresea"# slu/itorilor lui #ristos, tuturor celor sfinii n #ristos0 +i +mr#i*ea"# cu
duio*ia lui Isus Cristos0 4rea s# !ie plini de dreptatea pe care neCo oine Isus
Cristos.
Dup# apostoli0 Isus nu a +ncetat s# !ascine"e pe oameni. Hi nu ca un oiect de
care te minune"i0 ci ca cel 4iu0 ca Domnul. Ca prieten *i ca o speran# a unei lumi
din ce +n ce mai ner#d#toare0 plictisit#0 de o cre*tere a unurilor materiale care nu
+i aduc !ericirea0 nici iuirea0 nici 4iaa.
F 2 a$tept $i nd/duiesc cu trie c nu voi fi dat de ru$ine cu nimic6 ci c
acum, ca totdeauna, #ristos va fi proslvit cu ndrzneal n trupul meu, fie prin
viaa mea, fie prin moartea mea. #ci pentru mine a tri este #ristos $i a muri este
un c$tig.
3*ilip @,<L(<@5
ISUS DIN NAZARET ACEST OM
'Pe Isus din Na"aret A acest om ade4erit pe l)n9# 4oi de Dumne"eu prin
semne *i minuni000 Pe acesta Dumne"eu lCa +n4iat..., -Jap .0..C.K2 8*a 4ore*te
Petru iudeilor0 la Ierusalim +n "iua de Rusalii.
'Isus din Na"aret A acest om...,
Isus era numele s#u propriu0 dar !oarte r#sp)ndit +n toat# Palestina p)n# +n
secolul II. De atunci p#rinii e4rei nu au mai dat acest nume copiilor lor pentru a nu
se asem#na cu cre*tinii0 iar ace*tia se aineau din respect !a# de acest nume al
Jiului Dumne"eu.
Un Isus printre alii
3n eraic#0 numele proprii a4eau o semni!icaie. Ca pentru noi ?o9dan0
Teodor A care +nseamn# darul lui "umnezeu sau Natalia M nscut la crciun0
numele lui Isus0 pentru un palestinian +nseamn# "umnezeu salveaz. Numirea unui
copil cu ast!el de nume putea +nsemna pentru un e4reu un act de speran# +n Ya(4e
m)ntuitorul poporului lui Israel.
Dar nu era totdeauna 9)ndul la semni!icaia numelui atunci c)nd se d#dea
nume unui nouCn#scut. 8"i cine se mai 9)nde*te c# 8nton se nume*te floare +n
lima 9reac#0 iar Mi(ail #ine e ca "umnezeu.
S!)ntul Iosi!0 +ns#0 nu iCa pus nume din +nt)mplare0 ci a ascultat de un +n9er
di4in6 'Dar pe c)nd se 9)ndea el la aceste lucruri0 i sCa ar#tat +n 4is un +n9er al
Domnului0 *i iCa "is6 'Iosi!e0 !iul lui Da4id0 nu te teme s# iei la tine pe Maria0
ne4ast#Cta0 c#ci ce sCa "#mislit +n ea0 este de la Du(ul S!)nt. Ea 4a na*te un Jiu0 *iCi
4ei pune numele Isus0 pentru c# El 4a m)ntui pe poporul %ui de p#catele sale., -Mt
/0.<C./2
Maria *i Iosi!0 au 4#"ut deci0 +n acest nume semni!icati40 pro!eia destinului
unic al mntuitorului6 'El 4a m)ntui poporul...,
Dar pentru alii0 pentru contemporani0 era un Isus printre at)ia alii. Era6
'Isus din Na"aret, cum i se 4a spune mai t)r"iu pentru aCl distin9e de 4reCun alt
Isus din Cana0 din Naim0 din Ca!arnaum.
Isus din Na"aret. 'Primul lucru pe care treuie s# niCl aminteasc# acest nume
este c# Isus Cristos era un e4reu printre e4rei6 cunoscut0 simpatic pentru unii0
eni9matic sau indi!erent pentru alii. Isus este numele umanit#ii sale "ilnice. De ce
s# ne9#m realitatea umil# a lui Isus Cristos7, -8. ?ernard2
Ispita noastr#
Ispita noastr# este de a 4olatili"a umanitatea lui... R#d#cinile acestei ispite
sunt !oarte 4ec(i6 aceasta a !ost prima ere"ie *i se mai 4ede *i a"i +n 9)ndirea
multor cre*tini. 'Da0 Isus care era un om *iCa luat un trup0 e drept0 c#ci sCa +ntrupat0
dar nu a4ea o inteli9en#0 o 4oin# uman# ca a noastr#= cum ar !i putut !i ast!el el
Jiul 4e*nic al lui Dumne"eu7,
N#scui din !amilii cre*tine0 Isus pentru noi este Dumne"eu *i a*a credem
+nc# din copil#rie. 3nt)i de toate el e Dumne"eu. Ne 4ine !oarte 9reu s# +nele9em
c# Isus a !ost un om complet0 un om +ntru totul asemenea nou# a!ar# de p#cat= ne
4ine !oarte 9reu s# accept#m c# Isus nu *tia totul0 c# a treuit s# +n4ee0 c# a !ost
lier0 c# a a4ut ispite0 c# nu lCa 4#"ut direct pe tat#l s#u0 ne 4ine 9reu s# accept#m
acest pasa:0 cu4)nt cu cu4)nt0 din epistola c#tre Jilipeni -.0;CE2.
'El0 cu toate c# a4ea c(ipul lui Dumne"eu0 totu*i nCa cre"ut ca un lucru de
apucat s# !ie deopotri4# cu Dumne"eu0 ci SCa de"r#cat pe sine +nsu*i *i a luat un
c(ip de ro0 !#c)nduCse asemenea oamenilor., -Jilip .0;CE2
Ce a nimicit +n el7 ?ine+neles c# nu natura sa di4in#. Cristos sCa despuiat0 s(
a golit de sla4a *i ucuria de care a4ea dreptul *i o a4ea +n cer +nainte de a se
+ntrupa. El a ales +n mod lier aceast# renunare pentru a !i asemenea oamenilor0
p)n# c)nd 4a reprimi toat# sla4a sa de la Tat#l ca pre al :ert!ei.
Teoretic cunoa*tem din e4an9(elie c# el a crescut +n +nelepciune0 a !ost
ispitit0 c# nu *tia "iua :udec#ii0 c# +n &(etsemani sCa a!lat +n !aa unei ale9eri !oarte
dureroase A '>oina Tat#lui sau a mea7, A dar ale9ere ade4#rat# ale c#rei momente
sunt descrise +n relat#rile patimilor A o ale9ere lier# care nu are nimic fata6 'Nu
4oina mea s# se !ac# ci a ta.,
Noi +l 9olim pe Isus de umanitatea sa. Construim un Isus cu dou eta/e0 ca
atunci c)nd nu ne simim ine la primul0 s# a4em succes la al doilea eta/ A "ice Pr.
T. &uillet.
$r ast!el distru9em cre*tinismul. Dac# Cristos nu e om ca *i noi0 dac# nu
este +ntru toate asemenea nou#0 a!ar# de p#cat0 dac# nu a !ost om complet0 trup *i
su!let0 cum spunem noi A nu mai poate !i M)ntuitor6 nu a luat parte la disperarea
noastr#0 nu e capail s# ne +n +nelea9# +n +ncerc#rile noastre0 +n speranele noastre0
nu lCa iuit pe Tat#l s#u *i pe !raii s#i +n condiia noastr# de oameni0 a tri*at0 nu
mai are dreptul s# 4oreasc#. $ricum nu e un om ade4#rat0 un om complet care s#
se transforme apoi la +n4iere. Cum scria la KE1 papa Damasus6 'Dac# el a !ost un
om incomplet0 incomplet este *i darul lui Dumne"eu0 incomplet# este *i m)ntuirea
noastr#0 c#ci atunci nu a !ost m)ntuit omul +ntre9. Hi atunci cum se 4or +mplini
cu4intele M)ntuitorului6 'Jiul omului a 4enit s# m)ntuiasc# ceea ce era pierdut,7
dar noi0 care *tim c# am !ost m)ntuii +n +ntre9ime0 a*a cum m#rturise*te ?iserica
Catolic#0 m#rturisim c# Dumne"eul cel per!ect a luat asupra sa omenirea +n mod
complet. Din !ericire0 pentru aCl cunoa*te pe Isus *i ministerul s#u0 ucenicii au
urmat o cale in4ers# dec)t a noastr#.,
F2uli teologi $i predicatori nu au alt scop dect de a elimina existena
istoric a lui #ristos sub pretextul de a preamri mreia divinitii, pe cnd calea
adevrat rmne realitatea istoric, uman a lui -sus.
7poziia unora, n decursul istoriei, fa de acest adevr evang'elic,
ascunde alegerea relaiei noastre cu "umnezeu. +e mrturise$te despre -sus ceea
ce intr n domeniul simurilor $i nu ceea ce intr n .vang'elie, e vorba de o
opiune cultural sau religioas. Aceast opiune a fcut ca titlurile de maiestate
ale lui -sus s /oace un rol pe care nu l(au avut la nceput... Aceast operaie
permitea o evacuare a ceea ce era original la -sus $i se face din el un experiment
al teologiei $i al filozofiei.
Astfel -sus dispare, pentru a da loc *iului lui "umnezeu, de$i nu se
cunoa$te nimic despre *iul.
3#'ristian "uOuoc5
E5periena contemporanilor lui Isus
3n descoperirile lui Cristos0 mer9em de la Dumne"eu la om *i descoperim un
om adevrat. Contemporanii lui Isus0 +n special apostolii0 au !#cut o cale in4ers#6
au cunoscut mai +nt)i un om.
8cest Isus din Na"aret0 +*i are buletinul de identitate. N#scut la ?etleem din
maria *i A le9al0 din punct de 4edere ci4il0 C din Iosi!0 descendent al lui Da4id0 pa la
anul 1 e.n. -a e5istat o eroare de determinare a datei2. Pro!esiunea A lemnar.
Martorii circumci"iei A Simeon *i 8na. >eri*orii s#i -numii !rai2 A Iaco0 Ioset *i
Simon.
8cest om +*i are istoria iolo9ic#. 8 !ost 4#"ut purtat +n rae de mama lui0
cresc)nd +n 4)rst#0 muncind0 murind. Totul +ntrCun spaiu 9eo9ra!ic precis *i ine
cunoscut.
Copil A a +n4#at s# 4oreasc#0 s# se :oace0 s# se roa9e0 s# citeasc#= era supus
p#rinilor s#i. Mai t)r"iu0 apostolii au +nt)lnit un om0 au 4#"ut +n Isus un #rat.
C)nd el iCa c(emat la lacul Tieriadei0 +nc# nu era predicator0 nu era liceniat ceea
ce c#rturarii +i 4or repro*a. >orea aramaica asemenea lor0 cu accent 9alileean.
Timp de doi ani *i poate *i mai ine0 au mers cu el0 au m)ncat0 au #ut0 au !ost
al#turi. Zilnic se salutau dimineaa0 c#utau 4reascuri0 aprindeau !ocul0 scoteau ap#0
pentru a se sp#la. 3mpreun# au !u9it de poliia mai marilor poporului. 8 !ost 4#"ut
4esel -%c /<0./20 plin de prietenie -In //0K= Mc /<0./20 duios -Mc D0K;= /<0/;20
comp#timitor -%c /<0/K= Mc /<0./20 cu lacrimi +n oc(i -%c /D01/0 1.= In //0KK2. 8
!ost 4#"ut m)niat -Mt /;0.K= Mc K0B= M0/.= /<0/1= In .0/B= //0KK2 E5ist# deci *i un
mod de a te enerva fr s pctuie$ti6 Cum "ice psalmistul Nu treuie acoperite
aceste not#ri tr#ite0 nu treuie ne9ate din considerente pioase. 'Isus a4ea un sistem
ner4os0 e !#cut ca s# se ener4e"e., -Rere2
' Isus a plecat de acolo0 *i SCa dus +n patria %ui. Ucenicii %ui au mers dup#
El. C)nd a 4enit "iua Saatului0 a +nceput s# +n4ee pe norod +n sina9o9#. Muli0
c)nd 3l au"eau0 se mirau *i "iceau6 'De unde are El aceste lucruri7 Ce !el de
+nelepciune este aceasta0 care ICa !ost dat#7 Hi cum se !ac ast!el de minuni prin
m)inile %ui7 Nu este acesta t)mplarul0 !eciorul Mariei0 !ratele lui Iaco0 al lui Iose0
al lui Iuda *i al lui Simon7 Hi nu Sunt surorile %ui aici +ntre noi7, Hi 9#seau o
pricin# de poticnire +n El., -Mc ;0/CK2
Mai mult +nc#0 acest #rat Isus a !ost 4#"ut +n ru9#ciune0 petrecea nopi
+ntre9i +n ru9#ciune. 3ncep)nd cu mulumirile aduse tat#lui la primele minuni din
Ca!arnaum *i p)n# +n 9r#dina a9oniei0 Isus e prosternat +n !aa lui Dumne"eu. Ce ar
putea +nsemna acest 9est0 dac# nu ar !i !ost +ntrCade4#r om7 8 !ost 4#"ut0 de !apt0
tremur)nd0 pr#u*induCse la p#m)nt +n aceast# a9onie0 +n !aa torturilor0 a :i9nirilor
*i a morii. 8 stri9at Tat#lui +n p#r#sirea dureroas# pe cruce.
$ tr#s#tur# mai puin remarcat#0 dar care spune mult re!eritor la :udecat#
'Nimeni nu *tie nici "iua0 nici ceasul0 declar# Isus0 nici +n9erii0 nici c(iar Jiul0
dec)t numai tat#l., -Mt .10.;2 S# nu punem +n acest te5t ceea ce nu este6 s#
re!u"#m ceea ce el spune at)t de clar= Isus spune c# el nu *tie. $ citire cinstit# +i
las# lui Cristos liertatea de a spune ceea ce 4rea. Nu +i putem atriui aceste IIII
care este restricia mintal#6 'Jiul nu *tie... -su+neles2 pentru 4oi,.
Isus *tie tot ceea ce este necesar pentru aC*i +ndeplini misiunea6 3mp#r#ia a
+nceput0 el este Jiul lui Dumne"eu. Iar toate ceste speculaii care au 4oit s# +i dea
lui Isus o *tiin# uni4ersal#0 o *tiin# inutil# operei sale0 treuie re4i"uite. Sau dac#
nu0 treuie s# re!u"#m E4an9(eliile.
FA luat cu .l pe &etru, pe -acob $i pe -oan, $i a nceput s +e nspimnte $i
s +e m'neasc foarte tare. .l le(a zis% F+ufletul 2eu este cuprins de o ntristare
de moarte6 rmnei aici, $i veg'eai! Apoi a mers puin mai nainte, +(a aruncat
la pmnt, $i +e ruga ca, dac este cu putin, s treac de la .l ceasul acela. .l
zicea% FAva, adic% )at, Pie toate lucrurile ,i +unt cu putin6 deprteaz de la
2ine pa'arul acesta! )otu$i, fac(se nu ce voiesc .u, ci ce voie$ti )u.
32c @?,AA(AD5
E uimitor acest om
Nu0 Isus din Na"aret nu e o simpl# slu9# su c(ipul c#reia se ascunde un
altul0 nu e o p#pu*# di4in# ale c#rei !ire le tra9e Tat#l sau Cu4)ntul -%o9osul2. E un
om *i un om tele9(idat C e un om lier. Dar ce !el de om7
'El +n4a# ca unul care a re putere. Porunce*te c(iar *i du(urilor care +l
ascult#., -Mc /0.E2
'Cum 4ore*te omul acesta ast!el7 Lule*teP Cine poate s# ierte p#catele
dec)t numai Dumne"eu7, -Mc .0E2
'C(iar *i 4)ntul *i marea +l ascult#., -101/2 Contemporanii lui sunt
scandali"ai0 +n9ro"ii0 uluii. Hi ucenicii lui7 %a Ce"area lui Jilip0 Isus +i +ntrea#6
'Cine credei c# sunt eu7, Petru r#spunde6 'Tu e*ti Cristos,-Mc M0.EC.D2=
omul Isus este. Ce +nseamn# asta7
Hi le spunea6 'S)m#ta a !ost !#cut# pentru om *i nu omul pentru s)m#t#6
ast!el Jiul omului este st#p)n peste saat., -Mc .0.EC.M2
MESIA ADIC CRISTOSUL
Isus din Na"aret este #ristosul, Insul. 8st!el se !olosesc mereu cele dou#
titluri +mpreun# Isus Cristos.
Totu*i #ristos nu este un nume ca -sus. Cristos nu este al doilea nume al lui
Isus Cristos0 nici 2esia. #ristos este traducerea +n 9reac# a aramaicului 2esia. Dar
de multe ori Noul Testament transcrie cu4)ntul aramaic 2esia !#r# s# +l mai
traduc#. 8st!el 2esia *i #ristos au trecut +mpreun# +n lima:ul nostru *i au e5act
acela*i sens. E4an9(elistul Ioan -/01/2 ne d# +n aramaic# e5clamaia lui 8ndrei
c#tre !ratele s#u6 '%Cam 9#sit pe Mesia, *i comentea"# +n 9rece*te c# aceasta
' +nseamn# Cristos,. 2esia sau #ristos +nseamn# cel care a primit un9ere de
untdelemn0 Unsul Domnului.
Cristo*ii *i Cristos
3n >ec(iul Testament0 untdelemnul s!)nt pentru un9ere 4#rsat pe capul
cui4a0 era ritul prin care Dumne"eu consemna un pro!et0 un mare preot *i mai ales
un re9e. E semnul sensiil *i e!icace sCar putea spune sacramental al comunicrii
"u'ului +fnt celui ce i se +ncredinea"# o misiune pentru slu:irea lui Dumne"eu *i
a poporului s#u0 Israel. -c!. E5 K<0.. *i urm#toarele2
Ritul *i cu4)ntul sCau aplicat +n special lui Da4id0 re9ele +ntemeietor al
Ierusalimului *i apoi celorlali re9i care iCau urmat. Unsul Domnului este ast!el cel
care repre"int# pe Dumne"eu0 deci semnul *i instrumentul 3mp#r#iei lui
Dumne"eu. Dumne"eu este .l +n toate re9alit#ile sale. -Ps .<2
$r0 lui Da4id *i dinastiei sale Dumne"eu promite +ntrCun 4iitor +ndep#rtat0 un
!iu al lui Da4id0 unsul deci 2esia, #ristos M pentru o mprie ve$nic $i
universal.
'3ntrea9a istorie a lui Israel 4a !i deci0 de aici +nainte +ndreptat# spre acest
pol luminos. Mai ales de la e5ilul din ?ailon0 pro!eii pri4esc mereu la
+ndeplinirea acestei promisiuni !#cute lui Da4id. Puin c)te puin ei preci"ea"#
tr#s#turile lui Mesia din 4iitor0 care0 pentru a +ndeplini cu !idelitate *i t#rie
misiunea m)ntuirii care +i re4ine0 4a treuii s# !ie +nt#rit de Du(ul lui Dumne"eu
-Is //0/= 1.0/20 4a treui s# !ie +n acela*i timp pro!et *i re9e -Is B.0/K= BK2. >a
treui s# !ie acel ser4itor care mer9e p)n# la cap#tul 4ocaiei sale0 su!erind *i
murind pentru isp#*ire. 3n 4i"iunea pro!eilor0 ade4#rata un9ere care 4a desemna pe
acest M)ntuitor0 4a !i cu totul di!erit#0 de un9erea pur ritual#. >a !i o luare +n
posesiune a lui de c#tre Dumne"eu., -8. M. ?ernard2 S# ad#u9#m c# di4initatea
+ntrea9# 4a coor+ asupra omului Isus *i +l 4a umple +n +ntre9ime0 +nc# din prima
clip#.
C)nd Isus se arat#0 Israelul +ntre9 a*teapt# pe Mesia0 pe Cristos.
Dar atunci de ce Israel lCa r#sti9nit7
F Apoi +amuel i(a zis lui -saia% FAce$tia +unt toi fiii ti0. 1i el a rspuns%
FA mai rmas cel mai tnr, dar pa$te oile. Atunci +amuel i(a zis lui -saia%
F)rimite s(l aduc, fiindc nu vom $edea la mas pn nu va veni aici. -saia a
trimis s(l aduc. 1i el era cu pr blai, cu oc'i frumo$i $i fa frumoas. "omnul
i(a zis lui +amuel% F+coal(te, $i unge(l, cci el este! +amuel a luat cornul cu
untdelemn, $i l(a uns n mi/locul frailor lui.
3@+am @D,@@(@A5
Isus Cristos7 Mesia7 Da *i nu...
E5ista o deoseire enorm# +ntre Isus *i Israel cu pri4ire la +mp#r#ia lui
Dumne"eu *i misiunea re9al# a !iului lui Da4id.
Israel +l a*teapt# cu ner#dare pe Mesia A Cristos. 8cest titlu era rostit *i de
admiratorii lui Isus din Na"aret. Samariteanca 4#")nd +n Isus un pro!et a spus +n
alert# tot satul6 '>enii *i 4edei un #rat care miCa spus tot ce am !#cut0 nu este el
oare Mesia7, -/<01C.D2 %a !el0 e4reii credincio*i care au participat la s#r#toarea
corturilor *i lCau au"it e5pun)nduC*i ideile "iceau6 '8cesta este Cristos., Dar unii
oiectau6 '$are din &alileea 4a 4eni Cristos7 Nu spune Scriptura c# din neamul lui
Da4id *i din ?etleem satul unde sCa n#scut Da4id 4a 4eni Cristos7, -In E01<C1.2
Dar acest titlu de Cristos sau de Mesia care d# culoare speranei poporului0
deoarece timpul pre"is pentru 4enirea lui sCa +mplinit0 acest titlu care 4a umple
inimile apostolilor0 poruncea s# nu 4oreasc# despre acestea nim#nui. Hi de !iecare
dat# c)nd un om e 4indecat de Cristos [ 9re*it p)n# aici [ pare neacceptat de Isus.
Doar +ntrCo discuie cu samariteanca A unde e mai mult un r#spuns A se declar#
Mesia. 3n rest niciodat#.
C(iar la 'm#rturisirea lui Petru la Ce"area lui Jilip,6 'Tu e*ti CristosP, Isus
de*i nu nea9#0 le d# apostolilor porunc# s# nu 4oreasc# nim#nui despre aceasta. Hi
de !iecare dat# c)nd un om este 4indecat de Cristos *i +l nume*te cu acest titlu +l
constr)n9e la t#cere.
'Dup# ce sCau s#turat0 Isus a "is ucenicilor S#i6 'Str)n9ei !#r)miturile care
au r#mas0 ca s# nu se piard# nimic., %eCau adunat deci0 *i au umplut dou#spre"ece
co*uri cu !#r)miturile care r#m#seser# din cele cinci p)ini de or"0 dup# ce
m)ncaser# toi. $amenii aceia0 c)nd au 4#"ut minunea pe care o !#cuse Isus0
"iceau6 'Cu ade4#rat0 acesta este proorocul cel a*teptat +n lume., Isus0 !iindc# *tia
c# au de 9)nd s# 4in# s#Cl ia cu sila ca s#Cl !ac# +mp#rat0 SCa dus iar#*i la munte0
numai El sin9ur.,
3n !aa marelui Preot este constr)ns prin :ur#m)nt s# declare. ' E*ti tu
Mesia7, Nu mai are sc#pare treuie s# spun# ade4#rul sau s# mint#. Dar el este
ade4#rul. Htie c# de acest r#spuns at)rn# moartea lui. Hi r#spunde6 'Eu sunt.,
8ccept# s# !ie condamnat la moarte pentru c# *iCa descoperit numele. Somat0 Isus
nu putea s# ascund# calitatea sa de Mesia. De alt!el 4enise ceasul s# curee acest
titlu de toate p#rerile 9re*ite *i duioase.
8cest titlu lCa :enat toat# 4iaa sa pulic#. De ce7 Pentru c# +n mentalitatea
mai marilor poporului *i c(iar mentalitatea oamenilor de r)nd0 se a*tepta +n Mesia0
un m)n9)ietor al Israelului. 8*a cum se e5prim# #tr)nul Simeon6 'M)ntuirea lui
Dumne"eu pentru toate popoarele0 lumin# spre luminarea neamurilor..., -%c .0.B2
Se a*tepta un elierator politic= o re4oluie naionalist#0 particularist#=
mesianitatea era asociat# unui rol militar el., 'Jiul lui Da4id, pentru sla4a
Ierusalimului p#m)ntesc.
$r a :ucat acest rol de 4)n#tor al romanilor era ultimul lucrul pe care +l dorea
Isus. 8 !ost +n4inuit de a !i 'du*man al Ce"arului,. Dar Pilat +*i d# seama de cre"ul
politic al lui Isus.
Cu si9uran# a4ea altce4a mai un de !#cut dec)t s# +*i pun# cau"a +n pericol0
ce4a mai un dec)t o r#scoal# pentru o elierare temporar# *i local#0 mai un#
dec)t aCi +n*ela pe oameni asupra m)ntuirii sale.
F*iii lui 8ebedeu% -acob $i -oan, au venit la -sus $i i(au zis% F,nvtorule
am vrea s ne faci ceea ce i vom cere. .l le(a zis% #e voii s v fac0 "(ne, iu(
au zis ei, s $edem unul la dreapta $i altul la stnga cnd vei fi n slava ta.
32c @L,AG(AJ5
M8RE8 NE3NQE%E&ERE
8cest re!u" de a mer9e al#turi de ei +n r#scoal#0 a declan*at m)nia surd# a
poporului dup# entu"iasmul +nmulirii p)inilor. -In ;01 *i urm.2 De Isus era Mesia0
dar nu a*a . 8cest re!u" a cau"at *i ruptura dintre el *i cei doispre"ece. %a Ce"area
lui Jilip Petru 4a declara +n numele lor6 'Pentru noi tu e*ti Cristos Mesia., Dar
Petru ca *i ceilali se 9)ndesc la un Mesia cuceritor0 +n4in9#tor *i nu la unul care
su!er#. Se 9)ndesc la un mesia re9e al Israelului care a restaurat porto!oliile. De
aceea dup# ce *iCa e5pus secretul mesianit#ii sale0 Isus 'a +nceput s# spun#
ucenicilor S#i c# El treuie s# mear9# la Ierusalim0 s# p#timeasc# mult din partea
#tr)nilor0 din partea preoilor celor mai de seam# *i din partea c#rturarilor= c# are
s# !ie omor)t0 *i c# a treia "i are s# +n4ie. Petru %Ca luat de o parte0 *i a +nceput s#Cl
mustre0 "ic)nd6 'S# Te !ereasc# Dumne"eu0 DoamneP S# nu Qi se +nt)mple a*a
ce4aP, Dar Isus SCa +ntors *i iCa "is lui Petru6 '3napoia Mea0 Satano6 tu e*ti o piatr#
de poticnire pentru MineP C#ci 9)ndurile tale nu Sunt 9)ndurile lui Dumne"eu0 ci
9)nduri de ale oamenilor., 8tunci Isus a "is ucenicilor S#i6 'Dac# 4oie*te cine4a s#
4in# dup# Mine0 s# se lepede de sine0 s#C*i ia crucea0 *i s# M# urme"e., -Mc /;0./C
.12
Cu si9uran# acest a !ost momentul c)nd Iuda a conceput tr#darea acestui
!als Mesia. -C#ci nu anii lCau !#cut s# +l tr#de"e pe Isus ci aceast# de"ilu"ie0 el
4oia ca acest Isus s# !ie acel Mesia a*teptat de popor A +n4in9#tor0 iruitor0
re9e...N.T.2
C(iar *i cu ceilali continu# marea ne+nele9ere. Dup# r#sti9nire0 ucenicii din
Emaus 4or pleca de"am#9ii6 'noi cre"usem c# el a4ea s# !ie acel care +l 4a eliera
pe Israel..., -%c .1C./2
Hi c(iar c)nd cei doispre"ece +l 4or 4edea +n4iat0 mitul re9atului lor temporar
4a r#m)ne +n ei6 'Doamne oare acum 4ei restaili re9atul lui Israel7, -Jap /01C;2
Ispitirea lui Isus
'Pentru mine e*ti satana0 ispititorul., 8*a sCa dresat Isus lui Petru.
De alt!el0 nu numai la +nceput0 dar tot timpul 4ieii sale Isus a a4ut de luptat
+mpotri4a propunerilor pe care i le !#ceau e4reii sau apostolii.
4elatarea ispitirii plasat la nceputul vieii sale publice, nu este altceva
dect explicarea, prezentat sub forma unei scene dramatice M a unei lupte
interioare $i exterioare, externe, pe care #ristos a trebuit s o poarte mpotriva sa
$i mpotriva altora n tot cursul vieii sale.
E4reii +n mi:locul c#rora a !ost trimis se compl#ceau +n 4ise amiioase *i
dominante0 dominatoare6 'Posedarea tuturor +mp#r#iilor din uni4ers., Puterea lor0
sla4a lor. 8u o sete pueril# pentru o minune a*a de mic#6 '8ceste pietre s# de4in#
p)ine..., '3n "iua s#r#torii arunc#Cte de pe templu., Jari"eii +i cer semne din cer=
poporul 4rea s# 4ad# c#")nd mana. -c!. In .0/M= 101M2 E4reii cer semne0 4a suspina
s!)ntul Paul. -/Cor /0..2
Nu0 ispitirea nu a !ost un moment unic la +nceputul ministerului
M)ntuitorului0 ci o lupt# ne+ncetat# "ilnic# A +mpotri4a u*ur#t#ii impresie unui
mesianism= o ale9ere ce treuia re+nnoit# "ilnic tot timpul 4ieii pentru a se opune
amiiilor prea umane pe care pre"ena sau cu4)ntul s#u le pro4ocau.
'Relatarea a9oniei0 +n special presupune re!u"ul solicit#rilor ami9ue *i
r#spunsul la planul Tat#lui0 plan care a !ost +ndeplinit cu preul multor lupte
dureroase0 lupte interne tra9ice. 8le9erea lui Isus0 deci"iile sale sunt de o
di!icultate tra9ic#., -%ouis Moulouou2
F #nd B(au vzut prinii Bui, au rmas nmrmurii6 $i mama Bui -(a zis%
F*iule, pentru ce )e(ai purtat a$a cu noi0 -at c tatl )u $i eu )e(am cutat cu
ngri/orare. .l le(a zis% F"e ce 2(ai cutat0 7are nu $tiai c trebuie s fiu n
casa )atlui 2eu0
3Bc <,?K(?H5
Isus Cristosul
Ioan ?ote"#torul !iltr)nd secretul lui Isus0 nu a 4estit un mesianism al
r#"oiului 4esel pentru elierarea naional#6 'Iat# Mielul lui Dumne"eu0 cel care ia
asupra sa p#catele lumii., Iar cel +n4iat 4a e5plica ucenicilor din Emaus6 'oare nu
treuia Cristos s# su!ere *i a*a s# intre +n sla4#7,
3n sla4#0 de acord. Dar o sla4# de mesie0 iar un9erea acestui Cristos e
di4initatea care +*i asum# +ntrea9a umanitate +n persoana lui Isus. Sla4a lui nu
poate !i dec)t o sla4# a lui Dumne"eu6 +lava de a iubi pn la moarte. Tocmai de
aceea aceast# a doua un9ere ce i se re4ars# peste tot trupul este un9erea s)n9elui
s#u 4#rsat.
8st!el !aimoasele e5presii pe care e4reii nu le +nele9eau A 3mp#r#ia lui
Dumne"eu uni4ersal# *i 4e*nic# A e5presii prin care pro!eii 4esteau 4enirea lui
Mesia cap#t# sens6 Isus Cristosul este pentru totdeauna centrul 4iu *i *e!ul omenirii
pe care a sal4atCo prin s)n9ele s#u.
8cesta este +nelesul cu4intelor 2esia. CRIST$S.
B.
'...JIU%
SRU
UNIC0...,
FIUL LUI DUMNEZEU
C Ce "ic oamenii0 cine sunt eu7
C Unii "ic c# e*ti Ioan ?ote"#torul0 alii "ic c# e*ti Ilie0 Ieremia sau unul din
proroci.
C Dar 4oi ce "icei7
C Tu e*ti Cristos0 declar# Petru.
8cesta este !aimosul dialo9 de la Ce"area lui Jilip -Mc M0.EC.D20 -Mt /;0/KC
/;2. Dup# Matei0 r#spunsul lui Petru ar !i !ost mai e5plicit6 ' Tu e*ti Cristos0 Jiul
lui Dumne"eu cel 4iu., -Matei *i ?iserica primar# e5prim# ast!el credina lor +n
di4initatea lui Isus.2 Petru0 cu si9uran# nu a dat acest r#spuns lun9. E5presia *iul
lui "umnezeu era pe atunci0 a4ea un sens diluat *i se aplica oi*nuit oamenilor de
r)nd. Pe de alt# parte0 ucenicii au descoperit treptat +n Isus din Na"aret o prezen
special a lui "umnezeu $i a fost necesar nvierea lui $i apoi 4usaliile. 8poi
Rusaliile pentru a le da si9uran#6 'pe Dumne"eu +n persoan#., Dar noi a4em +n
cap c)te4a sc(eme luate din c#ri6 'Tat#l este Dumne"eu0 Jiul este Dumne"eu0
Du(ul S!)nt este Dumne"eu., Din contra0 ucenicii a4eau +naintea lor pe omul Isus
*i nimic altce4a. E drept c# +l a*teptau cu ner#dare pe Mesia spre care Ioan
?ote"#torul le +ndrepta atenia. Dar nimeni nu a*tepta pe un Mesia care s# !ie
Dumne"eu.
Care a !ost calea pe care au mers apostolii spre aceast# descoperire7
F .u am zis% F+untei dumnezei, toi +untei fii ai #elui &rea ,nalt. ,ns
vei muri ca ni$te oameni, vei cdea ca un domnitor oarecare.
3&s K<,D(J5
Minunile
Nu treuie s# ne !acem comple5 +n !aa minunilor relatate de e4an9(elii. 8"i
nici un istoric serios nu mai poate ne9a c# ar !i a4utCo asupra mulimilor. E4reii de
pe 4remea lui Isus 4edeau minuni peste tot= a4eau +n minte minuni mult mai mari
dec)t 4indecarea unui olo9 sau +n4ierea unei !ete *i marea despicat# +n dou# de
Moise0 man# din cer ca ploaia0 soarele oprit pe cer acestea era +ntrCade4#r minuni.
-Critica modern# a recunoscut +n multe din aceste minuni poe"ii *i 9enuri
literare0 :uste de alt!el.2 Dar cele ale lui Isus7
&rima observaie e c# minunile lui Isus au de"am#9it pe muli. Sunt prea
modeste. Un or care 4ede0 un olo9 care uml# !oarte ine. Dar ce sunt acestea pe
l)n9# cele ale lui Moise7 $r0 nim#nui nu iCa trecut prin cap c# Moise ar !i
Dumne"eu. S# reamintim minunea +nmulirii p)inilor. 'Mulimea era
entu"iasmat#,0 dar cer mai mult de la Isus6 Moise a dat man# +n pustiu. Cu alte
cu4inte6 ,Nu e r#u ceea ce ai !#cut. Dar mana e cu totul altce4a. D#Cne un semn
care s# 4in din cerP, 3n !aa minunilor umflate ale lui Moise *i ale e5odului0 cele
ale lui Isus sunt mult prea mici. 8* cum le 4edeau e4reii0 ele puteau orienta spre un
Mesia +ncep#tor *i nu spre un Dumne"eu.
' Drept r#spuns0 Isus leCa "is6 '8de4#rat0 ade4#rat0 4# spun0 c# M# c#utai nu
pentru c# ai 4#"ut semne0 ci pentru c# ai m)ncat din p)inile acelea0 *i 4Cai s#turat.
'Ce semn !aci Tu0 deci, ICau "is ei 'ca s#Cl 4edem0 *i s# credem +n Tine7 Ce lucre"i
Tu7 P#rinii no*tri au m)ncat man# +n pustie0 dup# cum este scris6 '%eCa dat s#
m#n)nce p)ine din cer., -In ;0 .;. K<CK/2
8 doua oser4aie este c# minunile lui Isus sunt personale de aceea u o
importan# deoseit#. 3n >ec(iul Testament0 pro!etul anuna ceea ce 4a !ace
Ya(4e6 el este doar instrumentul. C)nd Ilie sau Eli"eu !ac 4reo minune se
prostern#0 se roa9#0 +l c(eam# +n a:utor pe Domnul pentru aCi reu*i acea minune.
Dar c)nd Isus +n4ie pe cine4a0 intr# +n camer#0 sau opre*te corte9iul !unerar0
ia mortul de m)n# *i spune6 'Scoal#CteP, Hi mortul se scoal#. 'Ep(etaP, Hi surdul
aude. Un simplu cu4)nt0 un simplu 9est al s#u !#r# apel la Dumne"eu.
Deci ceea ce iCa uimit pe spectatorii s#i0 ceea ce nu se mai 4#"use0 era
puterea lui personal#. Minunile lui Isus +n asta constau. Nu c# ar !i !antastice -de
alt!el Isus se !ere*te de pulicitate20 dar nu duc la un altul dec)t la Isus. Pentru
ace*ti oameni care cred c# numai Dumne"eu !ace minuni0 ceea ce iCa +nm#rmurit a
!ost tocmai aceast# putere personal# a lui Isus.
De aceea toate minunile au dus la aceea*i +ntreare re4elat# de e4an9(elia
potolirii !urtunii0 'Dar cine este acest om7,
Nu se !ace teolo9ia= ar !i !ost incapail s# spun#6 'E !iul lui Dumne"eu,0 e a
doua Persoan# S!intei Treimi. Dar e clar c# acest om are +n el o prezen *i ast!el ei
sunt introdu*i +ntrCun mister mai pro!und.
FAu a/uns la casa frunta$ului sinagogii. Acolo -sus a vzut o zarv, $i pe
unii care plngeau $i se tnguiau mult. A intrat nuntru, $i le(a zis% F&entru ce
facei atta zarv, $i pentru ce plngei0 #opila n(a murit, ci doarme. .i $i
bteau /oc de .l. Atunci, dup ce i(a scos afar pe toi, a luat cu .l pe tatl
copilei, pe mama ei, $i pe cei ce(l nsoiser, $i a intrat acolo unde zcea copila. A
apucat(o de mn, $i i(a zis% F)alita cumi care, tlmcit, nseamn% F*etio,
scoal(te, i zic! ,ndat fetia s(a sculat, $i a nceput s umble6Q
32c G,AK(?<5
Iertarea p#catelor
Paraliticul din Ca!arnaum a au"it aceste cu4inte6 'P#catele tale +i sunt
iertateP, Mai t)r"iu *i p#c#toasa din casa lui Simon -%c E01M2. Hi apoi %e4i0 Za(eu0
!emeia adulter#0 t)l(arul.
Pentru noi cre*tinii oi*nuii *i r#s!#ai0 iertarea 4ine de la sine. Dar pe
timpul lui Isus nimeni nu au"ise s# i se spun# 'P#catele +i sunt iertateP, Deoarece
p#catul este o o!ens# direct# adus# lui Dumne"eu6 numai el poate ierta p#catele.
Scrii care erau de !a# au +neles imediat6
C Cum poate 4ori ast!el acest om7 Cine poate ierta p#catele +n a!ar# de
Dumne"eu7
E clar. Un domn +mi spune6 '8nul acesta suntei scutii de impo"ite.,
Desi9ur0 cine e7 E perceptorul sau un +n*el#tor7
$r0 Isus 4a do4edi c# nu este un +n*el#tor6 'E u*or a spune $i se iart
pcatele c#ci acest lucru nu se poate 4edea. Dar e mai 9reu s# spui scoal(te, ia(i
targa $i du(te acas. Ei ine0 s# *tii c# Jiul $mului are puterea de a ierta p#catele0
+i "ic0 ridic(te $i mergiQ
Hi misiunea aceasta0 ca toate celelalte0 cap#t# o importan# proprie0 sunt
semne c "umnezeu este de acord, c "umnezeu este cu -sus. $are apostolii au
+neles c# Isus +*i atriuie ast!el puterea lui Dumne"eu cu acordul lui Dumne"eu7 $
mare +ntreare nu +i 4a mai l#sa +n pace.
St#p)nul le9ii
8 treia serie de !apte6 Isus se arat# deseori *i +n pulic ca st#p)n al le9ii lui
Moise care este le9ea lui Dumne"eu. S# nu 4orim aici despre saat. Isus nu a pus
+n discuie le9ea saatului ci numai interpret#rile str)mte *i le9aliste care !#ceau
saatul de nesuportat *i erau o insult# adus# lui Dumne"eu. Dar %e4iticul -/2.
Multiplicase le9ile despre cur#ire. Isus m#tur# toate acestea. 'Ceea ce spurc# pe
om este ceea ce iese din inima lui.,
3n predica de pe munte -Mt B2 re4ine de *ase ori !ormula. 'SCa spus celor de
demult., -8dic# prin Moise +n numele lui Dumne"eu2 'Ei ine0 eu 4# spunG, Isus
se declar# st#p)n al le9ii lui Dumne"eu al Cu4)ntului lui Dumne"euP E cel umilit0
cel s#rac0 'S!)ntul lui Dumne"eu,0 cel pe care nimeni nu +l poate acu"a de p#cat.
'$ri e las!emator0 ori este neun0 ori este Dumne"eu., $r pentru ucenicii lui e
clar c# nu era nici neun0 nici las!emator.
'Jiul lui Dumne"eu,0 'Jiul, $mului
3n E4an9(elia S!)ntului Matei citim c# s!)ntul Petru iCa spus lui Isus6 'Tu
e*ti Jiul lui Dumne"eu cel 4iu., 8st!el se e5prim# credina ?isericii primare *i tot
a*a neCo e5prima *i noi. Dar ai remarcat c# Isus nu +*i ia niciodat# acest titlu de
'Jiu al lui Dumne"eu,7
Moti4ul7 Se a!l# +n capitolul // al acestei c#ri6 Ya(4e sCa re4elat poporului
s#u +n >ec(iul Testament *i +ntre9ul Israel. Este 'Jiu al lui Dumne"eu,0 +n sens
lar9. 8ceast# e5presie0 +n mediul eraic0 nu putem deci s# e5prime !iliaiunea unic#
*i 4e*nic# a lui Cristos0 pe care o 4or m#rturisi mai t)r"iu cre*tinii.
Din contra0 Isus 4ore*te mereu despre )atl meu, )atl vostru. E 4ora
desi9ur despre Dumne"eu6 'Tat#l meu *i Tat#l 4ostru., -In .<0/E2 Dar niciodat#
Isus nu 4a spune 'Tat#l nostru, pun)nduCse +n r)ndul !iilor0 la acela*i ni4el cu noi=
ori e 'Tat#l 4ostru0 ori e Tat#l meu,. 'C)nd 4# ru9ai s# spunei6 Tat#l nostru.,
Desi9ur 0 Isus se roa9# cu noi dar el o !ace cu un alt titlu. Este *i se *tie *iu
preaiubit0 adic# unic. Din acest moti4 ne ru9#m 'prin Isus Cristos0 Domnul
nostru,0 noi care suntem !ii doar prin participarea la !iliaiunea sa incomparail#.
8ceast# !iliaie incomparail#0 dac# este insu!icient# redat# prin e5presia +n
u" pe atunci6 'Jiul lui Dumne"eu,0 este !oarte ine redat#0 prin cu4)ntul articulat6
*iul, *iul ca $i )atl ca un titlu special *i asolut unic. De aceea0 mai ales la
s!)ntul Ioan +nt)lnim deseori acest titlu al lui Isus6 *iul la persoana a IIICa *i cu
si9uran# este 4ora despre Isus. -c!. Mc /.0;= /K0K.= Mt //0.E0 %c /<0..= mai ales
paraola lucr#torilor +n 4ie uci9a*i %c .<0DC/;2
'St#p)nul 4iei a "is6 'Ce s# !ac7 8m s# trimit pe !iul meu prea iuit= poate c#
+l 4or primi cu cinste., Dar 4ierii0 c)nd lCau 4#"ut0 sCau s!#tuit +ntre ei0 *i au "is6
'Iat# mo*tenitorul= 4enii s#Cl ucidem0 ca mo*tenirea s# !ie a noastr#., Hi lCau scos
a!ar# din 4ie0 *i lCau omor)t.,-%c .<0 /KC/B2
Dac# nu se nume*te niciodat# 'Jiul lui Dumne"eu,0 Isus se pre"int# deseori
-KM ori2 ca 'Jiul $mului,. E5presie uimitoare pentru un om din secolul XX pentru
c# are un sens ilic precis. Ea ne trimite la 'Jiul $mului, anunat de prorocul
Daniel0 persona: care poart# +n sine destinul omenirii6 'El 4ine pe norii ceruluiG
%ui +i este +ncredinat# +mp#r#ia *i onoarea *i popoarele0 naiunile *i limile +i
slu:esc0 +mp#r#ia lui nu 4a a4ea s!)r*it., -Dan E0/KC/12
8cest Isus din Na"aret0 acest numit *iu al omului care nu are unde s# +*i
plece capul -Mt M0.<2 care a 4enit 'nu pentru a !i ser4it0 dar pentru a slu:i *i aC*i da
4iaa ca r#scump#rare pentru cei muli,0 'el 4a 4eni pe norii cerului cu putere *i
sla4#., -Mt .10K<2
8cest Jiu al $mului 4a *edea pe tronul s#u de sla4# 'Pentru marea :udecat#
despre iuirea celor s#raci., -.B0K/ *i urm#toarele.2
8cest titlu de *iu al 7mului este !olosit des de Isus pentru c# este tipic
mesianic *i contrar celui de 'Jiu al lui Dumne"eu,0 nu poate l#sa loc nici +n
p#r#sire e5presia F*iul 7mului pentru c# aceea de 'Jiu al lui Dumne"eu, luase un
sens nou0 precis0 teolo9ic= +n unitatea lui Dumne"eu sunt mai multe persoane
printre care 'Jiul,. El este propriul Jiu al lui Dumne"eu.
'Eu sunt +n Tat#l *i Tat#l +n mine.,
Isus este Dumne"eu. Isus este om. Hi totu*i e una *i aceea*i persoan#. Iat# ce
ne este re4elat prin !apte.
Dar de sCa !#cut om acest Dumne"eu7 El ne spune6 ' Toate lucrurile MiCau
!ost date +n m)ni de Tat#l Meu= *i nimeni nu *tie cine este Jiul0 +n a!ar# de Tat#l0
nici cine este Tat#l0 +n a!ar# de Jiul *i acela c#ruia 4rea Jiul s# iCl descopere., -%c
/<0..2
Htii ce +nseamn# a cunoa*te +n sens ilic7 3nseamn# a se uni +n iuire A e
comuniunea cea mai pro!und#0 intimitatea !#r# secrete0 unire con:u9al#.
Tat#l a trimis pe Jiul s#u ca s# se !ac# om pentru ca noi s# +l putem cunoa*te
pe Dumne"eu +n acest om.
De unde e5traordinarul dialo9 +ntre Isus *i Jilip6
'Dac# mCai !i cunoscut pe Mine0 ai !i cunoscut *i pe Tat#l Meu. Hi de acum
+ncolo 3l 4ei cunoa*te= *i %Cai *i 4#"ut., 'Doamne, iCa "is Jilip 'arat#Cne pe Tat#l0
*i ne este de a:uns., Isus iCa "is6 'De at)ta 4reme Sunt cu 4oi0 *i nu MCai cunoscut0
Jilipe7 Cine MCa 4#"ut pe Mine0 a 4#"ut pe Tat#l. Cum "ici tu dar6 '8rat#Cne pe
Tat#l7, Nu cre"i c# Eu Sunt +n Tat#l0 *i Tat#l este +n Mine7 Cu4intele pe care 4i le
spun Eu0 nu le spun de la Mine= ci Tat#l0 care locuie*te +n Mine0 El !ace aceste
lucr#ri ale %ui. CredeiCm# c# Eu Sunt +n Tat#l0 *i Tat#l este +n Mine= credei cel
puin pentru lucr#rile acestea., -In /10EC//2
Cu puin +nainte Cristos ar !i treuit omor)t cu pietre pentru c# declarase
e4reilor6 'Tat#l *i cu mine una suntemP, E unitatea Du(ului S!)nt0 c#ci unitatea
care une*te este a treia persoan# a S!intei Treimi6 Du(ul.
F,n vremea aceea, -sus a luat cuvntul $i a zis% F)e laud, )at, "oamne al
cerului $i al pmntului, pentru c ai ascuns aceste lucruri de cei nelepi $i
pricepui, $i le(ai descoperit pruncilor. "a, )at, )e laud, pentru c a$a ai gsit
)u cu cale! )oate lucrurile 2i(au fost date n mni de )atl 2eu6 $i nimeni nu
cunoa$te deplin pe *iul, n afar de )atl6 tot astfel nimeni nu cunoa$te deplin pe
)atl, n afar de *iul, $i acela cruia vrea *iul s i(l descopere.
32t @@,<G(<J5
FIUL UNIC AL TATLUI
)atl este "umnezeu A ori de c)te ori scriptura 4ore*te despre "umnezeu .
Este 4ora despre tat#l. 8proape +ntotdeauna litur9(iile0 ru9#ciunile litur9ice +i
sunt adresate de asemenea Tat#lui.
Dar aceste ru9#ciuni +i sunt pre"entate 'prin Isus Cristos0 Jiul t#u,0 cel pe
care e4an9(eliile +l numesc 'Jiul s#u preaiuit,. -Mc /.0;2 'Jiul s#u unic, -In
/0/1C/M= /;0/M2
E numit ast!el pentru c# *iul este Dumne"eu ca *i Tat#l. 8st!el el este e9al *i
asem#n#tor Tat#lui al c#rui re4elator este6 'Jilip0 cel ce mCa 4#"ut0 lCa 4#"ut pe
tat#l0 pentru c# tat#l *i cu mine una suntem.,
Una *i totu*i doi6 Tat#l *i Jiul. Hi Isus adau9#6 'Tat#l 4a trimite +n numele
meu pe Du(ul S!)nt., Ceea ce +nseamn# trei. 3n Dumne"eu sunt deci trei6 Tat#l0
Jiul sunt unii printrCo le9#tur# iuire care este a treia persoan#0 Du(ul. Unitatea
lor e 'unitatea Du(ului,. 8ceast# unitate e at)t de per!ect#0 +nc)t cele trei persoane
di4ine nu !ormea"# +mpreun# dec)t un sin9ur Dumne"eu. 8cesta este misterul pe
care miCl re4elea"# Isus 'Jiul unic al Tat#lui, *i la care treuie s# ne oprim acum6
Misterul S!intei Treimi.
F"rept rspuns, -sus i(a zis% F"ac 2 iube$te cineva, va pzi cuvntul
2eu, $i )atl 2eu l va iubi. Noi vom veni la el, $i vom locui mpreun cu el. #ine
nu 2 iube$te, nu pze$te cuvintele 2ele. 1i cuvntul, pe care(l auzii, nu este al
2eu, ci al )atlui, care 2(a trimis. (am spus aceste lucruri ct mai +unt cu voi.
"ar mngietorul, adic "u'ul +fnt, pe care(l va trimite )atl, n Numele 2eu,
v va nva toate lucrurile, $i v va aduce aminte de tot ce v(am spus .u.
3-n @?,<A(<D5
'Treime, 'Natur#, 'Persoan#,
Dar treuie s# remarc#m c# nici Isus0 nici E4an9(eliile nu au !#cut aceast#
sum# de trei= nici nu au 4orit despre )reime.
'Primii cre*tini, au m#rturisit aceast# pluralitate din Dumne"eu unul. SCau
ru9at tat#lui0 Jiului *i Du(ului S!)nt. Mai e5act0 citim +n 4ec(ile te5te litur9ice0 sC
au adresat Tat#lui prin Jiul +n Du(ul S!)nt. 8u admis spontan !#r# e5plicarea
noiunilor ceea ce noi a"i numim6 'Treimea persoanelor +n unitatea naturii di4ine,
Cu4intele natur *i persoan nu se 9#sesc +n E4an9(elie. ?iserica +n secolul
I> le 4a +mprumuta din !ilo"o!ie pentru a preci"a re9ula credinei *i a !ormula +n
!aa con!u"iilor *i a ne9#rilor ere"iei0 ceea ce era cre"ut *i tr#it +n mod spontan. -c!.
Jr. >arillon2
8r !i deci periculos s# d#m prea mare importan# cu4intelor *i !ormulelor de
9enul trei persoane ntr(o singur natur divin0 sCa 4orit despre Cristos0 o
persoan cu dou naturi. Mai +nt)i0 pentru c# repet)nd cu4intele corecte, sCar
putea s# nu se +nelea9# nimic din realit#ile acestea0 ca acel om care +mi e5plica0
prin instinct0 comportarea p#s#rilor0 dar nu *tia s# spun# ce este instinctulG Hi apoi
cu4intele *i sensul lor se sc(im# odat# cu timpul.
E5ist# apoi cu4intele pe care denumesc lucruri sau oiecte concrete0
tan9iile0 4i"iile6 4ar"#0 cal0 drum0 cas#0 ap#0 !ocul. Se *tie despre ce e 4ora. De
la un autor la altul0 de la o epoc# la alta0 +ntrCo lim# 4ec(e sau +ntrCuna nou#0
aceste cu4inte sunt acelea peste tot *i mereu. &robaton +n 9rece*te ovis dup# aceea
+n latin#0 oaie, +n lima rom)n# +nseamn# acela*i animal de acum .<<< de ani.
Dar c)nd cu4intele e5prim# idei A natur#0 persoan#0 esen#0 sustan# A ele
sunt ca norii6 conturul lor nu e precis0 dar se sc(im# mereu. Cu4intele e4oluea"#
de la un autor la altul0 de la o lim# la alta *i uneori se sc(im# c(iar +n operele
aceluia*i scriitor. 8st!el Conciliul din Calcedon -1B/2 a de!init c# 'Domnul nostru
Isus Cristos este consustanial cu Tat#l +n di4initate *i consustanial nou# +n
umanitate., Ei ine0 cu4)ntul consubstanial nu are acela*i sens +n amele ca"uri.
8 ne ate pentru cu4inte ar +nsemna s# l#s#m proa -do4ada2 pentru o
umr#. Important e s# p#trund# lucrurile0 s# +nele9em realit#ile.
Jamilia nu se +n4a#0 ci se tr#ie*te
$r0 trinitatea nu mai puin dec)t !amilie uman#0 nu se pune +n cu4inte *i +n
!ormule. Episcopul an9lican To(n Roinson spune6 '8M !ost +ntreat +ntrCo "i dup#
o con!erin#0 cum lCa* +n4#a pe un copil misterul Treimii. R#spunsul era simplu6
nu lCa* +n4#a.,
8cest episcop are dreptate dac# e +neles corect cum realit#ile !amiliei nu se
spun +n lecii reci0 ca matematica ori en9le"a. Ele se tr#iesc *i tocmai prin 4iaa
"ilnic#0 ele se +n4a# treptat. Noul n#scut nu *tie c# are o !amilie= nu *tie ce e o
!amilie. Dar atunci c)nd 4a +ncepe s# mear9# la *coal# i se 4a !ace o e5punere
special# pentru a +n4#a. %a ce un7 3nc# din primele sale s#pt#m)ni de 4ia# se
simte introdus +ntrCo iuire. De*i e o !iin# care are ne4oie de toate0 simte +n :urul
lui o 9in9#*ie care r#spunde !oamei *i stri9#tului lui. $ simte ca una0 con!u"0 dar
puternic# *i un#6 nu are dec)t s# pl)n9# *i ea e acolo. Cu timpul 4a *ti c# aceast#
pre"en# e de mai multe !eluri0 cu toate c# e una sin9ur#0 !#r# a +nceta s# !ie una6
4ocea ascuit#0 4ocea 9ra4#0 o !a# cati!elat# *i una cu ar# aspr#0 m)ini moi *i
m)ini tari. 3n :urul lui tr#iesc mai muli *i totu*i e sin9ura iuire. 8poi 4a distin9e
pe mama de tata= 4a pricepe c# e oiectul iuirii lor= +ntrCo "i 4a +nele9e0 c# ei
tr#iesc total di!erit0 dar tr#iesc unul pentru altul *i +mpreun# pentru !raii s#i0 pentru
surorile sale. 8cum +ncepe s# +*i cunoasc# !raii *i surorile0 unc(ii0 m#tu*ile0
unicii dup# tat# *i cei dup# mam#0 4eri*orii *i 4ecinii care nu sunt din !amilie dar
sunt to4ar#*i prieteni. Toat# aceast# mulime de !iine dra9i0 4a !i +neleas# de le pe
m#sur# ce 4a simi0 4a au"i0 4a 4edea +n decursul anilor. Nu era ne4oie de un curs
de dou#"eci sau trei"eci de lecii.
Desi9ur0 nuCi 4ei cere acestui copil s# +*i de!ineasc# !ilo"o!ic !amilia0 nici
paternitatea0 sau maternitatea0 nici alte 9rade de rudenie= nu 4a !i +n stare s# dea un
arore 9enealo9ic. Dar ce rost ar a4eaP Jamilia nu e o scen# de recitat poe"ii0 ci un
loc al iuirii. 3n4a# ce e !amilia0 mai mult din cele 4#"ute *i tr#ite dec)t +n teorie.
8ici el iue*te *i se simte iuit.
Tot ast!el neCa re4elat Dumne"eu misterul !amiliei sale0 a 4ieii sale trinitare.
Jamilie di4in#0 Treimea se descoper# prin tr#ire
Deci nu 4ei 9#si niciodat# +n Scriptur# o !ormul# ca6 'Un sin9ur Dumne"eu
+n trei persoane., Dar +nc# din primele pa9ini ale &ene"ei 9#sim pre"ena unei mari
iuiri l)n9# un lea9#. Mai mult 'numele Dumne"eului unic e la plural A Elo(im A
*i acest Dumne"eu creator +*i 4ore*te la plural,. 'S# +l !acem pe om dup# c(ipul *i
asem#narea noastr#, ca *i cum mai multe persoane sCar s!#tui.
3n s!)r*it !#c)nduCl pe om0 dup# asem#narea sa 'lCa creat cuplu, A #rat *i
!emeie iCa creat A *i cu puterea de a na*te copii.
%Ca creat pe om treime6 tat#0 mam#0 copil A c(ipul *i asem#narea lui
Dumne"eu6 deci Dumne"eu unic 4a !i Treime.
3n &ene"# 'Du(ul lui Ya(4e se mi*ca deasupra apelor, de la +nceput o
clo*c# deasupra puilor0 ca o mam# l)n9# un lea9#n. -&en /0.2
E o pre!i9urare +ndep#rtat# *i oscur# a aciunii Du(ului S!)nt din Noul
Testament. 3n9erul 4ore*te Mariei6 'Du(ul S!)nt se 4a coor+ peste tine *i puterea
celui Prea+nalt te 4a umri0 de aceea *i S!)ntul care se 4a na*te din tine se 4a numi
Jiul lui Dumne"eu., -%c /0KB2
Sunt trei6 Cel Prea+nalt0 Du(ul S!)nt0 Jiul lui Dumne"eu.
C Dup# ce a !ost ote"at de Ioan 'c)nd Isus era +n ru9#ciune0 cerul sCa
desc(is *i Du(ul S!)nt a coor)t asupra lui +n c(ip de porumel *i o 4oce din cer sC
a au"it6 )u e$ti *iul meu preaiubit, tu e$ti toat plcerea mea!, -%c K0./C..2 4ocea
Tat#lui c#tre Jiul s#u preaiuit su "orul Du(ului S!)nt. Treimea.
C 3nc# de la primul s#u discurs pulic0 Isus realizeaz oracolul pe care +l
cite*te6 'Du(ul S!)nt -Domnului2 este asupra mea., -%c 10/M2
la !el0 pentru a re4eni la >ec(iul testament0 aproape de Tat#l Creator0 nu
e5ista doar Du(ul asupra apelor pentru a le !ecunda0 dar e5ista *i ,nelepciunea.
-Cartea pro4erelor K0..CK/2
'Domnul mCa !#cut cea dint)i dintre lucr#rile %ui0 +naintea celor mai 4ec(i
lucr#ri ale %ui. Eu am !ost a*e"at# din 4e*nicie0 +nainte de orice +nceput0 +nainte de
a !i p#m)ntul. 8m !ost n#scut# c)nd +nc# nu erau ad)ncuri0 nici i"4oare +nc#rcate
cu ape= am !ost n#scut# +nainte de +nt#rirea munilor0 +nainte de a !i dealurile0 c)nd
nu era +nc# nici p#m)ntul0 nici c)mpiile0 nici cea dint)i !#r)m# din pulerea
lumii. C)nd a +ntocmit Domnul cerurile0 eu eram de !a#= c)nd a tras o "are pe !aa
ad)ncului0 c)nd a pironit norii sus0 *i c)nd au )*nit cu putere i"4oarele
ad)ncului0 c)nd a pus un (otar m#rii0 ca apele s# nu treac# peste porunca %ui0 c)nd
a pus temeliile p#m)ntului0 eu eram me*terul %ui0 la lucru l)n9# el0 *i +n toate "ilele
eram des!#tarea %ui0 :uc)nd ne+ncetat +naintea %ui0 :uc)nd pe rotocolul p#m)ntului
S#u0 *i 9#sinduCmi pl#cerea +n !iii oamenilor.,
8cest cine4a de l)n9# Creator 'a un me*ter. '8ceast# +nelepciune n#scut#
din 4e*nicie0 +nainte de a !i temeliile p#m)ntului, este Jiul >e*nic0 Cu4)ntul
despre care s!)ntul Ioan "icea6
FBa nceput era #uvntul, $i #uvntul era cu "umnezeu, $i #uvntul era
"umnezeu. .l era la nceput cu "umnezeu. )oate lucrurile au fost fcute prin .l6
$i nimic din ce a fost fcut, n(a fost fcut fr .l.
1i #uvntul +(a fcut trup, $i a locuit printre noi,Q
3-n @,@(A.@?5
Isus ne re4elea"# pe Tat#l s#u *i pe Du(ul lor tr#ind
$dat# 4enit printre noi0 Cu4)ntul0 -adic# acela prin care tat#l ne 4ore*te2
care este Isus0 nu o !ace pe pro!esorul0 las# !ilo"o!ilor cu4intele !ilo"o!ice A natur#0
persoan#0 esen#0 sustan# A nu d# lecii despre Treime0 nu !ace !i9uri 9eometrice
-triun9(iul cu trei un9(iuri toate !#c)nd parte din aceea*i supra!a#2G nu.
3n modul cel mai simplu el tr#ie*te. Tr#ie*te a*a cum este0 Jiul unic.
Desc(idei E4an9(elia la orice pa9in#6 el are +n minte *i +n inim# 4oina tat#lui= i se
adresea"# c(iar *i cu diminuti4ul copiilor6 Abba, )ticule0 termen ne+nt)lnit +n nici
una din ru9#ciunile iudaismului epociiG Isus0 Jiul unic al lui Dumne"eu0
Dumne"eu +nsu*i 4ore*te despre acest Tat# ce despre o persoan# distinct# de el6
'Tot ce este al t#u0 este al meu *i ce este al meu este al t#u.,
Hi totu*i o unitate per!ect#6 'Tat#l *i cu mine una suntem., -%c K<2 A 'Eu
sunt +n tat#l *i tat#l este +n mine., -/10D2
Hi iat# c#tre s!)r*itul 4ieii sale Isus anun# a treia persoan# di4in#6 '8cum
m# duc la cel ce mCa trimisG +l 4oi trimite pe m)n9)ietorul.. c)nd 4a 4eni el0
Du(ul ade4#rului0 4# 4a +n4#a ade4#rul., -In /;0B *i urm#torul2 Un Du( deoseit
*i de Tat#l *i de Jiul *i totu*i un Du( care este una cu tat#l6 'Du(ul p#trunde totul
p)n# +n pro!un"imile lui Dumne"eu -Tat#l2, -/Cor //0/<2= un Du( care este unul
cu Jiul6 'Domnul e Du(ulG 8ciunea Domnului este Du(ul., -.Cor K0/EC/M2
Re4elaia ne pune deci +n !a# persoane distincte6 tat#l0 Jiul *i Du(ul S!)nt0
persoane di4ine !iecare A *i +n acela*i timp ne arat# unitatea lor +ntrCun sin9ur
Dumne"eu. $ !ace cu at)ta !or# *i insisten# +nc)t suntem oli9ai parc# s#
proclam#m un sin9ur Dumne"eu +n trei persoane.
F,n vremea aceea, -sus a luat cuvntul $i a zis% F)e laud, )at, "oamne al
cerului $i al pmntului, pentru c ai ascuns aceste lucruri de cei nelepi $i
pricepui, $i le(ai descoperit pruncilor. "a, )at, )e laud, pentru c a$a ai gsit
)u cu cale! )oate lucrurile 2i(au fost date n mni de )atl 2eu6 $i nimeni nu
cunoa$te deplin pe *iul, n afar de )atl6 tot astfel nimeni nu cunoa$te deplin pe
)atl, n afar de *iul, $i acela cruia vrea *iul s i(l descopere.
32t @@,<G(<J5
?iserica0 la r)ndul eiG
Din +n4ierea Jiului *i trimiterea Du(ului sCa n#scut ?iserica. Ea a pornit de
la 'Mer9ei0 +n4#ai toate popoarele0 ote")nduCle +n Numele Tat#lui *i al Jiului *i
al S!)ntului Du(G, -Mt .M0/D2
3ntrea9a 4ia# a isericii e p#truns# de acest mister0 +n semn0 +n ru9#ciuni0 +n
sacramenteG Ea se +n9ri:e*te mai puin de e5plicaii0 dec)t a ne !ace s# !rec4ent#m
Persoanele di4ine0 s# tr#im cu ele *i +n ele0 de a intra +n comuniune cu tat#l0 Jiul *i
S!)ntul Du( +n ru9#ciune *i iuire.
8cest mister nu 4a !i cunoscut# prin laserul inteli9enei *i prin ascui*ul
d#lii. >a !i cunoscut numai prin iuire6 'Dac# cine4a m# iue*te0 tat#l meu +l 4a
iui *i 4om 4eni la elG iar Du(ul S!)nt pe care tat#l +l 4a trimite +n numele meu 4#
4a +n4#a totul., -In /10.KC.;2
DIALOGUL PERSOAELOR CUVNTULUI
Un teolo9 contemporan -LenrN ?ouillard2 se e5prim# cam ast!el6
'Nu putem plasa un num#r +n Dumne"eu. C(iar dac# di4initatea care e mai
presus de toate0 e celerat# ca Trinitatea sau unitate ea nu este nici trei nici una *a
cum cunoa*tem numere din e5periena noastr# uman#.
C(iar dac# Dumne"eu sCar re4ela +n mod clar ca !iind treime *i unul0 ar
r#m)ne totu*i +n acest punct incompre(ensiil. E mai ine s# tr#im un cerc al
lini*tii +n :urul misterului s#u.,
Desi9urG a spune c# +n dumne"eu sunt trei persoane a*a cum sunt +ntrCo
!amilie tat#l0 mama0 copilul A ar !i s# a!irm#m trei "ei *i am ne9a ast!el credina.
In4ers0 s# spunem c# Tat#l0 Jiul *i Du(ul S!)nt sunt trei moduri de pre"entare a lui
Dumne"eu ca trei !oto9ra!ii ale aceluia*i c(ip0 din !a#0 din pro!ilul st)n9 *i din
pro!ilul drept A ar +nsemna s# ne9#m distincia celor trei persoane *i ar !i tot o
ne9are a credinei. Ne putem apropia de misterG
Despre 4iaa *i persoan# nu putem dec)t s# ne )l)im
Ce ar !i uluitor0 c)nd e 4ora de Dumne"eu0 dac# atunci c)nd suntem pe
planul persoanelor umane0 al 4ieii noastre p#m)nte*ti nu putem #nui misterul lor0
putem doar s# cercet#m urmele !#r# a le putea introduce +n seria noiunilor clare *i
a !ormulelor e5acte. >iaa7 >iaa noastr#0 acea a pisicilor noastre0 acea a oului
de 9r)u pe care +l stropii +n alcon0 nu 4or !i e5plicate niciodat# de sa4ani *i totu*i
a*a este. >iaa e +n noi0 +n :urul nostru= o +nt)lnim mereu0 suntem +n ea. Hi totu*i nu
o putem de!ini +n termeni per!eci. Sa4anii Pot spune despre ce4a6 '8cesta e 4iu0
acesta nu e 4iu.,0 dar nu pot spune ce este 4iaa. 84eam o oarecare intuiie despre
ceea ce ar putea !i 4iaa0 dar misterul s#u esenial ne scap#.
Cu at)t mai ade4#rat# este aceast# di!icultate pe care o +nt)lnim +n de!inirea
unei persoane. Cu cei pe care +i cunoa*tem mai ine0 cu soul sau soia sau copiii
4o*tri mer9ei din descoperire +n descoperire *i totu*i r#m)ne mereu o parte
necunoscut#. Htii c# cei care pretind c# 4# cunosc0 4# cunosc *i imper!eci. Dar pe
4oi +n*i4# 4# cunoa*tei7 >Cai !ace o ilu"ie dac# ai spune da.
Deci nici pe planul natural0 nici pe cel uman nu se cunoa*te 4iaa0 nu sunt
cunoscute personale0 nu ne putem cunoa*te nici pe noi +n*ine. Sau ne cunoa*tem
at)t de puin.
Hi totu*i acestea nu ne +mpiedic# s# ne continu#m 4iaa *i s# +ncerc#m s#
)l)ie ceea ce este 4iaa0 *tiind c# 4iaa *i persoanele nu pot !i puse +n !ormule.
Cu at)t mai mult0 pe planul 4ieii lui dumne"eu0 a persoanelor di4ine0 nu
4om putea cunoa*te misterul dec)t pe departe0 deoarece a4em un lima: care
tr#dea"# *i ima9inile noastre sunt ca o9lin"ile de!ormatoare. Treimea nu poate !i
prins# ca un !lutureP 8cesta e moti4ul pentru care !iecare din ideile !undamentale A
persoane ( consubstanial. Care compun !ormele credinei noastre0 au !ost
condamnate de !apt *i de conciliile din secolele III *i I>. 8u !ost acceptate numai
pentru a putea e5prima mai ine cu condiia de a fi cunoscute improprii.
8u !ost tolerate ca o )l)ial# *i nimic mai mult. Ei ine s# )l)imG
F,n msura n care formularele tradiionale ale credinei cre$tine rmn
punctul de plecare $i norma teologiei dogmatice, ea tinde s devin din ce n ce
mai marginal, c'iar n interiorul !isericii, devine o teologie F academic
nc'is n g'etourile teologiei $i ale facultilor teologice. .a nu $i mai
ndepline$te rolul esenial n biseric% slu/irea proclamrii credineiQ 7
asemenea situaie va persista atta timp ct teologia se va mulumi s /ustifice $i
s explice formulrile tradiionale ale credinei n loc s se strduiasc s
nnoiasc aceste formulri n funcie de gndirea contemporan.
3#laude 9evree5
'Dumne"eu este iuire,0 Dumne"eu este &ersoana
8m 4#"ut c# Dumne"eu se re4elea"# ca cine4a *i nu ca un ansamlu de !ore
4a9i +mpr#*tiate +n natur#= el +l +nt)lne*te pe 84ram pe Moise6 are un nume
propriu. 3ntrCun cu4)nt putem spune c# este o &ersoan.
Dar ce este o persoan#7
$ persoan#0 e o !iin# de cunoa*tere0 de liertate0 de dialo9 *i de iuire. $
!iin# de relaie. 8ceasta reiese din cu4intele care au dat na*tere cu4)ntului0 la
ideea de &ersoan6 +n 9rece*te persoana prosopon ceea ce ' pri4ire spre, +n latin#
persoana, 'a r#suna peste,0 +nseamn# cuvnt spre. Pri4ire spre0 cu4)nt spre0 iat#
relaia. Deci0 dac# asolutul este o persoan# +nc# +nainte de creaie nu poate !i
sin9ular0 c#ci nu ar mai !i pri4ire spre0 cu4)nt spre o persoan#0 relaie cu o
persoan#G dac# nu ar !i o !iin# de relaie0 de dialo90 nu ar !i o !iin# personal#0 nu
ar mai !ost cine4a= nici nu ar purta nume propriu.
Deci din 4e*nicie Dumne"eul nostru unic este plural.
De alt!el0 el sCa re4elat6 'Dumne"eu este iuire, -/In 10E2. El este ast!el
culmea privirii spre, a cuvntului spre. Nu poi !i iuire dec)t !a# de un altul. $
persoan# care ar !i sin9ur# +n e5istena ei0 nu ar putea s# nu iueasc# A dar pe cine7
Hi atunci sCar iui pe sine0 sCar +nc(ide +n sine0 sCar +n4)rti +ncerc +n :urul s#u0 ceea
ce este e9oist0 contrariul iuirii A contrariul lui dumne"eu pentru c# "umnezeu este
iubire.
Deci Dumne"eu este esenialmente plural. Jiind personal0 este relati40 este
dialo9.
DI8%$&U% HI 'CU>FNTU%,
8cest cu4)nt dia(log0 caracteristic oric#rei persoane ne 4a a:uta s# +nele9em
acest titlu al lui Cristos pe care e4an9(elia s!)ntului Ioan *i ru9#ciunea ngerul
"omnului -dac# +l mai spunem2 ni lCau !#cut !amiliar6 '#uvntul sCa !#cut trup *i a
locuit +ntre noi.,
#uvntul e un titlu straniu0 de !apt. Pentru copiii de *coal# nu spuneam
nimic.
Din !ericire la noi termenul e mai inteli9iil dec)t +n alte limi0 deoarece sCa
!olosit pentru verbum din latin# cuvntul *i nu 4er sau 4or# care are un +neles
mai astract.
Cum nu se poate 4ori de unul sin9ur0 cu4)ntul de4ine dialog A cu4)nt spre
un altul0 e relaie cu cel puin cu o alt# persoan#. Dumne"eu este dialog.
Dar cum +n dumne"eu a 4orit +nseamn# a !ace0 a aduce la e5isten#0 acest
cu4)nt al lui dumne"eu0 este un alt el +nsu*i0 este Jiul s#u.
De unde acest titlu esenial al Jiului6 Cu4)ntul0 Isus este cu4)ntul 4iu al
tat#lui0 cu4)ntul 4e*nic +nainte de +ntrupare0 cu4)nt +ntrupat acum .<<< de ani.
F"up ce a vorbit n vec'ime prinilor no$tri prin prooroci, n multe
rnduri $i n multe c'ipuri, "umnezeu, la sfr$itul acestor zile, ne(a vorbit prin
*iul pe care B(a pus mo$tenitor al tuturor lucrurilor, $i prin care a fcut $i
veacurile. .l, care este oglindirea slavei Bui $i ntiprirea *iinei Bui, $i care ine
toate lucrurile cu #uvntul puterii Bui, a fcut curirea pcatelor, $i a $ezut la
dreapta 2ririi n locurile prea nalte, a/ungnd cu att mai presus de ngeri, cu
ct a mo$tenit un Nume mult mai minunat dect al lor.
3.v @,@(A5
Nota traduc#torului6
3n rom)ne*te cu(vnt nu este un termen !ericit0 poate ar !i mai ine vorb de
la a vorbi *i nu 4er care are un sens 9ramatical a cuvnta ar !i a vorbi n vnt.
UN CREZ PENTRU EPISCOPI
%a +nceputul secolului II tr#ia la 8le5andria un preot ascet0 e4la4ios *i
sa4ant. Se numea Darius. Pe scurt iat# +n4##tura lui.
Dumne"eu este unul0 4e*nic nen#scut. Celelalte !iine sunt creaturi0 logosul
!iind primul dintre ele. Ca *i celelalte A *i nu din Dumne"eu. 8 !ost creat printrCun
act lier al lui Dumne"eu.
Creatur# a lui Dumne"eu0 el este la r)ndul lui creatorul tuturor celorlalte
creaturi ceea ce ar :usti!ica titlul de Dumne"eu ce i sCa dat +n mod impropriu.
Dumne"eu lCa adoptat ca !iu +n 4ederea meritelor sale. Dar din aceast# adopie nu
re"ult# nici o participare real# la di4initate0 nici o asem#nare cu Dumne"eu.
Dumne"eu nu poate a4ea pe cine4a asemenea lui. 'Du(ul S!)nt e prima creatur# a
logos(ului0 el e *i mai puin dec)t logos(ul.
8ceasta +nseamn# distru9erea lui Cristos *i a cre*tinismului.
3mp#ratul a con4ocat deci primul conciliul ecumenic K<< de episcopi
aproape toi din R#s#rit0 care sCa des!#*urat la Niceea. Episcopii lCau condamnat pe
8rius *i lCau depus din preoie. Hi au permis s# adau9e c)te4a cu4inte Simolul
8postolilor. 8cesta este Simolul de la Niceea0 completat mai t)r"iu la
Constantinopol. 8cest simol +l c)nt#m deseori0 duminica *i +n s#r#torile mari0 +n
timpul litur9(iei. Conine !ormule astracte *i 9rele care au !#cut s# i se mai spun#
'E un cre" pentru episcopi.,
De*i e le9at de o ne+nele9ere local# *i istoric# !oarte 4ec(e0 e ine s#
+ncerc#m s# +l +nele9em0 deoarece mai !i9urea"# +nc# +n litur9(ia noastr#6
#red ntr(un singur "omn -sus #ristos.
*iul unic al lui "umnezeu. 3n latine*te +n Simolul 8postolilor este unicus0
iar +n cel NicenoCConstantinopolitan0 unigenitus= la noi sCa tradus la Simolul
8postolilor prin unic0 iar la Simolul NicenoCConstantinopolitan0 prin unul(nscut.
8cest cu4)nt preci"ea"# c# cu4)ntul este !iu prin na$tere $i nu prin adopie. 8cest
cu4)nt +l !olose*te *i el 4orind despre sine6 -%c K0/;C/M2
Nscut din )atl A e !iu pentru c# a !ost n#scut. 8cest cu4)nt s(a nscut din
nu este +n Scripturi0 dar s!)ntul Ioan !olose*te o e5presie *i mai tare6 'Jiul unic care
este +n s)nul Tat#lui,. -In /0/M2
2ai nainte de toi vecii C s(a nscut A acest cu4)nt e4oc# +n noi automat
ideea unui +nceput. $rice na*tere uman# are loc +ntrCun timp= !iecare nouCn#scut are
un certi!icat cu o dat fix. Nu tot a*a e *i cu na*terea Jiului lui Dumne"eu. E o
na*tere !#r# +nceput0 o na*tere 4e*nic#. -Citii Pro4 M0.. *i urm#toarele= Ioan /0/C
/12
'%a +nceput era Cu4)ntul *i Cu4)ntul era la Dumne"eu -+n s)nul lui
Dumne"eu2 *i cu4)ntul era Dumne"eu. El era la +nceput +n Dumne"eu. El era la
+nceput +n Dumne"euG, -In /0/12
"umnezeu din "umnezeu.
Tat#l este Dumne"eu deci *i Jiul este Dumne"eu.
Di4initatea Jiului e ca *i a Tat#lui6 'Tot ce are Tat#l este al meu., -In /;0/B2
Bumin din lumin A Isus repet#6 'Eu sunt %umina., -In M0/.= D0B= /.0KB=
/.01;2
Nu o lumin#0 ci lumina. Scriptura ne spune pe de alt# parte c# Dumne"eu
este lumin# -/In /0B2 Iaco /0/E= 8poc ..0B . iar noi *tim prin s!)ntul Ioan c# +n
Dumne"eu 4iaa0 lumina0 iuirea sunt acelea*i lucruri.
"umnezeu adevrat din "umnezeu adevrat.
%o9osul0 Cu4)ntul nu e Dumne"eu numai cu numele0 nici prin adopie0 nici
prin participare cum pretinde 8rius. Nu e posiil nici un ec(i4oc6 Cristos este
Dumne"eu ade4#rat0 di4initatea lui pro4enind din na*terea de la tat#l s#u *i el
"umnezeu adevrat.
Cre"ul 4a e5plica +n cele ce urmea"# ceea ce se *tie despre aceast# na*tere
4e*nic#.
Nscut dar nu creat.
Unul din ar9umentele lui 8rius era acesta6 'Dumne"eu Tat#l e nenscut0 dar
Jiul e !#cut0 o creatur. Dar Conciliul +i r#spunde6 Nu0 Cu4)ntul nu este !#cut0 nici
creat= e n#scut0 e n#scut printrCo na*tere care e de o alt# natur# dec)t cele pe care le
4edem noi aici pe p#m)nt.
"ea aceea$i fiin cu )atl. Cre"ul latin a tradus ori9inalul 9rec prin
consubstantialem &atri. Parti"anii credinei formulelor au luptat mult ca +n
litur9(ie s# !ie introdus consubstanial cu )atl *i nu de aceea$i fiin cu )atl.
Creaturi "adarnice c#ci cu4)ntul +n 9reac# era omousios A de aceea*i natur# sau
sustan#0 sau !iin#0 omouisios +n latine*te consubstantialis nu este +n Scripturi. E
un termen te(nic la !ilo"o!iei. >rea s# +nsemne aici c# Tat#l *i *iul au aceea$i
divinitate.
8r !i "adarnic s# ne atem pentru cu4inte. Cu4intele sunt ca *i numerele6 nu
se cunoa*te num#rul e5act p)n# nu se 4ede *i ultima ci!r#= ori pentru cu4intele
ultima cifr este contractul adic# toat# !ra"a care o precede *i care urmea"# *i
ansamlul de e4enimente unde sunt pronunate aceea*i !ra"e. 8m 4#"ut mai sus c#
sinodul din Calcedonia a declarat +n mod in!ailiil c# -sus #ristos este de aceea$i
natur cu )atl n ceea ce prive$te umanitatea divinitatea $i de aceea$i natur cu
noi n ceea ce prive$te umanitatea !olosind +n amele ca"uri cu4)ntul omousios.
Pentru a +nele9e cu4intele dup# ade4#ratul lor sens0 treuie s# cunoa*tem
conte5tul *i s# a4em bun sim.
&rin care toate s(au fcut.
Jiul care nu a !ost fcut a participat la creaia0 c#ci totul sCa !#cut prin el.
Scriptura repet# acest ade4#r6 -In /0K= Col /0/;2
8st!el primul Conciliu din Niceea -K.B2 a reluat *i +nmulit a!irmaiile
credinei ?isericii0 pentru ca nici un ec(i4oc s# nu mai !ie posiil *i ca s# se *tie c#
dup# scripturi0 Isus este Dumne"eu. Primul Conciliu din Constantinopol -KM/2 4a
ad)nci aceast# a!irmaie0 dar le 4a !ormula mai simplu pentru a nu pune la +ndoial#
di4initatea Du(ului S!)nt *i acestea se 4or ad#u9a aceluia*i cre".
CA NTR-O OGLIND
' 8cum0 4edem ca +ntrCo o9lind#0 +n c(ip +ntunecos= dar atunci0 4om 4edea
!a# +n !a#. 8cum0 cunosc +n parte= dar atunci0 4oi cunoa*te deplin0 a*a cum am
!ost *i eu cunoscut pe deplin., -/Cor /K0/.2
8*a 4ore*te S!)ntul Paul despre cunoa*terea lui Dumne"eu acum +n aceast#
4ia#0 spre deoseire de ceea ce 4a !i aceast# cunoa*tere0 atunci n cer.
8*adar a*tept#m aceast# 4edere fa n fa care ne 4a introduce +n 4iaa
trinitar#0 +n care sper#m s# +mp#rt#*im !ericirea Jiului0 nu 4om mulumi o9linda
dar s# o pri4im ine.
7glinzile +n care putem pri4i s!)nta Treime +n mod con!u" sunt di!erite.
Triun9(iul cu cele trei laturi a4)nd o unic# *i comun# supra!a#0 4a satis!ace
spiritul matematicii.
Jilo"o!ul ca pre!erea s# intre +n sine *i s# +*i spun#6 'eu sunt *i 9)ndesc
despre ce4a care este un alt eu +nsumi0 !#r# a !i totu*i0 un 9)nd pe care +l e5prim
printrCun cu4)nt0 care pro4ine din mine ca un copil al minii meleG *i simt +n mine
o a treia putere6 iuesc0 iuirea mea i"ucne*te din inim# ca un suflu de duio*ie
care r#sp)nde*te +ntrCade4#r 4iaa +n :urul meu. '$ sin9ur# !iin#0 trei puteri total
distincteG aceast# analo9ie sulinia"# unitatea naturii lui Dumne"eu0 dar +n
detrimentul trinit#ii persoanelor c#ci eu nu sunt dec)t o sin9ur# persoan#.,
Dar pentru c# s!)ntul Ioan +ntrCo scrisoare ne d# acest tip de de!iniie despre
Dumne"eu6 'Dumne"eu este Iuire,0 s# pri4im acest tip de o9lind# a iuirii. Mai
puin intelectual0 aceast# o9lind# este mai 9r#itoare= se adresea"# direct e5perienei
umane.
F"ragostea nu va pieri niciodat. &roorociile se vor sfr$i6 limbile vor
nceta6 cuno$tina va avea sfr$it. #ci cunoa$tem n parte, $i proorocim n parte6
Q
3@#or @A, K(H5
8 nu !i dec)t unul
Care este dorina natural# a iuirii7 Mai +nt)i s# ias# din sine +ns#*i pentru a
se d#rui0 pentru a se pierdeG e un elan din instinctul omului spre un altul A *i +n
acela*i timp o primire +n sine a celuilalt. Dorina natural# este unitatea0 unirea.
Iuirea 4rea s# !ie al#turi0 +mpreun# cu cel iuit6 distana e tortur#. Mai mult0
iuirea 4rea s# locuiasc# +n !iina iuit#0 s# coincid# cu ea +n intern. >rea s# *tie ce
9)nde*te0 ce iue*te0 tot ceea ce este +n intimul eiG Jiinei iuite +i 4om po4esti
toat# 4iaa. Si9uri c# 4om !i ascultai. Cei care se iuesc mer9 unul spre altul ca
+ntrCun e5ta"0 ca printrCo trans!u"ie reciproc# a intimului lor.
8st!el o mam# c)nd +*i ine copilul +n rae0 +l str)n9e la inim#0 ca *i cum ar
4oi s# +l introduc#0 acolo0 pentru a nu !i dec)t una cu el. 3l s#rut# pentru c# iuirea
copilului ei0 este +ntrCade4#r i"4orul 4ieii ei0 a*a cum ea este i"4orul 4ieii
copilului. Care dintre cei doi depind mai mult de cel#lalt7 8r !i 9reu de spus.
Iuirea e o d#ruire total# !ireasc# p)n# la unire.
R#m)n)nd totu*i mai muli..
'Iuirea presupune c# cel ce se s!#tuie*te *i cel c#ruia se d#ruie*te r#m)n
distinci6 condiie a iuirii e ca cei doi care se iuesc s# r#m)n# mai muli0 deci
sunt unul. D#ruirea nu treuie s# !ie nici distru9erea celui iuit0 nici a celui ce
iue*te. Ea treuie s# !ie pluritatea lor0 unul pentru cel#lalt., -Maurice Zundel2 8 !i
plin de cel#lalt r#m)n)nd el +nsu*i0 a !i al celuilalt r#m)n)nd lier0 pe de alt# parte
aCl iui pe cel#lalt su!icient pentru aCl primi fr a(l absorbi0 aCl iui destul pentru
a 4oi s# r#m)n# el +nsu*i a*a cum este. Iat# ce este iuirea.
Dou# !iine supra puse nu se iuesc. Dar nici dou# !iine care se unesc0
pier")nduC*i ast!el personalitatea nu se iuesc= nu se mai pot d#rui unul altuia
nemai!iind cu ade4#rat nici unul0 nici altul0 nici tu nici eu. 8st!el 4edem cum
p#rinii +*i ani'ileaz copiii pentru c# +i devoreaz0 cum soii0 #ratul sau !emeia
+*i +n9(ite to4ar#*ul de 4ia#0 a*a cum anemonele de mare +*i +n9(it prada. E9oism
incon*tient0 dar totu*i e9oism.
Din contra0 iuirea +nseamn# a rmne cineva, pentru a putea d#rui acest
cine4a *i nu ce4a A +nseamn# a lsa pe cineva s fie $i el cineva pentru a iui pe
acest cine4a. Iuirea cere pluralitate sau cum "ic sa4anii0 alteritate.
Mai muli la e9alitate
Dac# eu *i tu r#m)n distinci +n iuire dispar al meu *i al tu. 3ntrCun c#min
unde p)n# *i pasta de dini este comun#G 'Tat#l iue*te pe Jiul *iCa dat toate +n
m)na lui., -In K0KB2 %a ultima Cin#0 'Isus *tia c# Tat#l +i d#ruise toate +n m)ini,
-/K0K2 *i spuse6 'Tot ce are Tat#l meu este al meu., -/;0/B2 'Tot ce are Tat#l, A +n
primul r)nd natura di4in#. El o are cu titlu de i"4or *i este Tat# tocmai pentru c# o
d# Jiului.
Dar tot ceea ce este +n el e iuire. %a !el tot ceea ce Tat#l re4ars# Jiului din
4e*nicie0 Jiul nu +l posed# dec)t pentru aCl +napoia celui de la care +l are.
'Unica natur# di4in# este di4ersi!icat# ast!el0 dup# titlul cu care este
posedat# !iecare persoan# di4in#0 acest titlu !iind un mod de a nu poseda6 Iuirea
Tat#lui este d#ruire0 aceea a Jiului e primire *i d#ruire *i e 9ratuit# la Tat#l0 9ratuit#
*i datorat# la Jiul., -Jrancois >arillon2 Hi Du(ul S!)nt7
F&ersoana uman se posed druindu(se. A$a cum fiecare dintre
persoanele divine tinde spre celelalte dou pentru a vrsa n ele toat fiina lor, la
fel omul trebuie s simt o tensiune vie spre ceilali oameni, nu pentru a(i poseda
ori a(i nvinge ci pentru a li se drui, pentru a(i mbogi $i mri.
3*rancois arillon5
$ a treia persoan#
Elanul pro!und al iuirii e de a !i unul. Dar se lo4e*te mereu de o arier#. 'E
mai mult dec)t o dorin# dec)t o realitate. R#m)nem mereu +ntrCun mod oarecare 0
e5terni !a# de !iina pe care o iuim. Nu +i putem da pe deplin !iina noastr#0 nici
nu putem de4eni ea +ns#*i. 3n iuirea de pe p#m)nt e5ist# ce4a ca un e5il al !iinei
noastre !a# de !iina iuit#0 pentru c# ne r#m)ne e5tern#. Hi acest lucru ne
pro4oac# o su!erin# ine4itail#., -Zundel M.2
8cest "id se +n9roa*# prin neputina radical# a comunic#rii acestei iuiri.
'3ntrCade4#r oricare ar !i per!eciunea reciprocit#ii +ntre unul *i altul0 aceast#
reciprocitate nu se poate reali"a pe deplin. Semnele o e5prim# parial *i trunc(iat0
cunoa*te iuirea celui iuit de el0 prin cu4intele *i 9esturile *i +ntre9ul
comportament al s#u. Dar nu 4ede iuirea +ns#*i. De aceea iuirea uman# nu poate
!i lini*tit# *i caut# mereu un dincolo imposiil de atins., -J. >arillon2
S# lu#m de e5emplu doi tineri6 Marius *i Mariana. 8u alc#tuit un c#min cu
4isul de a !i am)ndoi unul. Dar de"ilu"ia lor a *i ap#rut. 8u constat c# de*i se
iuesc din toate puterile lor0 r#m)n str#ini unul de altul. Iat# c# *iCau d#ruit unul
altuia un copil. 8cest copil este Marius +nsu*i0 e Mariana +ns#*i0 unii +ntrCo sin9ur#
!iin#. 8cest copil a devenit persoan din iubirea lor comun, care se locali"ea"#
ast!el0 se a!l# +n !aa lor0 +n !aa lumii0 distinct deci *i totu*i e din ei +n*i*i A din
iuirea lor comun# care se poate atin9e *i 4edea *i nu se mai 9(ice*te din semne0
ca mai +nainte. Erau doi0 4oiau s# !ie una *i sCau 9#sit trei0 nu una ca +nainte0 au
descoperit c# sunt o !amilie0 o unitate mai lar9#0 dar mai sudat#0 o iuirea mai
mare. 'Niciodat# doi ci trei, c)nt# Enrico Marcias. Sin9uri sCar !i +n4)rtit +n totul
pentru mine. 3n doi0 riscau s# se ucure +n mod e9oist unul de altul. Dar iat# c#
iuirea lor a e5plodat spre 4iitor +n aceast# a treia persoan# care e +ns#*i iuirea lor0
+n care e re9#se*te !iecare din ei +ntre90 !u"ionai +n aceast# a treia persoan#.
Jamilia a de4enit trinitatea persoanelor distincte0 dar mai unite ca oric)nd.
'Iuirea celor doi, topit# +ntrCuna prin !lac#ra unei a treia iuiri.
Iat#Cne +n centrul re4elaiei celei mai tulur#toare6 Dumne"eu neCa +n4#at c#
este !amilia Tat#l0 Jiul *i Du(ul S!)nt. Jamilia uman# ne pune deci pe calea cea
un#0 ea este omul dup# c(ipul *i asem#narea lui Dumne"eu= ea este cea !rumoas#
o9lind# a lui Dumne"eu A Treime.
?ine+neles A ima9inea imper!ect#. Intimitatea Tat#lui *i a mamei0 !u"iunea
lor +n aceast# a treia persoan# care este iuirea lor concret# A copilul nu 4a a:un9e
niciodat# la unitatea indi4i"iil#= !iecare 4a r#m)ne puin str#in de cel#lalt.
Hi tocmai aici ima9inea *c(iop#tea"#= ea ne red# !oarte ine distincia dintre
persoan#= caracteri"ea"# !oarte ine natura lor care este iuirea= dar nu poate
e5prima c# n cele trei persoane divine, iubirea merge, pn la limit, pn la
unitatea unei singure $i acelea$i fiine divine.,
Totu*i prin aceast# ima9ine ne putem !ace o ima9ine0 de*i sla#0 totu*i
tulur#toare ca o c(emare *i o nostal9ie dup# aceea ce tr#ie*te Dumne"eu +n
Treimea sa6 Trei persoane reale0 distincte0 dar tot at)t de interioare una alteia0
pentru c# Dumne"eu0 este iuire -nfinit *i deci o unire in!init#.
Tat#l este actul de iuire +n d#ruirea total# !a# de Jiul tot ceea ce are el sau
mai de9ra# a tot ceea ce este el= Jiul este actul de iuire +n re+ntoarcerea total#
spre Tat#l a tot ceea ce are *i este. Du(ul S!)nt este c(iar iuirea0 e d#ruirea
per!ect# pe care !iecare o !ace celuilalt. 'Iuirea celor doi topit +ntrCuna prin
!lac#ra unei a treia iuiri., -Ric(ard de St. >ictor2
Dar *i copilul care este darul mutual al tat#lui *i al mamei care se iuesc0
acest dar per!ect e o persoan#. El +mpiedic# ast!el ca iuirea mutual# a tat#lui *i a
!iului s# se +n4)rteasc# +ntrCun cerc0 +ntrCo posesiune +n doi care ar de9rada +ntrCo
posesiune de sine. 3n Treime ca *i +n !amilie0 persoana a treia este din contra
deposedarea de sine. Iuirea este esenialmente s#r#cie0 deoarece este un dar total0
pierdut +n !ond. S#r#cia IIII *i a !iului. S#r#cia p#rinilor.
Dar s# nu +l 4edem pe Du(ul S!)nt ca pe un copil e9oist care ar p#stra toate
pentru sine. Hi el este act de iuire in!init#6 el este Iuirea Tat#lui pentru Jiul *i
iuirea Jiului pentru Tat#l. 8ctul in!init de iuire0 comun# tuturor celor trei
persoane di4ine0 constituie0 de !apt0 de natura di4in#.
8ceste trei persoane +n istoria noastr#
Jiul este nscut din Tat#l. De asemenea Tat#l +l trimite +n lume la +ntrupare.
Jiul e +ntrupat +ntrCo ascultare de iuire !a# de Tat#l *i prin puterea Du(ului S!)nt.
Du(ul S!)nt purcede de la Tat#l *i de la Jiul. Tat#l *i Jiul lCau trimis pe Du(ul
S!)nt asupra credincio*ilor din Cenacol din "iua Rusaliilor.
3n s!)r*it0 Du(ul S!)nt a !ost d#ruit ?isericii +n "iua de Rusalii= el +nsu!lee*te
inimile credincio*ilor tre"ind +n ei credina *i ru9#ciunea care urc# spre Tat#l *i
Jiul.
Muli ote"ai prin credina *i ru9#ciunile lor cred c# au de a !ace numai cu
Dumne"eul cel unic A !unul "umnezeu A pe care +l roa9# ca *i turcii0 i9nor)nd
practic cele trei persoane. Ce s#r#cieG
Re4elaia *i litur9(ia ne in4it# din contra la cunoa*terea personal a Tat#lui0
a Jiului *i a S!)ntului Du(0 !#r# a ne preocupa prea mult s# ne reamintim c#
+mpreun# sunt un sin9ur Dumne"eu.
3n elementele doctrinei spirituale -/D1D2 J. >arillon scria pe un# dreptate6
'Misterul Treimii este misterul !amiliei sau al comuniunii di4ine. Un Dumne"eu
unipersonal -care ar !i o sin9ur# persoan#2 nu ar +nsemna un Dumne"eu 4iu.
Treimea nu este o +n!loritur# pe !ondul anonim al di4init#ii0 ori ce ar spune
!ilo"o!ii. Pentru cre*tini Dumne"eu nu este o suprastructur. Dea ceea treuie
e4itat# metoda de a 4ori mai +nt)i despre Dumne"eu *i aia apoi despre Treime.
Mai +nt)i Treimea0 Dumne"eu +n trei persoane. '?unul Dumne"eu este Dumne"eu
iuirii6 Dumne"eul Treimii.
FBa muli cre$tini din zilele noastre se vede un platonism care nu e,
observat de ei. .i ngenunc'eaz n faa mitului unui "umnezeu grec, individ
perfect, imobil $i frumos, n timp ce misterul revelat de -sus e acela al unei familii
a )rei persoane att de unite prin iubire, nct sunt un singur "umnezeu.
3*rancois arillon5
;.
D$MNU%
N$STRU
ISUS ESTE DOMN
'Isus Cristos Jiul t#u0 "omnul nostru6 cu aceste cu4inte suntem poate prea
oi*nuii. "oamne este un titlu de onoare0 de autoritate0 de st#p)nire.. Domn al
unui loc este acela de care depind p#m)nturile *i locuitorii. Domn *i st#p)n este
acela care deine puterea asolut# asupra cui4a0 asupra unui lucru.
"omn, cu ma:uscul# *i articol (ot#r)t +nseamn# Dumne"eu ca st#p)n al
+ntre9ii creaii.
EXISTR D$MNI HI D$MN
Timp de secole0 +n lima noastr#0 cu4)ntul domn a !ost re"er4at celui
puternic al "ilei. Domnul era stpnul sau *e!ul politic al statului domnitor. 8cest
nume era dat oierilor *i noililor de c#tre slu:itorii *i #ranii de pe p#m)nturile or.
"omne era apoi numele dat de ele4i +n4##torului. %a +nceputul secolului XX0 acest
titlu sCa dat *i celor mai puin noili A adic# micilor ur9(e"i0 ne9ustorilor0 apoi a
trecut la toi nemaie5ist)nd o clas# !a4ori"at# de acest titlu. 8"i a +nceput s#
dispar# iar#*i pre!er)nduCse titlul de tovar$0 termen care +neles corect0 este mai
9r#itor dec)t domn.
3n lima: isericesc0 "omn este numele lui Dumne"eu. De aici a trecut *i +n
lima:ul curent0 !iind !olosit +n e5presii ca6 'Jereasc# Domnul,0 'Doamne a:utP,
3n acest sens 9eneral0 unii care +l +nt)lnesc pe Cristos +i dau acest titlu de
Domn. E e5emplu0 samariteanca de la !)nt)na lui Iaco sau paraliticul din ?etsaida
se adresea"# cu acest titlu -In 10//= 10/B= B0E2. 3n acest ca" nu ar !i 9re*it s# se
traduc# 9recescul R;rie prin Domnule. 8st!el este numit *i apostolul Jilip de c#tre
9recii 4enii la Ierusalim6 'Domnule0 am 4oi s# +l 4edem pe Isus., -In /.0./2
Dar pentru ucenicii lui Isus acest titlu dat +n4##torului lor e5prim# mai mult
dec)t o politee. 3nc# de la c(emarea lor0 acest titlu un sentiment de respect *i
iuire +n care e pre"entat# de:a credina0 o credin# cresc)nd# +n Mesia. 'M# numii
Domn *i 3n4##tor *i pe drept0 c#ci sunt., Pentru ei Isus este Domn0 un titlu asolut
unic.
Mai ales dup# +n4iere. 3ntrCo diminea#0 +n lar9ul lacului &ene"aret0 apostolii
4)slesc oosii6
'C Ei0 #iei0 ai prins ce4a7
C Nici un IIII
C 8runcai mrea:a mai la dreapta *i 4ei prinde. 3ntrCade4#r mrea:a se umplu
de pe*ti.
E Domnul0 "ice Ioan.,
Hi Petru se arunc# +n mare pentru ca s# +l +nt)lneasc# mai repede. 8poi
m)nc# toi pe*te !ript pe c#runi. 'Hi nimeni nu +ndr#"nea s# +l +ntree6 Cine e*ti7
C#ci *tiau ine c# este Domnul., -In ./2
Dar nu *tiau +nc# e5act c# e Domnul. 'Jemeie de ce pl)n9i7 Zise Isus., Ea a
r#spuns6 'pentru c# au luat pe Domnul meu *i nu *tiu unde lCau pus., Hi cre")nd c#
este 9r#dinarul iCau spus6 'Domnule0 dac# lCai luat0 spuneCmi unde lCai pus *i eu m#
4oi duce ca s# +l iau., Isus iCa "is6 'MariaP,
Ea sCa +ntors *i iCa "is e4reie*te6 'RaiP 8dic# +n4##toruleP, -In .<0/BC/;2
UN $M P$8RTR NUME DI>IN
3N CURFND >8 >ENI SRR?RT$8RE8 RUS8%II%$R
%umina Du(ului S!)nt 4a str#luci asupra e4enimentelor Pa*telui. Ucenicii
4or +nele9e +ntre9ul sens al Domniei lui Cristos.
Petru iese din Cenacol *i spune mulimii adunate6 ' S# *tie toat# casa lui
Israel6 Pe aceste Isus pe care 4oi lCai r#sti9nit Dumne"eu lCa !#cut "omn *i #ristos.
-Jap .0K;2
Iar Paul6 'Cristos a murit *iCa +n4iat pentru a !i Domnul celor 4ii *i al celor
mori., -Rom /10D2 'Domnul sla4ei, -/Cor .0M2
Acest titlu exprim deci culmea misterului *iului lui "umnezeu.
>ec(iul Testament ne arat# c# "omn nu este un titlu re9esc ori mesianic0 ci
un nume di4in.
3ntrCade4#r Dumne"eu *iCa re4elat 'poporului s#u0 Israel6 'Ya(4e, eu sunt.
3n iudaism numele e sinonimul persoanei. Numele di4in a !ost deci oiectul unui
ast!el de respect +nc)t nici nu a mai !ost pronunat6 Pentru citirea pulic# a
Scripturii acolo unde era scris Na've se citea "omnul. %a !el c)nd sCa tradus ?ilia
+n 9rece*te cu dou# trei secole +nainte de Cristos0 Ya(4e a !ost tradus prin R;rios C
"omnul deci +nc# din acest timp R;rios0 "omnul +nseamn# Na've 3"umnezeu.5
Prin +n4ierea sa0 omul Isus +n persoana sa de Jiu0 +mp#rt#*e*te cu Tat#l -*i cu
Domnul2 numele incomunicail0 numele care este mai presus de orice nume, un
nume nou 3Apoc A,@<5 care nu este altul dect cel al lui "umnezeu.
'Isus este Domn,0 deci 'Isus este Dumne"eu,. Dumne"eu ca *i Tat#l ca *i
Jiul.
'Dac# m#rturise*ti0 deci0 cu 9ura ta pe Isus ca Domn0 *i dac# cre"i +n inima
ta c# Dumne"eu %Ca +n4iat din mori0 4ei !i m)ntuit. C#ci prin credina din inim# se
cap#t# nepri(#nirea0 *i prin m#rturisirea cu 9ura se a:un9e la m)ntuireG, -Rm
/<0DC/<2
Dar c)nd e 4ora de Jiul0 ceea ce treuie remarcat este c#0 acest nume e
acela al umanit#ii lui Isus din Na"aret0 Jiul Mariei0 de meserie lemnar. Ridicarea
lui Isus ' la dreapta Tat#lui, cum "ice cre"ul -4om re4eni2 este ascultarea
ru9#ciunii pe care o !#cea el +nainte deaC*i +ncepe p#timirea6 'Tat# prosl#4e*teCm#
cu sla4a pe care o a4eam la tine +nainte de a !i +n lume., -In /E0B2 Cu alte cu4inte
'pream#re*teCm# +n umanitatea mea cu sla4a di4in# pe care o a4eam l)n9# tine ca
Jiu0 +nainte de +ntruparea mea.,
'8st!el0 deci0 dup# cum ai primit pe Cristos Isus0 Domnul0 a*a s# *i umlai
+n El0 !iind +nr#d#cinai *i "idii +n El0 +nt#rii prin credin#0 dup# +n4##turile care
4Cau !ost date0 *i sporind +n ea cu mulumiri c#tre Dumne"eu. %uai seama ca
nimeni s# nu 4# !ure cu !ilo"o!ia *i cu o am#9ire de*art#0 dup# datina oamenilor0
dup# +n4##turile +ncep#toare ale lumii0 *i nu dup# Cristos. C#ci +n El locuie*te
trupe*te toat# plin#tatea Dumne"eirii. >oi a4ei totul deplin +n El0 care este Capul
oric#rei domnii *i st#p)niri., -Col .0;C/<2
Domnia lui Isus din Na"aret nu este nic#ieri e5primat# cu mai mare m#reie
ca +n timpul s!)ntului Paul din scrisoarea c#tre Jilipeni -.0;C//2
'De*i a4ea natura lui Dumne"eu nu a socotit c# treuie s# in# mori* la
e9alitatea sa cu Dumne"eu0 dar sCa nimicit pe sine lu)nd c(ip de ro0 !#c)nduCse
asemenea oamenilor la +n!#i*are. De aceea *i Dumne"eu lCa +n#lat *i iCa dat un
nume care este mai presus de orice nume0 pentru ca +n numele lui Isus s# se plece
tot 9enunc(iul0 al celor din cer0 al celor de pe p#m)nt *i al celor de dedesut. Hi
orice lim# s# dea m#rturie c# Isus Cristos este Domn +ntru m#rirea lui Dumne"eu
Tat#l.,
Iat#Cne pe culmea misterului lui Cristos0 n inima credinei cre$tine
eseniale6 'Dac# m#rturise*ti cu 9ura pe Isus ca Domn *i dac# +n inima ta cre"i c#
Dumne"eu lCa +n4iat din mori0 4ei !i m)ntuit.,
F"umnezeu a nviat pe acest -sus, $i noi toi +untem martori ai lui. 1i acum,
odat ce +(a nlat prin dreapta lui "umnezeu, $i a primit de la )atl fgduina
"u'ului +fnt, a turnat ce vedei $i auzii. #ci "avid nu s(a suit n ceruri, ci el
singur zice% F"omnul a zis "omnului meu% F1ezi la dreapta 2ea, pn ce voi
pune pe vr/ma$ii )i sub picioarele )ale. + $tie bine, deci, toat casa lui
-srael, c "umnezeu a fcut "omn $i #ristos pe acest -sus pe care B(ai rstignit
voi.
3*ap <,A<(AD5
DOMNUL NOSTRU
3n E4ul Mediu0 !iecare domn a4ea autoritate pe teritoriul s#u0 oamenii s#i=
malul cel#lalt al !lu4iului0 cel#lalt 4ersant al muntelui depindea de un alt domn0 de
o alt# ar#. %a !el +nainte de 4enirea e4reilor +n ara promis#0 !iecare di4initate
cananean# era socotit# le9at#0 limitat# la un tri A p#m)nt *i locuitor A !iind aalul
s#u0 adic# st#p)nul s#u.
Dar iat# c# inter4ine Ya(4e prin poporul s#u nomad. 3n oc(ii cananeenilor0 e
un "eu ca toi ceilali6 un "eu cu poporul s#u0 un popor cu "eul s#u= *i c(iar un "eu
*i un popor !#r# p#m)nturi. ,n realitate Na've este Fstpnul ntregului pmnt,
deoarece el este 'Dumne"eul prea+nalt care a !#cut cerul *i p#m)ntul, -&en /10/D2
el este ' Dumne"eul dumne"eilor0 st#p)nul st#p)nilor, -Ps /K;0.CK2 E clar deci c#
Jiul s#u Isus nu 4a !i un Domn ca toi ceilali0 un st#p)n printre alii. Ca *i Ya(4e
el este Domnul uni4ersului. 3n "iua Rusaliilor0 Petru proclam# mulimii aceast#
st#p)nire asolut#6 'Per acest Isus pe care 4oi lCai r#sti9nit0 Dumne"eulCa !#cut
Domn *i Cristos0 el este Domnul tuturor., -Jap /<0K;2
Deci Isus cel +n4iat este Domnul +ntre9ului p#m)nt *i al tuturor oamenilor0 al
tuturor st#p)nilor al uni4ersului 4i"iil *i in4i"iil6 'Pentru ca +n numele lui Isus s#
se plece tot 9enunc(iul al celor din cer0 al celor de pe p#m)nt *i al celor de
dedesut *i orice lim# s# se dea m#rturie c# Isus Cristos este DomnP, -Jilip .0/C
//2
Domn al tuturor lucrurilor0 al tuturor !iinelor6 prin acest titlu Isus este de:a
Domnul nostru.
F-at, c'ivotul legmntului "omnului ntregului pmnt va trece naintea
voastr n -ordan. Acum, luai doisprezece brbai din seminiile lui -srael, cte un
brbat de fiecare seminie. 1i de ndat ce preoii care duc c'ivotul "omnului,
"umnezeului ntregului pmnt, vor pune talpa piciorului n apele -ordanului,
apele -ordanului se vor despica n dou, $i anume ape care se pogoar din sus, se
vor opri grmad.
3-os A,@@(@A5
'Un sin9ur Domne0 Isus Cristos,
Treuie s# insist#m *i s# ar#t#m implicaiile practice ale acestei !ormule0
c#ci credina o m#rturisim cu !apta mai mult dec)t cu recitarea cre"ului duminica.
SCar putea +nt)mpla s# +l repre"ent#m pe Isus ca Domnul nostruG darG printre
aliiG
$ri Isus nu este *i nu poate !i unul din st#p)nii no*tri. Nu0 nici c(iar primul.
El este singurul. 'Cred +ntrCun sin9ur Domn Isus Cristos.,0 spunem noi +n cre".
3n primele secole ale ?isericii0 +mp#ratul cerea s# !ie cinstit ca un "eu0 e5ist#
o 'o9at# !aun#, de asemenea st#p)ni0 at)t +n lumea 4i"iil# c)t *i +n aceea a
du(urilor6 mai mari sau mai mici0 mai uni sau mai r#i0 ace*tia erau puternicii
lumii0 st#p)nii de terenuri sau de scla4i0 ori !ie *i numai puteri astrale0 du(uri une
sau rele. $ricine credea +n aceste puteri le adora0 se temea de ele.
Situaia +ns# nu sCa sc(imat. Hi noi a4em "eii no*tri6 "eul ora*ului0 al
!otalului0 al mu"icii0 "eul modeiG Practic#m cultul anului *i al puterii -cei ce +l
au20 al rasei0 al !rumuseii0 al presti9iului0 al ma*inii.
Ei ine0 un cre*tin +*i a!irm# autenticitatea credinei +n Isus Cristos ca +n
sin9urul Domn +n timp ce cuprins de o ade4#rat# aler9ie +n !aa acestor st#p)niri
care umple lumea. 3n !aptele Martirilor ?isericii prin care 9#sim deseori cum
credinciosul era constr)ns de :udec#tor s# stri9e6 'Ce"ar este DomnP, A Iar
cre*tinul re!u"a *i murea stri9)nd6 'Cristos este DomnulP,
Cre*tinul d# Ce"arului ceea ce este a ce"arului0 d# !iec#ruia cinstea cu4enit#.
Dar este urma$ numai al lui Isus Cristos. ?iserica treuie s# se !ereasc# s#
inecu4)nte"e "eii lumii *i mai mult +nc# ea treuie s# se !ereasc# s# nu a:un9# ea
+ns#*i un "eu.
Cristos a re!u"at s# !ie re9e= condamn# +n apostoli spiritul de dominare. -%c
..0.1C.E2 %e cere s# slu:easc# unii altora. -in/K2 De atunci cei ce +l urmea"# nu
sunt dec)t !rai *i surori +n slu:ire. Sin9urul Domn e Isus.
Domnul 'nostru,
Deci pentru noi nu e5ist# alt# domni dec)t aceea a lui Isus. El este 'Domnul
nostru,. Hi e sin9urul. Dar a*a cum :ert!a lui nu a !ost o litur9(ie a ritualului *i a
!ormulelor0 ci 4#rsare de s)n9e la !el0 domnia lui nu e doar un titlu ori o a!irmaie
9oal#6 el este +ntrCade4#r "omnul nostru.
Cum am putea noi simi +n mod concret domnia lui pentru aCl recunoa*te
domnul nostru7
Mai +nt)i Isus e Domnul nostru pentru c# prin el 'au !ost create toate, el este
i"4orul !iinei noastre0 al 4ieii noastre temporale *i 4e*nice0 umane *i 4e*nice.
->om e5plica +n continuare.2
El este apoi "omnul istoriei oamenilor0 motorul *i conduc#torul creaiei +n
drum spre 3mp#r#ia Sla4ei. El este ,3nceputul *i s!)r*itul, -8poc ..0.K20 'Primul
*i ultimul, -/0E20 este 'al!a *i ome9a, A prima *i ultima liter# din al!aetul 9recesc0
adic# totul -/0M2. El este st#p)nul marii noastre istorii colecti4e A Istoria M)ntuirii
A *i st#p)nul micii istorii personale +n care nu suntem p#r#sii de iuirea0 c(emarea0
(arul *i m)na sa.
De asemenea el ni se arat# mereu prin e4enimente care ne :alonea"# 4iaa.
E4an9(elia s!)ntului Matei este +nc(eiat# cu aceast# promisiune6 'Iar eu cu 4oi
sunt mereu p)n# la s!)r*itul 4eacurilor.,
El este Domnul 'nostru, din totdeauna. Este st#p)nul meuP
De alt!el stri9#tul nostru spontan este6 'DoamneP,0 'Doamne !ere*teP,
8r treuie s# ne oli9#m cu in4ocaia primilor cre*tini care +n aramaic# sun#6
'Marana t(aP, '>ino0 Doamne0 IsusP, -/Cor /;0..= 8poc ..0.<2 >ino +n 4iaa
mea0 4ino +n lumea noastr# ca s# o trans!ormi0 4ino +n moartea noastr# ca s# te
+nt)lnim0 4ino +n sla4a ta pentru a +ncorona m)ntuirea ta.,
F,n adevr, nici unul din noi nu trie$te pentru sine, $i nici unul din noi nu
moare pentru sine. #ci dac trim, pentru "omnul trim6 $i dac murim, pentru
"omnul murim. "eci, fie c trim, fie c murim, noi +untem ai "omnului. #ci
#ristos pentru aceasta a murit $i a nviat ca s aib stpnire $i peste cei mori $i
peste cei vii.
34om @?,J(H5
El este capul oric#rei domnii
"ar n aceast mprie universal a lui -sus trebuie s deosebim dou
zone concentrice, care nu sunt la !el de recunosctoarei 'arului, al crui izvor este
Isus.
8ona0 s# "icem0 exterior a +mp#r#iei lui Cristos e cea mai 4ast#0 +ntrCade4#r
de o amploare asolut uni4ersal#= ea +n9loea"# toate creaturile0 c(iar *i spaiile
cosmice0 c(iar *i puterile indi!erente sau ostile +mp#r#iei lui dumne"eu0 c(iar *i
puterile demonice. Totul a !ost creat0 totul e p#strat prin el. -c!. Col /0/;C/E2=
aceasta la ni4elul creaiei.
C)t despre m)ntuire0 s!)ntul Paul -E! 10DC/<20 repet# itinerariul Jiului
+ntrupat0 moarte0 +n4iere0 +n#lare prin aceste cu4inte6 ,SCa suit, Hi acest s(a suit ce
+nseamn# dec)t c# +nainte coor)se +n p#rile mai de :os al p#m)ntului7 Cel ce a
coor)t este acela*i cu cel ce sCa +n#lat mai presus de toate cerurile0 ca s umple
toate lucrurile. Cele trei spaii A p#m)ntul0 cerurile0 in!ernul A sunt deci0 pentru
totdeauna +n puterea +n4ierii sale. Domnia lui se +ntinde +n lumea +ntrea9#6 lumea
+n9erilor0 lumea oamenilor0 a demonilor0 lumea cosmic#0 cea a astrelor. El sin9ur
d# un sens tuturor= iar el +*i 4a supune totul0 pentru a supune totul Tat#lui0 c(iar *i
ceea ce i se opune. 'El este capul oric#rei Domnii *i st#p)niri., -Col .0/<2
' Hi m# ro9 ca Dumne"eul Domnului nostru Isus Cristos0 Tat#l sla4ei0 s# 4#
dea un du( de +nelepciune *i de descoperire0 +n cunoa*terea %ui0 *i s# 4# lumine"e
oc(ii inimii0 ca s# pricepei care este n#de:dea c(em#rii %ui0 care este o9#ia
sla4ei mo*tenirii %ui +n s!ini0 *i care este !a# de noi0 credincio*ii0 nem#r9inita
m#rime a puterii Sale0 dup# lucrarea puterii t#riei %ui0 pe care a des!#*uratCo +n
Cristos0 prin !aptul c# %Ca +n4iat din mori0 *i %Ca pus s# *ad# la dreapta Sa0 +n
locurile cere*ti0 mai presus de orice domnie0 de orice st#p)nire0 de orice putere0 de
orice dre9#torie *i de orice nume0 care se poate numi0 nu numai +n 4eacul acesta0 ci
*i +n cel 4iitor. El ICa pus totul su picioare0 *i %Ca dat c#petenie peste toate
lucrurile0 ?isericii0 care este trupul %ui0 plin#tatea Celui ce pline*te totul +n toi.,
-E! /0/EC.K2
Dar nu totul este numit trupul lui #ristos6 ?iserica are o st#p)nire central# *i
intim#. -c!. MD2
'El este Capul ?isericii care este Trupul s#u,
'?iserica este Trupul lui Cristos0 adic# adunarea uni!icat# a oamenilor care
accept)nduCl prin credin# pe Cristos ca st#p)n0 au !ost unii trupului s#u pascal0
trupului s#u mort *i +n4iat0 sau o!erit *i au !ost pream#rii prin ote" *i eu(aristie.
Cristos este Capul ?isericii +ntrCun sens nou *i ori9inal., -Y4es Con9ar2
8cest sens nou *i ori9inal 4a !i de"4oltate la articolul 'S!)nta iseric#
catolic#,. S# "icem s# Cristos A este pentru ?iserica sa capul0 #ristos M #apul, este
lumin pentru minte, iubite pentru inim, bucurie pentru via, autoritate pentru
deciziile care sunt luate, izvor de via spiritual.
'Ce a* !i eu !#r# tine7, 8r putea spune iserica iuit# Domnului ei= a*a cum
!emeia spune soului ei soul meu sau cum spune #ratul6 soia mea0 s!)ntul Paul
ne orientea"# spre acest simol6 capul oric#rui om este Cristos= capul !emeii este
#ratul -/Cor //0K2sau 'Cristos este Capul ?isericii0 care este Trupul s#u., -Col
/0/M2 '8utoritatea pe care o e5ercit# Cristos asupra Trupului s#u0 iserica0 are un
alt caracter dec)t aceea pe care o e5ercit# asupra cosmosului0 pentru a supune0
pentru a +n4in9e !orele ostile. 8ceast# autoritate se e5ercit# printrCun raport
personal *i e!ectul este o ascultare plin de afeciune. 8st!el din partea lui Cristos0
aceast# autoritate +nseamn# duio*ie0 dar care mer9e p)n# la :ert!a de sine -E! B0./C
KK20 iar ?iserica primind aciunea *i urm)nd 4oina st#p)nului ei se con!ormea"# *i
se asimilea"# lui0 de4ine ima9inea lui ceea ce nu se poate spune nici despre cosmos
*i cu at)t mai puin despre puterile ostile care treuie s# suporte autoritatea
Domnului., -Y4es Con9ar2 -c!. MD2
Deci cu *i +n ?iserica Domnului nostru 'cre*tem +n toate pri4inele ca s#
a:un9em la cel ce este Capul0 Cristos0 prin care tot trupul e ine +nc(e9atG prin
toate +nc(eieturile care +l (r#nesc *i +l mi*c# !iecare +n m#sura sa0 reali")nd ast!el
cre*terea *i "idirea lui +n iuire., -E! 10/BC/;2
F !rbailor, iubii(v nevestele cum a iubit $i #ristos !iserica $i +(a dat pe
+ine pentru ea, ca s(o sfineasc, dup ce a curit(o prin botezul cu ap prin
#uvnt, ca s nfi$eze naintea Bui aceast !iseric, slvit, fr pat fr
zbrcitur sau altceva de felul acesta, ci +fnt $i fr pri'an. )ot a$a trebuie s(
$i iubeasc $i brbaii nevestele, ca pe trupurile lor. #ine $i iube$te nevasta, se
iube$te pe sine nsu$i. #ci nimeni nu $i(a urt vreodat trupul lui, ci l 'rne$te,
l ngri/e$te cu drag, ca $i #ristos !iserica6 pentru c noi +untem mdulare ale
trupului Bui, carne din carnea Bui $i os din oasele Bui. "e aceea va lsa omul pe
tatl su $i pe mam(sa, $i se va lipi de nevast(sa, $i cei doi vor fi un singur
trup. )aina aceasta este mare(3vorbesc despre #ristos $i despre !iseric5.
3.f G,<G(A<5
NSCUT NAINTE DE ORICE FPTUR
Treuie s# +ncerc#m s# mer9em mai departeG !aptul c# Isus din Na"aret
este Domnul uni4ersului 4i"iil *i in4i"iil poate sc(ima cu ade4#rat inima
oamenilor *i c(iar lumea +ntrea9#7 Poate an9a:a pre"entul lor pentru 4iitor7
8r +nsemna c# existena uman a lui -sus a decis $i decide existena $i
viitorul oricrei creaturi% om0 +n9er0 demon0 cosmos. Jie c# +nele9em sau nu0 !ie
c# suntem !ericii sau nu0 4enirea noastr# pe lume A *i mai +nt)i crearea lumiiP A
4iaa0 moartea0 4iitorul 4e*nic0 al !iec#ruia *i al tuturor0 depinde de persoana lui
Isus din Na"aret.
Un ade4#r al lui s# !ie IIII
Iat# c# au trecut dou# mii de ani de c)nd sCa +ntrupat !iul lui Dumne"eu. El a
acceptat o ade4#rat# *i complet natur# uman creat. 8 de4enit omul -sus #ristos.
8 de4enit omul -sus #ristos. De acest e4eniment central0 de acest om central
depinde omenirea +ntrea9#0 uni4ersul +ntre9 cu e5istena *i sperana lui. Dar cum7
?ine+neles0 dac# ne 9)ndim la planul lui Dumne"eu0 a*a cum el apare +n !aa
oc(ilor0 +n des!#*urarea timpului0 nu 4ede cum ar sc(ima aceast# +ntrupare
secolele *i oamenii care au e5istat mai Dumne"eu. 3n mod cronolo9ic la nceput0 a
e5istat celul# primar# a materiei0 apoi o e5plo"ie nuclear# a acestei materii care se
4a +mpr#*tia !orm)nd 9ala5iile0 miliardele de stele *i plante= apoi pe planeta
noastr# P#m)nt a ap#rut 4iaa0 a e4oluat 4iaa timp de trei miliarde de ani0 apoi
e4oluia a dat primii oameni0 ne+nele9erile lor A r#"oaiele0 ura0 de"inarea A au
!ormat pcatul lumii. 8poi 84ram a !ost ales *i sCa !ormat poporul e4reu c#ruia
Dumne"eu se descoper# +n persoan# *i +n s!)r*it0 +ntruparea lui Dumne"eu Jiul0
acum .<<< de ani. Iat# des!#*urarea e5ecut#rii planului lui Dumne"eu.
Dar +n +nl#nuirea acti4it#ilor *tiinelor raionale0 execuia nu este prima.
Din contra0 ideea e prima0 proiectul0 desenul0 planul. Proiectul precede *i comand#
totul. 8cesta este ade4#rul lui %apelisse0 c#ci proiect +nseamn# a arunca +nainte
-pro A prepo"iie +n lima latin# A +nainte0 iaceo A a arunca2
8st# prim#4ar# am cump#rat un 9(i4eci pentru !lori0 lCam umplut cu p#m)nt
un= am pus apoi c)te4a semine0 leCam udat +n !iecare sear#0 am 4#"ut r#s#rind
colii0 apoi !run"ele sCau desc(is0 acum c)nd 4# scriu0 primele !lori str#lucesc +n
soarele de 4ar#0 !lori 9alene0 portocalii *i ro*ii de C#luna*i. ,n sfr$it!
8m suliniat n sfr$it pentru c# tot ceea ce a precedat A 4as0 p#m)nt0
semine0 stropit0G nu au a4ut alt scop dec)t acesta6 +n!lorirea. &roiectul erau
aceste flori. Ele au comandat totul.
8ceste !lori 4or da semine0 se 4or +nmuli culorile lor *i ucuria lor0 din
alcon0 an de anG
8i +neles6 acest !ilm este executarea n timp, a unui plan conceput nainte
de acest timp $i care a condus $i se prelunge$te.
Jloarea a e5istat prima= !#r# ea nu a* !i putut 4ori de C#luna*i mei. C#ci
acela care nu *tie ce e o !loare ori care nu a doritCo niciodat# nu 4a pune niciodat#
un pumn de p#m)nt +n 9(i4eci0 nici 4reo s#m)n#0 nici apa pentru a o stropi. %e
lipse*te proiectul prin care e5ist# totul !#r# de care nu se !ace nimic.
N#scut +nainte de orice !#ptur#
Cred c# acum putem +nele9e aceste cu4inte ale s!)ntului Paul6 'El este
c(ipul Dumne"eului celui ne4#"ut0 cel +nt)iCn#scut din toat# "idirea. Pentru c# prin
El au !ost !#cute toate lucrurile care Sunt +n ceruri *i pe p#m)nt0 cele 4#"ute *i cele
ne4#"ute6 !ie scaune de domnii0 !ie dre9#torii0 !ie domnii0 !ie st#p)niri. Toate au
!ost !#cute prin El *i pentru El. El este mai +nainte de toate lucrurile0 *i toate se in
prin El. El este Capul trupului0 al ?isericii. El este +nceputul0 cel +nt)iCn#scut dintre
cei mori0 pentru ca +n toate lucrurile s# ai# +nt)ietatea. C#ci Dumne"eu a 4rut ca
toat# plin#tatea s# locuiasc# +n ElG, -Col /0 /BC/D2
8*a cum !loarea mea este plenitudinea a tot ceea ce a precedatCo A p#m)nt0
semine0 ap# A *i tot ceea ce a urmat A alte semine0 alte !lori0 care sunt de !apt o
prelun9ire A ast!el Cristos este nceputul, proiectul lui Dumne"eu despre om *i
uni4ers0 proiect care se 4a +ntinde prin el la o mulime de !rai.
S# +ncerc#m s# preci"#m aceast# re4elaie.
Scripturile s# !ie citite *i recitite
Ce +nseamn# a iui dec)t a se d#ruiP 8 se d#rui !#r# re"er4e0 !#r# pri4ile9ii0
!#r# a accepta s# !ie superior celei sau celui iuit7 8st!el ceea ce constituie cele trei
Persoane di4ine0 este o e5pansi4#. Deci iuirea trainic# este e5pansi4# la in!init.
84alan*a 4ieii *i a d#ruirii nu se poate +nc(ide +n treime6 +n mod necesar *i totu*i
lier0 ea a i"ucnit +ntrCo creaie.
"eoarece este iubire, "umnezeu nu poate pune n aceast creaie dect
ns$i fiina sa6 "umnezeu nu poate pune altceva dect "umnezeirea sa6 tot ceea
ce are M pe *iul su.
Planul lui Dumne"eu Tat#l 4a !i deci o creaie de !iine c#rora li se 4a d#rui
total prin iuire ca *i !iul s#u0 o creaie de !ii *i !iice ca *i Jiul s#u preaiuit0 pentru
a +mp#rt#*i cu ei totul0 a*a cum +l +mp#rt#*e*te cu Jiul s#u. Prin el0 cu el *i +n el
4om !i prta$i ai naturii divine spune s!)ntul Petru. -c!. .Pt /012
Mi:locul ales de Dumne"eu pentru a se d#rui +ntrCun mod c)t mai autentic
unor creaturi curate0 este +ntruparea Cu4)ntului. Din 4e*nicie tat#l +l vede pe Jiul
s#u +nsu*i inima creaiei0 pentru a trans!orma +n el A creatur#0 timp0 om0 materie A
pe toi oamenii.
'?inecu4)ntat s# !ie Dumne"eu0 Tat#l Domnului nostru Isus Cristos0 care
neCa inecu4)ntat cu tot !elul de inecu4)nt#ri du(o4nice*ti0 +n locurile cere*ti0 +n
Cristos. 3n El0 Dumne"eu neCa ales +nainte de +ntemeierea lumii0 ca s# !im s!ini *i
!#r# pri(an# +naintea %ui0 dup# ce0 +n dra9ostea %ui0 neCa r)nduit mai dinainte s#
!im +n!iai prin Isus Cristos0 dup# una pl#cere a 4oii Sale0 spre lauda sla4ei (arului
S#u pe care ni lCa dat +n Prea Iuitul %ui. 3n El a4em r#scump#rarea0 prin s)n9ele
%ui0 iertarea p#catelor0 dup# o9#iile (arului S#u0 pe care lCa r#sp)ndit din el*u9
peste noi0 prin orice !el de +nelepciune *i de pricepere= c#ci a ine4oit s# ne
descopere taina 4oinei Sale0 dup# planul pe careCl alc#tuise +n Sine +nsu*i0 ca s#Cl
aduc# la +ndeplinire la plinirea 4remurilor0 spre aC*i uni iar#*i +ntrCunul +n Cristos0
toate lucrurile6 cele din ceruri0 *i cele de pe p#m)nt., -E! /0KC/<2
3n !aa acestui plan di4in0 cu4intele omene*ti sunt neputincioase0 slae. Mai
ales e5presia ne!ericit# de !ii adopti4i nu are aproape nimic comun cu adopiile
umane. 3n Isus Cristos r#m)nem0 desi9ur0 creaturi0 dar suntem cu ade4#rat copiii
lui Dumne"eu *i doar +n sens :uridic. Dumne"eu trans!orm# !ondul !iinei noastre0
ne !ace memri ai casei sale0 ai !amiliei sale0 a* putea spune c(iar ai s)n9elui s#u0
'p#rta*i ai naturii di4ine., 'Suntem numii copii ai lui Dumne"eu -ceea ce poate
!ace *i o adopie uman#2 *i suntem cu ade4#rat, -ceea ce poatKe reali"a numai o
adopie di4in#2 -in K0/2. Dar s!)ntul Paul e constr)ns s# !oloseasc# acest cu4)nt
adoptivi pentru a ne distin9e de Jiul 4e*nic.
F #ci toi cei ce +unt cluzii de "u'ul lui "umnezeu +unt fii ai lui
"umnezeu. 1i voi n(ai primit un du' de robie, ca s mai avei fric6 ci ai primit
un du' de nfiere, care ne face s strigm% FAva! adic% )at! ,nsu$i "u'ul
adevere$te mpreun cu du'ul nostru c +untem copii ai lui "umnezeu. 1i, dac
+untem copii, +untem $i mo$tenitori% mo$tenitori ai lui "umnezeu, $i mpreun
mo$tenitori cu #ristos, dac suferim cu adevrat mpreun cu .l, ca s fim $i
proslvii mpreun cu .l.
34m K,@?(@J5
Trenul a intrat +n 9ar#
Epistola c#tre Romani descrie tocmai aceast# M)ntuire0 aceast# ascensiune
+ndelun9at# dus# +n teritoriul omenirii prin Jiul +ntrupat. -M0 .DCK<26
'Cei pe care Dumne"eu iCa cunoscut mai dinainte, A adic# pe toi pe care iCa
creat0 pe mine0 pe tine0 pe toi oamenii A 'iCa *i predestinat, A iat# *i planul s#u A s#
!ie asemenea cu icoana !iului s#u A 'ca acesta s# !ie primul n#scut dintrCo mulime
de !rai *i pe care iCa predestinat, A deci pe toi oamenii A ' ICa c(emat0 iar pe cei
c(emai iCa *i dus la dreptate, A adic# la s!inire0 iCa di4ini"at +n Isus6 'Pe cei pe
care iCa dus la dreptate0 iCa dus la m#rire.,
8ceasta e trecerea0 Pa*tele Domnului +n Dumne"eu0 +n Jiul s#u care ridicat
de pe cruce0 atra9e toate la sine0 pentru a le introduce +n !amilia treimic#.
Iar cum c)nd Cristos a urcat pe cruce *i apoi a !ost pream#rit0 el care este
Domnul nostru0 a !#cut totul pentru 4oi 'memrele, sale. Unde a trecut capul0 trece
+ntre9ul trup. Deci +n Isus suntem nu numai predestinai *i c(emai0 dar c(iar
s!inii *i pream#rii.
S# clari!ic#m aceast# realitate tulur#toare. Un tren intr# +n 9ar#.
%ocomoti4a care tra9e totul0 a intrat de:a +n 9ar# cu primele 4a9oane.
Celelalte urmea"#. Se poate spune totu*i c# trenul este +n 9ar# cu toate c# nu sCa
oprit. Ultimele 4a9oane treuie s# a:un9# *i ele +n 9ar#. Deoarece +nc# nu sCa oprit
trenul0 c#l#torii din ultimele 4a9oane 4#d +nc# peisa:ul ora*ului *i nu 9ara= *i c(iar
dac# nu *tiu c# au a:uns primi pot s#ri de:a din mers *i s# se ucure c# au a:uns
c(iar +nainte c# trenul s# se !i oprit. Deci trenul este +n 9ar# din moment ce
locomoti4a a intrat +n 9ar#.
8i +nele9e7 Proiectul lui Dumne"eu este at)t de si9ur0 at)t de puternic0 at)t
de e!icace +nc)t +n ciuda aparenelor0 pro9ramarea Jiului s#u este at)t de plin# de
iuire +nc# de la creaie0 +nc)t numai +nc#p#inarea unui re!u" lier0 clar *i prelun9it
ar putea duce la e*ec planul celui ce '4rea m)ntuirea tuturor oamenilor.,-/Tim .012
Creaie0 +ntrupare0 m)ntuire0 pream#rire0 toate acestea !ormea"# un sin9ur
plan al lui Dumne"eu0 a4)nduCl ca centru pe ' Isus Cristos omul,. El este motorul0
+nceputul *i s!)r*itul acestui plan pentru ca toi oamenii s# !ie !iii lui Dumne"eu
prin el *i s# participe la mo*tenirea lui.
3ntrCun cu4)nt6 Dumne"eu sCa !#cut om pentru ca omul s# de4in#
Dumne"euP
'3n trupul lui Isus locuie*te plenitudinea di4init#iiP, -Col .0D20 iar 'din
aceast# plenitudine am primit cu toii, -In /0/;26 plenitudinea !iinei lui Dumne"eu.
FAcum are loc /udecata lumii acesteia, acum stpnitorul lumii acesteia va
fi aruncat afar. 1i dup ce voi fi nlat de pe pmnt, voi atrage la 2ine pe toi
oamenii. ( orbind astfel, arta cu ce moarte avea s moar.
3-n @<,A@(AA5
S# re"um#m cu alte cu4inte
Suntem +n secolul *tiinelor umane. Mai multe ca niciodat# !ilo"o!i0
psi(olo9i0 sociolo9i scrutea"# oul0 acest necunoscut pentru aCi demonstra
mecanismele *i aCi de"9ropa pro!un"imile.
Hi constat# urm#toarele6 omul nu poate !i +neles0 el este asurd. 'omul este o
!iin# ridicol de limitat# *i totu*i +n mod parado5al0 9#sim +n el dorinele cele mai
in!inite., '8 !i ca Dumne"eu,0 nimic mai puin. Ca un c#tun cu cinci cocioae de
unde ar porni +n toate direciile autostr#"i *i ule4arde. Spre cine7 Pentru cine7
8surd.
8surdG c)nd omul nu e pri4it +n lumina Re4elaiei. >atican II scrie6
'Misterul omului nu se clari!ic# dec)t +n misterul lui Cristos0 al Cu4)ntului
+ntrupat., -%& K0KK0/2
Te5tele inspirate0 citite mai sus +n4a# ceea ce !iloCpsi(olo9i *i sociolo9i nu
*tiu. 8ceste te5te ne +n4a# c# nu e5ist# natur# uman# pur, adic# natural. E5ist#
doar oameni mi$cai de Isus Cristos0 fabricai prin creaie0 pentru Comuniunea
di4in#.
Un a4ion nu rulea"# pe pist# dec)t numai pentru aC*i lua "orul0 de alt!el de
ce ar mai a4ea aripi7 Un a4ion e programat0 !aricat pentru a "ura. %a !el orice
om de la concepere e pro9ramat de $mul per!ect0 de Isus Cristos0 $mul0 el e
pro9ramat dup# Persoana di4in# a lui Isus din Na"aret. De aici dorina lui in!init#
de a iui0 de a !i iuit0 de a !i +n comuniune0 de a !i cu alii0 de a !i cunoscut.. e
pro9ramat s# tr#iasc# a*a cum Dumne"eu tr#ie*te0 pentru a !i iuit a*a cum iue*te
Dumne"eu.
Dar s# re4enim la ima9inea a4ionului. Pentru a construi un #oncorde a !ost
necesar# conceperea lui0 apoi re"ol4area minuioas# *i pro9resi4# a prolemelor
puse +n +ncerc#rile care au durat *i au costat mult. 3n s!)r*it0 iat# prototipul
terminat. Apoi se fabric n serie cu oc'ii pe prototip. Jiecare pies# a aparatelor de
serie 4a !i sc(iat#0 modelat#0 a:ustat#0 +ncercat#0 p)n# ce0 montat# +mpreun# cu
celelalte0 4a !i oinut aparatul de "or. %a +nceput este o ma*in# mai puin
de!ectuoas#0 apoi o pies# se u"ea"# *i +ntre9ul a4ion e mai puin per!ect0 dac# se
poate spune a*a. %a !el este *i cu orice om din Fseria lui -sus #ristos. $rice om
este o sc(i# a lui Isus Cristos. $menirea acionat# de !enomenul Isus Cristos0 spre
comuniunea treimic#0 spre di4initate. Dar +ncet0 9reoi0 cu poticniri0 cu raiuni0 cu
!isuri0 pentru c# se pleac# de :os6 de la materia prim# A materie rut#. 8 !i6 '%a
ori9ine 'mineral0 rut,0 c)nd se intenionea"# cu el o pies# de mare preci"ie A a !i
la ori9ine creatur# imper!ect#0 c)nd omul e c(emat s# de4in# !iul sau !iica lui
Dumne"eu +n Isus A nu ar !i acesta pcatul originar7
FQ#redincio$i adevrului, n dragoste, s cre$tem n toate privinele, ca s
a/ungem la #el ce este #apul, #ristos. "in .l tot trupul, bine nc'egat $i strns
legat, prin ceea ce d fiecare nc'eietur, $i prime$te cre$terea, potrivit cu
lucrarea fiecrei pri n msura ei, $i se zide$te n dragoste.
3.f ?,@G(@D5
MISTERUL PCATULUI ORIGINAL
8ia acum0 +n lumina0 Domnul nostru Isus Cristos prototipul $mului0 putem
s# +ncerc#m s# clari!ic#m misterul a ceea ce numim pcatul original.
Su acest termen se con!und# +n 9eneral dou# realit#i6
( pcatul nceputului0 p#catul 4oluntar al primilor oameni0 p#catele care au
desc(is seria nea9r#0 pcatul lui Adam0 cum i se mai spune. Teolo9ii numesc acest
p#cat $RI&IN8%.
C #ondiia Fpctoas a oricrui om la na$tere.
Dar atunci cu4)ntul pcat nu mai are acela*i sens= nu mai e 4ora de acte
personale6 C acest pcat este numit de teolo9i $RI&IN8R *i pe scurt +nseamn#6
'Condiia noastr# nati4# nu cuprinde +n sine prietenia cu Dumne"eu *i participarea
la 4iaa sa., -Pierre &relot2
Hi s# reinem ine acest lucru.
Un punct 9reu al cate(e"ei
Cu pcatul original aord#m cel mai 9reu punct al cate(e"ei. De ce 9reu7
Nu putem +nele9e corect o roat# A diametrul0 re"istena0 dantelura0
importana sa A dac# o separ#m de mi*carea +n care ea este an9renat#. %a !el0 prima
di!icultate a do9mei pcatului original0 este c# ea a !ost anali"at# sin9ur#0 separat#
de ansamlul re4elaiei despre Dumne"eu0 treime0 Creaie0 M)ntuire. $ metod#
care produce numai (aos.
8st!el0 acest punct a !ost m#rit peste m#sur#0 p)n# la dimensiunile uni munte
care +nc(ide panorama credinei. Hi nici m#car nu !i9ura -acest p#cat ori9inal2 +n
Simolul 8postolilor *i nici +n cel de la Niceea. Nici E4an9(eliile -nici una din
cele patru2 nu ne spune ce4a.
3nscenarea c#derii ori9inale din capitolul II din &ene"# este una dintre cele
mai populare +n ?ilie. Deci a !ost supus# de!orm#rilor *i simpli!ic#rilor c#rora le
este supus# orice realitate popular#. Din aceste elemente simbolice0 9)tuite de
mistere A paradis p#m)ntesc0 cuplu uman0 *arpe0 pomi0 !ruct oprit0 nuditate A sCa
alc#tuit o istorie0 Dumne"eu *tie c)nd0 un !el de !apt di4ers +ntrCun cadru natural cu
un sin9ur cuplu -domnul 8dam *i doamna E4a20 cu un copac materializat +ntrCun
m#r0 +nele9ei7 $ istorie a m#rului ca o explicaie a ceea ce +n aceste condiii nu
este dec)t o nedreptate monstruoas#. $ pedeaps# +n9ro"itoare dat# de un
Dumne"eu aritrar *i sadic0 unui neam omenesc care nu repre"int# prea mult. Ce s#
!acem7 S# d#m din umeri *i s# +l lam#m pe dumne"eu +ntrCo lume critic# *i
*tiini!ic# +n care nu ne mai putem istorisi po4estea7
Mai ales critica de a"i -materialismul0 e5istenialismul0 personalismul A dar
poate c# srii de:a +n sus c#ci nu +nele9ei ace*ti termeni20 critica0 deci0 *i *tiinele
ne oli9# la o cate(e"# nou#0 mai 9rea0 dar mai inteli9iil# despre prima 9re*eal#.
S# r#m)nem la aceast# *tiin# A populari"at# prin *coli *i mi:loacele de
comunicare -mass media2 A care a impus 4i"iunea sa despre +nceputuri. 8"i ea d#
lumii0 p#m)ntului0 lunii0 4ieii0 omului0 o 4)rst# precis#. Ideea de a"# este
transformismul adic# e4oluia 9enerali"at# -idee condamnat# apoi tolerat# *i +n cele
din urm# acceptat# de ?iseric#2 *i s# nu 4orim dec)t de om A el a ie*it din ap# *i
p#m)ntul iniial. Din animalitatea cea mai de :os a urcat printrCo de"4oltare
cereral# lent#0 p)n# ce a a:uns la 'omo sapiens, trans!ormai de Cel de Sus +n
persoana inteli9ent# *i lier#0 dar incapail# de un act lier de reeliune !a# de
Dumne"eu. Deci nu e 4ora de o situaie anterioar p#catului lui 8dam0 unde +nc#
nu intrase *arpele *i tranda!irii nu a4eau spini0 nici p#m)ntul nu producea
p#l#mid#0 un loc unde primii no*tri p#rini se plimau 9oi printre leii care p#*teau
lini*tii.
Nu0 omenirea nu sCa n#scut +ntrCun paradis p#m)ntesc. Raiul !ericit *i
prietenia di4in# descris# +n capitolul K din &ene"# este doar o mac(et# a creaiei6
Raiul este deci +n 4iitor *i nu a !ost la trecut0 este +n !aa noastr# *i nu +n urma
noastr#. Raiul *i prietenia di4in# nu sunt de c)t &lanul lui "umnezeu pentru
sfr$itul timpului. 8 !ost pus la +nceputul ?iliei pentru c# se ncepe prin stabilirea
mac'etei. Dar +n e5ecutare0 omenirea nu a +nceput prin !iinele per!ecte apoi
c#"ute0 ci prin sc(ie umile0 per!ecionate cu iuire de Dumne"eu dup# le9ile unei
de"4olt#ri lente. $mul a !ost creat din lut +n care se 4a re+ntoarce0 dar aceast#
creaie a durat miliarde de aniG un sin9ur cuplu iniial7 Mono9amia pare de
ne+nc(ipuit. Mai multe cupluri pro4enind din acela*i !ir -poli9enism27 ?iolo9i
ader# la ipote"a mono!iletismului. Credina nu are nici un moti4 s# (#ruiasc#
*tiina +n acest domeniu6 Isus Cristos e acela care !ace unitatea neamului omenesc0
a*a cum 4om 4edea0 *i un cuplu 8dam *i E4a.
Cristos mic*orat0 credin# in4ersat#
Din ne!ericire0 cate(e"a a !#cut din Cristos *i +ntruparea sa cu o lo9ic#
e5emplar#0 inversul0 p#catului ori9inal. Cu alte cu4inte0 e4enimentul primar care ar
e5plica totul0 care ar comanda totul nu ar !i iuirea lui Dumne"eu0 nu ar !i Isus
Cristos0 ci p#catul ori9inal6 a a4ut loc mai nti catastro!a primilor p#rini0 ea l(a
constrns pe "umnezeu s $i sc'imbe &lanul.
8ceast# sc(em# 4icioas# este prea cunoscut#.
Dumne"eu a creat lumea *i pe oameni. Satana iCa !#cut pe str#mo*ii no*tri s#
cad# *i ast!el s# compromit# omenirea6 de atunci dac# 4rea s# +*i recapete creatura
*i s# +l sal4e"e pe om0 Dumne"eu treuie s# decrete"e +ntruparea *i moartea
isp#*itoare a Jiului s#u pentru a rscumpra $i a elibera din iad omenirea
vinovat. 3n4ierea este deci ce4a secundar6 M)ntuirea se reduce la isp#*irea cerut#
de un Dumne"eu :udec#tor *i la elierarea din iad. 8tunci Isus nu mai este "omnul
nostru0 nu mai este "omnul universului= el este rscumprtor numai al
oamenilorQ
3n realitate orice iniiativ0 +nainte de p#cat aparine Planului lui Dumne"eu0
un Plan di!erit de cum lCam caracteri"at alt#dat#6 s# +*i +ntrupe"e Jiul pentru a
di4ini"a orice su!let *i orice trup +n el A s# +l !ac# om din trup *i su!let0 pentru a
!ace din el Culmea0 Centrul uni!icator0 St#p)nul +ntre9ii creaturi.
8st!el se e5plic# uitarea unor pa9ini e5cepional de !rumoase din Noul
Testament0 mai ales la s!)ntul Paul.
Jidelitatea !a# de +ntrea9a s!)nt# Scriptur#
Scriptura nu 4ore*te niciodat# despre 4reo condamnare a unui om de c#tre
Dumne"eu0 care s# nu !i !ost personal 4ino4at. Din contra0 peste tot ea 4ore*te
despre un Dumne"eu care iue*te pe oameni !#r# 4reun merit din partea lor.
Scriptura nu 4ore*te despre un p#cat mo*tenit ci despre o ne4ino4#ie care
se mani!est# din 9eneraie +n 9eneraie. 'Nu 4alore" mai mult dec)t p#rinii meiG,
Din contra0 nea9# +n mod !ormal c# un tat# ar transmite 4ino4#ia copiilor s#i.
-Deut .10/;= Ier K/0.D2
8st!el Scriptura nu 4ore*te despre p#catele copiilor0 ci numai despre
p#catele responsaile. 'Toi au p#c#tuit personal *i au !ost pri4ai de sla4a lui
Dumne"eu0 dar sunt !#cui drepi +n mod 9ratuit prin (arul s#u. -Rm K0.K *i urm.2 A
'moartea a atins pe toi oamenii -aduli2 deoarece toi au p#c#tuit personal., -B0/.2
Cu4)ntul !olosit de Paul +n te5tul 9rec A amartano ( are mereu un sens acti4. %a !el
p#rinii 9reci citinduCl pe Paul +n 9rece*te +nele9eau c# e 4ora de p#cate personale
ale unor oameni a:un*i la 4)rsta priceperii.
%a !el *i +nelepii inspirai -Eclesiasticul *i Cartea 3nelepciunii20 care au
meditat mai mult despre capitolul K din &ene"# insist# asupra liert#ii !iec#rui om6
'!iecare este 8dam pentru sine., 'Ei ne opresc s# simpli!ic#m +n mod au"i4
in4oc)nd un prim p#cat ca !iind cau"a tuturor relelor din omenire. 8cest un e mai
puin primul element al unei serii0 dec)t o putere uni!icatoare6 >ec(iul Testament
a!irm# c# +n acest p#cat toi sunt solidari0 toi au parte acti4#0 ast!el +nc)t sunt unul.
-Pro!ac C Ba pec'e originel0 %Non0 /DE.2
8r +nsemna deci s# respin9em capitolul K din &ene"# *i unitatea scripturilor0
dac# am !ace din copilul neote"at ca"ul tip al p#catului ori9inar. 8r +nsemna s#
ne9#m rolul credinei *i al liert#ii +n M)ntuireP
?ote"ul copiilor este deci un ote" care cere o maturitate +n r#spunsul
personal al credinei. Larul s!initor al copilului ote"at e o 4ia# nou#0 dar c#reia +i
lipse*te ce4a6 liertatea de a accepta *i de a primi aceast# 4ia# printrCo ade"iune
personal de iuire *i an9a:ament. %a !el0 p#catul ori9inal6 e adormit +n copil *i
de4ine actual +n m#sura +n care adultul +l adopt#0 +l accept# +n mod personal prin
acte 4oluntare rele. Scriptura este de acord cu curentul personalist al 9)ndirii
contemporane.
F "ar dac un om are un fiu, care vede toate pcatele tatlui su, le vede,
dar nu face la fel6Q acela nu va muri pentru nelegiuirea tatlui su, ci va tri
negre$it. "ar tatl su, care a fost un asupritor, a rpit de la alii, a fcut n
mi/locul poporului su ce nu este bine, el va muri pentru nelegiuirea lui! Foi
ns zicei% F&entru ce nu poart fiul pedeapsa pentru nelegiuirea tatlui su0
&entru c fiul a lucrat dup nepri'nire $i dreptate, a pzit $i a mplinit toate
legile 2ele6 el va tri negre$it! +ufletul care pctuie$te, acela va muri. *iul nu va
purta nelegiuirea tatlui su, $i tatl nu va purta nelegiuirea fiului su!
Nepri'nirea celui nepri'nit va fi peste el, $i rutatea celui ru va fi peste el.
3.z @K,@?.@J(<L5
Treuie s# pornim de la e5perien#
Dac# do9ma p#catului ori9inal nu poate !i separat de ansamlul re4elaiei0
cu at)t mai mult nu poate !i separat ansamlul 4i"iunii cre*tine a p#catului. $r0 se
pare c# p)n# acum se pri4eau cele dou# e5treme ale pomului p#catului6 r#d#cinile
-+nceputul ori9inal2 *i capetele ramurilor -p#catul copiilor2. Iar trunc(iul0 adic#
e5periena c# sunt p#c#to*i0 c# e*ti p#c#tos0 c# suntem cu toii p#c#to*i *i solidari +n
p#catele noastre7
'Ieri am 4#"ut la tele4i"or un 4ultur p)ndind un pui de iepure care se r#t#cise
de culcu*ul lui. $c(ii 4ulturului !i5au prada cu o intensitate aproape intolerail#.
Deodat# sCa repe"it spre iepure. 8m 4#"ut un nor +n9ro"itor de p#r *i s)n9e. E5ist#
4ulturi *i pe ramurile din :un9la uman#. 84enturierii p)ndesc transporturile de aur.
$amenii "i*i de +ncredere +*i !ur# to4ar#*ii. Tra!icanii de trup omenesc terori"ea"#
!etele. Sadicii caut# prada pe care s# o 4iole"e *i s# o ucid#. 3n !iecare clip# +n dou#
puncte de pe 9lo soldaii cu pistoale mitralier# intr# +n p#duri *i +n mla*tini *i
omoar# pe ali soldai ca pe ni*te iepuri. Iat# omenirea., -8ndre Maurois2
3naintea noastr#0 poporul ?iliei +*i e5perimenta p#catului0 su mii de !orme0
ca +n orice colecti4itate. Poporul nomad0 4ede "i9uratele or9olioase -turnuri cu
eta:e20 l#ca*uri de cult +nalte de peste D< de metri ale ?ailonului -?ael20
di4ersitatea limilor la popoarele pe care le +nt)lnim= +ncearc# apoi ostilitatea
p#m)ntului0 a climei0 a !iarelor s#latice0 a olilor0 a morii. Re!lectea"#. Caut#
e5plicaia acestei rupturi uni4ersale *i s!)*ierea omului de c#tre om0 a poporului de
c#tre popor0 a omului de animal *i de lucruri= caut# sensul rupturii din interiorul
s#u.
Caut# *i "umnezeu l inspir . 8ceast# re4elaie a capitolelor KC// din
&ene"# a !ost scris# pe la anul /<< +nainte de Cristos deci la anul E<< A M<< de ani
dup# 84ram.
Ce spun capitolele KC// ale &ene"ei
>edeta acestor capitole este 8dam.
$r Adam este un nume propriu= nu a e5istat niciodat# un persona: ilic
numit 8dam. Cu4)ntul Adam +n lima eraic# este un cu4)nt comun= +nseamn#
om. E !olosit de BKD de ori +n ?ilie +n sensul de om0 mai e5act pmntean0 c#ci
pro4ine din p#m)nt. Din ne!ericire Septua9inta0 care este o traducere a ?iliei
eraice +n lima 9reac# pe la anul .<</ 3.C.0 transcrie acest cu4)nt +n loc s# +l
traduc#. Ne+nele9)nduCl0 9recii *i latinii lCau luat ca nume propriu. 8cest
contrasens iCa dus +n eroare pe p#rinii 9reci *i latini6 ei au cre"ut c# '8dam este un
nume propriu,. Dar Isus nu a 4orit niciodat# despre 8dam *i nici despre p#catul
lui.
Deci $mul *i Jemeia -.va e tot un nume comun care +nseamn# cea vie0
mam20 au !ost creai dup c'ipul $i imaginea lui "umnezeu adic# +n sensul cel
mai +nalt0 c'emai la viaa divin. 8ceast# 4ia# !ilial# este redat# prin prietenia lui
Dumne"eu +n 9r#dina Edenului. 8ceasta este starea de dreptate *i s!inenie de!inite
de Conciliul din Trident *i const# +n c'emarea omului *i tuturor oamenilor0 la
intimitatea cu Dumne"eu6 7mul este programul vieii divine, +nc# de la +nceputul
speciei.
"ar aceast c'emare este n mod uman irealizabil. C#ci di4ini"area nu se
poate cuceri6 ea se prime*te +n umilin#0 ascultare *i iuire. Mai mult0 a !i
Dumne"eu +nseamn# a !i iuire6 4rea o inim# ca a lui Dumne"eu0 9olit de orice
e9oism. Nu0 acest pro9ram este imposiil pentru om. $mul nu poate !i dec)t
p#c#tos +n !aa 4ocaiei sale in!inite.
'$mul numai prin sine nu poate !i -acest Dumne"eu2 ceea ce este de:a prin
predestinare0 ceea ce pretinde s# de4in# sin9ur. >a 4oi el sau nu s# tr#iasc# p)n# la
moarte0 dac# putem s# spunem a*a0 +nlocuit mereu de Dumne"eu7 Sau 4a pretinde
c# nu are ne4oie de el7 3n aceasta const# ale9erea6 a se iui p)n# aCl dispreui pe
Dumne"eu0 sau aCl iui pe Dumne"eu p)n# la a se desp#ri de sine., -Maurice
?londel2
Dar omul d)nduC*i seama de neputina lui de a se di4ini"a p#c#tuie*te cu
!urie0 se absolutizeaz pe sine +n loc s# iueasc# +n mod absolut. 8ceasta este deci
ruptura cu Dumne"eu0 ruptura cuplului -&en K20 uciderea !ratelui -10M2 r#"unarea
!#r# limit# -10.120 4alul de 4iolen# *i des!r)u -a9resi4itate *i se5ualitate6 cei doi
poli ai !reudismului2 care duce la potop -;2 +n s!)r*it0 s!idarea lui Dumne"eu de
c#tre marile imperii *i incapacitatea lor se a se +nele9e -//2. J#r# s# mai 4orim
despre ostilitatea naturii -K0/1 *i urm#toarele2.
Realit#i originare0 realit#ile actuale6 toi oamenii se pot recunoa*te +n
aceast# omenire p#c#toas#0 c#ci nu toi p#c#tuiesc ca unul singur.
E tocmai aceast# a4alan*# pe care o descrie Paul pentru a nuCl re4ela pe Isus
Cristos6 'De aceea0 dup# cum printrCun sin9ur om a intrat p#catul +n lume *i prin
p#cat moartea0 ast!el moartea a trecut asupra oamenilor0 'C#ci toi p#c#tuiesc,-Rm
B0/.2 *i mai departe 'c#ci dac# moartea a 4enit printrCun om0 tot printrCun om a
4enit *i +n4ierea morilor. Hi dup# cum toi mor +n 8dam tot a*a toi 4or +n4ia +n
Cristos., -/Cor /B0./C..2
F "umnezeu +(a uitat spre pmnt $i iat c pmntul era stricat6 cci
orice fptur $i stricase calea pe pmnt. Atunci "umnezeu i(a zis lui Noe%
F+fr$itul oricrei fpturi este :otrt naintea 2ea, fiindc au umplut pmntul
de silnicie6 iat, am s(i nimicesc mpreun cu pmntul.
3Cen D,@<(@A5
'PrintrCun sin9ur om mntuirea
8cest te5t al lui Paul a locat pe muli oameni care 4ede +n adam un nume
propriu un indi4id particular de 9enul masculin. 8lte te5te ilice ne inter"ic +ns#
aceast# locare6
'Prin !emeie a +nceput p#catul *i din cau"a ei murim cu toii., -Ecc .B0.12
'Prin 9elo"ia dia4olului a intrat moartea +n lume., -3nel .0.12
8de4#rul e c# s!)ntul Paul +n episoadele sale 4rea s# 4oreasc# nu despre
p#cat0 ci despre M)ntuire. Pri4e*te nu pe un prim 8dam0 ci pe adevratul Adam0 pe
adevratul om0 prototip al tuturor oamenilor0 Domnul nostru Isus Cristos. Dar Paul
se adresea"# unor cititori care nu cunosc 9ene"a dec)t din traduceri ce conin
Adam ca pe un nume propriu0 nici el nu *tia alt!el6 :udecata lui este deci
urm#toarea6 >oi credei c# printrCun om a intra +n p#catul +n lume. Eu ine0 eu 4#
spun c# printrCun om Isus0 4iaa *i s!inenia au cuprins lumea. Cristos este
ade4#ratul 8dam care une*te pe oameni prin ori9ine0 condiie c(emare *i destin.
-c!. In /<0//0 B.= E! /0/<= col /0/B *i urm#.2= o unitate care presupune o a"#
iolo9ic# deoarece el a luat trupul *i s)n9ele nostru +ntrCun +nceput +ndep#rtat
-Primul n#scut +ntre !#pturi2 *i unul apropiat -primul n#scut +ntre muli !rai2 prin
care de4ine *e!ul rasei noastre. Isus0 Domnul nostru0 prototipul $menirii create
prin el de Dumne"eu adunat pe toi oamenii +ntrCun sin9ur om nou prin el se
reali"ea"# imposiilul.
8ceste este Cre"ul cre*tin0 +n care condiia uman# este de!init# numai +n
!uncie de 4iaa treimic# +n care nu este 4ora de p#cat dec)t pentru a ne aminti de
iertarea lor. P#catul ori9inal ne este re4elat numai de Cristos0 dar ne este dat 9ata
iertat0 distrus6 ' Dar cu darul !#r# plat# nu este ca *i cu 9re*eala= c#ci0 dac# prin
9re*eala unuia sin9ur0 cei muli au !ost lo4ii cu moartea0 apoi cu mult mai mult
(arul lui Dumne"eu *i darul pe care ni lCa !#cut (arul acesta +ntrCun sin9ur om0
adic# +n Isus Cristos0 sCau dat din el*u9 celor muli., -Rm B0/B2
8ceasta e M)ntuirea ori9inal#.
F"ar acum, n #ristos -sus, voi, care odinioar erai deprtai, ai fost
apropiai prin sngele lui #ristos. #ci .l este pacea noastr, care din doi a fcut
unul, $i a surpat zidul de la mi/loc care(i desprea, $i, n trupul Bui, a nlturat
vr/m$ia dintre ei, Begea poruncilor, n ornduirile ei, ca s fac pe cei doi s fie
n .l nsu$i un singur om nou, fcnd astfel pace6Q
3.f <,@A(@G5
E.
C8RE SC8 ZRMIS%IT
DE %8
DULU% SJFNT
MNTUIREA ORIGINAL
>rei s# pri4ii un co4or7 Nu +l pri4ii pe dos0 ci pe !a#. Dosul nu are nici o
ordine. El e5ist# pentru a asi9ura !aa. %a !el0 p#catul ori9inal nu are sens. 8cest
adam p#c#tos e pentru Adam(ul m)ntuitor 'Dumne"eu a +nc(is pe oameni +n
neascultare pentru a se milosti4i de ei., -Rm //0K.2 Spune s!)ntul Paul6 'Dar
Scriptura a +nc(is totul su p#cat0 pentru ca !#9#duina s# !ie dat# celor ce cred0
prin credina +n Isus Cristos., -&al K0..2 Centrul a!irmaiilor din epistole0 +n
oameni de Cristos= *i de aici pleac# s# repre"inte situaia reli9ioas# *i moral# a
omenirii +nainte de a 4eni Cristos.
8ceasta este perspecti4a constant# a s!)ntului Paul0 adic# a Du(ului S!)nt
care +l inspir#. El nu spune 'toi oamenii au murit -prin p#cat2 de aceea unul sin9ur
a murit pentru toi., El spune tocmai in4ers6 'Un sin9ur om a murit pentru toi0
deci toi sunt mori., -.Cor /B0/12
"eci dac voim s respectm revelaia $i deci credina, nu putem vorbi
despre puterea pcatului original $i de universalitatea lui, dect pentru a afirma
binefacerea mai mare $i universalitatea mai mare a 2ntuirii originale. A "ic
originale0 adic# oinut# +nc# de la ori9ine0 c(iar de la planul 4e*nic al lui
Dumne"eu.
F#ci toi au pctuit, $i +unt lipsii de slava lui "umnezeu. 1i +unt socotii
nepri'nii, fr plat, prin 'arul +u, prin rscumprarea, care este n #ristos
-sus. &e .l "umnezeu B(a rnduit mai dinainte s fie, prin credina n sngele Bui,
o /ertf de isp$ire, ca s($i arate nepri'nirea Bui6 cci trecuse cu vederea
pcatele dinainte, n vremea ndelungii rbdri a lui "umnezeu6 pentru ca, n
vremea de acum, s($i arate nepri'nirea Bui n a$a fel n ct, s fie nepri'nit, $i
totu$i s socoteasc nepri'nit pe cel ce crede n -sus.
34m A,<A(<D5
'Mai mult +nc#, *i 'a prisosit,
Treuie s# recitim capitolul B din epistola c#tre romani. >ersetul /. desc(ide
o paralel# pe care o putem re"uma ast!el6 '8*a cum prin 8dam0 toi au p#c#tuit0 la
!el0 prin Cristos toi au (arulG, iat# o speran# tulur#toare *i cu totul contrar# a
ceea ce cred at)ia cre*tini care nu citesc Scriptura. Dar nu. Nu este su!icient s#
spunem at)t. 8de4#rul re4elat e +nc# mai !rumos. Paul +*i reia ideea ne9)nd
paralela= elimin)nd p#catul ori9inal +n raport cu (arul ori9inal.
Dar (arul nu este la !el cu 9re*eala. C#ci din 9re*eala unuia au pierit cei
muli mai mult a prisosit !a# de ace*ti muli (arul lui Dumne"eu0 d#ruit pentru
(arul unui sin9ur om0 Isus Cristos. Nici una nu sunt la !el (arul *i p#catul unui
sin9ur om0 c#ci :udecata de pe urma unuia aduce os)ndire0 pe c)nd (arul duce de la
multe p#cate0 la oinerea drept#ii. Dac# prin p#catul unuia sin9ur a st#p)nit
moartea0 datorit# unui sin9ur om cu at)t mai mult0 datorit# lui Isus Cristos sin9ur0
4or domni +n 4ia# cei care primesc din plin (arul *i darul drept#ii.
Ca atare dup# cum prin 9re*eala unuia a 4enit os)nda peste toi oamenii0 tot
a*a prin dreptatea unuia oinerea drept#ii d#t#toare de 4ia#0 a 4enit la toi
oamenii. 3ntrCade4#r dup# cum prin neascultarea unui sin9ur om cei muli au
de4enit p#c#to*i0 tot a*a prin ascultarea unuia o mulime 4or de4eni drepi.
'Doar acolo unde a sporit p#catul *i mai mult a +ntrecut (arul pentru ca dup#
cum p#catul a st#p)nit0 aduc)nd moartea0 tot a*a prin dreptate s# st#p)neasc# (arul
ce duce la 4iaa de 4eci0 prin Cristos Isus0 Domnul nostru., -Rm B0/BC./2
8ceea*i a!irmaie re4ine de *ase ori +ntrCun !lu5 ire"istiil0 pentru a spune *i
a repeta aceasta6
Pe m#sur# ce oamenii 4in pe lume0 p#catul speciei umane0 +i ine *i atra9e la
pier"anie dar +n acela*i timp *i cu at)t mai mult0 Jiul lui Dumne"eu !#cut om0
ade4#ratul 8dam0 +i conine de:a0 cuprinde +n pro!un"ime *i de4ine printrCo
m)ntuire mai puternic# *i mai uni4ersal# pentru aCi aduce la Comuniunea treimic#
la care ei sunt c(emai6 p#catul e5ist# dar distrus= moartea 4e*nic# e5ist#0 dar e
+n4ins#= e5ist# *i solidaritate cu p#catul ori9inal dar mai puin pro!und# *i mai
puin puternic# dec)t solidaritatea cu Isus Cristos= e5ist# o c#dere a omului0 dar
e5ist# o 4ocaie di4in# anterioar# mai ire"istiil#.
' C#ci0 pe c)nd eram noi +nc# !#r# putere0 Cristos0 la 4remea cu4enit# a murit
pentru cei nele9iuii. Pentru un om nepri(#nit cu 9reu ar muri cine4a= dar pentru
ine!#c#torul lui0 poate c# sCar 9#si cine4a s# moar#. Dar Dumne"eu 3*i arat#
dra9ostea !a# de noi prin !aptul c#0 pe c)nd eram noi +nc# p#c#to*i0 Cristos a murit
pentru noi. Deci0 cu at)t mai mult acum0 c)nd Suntem socotii nepri(#nii0 prin
s)n9ele %ui0 4om !i m)ntuii prin El de m)nia lui Dumne"eu., -Rm B0;CD2
3ntruparea pascal# a lui Cristos este o ade4#rat# m)ntuire ori9inal# pentru
omenirea *i pentru !iecare om0 un !el de 'ote" 9eneral, sau '!undamental, al
+ntre9ii umanit#ii dec#"ute -!elul +n care +nsu*i Isus +*i pre4este*te moartea6 Mc
/<0KM= %c .0B<2. Cristos nu numai c# a !#cut posiil# m)ntuirea oamenilor0
desc(i")nd calea cerului -cum se spunea deseori2= el a *i +ndeplinit aceast#
m)ntuire pentru +ntrea9a umanitate introducnd(o n cer0 care este propria sa
umanitate 9lori!icat# -c!. E! .0;2 8st#"i el +mpline*te aceast# m)ntuire +n toi
oamenii care 4in pe lume. E drept c# nu 4edem cum *i c)nd !iecare om +n parte0 se
desc(ide ori se +nc(ide +n !aa acestei iuiri sal4atoare a lui Cristos0 dar aceast#
oscuritate nu treuie s# ne !ac# s# uit#m afirmaia fundamental a credinei
noastre cre$tine c n -sus #ristos n mod real. F:arul lui "umnezeu se arat ca
un izvor de mntuire pentru toi oamenii. 3)it <,@@56 c# 'Dumne"eu a 4oit ca +n el
s# locuiasc# toat# plenitudinea *i s# +mpace totul cu sine prin el0 at)t ce este pe
p#m)nt0 c)t *i ceea ce este +n ceruri0 !#c)nd pace prin s)n9ele crucii sale., -Col
/0/D2 -Paul Lit"2
8tunci la ce mai este un ote"ul7
Sacramentului ote"ului +i 4om consacra un capitol +ntrCun alt 4olum. P)n#
atunci citii Constituia din >atican II despre ?iseric#. P#rinii conciliari !olosesc
termenul de trei"eci de ori !#r# s# aminteasc# 4reodat# de p#catul ori9inal.
F"ar "umnezeu, care este bogat n ndurare, pentru dragostea cea mare cu
care ne(a iubit, cu toate c eram mori n gre$elile noastre, ne(a adus la via
mpreun cu #ristos 3prin 'ar +untei mntuii5. .l ne(a nviat mpreun, $i ne(a
pus s $edem mpreun n locurile cere$ti, n #ristos -sus, ca s arate n veacurile
viitoare nemrginita bogie a 'arului +u, n buntatea Bui fa de noi n #ristos
-sus. #ci prin 'ar ai fost mntuii, prin credin. 1i aceasta nu vine de la voi6 ci
este darul lui "umnezeu.
3.f <,?(K5
Nepri(#nita Z#mislire
%Cam au"it pe s!)ntul Paul c# m)ntuirea ori9inal# e mai uni4ersal# dec)t
p#catul ori9inalG P#catul ori9inal nu este uni4ersal6 M)ntuirea a !eritCo de acest
p#cat pe Maria A mama lui Isus.
S!)ntu Paul scrie e!esenilor6 'Dumne"eu0 Tat#l Domnului nostru Isus
Cristos0 nCea ales +n Cristos0 mai +nainte de +ntemeierea lumii0 ca s# !im s!ini +n
!aa lui prin iuire., Nepri'nit A adic# !#r# pat#0 !#r# p#cat0 !#r# urm# de e9oism0
ca *i Cristos. 8cesta este 4iitorul nostru al tuturor0 deoarece suntem pro9ramai de
Dumne"eu. Dar nu acesta a !ost trecutul nostru0 nici nu este pre"entul6 +mpreun# cu
specia uman# neCam n#scut +n a!ara 4ieii di4ine *i +ntrCun nu !a# de planul lui
Dumne"eu *i c(emarea noastr# la iuire. 8m 4enit pe lume ca oameni0 nc'i$i n
pcat0 nc'i$i n neascultare.
'3n El0 Dumne"eu neCa ales +nainte de +ntemeierea lumii0 ca s# !im s!ini *i
!#r# pri(an# +naintea %ui0 dup# ce0 +n dra9ostea %ui0 neCa r)nduit mai dinainte s#
!im +n!iai prin Isus Cristos0 dup# una pl#cere a 4oinei Sale0 spre lauda sla4ei
(arului S#u pe care ni lCa dat +n Prea Iuitul %ui., -E! /01C;2
Sin9ura e5cepie +n a!ar# de Isus0 ine+neles A este mama lui0 Maria. Ea nu
este numai nepri(#nit# A 4om !i cu toi +ntrCo "i= ea este nepri(#nit# din prima clip#
a 4ieii ei6 ea este nepri(#nita "#mislire0 ceea ce +nseamn# mai +nt)i c# +ns#*i
'condiia nati4# presupune prietenia cu Dumne"eu *i participarea la 4iaa sa., Cu
alte cu4inte0 4iaa ei !ilial# a !ost mereu un da !a# de Tat#l0 ca aceea a lui Isus.
'C#ci Jiul lui Dumne"eu nu a !ost da *i nu0 dar a !ost un da. -/Cor /0/MC.<2
De asemenea pentru s#r#toarea Nepri(#nitei Z#misliri a Mariei0 ?iserica nu
poate propune alt# citire mai clar# dec)t relatarea ?unei 4estiri unde nu ea spune
da cu4)ntului lui Dumne"eu= de!inind nepri(#nita "#mislire a Mariei0 ?iserica nu a
!#cut altce4a dec)t s# spune6 Maria este +n +ntre9ime da !a# de Dumne"eu +nc# de
la +nceputul 4ieii sale. Ea e la ni4elul di4in al 4ocaiei sale de !iic# a lui
Dumne"eu. Dar ea este ast!el prin Isus Cristos0 Jiul ei0 a c#rui m)ntuire ori9inal#
ea o simte mai +nainte. "aCul rostit de ea este acel da al Jiului ei. Dac# +n ea acel
nu ori9inal al umanit#ii este anulat0 acesta e pentru c# ea este capul de pod al noii
umanit#i a lui Cristos +ntrupat +n 4ec(ea umanitate +n ea r#sun# de:a un da al lui
Cristos care e mult mai tare dec)t nu al omului.
F#ci *iul lui "umnezeu, -sus #ristos, care a fost propovduit de noi n
mi/locul vostru, prin mine, prin +ilvan, $i prin )imotei, n(a fost Fda $i Fnu ci n
.l nu este dect Fda. ,n adevr, fgduinele lui "umnezeu, oricte ar fi ele,
toate n .l +unt Fda6 de aceea $i FAmin pe care(l spunem noi, prin .l, este spre
slava lui "umnezeu.
3<#or @,@H(<L5
CUVNTUL S-A FCUT TRUP
Isus din Na"aret0 n#scut din daCul !ecioarei Maria0 este "omn +n sensul di4in
al Cu4)ntului6 el este Dumne"eu ca *i Tat#l s#u 4e*nic. 8m ar#tat +n capitolul
anterior. Isus din Na"aret nu a de4enit Dumne"eu +n cursul 4ieii sale ori dup#
+n4iere0 de*i nu era recunoscut pe deplin Domn dec)t treptat. El era Dumne"eu din
prima clip# a e5istenei sale din s)nul Jecioarei Maria.
C 8tunci a devenit Dumne"eu +n momentul conceperii7
C Nimeni nu poate deveni "umnezeu. Dar prin (ar o creatur# ar putea de4eni
p#rta*# la natura di4in# a*a cum a r)nduit Dumne"eu +n planul s#u. Dar din natura
lui este Dumne"eu din totdeauna0 nu de4ine. Domnul nostru0 Isus Cristos din
Na"aret nu a de4enit Dumne"eu0 el este din totdeauna Dumne"eu.
S# +ncerc#m s# +nele9em aceast# prolem# pe o alt# cale6 3nainte de a !i
"#mislit de la Du(ul S!)nt +n s)nul Jecioarei0 Isus e5ista oare7
C Treuie s# r#spundem c# nu. -sus este numele dat de Iosi! la porunca lui
Dumne"eu noului n#scut al Mariei0 soia lui. Nu0 Isus nu a e5istat +nainte de a !i
!ost "#mislit. E clar. Un om nu e5ist# dec)t dup# ce a !ost "#mislit. Dac#
umanitatea lui Isus ar !i e5istat +nainte de "#mislirea lui nu ar !i din rasa noastr#0 nu
ar !i om ade4#rat0 umanitatea lui nu neCar interesa. 3nainte de acel da al Mariei la
?una >estire0 omul Isus nu e5ista.
Totu*i0 Acela care treuie s# poarte numele de Isus0 acela care treuie s# se
nasc# din Jecioara Maria *i s# moar# su Pilat din Pont0 e5ista de:a0 c#ci este
Dumne"eu *i Dumne"eu nu poate s# +nceap# s# e5iste. De acea treuie s# ad#u9#m
repede c#0 dac# omul Isus nu e5ista +nc#0 Jiul lui Dumne"eu0 pe care +l numim +n
mod oi*nuit Isus e5ista de:a. 3ntrCade4#r copilul Isus n#scut din Maria *i Jiul lui
Dumne"eu 'n#scut din Tat#l +nainte de toi 4ecii, nu sunt dou# persoane0 ci
!ormea"# una *i aceea*i Persoan#. Dar +nainte de +ntruparea sa0 aceea*i persoan#
4e*nic# nu se numea Isus c#ci Isus e numele omului0 a creaturii di4ine de4enite
ast!el acum .<<< de ani prin +ntrupare.
'%a +nceput -sus nc nu era,
3nainte ca Cu4)ntul s# se !ac# trup0 omul Isus nu e5ista +nc#0 dar e5ista de:a
Cu4)ntul. '%a +nceput era Cu4)ntul. Cu4)ntul era la Dumne"eu *i Cu4)ntul era
Dumne"eu. Totul a !ost !#cut prin elG,
Su prete5tul c# Isus *i Cu4)ntul este aceea*i persoan#0 ne 4ine !oarte 9reu
s# +nele9em 4iaa uman# a lui Dumne"eu. Ne ima9in#m c)nd e 4ora de Isus0
4iaa sa 4e*nic# de Jiul0 din totdeauna *i pentru totdeauna +n deplin# !ericire a
celor trei persoane +n cer= acolo sus0 acum dou# mii de ani a acceptat natura uman#0
dar asta nu sc(ima cu nimic situaia lui de atotputernic0 atot*tiin#0 !ericire
deplin#0 de sla4# a Cu4)ntului lui Dumne"eu. De acord0 umanitatea lui nu este +nc#
+n aceast# plenitudine a 4ieii de (ar0 dar persoana lui se a!l# aici. Iat# ce ne
+nc(ipuim noi.
Hi atunci0 ori c)te e!orturi +ncerc#m s# !acem0 +ntruparea nu mai e ce4a
serios. Dac# +n acela*i timp a4ei /\ su!erin# *i DD\ ucurie deplin#0 permiteiC
mi s# 4# in4idie". Dac# mer9ei pe strad# e"it)nd cu oc(elari ne9ri *i aston al0
dar 4edei per!ect0 suntei un +n*el#tor.
Ei ine0 dac# ne +nc(ipuim c# omul Isus0 ducea o 4ia# p#m)nteasc# p#str)nd
totu*i o *tiin# con*tient# *i !ericirea e5istenei sale de Cu4)nt pe l)n9# Dumne"eu
tat#l s#u0 ne9#m c# ar !i cunoscut ceea ce este +ntrCade4#r o 4ia# de om. $ricare ar
!i +ncerc#rile lui0 din moment ce 4enind pe p#m)nt *tie de:a c# +l a*teapt#
su!erinele *i c# oamenii +l 4or respin9e *i c# totul se 4a s!)r*i ine0 pentru
Dumne"eu asta ar !i !ost un !el de po4este ca aceea. 3nc(ide oc(ii *i desc(ide 9ura0
c#ci el p#stra 4i"iunea eati!ic#0 adic# deplina ucurie actual# a di4init#ii sale.
8ceast# eroare e at)t de des +nt)lnit# la noi0 const# +n aceea c# +*i ima9inea"#
continu# o e5isten# anterioar# *i !ericit#. C# duce o 4ia# dul#.
8de4#rul e c# prin +ntrupare0 Jiul 4e*nic al Tat#lui p#r#se*te un mod de
e5isten# di4in# *i ia un mod de e5isten# uman# prin care '4a tr#i e5istena sa de
om a*a cum o tr#im *i noi descoperind pe m#sur# ce o tr#ie*te0 toate ucuriile *i
su!erinele ei., -TaVues &uillet2
F.l este Acela care, n zilele vieii +ale pmnte$ti, aducnd rugciuni $i
cereri cu strigte mari $i cu lacrmi ctre #el ce putea s(l izbveasc de la
moarte, $i fiind ascultat, din pricina evlaviei Bui, cu toate c era *iu, a nvat s
asculte prin lucrurile pe care le(a suferit. 1i dup ce a fost fcut desvr$it, +(a
fcut pentru toi cei ce(l ascult, urzitorul unei mntuiri ve$nice,Q
3.v G,J(H5
'%a +nceput era Cu4)ntulG,
Nu +nseamn# c# Isus nu *tia c# este Jiul unic al lui Dumne"eu. 3ntrea9a
E4an9(elie ne 4ore*te despre pree5istena personal# a lui Isus Cristos. Isus spune
c# ' a 4enit pe p#m)nt, -%c /.01D20 c# *tie de unde 4ine *i +ncotro mer9e -In M0/12=
*tie c# e cel care a coor)t din cer -In K0/K20 'cel ce 4ine de sus, -K0K/20 'cel care
4ine de la Dumne"eu *i lCa 4#"ut pe Tat#l, -;01M2. Se *tie 4e*nic ca *i Dumne"eu6
'8de4#rat 0 ade4#rat 4# spun6 +nainte de a !i !ost 84ram0 eu sunt., -M0BM2 E clar c#
+nainte de a 4eni +n lume cel pe care +l numim Isus Cristos din Na"aret e5ista de la
nceput adic# din totdeauna. Dar e5istena lui nu era aceea de om. El nu era Isus.
Ce !#cea Cristos +nainte de e5istena sa uman#7 Cristos se 4a pre"enta ca cel
ce +mpline*te %e9ea *i Pro!eii6 Isus 4a !i deci mo*tenitorul Scripturii. 'Dac# Isus
este mo*tenitorul Scripturii0 modul unic +n care ele 4oresc *i pentru care e5ist#0 el
este cel care 4ore*te +n Scripturi., -TaVues &uillet2. Cu4)ntul lui Dumne"eu cel
care a scos lumea din neant0 carelCa scos pe Israel din mi:locul celorlalte popoare0
cel care din totdeauna conduce istoria popoarelor0 este Jiul.
'Dar c)nd a 4enit +mplinirea 4remii0 Dumne"eu a trimis pe Jiul S#u0 n#scut
din !emeie0 n#scut su %e9e0 ca s# r#scumpere pe cei ce erau su %e9e0 ca s#
c#p#t#m +n!ierea., -&al 1012
F Ba nceput era #uvntul, $i #uvntul era cu "umnezeu, $i #uvntul era
"umnezeu. .l era la nceput cu "umnezeu. )oate lucrurile au fost fcute prin .l6
$i nimic din ce a fost fcut, n(a fost fcut fr .l. ,n .l era viaa, $i viaa era
lumina oamenilor.
3-n @,@(?5
'Hi cu4)ntul sCa !#cut trupG,
Cu4)ntul sCa !#cut trup A "#mislit de la Du(ul S!)nt n#scut din Jecioara
Maria A 'a locuit printre noi, -In /0/120 la ?etleem unde sCa n#scut0 la Na"aret0
unde a crescut *i a muncit0 la Ca!arnaum +n &alileea0 +n Iudeea la IerusalimG,cea
ce era de la +nceput 0 ceea ce am au"it0 ceea ce am 4#"ut cu oc(ii no*tri0 ceea ce am
pri4it *i ceea ce am atins pri4itor la Cu4)ntul 4ieii 4# 4estim li 4ou#G,-/In /0/CK2
Prin +ntrupare0 Persoana unic# a lui Cristos este +n acela*i timp Dumne"eu
ade4#rat *i om ade4#rat. >ec(iul simol al s!)ntului 8tanasiu0 comun ?isericilor
din $rient *i din $ccident preci"ea"# ast!el credina uni4ersal#.
'8de4#rata credin# are de a crede *i a proclama c# Domnul nostru Isus
Cristos0 Jiul lui Dumne"eu este Dumne"eu *i om.
El este Dumne"eu0 n#scut din 4e*nicie din sustana Tat#lui6 el este om
n#scut din 4e*nicie din sustana mamei sale. Dumne"eu ade4#rat6 om ade4#rat6
om ade4#rat compus dintrCun su!let raional *i un trup omenesc. E9al cu Tat#l +n
di4initate0 mai puin mare +n umanitate.
De*i este +n acela*i timp Dumne"eu *i om nu sunt doi Cristo*i0 ci unul
sin9ur. Unul sin9ur0 nu este pentru c# di4initatea ar !i !ost trans!ormat# +n carne ci
pentru c# di4initatea ar !i !ost luat# de Dumne"eu. Un sin9ur nu0 nu prin
con!undarea di4inului cu umanul ci prin unitatea persoanei. C#ci a*a cum su!letul
raional trupul sunt un sin9ur om0 la !el *i Dumne"eu *i omul sunt un sin9ur o.
F*ii surzi cnd vi se vorbe$te despre altceva dect #ristos -sus% el este din
neamul lui "avid, *iul 2ariei. +(a nscut cu adevrat, a mncat $i a but. A fost
persecutat sub &ilat din &ont. A fost rstignitQ A nviat cu adevrat dintre mori.
)atl su l(a nviat. )ot el, )atl, ne va nvia $i pe noi n -sus #ristos, dac vom
crede n el. ,n afar lui nu avem via adevrat.
3+fntul -gnaiu din Antio'ia5
Dumne"eu a tr#it +n eta:ul omenesc
Timp de trei"eci *i ce4a de ani c)t a tr#it pe p#m)nt0 acest om Dumne"eu0
cu4intele *i 9esturile lui au !ost mereu ale lui Dumne"eu= 'coor)t din cer, -In
K0/K2 el care era Jiul lui Dumne"eu *i a4ea s# de4in# 'Jiul omului, nu pierdea
nimic din aceast# calitate de Jiu. Dar renuna pe timpul 4ieii sale p#m)nte*ti la
a4anta:ele sale de Dumne"eu. Citind E4an9(eliile0 consider)nd 4iaa lui Isus0
suntem mereu ameninai de o ilu"ie optic#. Deoarece credem c# Isus Cristos este
Jiul lui Dumne"eu *i c# e5istena sa de om las# neatins# di4initatea sa0 ceea ce e
ade4#rul curat A suntem mereu tentai s# credem c# Isus tr#ie*te pe dou# ni4ele0 la
dou# eta:e. %a eta:ul in!erior0 +*i tr#ie*te e5istena sa de om0 identic# cu a noastr#0
suport# 9reut#ile "ilei *i ooseala. Dar nu spunem c# din moment ce Isus e
Dumne"eu0 el are +n mod necesar0 +n eta:ul di4init#ii sale0 o e5isten# !ericit#0 +n
lumina clar# a 4ieii celor trei persoane dincolo de noi0 !erit de orice !urtun#.
Ne a!l#m +n centrul misterului0 de aceea treuie s# !olosim e5actitatea cea
mai mare. 3n modul nostru de a 9)ndi o e5isten# la dou# ni4ele0 e5ist# +n acela*i
timp0 o ilu"ie 9ra4# *i o a!irmaie capital#. E ade4#rat c# omul Cristos r#m)ne
Dumne"eu. E ade4#rat c# r#m)ne mereu unit cu Tat#l +ntrCo apropiere *i o
certitudine total#0 asolut#0 c# prime*te iuirea Tat#lui *i r#spunde cu iuirea sa=
este ade4#rat c# el este +n contact cu Tat#l ala cum nici o creatur# nu poate !i0 la
care suntem destinai cu toii +n Jiul. 8cest contact treuie s# +l numim 4i"iune A
cu4)nt !olosit de Isus +n acest sens.
-Dar aceasta nu este 4i"iunea beatific0 ci o intuiie0 o con*tiin# imediat#.2
Ilu"ia +ncepe atunci c)nd !acem din aceast# +nt)lnire dintre Tat#l *i Jiul o dulare a
e5istenei saleG cu o oa"# de pace0 al ad#post de e5istena uman#0 de 9reut#ile
sale0 de e*ecurile sale. 'E o ilu"ie optic#G, XXTaVues &uillet YY
3nseamn# c# reduce iuirea Jiului la o dulur# con!ortail#-ca +n !ilme0 c)nd
actorul principal ar treui s# se e5pun# la pericole mari *i atunci are un cascador
care +l +nlocuie*te iar el r#m)ne lini*tit0 si9ur pe 4iaa sa2.
&)ndind a*a am :i9ni re4elaia. S!)ntul Ioan nu spune6 e5ist# cu4)ntul *i i sC
a ad#u9at Cristos0 un om care locuie*te cu4)ntul. Ioan spune6 'Cu4)ntul sCa !#cut
trup,0 a de4enit omG Nu +ncetea"# de a !i cu4)nt0 nu de4ine un altul0 ci Cu4)ntul
devine Jiul lui Dumne"eu -720 tr#ie*te e5istena noastr# de om *i o tr#ie*te fr
esc'ivri0 !#r# s# +*i p#stre"e +n cer o re*edin# secundar# +n a!ara mi"eriei umane.
Cristos sCa nimicit pe sine0 adic# sCa !#cut mic0 sCa 9olit pe sine pentru a lua
condiia noastr# de om. -Jilip .0; *i urm.2 8ceasta +nseamn# c# !#r# aC*i p#r#si
di4initatea0 nu mai trie$te la eta/ul divin ci numai la eta/ul umanQ p)n# la moarte
*i +nc# moartea pe cruce. El *iCa p#r#sit +ntrCat)t starea de sla4#0 +nc)t +l ru9a pe
Tat#l s# +l repun# +n sla4#6 'Tat#0 acum prosl#4e*teCm# la tine +nsui cu sla4a pe
care o aveam -la trecut2 la tine +nainte de a !i lumea.,-In /E0B2
$dat# +n4iat0 +*i 4a reprimi dreptul *i ucuria de aC*i introduce umanitatea *i
umanitatea noastr# +n eta:ul di4in0 pentru 'a participa la natura di4in#, -.Pt /012
+ntrCo stare de pream#rire.
'Isus este un om autentic. $r0 noleea inalienail# a omului este de a putea0
de a treui c(iar s# +*i proiecte"e +n mod lier planul e5istenei sale +ntrCun 4iitor
pe care nu +l cunoa*te. Dac# acest om este credincios0 4iitorul spre care se arunc# *i
pe care +l proiectea"# este Dumne"eu +nsu*i +n liertatea *i imensitatea sa. 8Cl lipsi
pe Isus de aceast# *ans# *i aCl !ace s# +nsemne"e spre o int# cunoscut# dinainte *i
+ndep#rtat# doar ca timp0 ar +nsemna s# +l lipsim de demnitatea de om., -Lans Urs
4on ?alt(asar Ba foi du #'rist, D;M0 p. /M/2
8scult)nd0 Jiul lui Dumne"eu se limitea"#0 din iuire0 la Isus din Na"aret.
8st!el0 el nu +l tr#dea"# pe Dumne"eu. Din contra0 se re4elea"# *i ridic# la culmi
atotputernicia iuirii sale0 atotputernicia alianei. 3ntrCun cu4)nt0 atotputernicia sa
de a !i Dumne"eu0 deoarece "umnezeu e iubire.
F1i iat c un nger al "omnului s(a nfi$at naintea lor, $i slava
"omnului a strlucit mpre/urul lor. .i s(au nfrico$at foarte tare. "ar ngerul le(a
zis% FNu v temei% cci v aduc o veste bun, care va fi o mare bucurie pentru tot
norodul% astzi n cetatea lui "avid, vi s(a nscut un mntuitor, care este #ristos,
"omnul. -at semnul, dup care(l vei cunoa$te% vei gsi un prunc nf$at n
scutece $i culcat ntr(o iesle.
3Bc <,H(@<5
ZMISLIT DE LA DUHUL SFNT!

8ceste cu4inte A '"#mislit de la Du(ul S!)nt, A e5clud orice idee de
inter4enie masculin#. Ele e5prim# c# Isus0 Dumne"eu ade4#rat *i om ade4#rat +l
are ca tat# numai pe Dumne"eu. 8st!el Isus care *tie de unde 4ine *i +l cunoa*te pe
tat#l este primul care se adresea"# cu acest nume6 '8a, A 'T#ticule,
Care e de !apt rolul Du(ului S!)nt7
'De9etul dreptei lui Dumne"eu,
S!)nta Treime este iuire ca oamenii care se iuesc la neunie. Persoanele
di4ine ac totul0 asolut totul0 +mpreun#. 'Japtele treimii sunt inseparaile.,
-Conciliul din Toledo ;EB20 deoarece aceste trei persoane sunt inseparaile.
Nu +nseamn# c# aciunea lor se con!und#0 deoarece !iind an9a:ai +mpreun#0
aciunea lor r#m)ne mereu 'personal#,. 8st!el nu Tat#l se +ntrupea"#0 ci numai
Jiul. Hi totu*i +ntruparea nu este numai opera Jiului *i a Tat#lui *i a Du(ului S!)nt.
8n9a:area proprie a !iec#reia dintre persoanele di4ine A aceast# an9a:are e
determinat# de +ns#*i structura Treimii. Ca +ntrCo !amilie0 munca +n comun a
tat#lui0 a mamei0 a copilului0 4esela de e5emplu este +mp#rit# doar +n datorii
complementare0 adaptate.
8st!el *i opera lui Dumne"eu0 re4elat# +n Scripturi apoi +n Isus Cristos A
crearea uni4ersului pentru ai +mp#rt#*i !iina saC aceast# oper# pleac# de la Tat#l
care este +nceputul A este e5ecutat# de Jiul trimis de la Tat#l *i consumat -dus# la
per!eciune2 de Du(ul S!)nt. Trimis de Tat#l *i de Jiul.
Pot !i !olosite ima9ini6
C Tat#l este ce un ra de unde 4ine !ora *i mi*carea0 Jiul ca m)na care
e5ecut# 9esturile precise al muncii0 Du(ul S!)nt ca de9etul care asi9ur# !inisare.
C Tat#l este ca i"4orul0 Jiul ca !lu4iul0 Du(ul ca instalaiile de iri9aie sau
!ora apei.
Tat#l este ca r#d#cina0 Jiul ca 4ia *i 4ia *i -4ia de 4ie sau trunc(iul unui
copac20 Du(ul ca rodul -4orim adesea despre roadele Du(ului A 4e"i mai :os2.
Ima9ini slae. Cel puin prima este *i +n e4an9(elie0 +n s!inii P#rini *i +n
litur9ie. Toate atriuie Du(ului mplinirea operei vieii, a operei iubirii.
F4oadele "u'ului, dimpotriv, sunt% dragostea, bucuria, pacea, ndelunga
rbdare, buntatea, facerea de bine, credina, blndeea, nfrnarea poftelor.
,mpotriva acestor lucruri nu este lege.
3Cal G,<<(<A5
'Du(ul S!)nt 4a 4eni peste tine,
># amintii prima creaie6 '%a +nceput Dumne"eu -Tat#l2 a creat cerul *i
p#m)ntul., -&en/0/2
'%a +nceput era Cu4)ntulG Prin care toate sCau !#cut., -In /0/C.2 'Du(ul lui
Dumne"eu pluteau deasupra apelor pentru a pro4oca 4iaa pe &mntul pustiu $i
gol., -&en /0.2
Ceea ce se 4a +nt)mpla +n Maria A 4a !i Mama creaiei0 noul ,+nceput, darul
4ieii ade4#rate6 Dumne"eu intr# +n creaie pentru ca ea s# intre +n !amilia treimic#.
Deci Du(ul nu este aici un tat# suplimentar6 Cristos are un Tat#0 care 4a de4eni *i
al nostru. Du(ul este aici. 'Puterea, creatoare a Tat#lui pentru a aduce creaia la
culmea per!eciunii.
$ alt# ima9ine este aceea e4ocat# de arca alianei *i cortul. Sunt +n pustiu0
unde Dumne"eu Tat#l +*i arat# pre"ena prin nor. -E5 1<0 K12 Maria este 'cerul nou
*i p#m)ntul nou, 4estite la +nceput6 'Iat# locuina lui Dumne"eu printre oameniG,
-8poc ./0K2
M.
SC8 NRSCUT
DIN
JECI$8R8 M8RI8
FECIOARA MARIA
,n toate simbolurile credinei cre$tine. -sus s(a nscut dintr(o fecioar.
Din ne!ericire0 muli au r#mas la aceast# !eciorie *i c(iar au +nelesCo 9re*it6
Maria ne a:ut# s# !im curai pentru c# este aceea care nu a !ost atins# de se5ualitate.
Specialitatea ei este de ane p#stra curai0 a*a cum s!)ntul 8nton se ocup# cu a!larea
lucrurilor pierdute.
De ce nu ar !i ea mai de9ra# aceea care ne 4a a:uta s# sc#p#m de or9oliu0 de
e9oism *i de iuirea anului7 C#ci a !ost tot at)t de umilit# *i s#raca pe c)t a !ost
de !ecioar#. $are de ce ace*ti cre*tini mai !ac copii dac# tr#irea +n c#s#torie este
necurat7 8ceast# neutralitate care deplasea"# accentul tinde s# !ac# odioas# *i
deci +ndoielnic# Jecioria Mariei. Din !ericire e4an9(elia ne arat# un Cristos *i o
!ecioar# mai autentic# dec)t aceste p#reri0 mai respectuoase !a# de creaia lui
Dumne"eu. Dac# Maria ne este model0 ea este +n credin#6 'Jericit# e*ti c ai
cre"ut., -%c /01B2 'Mai !ericii cei ce ascult# cu4)ntul lui Dumne"eu., -//0.E2
Dup# !iecare episod din copil#ria lui Isus0 'Maria p#stra toate acestea *i le medita
+n inima ei. -.0/D *i B/2 %uca e cel ce ne spune acestea0 el care pentru a scrie
E4an9(elia sCa in!ormat cu 9ri:# despre toate de la ori9ini -/0K2 *i ne indic# ast!el *i
i"4orul care pare s# !ie Maria.
Fmaria, soia lemnarului, femeie srac a unui muncitor, necunoscut,
uitat dar n uitarea $i n micimea ei aleas de "umnezeu s fie 2ama
2ntuitorului lumii6 nu din cauza meritelor umane, nici pentru evlavia ei cu
sigurana profund, nici pentru umilina ei, ci numai pentru c e voina lui
"umnezeu iube$te, alege, preamre$te ceea ce este modest, uitat $i mic.
3"ietric' !on'oeffre5
Mama lui Dumne"eu
Conceperea 4ir9inal# a lui Isus treuie +neleas# a*a cum este6 semnul
iniiativei totale a )atlui ve$nic. Isus0 Jiul 4e*nic al lui Dumne"eu este pe deplin
om0 di rasa noastr#0 'n#scut din !emeie, -&al 1012 dar nu are alt Tat# dec)t pe
Dumne"eu.
Teolo9i importani -@. Ra(ner0 T. Rat"in9er2 care cred0 desi9ur +n !ecioria
Mariei0 cred c# copilul n#scut din Maria ar !i putut !i Cu4)ntul +ntrupat c(iar dac#
sCar !i n#scut din !emeie *i din s!)ntul Iosi!. 8lii -?art0 8. Manaranc(e0 C. DuVoc2
nea9# *i 4#d +n aceast# !eciorie a Mamei lui Cristos0 semnul filiaiunii divine a lui
-sus.
$ricum0 e "adarnic *i ne punem prolema cum ar !i !ost dac# nu ar !i !ost
a*a. . fapt cert c tradiia cre$tin a legat mereu aceste trei afirmaii% -sus este
"umnezeu. "eci 2aria este 2ama lui "umnezeu M maternitatea ei a fost
virginal.
Desi9ur +n4ierea 4a !i mare prob a credinei depline= +ntrea9a E4an9(elie
4a porni de aici= dar a*a cum ine m#rturisesc e4an9(eliile A ?iserica apostolilor a
+nceput s# m#rturiseasc# acest ade4#r6 Isus a +n4iat *i este Jiu al lui Dumne"eu0
deci Mama lui este Mama de Dumne"eu0 iar el nu a a4ut alt Tat# dec)t Dumne"eu.
Credina ?isericii +nscris# +n istoria do9melor *i a luptelor conciliilor pentru
ade4#rata credin# este indisoluil# +n aceast# credin#.
E5presia 'mam# de Dumne"eu, a4ea +nc# din primele secole c)i4a
ad4ersari. Conciliul din E!es -1K2 relu)nd tradiia P#rinilor ?isericii a de!init c#
'S!)nta !ecioar# este mam# de Dumne"eu.,
Nu c# ar !i mam# a di4init#ii pe care Jiul ei o prime*te din 4e*nicie de la
Tat#l. Mamele lor nu dau copiilor lor nici du(0 nici personalitate. 8cestea sunt
opera lui Dumne"eu *i totu*i sunt mame nu numai a trupului ci a persoanei pe care
o nasc.
8st!el Maria este Mama unei persoane di4ine. Ea nu d# nici su!letul
omenesc0 nici personalitate di4in# a lui Isus *i e mam# nu numai a trupului ci a
persoanei pe care o na*te0 persoana *iului M "umnezeu. 8ceast# maternitate
creea"# +ntre ea *i Jiul ei o relaie unic#6 Dumne"eu A Jiul treuie s# +i spun#
mam#. 8cesta e sensul pro!und al maternit#ii ei 4ir9inale6 Dumne"eu e Tat#l
Jiului ei.
F+finii prini nu ezit s o numeasc pe +fnta *ecioar Fmam a lui
"umnezeu. Nu #uvntul $i(ar fi scos din ea natura divin, ci c de la ea are acel
trup sfnt, format din suflet inteligent, cu care #uvntul lui "umnezeu nu face
dect o singur persoan prin na$terea n trup. "ac cineva nu mrturise$te c
"umnezeu este adevratul .manuel $i c prin urmare +fnta *ecioar este mama
lui "umnezeu, s fie anatema. .a a adus la via trupeasc #uvntul fcut trup.
3#onciliul din .fes5
E4an9(eliile copil#riei
'E4an9(eliile copil#riei, lui Isus treuie acceptate cu aceea*i credin# ca *i
acelea de +n4iere0 de*i au !ost scrise mai t)r"iu6 Du(ul S!)nt nu era mai sla +ntrCun
loc dec)t altul. Dar nici e4an9(eliile copil#riei0 nici cele ale 3n4ierii nu sunt
po4estiri +n sensul modern al cu4)ntului. E4an9(eliile sunt cate(e"e adic# po4estiri
teolo9ice *i peda9o9ice destinate s# produc# credina *i s# o m#reasc# +n cre*tini.
Sin9urul lor scop e de a spune misterul lui Isus.
Dar o !ac plecnd de la evenimente reale. Ele eman# din m#rturii a"ate pe
!apte istorice solide.
Ca s# r#m)ne la cele dou# e4an9(elii ale copil#riei0 *tiinele ilice0 a!late
actualmente +ntrCun real pro9res0 ne asi9ur# c# au !ost !olosite documente istorice.
Matei !olose*te tradiiile scrise *i orale ale !amiliei lui Iosi!0 care la +nceput
aparineau unor comunit#i iudeoCcre*tine. %uca a!lat +n Palestina0 pe la anul BE cu
s!)ntul Paul0 a!irm# c# sCa in!ormat cu 9ri:# despre toate +nc# de la ori9ini0 el
!olose*te tradiii scrise *i orale0 atriuite unei comunit#i cre*tine din &alileea care
adunase amintirile pro4enind din !amilia Mariei *i de la Maria +ns#*i.
Concordana lor +n !aptele eseniale e cu at)t mai istoric# cu c)t di!erenele
ne demonstrea"# c# nu sCa copiat6 sunt m#rturiile a dou# tradiii independente una
de alta. Citii la Matei c# Maria *i Iosi! sunt din ?etleem *i dup# e5ilul din E9ipt
4or s# re4in# la ?etleem la ei acas#= doar o +n*tiinare a lui Dumne"eu +i 4a
+ndrepta spre Na"aret. Citii la %uca6 Ei sunt din Na"aret *i pleac# la ?etleem
pentru recens#m)nt. Dar pentru am)ndoi e4an9(eli*ti Maria se c#s#tore*te cu Iosi!0
!iul lui Da4id0 Isus se na*te la ?etleem +n mode !eciorelnic *i cre*te la Na"aret.
8ceste puncte comune pro4enind de la dou# tradiii independente0 nu pot !i dec)t
date istorice.
F*iindc muli s(au apucat s alctuiasc o istorisire amnunit despre
lucrurile care s(au petrecut printre noi, dup cum ni le(au ncredinat cei ce le(au
vzut cu oc'ii lor de la nceput, $i au a/uns slu/itori ai cuvntului, am gsit $i eu
cu cale, prea alesule )eofile, dup ce am fcut cercetri cu de(a amruntul asupra
tuturor acestor lucruri de la obr$ia lor, s i le scriu n $ir unele dup altele, ca
s poi cunoa$te astfel temeinicia nvturilor pe care le(ai primit prin viu grai.
3Bc @,@(?5
Maternitatea 4ir9inal# A !apt real
Numele Mariei *i al lui Iosi! se a!l# +n Matei *i +n %uca. Erau c#s#torii.
Traducem deseori 'lo9odii pentru a accentua !ecioria Mariei,. De !apt0 e 4ora de
o c#s#torie le9al# +n normele dreptului matrimonial e4reu al timpului. Deseori0
copiii erau c#s#torii de p#rinii lor la ;CE ani= dar nici nu se punea prolema +nainte
de a +mplini 4)rsta +nainte de intrarea o!icial# a tinerei +n casa mirelui. Jetia
promis# era numit# soie deoarece aceast# lo9odn# a4ea 4aloarea :uridic# a unei
c#s#torii ade4#rate. Dac# 'lo9odnicul, murea +nainte de locuirea +n comun0 ea era
considerat# drept 4#du4#. $rice in!idelitate din partea ei era considerat# drept
adulter pedepsit de le9e.
3n momentul ?unei 4estiri0 maria era c#s#torit# cu si9uran# cu Iosi! A !usese
c#s#torit# A dar +nc# nu locuiser# +n comun -c!. Mt /0/M20 adic# era prea t)n#r# ca
s# !i a4ut loc celerarea solemn# a primirii ei +n casa soului= era deci !ecioar#.
8ceasta +nl#tur# +ntrearea6 'De ce sCa mai c#s#torit dac# 4oia s# r#m)n#
!ecioar#7, 3n acel timp nu se cerea acordul !etei. Maria *i Iosi! erau lo9odii ca toi
ceilali copii. 8"i putem e5plica +ntrearea Mariei6 'Cum se 4a !ace lucrul acesta0
!iindc# eu nu *tiu de #rat7, -%c /0K12 deci "#mislirea 4ir9inal# e a!irmat# *i din
alt punct de 4edere *i de %uca. Conceperea 4ir9inal# aici este o tradiie anterioar# a
e4an9(eliilor copil#riei0 o tradiie ce e5ist# +n Palestina de pe la anul B<. $r0 Maria
nu a4ea pe atunci mai mult de E< de aniG ' 3n9erul iCa "is6 'Nu te teme0 Marie=
c#ci ai c#p#tat +ndurare +naintea lui Dumne"eu. Hi iat# c# 4ei r#m)nea +ns#rcinat#0
*i 4ei na*te un !iu0 c#ruia +i 4ei pune numele Isus. El 4a !i mare0 *i 4a !i c(emat
Jiul Celui Prea 3nalt= *i Domnul Dumne"eu +i 4a da scaunul de domnie al tat#lui
S#u Da4id. >a +mp#r#i peste casa lui Iaco +n 4eci0 *i 3mp#r#ia %ui nu 4a a4ea
s!)r*it., -%c /0K<CKK2
8ceast# tradiie sCa impus numai prin puterea lui Dumne"eu +ntrCade4#r0 o
concepere 4ir9inal# nu corespunde a*tept#rilor lui Israel. Nu sCa au"it niciodat# +n
Palestina0 c# Mesia se 4a na*te dintrCo !ecioar#6 Te5tul din Isaia E0/10 +n ori9inal
spune ast#"i6 'Iat#0 t)n#ra !emei 4a "#misli., Hi nu o fecioar. Mai mult c(iar0 +n
>ec(iul Testament !ecioria nu era considerat# ca o 4aloare. Nici o !emeie din
>ec(iul Testament nu a alesCo0 nu a doritCo. Citii capitolul // din cartea
Tudec#torilor. Jecioria Mariei este o ast!el de noutate +nc)t nu a putu !i in4entat#6
ea sCa impus pentru c# a e5istat.
?a"at# pe cu4)ntul re4elat a dou# e4an9(elii0 ?iserica crede +n conceperea
4ir9inal# *i o a!irm# +n cre"ul ei. E5ist# o !orm# in!erioar#0 mai recent# de*i
in!ailiil# a constituirii do9melor de credin#6 proclamarea ex cat'edra de c#tre
papa= ast!el au !ost clari!icate treptat0 apoi 'de!inite, do9mele Nepri(#nitei
"#misliri *i +n#l#rii Mariei. Dar !orma superioar# *i ori9inal# +n care ?iserica +*i
a!irm# credina central# +ntrCun mod imperati40 este simolul. Ei ine0 a!irmaia
clar# c# Isus sCa n#scut dintrCo !ecioar#0 aparine +nc# de la +nceput tuturor
simolurilor6 deci ea !ace parte inte9rant# din do9mele de la +nceput.
Iat# ade4#rata importan# *i semni!icaie a acestei "#misliri !eciorelnice.
Maternitatea minunat# nu +nseamn# o condamnare a c#s#toriei sau a se5ualit#ii +n
!a4oarea !ecioriei A e5ist# altele cu aceast# tem#. 8ceast# minune0 sin9ura din
e4an9(eliile copil#riei0 e semnul di4init#ii lui Isus6 acest copil are un sin9ur Tat#0
care este +n ceruri=
Este Jiul lui Dumne"eu +n totalitatea naturilor sale di4ine *i umane.
F. vorba de un act al lui "umnezeu, de o nou creaieQ "umnezeu reia
creaia prin fiul su, intrnd n omenire. "ac intrarea e real $i dac actul lui
"umnezeu este real, semnificaia nu va fi separat de actul prin care s(a fcut
cunoscut. "e asemenea trebuie s reinem c nu putem salva sensul conceperii
virginale independent de istoricitatea sa. .venimentul d de gndit $i nu doctrina
care inventeaz un simbol. 2rturisirile de credin au neles mere astfel acest
lucru.
3#. "uOuoc5
3nainte *i dup# na*tere
E4an9(elia nu se pronun# asupra na*terii !eciorelnice a lui Isus6 nu a !ost
"#mislit +ntrCun raport se5ual. De alt!el +ntrea9a re4elaie ne +n4a# c# Isus a !ost
om ca *i noi +n toate0 a!ar# de p#cat. Ceea ce +nseamn# c# maternitatea Mariei a
!ost +ntru toate con!orm naturii umane0 cu e5cepia !ecund#rii paterne. Deci dac#
"#mislirea a !ost minunat# nu a4ea moti4 s# ne 9)ndim c# *i na*terea a !ost
miraculoas#6 Maria a cunoscut cu si9uran# durerile na*terii ca orice mam#.
Dup# secolul >0 teolo9ia pre!era !ormula 'Maria a r#mas !ecioar# +nainte0 +n
*i dup# na*terea Jiului s#u di4in.,
Ce ar putea s# +nsemna acest n7 C# aceasta na*tere departe de +mpiedica
inte9ritatea 4ir9inal# a Mariei A o consacr#. -%&2 R#m)ne o condiie6 !ecioria
consacrat# e mai ales o atitudine spiritual# de o!erire lui Dumne"eu !#r# re"er4# *i
!#r# re9ret.
C)t despre !ecioria dup A e o credin# adoptat# de la +nceput +n ?iseric#0 +n
!ecioria perpetu# a Mamei lui Dumne"eu. ' Jraii lui Isus, A Iaco0 Ioset0 Simon *i
Iuda A amintii +n e4an9(elie sunt0 +n lima:ul timpului 4eri*orii s#i6 Matei *i
Marcu. $ deoseesc pe mama lui Isus de mama lui Iaco *i a lui Ioset. -Mt /K0BB2
de aceea primii re!ormatori protestani0 cal4ini *i luterani au p#strat numai pe a"a
scripturii0 credina +n !ecioria perpetu# a Mariei.
Fmulte femei priveau de mai departe6 ele urmaser pe -sus din Calileea ca
s i slu/easc% ,ntre ele era 2aria din 2agdala, 2aria, mama lui -acob $i a lui
-eset $i mama fiilor lui 8ebedeu6..
3cf. 2c @,?L6 2t <J, GG(GD5
IOSIF" SO#UL EI
3n concepia 4ir9inal# a lui Isus are un rol important *i s!)ntul Iosi!. Din
ne!ericire0 o citire super!icial# a e4an9(eliei a dat na*tere unei tradiii *ocante care
!ace din el un iet mo$neag +n*elat de t#cerea soiei sale *i apoi de inter4enia
Du(ului S!)nt.
$ citire mai atent# a lui Mt /0/MC./ ne 4a permite s# +i red#m lui Iosi! locul
s#u m#re *i raportul s#u cu Du(ul S!)nt *i cu Maria.
S# recitim mai +nt)i e4an9(elia6
'Iar na*terea lui Isus Cristos a !ost a*a6 Maria0 mama %ui0 era lo9odit# cu
Iosi!= *i +nainte ca s# locuiasc# ei +mpreun#0 ea sCa a!lat +ns#rcinat# de la Du(ul
S!)nt. Iosi!0 #ratul ei0 era un om nepri(#nit0 *i nu 4oia sCo !ac# de ru*ine +naintea
lumii= de aceea *iCa pus de 9)nd sCo lase pe ascuns. Dar pe c)nd se 9)ndea el la
aceste lucruri0 i sCa ar#tat +n 4is un +n9er al Domnului0 *i iCa "is6 'Iosi!e0 !iul lui
Da4id0 nu te teme s# iei la tine pe Maria0 ne4ast#Cta0 c#ci ce sCa "#mislit +n ea0 este
de la Du(ul S!)nt. Ea 4a na*te un Jiu0 *iCi 4ei pune numele Isus0 pentru c# El 4a
m)ntui pe poporul %ui de p#catele sale.,
Cunoa*tem interpretarea c(inuit# *i prea u*or acceptat# a acestei relat#ri6
Iosi! *iCa dat seama c# aleasa lui e +ns#rcinat#= Maria a p#strat *i p#strea"# t#cerea a
supra celor +nt)mplate ei prin aciunea celui Prea 3nalt= Iosi! care o stimea"# prea
mult ca s# o cread# 4ino4at# crede c# ea a !ost 4ictima unui 4iol *i 4rea s# +*i lase
soia !#r# s# o !ac# de r)s. Pe scurt0 ietul om e +n*elat de Dumne"eu *i de !emeia
lui0 pentru c# nu a !ost pus la curent cu cele +nt)mplate. $r te5tul e4an9(eliei ne
oli9# la aceast# interpretare0 care *i a*a e 9reu de acceptat. 3n primul r)nd Du(ul
S!)nt nu putea s# se comporte ast!el !a# de iuirea uman# *i unitatea c#s#toriei. 3n
al doilea r)nd Iosi! numit de te5t cel drept deci care oser4a le9ea0 nu ar !i putut
trece su t#cere c# soia lui a !ost +ns#rcinat# de un altul= c(iar dac# ea era
ne4ino4at#0 4ino4atul treuia descoperit *i denunat0 :udecat *i pedepsit cu
moartea. Cu at)t mai mult treuie s# !ac# Iosi! cel drept ast!el0 cu c)t el nu *tia c#
soia lui a "#mislit un copil prin inter4enia minunat# a lui Dumne"eu.
'Dac# o !at# !ecioar# este lo9odit#0 *i o +nt)lne*te un om +n cetate *i se culc#
cu ea0 s#Ci aducei pe am)ndoi la poarta cet#ii0 s#Ci ucidei cu pietre0 *i s# moar#
am)ndoi6 !ata0 pentru c# nCa ipat +n cetate0 *i omul0 pentru c# a necinstit pe ne4asta
aproapelui s#u. S# cur#i ast!el r#ul din mi:locul t#u. Dar dac# omul acela +nt)lne*te
+n c)mp pe !ata lo9odit#0 o apuc# cu sila *i se culc# cu ea0 numai omul care sCa
culcat cu ea s# !ie pedepsit cu moartea. Jetei s# nuCi !aci nimic= ea nu este 4ino4at#
de o nele9iuire 4rednic# de pedeapsa cu moarte0 c#ci e ca *i cu un om care se
arunc# asupra aproapelui lui *iCl omoar#., -Deut ..0.KC.;2
3n al doilea r)nd0 Jecioara Maria de ce ar !i treuit s# +i ascund# lui Iosi!
ceea ce i sCa +nt)mplat7 Nimic din E4an9(elie nu +i prescrie aceast# t#cere
dureroas#0 nimic nu o :usti!ic#0 nici un moti4 teolo9ic. Din contra6 calitatea unic# a
iuirii lor cerea +mp#rt#*irea acestui mister +n care era an9a:at# +ntrea9a lor 4ia#
comun# *i +ntrea9a lor credin#.
Dac# Iosi! *tia c# Maria0 soia sa0 era +ns#rcinat# de Du(ul S!)nt.
8tunci de ce 4oia s# o repudie"e7
Prea !ericit0 r#4#*it de ceea ce se +nt)mpla aceleia pe care o iuirea0 se credea
ne4rednic s# o duc# +n casa lui pentru a +mp#ri cu ea 4iaa lui0 nu se simea 4rednic
s# se apropie de acest ru9 ar"#tor al pre"enei lui Dumne"eu. Cu si9uran#0
Dumne"eu a alesCo0 iar el treuia s# dispar# discret. 3*i d#dea seama c# ar !i
nedrept s# o !ac# de r)s +n !aa lumii ca pe o adulter#.
C Nu0 +i spune Dumne"eu +nsu*i0 nu te teme s# o iei pe Maria0 soia ta0 +n casa
taP
Hi nu e un mesa9er oarecare0 !ie el *i +n9er trimis de Dumne"eu. Dumne"eu
+n persoan# 4ine s# aran:e"e a!acerea Jiului s#u cel care +l 4a repre"enta. 8cest
+n9er al Domnului 4a !i pre"ent +n toat# e4an9(elia copil#riei. -Mt /0.<C.1=
.0/K./D2 or0 se *tie c# +n ilie0 e5presia '3n9erul Domnului, +nseamn# Dumne"eu
+nsu*i.
Deci Dumne"eu se re4elea"# cu !or# *i claritate lui Iosi! *i +i spune6 'Jii +n
locul meu tat#l acestui copil. 8dopt#Cl0 ap#r#Cl0 p#"e*teCl0 iue*teCl0 (r#ne*teCl *i
educ#Cl. 3n locul meu tu 4ei a4ea misiunea *i dreptul p#rintesc de a da nume acestui
copil.,
8st!el Iosi! *iCa !#cut intrarea +n marea istorie a m)ntuirii. Nu cu titlu
indirect *i impropriu ca so al mamei lui Isus0 ci cu titlu de '!iu al lui Da4id,0
mo*tenitor al promisiunilor mesianice *i cu titlul de Tat# A trimise de Tat#l ca
+nlocuitor.
8cest prin s#rac nu era ne9li:at nici de Dumne"eu0 nici de Maria ca so care
nu are nimic de spus. Din contra0 Tat#l tratea"# direct cu el despre !u9a +n E9ipt0
apoi +ntoarcerea -nu numai a Mariei0 ci amilor p#rini ai lui Isus2 -%c .0KK2. Ei +l
4or pre"enta +n templu. C)nd p#rinii s#i +l 4or aduce la templu *i +l 4or pierde0
Maria 4a i"ucni +ntrCun repro* caracteristic ei printrCun lima: ad)nc6 'Tat#l t#u *i
cu mine teCam c#utat +n9ri:orai., -%c .01M2
Deci cine este acest #rat0 acest lemnar pe care Dumne"eu lCa cre"ut
4rednic de toat# 9ri:a promisiunilor mesianice !#cute lui 84ram0 lui Da4id0 4rednic
s# +l repre"inte ca tat# al Jiului 3ntrupat *i s# !ie soul Mamei !eciorelnice a acestui
Jiu al s#u7 -c!. %eon Du!our C .tudes dE.vangiles A Senil0 /D;B0 p. ;E2

D.
8 SUJERIT
SU? PI%8T DIN P$NT
8 J$ST RRSTI&NIT




A SUFERIT SUB PILAT DI PONT!
Suntem oi*nuii cu cre"ul. Ne lunec# prin memorie !#r# salturi0 !#r# s# ne
uimeasc# *i trece pe u"ele noastre6 'Gcare sCa "#mislit de la Du(ul S!)nt0 sC#
n#scut din Maria Jecioar#0 a su!erit su Pilat din PontG,
Hi totu*i aici ar treui s# !im surprin*i. S# nu trecem pesteG E5ist# un mod
aici0 c(iar dac# G Primul e c# se trece direct de la "#mislire *i na*terea lui Isus0 la
moartea sa. 8l doilea e constituit de al#turarea celor dou# nume proprii6 Maria0
Pilat A sin9urele nume proprii din Simol0 desi9ur +n a!ara numelui lui Isus. $
al#turare *ocant#.
'GJecioara Maria0G Pilat din PontG,
MariaG PilatG 3mpreun#0 +n ciuda unei apropieri intoleraile. Prin ei doi
Jiul lui Dumne"eu sCa +ntrupat cu ade4#rat +n umanitatea noastr#6 +n rasa noastr#
omeneasc#0 prin mama sa0 Maria0 +n istoria noastr# omeneasc#0 ci4il# *i politic#0
prin Pilat.
MariaG PilatG Dra9ostea cea mai 9in9a*#0 cea mai puternic# A e9oismul
criminal. Iuirea care iCa dat 4iaa lui Isus A e9oismul carelCa dat la moarte. Mama
lui Dumne"eu A asasinul lui Dumne"eu. 3ntrCun cu4)nt omenirea. Cea mai un# *i
cea mai rea *i cea de mi:loc. Noi toi. MariaG PilatG e4reica0 p#9)nulG Prin
Maria0 Jiica Sionului0 e4reii ni lCau dat pe Isus A ra4o lorP Prin Pilat0 p#9)nii
+mpart cu ei 4ina p#timirii. P#timirea e de !apt o a!acere a tuturor. E m)ntuirea
noastr#.
MariaG PilatG +ntre aceste dou# persoane e5ist# +n cre" un cu4)nt care le
desparte *i le une*te +n acela*i timp6 passus -a su!erit0 a p#timit2. Na*terea prin
Maria0 moartea prin Pilat. 3ntre cele dou# momente0 trei"eci de ani de 4ia#0 despre
care simolul nu spune nimic. $ri re"um# totul la un sin9ur cu4)nt6 a su!erit.
'Pe c)nd erau acolo ei +i 4eni timpul s# nasc#0 *i n#scu Jiul ei +nt)iCn#scut0 +l
+n!#*# *i +l a*e"# +n iesle0 c#ci nu era loc pentru ei la (an., -%c .0;CE2
3ntrCade4#r0 numele Mariei0 care +nseamn# +ntruparea lui Dumne"eu nu
aminte*te c# su!erina lui +ncepe +n iesle7 'El0 cu toate c# a4ea c(ipul lui
Dumne"eu0 totu*i nCa cre"ut ca un lucru de apucat s# !ie deopotri4# cu
Dumne"eu0 ci SCa de"r#cat pe sine +nsu*i *i a luat un c(ip de ro0 !#c)nduCse
asemenea oamenilor., -Jilip .0;CE2 Hi nu asemenea tuturor oamenilor0 ci asemenea
celor mai mici0 mai s#raci0 aruncai *i aandonai pe str#"ile ?etleemului0 deportai
de la Na"aret. Numele Mariei e4oc# aceast# su!erin# a lui Cristos +nc# din timpul
copil#riei. Numele lui Pilat e4oc# su!erina morii.
F#nd a vzut &ilat c n(a/unge la nimic, ci c se face mai mult zarv, a
luat ap, $i(a splat minile naintea norodului $i a zis% F.u +unt nevinovat de
sngele nepri'nitului acestuia. )reaba voastr! 1i tot norodul a rspuns%
F+ngele Bui s fie asupra noastr $i asupra copiilor no$tri. Atunci &ilat le(a
slobozit pe !araba6 iar pe -sus, dup ce a pus s(l bat cu nuiele, B(a dat n
minile lor, ca s fie rstignit.
32t <J,<?(<D5
'Noi predic#m un Cristos r#sti9nitG,
J#c)nd un salt peste 4iaa lui Isus0 Simolul apostolilor ne !ace deci s#
trecem de la na*terea0 la su!erina lui din urm#. Dar a:uns aici0 !ilmul cre"ului +*i
+ncetine*te derularea0 trec)nd +n re4ist#0 or# cu or# ultimele momente din 4iaa
unuia despre care neCa 4orit puin6 G a su!erit su Pilat din Pont0 a !ost r#sti9nit0
a murit0 a !ost +n9ropat0 a coor)t +n iadG De ce aceste opriri asupra !iec#rui pas al
morii7
Treuie s# preci"#m mai +nt)i c# cele "ece articole ale cre"ului nu +nlocuiesc
e4an9(elia. Din contra0 ne trimit la e4an9(elie. Ne +ndeamn# la citirea ei0 la
contemplarea ei pa9in# cu pa9in#0 la aplicarea ei +n practic#.
Treuie s# r#spundem0 apoi c# cre"ul nostru e un Cre" de ote"0 de iniiere0
de aecedar al +ncep#torilor. E un +nceput a* credinei. Dar urmarea ne re4ine nou#.
Calea e e4an9(elia citit#0 tr#it#.
3n s!)r*it treuie s# spunem c# proporiile Cre"ului nostru sunt !idele
E4an9(eliei6 patima ocup# aproape o treime din !iecare relatare e4an9(elic#=
+ntrea9a 4ia# a lui Isus e o urcare spre Ierusalim0 spre Cal4ar.
%a !el ne spune s!)ntul Paul6 'Predic#m un Cristos r#sti9nit0 scandal pentru
e4rei0 neunie pentru p#9)niG neunia lui Dumne"eu0 sl#iciunea lui
Dumne"euG, 'Nu am 4oit s# *tiu altce4a dec)t pe Cristos *i pe acesta r#sti9nitG,
-/Cor ./ *i urm.2
Iat# e4an9(elia de a"#0 >estea cea nou#P
'># !ac cunoscut0 !railor E4an9(elia pe care 4Cam propo4#duitCo pe care ai
primitCo0 +n care ai r#mas0 *i prin care Suntei m)ntuii0 dac# o inei a*a dup# cum
4Cam propo4#duitCo= alt!el0 de9eaa ai cre"ut. >Cam +n4#at +nainte de toate0 a*a
cum am primit *i eu6 c# Cristos a murit pentru p#catele noastre0 dup# ScripturiG,
-/Cor /B0 /CK2
F-udeii, ntr(adevr, cer minuni, $i Crecii caut nelepciune6 dar noi
propovduim pe #ristos cel rstignit, care pentru -udei este o pricin de poticnire,
$i pentru Neamuri o nebunie6 dar pentru cei c'emai, fie -udei, fie Creci, este
puterea $i nelepciunea lui "umnezeu. #ci nebunia lui "umnezeu, este mai
neleapt dect oamenii6 $i slbiciunea lui "umnezeu, este mai tare dect
oamenii.
3@#or @,<<(<G5
Crucea *i sla4a
'8 +n4iatG,
>iaa lui Cristos este pe de o parte crucea= dar *i o parte indispensail#=
pream#rirea.
'Crucea nu ar !i a4ut sens dac# ar !i !ost crucea unui Dumne"eu mort. Ea nu
este un mort A cada4ru. 3n4ierea este !ructul acestui pom al 4ieii care e crucea. E
pomul cunoa*terii lui Dumne"eu. Crucea neCa permis s# +l cunoa*tem pe
Dumne"eu +n detaliu0 s# *tim p)n# unde poate a:un9e el. Nu putem separa crucea
de +n4iere., -P. Talec2
Nu putem !ace alt!el dec)t s# 4orim mai +nt)i despre una0 apoi despre
cealalt#6 despre cruce0 apoi despre Pream#rire. Nu e u*or s# pri4im +n acela*i timp
marca *i anul acelea*i monede. Dar pri4ind marca nu putem uita c e5ist# *i anul.
%a !el treuie s# ne !erim s# !acem o teolo9ie sau o e4la4ie a crucii uit)nd
pream#rirea sau o teolo9ie *i o e4la4ie a pream#ririi uit)nd e5istena Crucii. $
e4la4ie a Crucii !#r# pream#rire e !als#= o e4la4ie a Pream#ririi !#r# cruce e la !el
de !als#.
$rice !orm# de e4la4ie a !ost predominant# +n ultimele secole +n cre*tinismul
catolic. Ea a pro4ocat apariii *i 4edenii care au +ntrecut Tradiia in!ailiil# a
?isericii0 un dolorism comp#timitor *i +nsoit de sc)ncete *i scli!oseli0 o c#utarea
asurd# a su!erinei. C#ile crucii a c#ror int# era 9roapa morm)ntului.
De c)te4a decenii sCa redescoperit +n4ierea0 e4la4ia Pa*telui. Dar muli sunt
ispitii s# sar# +n e5trem cealalt#0 s# cad# dintrCun *an +n altul6 tr#iasc#
pream#rirea0 s# uit# cruceaP
Ispita nu a ap#rut acum6 e inclus# +n !irea noastr#0 +n p#catul nostru. S!)ntul
Paul 9emea6 'Sunt muli A 4Cam mai spusCo *i a"i 4# repet cu lacrimi A sunt muli
care se comport# ca du*mani ai crucii lui Cristos. Scopul lor este pier"ania=
Dumne"eul lor6 p)ntecele0 +*i pun sla4a +n ru*ine *i nu se 9)ndesc dec)t la cele
p#m)nte*ti., -Jilip K0/M *i urm.2
8"i +n societatea noastr# cei care +*i re!u"# ce4a sunt considerai de ceilali
imecili.
F .u socotesc c suferinele din vremea de acum nu +unt vrednice s fie
puse alturi cu slava viitoare, care are s fie descoperit fa de noi. "e
asemenea, $i firea a$teapt cu o dorin nfocat descoperirea fiilor lui
"umnezeu. #ci firea a fost supus de$ertciunii(nu de voie, ci din pricina celui
ce a supus(o cu nde/dea ns, c $i ea va fi izbvit din robia stricciunii, ca s
aib parte de slobozenia slavei copiilor lui "umnezeu. "ar $tim c pn n ziua de
azi, toat firea suspin $i sufere durerile na$terii.
34m K,@K(<<5
'Nu m# laud +n crucea Domnului nostru Isus Cristos,
Nu poate !i un dispre mai mareP Crucea e doar su!erin# de c)te4a clipe
pentru do)ndirea sla4ei0 cu o trecere spre Pa*ti. Crucea e culmea darului lui
Dumne"eu6 ascultarea !a# de Tat#l ar#tat# prin cruce0 d#ruirea 4ieii pentru ceilali
prin moarte. >inerea S!)nt#0 o "i a iuirii.
$r0 tocmai aceast# iuire este +n4iat#0 este pream#rit#. Hi cum a !ost pentru
Isus0 a*a 4a !i *i pentru noi. Isus ne "ice6 'Dac# 4oie*te cine4a s# 4in# dup# Mine0
s# se lepede de sine0 s#C*i ia crucea0 *i s# M# urme"e. Pentru c# oricine 4a 4rea s#C
*i scape 4iaa0 o 4a pierde= dar oricine +*i 4a pierde 4iaa pentru Mine0 o 4a
c)*ti9a., -Mt /;0.1C.B2
'8 se lep#da de sine,0 'a lua crucea,0 '8C*i pierde 4iaa,0 nu au !ost cu4inte
9oale pentru Isus. Nici Paul nu 4ore*te +n 4)nt atunci c)nd sune6 'Nu m# laud
dec)t +n crucea Domnului nostru Isus Cristos0 prin care lumea este r#sti9nit# pentru
mine *i eu pentru lume., -&al ;012
Nici aceste cu4inte nu pot !i "adarnice pentru un ote"at6 ' 3n ade4#r0 dac#
neCam !#cut una cu El0 printrCo moarte asem#n#toare cu a %ui0 4om !i una cu El *i
printrCo +n4iere asem#n#toare cu a %ui., -Rm ;0B2
'$are nu *tiiG, de !apt aproape nici un ote"at nu *tie. Reacion#m ca *i
ucenicii +nainte de Rusalii '4# 4ei scandali"a toi de mine, le spuse Isus. 8cest
scandal se e5prim +n lep#darea lui Petru. -%c ..0B1C;.2 Pentru . e 9ata la orice, A
ce cu4inte A e 9ata c(iar s# +*i dea 4iaaP Ca *i el0 noi suntem 9ata s# !acem totul
pentru Cristos. &ata pentru orice0 numai pentru ceea ce se +nt)mpl# nu. El nu poate
+nele9e cu4intele lui Isus6 '?a9#Ci saia +n teac#PG s# nu eau oare pa(arul pe
care milCa dat Tat#l7, De*i suntem ote"ai +n moartea lui Cristos +mpreun# cu
Petru0 suntem 9ata la orice. Numai la ceea ce se +nt)mpl# nu. 8dic# crucea +naintea
sla4ei.
8proape de cruce se a!l# *i Maria. 3n picioare0 ade4#rata E4#0 l)n9#
ade4#ratul 8dam0 l)n9# pom0 unit# cu el0 ea este ca *i el un "a !a# de Tat#l *i un
da !a# de lume0 o lume ce treuie m)ntuit# prin cruce.
F F"oamne -(a zis &etru Fcu )ine +unt gata s merg c'iar $i n temni $i
la moarte. 1i -sus i(a zis% F&etre, i spun c nu va cnta astzi coco$ul, pn te
vei lepda de trei ori c nu 2 cuno$ti.
3Bc <<,AA(A?5
!CRUCEA" SCANDAL" NEBUNIE!
Crucea lui Cristos *i aceea a oric#rei su!erine0 este un scandal0 o neunie.
8*a scrie s!)ntul Paul -/Cor /0.B2. Mai r#u c(iar0 e un lestem6 '?lestemat cel ce
at)rn# pe lemn., -&al K0/K2
80 nuP Cristos nu a c#utat crucea. El a ars de dorina s# treac# prin orice
pentru a ne m)ntui= pro!eiile despre servitorul lui Na've +i spuneau c# +i 4a !i 9reu
-c!. Is B<0;0BK0/ *i urm.2. Dar niciodat# el nu sCa torturat sin9ur6 din contra +naintea
p#timirii0 Cristos a asudat s)n9e0 a stri9at de team#0 a cerut mil. 'Tat# dac#
4reiG, Hi totu*i prin iuire6 'Nu 4oina mea0 ci a ta.,
Deci a urmat e5ecuia6 tortura0 at:ocura0 lemnul0 a9onia s)n9eroas# *i
+nsetat#0 moarteaG '8 su!eritP, oare acesta este r#spunsul lui Dumne"eu la
misterul su!erinei oamenilor7
ScandalG lestemG
Toi oamenii se lo4esc de su!erin#.
Tele4i"iunea0 radioul0 "iarul0 4iaa +i o!er# "ilnic omului un c)mp de
su!erine0 de catastro!e. Poate el +nsu*i e olna40 in!irm0 +n!ometat0 into5icat0
+ndoliat0 umilit0 dispreuit0 calomniat0 +n*elat0 p#r#sit0 c(inuit0 disperat. ScandalP
?lestemP 'Dac# ar e5ista un Dumne"euG,
8ceasta e conclu"ia multora *i se aseam#n# cu acest 9)nd a lui Epicur
'$ri0 Dumne"eu 4rea s# distru9# r#ul *i nu poate *i atunci e neputincios0 ori
poate0 dar nu 4rea0 *i atunci e r#u. $ri poate *i 4rea0 dar atunci unde este
Dumne"eu *i de unde 4ine r#ul7,
De c)nd lumea e lume0 !ilo"o!ii p#9)ni0 cre*tini sau atei au dat e5plicaii6 e
meseria or +n !ond. Ne 4om +ntrea *i noi consider)nd trei aspecte.
I. Uneori su!erina e !oarte puternic#0 un ciclon sau un cutremur
omoar# "ece mii de oameni. $ iseric# se d#r)m# peste credincio*i duminica0 +n
timpul litur9(iei. -SCa +nt)mplat +n >alais.2 Care dintre !ilo"o!i neCar e5plica
!atalul7
II. Hi apoi ar !i un :oc cinic s# pretindem c# aceste :usti!ic# su!erina
altora. C#ci pentru a putea 4ori despre le treuie s# !i sustras in!luenei lor. Deci0
cei care nu su!er# de4in teoreticieni ai su!erinei0 iar cei ce su!er# +i critic# *i nu +i
pot suporta *i0 pe un# dreptate.
III. 3n s!)r*it0 toate e5plicaiile e*uea"# +n !aa scandalului su!erinei
copilului. 'Nu 4oresc de su!erina celor mari0 "ice I4an @amara"o46 ei au m)ncat
din pom *i se 4or duce la daracul, dar copiii7 CopiiiP Ei sunt ne4ino4ai. Prea mici
pentru a a:un9e la nep#sare stoic#. Prea ne*tiutori ca s# duc# o lupt# pentru o lume
mai un#. Prea +nc(i*i +n ei +n*i*i0 ca s# de4in#0 prin su!erin# mai umani0 mai !rai.
Prea mici pentru a !i de:a maturi. Sunt prea noi ca s# nule se recunoasc# dreptul de
a r#m)ne copii. Prea minunai0 ca +n !aa ip#tului lor0 cu4)ntul ultim s# !ie6
suferin inutil -Sartre20 existen absurd -Camus2 sau accident al protoplasmei
-Tean Rostand2.,
Desi9ur0 o mare parte a su!erinelor p#m)nte*ti c(iar ale copiilor0 se
datorea"# ne+n9ri:irii0 imprudenei0 r#ut#ii omene*ti6 r#"oaie0 9enocid0 poluare0
e5plo"ii0 anomalii ale !#tuluiG 8ici nu treuie s# c#ut#m e5plicaii6 creatorul lCa
!#cut pe om lier0 iar lumea0 fiabil -cu le9i !i"ice si9ure2. Dac# 4# i"ii de un
pom cu /<< de Wm[(0 plopul nu 4a de4eni de cauciuc elastic pentru
dumnea4oastr#G
Hi Cristos e re4oltat
Ce 9)nde*te Cristos despre su!erin#.
Cristos0 cel drept0 nu +ncearc# nici o :usti!icare a su!erinei *i a morii. Din
contra0 le comate. El a 4enit s# le distru9# *i le 4a +n4in9e. 3ncearc# *i el re4olta
oamenilor. >indec# pe olna4i0 +n4ie morii0 +i ap#r# pe cei asuprii0 iart# pe cei
p#c#to*i0 iar la s!)r*it ucide moartea. Celor r#"un#tori le spune6 ' 3ncetai., Celor
a9resi4i6 'IuiiC4#P, de e5emplu6 stri9#tul s#u de r#"unare !a# de cei ce +l
ucideau este6 'Iart#Ci tat#P,
Ie*ind +ntrCo "i din templul0 Isus 4ede un or din na*tere. Ucenicii +ntrea#6
'3n4##torule0 cine a p#c#tuit0 el sau p#rinii lui0 c# a a:uns or7, -In D0. c#utau o
explicaie. E comod# e5plicaia c#ci nu an9a:ea"#. Din contra dega/eaz. 'E 4ina
lui0 sau a p#rinilor luiG, Eu0 +n nici un ca"G de alt!el nici nu pot !ace ce4a.
Isus nu e de acord6 '3ncetai cu e5plicaiile. 8 pri4i +napoi e "adarnic0 iar
oamenii continu# s# su!ere0 nu treuie c#utate e5plicaii. Dar putem !ace ce4a aici.
3n !aa su!erinei treuie s# acion#m6 'S# ar#t#m !aptele lui Dumne"eu., -In D0K2
Japtele Iuirii. Tocmai +n acest sens se 4a des!#*ura :udecata lumii *i a noastr#6
9ri:a noastr# e!ecti4# *i e!icace de apune cap#t su!erinelor celor +n!ometai0 celor
+nsetai0 celor 9oi0 celor str#ini0 acelor olna4i0 celor +nc(i*iG -Mt .B0K<2
Deci pentru !ilo"o!ie0 r#ul este o prolem#= pentru Cristos *i cre*tini e un
du*man0 un scandal0 o pro4ocare. Cere protest0 moili"are0 insurecie. R#ul nu se
e5plic#0 se comateG
Hi Isus desc(ide oc(ii orului0 c(iar +ntrCo "i de saat P *i declar# c# 'a 4enit
pentru cei pierdui -%c /B20 pentru cei olna4i0 pentru p#c#to*i, -Mc .0/E2.
Dac# a:un9e uneori s# sulinie"e le9#tura dintre su!erina *i p#cat -Mc .0B=
In B0/120 Cristos nu o !ace pentru a spune oamenilor6 'E 4ina 4oastr#P,0 ci pentru a
+n4in9e puterea acti4# a p#catului +n su!erin#.
'El a murit pentru p#catele noastre.,
Cum7 >om 4edea imediat. Dar s# +nele9em mai +nt)i c# despre su!erin#
Dumne"eu 9)nde*te alt!el dec)t noi.
FApoi va zice celor de la stnga Bui% F"ucei(v de la 2ine, blestemailor,
n focul cel ve$nic, care a fost pregtit diavolului $i ngerilor lui! #ci am fost
flmnd, $i nu 2i(ai dat s mnnc6 2i(a fost sete, $i nu 2i(ai dat s beau6 am
fost strin, $i nu 2(ai primit6 am fost gol, $i nu 2(ai mbrcat6 am fost bolnav $i
n temni, $i n(ai venit pe la 2ine. Atunci ,i vor rspunde $i ei% F"oamne, cnd
)e(am vzut noi flmnd sau fiindu(i sete sau strin sau gol sau bolnav sau n
temni, $i nu Pi(am slu/it0 1i .l, drept rspuns, le va zice% FAdevrat v spun
c, ori de cte ori n(ai fcut aceste lucruri unuia dintr(ace$ti foarte nensemnai
frai ai 2ei, 2ie nu 2i le(ai fcut.
32t <G,?@(?G5
'Treuia s# su!ere Cristos,
Ne!ericitului Io0 Dumne"eu pur *i simplu iCa +nc(is 9ura6 'Cine e*ti tu ca s#
ceri seam# lui Dumne"eu7G, Nici Cristos nu a e5plicat. Dar prin simplul !apt c# a
intrat +n lume -E4 /<0B20 el a!irm# c# aceast# lume a !ost creat# pentru om *i nu
contra omului.
Mai mult c(iar0 lu)nd un trup muritor0 'pentru a !ace 4oina lui Dumne"eu,
-E4 B0E20 'ale9)nd s# +ndure cruceaG, -/.0.2 el proclam# +n trupul s#u c# e ine s#
su!eri *i s# mori A c# pentru Dumne"eu crucea *i ucuria nu au acela*i sens ca
pentru noi6
'Cu4)ntul crucii este o neunie pentru ce se pierd0 dar pentru noi0 o putere a
lui Dumne"eu0 "ice s!)ntul Paul. Dar noi predic#m pe Cristos r#sti9nitG puterea
lui Dumne"eu *i +nelepciunea lui Dumne"eu. C#ci neunia lui Dumne"eu este mai
n +neleapt# dec)t oamenii., -/Cor /0/M *i urm.2
Deci s# accept#m aceasta6 Dumne"eu 4ede alt!el dec)t 4oi. El are o 4i"iune
po"iti4# asupra su!erinei. 8t)t de po"iti4#0 +nc)t el +nsu*i intr# +n su!erin# ca +ntrC
o 9re*eal#. $are nu treuie s# su!ere Cristos *i a*a s# intre +n sla4# sa7 E5plic# Isus
oamenilor din Emaus. Iar apostolilor le spune6 '8de4#rat 4# spun6 dac# oul de
9r)u nu moare +n p#m)nt0 r#m)ne sin9ur0 dar dac# moare0 aduce rod +mel*u9at.,
-In /.0.12 Deci dup# 4i"iunea lui Dumne"eu *i +n e5periena lui Isus0 p#timirea sa
str#luce*te +n sla4#0 iar moartea sa 4a asi9ura m)ntuirea lumii.
Hi atunci prin el0 cu el *i +n el0 su!erinele *i moartea noastr# ar !i oare
necesare pentru sla4a noastr# *i pentru 4iaa noastr#7

F&rin credin 2oise, cnd s(a fcut mare, n(a vrut s fie numit fiul fiicei
lui *araon, ci a vrut mai bine s sufere mpreun cu poporul lui "umnezeu dect
s se bucure de plcerile de o clip ale pcatului. .l socotea ocara lui #ristos ca
o mai mare bogie dect comorile .giptului, pentru c avea oc'ii pironii spre
rspltire. &rin credin a prsit el .giptul, fr s se team de mnia
mpratului6 pentru c a rmas neclintit, ca $i cum ar fi vzut pe #el ce este
nevzut.
3.v @@,<?(<J5
'Dac# oul de 9r)u nu moareG,
Pentru a +nele9e treuie s# re4enim la ceste dou# mistere ale omului6
c(emarea sa di4in# *i realitatea sa uman# de p#c#tos0 +ntre ele e un ais de netrecut.
Din !ire omul e 4ino4at6 c(emat s# !ie un dumne"eu0 el se mulume*te cu
lumea0 cu unurile ei0 cu pl#cerile ei. Ca oul de 9r)u0 c(emat s# de4in# spic0 ar
r#m)ne un mic o.
$mul e incapail s# se eliere"e sin9ur sin e9oismul s#u de s#m)na seac#.
Numai Dumne"eu +l poate scoate din aceast# ine5isten#0 pentru aCl !ace s# aspire
spre o >ia# nou#. Dumne"eu !ace aceasta cu su!erina0 moartea *i 4iaa cea nou# a
lui Isus. P#c#tosul crede c# 4a a4eam 4iaa +nc(i")nduCse +n sine. I sCa spus c# nu
4a do)ndi ade4#rata 4ia# dec)t pier")ndCo pe aceasta. E c(emat s# +*i pun#
+ncrederea +n Dumne"eu care d# 4iaa0 ca s# a:un9# *i el la ceea ce a a:uns prin
su!erin# *i moarte Isus Cristos. 'Dac# oul de 9r)u nu moare0 r#m)ne sin9ur= dar
dac# moare0 aduce roade multeP, Su!erina omului *i a lumii nu este deci o
pedeaps#. Ea este o sc(imare radical#0 a e5plo"iei spre o alt# 4ia#. Deci este
rupere0 de"inte9rare0 moarte. Putre"irea seminei0 care de4ine rod.
Scoaterea dintrCo lume spre a intra +n alt#0 moarte pentru 4ia# pentru a se
rena*te la o alt# 4ia#. P#r#sirea eta:ului uman pentru a urca la eta:ul di4in.
Incendierea ma(alalei pentru a c#p#ta apartamentG eta: apartament0 4ia# nou#
toate acestea sunt simoluri ale 4ieii lui Isus6 >iaa di4in# de Jiu +n !amilia lui
Dumne"eu. Isus trece +nainte *i antrenea"# lumea6 ' Purt#m +ntotdeauna cu noi0 +n
trupul nostru0 omor)rea Domnului Isus0 pentru ca *i 4iaa lui Isus s# se arate +n
trupul nostru. C#ci noi cei 4ii0 totdeauna Suntem dai la moarte din pricina lui Isus0
pentru ca *i 4iaa lui Isus s# se arate +n trupul nostru muritor., -. Cor 10/<C//2
3ntrCun cu4)nt0 a accepta c(emarea noastr# di4in#0 a accepta 4iaa lui
Dumne"eu +nseamn# acceptarea su!erinelor +n om0 a morii *i a urm#rii lui Cristos.
8ici e misterul &ascal0 misterul trecerii de la o 4ia# la alta.
F&rin expansiunea sa inevitabil voina uman are existen divin. "orina
omului e de a atinge $i de a(l cuceri pe "umnezeu6 prin voin, el tatoneaz pentru
a(l atinge. 1i totu$i "umnezeu rmne departe de noi. #e e de fcut0 om voi s
murim pentru noi n$ine pentru a tri cu el0 infinitul nu se cucere$te ca un simplu
obiect, nu ie se d acces dect prin golul intern.
32aurice !londel5
Misterul Pascal A muri pentru a tri
$ e5isten# uman# este lipsit# de lini*te. E o trecere marcat# cu s)n9e0 o
trecere spre moarte. 'Dac# oul nu moareG, Iar cre*tinismul *tie c# aceste
su!erine sunt durerile na*terii unei lumi noi. -Rm M0..2 Mama 4rea durerile
na*terii= *i copilul leCar 4rea dac# sunt condiia ca embrionul s devin om.-In
/;0./2 $mul se dep#*e*te numai prin su!erin#.
3n iulie /DE10 *ase tineri alpini*ti au desc(is un nou traseu spre 4)r!ul %enin0
E/K1 m altitudine. Unul dintre ei po4este*te6 ' 8 treuit s# +n!runt#m ..<< de
metri de di!icult#i 9laciareG intrarea +n "#pad# p)n# *a r)u. Timpul era
neprielnic cu !urtuni dese. Ne cl#tinam ca ni*te oameni ei. Ultimii /B< de metri
neCau dat cel mai mult de !urc#. 8t)t de sus0 cu a9a:e !oarte 9rele. J#ceam un pas
*i r#su!lam0 apoi alt pasG *i am a:uns +n 4)r!. JericireaP 8m !#cut !oto9ra!ii0 am
!ilmat. Toi a4eam lacrimi +n oc(i. Htii +n acele momente am tr#it intens c#ci
4isasem0 pre9#tisem *i 4oisem aceast# 4ictorie luni +n *ir. Hi apoi e at)t de !rumosP
3i cur9e sudoarea0 pe moment e*ti epui"at. 8i 4rea s# aandone"i. Hi apoi 4oina
+n4in9e. Trupul este !orat0 se +naintea"# spre 4)r! pentru a descoperi !rumuseea
lumii. 8ceasta e r#splata imediat#. Iar la coor)re simi !ericirea. Trupul e u*or0 e
st#p)nit. 8rs de !ericire. 8m a:uns la scop0 la reu*it#., ->ie cat(oliVue0 /B/D2
'3i +ntin"i m)na *i "ici6 #e poi s mi dai0
Din sacul de 9r)u scot un o mic pentru tine *i +ntre de9etele mele 4#d un
9r#unte de aur.
Hi i"ucnesc +n pl)ns *i m# 9)ndesc6 Nu am avut inima s dau totul!
Nelini*tea inimii mele e mult mai 9rea dec)t sacul de 9r)u pe care nu lCam datG,
-Roindranat( Ta9ore2
Iat# o paraol# a misterului cre*tin0 care este &a$tele nostru0 adic# trecerea
noastr# spre iuire0 spre Dumne"eu0 spre 4ia# cu Isus Cristos mort *i +n4iat.
84ram a treuit s# +*i p#r#seasc# p#m)ntul natal0 casa lui *i s# treac spre
ade4#rata sa patrie. Poporul lui Israel a treuit s# p#r#seasc# 4asele cu carne *i
ceapa din E9ipt pentru a trece spre Qara promis#. Isus din Na"aret a treuit s#
treac# prin moarte pentru a intra +n sla4#= pentru a !i 'Jiul lui Dumne"eu cu putere
dup# ce a +n4iat dintre mori., -Rm /012
' 8tunci Isus leCa "is6 '$0 nepricepuilor *i "#a4nici cu inima0 c)nd este
4ora s# credei tot ce au spus proorociiP Nu treuia s# su!ere Cristosul aceste
lucruri0 *i s# intre +n sla4a Sa7, Hi a +nceput de la Moise0 *i de la toi proorocii0 *i
leCa t)lcuit0 +n toate Scripturile0 ce era cu pri4ire la El., -%c .10.BC.;2
8ceast# putere a lui Isus +n4iat e aceea a oului de 9r)u care cre*te *i !ace
spic0 deoarece a !ost +n p#m)nt ca s# moar#. Isus0 deoarece a acceptat s# moar#0 nu
r#m)ne sin9ur0 ci +n4ie mai muli0 +mpreun# cu milioane de oameni0 +i +nsu!lee*te
cu puterea sa de Jiu al lui Dumne"eu0 +i transform n fii, el fiind cel mai mare
dintre mai muli frai. -Rm M0.D2
Jiecare dintre noi treuie s# se con!orme"e su!erinelor lui Isus pentru aCi !i
asem#n#tor +n 4iaa *i sla4a Jiului= treuie s# renune la sine0 s $i ia crucea M
crucea zilnic -%c D0.K2 *i s# +l urme"e pe Isus. 'Cine 4rea s# +*i sal4e"e 4iaa0 o 4a
pierde0 iar cine o 4a pierde o 4a re9#si., -Mc M0K12
C)t pri4e*te su!erinele copiilor0 ce am putea spune dec)t c# ea !ace parte din
condiia 9eneral# a unei $meniri solidare care +mpreun# poart# +n trup p#timirea
lui Isus0 'pentru ca 4iaa lui Isus s# se arate +n trupurile noastre., -.Cor 10/<2 Nu
e5ist# alte trecerea spre 4ia# dec)t su!erina *i moartea.
Fduceai unde voiai6 dar cnd vei mbtrni, i vei ntinde minile, $i altul te
va ncinge, $i te va duce unde nu vei voi. A zis lucrul acesta ca s arate cu ce fel
de moarte va proslvi &etru pe "umnezeu. 1i, dup ce a vorbit astfel, i(a zis%
Fino dup 2ine.
3-n <@,@K(@H5
8 tr#i +nseamn# a iui= *i a iui +nseamn# a muriG
A fi mntuit +nseamn# a tr#i cu Cristos 4iaa lui Dumne"eu. $r aceast# 4ia#
a +nceput6 de cur)ndGHi iat# iar#*i su!erina *i moartea.
Pentru Dumne"eu a tr#i +nseamn# a iui. 8 iui +nseamn# a ie*i din sine0 a se
uita0 a se :ert!i0 a se *ter9e0 a se ne9a pentru a alii. Moartea0 care este ie*irea total#
din sine0 dac# este sin9ura m#rturie ade4#rat# a iuirii !#r# e9oism. %a !el
Dumne"eu moare A din iuire pentru om. Iar omul a +n4iat s# moar# din iuire
pentru Dumne"eu *i pentru !raii s#i. 8st!el +nele9em de ce iuirea este in!init#6
'Nu e5ist# iuire mai mare dec)t aceea s# +i dai 4iaa pentru cel iuit., -In /B0/K2
Dar iat# iuirea noastr# nu e in!init#P 8r treui s# !ie. Hi totu*i nu este6
nimeni dintre 4oi nu poate iui !#r# s# se iueasc# pe sine. Din !ericire nu sCa o!erit
crucea ca un !oc cur#itor.
' Su!erina este sin9urul mod de a ne cur#a de e9oism *i a cre*te +n iuire.
Iuirea se do)nde*te numai prin cruce. Treuie s# ard# +n noi ceea ce este r#u
pentru ca Dumne"eu s# poat# locui +n noi. Su!erina nu e un accident nepl#cut care
4ine s# ne +n9reune"e po4ara6 ea este calea., -Y4es de Montc(eil2
8st!el0 pentru cel ce crede0 su!erina0 departe de a !i o asen# a lui
Dumne"eu0 este o pre"en# de iuire6 'Eu sunt 4ia0 "ice Isus0 iar Tat#l este
4iticultorul. $ri ce 4i# aduce rod numai +n mine0 iar Tat#l +l cur## *i +l taie ca s#
aduc# mai mult rod., -In /B0/2
Dac# su!erina e un mister0 iuirea e *i mai mare. Hi cine 4a re!u"a iuirea7
F"ac nimeni nu l iube$te pe "umnezeu fr s sufere, nimeni nu l vede
pe "umnezeu fr s moar. Nimic nu se poate atinge de el dac nu a nviat6 cci
nici o voin nu este bun dac nu a ie$it din sine, pentru a lsa loc ptrunderii lui
"umnezeu.
32aurice !londel5
ACEST OM PE CARE L-A#I UCIS
Isus nu a suportat o moarte !#r# moti4. El a !ost arestat0 :udecat0 condamnat0
e5ecutat pentru moti4e precise0 de puteri precise. Dac# Du(ul S!)nt prin
e4an9(eliile inspirate0 ne relatea"# pe lar9 aceste +mpre:ur#ri0 +nseamn# c# ele nu
sunt indi!erente pentru +ntrupare *i m)ntuire0 +nseamn# c# ele treuie s# !ie pentru
?iserica lupt#toare0 o orientare !undamental# pentru 4iaa ei *i pentru lupta ei de
acum. 3ntrCade4#r moti4ele pentru care a 4enit Cristos cu ?iserica *i cu Statul nu
sunt altce4a dec)t atitudini fundamentale ale lui "umnezeu n faa oamenilor $i a
societii umane, religioase $i civile. Be pun n eviden 'p#catul lumii,. s
De ce 'treuia s# moar#,
Con!lictul dintre Isus *i conduc#torii poporului se aprinde +nc# de la primele
lor +nt)lniri. -c!. Mc .0E= K0;2
8poi cre*te timp de doi ani *i mai ine. >om +nele9e repro*urile care i sCau
!#cut pentru trei crime principale0 care dup# %e9e meritau moartea prin lapidare.
@. Nerespectarea prescrierilor pentru sabat, dispre !a# de oiceiurile
e4reilor. 3ndr#"ne*te c(iar s# spun#6 '8i au"it c# sCa spus celor de demultG dar eu
4# spunGP, -Mt B0./2 Sau %e9ea *i Pro!eii nu sunt asolutul0 ei depind de cele
dou# porunci6 s# iue*te pe Dumne"euG s# iue*ti pe aproapele s#u. -c!. Mt
..01<2 Putem citi +n %c //0KECBK teriila scen# a rupturii care nu se mai poate
re!ace.
<. A doua crim Fcapital. Isus respin9ea o 8lian# su aspectul unui
pri4ile9iu rasial *i naional e4reu. Instituia Mo"aic# cultul iudaic0 templul din
Ierusalim sunt l#sate la o parte0 +n !a4oarea unui centurion p#9)n sau unei
cananeence0 +n !a4oarea samariteanului milosti40 a 'ador#rii Tat#lui +n Du( *i
ade4#r,. -In 10.K2 Reli9ia lui Cristos nu e reli9ia o!icial#.
A. A treia crim pedepsit cu moartea prin lapidare iar apoi cadavrul era
atrnat pe o cruce6 Isus a las!emiat. $ !ace pe Dumne"eul= -art pcatele0 'sCa
!#cut pe sine Jiul lui Dumne"eu,. -In /D0E2
?. -sus refuz s $i nsu$easc $i s favorizeze sperana temporal a lui
-srael. Ei a*teptau un mesia politic0 care s# or9ani"e"e armata. $ +mp#r#ie a lui
Dumne"eu care s# rup# !rontierele corupiei romane. Dar Isus nu accept#.
G. ,n sfr$it, printr(un fel de contradicie des ntlnit de altfel n timpul
acela, marii preoi $i farizeii se tem c minunile $i succesele s nu provoace o
mi$care popular care ar atrage nencrederea $i represaliile romanilor. -c!. In
//0.12
' Ei p)ndeau pe Isus s# 4ad# dac#Cl 4a 4indeca +n "iua Saatului0 ca s#Cl
poat# +n4inui. Hi Isus a "is omului0 care a4ea m)na uscat#6 'Scoal#Cte0 *i stai la
mi:locP, 8poi leCa "is6 'Este +n9#duit +n "iua Saatului s# !aci ine sau s# !aci r#u7
S# scapi 4iaa cui4a sau sCo pier"i7, Dar ei t#ceau. 8tunci0 rotinduC*i pri4irile cu
m)nie peste ei0 *i m)(nit de +mpietrirea inimii lor0 a "is omului6 '3ntindeCi m)naP,
El a +ntinsCo0 *i m)na i sCa !#cut s#n#toas#. Jariseii au ie*it a!ar#0 *i sCau s!#tuit
+ndat# cu irodianii cum s#Cl piard#., -Mc K0.C;2
Iat# de ce trebuia s moar -sus, dup# :udecata e4reilor. Desi9ur0 e5istau *i
alte moti4e mai puin curate ale mai marilor poporului6 saduceii *i preoii nu
puteau permite unui laic s# se amestece +n pri4ile9iile lor *i care amenin#
c)*ti9urile !rumoase pe care le aducea comerul din Templu6 !ari"eii +*i 4#d
ameninat presti9iul *i autoritatea de urma*i !ideli ai le9ii. De !apt0 Pilat 4a +nele9e
c# aceasta este cau"a pentru care ei cer moartea lui Isus. -c!. Mt .E0/M2
FAtunci preoii cei mai de seam $i *ariseii au adunat +oborul, $i au zis%
F#e vom face0 7mul acesta face multe minuni. "ac(l lsm a$a, toi vor crede n
.l, $i vor veni 4omanii $i ne vor nimici $i locul nostru $i neamul.
3-n @@,?J(?K5
Procesul lui Isus
Complotul oamenilor +mpotri4a lui Isus se distin9e +n toate pa9inile
E4an9(eliilor li duce la dou# procese descrise pe lar9. 8st!el Scriptura ne inter"ice
s# !acem teolo9ie n vnt. Pentru E4an9(eli*ti0 *i deci pentru credina noastr#0
'r#sti9nitul, e cel condamnat0 nu de Dumne"eu0 ci de oameni. Procesul intentat lui
Isus e proces omenesc0 pro4ocat de con!licte istorice datorate comport#rii lui Isus.
Crucea este condamnarea lui Dumne"eu0 este :udecarea lui Dumne"eu prin !aptul
c# noi lCam condamnat pe Dumne"eu la moarte. Dumne"eu a l#sat
responsailitatea s# +*i atin9# scopul. %Cam r#sti9nit pe cel ne4ino4at *i lCam pus +n
r)ndul r#u!#c#torilor. 'Isus r#sti9nit este acela*i Isus condamnat de puterile ci4ile
*i reli9ioase., -Cristian DucoV2
Procesul reli9ios
Isus pierde procesul +n !aa ?isericii sale. 3i cunoa*te pe acu"atori6 +i putem
numi cu4)nt cu cu4)nt0 pro!ei !al*i. Isus se lo4e*te de si9urana lor0 de ordinea
stailit# de cei ce ocupau posturi.
Dar mie"ul prolemei este altul6 Dumne"eu pe care +l descrie el nu este
Dumne"eu pe care +l *tiau e4reii.
Contro4ersele cu scriii sunt rele4ante. Pentru Isus totdeauna este 4ora de
acest om6 paraliticul care su!er#0 ucenicii +n!ometai0 p#c#tosul din !aa lui0 s#racul
re4oltat de situaia lui0 p#9)nul care are +ncredere0 !ari"eul pe care +l laud# sau +l
atac#. Pentru ad4ersarii lui este 4ora mereu de %e9e0 de interesul !a# de reli9ie0
de sla4a naiunii0 de 4aloarea tradiiei. Isus nu distru9e nici o posiilitate de 4iitor6
!iul risipitor +*i are re"er4at locul la mas#0 (oi pot participa la nunt#0 *i !emei
depra4ate +i s#rut# picioarele. 8d4ersarii s#i nu se preocup# de cel s#rac *i de cel
p#c#tos0 ci de %e9e *i de aplicarea ei6 omul este pentru saat0 "iceau ei0 indic)nd
prin aceasta dominarea le9al#. 8ceast# le9e +n aplicare ei mer9e p)n# acolo c#
!a4ori"ea"# nedreptatea nein)nd cont de re4elaie. 'S# iue*te pe Dumne"eul t#u0
s# iue*ti pe aproapele t#u ca pe tine +nsui., P#catul se a!l# tocmai +n aceast#
oli9aie a lui Dumne"eu0 !a# de %e9e0 de aCl distru9e pe om6 cinstirea lui
Dumne"eu0 c#ci aceasta e scopul %e9ii *i al reli9iei0 a de4enit unul din !actorii
dispreului oamenilor.
Isus nu a "is c# p#catul ar consta +n +nc#lcarea %e9ilor *i canoanelor. 8lt!el
pre"int# el propa9area r#ului. E tocmai aceast# pre"entarea a lui Dumne"eu ca
du*manul omuluiG care r#sp)nde*te r#ul. 8cest p#cat e simolul celorlalte0
deoarece +i atriuie lui Dumne"eu ura !a# de creaia sa *i !ace din Dumne"eu un
lupt#tor pentru eliminarea celuilalt. -/In 10.<= K0/B2 -C. DucoV2
Iat# de ce trebuia s# moar#P
Procesul politic
Dar Isus nu poate !i e5ecutat dec)t de puterea politic#. Conduc#torii
poporului +l aduc deci +n !aa *ui Pilat. ?ine+neles c# moti4ele lor reli9ioase nu
mai pot !i utili"ate aici6 procuratorul ar !i r)s de ei. Hi atunci au !aricat o acu"# de
re4olt#6 '8)# poporul la re4olt#0 r#scoal#. 3mpiedic# pl#tirea impo"itelor. Se
nume*te re9e., -%c .K0.2 ce ipocriiP Pilat +i cuno*tea *i de aceea credea c# Isus
este ne4ino4at. Din aceast# cau"# '4a !i iciuit ca s# 4# !ac pe plac,0 'apoi +l 4oi
eliera,. SCa recunoscut deci o!icial c# Isus nu era periculos din punct de 4edere
politic.
'Dac# ar !i !ost periculos0 Pilat ar !i aplicat le9ea *i lCar !i e5ecutat= iar
moartea lui nu ar !i ar#tat la*itatea *i aro9ana puterii pulice. Dar ce 4reme ce Isus
a !ost condamnat de*i i sCa recunoscut ne4ino4#ia0 apare clar per4ersitatea
sistemului care +*i a!i*ea"# dreptul de a decide asupra 4ieii cui4a s# se re!ere la
altce4a dec)t la instana politic#., -C. DucoV2
P#catul lumii
Deci Dumne"eu e condamnat de puteri.
Condamnat pentru c# a pretins c# e lier *i c# elierea"# pe cei asuprii.
P#catul lumii e deci puterea care "droe*te pe cel sla *i +l condamn# pe cel
ne4ino4at0 puterea pulic# sau particular# care domin# +n loc s# iueasc#.
Hi !iecare dintre noi este cel puin uneori o putere particular#. 3n !aa lui Isus0
Pilat a!i*ea"# autoritatea6 '8m0 putere s# te eliere" sau s# te r#sti9nesc., Isus
nea9# asolutismul acestei autorit#i *i o lea9# de cea de sus0 a lui Dumne"eu0
sin9urul om al autorit#ii A reli9ioase sau ci4ile C *i a c#rui putere unic# este
iuirea. -Is /D0/<2
Iuirea este puterea unic# a lui Isus. 8 iui *i a ierta0 la aceasta se reduce
acti4itatea lui. 8 !ost respins de comunitatea lui pentru c# a re!u"at puterea.
Puterea reli9ioas# cu at)t mai into5icat# cu c)t se crede asolut#0 nu poate +nele9e0
ca *i Pilat0 aceast# in4ersare a puterilor care desc(ide spaiul iuirii.
'%umina E4an9(eliei e crud# pcatul lumii 6 dinamica lumii l#sat# de capul
eiG nu tinde deloc s# +l :usti!ice pe cel ne4ino4at0 ci mai de9ra# s# +l e5ecute.,
-C. DucoV2
Hi Isus porne*te spre Cal4ar purt)nduC*i cruceaG
'El a ucis uraG,
E timpul disper#rii apostolii de ce sCa l#sat Isus prins7 Pentru c# a ucis o
mani!estare a puterii nu poate aoli lo9ica in!ernal# a puterii p#c#toase. $r orice
putere omeneasc# este p#c#toas# dac# nu este altce4a dec)t o putere de a iui.
Dac# Isus ar !i dus o lupt# temporar# +mpotri4a !ormulelor de asuprire din
timpul s#u0 +mpotri4a aro9anei puterilor reli9ioase *i ci4ile care lCau ucis0 nu ar !i
lo4it r#ul +n r#d#cin#6 cel asuprit *i elierat prin lupt# dreapt#0 de4ine la r)ndul lui
asupritor *i +l !ace pe Dumne"eu 9arantul unei alte !orme de asuprire0 aceea a sa.
8st!el Isus care nu a !ost niciodat# neutru +n raport cu !orele sociale0 nu a
intrat +n lupta claselor. '8r !i o eroare istoric# s# !acem din Isus un leader
-conduc#tor2 re4oluionar +n sensul curent al cu4)ntului6 un re4oluionar politic
care +ncearc# s# ia puterea. El *tie c# at)ta timp c)t nu 4a a4ea +n m)n# maneta de
comand#0 trans!ormarea raporturilor sociale nu 4a !i asi9urat#. Dar Isus nu a urmat
aceast# cale pentru a eliera r#ul *i e!ectele r#ului +n istorie., -C. DucoV2
Remediul nu putea !i dec)t sl#iciunea lui Dumne"eu0 umilina lui
Dumne"eu6 sl#iciunea *i umilina iuirii. Sin9urul remediu era *i 4a !i totdeauna A
uciderea urii. Mai +nt)i +n inima proprie..
Crucea este re4elaie. Ea re4elea"# pe Dumne"eu *i pe om. Drama celui
Drept ucis pentru dreptate descoper# clar cine este omul6 '$mule0 iat# ce e*ti= nu +l
poi suporta pe cel drept6 din cel ce iue*te cu ade4#rat !ace un neun *i apoi +l
r#sti9ne*ti. E*ti a*a pentru c# tu +nsui e*ti nedrept *i 4rei s# atra9i *i pe ceilali la
4ina ta ca s# te poi scu"a0 dar cel drept te acu"# *i nu mai poi !ace nimic. Iat# ce
e*tiG,
Dar crucea este *i o re4elaie a lui Dumne"eu0 ceea ce +l caracteri"ea"# pe
Dumne"eu este c# el 4ine p)n# +n acest ais *i se aseam#n# cu omul pe care +l
:udec# sal4)nduCl. 3n aisul !alimentului uman se re4elea"# aisul mai pro!und al
iuirii di4ine.
F,nainte de toate, instinctul de conservare de pe primul plan, prin urmare s
i credem pe nou M nscui% -at morala $tiinei. A(i arde pe nou M nscui ar
deveni obi$nuin cci toate principiile morale sunt convenionale pentru omul
lsat prad pornirilor saleQ $i acum credei c omul singur, datorit forelor sale
ar pieri $i c trebuie s credem c "umnezeu este n raport direct cu omul, n
acest caz cunoscnd cre$tinismul, nu i vei arde pe nou(nscui. -at deci o alt
moral. Numai cre$tinismul conine apa vieii $i nu poate duce pe om la izvoarele
vii ale vieii $i s l salveze de la dezmembrare. *r cre$tinism, omenirea se va
dezintegra $i va pieri.
3"7+)7-.+R- ( "emonii5
MISTERUL MNTUIRII
'8i !ost +n:un9(iat *i ai r#scump#rat pentru Dumne"eu0 prin s)n9ele t#u0
oamenii din orice seminie0 de orice lim#0 din orice neam *i orice popor,. 8*a
r#sun# cntecul nou al apocalipsei -B0D2 +n cinstea Mielului lui Dumne"eu0 Isus
:ert!it +n p#timirea sa.
'R#scump#rat rscumprare0 mntuire0 aceste cu4inte tradiionale pre"ente
de !apt +n Scriptur#0 sunt +nelese deseori 9re*it. Ne dau impresia c# omenirea era
scla4a unui st#p)n s# "icem satana0 pentru a o eliera *i a o aduce la Dumne"eu0
Isus a pl#tit preul e5act= *i acest pre a !ost s)n9ele s#uG dac# nu se putea susine
c# Isus ar !i pl#tit dia4olului sCa e5plicat c# Isus a tran*at direct cu Dumne"eu dup#
sc(ema urm#toare6 pe de o parte dreptatea +*i cerea dreptul de a !i compensat
p#catul omului0 pe de alt# parte mila lui Dumne"eu lCa dat pe cel ce sin9ur putea s#
pl#teasc#6 Isus. 8st!el dreptatea *i mila sCau +mp#cat. $rdinea restailit#. Suntem
elierai de dreptatea *i m)nia lui Dumne"eu. Totul se petrece +ntre Dumne"eu *i
Dumne"eu !olosind o sustituire6 Isus., -C. DucoV2 dar r#m)ne +n amele
e5plicaii acest comer.
8ceste sc(eme sunt !alse *i contra"ise de Scriptur#. Treuie s# reinem ideea
de elierare0 dar s# respin9em orice ale9orie comercial#. Sc(emele +l pre"int# pe
Dumne"eu ca pe un :udec#tor s)n9eros0 un (r#p#re0 pentru care preul nu are
trecere prea mare deoarece :ert!e*te pe cel ne4ino4at pentru cel 4ino4at. Cu at)t
mai puin se admite ideea unei tran"acii dintre Dumne"eu *i Dumne"eu0 un capital
sc(imat dintrCun sertar +n altul +n aceea*i cas# de ani. Hi ce rost ar a4ea aceast#
comedie7
Hi de ce acest /oc ar cere su!erina *i moartea unui om7 $ricum0 +ntrCun ca"
ca *i +n cel#lalt0 +n4ierea nu mai are 4aloare0 deoarece totul e pl#tit *i aran:at prin
moarte. &re*eala acestor interpret#ri const# +n aceea c# ele pleac# de la cuvintele6
m)ntuire0 r#scump#rare0 pre0 datorie0 *i nu de la Scriptur# de unde sunt scoase
aceste cu4inte. $ri ast!el aceste cu4inte sunt rupte de conte5tul lor *i de4in materie
prim# pentru !ante"ie. 3n loc s# !ie citite +n Scriptur#0 ele "oar# +n 4)nt. 8r !i !als
s# pretindem c# 4om !ace o 9r#din# cu !lori rupteG S# pri4im deci aceste cu4inte
+n p#m)ntul lor *i pe r#d#cinile lor.
F1i tocmai de aceea este .l mi/locitorul unui legmnt nou, pentru ca, prin
moartea Bui pentru rscumprarea din abaterile fptuite sub legmntul dinti,
cei ce au fost c'emai, s capete ve$nica mo$tenire, care le(a fost fgduit.
3.v H,@G5
FS.lT voie$te ca toi oamenii s fie mntuii $i s vin la cuno$tina
adevrului. #ci este un singur "umnezeu, $i este un singur mi/locitor ntre
"umnezeu $i oameni% 7mul -sus #ristos, care +(a dat pe +ine nsu$i, ca pre de
rscumprare pentru toi% faptul acesta trebuia adeverit.
3@)im <,?(D5
s
M)ntuirea +n Scripturi
Poporul ales a +n4#at ce este ' m)ntuirea, nu dintrCun dicionar ci din prima
mare a4entur# a istoriei sale C ie*irea din E9ipt. E4enimentul e5odului 4a impune
+ntre9ii ?ilii un sens !undamental6 m)ntuirea +nseamn# elierarea Israelului din
roia e9iptean# pentru a !orma 'poporul lui Ya(4e,. J#r# nici un pre de
r#scump#rare.
Plec)nd de aici mntuirea are deci +n ?ilie dou# sensuri complementare6
elierare *i alian#. Dumne"eu elierea"# poporul s#u de su scla4ie pentru aCl
ata*a de sine +n iuire. 'Eu sunt Ya(4e. ># 4oi socate din roie *i 4# 4oi sc#pa cu
ra puternic. ># 4oi lua ca popor al meu *i 4oi !i Dumne"eul 4ostru., -E5 ;0;2
Deci o elierarea a celui iuit pentru a !ace cu el un le9#m)nt de iuire. &ratuit#.
Necondiionat#. Ca prin +ndr#9ostit la prima 4edere de o scla4# pe care o
elierea"# ca s# se c#s#toreasc# cu ea. Mai +nt)i este o alian# *i apoi elierarea6
'8m +nc(eiat cu p#rinii 4o*tri o alian# c)nd iCam luat de m)n# pentru aCi !ace s#
ias# din ara E9iptului., -Ier K/0K.2 8liana +nc(eiat# +n s)n9ele mielului pascal
-pa*te C trecere20 simoli"ea"# *i 4este*te s)n9ele lui Isus Cristos0 M)ntuitorul.
Treuie s# insist#m asupra acestui !apt0 asupra acestei re4elaii c# m)ntuirea
*i r#scump#rarea se +nscriu +n actul istoric al elier#rii temporale A sociale0
economice *i politice a unui popor s#rac0 asuprit.
'3n >ec(iul Testament traducerea 9reac# a Septua9intei0 cu4)ntul eraic e
tradus cu a mntui de D< de ori= de 11 de ori are sensul de a pune n libertate0 de
1/ de ori a elibera0 a salva0 de B ori a scoate= niciodat# cu a elibera pentru un pre
de rscumprare., -J. Prat2
3n Noul Testament 4ocaularul inspirat nu contra"ice >ec(iul Testament6
m)ntuirea este doar :ert!a lui Cristos6 m)ntuirea cuprinde toat# lucrarea m)ntuirii6
creaia0 +ntruparea0 Cal4arul0 a doua 4enire a lui Cristos0 +n4ierea tuturor *i
stailirea +mp#r#iei lui Dumne"euG +ntrea9a alian#.
Ca *i 4ec(ea alian#0 cea nou# este pecetluit# de s)n9ele 4ictimei de :ert!#0
dar acum e s)n9e uman al acelui pe care apocalipsul +l nume*te Mielul lui
Dumne"eu6 Jiul s#u. M)ntuirea este '?iserica lui Dumne"eu pe care a c)*ti9atCo
cu s)n9ele s#u., -8poc .<0.M2
Deci e o m)ntuire costisitoareG S!)ntul Paul 4ore*te despre pre da0 dar +n
sens asolut acest pre nu e o datorie0 Dumne"eu nu +l cere nici nu +l prime*te0
acest pre nu e 4#rsat nim#nui0 ci este o :ert!# spontan#0 iuit# *i aceasta este totul.
E ca +n ca"ul alpini*tilor de pe 4)r!ul %enin. >ictoria asupra unui pisc de
peste E<<< de metri se pl#te*te cu un mare pre. E!orturi0 de9er#turi0 pericole0
epui"are0 dar acest pre nu este deloc comer. %a !el0 patima lui Cristos este tocmai
munca 4ictoriei sale asupra ad4ersarului oamenilor asupra p#catului oamenilor0
asupra su!erinei *i morii oamenilor. 8ceasta este munca lui de iuire pentru tat#l
*i pentru omenire. E 4ora numai de iuire.
FAcum ns am auzit gemetele copiilor lui -srael, pe care(i in .giptenii n
robie $i 2i(am adus aminte de legmntul 2eu. "e aceea spune copiilor lui
-srael% F.u +unt "omnul% .u v voi izbvi din muncile cu care v apas .giptenii,
v voi izbvi din robia lor $i v voi scpa cu bra ntins $i cu mari /udeci. voi
lua ca popor al 2eu6 .u voi fi "umnezeul vostru $i vei cunoa$te c .u, "omnul,
"umnezeul vostru, v izbvesc de muncile cu care v apas .giptenii. .u v voi
aduce n ara pe care am /urat c o voi da lui Avraam, lui -saac $i lui -acob6 .u v
voi da(o n stpnireQ
3.x D,G(K5
M)ntuirea iuirii
Deoarece 'Dumne"eu este iuire,0 treuie s# elimin#m din misterul cre*tin
tot ceea ce nu este iuire. 8tunci de ce s# mai 4orim despre di4initatea le"at#0
isp#*ire0 datorie0 r#"unare7 8cestea sunt idei instincti4e ale oamenilor0 deci idei
p#9)ne pe care re4elaia +nc# nu lCa de"r#d#cinat.
'8proape toate reli9iile se +n4)rt +n :urul ideii de isp#*ire= aceste idei pro4in
din con*tiina omului este 4ino4at +n lui Dumne"eu= ele constituie o +ncercare de
apune cap#t acestui sentiment de 4ino4#ie pentru a +n4in9e 9re*eala *i !rica prin
acte de isp#*ire care sunt o!erite lui Dumne"eu.
Noul Testament pre"int# lucrurile in4ers. Nu omul se apropie de Dumne"eu
pentru aCi aduce :ert!a de isp#*ire ci Dumne"eu se d#ruie*te lui Dumne"eu.
-8tenie, Nu se :ert!e*te0 ci se d#ruie*teP2 Prin iniiati4a puterii iuirii sale0
Dumne"eu +l re+n4ie pe cel mort. 'Dreptatea, lui este (arG 8ceasta e re4oluia pe
care cre*tinismul a adusCo reli9iilor. Noul testament nu spune c# oamenii se
+mpac# cu Dumne"eu0 a*a cum neCam a*tepta0 c#ci oamenii sunt cei care au 9re*it
*i nu Dumne"eu. Noul Testament a!irm# contrariul. 'Dumne"eu0 +n Cristos0 se
+mpac# cu lumea., -.Cor K0/D2, -Card. Tosep( Rat"in9er2
Capitolul /B din %uca ne spune c# nu omul +l caut# pe Dumne"eu0 ci
Dumne"eu +l caut# pe om *i +l ia pe umerii s#i6 Dumne"eu este cel care asi9ur#
reinte9rarea !iului Risipitor *i mila samariteanului. '8t)t de mult a iuit Dumne"eu
lumea0 +nc)t pe unicul s#u !iu lCa dat., -In K0/;2 3n +nele9ere cu Tat#l0 'Cristos sa
dat pentru 4oi., -&al /012 pentru noi toi0 pentru mine - E!0 &al .0.<2. 8r !i ine de
citi *i de meditat aici te5tul e5traordinar de !rumos din Rm M0K/CKD.
'Deci0 ce 4om "ice noi +n !aa tuturor acestor lucruri7 Dac# Dumne"eu este
pentru noi0 cine 4a !i +mpotri4a noastr#7 El0 care nCa cruat nici c(iar pe Jiul S#u0 ci
%Ca dat pentru noi toi0 cum nu ne 4a da !#r# plat#0 +mpreun# cu El0 toate
lucrurile7 Cine 4a ridica p)r# +mpotri4a ale*ilor lui Dumne"eu7 Dumne"eu este
8cela careCi socote*te nepri(#niiP CineCi 4a os)ndi7 Cristos a muritP ?a mai mult0
El a *i +n4iat0 st# la dreapta lui Dumne"eu0 *i mi:loce*te pentru noiP Cine ne 4a
desp#ri pe noi de dra9ostea lui Cristos7 Neca"ul sau str)mtorarea sau pri9onirea
sau !oametea sau lipsa de +mr#c#minte sau prime:dia sau saia7 Dup# cum este
scris6 'Din pricina Ta Suntem dai morii toat# "iua= Suntem socotii ca ni*te oi de
t#iat., Totu*i +n toate aceste lucruri noi Suntem mai mult dec)t iruitori0 prin 8cela
care neCa iuit. C#ci Sunt ine +ncredinat c# nici moartea0 nici 4iaa0 nici +n9erii0
nici st#p)nirile0 nici puterile0 nici lucrurile de acum0 nici cele 4iitoare0 nici
+n#limea0 nici ad)ncimea0 nici o alt# !#ptur#0 nu 4or !i +n stare s# ne despart# de
dra9ostea lui Dumne"eu0 care este +n Isus Cristos0 Domnul nostru.,
F#ci, dac este cineva n #ristos, este o fptur 3+au% zidire.5 nou. #ele
vec'i s(au dus% iat c toate lucrurile s(au fcut noi.
@K 1i toate lucrurile acestea +unt de la "umnezeu, care ne(a mpcat cu .l prin
-sus #ristos, $i ne(a ncredinat slu/ba mpcrii6 c adic, "umnezeu era n
#ristos, mpcnd lumea cu +ine, neinndu(le n socoteal pcatele lor, $i ne(a
ncredinat nou propovduirea acestei mpcri.
3<#or G,@J(@H5
M)ntuirea '+n trup,
'Deci nu mai e5ist# condamnare pentru cei ce sunt +n Cristos Isus, -Rm M0/20
dar iertarea 9ratuit#0 un dar 9ratuit.
Totu*i0 o ade4#rat# iuire nu poate !i o indul9en# indi!erent# !a# de
calitatea celui iuit7 Dumne"eu 4oia s# +*i pre"inte omenirea 'ca o mireas#
str#lucitoare,0 !#r# pat# *i ")rcitur#0 s!)nt# *i nep#tat#. -c!. E! B0.E2 Dar cum7
'Trupul0 adic# aceast# omenire0 nu putea sin9ur# s# de4in# !rumoas#. De aceea
Du(ul de 4ia# al lui Cristos mCa i"#4it de le9ea p#catului *i a morii. Dumne"eu a
os)ndit p#catul +n !irea p#m)nteasc# din cau"a p#catului0 pe +nsu*i Jiul s#u +ntrCo
!ire asem#n#toare cu a p#catului., -Rm M0.C12 cu alte cu4ine Dumne"eu cere ca
omenirea s# !ie s!)nt#0 trans!ormat# +n interior. Hi e normal s# +i cear# aceasta c#ci
o iue*te. Dar el 4a +ncepe7 Se !ace om *i ast!el de4ine memru al acestei omeniri.
E ca *i noi. Deci +n el0 omenirea +ntrea9# se o!er# ui Dumne"eu pe cruce0 :ert!# de
iuire a ascult#rii sale p)n# la moarte.
8st!el au !ost dep#*ite toate e!orturile lumii pentru a se +mp#ca cu
Dumne"eu prin culte *i rituri isp#*itoare. $ri Isus a o!erit Tat#lui s#u +n mod
pulic0 nu di!erite lucruri0 ci propria persoan#0 s)n9ele s#u. -E4 D0/12 M)ntuirea
este ast!el o!erit# n trup +n omenire. Hi prin ea nu e5ist# cult 4alail dec)t aceast#
:ert!# m)ntuitoare. Sin9urul preot este Isus Cristos.
FAscult, poporul 2eu, $i voi vorbi6 ascult, -sraele, $i te voi n$tiina. .u
+unt "umnezeu, "umnezeul tu. Nu pentru /ertfele tale te mustru% cci arderile
tale de tot +unt necurmat naintea 2ea. Nu voi lua tauri din casa ta, nici api din
staulele tale. #ci ale 2ele +unt toate dobitoacele pdurilor, toate fiarele munilor
cu miile lor. .u cunosc toate psrile de pe muni, $i tot ce se mi$c pe cmp este
al 2eu. "ac 2i(ar fi foame, nu i(a$ spune ie, cci a mea este lumea $i tot ce
cuprinde ea. 7are mnnc .u carnea taurilor0 7are beau .u sngele apilor0
Adu ca /ertf lui "umnezeu mulumiri, $i mpline$te(i /uruinele fcute #elui &rea
,nalt.
3&s GL,J(@?5
/<.
8 MURIT
HI

8 J$ST 3N&R$P8T
DUMNEZEU A MURIT!
Tean &UITT$N po4este*te6 'Pe c)nd eram copil0 am +ntreatCo odat# pe
mama ce este moartea. Ea a desc(is e4an9(elia s!)ntului Ioan *i miCa citit6 -sus,
$tiind c i(a sosit ceasul s treac din lumea aceasta la )atl, i(a iubit pe ai si
pn la sfr$it. 8 trece la Tat#l0 a iui p)n# la s!)r*it0 asta +nsemn# moartea0 miCa
spus ea. Hi nu am mai +ntreatCo niciodat#.,
Dar prolema cea mare este6 ' E a*a de simplu s# iue*ti0 s# ")me*ti
4ieii,G $r a iubi pn la sfr$it +nseamn# a ")mi morii. Ce mister +n aceast#
moarte a lui Dumne"euP
'Cel drept a murit pentru cel nedrept,
3n timpul dintre arestare *i moarte0 Isus a petrecut o noapte cu un condamnat0
un criminal0 ?arara. Pentru o clip#0 4iaa lui Dumne"eu este pus# pe c)ntar *i
comparat# cu aceea a unui criminalG
>iaa lui dumne"eu nu are importan#0 ?araa +n4in9e. 'Cel ne4ino4at 4a
lua locul celui 4ino4at,. Dumne"eu 4a !i socotit 4ino4at de moarte *i 4a muri pe
crucea criminalului. Nu e o eroare :udiciar#0 nici o simpl# +nt)mplareG
'%a !iecare pra"nic al Pa*tilor0 Pilat le sloo"ea un +ntemniat0 pe careCl
cereau ei. 3n temni# era unul numit ?araa0 +nc(is +mpreun# cu to4ar#*ii lui0 din
pricina unui omor0 pe careCl s#4)r*iser# +ntrCo r#scoal#. Norodul sCa suit0 *i a
+nceput s# cear# lui Pilat s# le dea ce a4ea oicei s# le dea totdeauna. Pilat leCa
r#spuns6 '>oii s# 4# sloo"esc pe 3mp#ratul Iudeilor7, C#ci pricepuse c# preoii
cei mai de seam# din pi"m# 3l d#duser# +n m)na lui. Dar preoii cei mai de seam#
au a)at norodul s# cear# lui Pilat s# le sloo"easc# mai ine pe ?araa., -Mc /B0
;C//2
Erau trei de e5ecutat +n acea 4ineri la amia"#0 pe Colina &ol9otei la nordC
4est de Ierusalim6 Isus 're9ele iudeilor, *i +nc# doi t)l(ari. 3n total trei t)l(ari +n
mod o!icial. Japtul c# Isus a !ost pus '+n r)nd cu criminalii, -Mc /B0.M2 nu e o
+nt)mplare= e mai de9ra# ale9erea celui ne4ino4at0 ale9erea de iuire 'Care pentru
4oi sCa !#cut., -.Cor B0./2
3ntrCade4#r Isus +nsu*i a murit pentru p#cate o sin9ur# dat#0 el0 cel drept
pentru cei r#i. -/Pt K0/M2
8r treui s# medit#m aici Isaia BK6
' Dar El era str#puns pentru p#catele noastre0 "droit pentru !#r#dele9ile
noastre. Pedeapsa0 care ne d# pacea0 a c#"ut peste El0 *i prin r#nile %ui Suntem
t#m#duii. Noi r#t#ceam cu toii ca ni*te oi0 !iecare +*i 4edea de drumul lui= dar
Domnul a !#cut s# cad# asupra %ui nele9iuirea noastr# a tuturor. C)nd a !ost
c(inuit *i asuprit0 nCa desc(is 9ura deloc0 ca un miel pe careCl duci la m#cel#rie0 *i
ca o oaie mut# +naintea celor ce o tund6 nCa desc(is 9ura. El a !ost luat prin ap#sare
*i :udecat#= dar cine din cei de pe 4remea %ui a cre"ut c# El !usese *ters de pe
p#m)ntul celor 4ii *i lo4it de moarte pentru p#catele poporului meu7 &roapa %ui a
!ost pus# +ntre cei r#i0 *i morm)ntul %ui la un loc cu cel o9at0 cu toate c# nu
s#4)r*ise nici o nele9iuire *i nu se 9#sise nici un 4icle*u9 +n 9ura %ui. Domnul a
9#sit cu cale s#Cl "droeasc# prin su!erin#... Dar0 dup# ce 3*i 4a da 4iaa ca :ert!#
pentru p#cat0 4a 4edea o s#m)n# de urma*i0 4a tr#i multe "ile0 *i lucrarea
Domnului 4a prop#*i +n m)inile %ui. >a 4edea rodul muncii su!letului %ui *i se 4a
+n4iora. Prin cuno*tina %ui0 Roul Meu cel nepri(#nit 4a pune pe muli oameni
+ntrCo stare dup# 4oia lui Dumne"eu0 *i 4a lua asupra %ui po4ara nele9iuirilor
lor. De aceea 3i 4oi da partea %ui la un loc cu cei mari0 *i 4a +mp#ri prada cu cei
puternici0 pentru c# SCa dat pe Sine +nsu*i la moarte0 *i a !ost pus +n num#rul celor
!#r#dele9e0 pentru c# a purtat p#catele multora *i SCa ru9at pentru cei 4ino4ai.,
Cei doi t)l(ari sunt r#sti9nii unul la dreapta iar altul la st)n9a lui. %ocurile
pe care le ceruse +n 3mp#r#ia lui Dumne"eu0 mama apostolilor Iaco *i Ioan pentru
!iii ei.
%ocuri re"er4ate0 doamn#0 celor ri. Candidai0 pre"entaiC4# legitimaiile de
pcto$iPG Hi ei cu mine cupa morii. -c!. Mt .<0./2
Unul dintre t)l(ari se m#rturise*te pulic6
Pentru noi e drept0 dar el nu a !#cut nimic r#u. Isus0 aminte*teCi de mine
c)nd 4ei !i +n 3mp#r#ia taP
8de4#rat +i spun0 +i r#spunse Isus6 a"i 4ei !i cu mine +n paradis.
8"i0 deci imediat dup# moartea sa0 acest t)l(ar 4a 4edea cum se desc(id +n
4iaa sa porile >ieii6 4a !i n paradis0 adic# cu mine0 cu Isus pream#rit. Moartea
4a marca 4ictoria lui Cristos *i starea !ericit# a celor m)ntuii cu Cristos +n sla4#.
'Cel drept a murit pentru cei r#i0 pentru a ne conduce la Dumne"eu.'-/Pt K0/M2
FInul din tl'arii rstignii ,l bat/ocorea, $i zicea% FNu e$ti )u #ristosul0
mntuie$te(te pe )ine nsui, $i mntuie$te(ne $i pe noi! "ar cellalt l(a nfruntat,
$i i(a zis% FNu te temi tu de "umnezeu, tu, care e$ti sub aceea$i osnd0 &entru
noi este drept, cci primim rsplata cuvenit pentru frdelegile noastre6 dar
omul acesta n(a fcut nici un ru.
3Bc <A, AH(?@5
>ia# un#0 moarte un#
Dup#Camia"#0 pe la ora trei0 4)ntul siraceo de la +nceputul lunii aprilie0 sCa
+nteit. Cerul sCa acoperit imediat de nori 9rei0 +ntuneco*i. '3ntunericul a cuprins
+ntre9 p#m)ntul,0 spun e4an9(eli*tii0 aerul era +nc(is0 plin de pra!0 su!ocant.
MiCe setePG9emu cel r#sti9nit.
'Era pentru a se +mplini scriptura,0 spune s!)ntul Ioan -/D0.M26 pentru a
+mplini acel patetic psalm ;D *i 4ersetul s#u ..6 'C)nd +mi era sete0 miCau dat
oet., 3n 4)r!ul unei trestii0 i se +ntinde un urete +miat cu oet. El a supt c)te4a
pic#turi0 apoi a tras conclu"ia 4ieii sale0 a Pro9ramului s#u6 'Totul sCa s!)r*itG,
Ceea ce +nseamn#6 'Tat#0 'nu iCau pl#cut :ert!ele0 arderile de tot *i o!randele
pentru p#cat0 nu leCai 4oitG Dac# miCai +ntocmit un timpG 8tunci am "is6 Iat#C
m#0 4in s# !ac 4oina ta0 Dumne"eule., -E4 /<0BCD2 '8m +mplinit +ncep)nd cu
Moise *i cu toi pro!eii tot ceea ce se re!erea la mine +n Scripturi., -%c .10.E2 'MC
am !#cut ascult#tor p)n# la moarte *i +nc# moartea pe cruce., -Jilip .0M2 Misiunea
+mplinit#.
8ceasta e !ormula s!ineniei0 a 4ieii une0 c#ci e +ns#*i !ormula iuirii6 '8m
!#cut 0 dra9# tot ceea ce a*teptai de la mine., Cristos ne d# e5emplu. Mai mult6 noi
p#c#to*ii a c#ror 4ia# are mai mult ne4oie de cin dec)t de pa9ini !rumoase0 el
*iCa dat 4iaa ca s# o o!erim *i noi Tat#lui ca !iind a noastr#0 !iind unii cu el.
Jormula unei 4iei une A 'tat# am +mplinit 4oina ta., A este +n acela*i timp
!ormula unei mori une. Nu +i r#m)ne altce4a lui Isus dec)t s# moar#.
F"ar eu ctre )ine mi nal rugciunea, "oamne, la vremea potrivit. ,n
buntatea )a cea mare, rspunde(mi, "umnezeule, $i d(mi a/utorul )u! +coate(
m din noroi, ca s nu m mai afund! + fiu izbvit de vr/ma$ii mei $i din
prpastie! + nu mai dea valurile peste mine, s nu m ng'it adncul, $i s nu se
nc'id groapa peste mine! Ascult(m, "oamne, cci buntatea )a este
nemrginit. ,n ndurarea )a cea mare, ntoarce(i privirile spre mine, $i nu(i
ascunde faa de robul )u! #ci +unt n necaz% grbe$te de m(ascult! Apropie(te
de sufletul meu $i izbve$te(l! +cap(m, din pricina vr/ma$ilor mei!
3&s DH,@A(@K5
'SCa +nt)mplat ce4a moriG,
Nimeni nu +mi ia 4iaa0 eu +nsumi o dau0 spunea Isus. -in /<0/E2 8 4enit
ceasul. Isus scoate un stri9#t de moarte lier#0 moarte de iuire. Tat#0 +n m)inile
tale +ncredine" su!letul meuP Capul i se pleac#. 8 murit.
SCa +nt)mplat ce4a morii atunci c)nd Isus a +nduratCo0 moartea lui a !ost mai
dur# dec)t a altor oameni. Moartea e cu at)t mai 9rea c)t 4iaa pe care o +ntrerupe e
mai +nalt#. Cristos a a4ut o moarte deoseit# de a celorlali0 deoarece 4iaa lui a
!ost de o 4italitate *i o transparen# cum nu a a4ut alt om. Deci prin moartea *i
+n4ierea lui Cristos0 sCa +nt)mplat ce4a morii6 ea a +ncetat s# mai !ie moarte0
moarte rutal#. Moartea lui Cristos a dat un alt caracter morii0 red)nduCi sensul de
sfr$it al omului% trecere la o via nou, ve$nic $i uman n acela$i timp.
8ceast# moarte a lui Cristos a !ost suportat# pentru noi. Ea este una cu
+ntruparea *i +n4ierea. Se aseam#n# cu daCul Jecioarei Maria *i de4ine un da al
lumii0 !ie c# o accept# sau nu. $mul poate crede +n acest !apt0 adic# poate participa
la acest !apt0 care de4ine ast!el M)ntuirea lui. 'moarte0 unde este 4ictoria ta7,
-/Cor /0BK2 e5clam# s!)ntul Paul. -Romano &uardini2
'3ntrCade4#r0 o0 moarte 4ictorioas#., C#ci pentru a +n4in9e moartea treuie
s# moar#. Dumne"eu putea suprima moartea printrCun decret creator. Cristos a
!#cut alt!el0 'murind0 el a distrus moartea noastr#., -Pre!aa de Pa*ti2
F#nd trupul acesta supus putrezirii, se va mbrca n nemurire, $i trupul
acesta muritor se va mbrca n nemurire, atunci se va mplini cuvntul care este
scris% F2oartea a fost ng'iit de biruin. Inde i este biruina, moarte0 Inde
i este boldul, moarte0 !oldul morii este pcatul6 $i puterea pcatului este
Begea. "ar mulumiri fie aduse lui "umnezeu, care ne d biruina prin "omnul
nostru -sus #ristos!
3@#or @G,G?(GJ5
Prin catapeteasma desc(is# a trupului s#u
Pentru a se con4in9e c# Isus a murit0 un soldat +i d# lovitura de graie6 +i
str#pun9e coasta cu lancia. 8ceast# a doua moarte este instrumentul unei dule
rupturi0 descoperitorul unui dulu mister.
Catapeteasma Templului care +nc(ide accesul la sanctuar ar#t)nd ast!el c#
drumul spre Dumne"eu nu era desc(is0 aceast# catapeteasm# se rupe +n dou#. Ce
+nseamn# asta7 C# Isus0 prin catapeteasma desc(is# a trupului s#u0 a p#truns odat#
pentru totdeauna p)n# la Dumne"eu0 cu s)n9ele propriu *i ne(a desc'is $i nou
calea. -E4 D0 /.= /<0/D2
8 doua ruptur#0 al doilea mister6 lo4itura de lancie care str#pun9e inima
4ictimei. 'Hi +ndat# a ie*it s)n9e *i ap#, notea"# s!)ntul Ioan. S)n9ele Eu(aristiei *i
apa ote"ului0 cele dou# sacramente care alc#tuiesc 'aina ?isericii. 8ceast#
?iseric# Mireas# se na*te din rana desc(is# +n coasta ade4#ratului 8dam. Ne a!l#m
aici +n inima misterului iuirii. S)n9ele *i apa din inim#. Ultimele pic#turi pn la
sfr$itQ 8 trece la Tat#l0 a iui p)n# la s!)r*it0 iat# ce +nseamn# moartea.
'Unul sin9ur a murit pentru toi,

Catapeteasma templului sCa rupt6 :ert!ele ei sunt des!iinate *i nu e5ist# alt
cult dec)t participarea la iuirea lui Cristos pentru ceilali0 !iecare trec)nd prin
4#lul rupt al trupului s#u6 Inima s!)nt# e str#puns#6 %e9ea iudaic# este des!iinat# *i
nu e5ist# alt# le9e dec)t aceea a inimii desc(ise 4#rs)nduC*i s)n9ele pentru alii. S#
pri4im modelul unic6 'Pentru noi oameniiG, '8 coor)t din cerG, 8 !ost
r#sti9nit pentru noi su Pilat din PontG, 8ceasta este trupul nou o!erit pentru 4oi.
Potirul s)n9elui meu care pentru 4oi *i pentru muli se 4ars#.
Re!u")nd e9oismul celui ce se +nc(ide +n sine *i pentru sine0 desc(i")nduCse
pentru a se o!eri pentru alii. Noul 8dam creea"# marea ima9ine a omului6 $mul
nou este omul pentru alii. ?raele sale des!#cute pe cruce e5prim)nd ru9#ciune *i
o!erire Tat#lui0 arat# +n acela*i timp d#ruirea Tat#lui pentru oameni. E o c(emare
adresat# tuturor pentru a se uni ' ca s# duc# la unitatea !iilor lui Dumne"eu., -%c
//0B.2
Isus este numai mi*care de ie*ire din sine pentru a mer9e spre tat#l *i spre
oameni. Deoarece cercul care +l ine +nc(is +n sine a !ost total rupt0 el este +n acela*i
timp !iul lui Dumne"eu *i Jiul $mului. Jiind cu totul pentru alii el este pe deplin
modelul ade4#ratei omeniri.
8 de4eni cre*tini +nseamn# a de4eni om reali")nd ade4#rata !iin# uman#
care este a fi pentru alii *i a fi pentru "umnezeu. -Tosep( Rat"in9er2
'Noi *tim c# am trecut din moarte la 4ia#0 pentru c# iuim pe !rai. Cine nu
iue*te pe !ratele s#u0 r#m)ne +n moarte., -/In K0/12
F#ci dragostea lui #ristos ne strnge6 fiindc socotim c, dac Inul
singur a murit pentru toi, toi, deci, au murit. 1i .l a murit pentru toi, pentru ca
cei ce triesc, s nu mai triasc pentru ei n$i$i, ci pentru #el ce a murit $i a
nviat pentru ei. A$a c, de acum ncolo, nu mai cunoa$tem pe nimeni n felul
lumii6 $i c'iar dac am cunoscut pe #ristos n felul lumii, totu$i acum nu(l mai
cunoa$tem n felul acesta. #ci, dac este cineva n #ristos, este o fptur 3+au%
zidire.5 nou. #ele vec'i s(au dus% iat c toate lucrurile s(au fcut noi.
3<#or G,@?(@J5
TU ETI CU MINE
Rene Paul0 un preot0 un prieten t)n#r0 +ns# e olna4 9ra4. 3*i a*teapt#
moartea +n spitalul din ?roussais. %ini*tit el e5plic#6 ,8m +neles acum c# miCa
4enit ceasul6 Isus a luat asupra lui teama noastr# de moarte= nu neCa l#sat nimic.
Cine4a a spus c# omul moare sin9ur. Nu0 omul moare cu Isus. Numai Isus a murit
sin9ur. Noi murim cu el sau mai de9ra# nu murim ci trecem la >ia#0 m)n# +n
m)n# cu el 'c(iar dac# ar !i s# umlu prin 4alea morii nu m# tem de nici un r#u0
c#ci tu e*ti cu mineG, -Ps ..012
Pentru Isus a !ost dureros. Ru9#ciunea lui din urm# -Ps ..2 a +nceput printrC
un stri9#t de a9onie 4enit din ad)ncurile cele mai +ntunecate ale p#catului0 ale
p#catului nostru. '$ ru9#ciune ce str#luce*te +n ad)ncurile in!ernului, a +ndr#"nit
s# spun# un teolo9 nu de mult6 'Dumne"eul meu0 pentru ce mCai p#r#sit7,
Iuirea lui lCa dus s# tr#iasc# p)n# la s!)r*it ruptura p#catului adic# Jiul lui
Dumne"eu a simit trec)nd asupra lui0 a 4#"ut +ntin")nduCse +n !aa lui distana
incalculail# *i +n9ro"itoare cau"at# de p#cat0 +ntre om *i Dumne"eu. Ruptura
omului0 Isus a tr#itCo cu toat# iuirea ca o asen# s!)*ietoare0 ca o sin9ur#tate.
El p#trunde sin9ur#tatea p#catului *i moare ce el., -I. &uillet20 sin9ur0 p#r#sit
*i +n9ro"it *iCa +n4ins ast!el moartea +n4in9)nd sin9ur#tatea ei in!ernal#.
'El m# pa*te +n p#*uni 4er"i0 *i m# duce la ape de odi(n#= +mi +n4iorea"#
su!letul0 *i m# po4#uie*te pe c#r#ri drepte0 din pricina Numelui S#u. C(iar dac# ar
!i s# umlu prin 4alea umrei morii0 nu m# tem de nici un r#u0 c#ci Tu e*ti cu
mine. Toia9ul *i nuiaua Ta m# m)n9)ie. Tu +mi +ntin"i masa +n !aa potri4nicilor
mei= +mi un9i capul cu untdelemn0 *i pa(arul meu este plin de d# peste el., -Ps ..0
.CB2
8st!el moartea nu mai are aceea*i !a# de c)nd Cristos a trecut prin ea *i a
!#cutCo a*a. 3nainte0 moartea nu era dec)t moarte A p#r#sirea !amiliei0 pierderea
c(ipului omenesc. 'Nu 4oi mai 4edea pe Domnul +n templu0 pe p#m)ntul celor 4ii=
nu 4oi mai 4edea pe nimeni dintre cei r#ma*i +n lume.] &emea re9ele E"ec(ia lo4it
de moarte. -Is KM0//2
8cum moartea nu mai este pra9ul rece al sin9ur#t#ii6 ea e 'poarta +n9ust#,0
dincolo de care ne a*teapt# Cristos0 cu raele desc(ise0 cu inima desc(is#. Ea este
intrarea +n Casa Tat#lui.
C)nd +ntrCo noapte un copil treuie s# se a4enture"e sin9ur +ntrCo p#dure0 el
se +moln#4e*te de !ric#. C(iar dac# i se demonstrea"# c# nu e5ist# nici un pericol.
Numai o 4oce de om +l poate lini*ti0 ori m)na puternic# a unui !rate mai mare0
cine4a pe care +l iue*te. %a !el0 cel care e sin9ur +n momentul morii 4a simi cum
+i dispare tulurarea dac# 4a *ti c# e +nsoit de cine4a iuit. Dar cine +l 4a +nsoi7
S# mer9em mai departe. S# presupunem o sin9ur#tate unde nimeni nu poate
p#trunde pentru a o trans!orma. 8r !i locul p#r#sirii totale0 al 9roa"ei totale. 8r !i
infernul. Ei ine0 Cristos a distrus pra9ul acestei sin9ur#t#i totale a morii0 a morii
p#c#toase. C(iar +n noapte e5trem#0 unde nu a:un9e nici un cu4)nt din aceast#
lume. Dup# ce a distrus "idul desp#ritor0 noi nu mai suntem copii p#r#sii= *tim c#
ne c(eam# un 9las *i ni se +ntinde o m)n# cald#. 8st!el in!ernul0 e iruit0 sau mai
e5act0 moartea nu mai este in!ern6 In!ernul a !ost +n4ins de c)nd iuirea ne a*teapt#
+n acel loc pe care +l numim 3mp#r#ia morii.
Hi pentru c# iuirea lui a !ost mai tare dec)t disperarea morii0 a murit pentru
Cristos a !ost +ntoarcerea la Tat#l. 'Tat#0 +n m)inile tale +mi +ncredine" su!letul., A
pentru cre*tini moartea +nseamn# +nt)lnirea cu Cristos. Hte!an0 pe c)nd era ucis cu
pietre stri9a6 'Doamne0 Isus0 prime*teCmi su!letulP, -Jap /0.K2 iar Paul6 '8rd de
dorina s# mor pentru a !i cu Cristos., -Jilip /0.K2
F oi vesti Numele )u frailor mei, $i )e voi luda n mi/locul adunrii. #ei
ce v temei de "omnul, ludai(l! oi toi, smna lui -acob, slvii(l!
#utremurai(v naintea Bui, voi toi, smna lui -srael! #ci .l nici nu
dispreuie$te, nici nu ur$te necazurile celui nenorocit, $i nu($i ascunde *aa de el,
ci l ascult cnd strig ctre .l.
3&s <@, <<(<?5
A FOST NGROPAT!
$are e necesar s# amintim asta +ntrCun simol al credinei7 E de la sine
+neles. Un mort este +n9ropat0 ori cel puin incinerat.
Ei ine0 s!)ntul Paul crede c# +nmorm)ntarea lui Isus a a4ut o mare
importan#. De !apt0 at)t Paul c)t *i apostolii0 dup# /BC.< de ani de la moartea lui
Isus nu !ac altce4a dec)t s# reia o m#rturisire de credin# primit# de la Ierusalim.
'>Cam +n4#at +nainte de toate0 a*a cum am primit *i eu6 c# Cristos a murit
pentru p#catele noastre0 dup# Scripturi= c# a !ost +n9ropat *i a +n4iat a treia "i0 dup#
Scripturi= *i c# SCa ar#tat lui C(e!a0 apoi celor doispre"ece., -/Cor /B0KCB2
Su lespedea aparentei ale analit#i0 aceast# +nmorm)ntare ascunde deci un
Mister.
Isus0 om ade4#rat
Prima realitate care o sulinia"# aceast# +nmorm)ntare0 e c# Isus a !ost un
om ca toi ceilali0 un trup de om. De:a am 4#"ut c# acest ade4#r a !ost proclamat *i
+n alte articole ale Cre"ului6 "#mislirea0 na*terea0 su!erina0 moartea. Sunt toate
realit#i trupe$ti.
Hi iat# +nmorm)ntarea6 'a !ost +nmorm)ntat,. 3nmorm)ntarea este !aptul cel
mai e4ident care ne constr)n9e s# spunem despre o !iin# c# este0 a !ost un om +n
carne *i oase0 +ntrupat. Nu poate !i +n9ropat un du(0 un demon0 un su!let0 o
!antom#0 o idee0 o apariie0 o aparen#. $ri Cristos e +nmorm)ntat ca oricare dintre
noi. 3nmorm)ntarea lui este ultima !a"# a +ntrup#rii sale6 trupul de4ine cada4ru *i e
+n9ropat.
$ri tocmai pentru c# a !ost una cu trupul lumii0 !iul lui Dumne"eu este
centrul care ine *i trans!orm# cosmosul *i omenirea0 el este 'primul n#scut dintre
toate creaturile,0 !ie ele materiale *i 'primul n#scut dintre cei mori., -Col/0/B2
FAdevrat, adevrat, v spun, c, dac gruntele de gru, care a czut pe
pmnt, nu moare, rmne singur6 dar dac moare, aduce mult road. #ine $i
iube$te viaa, o va pierde6 $i cine $i ur$te viaa n lumea aceasta, o va pstra
pentru viaa ve$nic.
3-n @<,<?(<G5
Isus a murit cu ade4#rat
Cristos a !ost +n9ropat +ntrCun cadru precis. Dac# e4an9(eli*tii o relatea"# cu
at)ta am#nunte +nseamn# c# are +n sine o re4elaie6 'Dup# aceea Iosi! din
8rimatea0 care era ucenic al lui Isus0 dar pe ascuns0 de !rica Iudeilor0 a ru9at pe
Pilat s#Ci dea 4oie s# ia trupul lui Isus de pe cruce. Pilat iCa dat 4oie. El a 4enit deci0
*i a luat trupul lui Isus. Nicodim0 care la +nceput se dusese la Isus0 noaptea0 a 4enit
*i el0 *i a adus o amestec#tur# de aproape o sut# de li4re de smirn# *i de aloe. 8u
luat0 deci0 trupul lui Isus *i lCau +n!#*urat +n !)*ii de p)n"# de in0 cu miresme0 dup#
cum au oicei Iudeii s# +n9roape., -In /D0KMC1<2
' Iosi! a luat trupul0 lCa +n!#*urat +ntrCo p)n"# curat# de in0 *i lCa pus +ntrCun
morm)nt nou al lui +nsu*i0 pe careCl s#pase +n st)nc#. 8poi a pr#4#lit o piatr# mare
la u*a morm)ntului0 *i a plecat. Maria Ma9dalena *i cealalt# Marie erau acolo0 *i
*edeau +n !aa morm)ntului. 8 doua "i care 4ine dup# "iua Pre9#tirii0 preoii cei
mai de seam# *i Jariseii0 sCau dus +mpreun# la Pilat0 *i iCau "is6 'Doamne0 neCam
adus aminte c# +n*el#torul acela0 pe c)nd era +nc# +n 4ia#0 a "is6 'Dup# trei "ile 4oi
+n4ia., D# porunc#0 deci0 ca morm)ntul s# !ie p#"it ine p)n# a treia "i0 ca nu
cum4a s# 4in# ucenicii %ui noaptea s#Ci !ure trupul0 *i s# spun# norodului6 '8
+n4iat din moriP, 8tunci +n*el#ciunea aceasta din urm# ar !i mai rea dec)t cea
dint)i., Pilat leCa "is6 '84ei o stra:#= duceiC4# de p#"ii cum putei., Ei au plecat0
*i au +nt#rit morm)ntul0 pecetluind piatra *i pun)nd stra:#., -Mt .E0 BDC;;2
Dup# iciuirea s)n9eroas#0 r#sti9nirea0 lo4itura de lance +n inim#0 raportul
o!icial dat de o!ierul responsail lui Pilat0 cu spaiul morm)ntului !oarte mic *i
ine +nc(is0 cantitatea de arome ar !i as!i5iat *i pe un om s#n#tos0 deci e clar c#
Isus era mort *i nu e5ista nici un risc s# se mai scoale. &arda *i si9iliul e4itau *i
riscul de a !i !urat. Deci reali"area pro!eiei lui A 'Dup# trei "ile 4oi +n4ia,0 era
e4ident imposiil#.
Uram ca s# i"ucneasc# o lumin# oritoare *i e4enimentul anunat0 temutG,
imposiil,0 s# se produc#6 '8 +n4iat cu ade4#ratGP, -%c .10K12
Tra4ersarea disper#rii
&arda e ru*inat#. Si9iliul ridicol. Cine ar !i a*teptat +n4ierea lui7 Ucenicilor
le murise orice speran#. >inerea s!)nt# e punctul !inal spre care sCau +ndreptat
toate. 'Mesia0 +mp#r#ia0 sCa terminat cu ele., Maria Ma9dalena cu o prieten# se
a*e"aser# +n !aa morm)ntului. Iuirea lor era +n#untru. Dar nu a*teptau nimic.
Nimic dec)t s# treac# Saatul *i s# +*i adau9e aromele la cele ale lui Nicodim.
Pentru aCl +nmorm)nta un pic mai ine.
Numai Maria0 mama lui0 credea +n Cu4)ntul lui. Numai ea *tia c#
'+ntunecata, trecere pe su p#m)nt 4a !i scurt#. %itaniile 4ec(i +i adresau aceste
laude6 'Pentru aceea s)m#ta s!)nt# c)nd iCai p#strat credina,. Sin9ur#G
'Jemeile0 care 4eniser# cu Isus din &alileea0 au +nsoit pe Iosi!= au 4#"ut
morm)ntul *i !elul cum a !ost pus trupul lui Isus +n el0 sCau +ntors0 *i au pre9#tit
miresme *i miruri. 8poi0 +n "iua Saatului0 sCau odi(nit0 dup# %e9e.,
Secolul nostru XX sCa scu!undat repede +n aceast# S)m#t# s!)nt# a asenei
lui Dumne"eu. Stri9#tul lui Niet"sc(e0 acum /<< de ani era un stri9#t de >inerea
mare6 'Dumne"eu a muritP Noi lCam ucisP, De atunci0 lini*tea S)metei S!inte e pe
cale de ane acoperi cu Dumne"eu neputincios0 mut0 asentG oiceiurile noastre0
le9ile0 instituiile0 literatura *i c(iar !amiliile noastre au lic(idat aproape complet pe
Dumne"eu *i Cristos din uni4ersul nostru. Tinerii au p#r#sit isericile. ?#raii *i
!emeile noastre +ncep s# !ac# la !el. Joarte puini mai cred a"i +n +n4ierea lui Isus.
Poate nici c(iar :um#tate din cei ce declar# c# ei cred +n Dumne"eu. Hi totu*i
?iserica otea"#0 +mp#rt#*e*te0 c#s#tore*te *i +n9roap# pe cei ce caut# rituri *i ast!el
se aseam#n# cu un canar c#ruia dac# i se taie capul0 el continu# s# aler9e. Hi apoi
sunt ne9ustori6 ci!rele de a!aceri cu armatele sunt mereu une de pus +n u"unar.
3n acest timp ucenicii alear9# spre Emaus0 cu disperarea +n inim#. J#r# s#
4ad# cel pe care oamenii lCau +n9ropat c#l#tore*te cu ei0 este 4iu. J#r# s# +nelea9#
+nc# de ce treuia ca el s# moar#6 ei *iCau !#cut o ima9ine despre Dumne"eu A sCau
oprit la o reli9ie )radiional *i !#cut# o dat# pentru totdeauna0 la o ?iseric#
sclero"at# care pune proleme *i d# r#spunsuri0 dar care nu are r#spuns la
+ntre#rile puse de oamenii de a"i A a mai r#mas un !el de iuire pentru aCl
+m#ls#ma pe Isus de ieriG
Totu*i Isus este cu noi0 dar oc(ii no*tri0 prea oi*nuii s# +l 4ad# alt!el0 nu +l
pot recunoa*te. S)m#ta s!)nt# e a:unul Pa*teluiP Dar nu 4a e5ista Pa*ti dac# ne
4om +nc#p#ina s# plec#m mereu de la un acela*i aluat vec'i. 'M#turai aluatul cel
4ec(i0 ca s# !ii o pl#m#deal# nou#0 cum *i Suntei0 !#r# aluat= c#ci Cristos0 Pa*tele
noastre0 a !ost :ert!it., -/Cor B0E2 spune s!)ntul Paul.
Ne 'precede, dar '+n &alileea, A adic# +n alt# parte6 '8colo +l 4ei 4edea.,
-Mc /;0E2. Nu0 aici la morm)nt0 nu +l 4ei 4edea.
F,n aceea$i zi, iat, doi ucenici se duceau la un sat, numit .maus, care era
la o deprtare de $aizeci de stadii de -erusalim6 $i vorbeau ntre ei despre tot ce se
ntmplase. &e cnd vorbeau ei $i se ntrebau, -sus +(a apropiat, $i mergea pe
drum mpreun cu ei. "ar oc'ii lor erau mpiedicai s(l cunoasc. .l le(a zis%
F#e vorbe +unt acestea pe care le sc'imbai ntre voi pe drum0 1i ei s(au oprit,
uitndu(se tri$ti. "rept rspuns, unul din ei, numit #leopa, -(a zis% F)u e$ti
singurul strin aici n -erusalim, de nu $tii ce s(a ntmplat n el zilele acestea0
( F#e0 le(a zis .l. 1i ei -(au rspuns% F#e s(a ntmplat cu -sus din Nazaret, care
era un prooroc puternic n fapte $i n cuvinte, naintea lui "umnezeu $i naintea
ntregului norod. #um preoii cei mai de seam $i mai marii no$tri B(au dat s fie
osndit la moarte, $i B(au rstignit0 Noi trgeam nde/de c .l este Acela care
va izbvi pe -srael6 dar cu toate acestea, iat c astzi este a treia zi de cnd s(au
ntmplat aceste lucruri.
3Bc <?,@A(<@5
//.
8 C$?$RFT
3N
I8D
CEA MAI VECHE MRTURIE DE CREDIN#
'J#r# a:utorul speciali*tilor0 ?ilia ar !i un mo"aic indesci!rail, scria un
teolo9. Cam are dreptate. Toi oamenii simpli se pot (r#ni cu S!)nta Scriptur#0 dar
+*i rup dinii +n e5plicaii. $ri ce lima: e un !el de ' mo"aic indesci!rail,.
Ru9#ciunea noastr#6 'Sus inimileP %e a4em la DomnulP, A de*i Dumne"eu nu este
nici sus0 nici :os0 e tot at)t de indesci!rail# ca *i !ormula6 ' 8 coor)t +n iad.,
Treuie totu*i s# ne re9#sim. $ameni +ncadrai de loc *i timp ne e5prim#m +n
ima9ini de loc *i timp0 c(iar *i atunci c)nd 4orim despre du(uri care nu au nici
loc nici timp. Dar totu*i lima:ul nostru materialist nu ne prinde +n capcan#.
Reu*im c(iar s# ne +nele9em. Nu ne e imposiil s# demitizm ima9inile noastre0
c(iar +n momentul +n care le proiect#m.
$ E4an9(elie pentru anul .<<<
3n !aa cestui articol A 'Isus a coor)t +n iad, A nu putem adopta soluia de aC
l arunca +n !oc a*a cum arunc#m oiectele 4ec(i su prete5tul c# tr#im +n anul
.<<<.
Soluia nu este nici aceea de a 9oli sensul !ormulei pretin")nd c# ea
'constat# realitatea morii *i o e5prim# +n lima:ul timpului,. Puin mai +nainte
cre"ul nostru a!irma realitatea morii lui Isus6 '8 !ost r#sti9nit0 a murit0 a !ost
+n9ropat.,0 aici mer9e cu un pas mai departe. Jormula 4rea s# ne spun# ce4a di!erit
de p)n# acum. De alt!el s!)ntul Petru a e5primat +ntrCun te5t emoionant aceast#
!ormul# pe care treuie s# o pri4im +n !a#. %a !el *i +n antic(itatea cre*tin# a
e5plicatCo *i a celeratCo +ntrCo tradiie o9at# care +*i are r#d#cina +n credina
apostolilor.
S# nu pri4#m oamenii anului .<<< de aceast# re4elaie0 su prete5tul
di!icult#ilor de lima:. Putem 4ori despre electronic# sau petrol0 :apone"ilor0
indienilor0 arailor0 americanilor ca *i rom)nilor. Sunt cu toii interesai. Deci se
9#se*te0 se creea"# un lima: comun. Jiecare meserie0 !iecare sector *tiini!ic +*i are
propriul lima:0 dac# e5ist# interes0 se +n4a#. Pentru muncitorii de la 7ltcit0 din
8!rica sau pentru *o!erul 9eepCului lunar0 aceast# !ormul# a cre"ului A 'Isus a
coor)t +n iad, A ca *i cu4intele6 3ntrupare0 moartea lui Dumne"euG sunt 9reu de
+neles. 8r !i asta un moti4 s# t#cem7 Isus a poruncit6 'Predicai e4an9(elia la toat#
!#ptura., $ri coor)rea lui Cristos +n iad r#m)ne +n centrul e4an9(eliei.
Iadul0 in!ernul0 s(eol0 limul
Toate popoarele0 +nainte de Cristos0 a4eau o idee 4a9# despre 4iaa de
dincolo de moarte0 care le insu!la team# ori speran#. E5ista o tendin# de a locali"a
*i a materializa ceea ce nu putea !i dec)t o stare6 se 4orea despre o locuin a
morilor. 8cest loc era numit la e4rei s'eol0 la 9reci 'ades ori tartar0 la romani
infern.
-nfern --nferi2 nu +nseamn# altce4a dec)t locul de :os su p#m)nt0 ceea ce
este :os0 dedesut. Sau pur *i simplu partea trupului pe care o numim fund sau
$ezut deoarece ne a*e"#m +n mod normal pe ea.
%#s)nd la o parte orice locali"are sub pmnt0 orice ima9inaie de 9roap#0
pr#pastie0 (#u A orice idee de +ntuneric0 umre0 somn0 s# spunem simplu c#
in!ernul era +nt)lnirea morilor0 starea -*i nu locul2 +n care !iecare intra pentru a se
uni cu prinii si0 a*a cum !lu4iile se undesc u marea. 8ceast# stare0 s# "icem0
aceast# +nt)lnire a morilor0 +nainte de desc(iderea cerului de c#tre M)ntuitorul0 a
!ost numit# de cre*tini din secolul /. A 'lima:ul patriar(ilor,. Cu4)ntul limb
+nseamn# fran/0 lizier, zon de frontier A a"i am putea spune marginea unui
ora$. 8cesta este In!ernul unde Isus dup# ce a murit0 sCa dus s# se +nt)lneasc# cu
milioanele de su!letele 'care au murit +naintea lui de la creaia omului *i care
a*teptau m)ntuirea,. Ce treuie s# !ac# +ntre ei7 -iadul A din lima rom)n# are
acela*i sens ca li in!ernul din latin#0 doar i sCa ad#u9at o ima9ine de co*mar cu !oc
A !um0 pucioas# A 4ine din sla4on# iado2 -N.tr.2
Cea mai 4ec(e m#rturisire de credin# +n Isus Cristos
S!)ntul Petru ne spune +n prima scrisoare cit)nd un imn aptismal6
'Cristos0 de asemenea0 a su!erit odat# pentru p#cate0 El0 Cel nepri(#nit0
pentru cei nele9iuii0 ca s# ne aduc# la Dumne"eu. El a !ost omor)t +n trup0 dar a
!ost +n4iat +n du(0 +n care SCa dus s# propo4#duiasc# du(urilor din +nc(isoare0 care
!useser# r#"4r#tite odinioar#0 c)nd +ndelun9a r#dare a lui Dumne"eu era +n
a*teptare0 +n "ilele lui Noe0 c)nd se !#cea coraia0 +n care au !ost sc#pate prin ap#
un mic num#r de su!lete0 *i anume opt.,
'C#ci tocmai +n 4ederea aceasta a !ost 4estit# E4an9(elia *i celor mori0 ca
s# !ie :udecai ca oameni +n trup0 dar s# tr#iasc# dup# Dumne"eu0 +n du(., -/Pt
K0/MC.< *i 10;2
Prin te5tul inspirat intr#m +ntrCo lume0 un e4eniment *i un lima: care ne
amee*te prin pro!un"imea misterului lor. Treuie s# accept#m misterul !#r# a a4ea
pretenia c# +l 4om +nele9e complet. Dar treuie s# respin9em *i pesimismul
s!)ntului 8u9ustin care tulur# e4an9(elia de*i ea 4estea claritate *i ade4#r.
E4an9(elia 4estit# celor condamnai la moarte
Toi s!inii p#rini din primele *ase secole *i muli alii de dup# ei0 litur9(iile
orientale *i ruse*ti au +neles acest Cu4)nt al lui Dumne"eu +n sensul cel mai
natural6 Pentru a 9#si oaia pierdut# Domnul sla4ei cooar# pe p#m)nt. Ne9#sinduC
le pe toate A din contra C acest ?un P#stor0 'care caut# oaia r#t#cit# p)n# o
9#se*te,0 cooar# p)n# +n moarte0 p)n# *i +n iad unde miliarde de oameni sunt
'inui +n +nc(isoare departe de Dumne"eu., Totu*i e5ist# *i aici o situaie di!erit#
-c!. %c /;0.;2. Cei drepi a*teapt# pe Mesia. Ie*irea lor spiritual# *i 4e*nic# +nc# nu
este !i5at#= ei +*i isp#*esc p#catele a*tept)nduCl pe M)ntuitorul. 8tenia noastr# e
atras# de cei mai p#c#to*i dintre p#c#to*i simoli"ai prin contemporanii lui Noe
care +*i at :oc de arca lui0 dar sunt m#turai de potop. Deoarece a acceptat s# !ie
dat la moarte +n trupul s#u A cel drept pentru cel !#r#dele9e A Isus apare +n aceast#
lume a morilor0 +n aceast# lume a p#c#to*ilor. El +n4in9e puterile satanice0 le red#
umanitatea pierdut# *i introduce +n sla4a cerului unde el intr# primul.
'Care om dintre 4oi0 dac# are o sut# de oi0 *i pierde pe una din ele0 nu las# pe
celelalte nou#"eci *i nou# pe isla"0 *i se duce dup# cea pierdut#0 p)n# c)nd o
9#se*te7 Dup# ce a 9#sitCo0 o pune cu ucurie pe umeri= *i0 c)nd se +ntoarce acas#0
c(eam# pe prietenii *i 4ecinii s#i0 *i le "ice6 '?ucuraiC4# +mpreun# cu mine0 c#ci
miCam 9#sit oaia care era pierdut#. ,Tot a*a0 4# spun c# 4a !i mai mult# ucurie +n
cer pentru un sin9ur p#c#tos care se poc#ie*te0 dec)t pentru nou#"eci *i nou# de
oameni nepri(#nii care nCau ne4oie de poc#in#. Sau care !emeie0 dac# are "ece lei
-&rece*te6 dra(me.2 din ar9int0 *i pierde unul din ei0 nu aprinde o lumin#0 nu
m#tur# casa0 *i nu caut# cu #9are de seam# p)n# c)nd +l 9#se*te7, -%c /B0 1CM2
%a s!)r*itul secolului 7dele lui +olomon -1.0 /1C.;2 comentea"# ast!el
intrarea lui Isus +n Iad6
'S(eolul mCa 4#"ut *i a !ost +n4insG 8m !#cut o adunare a celor 4ii +ntre
morii s#i *i lCam 4orit cu u"e 4ii0 ca nu cum4a cu4)ntul meu s# !ie "adarnic. Ei
au aler9at spre mine. Ei au stri9at *i au spus6 '8i mil# de noi0 Jiul lui Dumne"eu *i
!ii cu noi dup# mila ta= !#Cne s# ie*im din le9#turile +ntunericului *i desc(ideCne
u*a0 ca s# putem ie*i +mpreun# cu tine. S# !im m)ntuii cu tine0 c#ci e*ti
M)ntuitorul nostru., 8u"eam 4ocea lor *i le scriam pe !runte numele meu0 de
aceea ei sunt lieri *i +mi aparin. 8leluiaP,
Dar atunci ace*ti p#c#to*i c(iar mori de secole *i +n p#cate de moarte nu
erau pedepsii7
Ei nu erau pedepsii c#ci nici cei drepi nu erau r#spl#tii *i a*teptau s# !ie
m)ntuiiG 'mila *i ade4#rul neCau 4enit prin Isus Cristos0 e5plica Ioan
?ote"#torul. Din plin#tatea lui am luat cu toii., -In /0/;2
3nainte de 4enirea *i moartea lui0 s!inii a*teptau m)ntuirea lor. C)t despre
p#c#to*i ei nu puteau s# intre +n a doua moarte -8poc .<0;2. Ceea ce este pcatul
mpotriva "u'ului +fnt= cu alte cu4inte re!u"ul +nc#p#inat al luminii +ntrCade4#r
spune Isus6 '$rice p#cat 4a !i iertat oamenilor0 numai lestemul +mpotri4a Du(ului
S!)nt nu 4a !i iertat nici +n lumea aceasta *i nici +n lumea cealalt#., $ri0 +n acele
"ile Du(ul S!)nt +nc# nu !usese d#ruit0 deoarece Cristos +nc# nu intrase +n sla4a sa.,
-In E0KD2
$are nu arat# clar s!)ntul Petru c# 'r#darea lui Dumne"eu +nt)r"ie pentru
cei ce demult erau reeli,7 Nu +l cuno*teau pe Dumne"eu de aceea nu putem
a!irma c# r#darea lui Dumne"eu lui se s!)r*e*te. Paul ne asi9ur# din contra c#
Dumne"eu +*i a!irm# dreptatea 'adic# s!inenia care este iuirea +ns#*i *i nu are
nimic cu dreptatea uman#.. Dumne"eu +*i arat# dreptatea0 nein)nd cont de
p#catele s#4)r*ite odat#. -Rm K0.B2
S!)ntul Paul ne trimite la aceea*i m#rturisire de credin# de la +nceput pe
care *i Petru a redatCo= conte5tul ne !ace s# credem c# cei de pe timpul lui NoeG
4or primi mai ine predica lui Cristos dec)t aceea a Patriar(ilor., -Cesla Spico2
P#catul0 c)nd nu este or9oliu neun0 a:ut# c(iar la o mai un# desc(idere !a#
de M)ntuitorul. -c!. %c /B0/C.2
FNepri'nirea dat de "umnezeu, care vine prin credina n -sus #ristos,
pentru toi $i peste toi cei ce cred n .l. Nu este nici o deosebire. #ci toi au
pctuit, $i +unt lipsii de slava lui "umnezeu. 1i +unt socotii nepri'nii, fr
plat, prin 'arul +u, prin rscumprarea, care este n #ristos -sus. &e .l
"umnezeu B(a rnduit mai dinainte s fie, prin credina n sngele Bui, o /ertf de
isp$ire, ca s($i arate nepri'nirea Bui6 cci trecuse cu vederea pcatele
dinainte, n vremea ndelungii rbdri a lui "umnezeu6 pentru ca, n vremea de
acum, s($i arate nepri'nirea Bui n a$a fel n ct, s fie nepri'nit, $i totu$i s
socoteasc nepri'nit pe cel ce crede n -sus.
34m A,<<(<D5
8 !ost omor)t +n trup0 dar a !ost +n4iat +n Du(
Putem compara celor dou# 4edete e5treme ale te5tului din /Pt cu prima
m#rturisire apostolic#. 84)nd aceea*i termeni0 ele unesc misterul morii lui Cristos
cu misterul morii celor p#c#to*i. S# citim6 'Cristos a !ost omor)t +n trup0 dar a !ost
+n4iat +n du(., -K0/M2G p#c#to*ii din timpul potopului condamnai n trupul lor ca
oameni, dar s fie nviai prin "u'ul +fnt dup "umnezeu. 3?,D5
8ceasta este parabola potopului6 3n $rientul Mi:lociu a a4ut loc odat# un
mare potop cu pierderea multor 4iei. Dar nici istoria0 nici s#p#turile ar(eolo9ice
nu ne spun nimic +n aceast# pri4in#. Dar acum BC;<<< de ani0 populaia de pa
4alea Ti9rului *i a Eu!ratului a !ost surprins# de o mare inundaie cum nu a mia
!ost. 8u re"ultat mai multe relat#ri ale acestui potop +n !olclorul sumerian *i
ailonian. E4reii au reluat aceast# team# *i autorul inspirat leCa !olosit pentru a
reda prin ele planul lui dumne"eu cu cei p#c#to*i. Potopul ilic este deci o
catastro!# simolic# asemenea unei paraole plin de o teolo9ie tra9ic# *i minunat#.
S!)ntul Petru 4a mer9e p)n# la cap#tul acestei re4elaii m)ntuitoare. S# +l
urm#rim6
S# pornim de la acest 9)nd !undamental *i c(iar +nsp#im)nt#tor6 'Cristos
care nu a cunoscut p#catul a !ost !#cut p#cat pentru noi., -.Cor D0./2 De asemenea
'a !ost ucis +n trup, ca orice p#c#tos. Dar pentru c# nu cunoscuse p#catul 'aceast#
moarte pentru alii a meritat pentru el s# !ie +n4iat de Du(ul S!)ntG ast!el prin
(arul morii lui orice moarte uman# este de acum readus# la 4ia#6 el a in4ersat
sensul morii. $rice om0 orice p#c#tos moare ca *i Cristos pentru a tr#i din 4iaa lui
prin Du(ul >ieii.
' 8cum su!letul Meu este tulurat. Hi ce 4oi "ice7... Tat#0 i"#4e*teCm# din
ceasul acesta7... Dar tocmai pentru aceasta am 4enit p)n# la ceasul acestaP Tat#0
prosl#4e*te Numele T#uP, Hi din cer0 sCa au"it un 9las0 care "icea6 '%Cam prosl#4it0
*iCl 4oi mai prosl#4iP,
'8cum are loc :udecata lumii acesteia0 acum st#p)nitorul lumii acesteia 4a !i
aruncat a!ar#. Hi dup# ce 4oi !i +n#lat de pe p#m)nt0 4oi atra9e la Mine pe toi
oamenii., C>orind ast!el0 ar#ta cu ce moarte a4ea s# moar#., -In /.0.EC.M= K/CKK2
Pentru a +nele9e mai ine s# relu#m simolul potopului6 catastro!a
potopului a !ost dup oameni adic# +n aparen# o condamnare *i o e5ecuie a celor
p#c#to*i dar +n realitate A 'dup# Dumne"eu, A potopul a !ost o unire la moarte a lui
Cristos ' !#cut p#cat pentru noi, *i cu 4iaa noastr# 9lorioas#. 8ceasta este
'eni9ma, -adic# 4estirea plin# de ucurie a M)ntuirii2 pe care Cristos cel preaC
m#rit a dusCo celor din iad. 8cest simol al potopului +i cuprinde pe toi p#c#to*ii
din toate catastro!ele *i pe toi morii.
S# aplic#m deci acest simol6
Hi +n catastro!ele din timpul nostru *i din toate timpurile0 'dup# oameni,
adic# aparent e5ist# o condamnare a p#c#to*ilor care pier. -Hi cine nu e p#c#tos72
Dar dup# Dumne"eu0 adic# +n realitate0 catastro!a e unire cu moartea lui Cristos *i
prin el unire cu 4iaa sa de sla4#. ?ine+neles dac# ace*ti p#c#to*i nu sCau
+nc#p#inat s# re!u"e lumina lui Dumne"eu0 !iecare +n !elul s#u0 dar toi con*tieni.
Hi catastro!a noastr# personal#0 moartea noastr# 4a !i dup# oameni -+n aparen#20 o
condamnare a unui p#c#tos= dar 'dup# Dumne"eu, -+n realitate2 ea 4a !i
identi!icarea noastr# cu moartea lui Cristos *i prin ea0 cu 4iaa lui.
Ca t)l(arul care ne repre"enta ade4#ratul potop +n care Isus a !ost e5ecutat0
ne este o!erit# moartea +mpreun# cu Cristos *i pr1in participarea la su!erina lui0
4om au"i cu4intele6 '8"i 4ei !i cu mine +n paradis., 'Coor)t sin9ur +n in!ern0
Cristos a urcat din nou cu o mulime., -S!)ntul I9naiu2 Cu mulimea drepilor0
spun cei timi"i care se tem ca nu cum4a >estea cea ?un# -e4an9(elia2 s# !ie prea
un#.
Cu mulimea p#c#to*ilor spune s!)ntul Petru0 'relu)nd un 4ec(i imn
aptismal al primilor cre*tini., -C. Spico2
'Dumne"eu este mai mare dec)t inima noastr#., -/In K0.<2
F#ristos ne(a rscumprat din blestemul Begii, fcndu(se blestem pentru
noi, fiindc este scris% F!lestemat e oricine este atrnat pe lemn ( pentru ca
binecuvntarea vestit lui Avraam s vin peste Neamuri, n #ristos -sus, a$a ca,
prin credin, noi s primim "u'ul fgduit.
3Cal A,@A(@?5
VOI ATRAGE TOATE LA MINE
Pe la anul /BB<0 :apone"i se pl)n9eau s!)ntului Jrancisc Xa4eriu6 'Dac#
Dumne"eu e un0 de ce nu sCa re4elat *i :apone"ilor +nainte de a !i 4enit europenii7
De ce iCa +n*elat pe str#mo*ii no*tri *i nu leCa descoperit ade4#rul7 Dac# Dumne"eu
4rea s# m)ntuiasc# pe toi oamenii prin Isus Cristos0 de ce a +nt)r"iat at)t demult ca
s# ni se descopere7,
8ceasta era teolo9ia s!)ntului Jrancisc Xa4eriu *i a contemporanilor s#i. '3n
a!ara ?isericii nu este m)ntuire., 8ceast# !ormul# celer# a s!)ntului Ciprian
-episcop din Carta9ina0 martiri"at +n .B<20 +nt#rit# de s!)ntul 8u9ustin era +neleas#
pe atunci ast!el6 +n a!ara ote"ului ?isericii catolice nu e5ist# 4ia# 4e*nic#0 nu
e5ist# m)ntuire.
3n /D/D0 deci dup# 1 secole0 Liro Lito pe atunci prin mo*tenitor al Taponiei0
c#l#torind prin Europa0 a 4oit s# se +nt)lneasc# pe cardinalul Mercier6 '8m citind
e4an9(elia iCa "is el c# Isus Cristos a poruncit ucenicilor s#i s# r#sp)ndeasc#
doctrina cre*tin# +n lumea +ntrea9#. 3n ara mea sunt M< de milioane de locuitori
care nu au au"it niciodat# 4orinduCse despre reli9ia dumnea4oastr#G,
Treuie s# e5tindem +ntrearea la cele trei miliarde de necre*tini care
populea"# uni4ersul nostru *i la str#mo*ii lor timp de un milion de ani *i mai ine0
*i la urma*ii lorG P)n# c)nd7 Ce 4a !i +n 4e*nicie cu aceast# mulime care a tr#it *i
a murit0 dar +n a!ara ?isericii7
S!)ntul Paul spune c#6 'Dumne"eu M)ntuitorul nostru 4rea ca toi oamenii
s# !ie m)ntuii *i s# a:un9# la cunoa*terea ade4#rului c#ci nu e5ist# dec)t un sin9ur
Dumne"eu6 e5ist# un sin9ur Mi:locitor +ntre Dumne"eu *i oameni. Isus Cristos.,
-/Tim .0K2 Dar prin aceasta 4rea oare s# r)d# de oameni sau de Dumne"eu7 Iar +n
sentina pe care iCo red# s!)ntul Ioan /10;6 'Eu sunt calea0 ade4#rul *i 4iaa0 nimeni
nu 4ine la Tat#l dec)t prin mine,0 treuie s# +nele9em o condamnare 9eneral# a
celor ce nu accept# monopolul lui Cristos.
F)oate lucrurile 2i(au fost date n mni de )atl 2eu6 $i nimeni nu
cunoa$te deplin pe *iul, n afar de )atl6 tot astfel nimeni nu cunoa$te deplin pe
)atl, n afar de *iul, $i acela cruia vrea *iul s i(l descopere.
32t @@, <J5
MRTURISIREA DE CREDIN# A VICARULUI DIN SAVO$A
Iat# de ce +n pro4ocarea sa6 'M#rturisirea de credin# a 4icarului din Sa4oNa
-/E;.2. Tean TaVues Rousseau +*i ate :oc de s!)ntul Paul0 de Cristos *i de reli9ia
cre*tin# -parte a doua0 capitolul ;26
'C)te milioane de oameni nu au au"it niciodat# 4orinduCse despre Isus
CristosP Se spune c# misionarii no*tri mer9 peste tot6 ea a*a e. Dar mer9 ei +n inima
8!ricii +nc# necunoscute *i unde nu a a:uns +nc# nici un european7 Mer9 ei +ntre
t#tarii care alear9# pe cai +n cete *i de care nimeni nu +ndr#"ne*te s# se apropie7
Mer9 ei +n continentul imens al 8mericii unde popoare +ntre9i nu au 4#"ut +nc#
Europeni7 Mer9 ei oare +n Taponia unde aciunea lor sCa +nc(eiat de mult7 Mer9 ei
+n (aremurile cali!ilor pentru a 4esti e4an9(elia miilor de scla4e7
3mi 4estii un Dumne"eu care sCa n#scut *i a murit acum .<<< de ani +ntrCun
alt cap#t al lumii +n nu *tiu ce or#*el *i +mi spunei c# toi cei care nu 4or crede +n i
aceste mistere 4or !i pedepsii. Jii oameni de un# credin# *i apoi puneiC4# +n
locul meu6 9)ndiiC4# dac# eu treuie s# cred numai pentru c# 4oi +mi spunei G
Dac# !iul unui cre*tin urmea"# !#r# un e5amen ri9uros reli9ia tat#lui s#u0 de ce !iul
unui turc !ace r#u c)nd +*i urmea"# reli9ia str#mo*ilor7 Nu 4reau s# mi se r#spund#
de c#tre cei intolerani.
Constr)n*i e aceste moti4e unii +l !ac pe Dumne"eu nedrept *i +l condamn#
pentru c# pedepse*te pe cei ne4ino4ai pentru p#catele p#rinilor0 iar pe cei ce !ac
r#u cu do9mele lor +i r#spl#te*te.
Ceilali se retra9 din competiie trimi)nd un +n9er care s# e5amine"e pe toi
cei care0 +ntrCo i9noran# in4inciil#0 ar !i tr#it din punct de 4edere moral corect. Ce
!rumoas# in4estiie *i cu +n9erul acestaP,
F&rovidena divin prevede ca fiecare s se mntuiasc, adic s nu se
opun direct lui "umnezeu. "ac un om va cre$te n mi/locul naturii, printre lupi,
$i va urma mintea sntoas natural n dorina de a face bine $i de a fugi de ru,
trebuie s recunoa$tem clar c "umnezeu i reveleaz, printr(o inspiraie
interioar, tot ce e necesar ca el s cread, ori i va aduce un predicator nfocat al
credinei adevrate a$a cum l(a adus pe &etru n casa lui #orneliu.
3sfntul )oma de AOuino5
M#rturisirea de credin# a apostolilor
E mai mult dec)t un +n9er0 domnul 4icarP
'Dumne"eu este tat#l tuturor0 el lucrea"# +n toi prin toi *i r#m)ne +n toiP,
-E! 10;2 *i 'at)t de mult a iuit lumea +nc)t pe unicul s#u Jiu lCa dat., -in K0/;2
la r)ndul s#u acest Jiu0 Cu4)ntul 4enind +n lume luminea"# pe tot omul. -In
/0M2 Dar cum7 8re mii de c#i pe care nu le cunoa*tem. Dar ne este re4elat#
si9urana6 'Cristos luminea"# pe tot omul ce 4ine +n lume,. %ut(er *i Cal4in au
ne9at aceast# lumin# *i iCau condamnat pe p#9)ni. Tanseni*tii au !#cut la !el
adopt)nd un sadism sacru6 'Nici o pic#tur# de (ar nu 4a c#dea peste p#9)ni., -Sain
C Ciran2
Se uitase +ntrea9a Tradiie cre*tin#. '3n a!ara ?isericii nu e5ist# m)ntuire,0
desi9urP Dar atunci ie*ii din ?iseric#P 'Pre"ena in4i"iil# a cu4)ntului este peste
tot. Prin el totul se a!l# su in!luena planului r#scump#r#tor0 iar Jiul lui Dumne"eu
a trasat semnul crucii asupra tuturor lucrurilor., -s!)ntul Irineu2 8r treui s# cit#m
sute de te5te. Pe la /MB< 4iitorul cardinal Dec(amps0 care 4a !i principalul redactor
al constituiei "ei *ilius a Conciliului >atican I0 re"uma +n aceste cu4inte 9)ndirea
catolic#6 '3n a!ara ?isericii nu e5ist# m)ntuire nu are alt sens dec)t cu4)ntul
s!)ntului Paul6 XXJ#r# credin# e imposiil s# pl#cem lui Dumne"euYY0 cu alte
cu4inte nu e5ist# m)ntuire pentru cel ce se opune ade4#rului cunoscut.,
Cristos cooar# mereu +n iad
8*a sCa +nt)mplat *i cu coor)rea +n iad.
Marii teolo9i protestani au redescoperit aceast# do9m# +n secolul XIX.
Episcopul luteran din danemarca0 Martesen0 scria ast!el +n /M1D6 'dac# coor)rea
+n iad ar !i reinut sensul *i locul pe care leCau a4ut +n antic(itatea cre*tin#0 ?iserica
ar !i !ost cruat# de aceast# eroare *i deloc e4an9(elic# a pedepsirii p#9)nilor., -c!.
%ouis C(aperon0 Be probleme de salut des infideles0 p. /1D2
8r !i interesant de citi ceea ce scrie ^. Pannemer90 pro!esor la !acultatea
de teolo9ie din M_nc(en6
'Dac# Dumne"eu se re4elea"# numai +n Cristos0 dac# numai +n Isus a ap#rut
m)ntuirea oamenilor0 ce 4a !i cu cei care au tr#it +nainte de 4enirea lui *i at)ia alii
care nu au a4ut contact cu cre*tinismul7 3n s!)r*it0 ce 4a !i cu cei care de*i au au"it
4orinduCse despre cre*tinism0 dar care0 din cau"a cre*tinilor care treuiau s# o
4esteasc#0 nu lCau cunoscut cu ade4#rat7 Toi ace*ti oameni sunt condamnai7 >or
r#m)ne pentru 4e*nicie +n a!ara comuniunii cu Dumne"eu la care Cristos iCa
c(emat pe toi oamenii7
%a aceste +ntre#ri 9ra4e credina cre*tin# r#spunde NI. Hi aceasta este
sensul !ormulei despre coor)rea +n iad0 pe care +l +nt)lnim +n Cre"G Hi acest sens
pro4ine +nc# din Noul Testament. Ceea ce a primit omenirea prin Isus Cristos0 se
+mparte *i celor care nu au descoperit niciodat# ade4#rul despre persoana *i
mesa:ul lui Cristos. 3ntrCun mod care r#m)ne ascuns at)t pentru noi c)t *i pentru ei0
4iaa acestor oameni0 poate totu*i s# !ie raportat# la re4elaia lui Dumne"eu +n Isus.
$ricine a descoperit +n acest uni4ersalism al credinei +n m)ntuire0 sensul !ormulei
din Cre" care m#rturise*te 4ictoria lui Isus Cristos asupra +mp#r#iei morii0 acela
4a re9reta +n "ilele noastre0 acest articol al simolului credinei sCa lo4it de at)tea
ne+nele9eri urmate de re!u"., -^. Pannemer90 Ba *oi de Apotres0 Du Cer! /DE10
p. /<B C /<;2
S# re"um#m6
P#c#to*ii din paraola potopului sunt tipul p#c#to*ilor din orice timp.
3nt)lnirea lor cu Cristos +ntrCo moarte comun# este tipul evang'elizrii *i nu al
m)ntuirii uni4ersale +n care Isus +i caut# pe oameni 'p)n# ce +i 9#se*te,.
'8 coor)t +n iad, A aceast# do9m# a Cre"ului nostru are o importan#
e5istenial# uni4ersal#. $menirea *i !iecare om se +nt)lnesc cu Cristos M)ntuitorul
tocmai +n actul supremei c#deri6 moartea. Cristos0 prin +n4ierea lui din mori iCa
unit pe toi +n actul s#u m)ntuitor atotputernic0 ast!el +nc)t 'acolo unde sCa +nmulit
p#catul0 a prisosit (arul lui Cristos., -Rm B0.<2 Nu +nseamn# c# nimeni nu se putea
pierde pentru totdeauna. Noul Testament *i ma9isteriul a!irm# contrariul. Dar c(iar
+n acest ais al renun#rii *i al pierderii complete e coninut aisul mai mare al
iuirii m)ntuitoare a lui Cristos '4enit s# crue *i s# m)ntuiasc# lumea., -%c /D0/<2
Do9ma coor)rii +n Iad +nseamn#6 e5ist# o e4an9(eli"are radical# care
9lori!icat +n Du(ul S!)nt 'anun# 4estea cea un# -adic# +*i o!er# +n mod real
m)ntuirea sa minunat#20 nu numai contemporanilor s#i din Palestina0 nu numai
oamenilor nenum#rai care lCau recunoscut +n ?iserica 4i"iil# deCa lun9ul anilor0
dar !iec#ruia *i tuturor oamenilor oriunde *i oric)nd ar !i tr#it0 *i +n ori ce condiii
de 4ia# ar !i !ost +nainte de a muri. Isus este +n realitate M)ntuitorul tuturor
oamenilorP 8cesta este misterul m)ntuirii noastre ori9inale., -Paul Met"0 +n
2asses 7uvrieres0 nr. /E<0 p. /DC.<2
3n seara Jloriilor0 deci cu cinci "ile +nainte de r#sti9nirea lui0 Isus0 '4oind s#
arate cu ce moarte 4a muri,0 spuse mulimilor6 'Iar eu c)nd 4oi !i ridicat de pe
p#m)nt0 4oi atra9e toate la mine., -In /.0K. *i urm#toarele2
/..
8 TREI8 ZI
8 J$ST

3N>I8T DIN M$RQI
IUBIREA ESTE MAI TARE DECT MOARTEA
3n a!ara metere"elor ale Ierusalimului0 aproape de s!)ntul morm)nt0 ternul
este puin mai ridicat= este o coast# de st)nc# care aduce cu un craniu. De aceea
e4reii +i spuneau &ol9ota6 #raniul0 cpna. Traducerea +n latine*te este
calvarius6 'locul craniului,0 de unde +n rom)ne*te6 #alvar.
De*i nu este un loc de +nmorm)ntare *i deci nu conine craniul ci numele i se
tra9e de la asem#nare acestui deal cu un craniu0 totu*i ima9inaia cre*tinilor a !#cut
s# se nasc#0 prin secolul II o le9end# plin# de +n4##turi teolo9ice0 le9end# care se
4a concreti"a apoi +n repre"entarea r#sti9nirii cu un craniu su cruce.
Iat# aceast# le9end# *i +n4##tura sa6
Intr)nd +n p#m)nt0 crucea pe care a !ost r#sti9nit Isus0 Jiul lui Dumne"eu a
dat peste un morm)nt6 acela al primului om. S)n9ele m)ntuitor cur9)nd pete
craniul uscat lCa puri!icat pe 8dam de ce 4ino4at A du(ul p#c#tos A *i lCa !#cut 4iu.
Pomul crucii plantat pe oasele noastre ale0 4a spune nu tuturor sicrielor noastre
pentru c# a sp#lat toate petele muritoare ale e5istenei noastre calcinate. Crucea
de4ine pomul 4ieii0 deoarece Pomul care aduce rodul iuirii. 3ntrCade4#r0 iuirea
este mai tare dec)t moarte.
'Tu nu 4ei muri,
'Iuirea este mai tare ca moarteaG :arul ei este :ar de !oc0 o !lac#r# a
Domnului0 apele mari nu o pot stin9e iuirea nici r)urile nu pot s# o +nece., -C)nt
M0;CE2
'8pele m#rii. cu 9)ndirea ilic# sunt marea cu pericolul morii -c!. Ps
;D0K2 al c#rui !und este considerat '+n4ecinat cu iadul, -In .0;2= acesta este
simolul marelui 8isCmoarte. Ei ine0 'moartea nu poate s# +nece iuirea.,
E5a9erare ilic#7 Nu6 e Dumne"eu care 4ore*te +n acest poem. Hi !iecare
dintre noi +ncearc# realitate central# a iuirii6 Iuirea cere s# nu se s!)r*easc#
niciodat#. 8 spune cui4a 'Te iuescP, +nseamn# aCi spune6 'Tu nu 4ei muriP,
-&ariel Marcel2
$r0 aceast# c(emare a in!initului se a!l# +n inima oric#rui om cu con*tiina
tra9ic# a reali"#rii ei. Ca o dorin# neun# de a mer9e atunci c)nd nu ai picioare0
sau de a "ura c)nd nu ai aripiG Iuirea cere in!initul0 dar nu +l poate da= cere
4e*nicia dar aparine lumii orilor.
Plec)nd de la aceast# contradicie s!)*ietoare0 se poate +nele9e ce +nseamn#
+n4ierea. >iaa e un nou sens dac# e aolit# de moarte= iuirea e un c(in *i o #taie
de :oc dac# moartea +i distru9e oiectul. Cu alte cu4inte6 'c# 4iaa *i iuirea nu
sunt ilu"ii +nseamn# c# moartea este *i poate !i distrus#.,
Un t)n#r !ermier *i soia lui +ntre K<CKB de ani neCau in4itat +ntrCo sear#0
iarna trecut#. Termin#m masa +n timp ce cei trei copii se :ucau +n uc#t#rie. Tat#l
pri4induCi cu duio*ie0 9)ndea cu 4oce tare6 'Suntem aici de multG ?unicii mei au
muncit +n aceast# !erm# numai pentru aCl cre*te pe tata *i pe !raii *i surorile lui.
P#rinii mei *iCau petrecut 4iaa numai pentru a ne cre*te. Eu re+ncep cu soia mea
aceea*i munc#6 s# +i cresc pe micuii mei., Toate acestea nu ar a4ea sens !#r#
+n4iereG
3ntrCade4#r0 numai 3n4ierea asi9ur# trium!ul iuirii asupra morii. Numai ea
d# un sens iuirii *i 4ieii.
'J#r# +n4iere0 toate acestea nu ar a4ea sensG,
3ntrCade4#r orice om +*i d# seama c# se +ntoarce cu pa*i repe"i +n p#m)nt.
Dac# nu 4rea s# 4ad# stin9)nduCse +n m)n# !lac#ra 4ieii trec#toare s# o dea altora
*i apoi s# cad#. Numai +n alii poate spera s# mai r#m)n# cum4a pe p#m)ntul celor
4ii.
E5ist# aceast# !orm# de supra4ieuire a omului +n copii s#i. De aici
mentalitatea e4reilor0 +n 9eneral a tuturor popoarelor "ise primiti4e de a considera
celiatul *i sterilitatea ca o ruin#0 o moarte total#0 un lestem. 3n timp ce o !amilie
numeroas# 9aranta o supra4ieuire mai +ndelun9at# *i pentru acest moti4 era
considerat# ca inecu4)ntare. Dar aceast# pseudoCnemurire +n urma*ii nu las# dec)t
o d)r# lun9# de cenu*#. Hi e at)t de puin personal# +nc)t cu si9uran# 4oi !i marele
asentG
De aici dorina unora de aC*i l#sa numele +n istorie0 +n art#0 +n literatur#
pentru a supra4ieui +n mod personal cel puin +n amintirea oamenilor. ' Se 4a
4ori despre mine,. PoateP Cu condiia ca *ansa0 9eniul *i munca0 rar se
+ndepline*te aceast# condiie A s# !ie +mpreun#= dar pentru c)t timp7 '4oi !i
nemuritor., Jie. Hi dup# aceea7 Napoleon0 e5ilat +n insula S!)nta Elena0 m#rturisea
prietenului s#u ?ernard6 '8m !ost 8le5andru. 8m !ost Ce"arG dar ce e un
8le5andru7 Ce e un Ce"ar7 $ pa9in# a istorie0 un c(in pentru *colari. Nu *i nu7
Umrele n#scute din umre0 pra!ul ie*it din pra!0 ecoul unui 9las stins acum0 ()rtii
de ar(i4#0 !oto9ra!ii +n9#lenite +n alum A nu0 nu aceasta este 4iaa0 nu aceasta
este iuirea. 8 supra4ieui +ntrCun altul7 %a ce un dac# acest altul nu 4a putea reda
4iaa pe care iCam datCo7 De ce s# transmit o !lac#r# dac# nu 4oi !i niciodat# eu
+nsumi dec)t un pumn de cenu*#7, J#r# +n4iere toate acestea nu au nici un sens.
>iaa e5ist# cu aceast# s!idare a iuirii6 '>ei muriG, Iuirea e5ist# cu aceast#
s!idare a 4ieii6 'tu nu 4ei muriG,
>iaa *i iuirea e5ist# *i *tiu c# sunt aprinse am)ndou# de un creator a c#rui
4ia# este iuire. Deci +n4ierea e5ist#G dar cum s# a:un9em la ea7
Calea +n4ierii
Nu poate intra nimeni +n +n4iere a*a cum nu poate intra sin9ur +n 4ia#.
Numai iuirea p#rinilor ne poate !ace s# e5ist#m= numai iuirea lui Dumne"eu ne
poate +n4ia. >iaa *i +n4ierea ne 4ine de la alii. De la cine7
8m spus c#0 din !ire0 omul se consum# *i se +ndreapt# spre s!)r*itul s#u0 c#
nu poate spera dec)t s# supra4ieuiasc# dec)t +n alii0 dar nu +ntrCun mod de!initi4
pentru c# *i ceilali se 4or stin9eG Unul sin9ur neCar putea da o a"# cu condiia s#
+*i aminteasc# de noi. Cel ce este0 cel care nu se na*te dimineaa pentru a muri
seara0 dar care r#m)ne +n mi:locul creaturilor care cred6 Dumne"eu.
De ce 4ise" oare s# tr#iesc +n 9)ndirea oamenilor de dup# mine0 *i c)nd eu
su"ist +n !iecare clip# +n i"4orul meu6 la +nceput sunt un 9)nd al lui Dumne"eu. Hi
Dumne"eu nu treceP El miCa dat !iina *i este i"4orul clipelor mele. Curentul 4ieii
p#m)nte*ti nu m# 4a rupe de el0 dec)t doar pentru a m# pune +ntrCo nou# e5isten#
de data aceasta nepieritoare *i mai un#. Dumne"eu este iuireP
Dar dac# Dumne"eu e iuire0 *i este0 se i4e*te o prim# +ntreare6 De ce nu
neCa dat de la +nceput o 4ia# nemuritoare7
$ e5isten# nemuritoare A e +ns#*i 4iaa lui Dumne"eu= dar atunci la ce un7
Nu a:un9e ca el s# ne dea 4iaa lui= treuie s# ne +n4ee aceast# 4ia#0 c#ci ea
+nseamn# liertatea deoarece este iuire. Dumne"eu este deci iuireG *i aduc#tor
de iuire= Dumne"eu este 4ia#G *i st#p)n al 4ieii. 8i primit de la Dumne"eu *i
de la ceilali o prim# 4ia#0 muritoare ca s# +n4ei a tr#iG +n4#)nd s# mori +n tine
moartea *i te 4a desc(ide pentru 4iaa lui.
Dar cum 4a ucide moartea *i aceia a tuturor oamenilor pentru a ne conduce
la +n4iere7 Iat# a doua +n4iereG
Dac# putem spune a*a0 pentru Dumne"eu nu e5ist# ale9ere c#ci pentru el a
tr#i +nseamn# a iui0 a iui in!init0 *i a iuit in!init +nseamn# p)n# la moarte6 'Nu
e5ist# iuire mai mare dec)t s#Ci dai 4iaa pentru cel iuit.,
Ce parado5P 8 tr#i +nsemn# a iui0 a iui +nseamn# a muriP 8tunci +nseamn#
tot a muriP E o contradicieP
Deloc. Este 4iaa deplin# a lui Dumne"eu6 c)nd cine4a iue*te +ntrCat)t +nc)t
+*i d# 4iaa nu cooar# iar la moarte ci urc# spre o alt# 4ia# deoarece0 iuirea este
mai tare dec)t moartea.
'Numai acolo unde iuirea contea"# mai mult dec)t 4iaa0 adic# atunci c)nd
cine4a e 9ata s# +*i dea 4iaa pentru cel iuit0 numai acolo iuirea este mai tare
dec)t moartea. Pentru a de4eni mai tare dec)t moartea0 iuirea treuie s# !ie *i mai
tare dec)t 4iaa., -Rat"in9er2
Cu o ast!el de iuire neCa iuit Isus. Iuirea lui pentru Tat#l *i pentru noi nu
a sc#"ut +n !aa morii6 deci moartea a !ost oli9at# s# cede"e +n !aa iuirii.
Desi9ur0 o iuire pur uman# l#sat# sin9ur# nu a:un9e s# +n4in9# moartea=
limitat# la sine0 oric)t de !rumoas# ar !i0 4a r#m)ne totu*i un stri9#t !#r# ecou.
Numai iuirea lui Cristos !iind unit# cu puterea iuirii *i a 4ieii lui Dumne"eu0
poate pune a"a nemuririi noastre. Hi de !apt spune6
'Deoarece acest Jiu a4)nd +n acela*i timp o natur# di4in# *i una uman# a
iuit p)n# la moarte *i +nc# moartea pe cruce0 Dumne"eu lCa ridicat +n +n4iere., -c!.
Jilip .0;2
Deoarece lCa iuit pe tat#l +n numele nostru0 p)n# la moarte de4ine ' primul
n#scut dintre mori, -Col /0/M2 'principiul, +n4ierii noastre. Cel care a iuit +n
locul nostru a do)ndit nemurirea pentru toi0 +n4ierea lui este 4iaa noastr#
4e*nic#.
'El este +nceputul0 3nt)iul A n#scut dintre cei mori0 ca +ntre toi0 el s# !ie
Primul., -Col /0/M2
8 muri +n sine ` a tr#i pentru ceilali a +n4iere
8tin9em +nc# o dat# cu de9etul programarea pe care neCa !#cutCo
Dumne"eu.
Cine dintre cei 4ii nu cunoa*tem mai mult sau mai puin iuirea7 Hi cine 4a
ne9a c# iuirea este o promisiune *i nu e!ort de nemurire pentru cel iuit7 'Iuirea
creea"# mereu0 +ntrCun mod sau altul o oarecare nemurire= c(iar +n aceste sc(ie ale
sale preumane0 tinde +n acest sens spre p#strarea neamului. Hi a !i ast!el principiu
de nemurire0 cred c# nu e ce4a ne+nsemnat. SCar putea in4ersa aceast# a!irmaie6
nemurirea porne*te mereu de la iuire0 niciodat# de la autoi"olare., -Rat"in9er2
8cest lucru e ade4#rat despre om0 pentru c# mai +nt)i e ade4#rat despre
Dumne"eu. Dac# una dintre persoanele di4ine ar !i rupt# de alta unde sCar a:un9e7
Jiecare sCar +n4)rti +n cerc +ntrCun e9oism in!init. Nu ar e5ista nici unaG
Tat#l nu e Tat# dec)t numai pentru c# renun)nd la sine trece +n +ntre9ime
Jiului s#u *i prin el tuturor !iilor s#i0 care suntem noi. Jiu numai pentru c# se
d#ruie*te total Tat#lui s#u. Du(ul S!)nt nu este altce4a dec)t iuirea dintre Tat# *i
Jiul. Tat#l este 4e*nic pentru c# iuirea sa de Jiu este 4e*nic#. Du(ul este 4e*nic
pentru c# !iecare persoan# este 'moart# +n sine pentru a !i celorlali pentru
4e*nicie.,
8ceast# 4ia# pentru alii s!idea"# *i distru9e moartea0 pentru c# este +ns#*i
4iaa lui Dumne"eu. Pentru noi 4iaa 4ine de sus prin Isus0 !ratele nostru *i se
re+ntoarce la treimea di4in#.
8cesta este misterul +n4ierii 'Cristos a +n4iat din mori0 +nainte mer9#tor al
celor r#posai. De !apt0 printrCun om a 4enit moartea *i tot printrCun om a 4enit *i
+n4ierea morilorG Toi 4or !i readu*i la 4ia#.,
N CENTRUL ISTORIEI
3n secolul *tiini!ic0 !aptele sunt !apte. Dincolo de !apte0 nu mai e5ist#
calcule. $mul de a"i 4rea s# mear9# cu picioarele pe p#m)nt *i c(iar c)nd a:un9e
pe %un# mer9e ca pe p#m)nt. E ade4#rat c# de c)te4a decenii se caut# ad)ncurile0
dar +n atisca! sau +n sumarine c)nd omul se ridic# +n aer o !ace cu un a4ion sau
cu o na4# cosmic#. Te(nici omene*ti desi9ur. Hi atunci0 e4oc)nduCl pe Isus Cristos
de acum .<<< de ani0 unii simt o oarecare 9reutate +n a recita6 a coor)t +n iadG sC
a suit la cerG
'Ei ine0 treuie s# ne !ie ru*ine de aceast# ru*ineP 8ceste !ormule 4ec(i al
Cre"ului nostru a!irm# realit#i0 realit#i care sunt c(iar a"a e5istenei noastre.,
-E. Pouset2 Hi sunt a"a e5istenei pentru toi deoarece a a4ut *oc evenimentul
nvierii lui #ristos.
Centrul cre"ului nostru
8cest e4eniment se a!l# +n inima lumii. Mai mult dec)t istoric0 el este centrul
istoriei. Este e4enimentul din care a ie*it cre*tinismul.
Emrionul Cre"ului cre*tinilor0 este deci e4enimentul Pa*telui. 8ici este
eni9ma *i !ocul central al M#rturisirii credinei noastre. Dac# Isus nu a +n4iat0
a4entura na"arineanului sCa terminat de!initi4 cu moartea6 deci nu este nici Cristos0
nici Jiu unic al Tat#lui0 nici Domn.
Numai +n4ierea ne permite s# spunem c# Dumne"eu sCa !#cut trup. Numai ea
a !#cut ca moartea lui s# nu !ie un e*ec. Numai ea a dat un sens 4ieii *i crucii lui.
Dac# Isus nu a +n4iat0 atunci Dumne"eu nu mai este Tat# *i creaie nu mai are sens0
c#ci nu 4a a:un9e la scop= Du(ul0 ?iserica0 4iaa >e*nic#0 a doua 4enire a
Domnului0 Tudecata lumii0 cerul nou *i p#m)ntul nou0 toate dispar ca un 4is.
Din contra0 e5ist# o e4an9(elie0 ea nu este dec)t comentariul acestui !apt6
'8cest Isus pe care 4oi lCai r#sti9nitG Tat#l lCa +n4iatP, Dac# e5ist# o sin9ur#
?iseric# cre*tin#0 ea nu este dec)t arorele care sCa de"4oltat din aceast# r#d#cin#.
8m putea spune c# sin9urul lucru care +l a4em +n comun cu 8postolii *i cu toate
timpurile ?isericii este credina +n +n4ierea lui Cristos. %imile0 oiceiurile0
!ormulele0 celer#rile0 instituiile cre*tine au e4oluat *i sCau di4ersi!icat dup#
Rusalii *i 4or mai e4olua *i se 4or di4ersi!ica *i +n 4iitor= ceea ce este comun +ntre
Petru0 8ndrei0 Iaco0 Paul0 Maria Ma9dalenaG*i noi este tocmai credina +n
+n4ierea lui Isus Cristos.
8cesta este centrul. Este epicentrul cutremurului pmntului cre$tin care
zguduie lumea de <LLL de ani.
E "adarnic s# ne +ntre#m dac# +n4ierea lui Isus este un fapt istoric. E un
e4eniment care dep#*e*te istoriaP Este un e4eniment care creea"# istoriaP Moti4 +n
plus pentru a ne 9)ndi mai mult la +n4iere0 de ce nu7
F1i dac n(a nviat #ristos, atunci propovduirea noastr este zdarnic, $i
zdarnic este $i credina voastr. !a nc noi +untem descoperii $i ca martori
mincino$i ai lui "umnezeu6 fiindc, am mrturisit despre "umnezeu c .l a nviat
pe #ristos, cnd nu B(a nviat, dac este adevrat c morii nu nvie. #ci, dac
nu nvie morii, nici #ristos n(a nviat. 1i dac n(a nviat #ristos, credina voastr
este zdarnic, voi +untei nc n pcatele voastre, $i prin urmare $i cei ce au
adormit n #ristos, +unt pierdui. "ac numai pentru viaa aceasta ne(am pus
nde/dea n #ristos, atunci +untem cei mai nenorocii dintre toi oamenii! "ar
acum, #ristos a nviat din mori, prga celor adormii.
3@#or @G,@?(<L5
Nu orice este real poate !i istoric
Ce este un !apt istoric7 3n primul r)nd e un !apt din aceast# lume0 din lumea
p#m)ntenilor0 un !apt care ascult# de le9ile e5istenei umane. 8poi un !apt care a
a4ut martori si9uri. 3n s!)r*it este un !apt pe care lCa putut constata orice martor
pre"ent. Pe scurt0 este un !apt cunoscut de *tiina istoric# cu metoda proprie *tiinei
istorice.
8st!el am a!irmat c# nu orice !apte real poate !i *i istoric. S# presupunem o
mare iuire. Care se cristali"ea"# +n c#s#torie. 'Hi au a4ut muli copiii,6 unul
de4ine episcop0 altul ministru0 altul sau alta prime*te premiul Nobel. C#s#toria
p#rinilor0 cariera copiilor0 iat# (rana istoriei. Dar aceast# minune intern# *i unic# A
iuirea cea mare a p#rinilor0 scap# istoriei.
Tipul e4enimentului istoriei este moartea lui Isus0 +n 4inerea din luna Nissan
la ora /B0 pe dealul &ol9ota. 8 muri pe cruce pare ade4#rat0 se mai +nt)mpl#. Nu
lipsesc nici martori6 marii preoi0 #tr)nii poporului0 centurionul0 soldatul roman0
!emeile0 mulimea curio*ilor. $rice nou 4enit ar !i putut constata. Iat# un !apt
ne+ndoielnic. E atestat de Tacitus +n '8nalele, sale. 8"i nimeni nu se mai ocup# cu
ne9area e5istenei lui Isus. 8r !i neserios. E5istena lui Isus0 moartea lui0 iat#
' !apte istorice,.
Dar +n4ierea7
Un real mai mult dec)t istoric
3n4ierea lui %a"#r0 aceea a !iicei lui Iair0 a t)n#rului din Naim au !ost !apte
istorice. Un mort +*i recap#t# 4iaa +n aceast# lume. E4eniment rar0 desi9ur= puin
ade4#rat dar care poate !i constata de oricine. %a"#r care +ncepuse s# putre"easc#
+*i reia e5istena terestr# la punctul la care a:unsese0 de la 4)rsta la care r#m#sese.
8 doua "i a4ea o "i mai mult0 anul urm#tor0 un an +n plus0 apoi treuia s# moar#
din nou. Nu lipsesc martori. Deci e 4eri!icat din e5terior de oricine. 3n "ilele
noastre ar !i (#ruit de !oto9ra!i *i de reporteri de care nu ar *ti cum s# scape.
Pentru Cristos a !ost alt!el. Nimeni nu sCa 9)ndit *i nu 9)nde*te c# +n4iatul *iCa luat
4iaa e5terioar#0 c# la pa*tele urm#tor a4ea K1 de ani. Domnul scap# o dat# pentru
totdeauna de moarte *i nu +i 4a mai !i supus. >iaa lui nu mai este aceea din lumea
noastr#. 8 !ost +n4iat la 4iaa de!initi4#0 care nu mai este le9at# de le9ile !i"icii *i
ale iolo9iei. 8re 4ia# 4e*nic#0 deci numai e supus morii. De*i scap# +n mod lier
de indiscreia celor curio*i0 relaia lui cu lumea e in!init mai real#0 mai lar9#0 mai
pro!und#6 +n timp ce %a"#r r#m)ne un oarecare locuitor din ?etania0 +ntrCun loc li
timp !i5. Isus acel +n4iat0 de4ine !i"ic aproapele *i contemporanul tuturor
oamenilor din toate locurile *i timpurile.
Pentru s!intele !emei sau apostoli 'el se !ace 4#"ut, +n dimineaa pa*tilor *i
+n s#pt#m)nile urm#toare timp de 1< de "ile simolice. El e de!initi4 +n a!ara
timpului +nc# din clipa morii. Dac# a +n4iat dup# trei "ile sau imediat aceast#
prolem# nu are sens pentru el6 'a treia "i,0 dup# Scripturi0 nu +nseamn# poimine0
ci '+n "iua milosti4irii c)nd Dumne"eu 4a da 4ia# celor mori, la s!)r*itul
timpului. C#ci prin +n4ierea lui a +nceput pentru lume0 s!)r*itul timpului.
Iat# de ce +nt)lnirile cu el sunt 'apariii,0 iat# de ce cei mai uni prieteni ai
s#i nuCl recunosc pe cel cu care dou# "ile mai +nainte erau la mas#= *i c(iar dup# ce
lCau recunoscut0 +i r#m)n str#ini6 . vzut numai cnd se las vzut.
'Iat# de ce e 9reu sau c(iar imposiil pentru e4an9(eli*ti s# descrie
+nt)lnirile cu cel +n4iat= o !ac )l)induCse *i parc# se contra"ic. De !apt ei se
aseam#n# uimitor +n a!irmaiile lor6 +l atin9 *i totu*i nu +l recunosc0 e5ist# o
identitate deplin# +ntre cel R#sti9nit *i cel +n4iat *i totu*i e o trans!ormare total#=
este acela*i *i totu*i e altul., -T. Rat"in9er2
S# +nc(eiem totu*i acest punct capital. 3n4ierea lui Cristos e un !apt real *i nu
un e4eniment istoric. E un e4eniment comple5 A un Mister a4)nd dou# dimensiuni
care mer9 +mpreun# A o dimensiune istoric# *i una care dep#*esc istoria.
"imensiunea ce dep$e$te istoria e actul +nsu*i inaccesiil pentru noi0 prin
care Dumne"eu +l pream#re*te pe Isus din Na"aret care a !ost pus +n morm)nt.
8cest mister 'Pascal,0 +n care Isus trece la sla4a Tat#lui0 +ncepe cu ceasul lui Isus0
momentul morii sale pe cruce. Dar acest e4eniment misterios al +n4ierii au *i o
dimensiune istoric0 urma complet# pe care a l#satCo +n istoria oamenilor.
Morm)ntul 9ol0 apariiile0 predica apostolilor.
8st!el sin9ura cunoa*tere adec4at# a acestui e4eniment e o cunoa*tere a
credinei a"at# pe semne istorice.
'J#r# +ndoial# sCa sc(imat ce4a +n oameni -+n apostoli2. Ei re4elea"#
+nt)lnirea cu Isus +n4iat. Nu a4em nici o do4ad# care s# contra"ic# a!irmaiile lor.
3n special putem !i mai si9uri de semni!icaiile *i de urm#rile acestui !apt0 dec)t de
+n4ierea +ns#*i. E 4ora aici de un e4eniment cu ade4#rat istoric. 8cest e4eniment
a !ost +n 4iaa acestor oameni +mplinea e4enimentelor anterioare -recapitulate +n
amintirea lor despre Isus2 *i punctul de plecare A el +nsu*i un nou *ir de e4enimente
pe care le 4a cunoa*te lumea. El a !#cut din ei oameni noi0 dar a marcat *i na*terea
unei noi comunit#i., -C. DucoV2
Japtul istoric e credina apostolilor
Dup# s!)r*itul dramatic de pe &ol9ota0 sin9ura le9#tur# a 9rupului de ucenici
era unitatea +n disperare *i !rica de iudei. -%c .10 ./= In .<0/D2 $r0 puin dup# aceia
4or da m#rturie despre +n4ierea r#sti9nitului. SCa petrecut0 a*adar0 ce4a de care ei
au !ost surprin*i.
8ceast# credin# a apostolilor e un !apt istoric de necontestat. Pentru a o
ne9a ar treui ne9at# e5istena ?isericii. Dac# nu ar !i e5istat credina Pascal# a
apostolilor0 ?iserica nu sCar !i n#scut.
Primul !apt pulic a !ost Rusaliile0 s#r#toare a e4reilor cu care oca"ie Petru
a predicat6 'Isus e 4iu., Credina pascal# datea"# +n mod pulic de la Rusalii0
atunci a !ost constatat istoric 1D de "ile dup# Pa*ti. ?iserica apare atunci ca o
comunitate a celor ce cred c# Isus e +n4iat. 8*a este *i a"i dup# dou# milenii. De
aceea e important s# reconsider#m credina prin m#rturia 8postolilor.
CE SPUN MARTORII
8u trecut dou# mii de ani. Dar ?iserica r#m)ne 4ie. >iu r#m)ne *i te5tul
sacru pe care niCl transmite ea +nc# de la +nceput. 8r !i interesant -*i important +n
acela*i timp2 s# !acem o scurt# in4entariere ale acestor martori0 4orind mai +nt)i
despre cele mai 4ec(i cobornd apoi la cele mai t)r"ii.
Japtele apostolilor
'R#sti9nitul a +n4iat,
3n Japtele 8postolilor re9#sim prima predic# a apostolilor +n iserica
primar# deci aproape de e4eniment. 84em cinci mari te5te0 cinci discursuri
construite pe acela*i plan dar plec)nd de la situaii di!erite0 +n care Petru0 Paul sau
Ioan proclam#0 solemn urm#toarele 1 puncte identice6
'Cristos a murit 8 !ost +n4iat noi suntem martori
ai acestui !apt6
Con4ertiiC4#P,
Cap. ....C.K
Cap. K0/KC/1
Cap. 1./<
Cap. /<0KD
Cap. /K0 .EC.D
.1 *i urm.
/B
/<
1<
K<
K. *i urm.
/B
.<
//
K/
K;
/E *i urm.
/.
1K
KM *i urm.
8ceste documente sunt cele mai 4ec(i din literatura cre*tin#. Nu sunt
desi9ur steno9ra!i0 ori note ale unor ascult#tori. Dar coninutul lor0 asolut
asem#n#tor0 lima lor ar(aic# pres#rat# cu eraisme -impun o e4iden#6 aceste
discursuri nu au !ost recompuse de s!)ntul %uca +n momentul redact#rii Japtele
8postolilor0 pe la anul M<2 dar au !ost reluate *i traduse din documente aramaice0
scrise sau orale transmise de ?iserica Rusaliilor. Ele sunt un ecou !idel al predicii
din primele "ile ale isericii din Ierusalim6 materialele0 a!irmaiile centrale +n
spiritul *i !orma lorG orice critic# onest# *i serioas# recunoa*te a"i acest lucru.
8cest talou comun al predicii primare se reduce la trei puncte6 '8cest
IsusG r#sti9nit0 Dumne"eu lCa +n4iat A noi suntem martorii lui., Credem c# acesta
este esenialul e5perienei apostolilor0 esenialul !aptului care m)ntuie*te lumea *i
+ntemeia"# ?iserica0 esenialul credinei cre*tine de atunci *i din totdeauna.
8ceast# celul# primar# se 4a de"4olta +ntrCun cadru de entu"iasm a:un9)nd la
!ormule mai lun9i A dar toate acestea 4or !i doar numai ni*te cate'eze ale acestei
teme centrale inepuizabile.
Uneori au"im -9em)nd ast!el2 pe unii cre*tini intrai +n panic#6 'Ni se
sc(im# reli9iaP, Ei ine0 at)t timp c)t nu ne este luat Isus Cristos mort *i +n4iat
pentru noi0 nu se sc(im# nimic sustanial. Dar +n "iua +n care toi cre*tinii 4or
accepta s# !ie martorii +n4ierii0 prin 4iaa lor0 lumea sCar umple de 4eselie0 de pace0
speran# *i de credin#. Dar pentru ei este mai comod# panicaG
FNoi +untem martori a tot ce a fcut .l n ara -udeilor $i n -erusalim. .i
B(au omort, atrnndu(l pe lemn. "ar "umnezeu B(a nviat a treia zi, $i a
ngduit s +e arate, nu la tot norodul, ci nou, martorilor ale$i mai dinainte de
"umnezeu, nou, care am mncat $i am but mpreun cu .l, dup ce a nviat din
mori. -sus ne(a poruncit s propovduim norodului, $i s mrturisim c .l a fost
rnduit de "umnezeu 9udectorul celor vii $i al celor mori.
3*ap @L,AH(?<5
SFNTUL PAUL
'># transmit ceea ce am primit,
Pe la anul 1B0 cam la /B ani dup# moartea *i +n4ierea lui Isus Cristos0 se
+ncepe redactarea +n scris a amintirilor *i a +n4##turii orale a apostolilor. 8ceste
prime colecii se 4or ad#u9a deci aclamaiilor0 imnurilor *i m#rturisirilor de
credin# de la +nceput0 pentru a !orma stocul documentelor scrise de unde se 4or
inspira e4an9(eli*tii *i s!)ntul Paul.
Te5tele cele mai 4ec(i din Noul Testament scrierile s!)ntului Paul +ncep)nd
cu anul B<0 cam dup# .< de ani de la +n#larea lui Isus Cristos cel 3n4iat. Prima
e4an9(elie -Marcu2 a !ost scris# pe la anul ;E. Iat# deci o munc# pasionant#6 s#
cernem scrisorile lui Paul0 at)t de apropiate0 ca timp de aceste e4enimente0 pentru a
descoperi materialul cre*tin *i mai apropiat -ca timp *i de aceste e4enimente2 pe
care apostolul +l !olose*te.
3n ceea ce pri4e*te +n4ierea Domnului0 4om lua te5tul cel mai tipic. Paul a
+ntemeiat ?iserica din Corint +n B<CB/. 3n prim#4ara lui B;0 scrie acestei
comunit#i6 -/Cor /B0/CM2
'># !ac cunoscut0 !railor E4an9(elia pe care 4Cam propo4#duitCo pe care ai
primitCo0 +n care ai r#mas0 *i prin care Suntei m)ntuii0 dac# o inei a*a dup# cum
4Cam propo4#duitCo= alt!el0 de9eaa ai cre"ut. >Cam +n4#at +nainte de toate0 a*a
cum am primit *i eu6 c #ristos a murit pentru pcatele noastre, dup
+cripturi6 c a fost ngropat $i a nviat a treia zi, dup +cripturi6 $i c +(a artat
lui #'efa, apoi celor doisprezece. Dup# aceea SCa ar#tat la peste cinci sute de !rai
deodat#0 dintre care cei mai muli Sunt +nc# +n 4ia#0 iar unii au adormit. 3n cele din
urm# sCa ar#tat lui Iaco0 apoi tuturor apostolilor. Dup# ei toi0 ca unei st)rpituri0
mi sCa ar#tat *i mie.,
'>Cam propo4#duitCo,6 Paul continu# o tradiie de:a !i5at# +ntrCun Cre"
aptismal -te5tul italic2 pe care lCa primit *i el. C)nd *i unde lCa primit7 %a
Damasc0 la con4ertirea lui pe la K1CKB ani dup# +n4ierea Domnului. 8cest ca"
aptismal este de:a !i5at +ntrCun te5t oral o!icial6 Petru !i9urea"# aici cu numele
aramaic= apostolii sunt numii 'cei /., termen pe care Paul +l !olose*te numai aici.
8cesta este te5tul primit *i transmis0 restul este o ad#u9are a m#rturiilor ulterioare
care pot !i 4eri!icate.
Nici !aptele 8postolilor0 nici Paul nu descria +n4ierea. E un !apt actual0
incontestail0 din care tr#iesc *i pentru care mor. Ei e5plic# doar semni!icaia
+n4ierii pornind de la Scripturi. Pentru ?iserica de la +nceput un sin9ur contea"#6
Isus este +n4iatP
F"ac mrturise$ti, deci, cu gura ta pe -sus ca "omn, $i dac crezi n inima
ta c "umnezeu B(a nviat din mori, vei fi mntuit. 34m @L,H5
F#ci dac credem c -sus a murit $i a nviat, credem $i c "umnezeu va
aduce napoi mpreun cu -sus pe cei ce au adormit n .l. 3@)es ?,@?5
EVANGHELIA
'$ !ericit# noapte care sin9ur# ai meritat s# cuno*ti aceast# or#., -Preconiu Pascal2
Cele patru e4an9(elii reiau tema Epistolelor pauline. Marcu datea"# ;E A
deci +nainte de d#r)marea Ierusalimului -E<2= %uca C +ntre E< A M<= Matei A Te5tul
9rec -plec)nd de la un nucleu aramaic mai 4ec(i2 pe la M< Ioan la s!)r*itul secolului
I.
Totu*i am 9re*i dac# neCam a"a numai pe aceste date ale redact#rii
de!initi4e. De !apt e4an9(eli*tii au scris ceea ce se predica de "eci de ani *i au
!olosit a*a cum am spus0 tradiii sigure, mai vec'i, !ie orale0 !ie c(iar scrise.
8 doua remarc#6 scrierile primite de la apostoli *i !i5ate +n aceste tradiii
orale0 sunt !olosite de e4an9(eli*ti +n redactarea propriei cate(e"e +n !uncie de
ne4oile comunit#ii lor. Deci ei ale9 din aceste tradiii cepe pe care le cred mai
clare *i redau un cadru di!erit. 8r !i imposiil *i am aciona +mpotri4a e4an9(eliei0
dac# am +ncerca s# armoni"#m aceste date. Putem deduce din E4an9(elii c# au
a4ut loc multe apariii +n Iudeea *i &alileea. Dar mai ales treuie s# +nele9em c#
ele sunt transmise nu at)t pentru a descrie +nt)mpl#ri istorice0 c)t mai ales pentru a
comunica un mesa:.
M#reia e4an9(eliilor se 4ede +n aceea c# ele nu relatea"# +n4ierea. Ha cum
c)nt# litur9ia >i9iliei pascale6 '$0 !ericit# noapte care sin9ur# ai meritat s# cuno*ti
acest ceas +n care Cristos sCa ridicat din Iad., 8sena relat#rii +n4ierii0 9arantea"#
c# E4an9(eliile nu sunt +nc(ipuiri. 3nc(ipuirile sunt pline de am#nunte. 8ceast#
t#cere este tocmai cu4)ntul lui Dumne"eu.
Morm)ntul 9ol
3n4ierea nu a a4ut martori. Totu*i a sc(imat lumea prin predica apostolic#0
plec)nd de la morm)ntul 9ol *i de la apariii. 3n dimineaa Pa*telui0 deci la trei "ile
dup# moartea sa0 cei care sCau dus la morm)ntul lui lCau 9#sit 9ol. E sin9ura
relatare comun# a celor patru e4an9(elii.
S# nu d#m totu*i acestui morm)nt 9ol un sens apolo9etic6 '8 +n4iat0 4edei *i
4oi6 morm)ntul e 9olP, Primul 4enit a +neles c# trupul a !ost !urat6 '%Cau luat pe
DomnulG, E sin9ura e5plicaie care +i 4ine +n minte Mariei Ma9dalena0 !emeie
istea#.
Morm)ntul 9ol nu do4ede*te nimic. Nu e5plic# nimic. Ea trimite doar la
mister6 'Nu e aiciG, -Mt .M0;2 >ocea +n9erului e ce4a totu*i spiritual0 e doar un
cu4)nt care atra9e atenia c# morm)ntul este 9ol e un semn0 nu un ar9ument al
+n4ierii. 8cest semn indirect ne apare +n toat# claritatea lui numai dup# apariie.
Dac# nu ar !i e5istat numai morm)ntul 9ol nu ar !i e5istat niciodat# o
credin# pascal#. Credina pascal# a ap#rut dup# apariii. Dar treuie s# ad#u9#m c#
dac# morm)ntul nu ar !i !ost 9ol0 apariiile nu ar !i !ost cre"ute.
APARI#IILE
3n dimineaa Pa*telui a a4ut loc o mare surpri"#6 morm)ntul 9ol. Hi apoi +n
aceast# *tire care le t#ia r#su!larea au simit pre"ena lui6 Stri9#tul Mariei +n
9r#din# reia un titlu cunoscut tuturor6 'RaiP, Stri9#tul lui Petru0 al lui Ioan0 al
apostolilor +n cenacol0 stri9#tul ucenicilor din Emaus care lCau recunoscut la
!r)n9erea p)inii *i care sCau +ntors 9)!)ind la Ierusalim. Stri9#tul tuturor celor care
+n cele patru"eci de "ile lCau 4#"ut *i au stri9at6 'El esteP %Cam 4#"ut pe DomnulP,
red# pre"ena lui.
'El esteP, Nu un du(0 nu o !antom#. Dar el +nsu*i 4iu0 cele dou# Marii +i pot
atin9e picioarele. 8postolii nu +*i credeau oc(ilor *i +*i spuneau6 'E un du(0 e o
n#luc#P, Isus +ns# +i con4in9e6 '>edei m)inile meleG Eu suntP 8tin9eiCm#0
+nele9ei c# un du( nu are trup cum 4edei c# am., -%c .10KE2 3l in4it# pe Toma s#
+i cercete"e r#nile -In .<0.E2= m#n)nc# cu ei -./0/<2. E +n !aa lor cu realitatea lui
!i"ic#.
Hi totu*i nu e ca alt# dat#. 3nainte Isus 4enea *i toi +l 4edeau deodat#= nu
pleac#= se arat# *i dispare rusc0 pe loc. Nu treuie s# i se desc(id# u*a0 el e mereu
cu ei0 e mereu cu noi de*i nu +l 4edem. 3n4ierea este marea creaie printre noi0 este
lumea nou#. 8pariiile lui indic# pre"ena sa perpetu#. Cel care 4a !i atent la
Cu4)ntul s#u= la !r)n9erea p)inii0 acela +l 4a recunoa*te. Dar Isus cel +n4iat este
in4i"iil pentru cei muritori.
'Dar iat# c# leCa +nt)mpinat Isus0 *i leCa "is6 '?ucuraiC4#P, Ele sCau
apropiat s#Ci cuprind# picioarele0 *i I sCau +nc(inat. 8tunci Isus leCa "is6 'Nu 4#
temei= duceiC4# de spunei !railor Mei s# mear9# +n &alileea6 acolo M# 4or
4edea., -Mt .M0 DC/<2
$ alt# certitudine se de9a:# din relat#rile e4an9(elice6 +n4ierea nu a luat
na*tere +n !ante"ia ucenicilor0 ci li sCa impus din e5terior *i a con4ins +n ciuda
ne+ncrederii lor. E important# aceast# preci"are care se opune tuturor acelor
e5e9e"e !ante"iste care a!irm# c# o apariie e un !apt al credinei. Mai +nt)i nici nu
*tiu ce +nseamn# un fapt al credinei. Hi apoi s# citim cu sinceritate te5tulG 'C)nd
!emeile sau de *tire apostolilor c# morm)ntul este 9ol *i c# au 4#"ut +n9eri0 aceste
cu4inte li sCau p#rut asme *i nu credeau., Isus se pre"int# +n persoan# +n mi:locul
lor. 'Ei nu credeau *i se mirau., -%c .10// *i 1/2 Toma 4a r#m)ne celeru prin
necredina lui0 numai e4idena sensiil# a !aptelor +l !ace s# cread#. C)t despre Paul
la Damasc a4ea totul numai credina +i lipsea. Era un necredincios persecutor
+n!ocat al celor credincio*iG
Isus a impus e4idena +n4ierii sale unor oameni care nu credeau de*i au !ost
ale*i de el0 dar care 4#")nduCl +n !aa lor au +nceput s# se +ndoiasc# de e4idene. -c!.
Mt .M0/E= Mc /;0/12
F &e cnd vorbeau ei astfel, nsu$i -sus a stat n mi/locul lor, $i le(a zis%
F&ace vou! &lini de fric $i de spaim, ei credeau c vd un du'. "ar .l le(a
zis% F&entru ce +untei tulburai0 1i de ce vi se ridic astfel de gnduri n
inim0 Iitai(v la minile $i picioarele 2ele, .u +unt6 pipii(m $i vedei% un
du' n(are nici carne, nici oase, cum vedei c am .u. 31i dup ce a zis aceste
vorbe, le(a artat minile $i picioarele +ale.5 *iindc ei, de bucurie, nc nu
credeau, $i se mirau, .l le(a zis% FAvei aici ceva de mncare0 -(au dat o bucat
de pe$te fript $i un fagur de miere. .l le(a luat, $i a mncat naintea lor.
3Bc <?,AD(?@5
MARTORII
>orind despre apariii0 r#m)ne prolema contradiciilor lor aparente. Dar
repet#m0 ele sunt +n primul r)nd cate(e"e *i nu reporta:e. Jiind +n 9enul cate(etic0
aparin la dou# cate9orii literare deoseite. E important s# distin9em mai +nt)i
apariiile private *i de recunoa$tere, de cele // cu misiunea apostolic# pe care leCo
+ncredinea"#.
Apariiile private sunt acordate unor persona:e secundare6 !emeile s!inte
-dup# Matei *i Marcu20 Mariei Ma9dalena -dup# Ioan20 ucenicilor din Emaus -dup#
%uca *i Marcu2. 3n !iecare ca" e 4ora despre un !apt unic0 precis= ni se spune unde
sCa +nt)mplat A la morm)nt0 +n 9r#din#0 +n drumul spre Emaus A cu4intele rostite. E
4ora deci despre e5periena unic# a unui persona: anumit0 cu mesa: anumit. Sunt
e4itate con!runt#rile *i contradiciile0 deoarece aceste !apte sunt relatate de c)te un
e4an9(elist.
8pariiile celor //0 !ac parte dintrCun 9en literar total di!erit. Jiecare
e4an9(elist relatea"# o unic# apariie a Domnului celor unspre"ece6 pe muntele
&alileei -Mt .M0/;2 A +n cenacol0 deci la Ierusalim +n seara Pa*telui -%c .10K; *i
In.<0/D2 A unde apariia e l#sat# pentru duminica urm#toare *i la o alt# mas#0 !#r# a
!i preci"at locul *i timpul. -Mc /;0/12
%a Marcu *i la Matei apariia coincide cu 3n#larea la cer. %a aceste a!irmaii
aparent contradictorii se adau9# altele. %a Marcu0 cei unspre"ece nu +i cred pe
ucenicii din Emaus= la %uca ei r#spund imediat6 'Domnul a +n4iat cu ade4#rat. %a
Matei *i Marcu +n9erul le 4estea6 ' >a mer9e +naintea 4oastr# +n &alileea= acolo +l
4ei 4edea iar#*i., %a %uca cei unspre"ece sunt la Ierusalim *i primesc c(iar *i
aceast# recomandare6 'R#m)nei +n ora* p)n# la Rusalii., Cum r#m)ne6 &alileea
sau Ierusalim7 Ioan rupe !irul +n dou#6 Isus apare *i +n Ierusalim *i +n &alileea.
Con!u"ie7 Nu. Dar +nt)lnim aici un 9en literar special. E clar c# cei unspre"ece -cel
deCal doispre"ecelea nu mai este printre ei C Iuda2 au !ost c(emai de Domnul s#
!ie0 +n mod special0 'martorii s#i +n !aa poporului, -Jap /.0K/2
'3n s!)r*it saC ar#tat celor unspre"ece c)nd *edeau *a mas# *i iCa mustrat
pentru necredina lor *i pentru +mpietrirea inimilor lor0 c#ci nu cre"user# pe cei ce
+l 4#"user# +n4iat.
8poi leCa "is6 'Mer9ei +n toat# lumea *i 4estii e4an9(elia la toat#
!#pturaG,
'Domnul Isus0 dup# ce a 4orit cu ei0 sCa +n#lat la cer *i a stat la dreapta lui
Dumne"eu iar ei au plecat *i au 4estit pretutindeni. Domnul era cu ei *i +nt#rea
Cu4)ntul prin semnele care urmau., -Mc /;0/1C/B= /DC.<2
Dac# citim Japte /0/B ss0 +nele9em c# e 4ora despre un post de o slu/ire
apostolic +n care treuie +nlocuit Iuda printrCun #rat ce +mpline*te condiiile
cerute de nsoitor al lui #ristos n viaa sa public *i martor al nvierii6 Misiunea
celor unspre"ece e de ordin superior *i colegial.
Se poate spune c# e4an9(eli*tii au primit de la tradiie *i de la Ioan0 m#rturia
apariiilor lui Isus celor unspre"ece0 +ncep)nd cu seara de pa*ti p)n# la +n#lare0 at)t
la Ierusalim c)t *i +n &alileea. dar ei nu 4or s# le relate"e. Deci ei 4or s# ne dea o
doar cate(e"# do9matic# despre e5periena lor pascal# *i trimiterea lor +n lume. S#
nu ne l#s#m distra*i de relatare.
Paul -/Cor /B0B2 *i %uca -.0K<2 menionea"# mai +nt)i o apariie numai lui
Petru0 la ultima cin# Isus +i spusese6 'C)nd te 4ei +ntoarce0 +nt#re*te pe !raii t#iP,
-%c ..0K<2 Credina lui Petru este temelia ?isericii0 el este0 prin credina lui
pascal#. 8cesta este sensul cu4intelor6 'Tu e*ti Petru *i pe aceast# piatr# 4oi "idi
?iserica mea., -Mt /;0/M2 de asemenea prin apariiile de la lacul Tieriadei0
Cristos cel +n4iat iCa dat misiunea pastoral#. -In ./0/Bss2
Re9rupai +n :urul lui Petru0 cei unspre"ece e5perimentea"# +ndoiala0 apoi
recunoa*terea lui Cristos *i sunt *i ei in4estii cu misiunea apostolic#. E4an9(eli*tii
4or s# ne transmit# numai at)t. Relat#rile apariiilor pri4ate erau narati4e=
pre"entarea sintetic# a apariiilor celor unspre"ece este do9matic#6 nu 9#sim aici
relat#ri precise ci o sc(iare a unei +ndelun9ate +nt)lniri dintre Domnul *i apostolii
s#i. Este o +nt)lnire repetat# din care deoseim trei puncte6 ndoiala apoi
recunoa$terea *i0 +n s!)r*it0 misiunea universal. 8ceast# +nt)lnire +ncepe la
&alileea *i se termin# la Ierusalim cu 3n#larea *i Rusaliile.
8st!el sCa +ntemeiat ?iserica A pe Petru A pe credina cole9ial# a celor
Doispre"ece. E "idit# pe soliditatea e4enimentului +n4ierii.
&amaliel a4ea dreptate6 'Dac# lucrarea *i !aptele lor 4in de la Dumne"eu nu
4ei reu*i s# o distru9ei., -Jap B0KD2
',n zilele acelea, &etru s(a sculat n mi/locul frailor, numrul celor adunai
laolalt era de aproape o sut douzeci, $i a zis%
@D F*railor, trebuia s se mplineasc +criptura spus de "u'ul +fnt mai
nainte, prin gura lui "avid, despre -uda, care a fost cluza celor ce au prins pe
-sus.
@J .l era din numrul nostru, $i era prta$ al aceleia$i slu/be.
@K 7mul acesta a dobndit un ogor cu plata nelegiuirii lui, a czut cu capul n /os,
a plesnit n dou prin mi/loc, $i i s(au vrsat toate mruntaiele.
@H Bucrul acesta a a/uns a$a de cunoscut de toi locuitorii din -erusalim, nct
ogorul acela a fost numit n limba lor% FAc'eldama adic% F7gorul sngelui. (
<L ,n adevr, n cartea &salmilor este scris% FBocuina lui s rmn pustie, $i
nimeni s nu locuiasc n ea! 1i% F+lu/ba lui s(o ia altul!
<@ )rebuie, deci, ca, dintre cei ce ne(au nsoit n toat vremea n care a trit
"omnul -sus ntre noi,
<< cu ncepere de la botezul lui -oan pn n ziua cnd +(a nlat .l de la noi, s
fie rnduit, unul care s ne nsoeasc drept martor al nvierii Bui.
<A .i au pus nainte pe doi% pe -osif, numit !arsaba, zis $i -ust, $i pe 2atia.
<? Apoi au fcut urmtoarea rugciune% F"oamne, )u, care cuno$ti inimile
tuturor oamenilor, arat(ne pe care din ace$ti doi l(ai ales,
<G ca s ia loc n slu/ba $i apostolia aceasta, din care a czut -uda, ca s mearg
la locul lui. Au tras la sori, $i sorul a czut pe 2atia, care a fost numrat
mpreun cu cei unsprezece apostoli.
3*ap @,@G(<D5

SUNTEM CU TO#II MURITORI
Pentru noi0 cre*tinii0 !aptul c# suntem muritori0 nu este ce4a !#r# importan#.
Nu putem trece distani pe l)n9# +n4ierea lui Isus. 3n >inerea S!)nt#0 prin moartea
sa0 Isus a ucis moartea. Prin el *i noi reu*im. El a +n4iat. >om +n4ia *i noi dup# el0
ca el0 prin el.
8ceasta este 4estea ce un#.
C#ci indi!erent ce cred cei mari0 pe p#m)nt nu e5ist# dec)t dou# puteri6
aceea a morii *i aceea a lui Isus Cristos.
3MPRRRQI8 M$RQII
?iolo9ii nu pot !ace nimic +mpotri4a morii.
SCar putea oare prelun9i 4iaa omului +ntrCo ci4ili"aie +n care la ;< de ani se
iese la pensie7 E5ist# oare 4reun moti4 pentru a prelun9i c(inul7 $are plcerea7
$are puterea7
C)te reclame !alse +n pres#0 +n 4itrineG 'Tenul dumnea4oastr#0 !rumuseea0
prospeimeaG 3ntrCun cu4)nt0 tinereeaG,
Teatru0 minciuniP Su !ard0 su crem#0 su corset macin# *i sap# moartea.
Ju9a de moarte este semnul apartenenei la +mp#r#ia morii.
>ei pierde cursa pentru !rumusee0 doamn#P
>ei pierde cursa pentru !rumusee0 domnuleP
8ceast# ci4ili"aie a trupului !aric# +n scris ur9(e"i !ra9ili6 asi9urai0 c#lii0
do"ai0 4itamini"aiG 8de4#rate lar4e. Molu*te !ira4e care nu *tiu ce e riscul.
8st!el 4iaa de4ine la !el de lipsit# de sens ca un !lirt american despre care se *tie
dinainte c# nu 4a a:un9e la nimic. -Jreud2 pardon0 4a a:un9e la moartePG
De alt!el0 pre4enind +m#tr)nirea0 neuit)nd tinereea0 moartea se nume*te
totu*i cancerG sau leucemie.
3ntrCo "i un amator in4entea"# un ser. Este in4adat imediat de ace*ti copii A
olna4i A care !u9 de moarte. Hi 9#sind +ntrCo "i remediul ade4#rat0 supra4ieuitorii
4or a*tepta iar#*i moartea.
E mai u*or s# se !arice0 s# se in4ente"e mi:loace de distru9ere0 care dintrCo
si9ur# lo4itur# patru miliarde de oameniG dec)t s# se +nl#ture aceast#
radioacti4itate care pro4oac# leucemii.
Moartea *i p#catul nu pot !ace altce4a dec)t s# moar#.
M$8RTE8 3N>INSRP
Dumne"eu +ns# d# 4ia# prin Isus CristosP Moartea a !ost +n4ins# *i noi
suntem martori. 8 !ost +n4ins# de!initi40 uni4ersal0 de Isus Cristos.
Isus Cristos a +n4iat *i noi0 cre*tinii0 noi ?iserica suntem martori.
El +nsu*i anunase acest e4eniment +n predica lui0 cu cinci luni +nainteG
Timp de 1< de "ile0 fraii lCau 4#"ut *i au"it c# peste B<< de !raiP 8cest !apt
tulur#tor iCa adunat +n :urul lui Cristos cel 4iu= +n4ierea a sudat aceast# adunare
care cre*te +n comun de .<<< de ani= adunarea0 ?iserica.
Isus iCa "is6 'Eu sunt +n4ierea *i 4iaa= cine crede +n mine0 nu 4a muri +n
4eci., -In //0.BC.;2
?iserica aduce *i treuie s# stri9e lumii !aptul al c#rui martor este6 #ristos a
nvins moartea!
Nu cultura !ormea"# ?iserica0 !ie ea occidental# sau american#. Nu lima
-latin#2 nici !ilo"o!ia -tomismul20 nici c(iar un $mCDumne"eu6 Isus A ci un !apt6 a
!ost mort *i e 4iu0 pentru a !ace 4ii pentru totdeauna pe cei care cred +n el.
'Unde este moarte 4ictoria ta7 Unde este moarte 9(impele t#u7 Mulumiri
!ie aduse lui Dumne"eu care neCa dat 4ictoria prin Cristos Domnul nostru., -/Cor
/B0BBCBE2
E>8N&LE%I8 PR$PRIE
8ceasta este e4an9(elia pe care o a*teapt# lumea. %umea +ntrea9#. Toi
oamenii.
8 trecut timpul culturii occidentale. Metoda american# de 4ia# -american
SaN o! li!e2 arta de a tr#i a udi*tilor0 !ilo"o!ia 9reac#0 dreptul roman0 au trecut0
trec *i 4or trece. Ele sunt doar un mesa: pentru lumea +ntrea9#.
Dar multe popoare nu au ce !ace cu aceste idei0 cui aceast# veste. Ele +*i au
e4an9(elia proprie. Nu au ce !ace cu #uturile0 ci4ili"aia0 9uma de mestecat0
oiceiurile0 lima *i mistica altora= au *i ei.
8le lor sunt mai adaptate0 dar tot at)t de 4alaile ca *i ale celorlali0 c#ci
oricum0 nici una dintre ele nu +i !ere*te de moarte. Hi atunci la ce un s# mai !ie
c(inuii de reclame str#ine7 S# !ie l#sai +n paceP
PENTRU %UME8 3NTRE8&R
Dar pe drept0 noi cre*tinii a4em ce4a care +i interesea"# pe toi0 c#ci e
+mpotri4a morii tuturor= Isus Cristos a +n4ins moartea oamenilor.
Credina noastr# nu este o ideolo9ie naional# sau occidental# care s# !ie
inter"is# din aceste moti4e. Ea este un !apt de importan# mondial#.
C)nd un cercet#tor 4a 9#si remediul +mpotri4a cancerului0 serul lui nu 4a !i
'un produs colonialist,0 sau oriental0 sau occidental. Nu 4a !i ser american0 nici
9ermanG 4a !i un ser mondial. Toate popoarele +*i 4or +ndrepta pri4irea spre acest
ser.
%a !el0 *i cu mult mai mult0 toi cei care erau supu*i morii sunt interesai de
!aptul c# moartea nu mai este. $ri0 e un !apt c# moartea nu mai este6 '8de4#rat 4#
spun6 toi cei care 4or p#"i Cu4)ntul meu nu 4or 4edea moartea +n 4eci., -In M0B/2
$dat# ce 4a a:un9e la urec(ile oamenilor 4estea c# moartea a !ost +n4ins#0
riscul nu 4a mai !i risc0 sacri!iciul nu 4a mai !i sinucidere0 +m#tr)nirea nu 4a mai
!i o catastro!#0 4iaa nu mai !i o +nc(isoare +nainte de !i dus la e*a!od.
Moartea poate s# 4in#6 omul 4a p#r#si aceast# 4ia# a*a cum o pas#re
lu)nduC*i "orul iese din umr# *i +naintea"# +n lumin#.
/K.
SC8 SUIT %8 CER0
H8DE %8 DRE8PT8
%UI DUMNEZEU T8TR%
8T$TPUTERNIC
NL#AREA DOMNULUI

3n#lare. Ima9ine ce e5prim# di!eritele aspiraii !undamentale ale omului=
'ridicarea, popoarelor sude"4oltate0 'ni4elul de 4ia# ridicat,0 ridicarea pe plan
social0 ucuria celui care 4ede urcarea preului aurului0 dolarului0 'a !i la +n#lime,
A +ndeplinirea unei misiuni0 cau"# de 4eselie. 8ceste e5presii simolice nu sup#r#
pe nimeni. Ne putem :uca cu ele. Totu*i c)nd e 4ora de realit#i ale credinei
noastre cre*tine ne 4ine poate mai 9reu s# !olosim ima9ini. 8*a e ca"ul misterului
3n#l#rii Domnului.
NICI SUS0 NICI T$S
>orind despre 'coor)rea +n iad, *i '+n#larea la cer, nu !acem altce4a
dec)t s# ne situ#m +n uni4ersul tridimensional a*a cum +l e5periment#m +n 4iaa
noastr# de !iecare "i. ?ilia 4ore*te ca toat# lumea0 c#ci se adresea"# lumii0
!olose*te acest mod uni4ersal de a 4ori. Pentru ?ilie0 Cerul0 nlimile sunt
locuina lui Dumne"eu= p#m)ntul e su picioarele lui *i este locuina oamenilor=
iadul0 locurile de :os0 sunt locuina morilor *i a demonilor. Pentru aCi 4i"ita pe
oameni0 Dumne"eu a coor)t din Cer0 apoi se urc# iar#*i. Norii sunt 4e(iculul lui.
8ceast# ima9ine a lumii +n trei eta:e0 care r#m)ne 4alail# +n e5periena
!i"ic# de !iecare "i0 a !ost aandonat# de!initi4 din 4i"iunea lumii0 a !iinelor *i a lui
Dumne"eu. Dar oi*nuim s# mai !olosim aceste ima9ini +n lima:ul curent. Hi
totu*i nu +nele9em.
3ntrCade4#r0 *tim c# nu e5ist# eta:e. Noiunile de /os *i de sus sunt relati4e *i
depind de po"iia oser4atorului0 !#r# a a4ea o 4aloare +n sine.
8!rica de Nord e mai la sud dec)t sudul #rii noastre. 8m putea lua *i alte
e5emple0 c#ci toate ne +nt#resc con4in9erea c# nu e5ist# punct de reper asolut +n
!uncie de care s# situ#m ansamlul lumii. Deci nu putem 4ori despre sus *i /os0
despre dreapta *i stnga atunci c)nd 4orim despre cosmos. 8*adar0 Dumne"eu nu
este nici sus0 nici /os. Nici cerul. Dac# Cristos ar !i tr#it +n 8ustralia0 pentru noi0 cei
de aici0 el ar !i coor)t la +n#larea saG
Dar s# nu mai insist#m. Din cele trei dimensiuni e4an9(elice6 p#m)nt0 /os *i
sus p#m)ntul poate !i locali"at +n mod 9eo9ra!ic6 p#m)ntul pe care sCa +ntrupat
Dumne"eu0 pe care a umlat0 a muncit0 unde sCa +nt)lnit cu oamenii *i a !ost
r#sti9nit. Celelalte dimensiuni unde coboar sau urc sunt dimensiuni spirituale0
adncurile p#catului0 ale morii0 sau +n#limile +nt)lnirii cu Dumne"eu. Iadul e
tocmai acest adnc, abis0 iar cerul e nlimea. Nu sunt locuri0 sunt situaii +n raport
cu Dumne"eu0 Dumne"eu care este pretutindeni *i mai presus de toate.
F-acob a plecat din !eer(1eba $i a luat drumul spre :aran. A a/uns ntr(un
loc unde a rmas peste noapte, cci asfinise soarele. A luat o piatr de acolo, a
pus(o cpti $i s(a culcat n locul acela. 1i a visat o scar rezemat de pmnt, al
crei vrf a/ungea pn la cer. ,ngerii lui "umnezeu se suiau $i se pogorau pe
scara aceea.
3Cen <K,@L(@<5
PR$?%EM8 3NR%QRRII D$MNU%UI
Numai dou# e4an9(elii Marcu *i %uca menionea"# !aptul 4i"iil al +n#l#rii
lui Isus -s!)r*itul lui Marcu este de alt!el0 o ad#u9ire ulterioar#0 dup# p#rerea
multor e5e9ei2.
'Domnul Isus0 dup# ce leCa 4orit0 a !ost luat la cer *i a*e"at la dreapta lui
Dumne"eu., -Mc /;0/D2
'Ridic)nduC*i m)inile0 el iCa inecu4)ntatG *i sCa ridicat la cer., -%c .B0B/2
Dup# Marcu0 e4enimentul sCa +nt)mplat +n seara duminicii Pa*telui0 %uca nu
desparte nici el "iua +n4ierii de cea a +n#l#rii6 +n seara Pa*telui ucenicii se +ntorc
din Emaus0 se +nt)lnesc cu cei unspre"ece= Isus le apare +n mi:loc +n Cenacol0 le
arat# m)inile *i m#n)nc# cu ei. 3i trimite s# predice0 apoi deodat# se duce cu ei +n
?etania *i se +nal# la cer. Totul se petrece +n prima "i a Pa*telui.
$ri0 acela*i %uca0 +n Japtele 8postolilor /0K spune c# +n#larea a a4ut loc
dup# 1< de "ile. Cunoa*tem ine aceast# relatare6 Dup# patima sa *i +n timpul celor
1< de "ile sCa ar#tat 4iu apostolilor pe care lCa iCa ales0 lCa do4edit de mai multe ori
+n4ierea sa0 lCa ap#rut pentru a le da instruciuni *i a le 4ori despre 3mp#r#ia lui
Dumne"eu. Dup# o ultim# +nt)lnire pe muntele M#slinilor0 'su oc(ii lor e ridicat
*i se !ace ne4#"ut dup# un nor,0 +n timp ce ei r#m)n pe loc *i pri4esc +n sus0 le apar
doi +n9eri *i le spun6 'De ce stai aici *i pri4ii la cer7 8cest Isus pe care lCai 4#"ut
ridic)nduCse la cer0 se 4a +ntoarce a*a cum lCai 4#"ut plec)nd.,
Cum r#m)ne7 3n#larea a a4ut loc +n "iua de Pa*ti0 sau 1< de "ile dup#7 Cum
s# acord#m e4an9(elia lui %uca cu Japtele 8postolilor7 Ce dat# s# ale9em7
D$UR D8TE0 UN MISTER
$ricum treuie s# ale9em0 c#ci realitatea misterului pune aceste date +ntrCun
acord per!ect6 nu sunt amele la acela*i ni4el.
Matei0 Marcu *i mai ad)nc Paul *i Ioan plasea"# 'pream#rirea Domnului,
c(iar +n "iua Pa*telui. Urm)nduCi0 primii teolo9i cre*tini identi!ic# Pa*tele cu
3n#larea. 3ntrCade4#r e sin9ura soluie care poate !i acceptat#.
$dat# +n4iat0 Isus nu mai este un !el de 4a9aond di4in care nu *tie s# +*i
omoare timpul p)n# la +n#lare= el nu a*teapt# 1< de "ile +ntrCo pe*ter# din
Ierusalim p)n# i se 4a desc(ide poarta raiuluiG +nc# din clipa ie*irii din moarte0 el
intr# +n 4ia#0 se une*te cu Tat#l +n sla4#.
Ce se +nt)mpl# atunci cu 3n#larea de pe muntele M#slinilor7 b< de "ile dup#
3n4iere.
8ici sunt dou# !apte reale *i compatiile0 care pri4esc acela*i mister al lui
Cristos0 dar +l pri4esc din dou# puncte de 4edere di!erite. Pe de o parte0 e pri4it
!ondul misterului6 prima intrare 4i"iil#0 in4i"iil# a Jiului omului +n4iat +n lumea
sla4ei di4ine0 ultima plecare 4i"iil# a unui Cristos0 de:a pream#rit0 care dup# 1< de
"ile de pre"en# sensiil# +n iserica aia !ormat#0 se retra9e *i o las# s# +*i
continue sin9ur# misiunea0 ca semn al maturit#ii sale.
Dup# 3n4iere A Pream#rire +n cer la Pa*ti0 Isus a a4ut un#4oina s# cooare
din nou A ne scu"ai pentru acest cu4)nt spaial C *i de mai multe ori +ntrCo perioad#
de apariii0 pentru a demonstra 'apostolilor, s#i ale*i 4iaa sa *i pentru a le da
+n4##turi despre 3n#larea sa. %uca 4ore*te de 1< de "ile0 o ci!r# rotund#0
simolic#0 dar nu are nici un moti4 s# o introduc# aici. 3nc# de la 3n4iere0 Isus era
la Tat#l0 plin de sla4#.
E clar c# exaltarea0 nlarea celui +n4iat +n lumea di4in# este aspectul
esenial al Misterului m)ntuirii noastre. Japtul c# Isus +*i iar r#mas un de la
aceast# lume +n mod 4i"iil e un aspect secundar0 deci nu e necesar pentru
m)ntuire *i deci nici pentru credina apostolilor. 8*a se e5plic# de ce tradiia 4ec(e
A s!)ntul Paul0 s!)ntul Ioan A insist# at)t de mult asupra mani!est#rii desp#ririi care
a !ost acordat# c)tor4a martori. Numai %uca0 !#c)ndCo pe cronicarul0 a cre"ut c#
treuie s# ne relate"e e5periena sensiil# de care au ene!iciat ace*ti martori.
TIMPU% ?ISERICII
Dup# aceste 1< de "ile de '!rec4entare,0 +ntrCo sear# pe drumul dintre
?etania *i muntele M#slinilor0 Isus +*i p#r#se*te ucenicii dup# e iCa pre4enit6 'Peste
puin timp 4ei !i ote"ai +n Du(ul S!)ntG 4ei primi puterea lui *i +mi 4ei !i
martoriG p)n# la mar9inile lumii., Deci pleac# *i ei0 e o plecare misionar#.
8poi Cristos e ridicatG %uca ne descrie o scen# !eeric#6 Isus urc# +ntrCo
lumin# str#lucitoare0 ca la sc(imarea la !a#0 +n aclamaiile *i +nc(inarea +n9erilor.
Hi totu*i0 intrarea plin# de ucurie a re9elui +n sla4a sa pare s# cear# culori
mai o9ateG Dar %uca nu se 9)nde*te de loc s# descrie acest trium!. Hi pentru
dou# moti4e6 Primul A acest trium! nu a putut !i 4#"ut de ucenici. 8l doilea A acest
trium! a a4ut loc +n "iua de Pa*ti0 deci ucenicii nu au !ost de !a#. Hi atunci %uca
e4oc# doar o ultim# scen# de r#mas un a lui Isus *i de trimiterea +n misiune a
apostolilor.
Joarte discret0 el se mulume*te s# descrie un aspect luat din >ec(iul
Testament *i care +nseamn# c# o !iin# e p#truns# de Dumne"eu0 intr# +n lumea
di4in#= norul. Norul este 4e(iculul ilic care duce +n Cerul lui Dumne"eu. Deci0
pentru a spune c# Isus a intrat +n cer 'plec)nd, de pe p#m)nt0 %uca spune c# a
intrat +ntrCun nor. Doi mesa9eri sunt pre"eni pentru a da e5plicaia teolo9ic# a
scenei6 a plecat0 nu +l 4ei mai 4edea printre 4oi0 4a re4eni la s!)r*itul timpului0
a*tept)nd0 4oi treuie s# !acei ce4a0 nu s# r#m)nei pe locG
S# nu d#m prea mare importan# detaliilor materiale6 %uca ne o!er# o
+n4##tur# teolo9ic#0 nu un reporta:. Isus iCa p#r#sit pa apostoli pentru totdeauna +n
sensul c# au luat s!)r*it mani!est#rile sensiile +n iseric#. El +i p#r#se*te !#r# a
pleca0 deoarece le 4a trimite un M)ntuitor. Dar nu 4a mai re4eni +n mod 4i"iil
+nainte de parusie. Parusia este prima 4i"it# a unui mare conduc#tor +ntrCunul din
ora*ele sale= pentru s!)ntul Paul *i teolo9ie0 aceste termen +nseamn# 4enirea +n
sla4# a lui Cristos la s!)r*itul timpurilor0 'pentru aCi :udecat pe cei 4ii *i pe cei
mori,
Deci la Parusie 'el 4a re4eni +n acela*i mod cum lCai 4#"ut plec)nd,. Care
mod7 Pe nori7 -c!. %c ./0.E*i paralele2 Norul de la 3n#lare0 desc(ide timpul
?isericii= acest timp se 4a +nc(eia prin norul parusiei A norul escatologic A acela al
+ntoarcerii 9lorioase. 3ntre cei doi nori se 4a scur9e Timpul ?isericii.
Treuie s# repet#m c#6 acest nor nu 4a !i un !enomen meteorolo9ic0 ci un nor
teologic0 un simol ilic pentru a e5prima +n mod con4enional pre"ena lui
Dumne"eu.
'8tunci se 4a 4edea Jiul omului 4enind pe nori cu mare putere *i cu
sla4#. 8tunci 4a trimite pe +n9erii S#i *i 4a aduna pe cei ale*i din cele patru
4)nturi0 de la mar9inea p#m)ntului p)n# la mar9inea cerului.,
8ceast# 3n#lare e po4estit# tocmai pentru c# desc(ide timpul ?isericii0 +n
!aptele 8postolilor *i nu +n e4an9(elii. 8*adar0 aici se +nc(eie un capitol al Istoriei
M)ntuirii6 timpul personal al lui Cristos Isus pe p#m)ntul nostru. 3ncepe un nou
capitol6 timpul personal al Du(ului S!)nt care 4a apare ?isericii +n "iua de Rusalii=
timpul ?isericii. Domnul sCa nlat la cer numai pentru a !i mai pre"ent pentru a
aciona mai e!icace prin Du(ul S#u.
FAtunci ei s(au ntors n -erusalim din muntele numit al 2slinilor, care
este lng -erusalim, departe ct un drum n ziua +abatului. #nd au a/uns acas,
s(au suit n odaia de sus, unde stteau de obicei. .rau% &etru, -acob, -oan, Andrei,
*ilip, )oma, !artolomeu, 2atei, -acob, fiul lui Alfeu, +imon 8elotul, $i -uda, fiul
lui -acob. )oi ace$tia struiau cu un cuget n rugciune $i n cereri, mpreun cu
femeile, $i cu 2aria, mama lui -sus, $i cu fraii Bui.
3*ap @,@<(@?5
3NR%Q8RE8 IST$RICR SR NU EC%IPSEZE 3NR%Q8RE8 MISTERICR
Treuie s# +nele9em 3n#larea -storic de pe muntele M#slinilor0 a*a cum o
celerea"# ?iserica +ntre Pa*ti *i Rusalii. $ric)t de important# ar !i0 ea nu
dep#*e*te totu*i 3n#larea misteric#0 deoarece aceasta +i precede *i o
!undamentea"#. 8ceast# nlare n slava )atlui a Jiului mort *i +n4iat pentru noi0
+nseamn#0 de !apt0 Misterul Pascal.
Deci c)nd spunem *i credem cu ?iserica +ntrea9#0 c# Isus cel pream#rit sCa
urcat la cer *i *ade aproape de Tat#l s#u +nele9em prin aceasta c# el p#trunde
pentru totdeauna +n lumea spiritual#0 nou0 de!initi4#0 el !iind prima celul# a acestei
lumi inaccesiile simurilor *i ima9inaiei noastre0 dar real#0 mai real# c(iar dec)t
lumea actual#. Hi credem0 +mpreun# cu mulimea m#rturiilor cre*tine0 c# el a
inau9urat aceast# lume nou# +nc# de la +n4iere0 c)nd a !ost scos din morm)nt de
Du(ul pentru a !i ridicat la Tat#l6, -Pierre ?enoit $.P.2
FIUL OMULUI TREBUIE S FIE NL#AT
8cum *tim c# Dumne"eu +nsu*i0 c)nd se adresea"# oamenilor nu poate s#
spun# totul deodat#. Ca o mam# care taie +n uc#i mici m)ncarea pentru copilul ei0
a*a cum un pro!esor des!ace +n elemente simple e5erciiile comple5e care treuie
re"ol4ate de ele4ii lui0 ast!el 3n4##torul di4in +*i arat# pe etape pream#rirea pe care
a primitCo deodat# al moartea sa6 +n4iere0 4estea cea un# pentru cei mori.
3n#larea la tat#l. 3n >inerea s!)nt#0 a !ost 4#"ut murind= repaosul de saat a p#strat
secret morm)ntul de:a 9ol= a treia "i se constat# dispariia cada4rului s#u= +i spune
Mariei Ma9dalena6 '3nc# nu mCam urcat la Tat#l -printrCo plecare de!initi4#2,0
deoarece se 4a !ace 4#"ut de ai s#i timp de 1< de "ile= +n s!)r*it0 +*i ia r#mas un de
la p#m)nt *i se +nal# +n norul di4in.
Pictorii occidentali sCau inspirat din aceast# e4ocare pe parcele0 pe etape0 a
Misterului Pascal0 ei lCau repre"entat pe Cristos ie*ind din morm)nt +n !aa
pa"nicilor tr)ntii de suflul +n4ierii0 iar +n#larea nu poate !i redat# !#r# nor. 3n
$rient0 din contra0 este repre"entat ie*ind din Iad6 rupe 9rila:ul0 spar9e porile0
duc)nd cu sine omenirea elierat# de sla4a tat#lui. Misterul pascal este ast!el
+ncadrat +n ceasul care reali"ea"# m)ntuirea lumii6 moartea A coor)re +n Iad A
intrarea la dreapta Tat#lui.
F "ac, deci, ai nviat mpreun cu #ristos, s umblai dup lucrurile de
sus, unde #ristos $ade la dreapta lui "umnezeu. Cndii(v la lucrurile de sus, nu
la cele de pe pmnt. #ci voi ai murit, $i viaa voastr este ascuns cu #ristos n
"umnezeu. #nd +e va arta #ristos, viaa voastr, atunci v vei arta $i voi
mpreun cu .l n slav.
3#ol A,@(?5
DUMNEZEU %8 3NR%Q8T
Suntem oi*nuii0 ca *i pictorii0 s# descompunem misterul Pascal +n !a"ele
+n4ierii0 apoi ale +n#l#rii. Noul Testament pre!er# s# nu despart# +n4ierea de
+n#lare.
'IsusG n#scut dup# trup0 din seminia lui Da4id0 iar dup# du( dovedit ca
*iu al lui "umnezeu prin nvierea lui din moriG, 8st!el +*i +ncepe Paul scrisoarea
c#tre Romani -/0KC12 Toate elementele sunt pre"ente6 Isus A omul dup trup0 se arat#
prin +n4ierea lui ca Jiu al lui Dumne"eu0 e9al cu Tat#l0 la dreapta )atlui0 ca s#
relu#m ima9inea oi*nuit#6 ast!el el de4ine Domnul. Ya(4e.
3n dimineaa Rusaliilor0 s!)ntul Petru a e5primat +ntrCun mod asem#n#tor
credina pascal# a apostolilor6 'Dumne"eu lCa +n4iat pe acest Isus0 noi suntem
martori. 8cum c)nd sCa +n#lat prin dreapta lui Dumne"eu *i a primit de la tat#l
!#9#duina Du(ului S!)ntG Domn *i CristosG, -Jap .0K.CK;2
3n Noul Testament un sin9ur cu4)nt ridicat spune tot0 nlat.
Cristos Isus sCa umilit p)n# la moartea pe cruce. De aceea Dumne"eu lCa
+n#lat *i iCa dat un nume care este 'mai presus de orice nume,0 acela de Domn *i
Dumne"eu. -Jil .0;CE2
,NUBPA) PRIN CRUCE0 3N>IERE HI PRE8MRRIRE
8cest imn 4ec(i al ?isericii de la +nceput0 citat de s!)nta Paul0 pare s# redea
,nlarea "omnului A 3n4ierea. 3n#larea C ca o r#splat# pentru +n:osirea de la
+ntrupare *i de pe cruce. Hi pe drept.
Dar e mai ade4#rat s# spunem c# ,nlarea ncepe la rstignire. Nu c# cel
c(inuit s)n9erea"# de sus +n timpul torturii C ar !i o in:urie amar#0 mai amar# dec)t
uretele +ntins de iudei C ci pentru c# aceast moarte liber ntre cer $i pmnt va
fi pentru totdeauna culmea iubirii6 culmea iuirii Jiului pentru Tat#l0 al !ratelui
pentru !raii s#i0 p#c#to*ii0 culmea iuirii lui Dumne"eu0 culmea iuirii $mului
Isus. Culmea durerii *i a morii s!)r*esc cu 3n4ierea *i pream#rirea. Calea pa*telui A
a trecerii A spre Tat#l e alc#tuit# din cruce0 +n4iere *i pream#rire6 trei aspecte0 o
sin9ur# realitate0 un sin9ur moment0 un sin9ur mister.
Petru *i apostolii0 +n !aa Sinedriului0 inspirai de Du(ul S!)nt0 declar# despre
acest triplu mister6 'Dumne"eul p#rinilor no*tri lCa +n4iat pe Isus pe care 4oi lCai
dat la moarte0 at)rn)nduCl pe lemn. Pe acest Isus Dumne"eu lCa +n#lat ca
M)ntuitor., -Jap B0K< ss2
Atrnat M nviat M nlatQ 8ici este +ntrea9a +n#lare *i cea dureroas# *i cea
!ericit#.
Cu4)ntul nlat are acest sens +n +ntrea9a e4an9(elie a s!)ntului Ioan6 Isus e
ridicat pe cruce care de4ine locul preamririi sale.
'Hi0 dup# cum a +n#lat Moise *arpele +n pustie0 tot a*a treuie s# !ie +n#lat *i
Jiul omului0 pentru ca oricine crede +n El s# nu piar#0 ci s# ai# 4iaa
4e*nic#. Jiindc# at)t de mult a iuit Dumne"eu lumea0 c# a dat pe sin9urul %ui Jiu0
pentru ca oricine crede +n El0 s# nu piar#0 ci s# ai# 4iaa 4e*nic#. Dumne"eu0 +n
ade4#r0 nCa trimis pe Jiul S#u +n lume ca s# :udece lumea0 ci ca lumea s# !ie
m)ntuit# prin El., -in K0/1C/E2
Prin acest termen de slav, preamrire0 Ioan adun# *i e5plic# +ntrCo
pre"entare succint# acest acum al iuirii m)ntuitoare care +ncepe cu ceasul
p#timirii. S# citim6
' Dup# ce a ie*it Iuda0 Isus a "is6 '8cum0 Jiul omului a !ost prosl#4it *i
Dumne"eu a !ost prosl#4it +n El. Dac# Dumne"eu a !ost prosl#4it +n El0 *i
Dumne"eu 3l 4a prosl#4i +n El +nsu*i0 *iCl 4a prosl#4i +ndat#. Copila*ilor0 mai Sunt
puin cu 4oi. M# 4ei c#uta0 *i0 cum am spus Iudeilor c#0 unde M# duc Eu0 ei nu pot
4eni0 tot a*a 4# spun *i 4ou# acum., -In /KCK/CKK2
Patru "ile mai t)r"iu0 +n seara Jloriilor0 +n4##torul !#cuse aceast#
surprin"#toare re4elaie0 c# pentru Dumne"eul iuirii0 ceasul pream#ririi e mai +nt)i
ceasul slu:irii p)n# la moartea pe cruce.
'Drept r#spuns0 Isus leCa "is6 '8 sosit ceasul s# !ie prosl#4it Jiul
omului. 8de4#rat0 ade4#rat0 4# spun0 c#0 dac# 9r#untele de 9r)u0 care a c#"ut pe
p#m)nt0 nu moare0 r#m)ne sin9ur= dar dac# moare0 aduce mult# road#. Cine +*i
iue*te 4iaa0 o 4a pierde= *i cine +*i ur#*te 4iaa +n lumea aceasta0 o 4a p#stra
pentru 4iaa 4e*nic#. Dac# 3mi slu:e*te cine4a0 s# M# urme"e= *i unde Sunt Eu0
acolo 4a !i *i slu:itorul Meu. Dac# 3mi slu:e*te cine4a0 Tat#l +l 4a cinsti., -in /.0
.KC.;2
8cesta este sensul 9estului *i cu4intelor lui Isus0 +nainte de a9onie6 'HiCa
ridicat oc(ii spre cer *i a "is6 'Tat#0 a 4enit ceasul0 pream#re*te pe Jiul t#uP, -/E0/2
Sla4a *i crucea sunt acela*i sens0 ceasul +n#l#rii.
ADE LA DREAPTA LUI DUMNEZEU
Ca s# ne e5prim#m +n termeni de 3n4iere sau de 3n#lare0 4om +ndr#"ni acum
s# cerem re4elaiei ilice s# ne arate +n ce const# '+n#larea,0 sla4a pe care Jiul
unic plin de (ar *i de ade4#r A Isus0 o are de la Tat#l. -Is /0/12
># propunem cinci puncteG
Dumne"eu lCa !#cut Domn
Dumne"eu lCa !#cut Domn A adic# acest om Isus este pe deplin Dumne"eu0
e9al cu Tat#l.
Dumne"eu lCa !#cut Domn0 adic# acest om Isus este pe deplin Dumne"eu0
e9al cu tat#l.
S# ne amintim capitolul E. Jiul 4e*nic al Tat#lui0 care se ridica +n nor era din
totdeauna Dumne"eu. Nimeni nu urc# la cer dec)t cel care a coor)t0 Jiul $mului.,
-In K0/D2 Dar acum .<<< de ani acest Jiu al lui Dumne"eu a coor)t din cer pentru
a de4eni Jiul $mului. Persoana care este Dumne"eu A Jiul a p#r#sit eta/ul s#u
di4in pentru a tr#i +n eta:ul nostru o e5isten# trupeasc# de om dec#"ut0 '+ntru toate
asemenea nou# a!ar# de p#cat., -E4 10/B2 $ri0 iat# c# acest Isus0 prin drama sa
pascal#0 reintr# +n eta:ul di4in0 dar cu umanitatea sa. Cu4)ntul0 !#c)nduCse om0 'sCa
nimicit, pe sine renun)nd ca s# spunem a*a 0 la starea sa di4in#0 pentru a lua
condiia uman# de scla4 *i pentru a de4eni asemenea oamenilor.-c!. Jil .0E2 8cum
omul este recreat0 di4ini"at prin el6 'Isus din Na"aret p#r#se*te condiia noastr#
uman#0 p#m)nteasc# *i muritoare0 pentru a lua ca om condiia di4in# *i a de4eni
ast!el asemenea lui Dumne"eu.,
8cesta este sensul ru9#ciunii sale +nainte de a9onie= 'Hi acum0 Tat#0
pream#re*teCm# -ca om2 la tine cu sla4a care o a4eam la tine -ca Dumne"eu2
+nainte de a !i lumea., -In /E0B2
Iat# reali"at 4isul lui 8dam *i al E4ei0 4isul central al omului6 'a !i ca
Dumne"eu,0 SCa reali"at nu prin or9oliu *i +nc#lcare0 ci prin ascultarea p)n# la
moarte. SCa reali"at nu departe *i numai +ntrCun !el de a 4ori0 ci cu ade4#rat *i pe
deplin0 'c#ci +n el locuie*te toat# plin#tatea Dumne"eirii., -Col .0D2
4idicarea lui Cristos +nseamn#6 un om e a*e"at la dreapta lui Dumne"eu A
ceea ce +nseamn# e9alitatea cu el. Isus este ca *i Dumne"eu A DomnP
F1i m rog ca "umnezeul "omnului nostru -sus #ristos, )atl slavei, s v
dea un du' de nelepciune $i de descoperire, n cunoa$terea Bui, $i s v lumineze
oc'ii inimii, ca s pricepei care este nde/dea c'emrii Bui, care este bogia
slavei mo$tenirii Bui n sfini, $i care este fa de noi, credincio$ii, nemrginita
mrime a puterii +ale, dup lucrarea puterii triei Bui, pe care a desf$urat(o n
#ristos, prin faptul c B(a nviat din mori, $i B(a pus s $ad la dreapta +a, n
locurile cere$ti, mai presus de orice domnie, de orice stpnire, de orice putere,
de orice dregtorie $i de orice nume, care se poate numi, nu numai n veacul
acesta, ci $i n cel viitor. .l -(a pus totul sub picioare, $i B(a dat cpetenie peste
toate lucrurile, !isericii, care este trupul Bui, plintatea #elui ce pline$te totul n
toi.
3.f @,@J(<A5
'Ca s# umple toate lucrurileG,
,nlarea lui Cristos este apoi o aciune de transformare a ntregului
univers. 8cest uni4ers este parcurs de el prin +n#larea la cer% Hi acest s(a suit ce
+nseamn# dec)t c# +nainte a coor)t +n locurile de :os ale p#m)ntului7 Cel ce a
coor)t este acela*i care sCa +n#lat mai sus de ceruri pentru a umple toate
lucrurile. -E! 10DC/<2
&entru -sus ce nviat nu mai exist limite6 un om din rasa noastr#0 n#scut
+ntrCun loc stailit0 supus tuturor condiiilor umanit#ii noastre0 +n4in9)nd moartea
do)nde*te dimensiuni incalculaile ale uni4ersului0 plenitudinea inepui"ail# *i
!#r# mar9ini a lui dumne"eu. Umplut de Dumne"eu. El umple toate lucrurile. -T.
&uillet2 Total lier de condiiile noastre trupe*ti0 el umple toate spaiile *i toate
timpurile *i locurile.
S# +nele9em corect6 $mul A Dumne"eu este pre"ent. +pirituali$ti se
dearasea"# u*or de trupul 9lori!icat al lui Cristos. Ei +l 4#d ca un supra +n9er0 du(
nemuritor0 omnipre"ent dar desc#rnat -lipsit de trupG
$r0 a*a am ne9a +ntruparea de dup# creaieP 3n4ierea este0 din contra0
+ncoronarea 3ntrup#rii6 Isus nu +*i leap#d# trupul= +l trans!orm#0 +l di4ini"ea"# +n
plenitudine. Hi prin acest trup el o comunic# +ntre9ului uni4ers0 cosmosului.
Trupul omului nu este separat de cosmos0 +n care se +nr#d#cinea"# *i unde
tr#ie*te6 e un sc(im 4e*nic +ntre trup *i cosmos. 'Materia mea -trupul meu20 scrie
T(eillard de C(ardin0 nu este o parte a uni4ersului o pot poseda odat# -ca pe un
lucru2. Totalitatea uni4ersului o pot poseda numai parial., Trupul 9lori!icat al lui
Cristos posed# deci +ntre9ul uni4ers. C(iar +n clipa morii0 sunt distruse 9raniele
care limitau trupul la un canton al cosmosului= in!init de lier +n mi*c#rile sale0 el
de4ine pre"ent peste tot +ntrCo comuniune uni4ersal# cu creaia unde totul su"ist#
+n el. -c!. Col /0/E2
F!a nc, cineva a fcut undeva urmtoarea mrturisire% F#e este omul, ca
s(i aduci amine de el sau fiul omului, ca s(l cercetezi0 B(ai fcut pentru puin
vreme mai pe /os de ngeri, l(ai ncununat cu slav $i cu cinste, l(ai pus peste
lucrrile minilor )ale% toate le(ai supus sub picioarele lui. ,n adevr, dac i(a
supus toate, nu i(a lsat nimic nesupus. )otu$i, acum, nc nu vedem c toate i
+unt supuse. "ar pe Acela care a fost fcut Fpentru puin vreme mai pe /os dect
ngerii adic pe -sus, ,l vedem Fncununat cu slav $i cu cinste din pricina
morii pe care a suferit(o6 pentru ca, prin 'arul lui "umnezeu, .l s guste moartea
pentru toi.
3.v <,D(H5
'Cristos luminea"# pe orice om,
3n4ierea A +n#larea Domnului repre"int# +n al treilea r)nd ntlnirea efectiv
a sa cu fraii si, oamenii.
Dac# suntem oameni0 din punct de 4edere iolo9ic0 prin di!eritele sc(im#ri
cu natura= respiraia0 alimentaie0 mediu A suntem persoana uman#0 prin num#rul *i
calitatea relaiilor tr#ite cu ceilali. $r0 relaiile umane nu se lea9# *i nu se
+mo9#esc dec)t prin le9#turile *i semnele trupului6 +nt)lnire0 pri4ire0 ")met *
suspin0 cu4inte *i t#cere0 prin atitudini0 +ntrCun cu4)nt0 prin e5presiile corporale.
8st!el +n 4iaa sa Cristos sCa str#duit s# se +nt)lneasc# cu copii lui Israel.
Totu*i nu putea +nt)lni pe toat# lumea. 8st!el a dialo9at la ospee0 a c#utat pe
Nicodim *i pe samariteni. 8 !#cut nenum#rate 4indec#ri cu m)inile sale *i a rostit
cu 9ura Cu4)ntul lui Dumne"eu.
Urcat la dreapta Tat#lui a renunat oare la trupul s#u ca la un modul lunar
de4enit inutil7 Dac# Dumne"eu 'sCa !#cut om,0 nu a !#cutCo pentru a arunca ceea
ce lCa !#cut om0 ceea ce a constituit personalitatea sa de om. J#r# acestea nu ar mai
!i omG
3n4ierea lui lCa !#cut in!init de lier0 desi9ur0 dar condiia noastr# uman# nu
este o +nc(isoare= lanul e intern0 +n inim#0 c#tu*ele nu sunt altce4a dec)t o inim#
care nu *tie s# iueasc#.
Domnul este deci lier0 nu de materie0 ci de limitarea p#m)nteasc#. 8ici0
trupul lui care reali"a toate +nt)lnirile0 era +n acela*i timp ostacol *i arier#. 3n4iat
el cap#t# un mod minunat de comunicare cu !raii s#i0 oamenii0 aproape de toi *i
de !iecare +n parte.
S# lu#m o modest# comparaie6 9)ndiiC4# la o uluitoare sim!onie0 +nc(is# la
+nceput +n studioul *i dosarele lui Mo"art la >iena +n /EM< *i care a"i prin 4iraiile
!i"ice ale orc(estrelor0 ale discuiilor *i ale en"ilor +nc)nt# *i 4a +nc)nta lumea.
8st!el0 *i cu mult mai mult trupul 9lori!icat al lui Cristos se ucur# de o plenitudine
+n +nt)lnirea *i prietenia cu oamenii. Scriptura ne spune c# 'Cristos luminea"# pe
orice om., -In /0D20 c(iar dac# este el con*tient sau nu.
Prin 3n#lare0 Domnul nu p#r#se*te deci un mic 9rup de frai A de*i nu +i
p#r#se*te de !apt C dec)t pentru a mer9e s# se +nt)lneasc# cu toi.
FQa a/uns lng o cetate din inutul +amariei, numit +i'ar, aproape de
ogorul, pe care(l dduse -acob fiului su -osif. Acolo se afla fntna lui -acob.
-sus, ostenit de cltorie, $edea lng fntn. .ra cam pe la ceasul al $aselea. A
venit o femeie din +amaria s scoat ap. F"(mi s beau i(a zis -sus.
3-n ?,G(J5
Primul n#scut dintre mori
Isus nu mer9e spre +nt)lnirea celorlali dec)t pentru aCi !ace p#rta*i la 4iaa
sa nou# *i la sla4a sa di4in#. 8cesta este punctul al patrulea0 cel mai de necre"ut0 +n
care ne apare iuirea care nu +*i re"er4# nimic A Dumne"eu +nsu*iG
Jiul lui Dumne"eu sCa !#cut om pentru a !i ade4#ratul 8dam. Pentru a ni se
!ace solidar *i pentru a ne !ace solidari cu el. Hi nu numai printrCun !el de a spune.
Nu e 4ora de o simpl# solidaritate moral#0 ci de o solidaritate !i"ic#6 4enirea lui +n
aceast# lume este o recreare a lumii +n care noi !acem parte din trupul s#u.
Deci0 dac# Isus a trecut de la condiia noastr# terestr# la >iaa 4e*nic# a lui
Dumne"eu0 el !ace s# treac# prin persoana sa +ntrea9a omenire. El este 'primul
n#scut dintre mori, -Col /0/M2. 3n4ierea A 3n#larea lui este o 4este a +n4ierii *i
3n#l#rii noastre0 o anticipare. Ceea ce sCa reali"at +n el se 4a reali"a *i +n noi0 a
mai mult0 se reali"ea"# de:a pentru c# +ncepem s# !im cu el. Nu numai c# neCa
redo)ndit drepturile0 nu numai c# tra9e spre sla4a di4in#0 dar !iind cre*tin0 +ncerc
s# +mi tr#iesc credina *i s# cred c# moartea mea este cum4a dup# mine= c#ci sunt
ote"at +n moartea slu:itorului su!erind0 cred c# 4iaa 4e*nic# +ncepe +n noi prin
aceea c# 'Dumne"eu neCa !#cut s# retr#im cu Cristos= cu el neCa +n4iat *i neCa !#cut
s# retr#im cu Cristos= cu el neCa +n4iat *i neCa !#cut s# *edem +n cer,. 3n Isus
9lori!icat0 toi oamenii intr# +n sla4a lui Dumne"euG
Sla4a sa este aceea a oului de 9r)u A de a nu r#m)ne sin9ur '!iu
di4ini"at,. -In /.0.12
8st!el +n Isus cel +n4iat totul se !ace de:a0 Dumne"eu *iCa +mplinit
promisiunea sa pentru sine *i pentru noi0 suntem di4ini"ai.
F"ar "umnezeu este bogat n ndurare, pentru iubirea cea mare cu care ne(
a iubit, de$i eram mori n gre$elile noastre, ne(a dus la via mpreun cu #ristos.
.l ne(a nviat mpreun n locurile cere$ti n #ristos -sus.
3.f ?,<(D5
'De ce ai r#mas pri4ind spre cer7,
Totul a !ost !#cutG Hi totu*i totul r#m)ne de !#cutG Dumne"eu liCa
+ndeplinit promisiunea *i totu*i pream#rirea lui Cristos nu epui"ea"# promisiunea
lui dumne"eu0 ea ne trimite spre un 4iitor0 ne an9a:ea"# +ntrCo munc#6 'De ce stai
pri4ind la cer7,
'8*teptarea cre*tin# ne +ndreapt# spre Cristos care a 4enit de:a0 dar cre*tinii
a*teapt# +mplinirea +n toate a drept#ii lui Dumne"eu promise +n +n4iere *i
+mplinirea st#p)nirii celui R#sti9nit asupra tuturor lucrurilor0 promis# +n +n#larea
+n sla4#., -Tur9en Moltmann2
3n#larea s# nu !ac# s# uit#m dramele umane ale !railor no*tri. Mounier
spunea cu realism6 'Cre*tinul e ispitit mult s# se a*e"e cu +nduio*are +n !aa
peisa:elor !rumoase ale teolo9iei +n timp ce cara4ana omenirii +*i urmea"# calea +n
9alop., $r0 acest Cristos uni4ersal0 nu ne e5clude din cara4an#. 8cest Cristos
uni4ersal e +n mine *i +mi cere inima *i raele ca s# slu:easc# acestei cara4ane *i s#
conduc# la !ericire. El lucrea"# peste tot la sc(imarea istoric# a 4ieii.
'Deci teolo9ia nu se mulume*te s# interprete"e ast!el lumea0 istoria *i
condiia uman#0 a*tept)nd trans!ormarea di4in#0 el treuie s# lucre"e de:a la
aceast# trans!ormare., -Moltmann2
Sperana cre*tin#G are +n mod necesar o importan# politic#. E ca t#i*ul
istoriei care critic# pre"entul pentru a !ace pre"ent 4iitorul. 'Cre*tinii treuie s# !ie
martorii unei promisiuni care stimulea"# noul +n istorie., -Claude Te!re2
'Martorii,0 mai e5act 'actorii,0 c#ci nu se 4a i4i nimic nou dec)t prin
an9a:area temporal# *i politic# a oamenilor pentru dreptatea *i pace. Prolema
delicat# e care 4a treuie s# o relu#m +n pa9inile urm#toare0 dac# nu 4oim s#
r#m)nem +n !aa peisa:ului teolo9ic +n timp ce Cristos duce 9reul. 8st!el 3n#larea
Domnului la cer ne retrimite +ntrCun mod aproape rutal la 4iaa noastr# de pe
p#m)nt0 la e5i9enele sale6 'De ce stai *i pri4ii la cer7,
F"up ce a spus aceste lucruri, pe cnd se uitau ei la .l, +(a nlat la cer,
$i un nor B(a ascuns din oc'ii lor. 1i cum stteau ei cu oc'ii pironii spre cer, pe
cnd +e suia .l, iat c li s(au artat doi brbai mbrcai n alb, $i au zis%
F!rbai Calileeni, de ce stai $i v uitai spre cer0 Acest -sus, care +(a nlat la
cer din mi/locul vostru, va veni n acela$i fel cum B(ai vzut mergnd la cer.
3*ap@,H(@@5
ACEST ISUS PE CARE L-AI RSTIGNIT
'E5ist# doi Dumne"eu opu*i0 cel al asupritorilor *i cel al asupriilor. Sunt doi
dumne"ei de ne+mp#cat. Nu putem 4ori de un sin9ur Dumne"eu *i de o sin9ur#
?iseric# dec)t atunci c)nd se 4a reali"a o societate !#r# clase. $rice alt discurs
despre Dumne"eu este demoili"ator0 neutruG,
8*a 4ore*te un student din 8merica de Sud0 'sin9urul continent unde e5ist#
o mi*care reli9ioas# at)t de 4ie0 dar *i ce mai mare s#r#cie., -pastorul 8ndre
Dumas2
Nu treuie s# ne mire c# acest continent a !#cut s# se nasc# 'teolo9ia
elier#rii,. Desi9ur0 aceast# teolo9ie nu se reduce la politic0 nici la temporal. Dar
e o redescoperire a planului inte9ral al lui Dumne"eu despre oameni0 prin omul
Dumne"eu r#sti9nit0 +n4iat *i pream#rit. Ea se re!er# +n special la p#catul lumii A
care e a"i mai 4i"iil ca oric)nd A *i la m)ntuirea +ntre9ului om0 su+neles *i trupul
s#u A *i a +ntre9ii istoriei umane A deci *i a lumii acesteia.
3n4iat *i di4ini"at pe deplin0 omul Isus cel s#rac0 Isus muncitor0 Isus cel
torturat *i r#sti9nit0 Isus cel 9lori!icat de4ine ap#r#tor e!icace A c(iar dublura celui
care nu este respectat.
'Ceea ce ai !#cut unuia dintre ace*tia mai mici ai mei0 mie miCai !#cut,0
mie0 lui Dumne"eu Jiul ridicat pe cruce *i a*e"at la dreapta Tat#lui.
3mpotri4a acestei teolo9ii a elier#rii unii pot imita reacia ariciului. Totu*i
nu 4or +mpiedica ?ilia s# !ie o m#rturie despre Dumne"eu care elierea"# pe cei
asuprii *i +n primul r)nd popoarele0 rasele0 clasele A deci cei din aceast# lume.

F1i 2aria a zis% F+ufletul meu mre$te pe "omnul.
F.l a artat putere cu braul Bui6 a risipit gndurile pe care le aveau cei
mndri n inima lor. A rsturnat pe cei puternici de pe scaunele lor de domnie, $i a
nlat pe cei smerii. &e cei flmnzi i(a sturat de bunti, $i pe cei bogai i(a
scos afar cu minile goale.
3Bc i,?D.G@(GA5
Dumne"eu se re4elea"# +ntrCo elierare temporal#
8m ar#tat de:a +n capitolul D c# Dumne"eu se !ace cunoscut oamenilor +n
primul r)nd printrCo elierare temporal#. Re4elaia lui Dumne"eu nu a*teapt#
moartea0 s!)r*itul istoriei= ea +ncepe +n lumea aceasta printrCo inter4enie
spectaculoas# a lui Dumne"eu0 care pune cap#t unei asupriri care a durat destul.
Istoria poporului lui Israel0 care este istoria poporului nostru cre*tin0 +ncepe printrCo
e5perien# a elier#rii sociale *i politice A e5odul A +n care Dumne"eu ia iniiati4a
*i este conduc#torul6 urma*ii lui 84ram sunt asuprii0 +n E9ipt0 Dumne"eu +i scoate
cu bra puternic0 *i +i duce +n ara promis#.
De atunci pentru Israel Dumne"eu 4a r#m)ne 'Cel care a scos poporul din
E9ipt, *i lCa dus la liertate. $r9oliul naional7 Nu0 ci descoperirea lui Dumne"eu
a*a cum este el +n sine0 a*a cum se mani!esta mereu6 Dumne"eu +l iue*te pe om0
+nc(eie o alian# de iuire cu el *i atunci acest om 'nu mai poate !i atins,.
De ce iue*te Dumne"eu pe om p)n# la acest punct7 Pentru c# omul este una
cu !iul s#u *i pentru c# pentru tot omul *i pentru Jiul s#u are un sin9ur plan6 s# +l
ridice0 s# +l pream#reasc#0 s# +l di4ini"e"e0 s# +l a*e"e la dreapta sa.
Iat# de ce cu4)ntul 'elierare, e prea sla. M)ntuirea0 aliana +n Cristos0 +l ia
pe om0 pe !iecare om +n aceast# lume0 +nc# de la na*tere0 pentru aCl ridica dintrCun
vnt0 dintrCo sin9ur# mi*care di4ini"atoare0 p)n# la cer0 p)n# la Tat#l. 8ceast#
traiectorie este ast!el mult mai mult dec)t o elierare temporal#.
Dar +ncepe printrCo ast!el de elierare0 semn *i 4este a elier#rii de moarte0 a
elier#rii de o e5isten# dec#"ut#0 a distru9erii unui uni4ers al urii.
Treuie deci s# citim E5odul ca o ar#tarea a Domnului0 prima lui Intrare +n
istorie0 ca o 4oin#0 ca o aciune a lui Dumne"eu care treuie s# continue prin noi
deCa lun9ul istoriei pentru a !i +ncoronat la s!)r*it prin 4enirea 9lorioas# a
Domnului. 8pocalipsul A carte inspirat#0 lea9# +n mod clar totalitatea Istoriei
m)ntuirii cu elierarea social# *i politic# di e5od0 ne arat# ultima pa9in# a istoriei0
pe cei care au +n4ins Jiara *i c(ipul s#u0 c)nt)nd c)ntarea lui Moise care celerea"#
trecerea M#rii Ro*ii. -E5 /B2
F1i am vzut ca o mare de sticl amestecat cu foc6 $i pe marea de sticl, cu
alutele lui "umnezeu n mn, stteau biruitorii fiarei, ai icoanei ei, $i ai
numrului numelui ei. .i cntau cntarea lui 2oise, robul lui "umnezeu, $i
cntarea 2ielului. 1i ziceau% F2ari $i minunate +unt lucrrile tale, "oamne
"umnezeule, Atotputernice! "repte $i adevrate +unt cile )ale, ,mprate al
Neamurilor!
3Apoc @G,<(A5
Era cre*tin#0 un an s!)nt pentru 4e*nicie
Elierator din neca"uri0 Dumne"eu c(eam# poporul0 pe !iii s#i s# +l imite.
Practicile reli9ioase7 Cultul7 E ce4a secundar. 'Stomacul 4# este 9ol7 Nu 4reau0
spune Domnul0 ca !iii mei s# !ie !l#m)n"i. Tert!ele 4oastre animale 9rase7 Nu sunt
carni4or. Hi apoi eu 4Cam dat toate. P#straiCleP Mil# 4rea *i nu :ert!#P, -$s ;0;2
'Iat# postul care +mi place6 de"lea9# lanurile r#ut#ii0 de"noad# le9#turile
roiei0 d# drumul celor asuprii *i rupe orice :u90 +mparte p)inea cu cel !l#m)nd0
adu +n casa ta pe cel nenorocit0 !#r# ad#post. C)nd 4e"i un om 9ol0 acoper#Cl *i nu
+ntoarce spatele semenului t#u. 8tunci lumina ta 4a r#s#ri ca "orile., -Is BM0BCM2
8st!el0 toate cele E "ile 4or a4ea o "i de odi(n#0 pentru aCi l#sa pe oameni *i
pe animale s# r#su!le.
'%a !iecare *apte ani0 s# dai iertare. Hi iat# cum se 4a !ace iertarea. C)nd se
4a 4esti iertarea +n cinstea Domnului0 orice creditor care 4a !i +mprumutat pe
aproapele s#u0 s#Ci ierte +mprumutul0 s# nu sileasc# pe aproapele s#u *i pe !ratele
s#u s#Ci pl#teasc# datoria., -Deut /B0/C.2
%a !ie care E ani A anul saatic6 s# !ie elierai scla4ii0 !#r# p#rtinire0 *i
datornicii s# !i iertai de po4erile lor pe care nu leCau putut pl#ti +n *ase ani.
%a !iecare B< de ani A anul sfnt A sau +n plus !a# de iert#rile de mai sus0
p#m)nturile *i casele cump#rate de la sate 4or re4eni +n mod 9ratuit primilor
st#p)ni. -c!. E5 .K0/<ss= Deut /B= %e4 .B2
Iat# ce anume cerea Dumne"eu A nu +nseamn# c# *i oinea A de la cei din
care 4oia s# !ac# poporul s#u0 copii s#i0 +nainte mer9#torii acestei omeniri
pro9ramate +nc# +nainte de creaie.
E4an9(elia reia e5i9enele pro!etice ale anului s!)nt iudaic spun)nd6 mereu
este anul s!)nt0 anul iuirii0 anul iert#rii0 anul elier#rii0 anul des!iin#rii
pri4ile9iilor.
3ntrCade4#r0 Isus inau9urea"# misiunea sa +n sina9o9a din Na"aret0 +ntrCo "i
de s)m#t# cite*te -dup# ce a ales2 un pasa: din Isaia +n care 4ore*te despre anul
s!)nt. -Is B/0/2
'Du(ul Domnului Dumne"eu este peste Mine0 c#ci Domnul MCa uns s# aduc
4e*ti une celor nenorocii6 El MCa trimis s# 4indec pe cei cu inima "droit#0 s#
4estesc roilor sloo"enia0 *i prin*ilor de r#"oi i"#4ireaG,
'8"i sCa +mplinit acest cu4)ntG, -%c 10/;2 odat# cu 4enirea lui Isus +ncepe
8nul s!)nt al tuturor elier#rilor. Un an s!)nt care nu se 4a mai s!)r*i6 Timpurile
din urm#.
Cristos e c(iar at)t de nai4 ca s# cread# c# asuprirea se 4a s!)r*i cur)nd7 El
adau9# te5tului lui Isaia c# aduce orbilor vederea. De alt!el0 4indecare orilor 4a
a4ea un loc deoseit A simolic A +n 4iaa sa pulic#. Moti4ul ne este dat de aceast#
declamaie a unei muncitoare6
'muli dintre 4oi sunt +nc# atin*i de orire c)nd treuie s# 4ad# +n
e4enimentele de elierare ale omului0 ori care ar !i ele0 pe toate planurile0 m)na lui
Isus Cristos.,
F1i s sfinii astfel anul al cincizecilea, s vestii slobozenia n ar pentru
toi locuitorii ei% acesta s fie pentru voi anul de veselie6 fiecare din voi s se
ntoarc la mo$ia lui, $i fiecare din voi s se ntoarc n familia lui.
F ,n anul acesta de veselie, fiecare din voi s se ntoarc la mo$ia lui. "ac
vindei ceva aproapelui vostru sau dac cumprai ceva de la aproapele vostru,
nici unul din voi s nu n$ele pe fratele lui. + cumperi de la aproapele tu,
socotind anii de la anul de veselie, $i el s(i vnd socotind anii de rod. #u ct
vor fi mai muli ani, cu att s ridici preul6 $i cu ct vor fi mai puini ani, cu att
s(l scazi6 cci el i vinde numai numrul seceri$urilor.
3Bev <G,@L.@A(@D5
M)na lui Isus Cristos
3n aceast# lupt# de elierare dus# +mpotri4a puterilor asupritoare *i +n primul
r)nd dus# +mpotri4a r#ut#ii din noi0 particip# *i Dumne"eu.
'Isus0 Jiul lui Dumne"eu +ntrupat a dus aceast# lupt# !#r# s# se rup# de
conte5tul uman al istoriei +n care se a!la6 a 4indecat pe or0 pe paralitic0 pe
epileptic= iCa scos din +ncurc#tur# pe cei din Cana0 a (r#nit mulimea0 a cerut ap#
samaritencei0 a luptat +mpotri4a !ari"eilor0 saduceilor0 irodianilor care lCau dus +n
cele din urm# la moarte= el +nsu*i a cunoscut su!erina0 ostilitatea0 moarteaG
Isus a luptat +mpotri4a su!icienei omului -su!iciena celui o9at +n o9#ia
sa= a !ari"eului +n !aptele sale2 *i asta pentru a anuna celor s#raci 3mp#r#ia *i a
c(ema pe toi oamenii la aceast# elierare e4an9(elic#0 ce nu const# dec)t +n
s#r#cia +n sens ilic.
3n aceea*i linie0 Isus a luptat +mpotri4a urii6 el a c(emat la iertare *i la
iuireG, -Paul de Sur9N2
Fai de voi, crturari $i *arisei farnici! &entru c voi dai zeciuial din
izm, din mrar $i din c'imen, $i lsai nefcute cele mai nsemnate lucruri din
Bege% dreptatea, mila $i fidelitatea6 pe acestea trebuia s le facei, $i pe acelea s
nu le lsai nefcute.
32t <A,<A5
8RM8 8?S$%UTR DIN MFINI%E %UI6 CUIE%E
Iertarea0 iuirea sunt nume ale lui Dumne"eu. 3n lupta pentru om0 ele sunt
c(emarea lui Cristos adresat# tuturor lupt#torilor0 sunt condamnarea celor 4ioleni
rostit# de Cristos.
%upt# !#r# ur#
Ura nalte ur#0 c(iar *i atunci -*i +n primul r)nd atunci2 c)nd pretinde s# +l
moili"e"e pe Dumne"eu *i s# +l ia 9arant al drepturilor sale. Dac# ura +n4in9e 4a
a4ea loc o r#sturnare6 cei asuprii ieri0 4or de4eni asupritorii de m)ine *i totul
continu# ast!el. Nimeni nu este elierat. Nimeni nu este salvat pentru c# nu se
acionea"# ca Jiul lui Dumne"eu.
8*adar0 Isus nu a 4enit s# ridice aricade0 ci a 4enit s# le distru9#. 'Prin
trupul s#u a d#rmat "idul desp#ririi6 ura., -E! .0/12 3n m)inile sale0 sin9urele arme
de lupt# sunt cuiele din cau"a c#rora 4a muri. El nu dore*te saie6 'Pune saia +n
teac#= toi cei care scot saia0 de saie 4or pieri., -Mt .;0.B2 Nu 4rea nici le9iunile
de +n9eri pe care leCar putea trimite Tat#l. Mi"a stri9#tului sau +mpotri4a asupririi
s#racilor0 a re!u"ului unei societ#i asupritoare0 a +n!runt#rii celor puternici nu este
ca puterea lui Dumne"eu s# m#ture pe cei r#i0 pe cei ce pro!it#0 de pe !aa
p#m)ntului0 mi"a 4ieii *i a morii sale este ca omul e5ploatator A s# se eliere"e
mai +nt)i de ura0 deoarece nici o demonstrare a puterii nu poate eliera din aceast#
scla4ie0 din contra.
Dac# se al#tur# stri9#tul celor nedrept#ii pentru care nu e5ist# 4iitor6,
Suntem +n:un9(iai "ilnic0 suntem pri4ii ca ni*te oi sortite m#cel#ririi. Tre"e*teCteP
De ce dormi0 Doamne7, -Ps 110..C.K20 am putea oare uita non4iolena lui *i
ru9#ciunea sa de las !)r*it pentru cei ce +l omoar#6 'Iart#Ci tat#G,7

F1i unul din cei ce erau cu -sus, a ntins mna, a scos sabia, a lovit pe robul
marelui preot, $i i(a tiat urec'ea. Atunci -sus i(a zis% F&une(i sabia la locul ei6
cci toi cei ce scot sabia, de sabie vor pieri. #rezi c n(a$ putea s rog pe )atl
2eu, care 2i(ar pune ndat la ndemn mai mult de dousprezece legiuni de
ngeri0 "ar cum se vor mplini +cripturile, care zic c a$a trebuie s se
ntmple0
32t <D, G@(G?5
'T8TR0 I8RTRCI,
Nu am dreptul ca atunci c)nd m# ro9 pentru asupritorii altora s# spun6 'tat#0
iart#CiP, 8r !i !oarte u*or. Iat# de ce un Dumne"eu ne+ntrupat nu ar !i putut ierta pe
pro4ocatorii *i cei ce storc lacrimile *i sudoarea oamenilor. 8r !i treuit s# +i
pedepseasc#0 s# se r#"une.
Dar Dumne"eul ade4#rat este altul. El se a!l# +n r)ndul celor c(inuii. El este
Domnul lor. Deci0 poate ierta= poate desc(ide calea p#cii.
3ntrCade4#r0 Isus nu a iertat +n mod astract. Numai cel care este torturat +i
poate ierta pe "iri. Numai cel care a !ost oiectul urii *i 4ictima dorinei de
distru9ere a urii0 poate ar#ta neputina urii iert)nd pe cel care +l ur#*te. Iertarea dat#
de Isus +n clipa morii are o semni!icaie *i o urmare istoric#. El a !ost (#ruit0
calomniat0 luat +n r)s0 dispreuit0 condamnat *i a murit ca un criminal *i un
las!emator. Iert)nd0 Isus sper# ca lo9ica morii pe care a su!eritCo s# nu ai#
ultimul cu4)nt.
'C)nd au a:uns la locul0 numit 'C#p#)na, %Cau r#sti9nit acolo0 pe El *i pe
!#c#torii de rele6 unul la dreapta *i altul la st)n9a. Isus "icea6 'Tat#0 iart#Ci0 c#ci nu
*tiu ce !acP, -%c .K0KKCK1a2
'Iertarea lui desc(ide posiilitatea unui 4iitor *i acest 4iitor este de:a +nscris
+n realitatea 3n4ierii sale. Dumne"eu se asocia"# la iertarea lui *i +l !ace Mesia0
:udec#tor *i !iuG, -C. DucoV2
Numai iertarea desc(ide 4iitorul. Un 4iitor pentru cel care este iertat0 un
4iitor pentru cel care iart#0 un 4iitor pentru am)ndoi.
$mul care se +nc(ide +n ur#0 continu# preotul DucoV0 dore*te s# elimine pe
cel care +l ur#*te. R#"oiul care nu se re"ol4# prin ne9ocieri0 nu se s!)r*e*te dec)t
prin distru9erea unuia. Numai iertarea contracarea"# aceast# lo9ic#. 8ceast#
lo9ic#. Iertarea este posiil# cu condiia s# nu se r#spund# urii prin ur#0 :udecata s#
nu pretind# s# !ie complet#. Numai iertarea creea"# o noutate de relaii care
desc(ide o alt# istorie. Isus desc(ide 4iitorul pentru cel p#c#tos deoarece prin
iertarea sa el m#rturise*te c# nimeni nu este +nc(is +n ur#0 c# Dumne"eul s#u este
un Dumne"eu care +nl#tur# toate arierele iert)nduCi pe cei care +l ucid pe Jiul s#u.
3n acest act este do)ndit# iertarea pentru !iecare om0 c#ci cel ce a pronunatCo este
mereu 4iu. Dumne"eu nu mai poate !i in4ocat pentru a spri:ini ura dintre triuri0
rase0 clase. El nu mai poate !i considerat 9arantul unei drept#i implacaile.
Dumne"eu poate !i c(emat numai acolo unde iertarea creea"# o noutate de relaii.
Dumne"eu 9arantea"# numai iuirea *i pentru c# numai el este 4e*nic0
iuirea 4a a4ea ultimul cu4)nt.
F*iindc ei nu ncetau s(l ntrebe, .l +(a ridicat n sus, $i le(a zis% F#ine
dintre voi este fr pcat, s arunce cel dinti cu piatra n ea. Apoi +(a plecat
iar$i, $i scria cu degetul pe pmnt. #nd au auzit ei cuvintele acestea, s(au
simit mustrai de cugetul lor, $i au ie$it afar, unul cte unul, ncepnd de la cei
mai btrni, pn la cei din urm. 1i -sus a rmas singur cu femeia, care sttea n
mi/loc. Atunci +(a ridicat n sus6 $i, cnd n(a mai vzut pe nimeni dect pe femeie,
-sus i(a zis% F*emeie, unde +unt prii ti0 Nimeni nu te(a osndit0 FNimeni,
"oamne -(a rspuns ea. 1i -sus i(a zis% FNici .u nu te osndesc. "u(te, $i s nu
mai pctuie$ti.
3-n K,J(@@5
PENTRU 8CE8STR UMI%IRE DUMNEZEU %C8 3NR%Q8T
'Pe acest Isus pe care 4oi lCai ucis0 Dumne"eu lCa !#cut Domn *i Cristos.,
-Jap .0K;2. 8st!el 4ore*te s!)ntul Paul e4reilor +n "iua de Rusalii.
Petru nu este martorul unei oarecare +n4ieri0 ci al acelei +n4ieri care !ace
dreptate omului at:ocorit0 calomniat0 ucis pentru c# a luat partea celor e5ploatai A
!ace dreptate acestui om 'l)nd *i smerit cu inima, care !iind 'insultat nu a r#spuns
cu insulta0 !iind c(inuit0 nu a ameninat, -/Pt .0.K2. 8cest om a !ost pus de
Dumne"eu "omn0 adic# lCa repus +n 'puterea sa deplin# de Dumne"eu Jiul0 ca
urmare a +n4ierii, -Rm /012. Pe el dumne"eu lCa !#cut Cristos0 adic# re9e *i centru
4iu al omenirii.
S!)ntul Paul sulinia"# aceea*i +nl#nuire a m)ntuirii= tocmai pentru c# era
Jiu al lui Dumne"eu *i 'Gcu toate c# a4ea c(ipul lui Dumne"eu0 totu*i nCa cre"ut
ca un lucru de apucat s# !ie deopotri4# cu Dumne"eu0 ci SCa de"r#cat pe sine
+nsu*i *i a luat un c(ip de ro0 !#c)nduCse asemenea oamenilor. %a +n!#i*are a !ost
9#sit ca un om0 SCa smerit *i SCa !#cut ascult#tor p)n# la moarte0 *i +nc# moarte de
cruce. De aceea *i Dumne"eu %Ca +n#lat nespus de mult0 *i ICa dat Numele0 care
este mai presus de orice nume= pentru ca0 +n Numele lui Isus0 s# se plece orice
9enunc(i al celor din ceruri0 de pe p#m)nt *i de su p#m)nt0 *i orice lim# s#
m#rturiseasc#0 spre sla4a lui Dumne"eu Tat#l0 c# Isus Cristos este Domnul., -Jil
.0;C//2
Iat# de ce Isus +n4ie cu cicatricele sale6 '>edei m)inile mele *i coasta mea.,
3n 8pocalipsul s!)ntului Ioan 4a !i simoli"at de un 2iel n/ung'iat0 deci 4iu0 dar
purt)nd semnele :ert!ei lui -8p B0;2. Trupul 9lori!icat al lui Isus r#m)ne mereu
trupul celui str#puns de p#c#to*i. Sla4a lui este +n r#ni0 c#ci ele do4edesc iuirea
lui0 iuirea lui pentru cei mici pentru care sCa luptat0 iuirea lui pentru p#c#to*i A
du*manii s#i A pentru care *iCa dat 4iaa.
Cel care a !ost r#sti9nit pe nedrept *i care a iertat0 este +ntronat la 4iaa
Tat#lui. S# nu se mai pl)n9# nimeni de sl#iciuni0 dup# ce sCa resemnat sc)ncindP
8cest c(inuit care este Dumne"eu *i care nu a reacionat prin nici un 9est atunci
c)nd insult#torii lCau pro4ocat6 'Dac# e*ti Jiul lui Dumne"eu0 cooar# de pe
cruceP, C 8cesta este mai tare dec)t Soiet"Wi la >iena. 'Cu ade4#rat acest om a
!ost Jiul lui Dumne"eu,0 4a spune centurionul pe &ol9ota. Ne putem +ncrede +n el
pentru a ne sc(ima inimile pe piatra +n inimi di4ine.
Hi +n4ierea A +n#larea lui0 care este recunoa*terea di4in# a c(imului *i a
iert#rii sale0 ne umplu de +ncredere +n Dumne"eu. Jiind Dumne"eu care iart# *i
care respin9e ura0 4a trans!orma la s!)r*it pe oameni prin du(ul s#u de iuire.
8tunci 4a !i un 'cer nou *i un p#m)nt nou unde 4a locui dreptatea., -.Pt K0/K2
F#ristos a suferit pentru voi, $i v(a lsat o pild, ca s clcai pe urmele
Bui. F.l n(a fcut pcat, $i n gura Bui nu s(a gsit vicle$ug. #nd era bat/ocorit,
nu rspundea cu bat/ocuri6 $i, cnd era c'inuit, nu amenina, ci +e supunea
dreptului 9udector. .l a purtat pcatele noastre n trupul +u, pe lemn, pentru ca
noi, fiind mori fa de pcate, s trim pentru nepri'nire6 prin rnile Bui ai fost
vindecai.
3@&t <,<@b(<?5
/1.
DE UNDE
>8 >ENI
SR TUDECE PE CEI >II
HI PE CEI M$RQI
%UDECATA ZIS PARTICULAR
$dat# cu anii0 c(ipul nostru +*i sc(im# +n!#i*area de t)n#r= se +nco4oaie *i
se str)n9e ne mai respect)nd lun9imea *i tr#s#turile de la maturitate. De aceea +n
loc s# se croiasc# omul dup# (ainele sale de la anii cei mai !rumo*i0 +*i croie*te
(ainele dup# trupul s#u de acum trecut.
3n domeniul credinei0 cre*tinismul popular cunoa*te asemenea de!orm#ri
ra(itice +n raport cu cre"ul apostolilor. Dar aici nu (aina treuie modi!icat# A
Simolul A ci omul0 adic# credinciosul. Hi nu se !ace cu u*urin#. >atican II in4it#
la o recentrare pentru a re9#si linia ade4#rat# a credinei apostolilor.
$ DIST$RSIUNE
8ceast# recentrare0 cur0 +ncerc#m s# o reali"#m +nc# de c)nd am +nceput s#
recitim +mpreun# cre"ul. Dar 4a !i mai clar# la acest articol6 'G de unde 4a 4eni s#
+i :udece pe cei 4ii *i pe cei mori,. 3ntrCade4#r0 toate m#rturisirile de credin#
cre*tin# nu spun nimic despre :udecata "is# particular, ciurul prin care 4a trece
orice om dup# moarte= *i totu*i aceast# :udecat# '+ntre patru oc(i, cristali"ea"#
9ri:a0 pre9#tirea *i c(iar !rica credincio*ilor. Din contra0 :udecata 9eneral#0. 3i las#
de multe ori reci0 de*i e sin9ura pe care pe 9#sim +n Scripturi0 sin9ura despre care
ne 4oresc conciliile *i m#rturisirile de credin#.
8ceast# distorsiune a credinei *i re4elaiei este rodul indi4idualismului care
sCa de"4oltat la noi dup# in!luena Rena*terii6 liertatea indi4idual#0 morala
indi4idual#0 proprietate indi4idual#0 de4oiunea modern indi4idual# +n care
!iecare +*i su9e +n colul s#u Dumne"eul s#u indi4idual a*tept)nduC*i :udecata
indi4idual# *i colul de cer propriu. 8st!el sCa uitat dimensiunea0 +n primul r)nd0
uni4ersal# a m)ntuirii0 apoi dimensiunea social# a moralei *i a p#catului.
Cre*tinismul nu poate !i o a!acere +ntre Dumne"eu *i mine6 paraola autentic# a
:udec#ii -Mt .B0K/ss20 a!irm# identitatea dintre cau"a omului *i cau"a lui
Dumne"eu +n Cristos. Deci 4oi !i :udecat despre raporturile mele cu altul A raport
personal0 raport naional0 !amilial0 rasial. Iar 4eri!icarea acestor raporturi nu se
poate !ace dec)t +ntrCo con!runtare 9eneral#.
F#nd va veni *iul omului n slava +a, cu toi sfinii ngeri, va $edea pe
scaunul de domnie al slavei +ale. )oate neamurile vor fi adunate naintea Bui. .l
i va despri pe unii de alii cum desparte pstorul oile de capre6 $i va pune oile
la dreapta, iar caprele la stnga Bui.
32t <G,A@(AA5
TRCERE8 SCRIPTURI%$R
Scriptura nu e4oc# niciodat# +n mod direct :udecata particular#0 +n timp ce
Noul Testament e4oc# mai ine de ;. de ori :udecata 9eneral# pe care am uitatCo.
E ade4#rat c# paraola lui %a"#r *i a o9atului presupune o desp#rire a celor
drepi de cei p#c#to*i +nc# de la moarte deci +nainte de s!)r*itul lumii. E ade4#rat c#
t)l(arul poc#it ca !i +n paradis odat# cu Cristos0 c(iar +n clipa morii. Deci se crede0
+nc# din primele timpuri ale ?isericii +ntrCo retriuire imediat# +nainte de :udecat
uni4ersal#. Dar p)n# +n secolul 1 se consider# c# retriuirea 4e*nic# *i total# este
acordat# la +n4ierea 9eneral#. S!)ntul 8mro"iu -`KDE2 doctor al isericii0 scrie6
'Toi morii r#m)n +n Lades p)n# la :udecata !inal#0 unde a*teapt# pedeapsa0 alii
sla4a *i cinstea., -De ono mortis /<01E2 Nu +i putem pune pe toi +n aceea$i oal0
dac# pot spune a*a0 c#ci +i separ# un ais pe cei uni de cei r#i= totu*i snul lui
Avram0 locul de rcoare, de lumin $i de pace0 +nc# nu este cerul. Tudecarea !inal#
a lui %a"#r ca *i a o9atului urmea"# de acumG
F #u vremea sracul a murit6 $i a fost dus de ngeri n snul lui Avraam. A
murit $i bogatul, $i l(au ngropat. &e cnd era el n Bocuina morilor, n c'inuri,
$i(a ridicat oc'ii n sus, a vzut de departe pe Avraam, $i pe Bazr n snul luiQ
3Bc @D,<<(<A5
$ ?ISERICR 3N CRUT8RE
Ideea c# sancionarea di4in# A m)ntuirea sau os)ndirea A este determinat#
pentru !iecare la moartea sa0 +ncepe la s!)ntul 8u9ustin -`1K<20 se a!irm# la s!)ntul
&ri9ore cel Mare -`;<12 *i a:un9e ca dup# s!)ntul Toma de 8Vuino -`/.E120
'ne9area ei s# !ie considerat# ca o ere"ie.,
Ei ine0 +n ciuda s!)ntului Toma0 numai dup# cinci ani0 Pap Ioan XXII
-`/KK12 A deci e clar= papa a predicat !erm c# nu e5ist# cer sau iad pentru nimeni
+nainte de +n4ierea trupurilor. Teolo9ii sunt +n derut#P Sorona protestea"#0 doctorii
9ermani nea9#0 o adunare a episcopilor *i teolo9ilor +l condamn# pe papa. Pe patul
de moarte papa retractea"#0 dar cu o restricie care a"i ne interesea"# !oarte mult.
'M#rturisim *i credem c# su!letele0 separate de trup *i complet puri!icate sunt +n
cerG *i c# 4#d !aa lui Dumne"eu0 at)t permite condiia *i starea su!letului
separat., El pre"enta aici o prolem# !oarte 9rea pe care teolo9ie actual# o
studia"# *i pe care o 4om considera la ,nvierea trupurile.
Succesorul s#u0 ?enedict XII a lini*tit spiriteleG de!initi4 ca in!ailiil c#
'su!letul puri!icat nu a*teapt# +n4ierea *i :udecata 9eneral# pentru a se ucura de
cer0 nici p#c#to*ii pentru a coor+ +n iad., -DS BK<CBK/2 :udecata particular# nu
este a!irmat# direct0 din sanciunea imediat# care este de credin#0 presupune o
iluminare tulur#toare *i !#r# apel.
'3nainte de 3n4ierea trupurilor a su!letele separate nu posed# nici 4iaa
4e*nic#0 nici !ericirea propriuC"is#0 nici 4i"iunea eati!ic#. Nici cei condamnai0
nici demonii nu sunt acum +n iad= 4or !i trimi*i aici la s!)r*itul lumii0 dup# :udecata
din urm#., -Papa Ioan XII2
3NTF%NIRE8 ZISR ,TUDEC8TR,
Treuia s# *tim c# cre*tinii necatolici A orientali0 an9licani0 protestani A
admit +n 9eneral aceast# !i5are de!initi4# a destinului !iec#ruia +n momentul morii0
dar respin9 e5presia de /udecat particular0 care repet A nu este de credin#.
8ceast# re!u"are a Scripturii *i a ?isericii de a numi ca do9m# o /udecat
!r)n9e aripile predicatorilor *i 9roa"ei noastre. 3nt)lnirea cu Dumne"eu nu 4a a4ea
nimic din procedura uman# de acu"are0 de ap#rare *i de 4erdict0 nici cu calculul
minuios al celui ce +*i completea"# !i*a de impo"ite. Cu at)t mai puin putem
4ori de un Dumne"eu m)niat0 care a colecionat din timpul 4ieii noastre0 pentru a
ni le arunca +n !a#0 la s!)r*it.
Tot ceea ce nu este iuire0 e str#in de Dumne"eu. 8 4ori neclar despre
/udecat0 re!eritor la aceast# prim# +nt)lnire a doi prieteni care Asau c#utat at)ta
timp A ar !i ce4a s#latic. Sperana cre*tin# ar !i r#nit# mortal. Jaa lui Dumne"eu e
des!i9urat#0 +nt)lnirea cu el este groaznic. E4an9(elia nau!ra9iat# a"i +n !aa
unora. Dar nau!ra9iul ei se datorea"# acestor reci!uri ale acelor ce nu 4or s# se
oi*nuiasc# cu claritatea.
TUDEC8T8 ZISR 'P8RTICU%8RR,
Nu ne putem imagina aceast# +nt)lnire de iuire. Dar nu am putea +ncerca s#
pre"ent#m ce4a7
3n cartea sa '%can de la retrou4d, -Re9#sirea 4ieii de dincolo20 p#rintele
&usta4e Martelet e4oc# la acest suiect +nt)mplarea de la porile Damascului.
' Paul din Tars0 r#sturnat de pe cal de uluirea pe care ia adusCo 4i"iunea lui Isus
cel 3n4iat0 este p#truns de o stare pe care nu o cunoa*tem6 +nt)lnirea.,
3nt)lnirea0 +n momentul +n care 4iaa mea intr# +n moarte cu acela care +mi d#
4iaa sa. Ce4a sem#n#tor e5perienei s!)ntului Ioan la Patmos6 ' C)nd %Cam 4#"ut0
am c#"ut la picioarele %ui ca mort. El HiCa pus m)na dreapt# peste mine *i a "is6
'Nu te temeP Eu Sunt Cel dint)i *i Cel de pe urm#0 Cel 4iu. 8m !ost mort0 *i iat# c#
Sunt 4iu +n 4ecii 4ecilor. Eu in c(eile morii *i ale %ocuinei morilor., -8p /0/EC
/M2
3n s!)r*it0 +nt)lnirea iuirii +n personal. 8runcarea +n 'l#r9imea0 lun9imea *i
ad)ncurile iuirii lui Cristos care dep#*e*te orice cunoa*tere., -E! K0/Mss2
Hi +n aceast# iuire A luminaG lumina s!ineniei= c#ci s!inenia +nseamn#
iuireG
Dup# e5periena de la Damasc0 s!)ntul Paul era nem)n9)iat c# lCa persecutat
pe cel care este iuire *i 4ia#G +n aceast# +nt)lnire cu Cristos0 dup# o cale lipsit#
de iuire cum 4om putea suporta e4idena c# am tr#it a*a7 Hi atunci !iecare din noi
4a de4eni s!)ntul Paul care 4a !i mistuit de remu*c#ri pentru c# neCam opus +n mod
ridicol iuirii in!inite. Ne cuprinde un sentiment de +n4#lm#*eal# *i ne duce la o
m#rturisire a mi"eriei noastre6 '$ pic#tur# de iuire +ntrCun ocean de r#utatea.,
-C(. Pe9uN2
Dar ceea ce a !#cut0 e un !#cut. 8 trecut "iua 4ieii p#m)nte*ti0 acea "i
pentru a !ace !aptele Domnului0 adic# pentru a iui. '>ine noapte c)nd nimeni nu
mai poate lucra., -In D012 Cu si9uran# 4om a4ea timp s# ardem p)n# la r#d#cini
mi"eria din inimile noastre e9oiste. 8ceasta 4a !i 'pur9atoriul, nostruG
FQnu $tiu ce trebuie s aleg. +unt strns din dou pri% a$ dori s m mut
$i s fiu mpreun cu #ristos, cci ar fi cu mult mai bineQ
3*il @,<A5
PURGATORIUL
>atican II arat# o sorietate e5emplar# +n ceea ce pri4e*te Pur9atoriul.
>ore*te despre el doar Bumen Centium re!eritor la '3mp#rt#*irea s!inilor, pentru
a !irma pur *i simplu c# '?iserica ce c#l#tore*te pe p#m)nt a +ncon:urat cu e4la4ie
amintirea celor ori +nc# din primele timpuri0 c#ci 9)ndul de a se ru9a pentru cei
mori0 pentru a !i elierai de p#catele lor0 este s!)nt *i cucernic., -.Mac /.01B2
>atican II reia deci discreia conciliului din Trident care amintea credina
?isericii Catolice6
'E5ist# un Pur9ator *i su!letele sunt reinute acolo0 sunt a:utate prin
ru9#ciunile credincio*ilor *i mai ales prin :ert!a isp#*itoare a altarului.,
8poi cuprinde *apte puncte +n care cere discreie +n predicarea acestui mister
*i inter"ice s# se a!irme despre acest suiect ori ce ar !i nesi9ur.
Deci s# tr#im cu un Pur9ator de !l#c#ri0 cu apariiile sul!uroase ale
4i"ionarilor. Nu de mult0 se ar#ta la tele4i"or +n Jrana0 intrarea +n Pur9ato
locali"at# pe unde4a prin Irlanda. ?ancuri7 Ironie7 E si9ur c# prin pierderea acestui
un sim sCa a:uns la des!i9urarea lui Dumne"eu *i la uitarea +n4##turii Conciliului
TridentinG e5pun)nduCse ni*te :ocuri deCa pompierii sau alte ima9ini nepotri4ite.
&I4CA)74IB0 8DICR7
P)n# +n secolul XII0 purgator era un ad:ecti4 *i +nsemna isp$itor,
purificator de la latinescul purgare C a cur#a +n !oc. Se 4orea despre 'c(inuri
pur9atoare,0 adic# puri!icatoare. Japtul c# din acest ad:ecti4 sCa !#cut un sustanti4
a !ost nu at)t o 9re*eal# 9ramatical#0 c)t mai ales de a !ace din aceast# calitatea o
sustan#0 un loc0 un lucru0 o +nc(isoare0 un !oc cu o durat# m#surat# +n luni *i "ile.
C)te eroriP
C(iar *i din punct de 4edere peda9o9ic0 acest cu4)nt e ne!ericit. Tos p#l#ria
pentru cine 4a 9#si un termen mai unP 3n lima 9erman# lucrurile mer9 *i mai r#u.
Pur9atorul e numit *egfeuer6 !oc care cur##. Treuie s# ne puri!ic#m de aceste
ima9ini pentru a !i !ideli ?isericii care a cerut prin Conciliul Tridentin s# nu se
a!irme nimic nesi9ur. $r0 aproape tot ce sCa scris este nesi9ur.
Ce e de !#cut7
S# repunem misterul c(inurilor puri!icatoare +n Misterul central *i uni4ersal
al cre*tinismului6 Misterul Pascal0 al morii *i +n4ierii lui Cristos *i s# spunem6
/. Cristos a luat asupra sa toate p#catele lumii *i neCa introdus +n 4iaa sa
di4in# prin Tert!a *i 3n4ierea A +n#larea sa. 3n el este iertat orice p#cat *i este
comunicat# +ntrea9a 4ia# di4in#.
.. 3ns# cre*tinul nu e un bebelu$0 o !iin# iresponsail#6 pentru a participa la
aceast# elierare de p#cate0 pentru a intra ca Jiu +n casa Tat#lui s# se uneasc# cu
acest trup mort *i 9lori!icat al lui Cristos0 'S# de4in# o sin9ur# !iin# cu Cristos,
-Rm ;0B2= acelea*i sentimente0 aceea*i iuire a Tat#lui *i a !railor0 aceea*i uitare de
sine. 8ceast# asimilare cu Cristos se reali"ea"# mai +nt)i prin ote"ul care ne
scu!und# +n moartea lui Isus= apoi prin celelalte sacramente0 mai ales prin
Eu(aristie= prin ru9#ciune= prin +ntrea9a 4ia# cre*tin#0 prin moartea cre*tin#0
acceptat# cu iuire0 prin o!erirea 4ieii din iuire.
K. Dac# +n clipa Trecerii la 4iaa de dincolo0 poc#ina0 su toate !ormele ei nu
a eliminat toate re"istenele rele la aceast# 4ia# a lui Cristos0 dac# +n mine mai
e5ist# e9oism pe care Cristos nu #l poate primi *i +nsu*i0 e necesar# o puri!icare. Hi
aceast# puri!icare nu se reali"ea"# cu o a9(et# ma9ic#0 ci +n interior0 c#ci 4a !i
4ora s# maturi"e" +n mine o iuire0 deci o liertate.
FNu $tii c toi ci am fost botezai n -sus #ristos, am fost botezai n
moartea Bui0 Noi deci, prin botezul n moartea Bui, am fost ngropai mpreun cu
.l, pentru ca, dup cum #ristos a nviat din mori, prin slava )atlui, tot a$a $i noi
s trim o via nou. ,n adevr, dac ne(am fcut una cu .l, printr(o moarte
asemntoare cu a Bui, vom fi una cu .l $i printr(o nviere asemntoare cu a
Bui. 1tim bine c omul nostru cel vec'i a fost rstignit mpreun cu .l, pentru ca
trupul pcatului s fie dezbrcat de puterea lui, n a$a fel ca s nu mai fim robi ai
pcatului6 cci cine a murit, de drept, este izbvit de pcat.
34m D,A(J5
PEDEPSE%E PUR&8T$RU%UI A $ 3NCERC8RE 8 IU?IRII
Cu4)ntul iubire spune totul. F8 maturi"a o iuire cere timp., $r0 iuirea
este ner#d#toare0 nu suport# a*teptare. S!inii doreau0 cu ner#dare aceast# unire
+n iuire cu Dumne"eu. -S!)ntul Paul0 S!)nta Tere"a de 84ila2
Ei ine0 a 4enit timpul !ericit c)nd un om prin moartea sa poate reali"a
unirea total# cu Dumne"eu +n 4i"iunea eati!ic#G *i iat# c# prin 9re*eala sa omul
nu poate reali"a imediat aceast# unire imediat#. E o c#s#torie am)nat#. Un !oc al
iuirii care +l !ace pe om s# se a4)nte spre Dumne"eu0 dar e9oismul +l ine le9at0
inima are +nc# iuiri str#ine. De aceea treuie reduse aceste piedici pentru a se
putea trece la Dumne"eu.
Misterul pur9ator -puri!icator2 ne apare ast!el ca un mister de maturi"are
pascal#6 prin inter4enia deoseit# a lui Dumne"eu *i prin colaorarea penitentului0
+mplinirea coincidenei per!ecte a cre*tinului cu Cristos0 coinciden# +nceput# la
ote".
S!)nta Ecaterina de &eno4a -
/B/<2 a scris un tratat despre Pur9ator care ne duce la un tat# 9ri:uliu0 la
Dumne"eul iuirii6 nici un cu4)nt care s# e4oce c(inuri. Jocul pur9atorului nu 4a
!i altce4a dec)t iuirea lui Dumne"eu care ne arde p)n# ce a:un9em s# ne
aprindem. 'Nu cred0 spune ea0 c# dup# !ericirea cerului s# !ie o alt# !ericire0
comparail# cu ceea a su!letelor din pur9ator., -cap. .2
F,n adevr, dup cum )atl nvie morii, $i le d via, tot a$a $i *iul d
via cui vrea. )atl nici nu /udec pe nimeni, ci toat /udecata a dat(o
*iului, pentru ca toi s cinsteasc pe *iul cum cinstesc pe )atl. #ine nu cinste$te
pe *iul, nu cinste$te pe )atl, care B(a trimis. Adevrat, adevrat v spun, c cine
ascult cuvintele 2ele, $i crede n #el ce 2(a trimis, are viaa ve$nic, $i nu vine
la /udecat, ci a trecut din moarte la via.
3-n G,<@(<?5
!DE UNDE VA VENI S %UDECE!
E 4ora despre :udecata 9eneral# despre care 4ore*te Scriptura. $amenii
4or !i :udecai de un !rate0 de un #rat. 'tat#l nu :udec# pe nimeni0 ci toat#
:udecata a datCo Jiului0 pentru ca toi s# cinsteasc# pe Jiul0 cum cinstesc pe Tat#l.,
-In B0..2
C)nd 4a a4ea loc aceast# :udecat#7
'>e9(eai c#ci nu *tii nici "iua0 nici ceasulP, -Mt .B0/K2
Ceea ce e si9ur e c# 'Jiul omului 4a 4eni +n sla4a Tat#lui +mpreun# cu
+n9erii s#i, A adic# +*i 4a ar#ta di4initatea A *i atunci 4a da !iec#ruia dup# !aptele
sale., -Mt /;0.E2
'HI 8TUNCIG,
>enirea 9lorioas# a lui Isus *i :udecata uni4ersala0 4or !i deci un sin9ur
e4eniment6 ultima parte a istoriei= ultimul act al 4ictoriei lui Cristos asupra
p#catului *i a morii= +mplinirea elier#rii umane0 a di4ini"#rii umane. Seceri*ul
+mp#r#ieiG
8ceast# e5presie '*i atunci, situea"# :udecata !iec#ruia la s!)r*itul timpului
*i nu +ntrCo +nt)lnire '+n patru oc(i,6 'Hi atunci Jiul $mului 4a da !iec#ruia dup#
!aptele sale., Pentru a +nele9e treuie s# remarc#m reticena isericii antice +n a
4ori despre o :udecat# particular#0 pentru !iecare0 imediat dup# moarte.
'JIECRRUI8 DUPR J8PTE%E S8%E,
'Tu0 Doamne0 e*ti !idel c#ci dai !iec#ruia dup# !aptele sale, C aceasta este
credina constant# a poporului lui Dumne"eu0 aceasta este doctrina !undamental# a
retriuirii. >ec(iul Testament nu cunoa*te dec)t o retriuire +n aceast# lume. Noul
Testament o situea"# +n 4iaa de dincolo0 dar principiul este acela*i6 !iec#ruia dup#
!aptele sale. -c!. Io K10//= Ps //0.KCK/= .10/.= Eccl /;0/.C.1= ier /E0/<= K.0/D=
Rm .0;= .Tim 10/12
'!iec#ruia dup# !aptele sale,0 deci !iec#rui adult0 copilul +nc# nu poate
s#4)r*i !apte personale.
Din acest principiu al retriuirii di4ine s!)ntul Paul a !#cut un comentariu
in!ailiil6 'Hi anume0 4a da 4iaa 4e*nic# celor ce0 prin st#ruina +n ine0 caut#
sla4a0 cinstea *i nemurirea= *i 4a da m)nie *i ur9ie celor ce0 din du( de 9)lcea4#0 se
+mpotri4esc ade4#rului *i ascult# de nele9iuire., -Rm .0;CM2
Desi9ur0 !aptele unui om pot !i de poc#in#0 a:un9)nd la +ntoarcerea !inal# a
celui care +*i d# seama c# e5ist# o mil# care +l constr)n9e. Dar e 4ora de o c#in#
*i o +ntoarcere +n aceast# lume0 c#ci ' !iecare prime*te preul pentru ceea ce a !#cut
+n timpul 4ieii sale trupe*ti0 !ie +n ine0 !ie +n r#u., -.Cor B0/<2
' Nu 4# +ncredei +n asuprire0 *i nu 4# punei n#de:dea "#darnic# +n r#pire=
c)nd cresc o9#iile0 nu 4# lipii inima de ele. $dat# a 4orit Dumne"eu0 de dou#
ori am au"it c# 'Puterea este a lui Dumne"eu., 8 Ta0 Doamne0 este *i un#tatea0
c#ci Tu r#spl#te*ti !iec#ruia dup# !aptele lui., -Ps ;.0</C/.2
Iat# pentru ce nu are dreptate o teorie recent# numit# 'ale9ere !inal#,.
8ceast# teorie pleac# de la ideea c# suntem un su!let +mpotmolit +ntrCun trup. 8t)t
timp c)t se a!l# +n trupul s#u0 omul nu poate !i pe deplin el +nsu*i pentru c# e
+mpiedicat de realitatea material#6 el este un !el de fiin cu altul0 scufundat n
lume. 8n9a:amentul s#u total +n lumea sensiil# +l +mpiedic# s# se cunoasc# *i s# +l
cunoasc# pe Dumne"eu. 8ia la moarte0 c)nd 4a !i elierat de lumea sensiil# se
4a pre"enta posiilitatea primului act pe deplin personal al omului. Moartea 4a
de4eni ast!el locul pri4ile9iat al ale9erii ce pri4e*te destinul 4e*nic. -c!. %adislau
?aros2
Ce s# mai credem7 E clar c# aceast# intrare +n lumin# 4a da la o parte masca
4ieii noastre0 a*a cum un e5amen +ndep#rtea"# toate ilu"iile. Dar asta 4a !i dup#
moarte0 +n acea 'noapte +n care nu se 4a mai poate !ace nimic, -c!. InD012. 8ceast#
teorie a 'ale9erii !inale, desconsider# 4iaa de aici *i lumea noastr#= ea decapitea"#
persoana mam#0 care se de!ine*te cu a fi cu alii prin semne 4i"iile0 corporale= ea
respin9e esenialul cre*tinismului0 iuirea care este tr#it# la un ni4el material6 a
m)nca0 a ea0 o c#ma*# nou#0 un c#min cald0 o 4i"it#0 o +nt)lnire0 pre"ena al#turi
de cel ce su!er# +n spital0 +n +nc(isoare sau +n cartierele ora*elor din lumea a treia.
-c!. Mt .B0 K/ ss2. 'Cine nu +*i iue*te !ratele pe care +l 4ede0 cum +l 4a putea iui
pe Dumne"eu pe care nu +l 4ede7, -In 10.<2
Isus nu a a4ut alt# ale9ere dec)t aceea de aC*i iui !raii0 p)n# la moarte. De
ace Dumne"eu lCa +n#lat *i iCa dat un nume care este mai presus de orice nume.
8ici este caleaG
Clipa ale9erii pentru cei ale*i se consider# deci0 dup# acela*i principiu ca a
lui Cristos0 a*adar dup# !elul de a 9)ndi al oamenilor6 '8ici este r#darea s!inilor0
care p#"esc poruncile lui Dumne"eu *i credina lui Isus. Hi am au"it un 9las din cer0
care "icea6 'Scrie6 Jerice de acum +ncolo de morii0 care mor +n DomnulP, C'Da,
"ice Du(ul 'ei se 4or odi(ni de ostenelile lor0 c#ci !aptele lor +i urmea"#P, -8p
/10/.C/K2
Deci0 e mai mult dec)t e4ident c# 4om !i :udecai asupra ostenelilor acestui
trup0 asupra !aptelor acestei 4iei +n lumina poruncilor lui Dumne"eu.
8m citit e5presia poruncile lui "umnezeu. Dar s!)ntul Ioan nu !olose*te
e5presia +n sens de Decalo9. 3n teolo9ia lui0 poruncile lui Dumne"eu sunt6 S#
credem +n numele Jiului s#u0 Isus Cristos *i s# ne iuim unii pe alii a*a cum a
poruncit el. -/In K0K.2
Deci0 a crede +n Isus +nseamn# aCi iui pe !rai A iat#0 poruncile0 iat# faptele
care ne urmeaz *i dup# care 4om !i :udecai.
F&e ct de mare este mila lui, pe att de sever /udecata lui6 l vom /udeca
pe om dup faptele sale% pctosul nu va scpa cu /afurile lui, iar rbdarea celui
credincios nu va fi zadarnic6 el va ine cont de orice milostivire, fiecare va lua
dup faptele sale.
3+ap @D,@?(@D5
PRIM8 D8T$RIE6 8 CREDE
Prima porunc# +n 9)ndirea s!)ntului Ioan este credina. Desi9ur0 +n m#sura +n
care este posiil#. Primul p#cat care duce la os)nd# este deci re!u"area credinei0 cu
+nc#p#inare0 +n mod con*tientG Ioan +*i une*te ast!el +n4##tura cu aceea a
s!)ntului Paul0 al c#rui comentariu lCai citi mai sus -despre fiecare dup faptele
sale2. Ceea ce se deosee*te la s!)ntul Ioan este c# el pune aspectul po"iti46 'cei
care perse4erea"# +n ine,0 pe c)nd Paul pune aspectul ne9ati46 'cei care prin
re4olt# se +mpotri4esc ade4#rului,. 8cesta este0 de !apt0 p#catul care nu se iart# +n
sensul c# or9oliul omului se une*te cu cel a satanei *i +l +mpiedic# s# re4in#.
3ntrea9a e4an9(elie a lui Ioan se +ndreapt# spre acest sens. S# cit#m6
'Dup# +nmulirea p)inilor0 mulimile lCau urmat pe Isus a*a cum se in puii
de clo*c#.,
'Nu m# c#utai pentru c# ai cre"ut0 ci pentru c# 4Cai s#turat cu p)ineG
aler9ai mai de9ra# dup# (rana care 4# !ace s# str#lucii 4e*nic. Ce s# !acem ca s#
s#4)r*im lucr#rile lui Dumne"eu7 %ucrarea pe care o cere Dumne"eu este aceasta6
s# credei +n acela pe care lCa trimis., -In ;0.;C.D2 la !el a spus Cristos lui Nicodim
-K0/;26 '8t)t de mult a iuit Dumne"eu lumea +nc)t pe Jiul s#u unic lCa dat0 ca tot
cel ce crede +n el s# nu moar#0 dar s# ai# 4ia# 4e*nic#0 c#ci Dumne"eu lCa trimis
pe Jiul s#u +n lume ca s# :udece lumea0 dar ca lumea s# !ie m)ntuit# prin el. Cine
crede +n el nu este :udecat0 dar cine nu crede de:a este :udecat0 el +nsu*i *i sCa
condamnat. 'Pentru c# a re!u"at s# cread# +n numele Jiului unic.,
Ceea ce +nseamn# c# cel ne*tiutor0 p#9)nul0 necredinciosul0 c(iar *i ateul de
un# credin# nu este condamnat0 deoarece nu a re!u"at s# cread#. %a ni4elul
+nele9erii sale el +mpline*te lucrarea principal#6 crede. 3n !aa Dumne"eului nostru
un *i drept0 el ene!icia"# de un a4ans !a# de fericiii care au crezut. 8cestora
Isus le spune6 '8de4#rat0 ade4#rat 4# spun0 c# cine ascult# cu4intele Mele0 *i crede
+n Cel ce MCa trimis0 are 4iaa 4e*nic#0 *i nu 4ine la :udecat#0 ci a trecut din moarte
la 4ia#., -B0.12
8cest lucru este ade4#rat pentru toi cei care urmea"# cu sinceritate lumina
con*tiinei.
Toi oamenii de un#4oin#0 cre*tini sau nu0 sunt ast!el aliniai la startul
pentru a doua +ncercare a :udec#ii !inale6 a se iui unii pe alii.
F#t despre cei ce nu au primit nc evang'elia, sunt destinaia $i ei s fac
parte din poporul lui "umnezeuQ "umnezeu nu este departe de cei care caut n
umbr $i n imagini un "umnezeu pe care nu l cunosc, deoarece el vrea
mntuirea tuturor oamenilor. 3BC5
8 D$U8 D8T$RIE. 8 LRRNI0 8 3M?RRC80 8 PRIMIG 8 IU?I
$rice credin#0 !ie ea 9re*it# sau numai con!u"#0 treuie s# acione"e prin
caritate -&al B0;2. 8ceast# a doua porunc#0 aceast# a doua ncercare de la :udecata
din urm# A s# ne iuim unii pe alii C est +nscris# +n inima !iec#rui omG Nu 4om !i
:udecai de monopolurile cre*tine= nu 4a e5ista un c(estionar str#in de inima
noastr# c#ci 'atunci c)nd 4a 4eni Jiul $mului 4a 4eni +n sla4a sa0 +n !aa lui se 4or
aduna toate popoarele, -Mt .B0K<ss2 pentru a !i :udecai dup# acela*i cod.
Care cod7 Iuirea. '3n amur9ul 4ieii noastre 4om !i :udecai despre iuire,0
repet# s!)nta Tere"a a Pruncului Isus dup# s!)ntul Ioan al Crucii. Din toate
reli9iile0 din toate le9ile0 din orice 4ia# nu 4a re"ista dec)t iuirea0 +n focul
:udec#ii.
Hi atunci cum de sCa putut uita c# +nsu*i Domnul neCa descoperit +n Mt .B0K<
ss0 scenariul marelui e5amen7 De ce a !ost contra"is# e4an9(elia prin acest ritm al
con!runt#rii cu c(estionarul moral.
'>om !i :udecai dup# iuire.,G dar care iuire7 Nu suspinul +ndr#9ostiilor
ci iuirea ade4#rat# *i concret# pe care am !#cutCo sau nu0 adic# a da de m)ncare0
de #ut0 a primi0 a +mr#ca0 a 4i"ita0 a elieraG Iuirea concret# pe care am
+mp#ritCo sau am re!u"atCo celor mai mici0 celor s#raci0 de orice !el de s#r#cie0
celor dispreuii0 i"olai0 lipsii de ad#post0 celui +nc(is pentru nele9iuirea lui0 lui
%a"#r cer*etorul care +*i arat# r#nile pe trotuarele a9lomerate. 8st#"i lumea
+ntrea9# are ne4oie de noi6 suntem in!ormai *i putem aciona.
'Cel ce nu iue*te0 nu lCa cunoscut pe Dumne"eu., C(iar dac# toce*te
treptele ?isericii +n !iecare duminic# *i se +mp#rt#*e*te +n !iecare 4inere din lun#0
c(iar dac# este episcop0 preot0 c#lu9#rG+n9ri:irea r#nitului de la Ieri(on0 iat# 9estul
care d# 4ia# 4e*nic#0 !ie c# +l !ace un du*man0 un eretic0 un ateu sau ad4ersar al
poporului lui Dumne"eu. C#ci oricine iue*te este n#scut din Dumne"eu *i +l
cunoa*te pe Dumne"eu0 deoarece Dumne"eu este iuire. $ricine e capail s# se
deran:e"e *i s# +l iueasc# pe cel mai s#rac0 pe cel mai sla0 pe cel dispreuit0 pe cel
condamnat0 acesta tr#ie*te ce4a din +ns#*i 4iaa di4in#0 care este d#ruire0 9in9#*ie0
!r)n9erea p)inii0 :ert!a trupului *i a s)n9elui. De aceea +i 4a putea Isus primi pe
ace*tia ca un rod copt pentru 3mp#r#ia sa6 >enii0 inecu4)ntaiPG
'8tunci 3mp#ratul 4a "ice celor de la dreapta %ui6 '>enii inecu4)ntaii
Tat#lui Meu de mo*tenii 3mp#r#ia0 care 4Ca !ost pre9#tit# de la +ntemeierea
lumii. C#ci am !ost !l#m)nd0 *i MiCai dat de m)ncat= MiCa !ost sete0 *i MiCai dat
de #ut= am !ost str#in0 *i MCai primit= am !ost 9ol0 *i MCai +mr#cat= am !ost
olna40 *i ai 4enit s# M# 4edei= am !ost +n temni#0 *i ai 4enit pe la Mine., 8tunci
cei nepri(#nii 3i 4or r#spunde6 'Doamne0 c)nd TeCam 4#"ut noi !l#m)nd0 *i QiCam
dat s# m#n)nci7 Sau !iinduCi sete0 *i QiCam dat de ai #ut7 C)nd TeCam 4#"ut noi
str#in0 *i TeCam primit7 Sau 9ol0 *i TeCam +mr#cat7 C)nd TeCam 4#"ut noi olna4
sau +n temni#0 *i am 4enit pe la Tine7, Drept r#spuns0 3mp#ratul le 4a "ice6
'8de4#rat 4# spun c#0 ori de c)te ori ai !#cut aceste lucruri unuia din ace*ti !oarte
ne+nsemnai !rai ai Mei0 Mie mi leCai !#cut., -Mt .B0K1C1<2
R#uCcredincio*ii care au c#utat mereu pro!itul *i cei care sCau 9)ndit numai
la aceste !apte0 4or r#m)ne uimii. Cristos +nsu*i +i a4erti"ea"# -Mt E0./2 c# +n clipa
:udec#ii nimeni nu +*i 4a scoate le9itimaia de practicant6 ,DoamneP DoamneP Nu
am prorocit oare +n numele t#u7 Nu am scos noi demoni +n numele t#u7 Nu am
!#cut minuni +n numele t#u7 8u ap#rat cu dinii *i 9(earele !i5itatea !ormulelor
do9matice *i pri4ile9iile clasei lor0 au !ost indi!ereni !a# de cei !#r# de cultur#
care nu +nele9eau nimic din %itur9(iile lor *i !a# de cei mici care mor !#r# p)ine
*i inui +n lanuri. Tudec#torul 4a c#uta +n pomul 4ieii lor0 ar#tos de alt!el0 poamele
iuiriiP Ei +l 4or implora6 'Doamne0 desc(ideCne *i nou#P 8m m)ncat *i am #ut cu
tine *i tu ai +n4#at prin locurile noastreP
Nu *tiu de unde sunteiP, -%c /K0.B2
'Noi *tim c# am trecut din moarte la 4ia#0 pentru c# iuim pe !rai. Cine nu
iue*te pe !ratele s#u0 r#m)ne +n moarteG. Copila*ilor0 s# nu iuim cu 4ora0 nici
cu lima0 ci cu !apta *i cu ade4#rul., -%c /In K0/1./M2
F&rea iubiilor, s ne iubim unii pe alii6 cci dragostea este de la
"umnezeu. 1i oricine iube$te, este nscut din "umnezeu, $i cunoa$te pe
"umnezeu. #ine nu iube$te, n(a cunoscut pe "umnezeu6 pentru c "umnezeu este
dragoste.
3@-n ?,J(J5
NU $ TUDEC8TR RE%I&I$8SR0 CI UN8 P$%ITICR
Dumne"eu se identi!ic# cu cel nenorocit. Dumne"eu este (r#nit0 +mr#cat0
elieratG c(iar dac# cei care au !#cut acestea nu +l cuno*teau0 sau c(iar dac# +l
cuno*teau0 nu se 9)ndeau la elG Dumne"eu a !ost l#sat +n!ometat0 p#r#sit0 sin9ur0
de*i nu *tiau c# este Dumne"eu. 8de4#rata religie este aceea care ne lea9# de acest
Dumne"eu necunoscut A !ratele care su!er#6 'Mie miCai !#cut., Sacramentul
!ratelui m)ntuie*te c(iar *i !#r# celelalte= celelalte *apte nu !olosesc la nimic dac#
nu duc la acest !rate care su!er#.
Un str#mo* al lui 84ram0 care a tr#it cu K<<< de ani +nainte de Cristos ar
putea oare !i :udecat pentru iuirea sa !a# de Cristos7 El 4a !i :udecat despre
iuirea sa !raii s#i6 'Mie miCai !#cutG Mie nu miCai !#cutG, Puini oameni lCau
4#"ut pe Cristos *i mai puini au !ost cei care lCau cunoscut. Dar toi au +nt)lnit !rai
ne!ericii pe care +i puteau a:uta0 du*mani pe care +i puteau ierta. Isus le 4a spune6
'Mie miCai !#cutG Mie nu miCai !#cutG,
8ceasta este structura real# a oric#rei e5istene umane re4elat# nou#
cre*tinilor6 ceea ce +l pri4e*te pe om +l pri4e*te pe Dumne"eu0 c(iar dac# actul
+mplinit sau omis nu a !ost +mplinit din credin#. E9oi*tii 4or spune6 'dac# am !i
*tiut c# e*ti tuG, cei caritaili 4or spune6 '>ai ce ineP Nici nu am #nuit c# erai
tu., Iar Domnul 4a r#spunde6 'Inteniile 4oastre nu au putut s#tura pe nimeni. 3mi
era !oame +ntrCun milion de e5emplare *i datorit# 4ou# am m)ncat. C#ci eu eram.,
Sau6 '3mi era !oame0 crpam de foame +n milioane de e5emplare *i mCai l#sat s#
mor. C#ci eu eramG,
Ne apare ast!el clar c# ori"ontul di4in este de !apt ori"ontul !ratern0 ori"ontul
politic dac# putem spune a*a.
3ntrCade4#r0 +n societatea noastr# modern#0 a (r#ni0 a da locuin#0 a +mr#ca0
a eliera +nseamn# +n primul r)nd politic#. 3n secolul XIX ucenicii s!)ntului
>inceniu de Paul0 puteau crede c# re"ol4# prolema s#racilor. Dar ast#"i ne d#m
seama c# a*a ce4a este imposiil. Htim c# sistemul economic din cele mai multe
#ri este o ma*in# de !aricat s#raci0 pe plan naional *i mondial.
Dac# suntem +mpotmolii +n e9oism0 treuie s# suprim#m ine9alit#ile
re4olt#toare printrCo aciune politic#.
%itur9(ia noastr# este plin# de e5presii ca6 'pacea lui CristosG, Pacea lui
Cristos este politic# +n primul r)nd. %ui Cristos nu +i este indi!erent c)nd un popor
+l asupre*te pe cel#lalt0 c)nd duce r#"oi0 c)nd +i calomnia"# pe cei slai0 c)nd +i
e5ploatea"# prin alana de pl#i0 lu)nduCle 9r)ul *i d)nduCle armeG
Iat# de ce popoarele 4or !i :udecate +n pulic ca *i indi4i"ii. 'toate popoarele
se 4or aduna +n !aa lui., >or !i *i ele :udecate despre E4an9(elie0 despre iuire.
Sistemele economice 4or !i :udecate despre iuire. Partidele politice 4or !i :udecate
despre iuireG E4an9(elia nu este neutr#. Isus Cristos nu este neutru. El ine
partea celor s#raci.
' Dumne"eu iCa "is lui Moise6 'Eu Sunt Cel ce Sunt., Hi a ad#u9at6 '>ei
r#spunde copiilor lui Israel ast!el6 'Cel ce se nume*te 'Eu Sunt, mCa trimis la
4oi., Dumne"eu a mai "is lui Moise6 '8*a s# 4ore*ti copiilor lui Israel6 'Domnul0
Dumne"eul p#rinilor 4o*tri0 Dumne"eul lui 84raam0 Dumne"eul lui Isaac *i
Dumne"eul lui Iaco0 mCa trimis la 4oi. 8cesta este Numele Meu pentru 4e*nicie0
acesta este Numele Meu din neam +n neam. DuCte0 str)n9e pe #tr)nii lui Israel *i
spuneCle6 'Mi sCa ar#tat Domnul0 Dumne"eul p#rinilor 4o*tri0 Dumne"eul lui
84raam0 lui Isaac *i lui Iaco. El a "is6 '>Cam 4#"ut *i am 4#"ut ce 4i se !ace +n
E9iptG,
Hi ?iserica 4a !i :udecat# despre iuire0 despre slu:ire *i renunare pentru cei
s#raci0 despre an9a:area ei +n a:utorarea celor asuprii0 despre 9ri:a ei pentru cei
e5ploatai. Ea nu 4a !i :udecat# despre declaraii0 rurici sau drept Canonic.
Institutele reli9ioase 4or !i :udecate despre iuire. Comunit#ile 4or !i :udecate
despre iuire.
>oi !i :udecat despre iuire.
F 1i noi am cunoscut $i am crezut dragostea pe care o are "umnezeu fa de
noi. "umnezeu este dragoste6 $i cine rmne n dragoste, rmne n "umnezeu, $i
"umnezeu rmne n el. #um este .l, a$a +untem $i noi n lumea aceasta% astfel se
face c dragostea este desvr$it n noi, ca s avem deplin ncredere n ziua
/udecii.
3@-n ?,@D(@J5
!PE CEI VII I PE CEI MOR#I!
Petru predica la Ce"areea6
' Noi Suntem martori a tot ce a !#cut El +n ara Iudeilor *i +n Ierusalim. Ei %C
au omor)t0 at)rn)nduCl pe lemn. Dar Dumne"eu %Ca +n4iat a treia "iGEl a !ost
r)nduit de Dumne"eu Tudec#torul celor 4ii *i al celor mori., -Jap /<0KD2
'Cei 4ii *i cei mori,0 ce +nseamn# de !apt7
Pe timpul lui Isus0 o sect# a e4reilor0 saduceii0 ne9au +n4ierea0 adic# 4iaa de
dincolo. Cre"ul lor era6 'Dup# moarte0 totul e moarte., Deci pentru ei omenirea se
+mp#rea +n dou# cate9orii6 +nainte de moarte A cei 4ii0 dup# moarte A cei mori.
Isus eCa dat aceast# replic#6 'Dumne"eu nostru0 a*a cum spune Scriptura0 este
Dumne"eul lui 84ram0 Isac0 Iaco. $r0 el nu este Dumne"eul morilor0 ci al celor
4ii., -Mt ..0K.2 deci 84ram0 Isac0 Iaco nu sunt mori0 ci 4ii0 numai c# 4iaa lor
este di!erit#. 3n acest sens0 Isus nea9# c# ar putea !i deoseii cei mori de cei 4ii0
moartea nu e dec)t o trecere la o alt# 4ia#. E ine s# +nele9em6 defuncii sunt cei
care *iCau p#r#sit funcia de aici6 deC!unci A ei nu sunt mori0 ci 4ii.
>orim +n mod curent despre mori pentru a deosei pe to4ar#*ii no*tri de
e5isten# care au disp#rut. Epistolele !olosesc acest lima:6 'P#c#to*ii 4or da
socoteal# celui ce este 9ata s# :udece pe cei 4ii *i pe cei moriG, -/Pt 10B2
'Te ro9 +naintea lui Dumne"eu *i a lui Isus Cristos0 care 4a :udeca pe cei 4ii
*i pe cei moriG, -.Tim 10/2
Din scrierile apostolice unde e5presia este ca *i pro4erial#0 ea a trecut +n
Simolul Credinei. Ce ar 4rea s# +nsemne7
CRIST$S CE% 3N>I8T NU >8 UIT8 PE NIMENI
%a 4enirea sa 9lorioas#0 Cristos nu 4a !rustra pe nimeni *i nici nu 4a
pri4ile9ia pe nimeni.
Dup# 3n#lare0 ?iserica t)n#r#0 ca +ntrCo stare de 4#du4ie0 a*tepta cu
+n!l#c#rare +ntoarcerea Domnului. Ea r#m#sese la acel mesa: ce i se adresase +n
acea "i6 '8cest Isus pe care lCai 4#"ut +n#l)nduCse la ce 4a 4eni +n acela*i !el .,
Tensiunea speranei era at)t de mare +nc)t e4enimentul !inal era cre"ut ca !iind
!oarte aproape. S!)ntul Paul0 la +nceputul apostolatului s#u0 a4ea *i el aceast#
con4in9ere6 >ore*te despre o 4enire at)t de apropiat# a lui Cristos +nc)t 'muli
dintre noi 4or !i de !a#,.
8ceast# apropiere nu este totu*i oiectul +n4##turii sale. Dar 4rea s# dea o
re4elaie despre soarta celor care 4or !i +nc# pe p#m)nt +n "iua lui Cristos. Ha cum
se a!l# el printre cei vii0 spune noi 4orind despre cei 4ii de la s!)r*itul lumii. 8st!el
scrie Corintenilor6 '># spun o tain#. Nu 4om adormi toi0 dar toi 4om !i sc(imai
-+n trupuri 9lori!icate2 +ntrCo clip#G la sunetul tr)miei., 8ceast# trompet# e pur
*i simplu un simol al anun#rii "ilei Domnului. Tr)mia 4a suna0 morii 4or +n4ia
nesupu*i putre"irii *i noi 4om !i sc(imai. 8tunci se 4a +mplini cu4)ntul
Scripturii6 moartea a !ost +n9(iit# de iruin#G prin Isus Cristos0 Domnul nostru.,
-/Cor /B0B/2
Credincio*ii din Tesalonic0 dorind 4enirea Domnului0 erau disperai c# nu
4or !i +n 4ia# la parusie6 primele decese sur4enite +n comunitate +i pusese +n stare
de nelini*te. De aici +ntre#rile lor6 care 4a !i soarta !railor mori +nainte de Ziua
lui Cristos7 Nu 4oi a:un9e cu +nt)r"iere +n raport cu !raii care sunt +n 4ia#7 Nu 4or
lipsi de la 4enirea +n sla4# a Domnului7 Hi c(iar e si9ur c# 4or +n4ia7 Paul el
+mpr#*tie nelini*tea *i preci"ea"#6 '3n4ierea este pentru toi= cel 3n4iat nu 4a uita pe
nimeni dintre ai s#i0 !ie 4iu0 !ie mort= *i toi C vii $i mori A 4or participa +mpreun#
la Ziua ce mare6
'Nu 4oim0 !railor0 s# !ii +n ne*tiin# despre cei ce au adormit0 ca s# nu 4#
+ntristai ca ceilali0 care nCau n#de:de. C#ci dac# credem c# Isus a murit *i a +n4iat0
credem *i c# Dumne"eu 4a aduce +napoi +mpreun# cu Isus pe cei ce au adormit +n
El. Iat#0 +n ade4#r0 ce 4# spunem0 prin Cu4)ntul Domnului6 noi cei 4ii0 care 4om
r#m)nea p)n# la 4enirea Domnului0 nu 4om luaCo +naintea celor adormii. C#ci
+nsu*i Domnul0 cu un stri9#t0 cu 9lasul unui ar(an9(el *i cu tr)mia lui
Dumne"eu0 Se 4a po9or+ din cer0 *i +nt)i 4or +n4ia cei mori +n Cristos. 8poi0 noi
cei 4ii0 care 4om !i r#mas0 4om !i r#pii toi +mpreun# cu ei0 +n nori0 ca s#
+nt)mpin#m pe Domnul +n 4#"du(= *i ast!el 4om !i totdeauna cu
Domnul. M)n9)iaiC4#0 deci0 unii pe alii cu aceste cu4inte., -/Tes 10/KC/M2
Treuie s# mai suliniem c# aceste proleme ale cre*tinilor din Tesalonic0
aceast# ner#dare dup# Ziua Domnului0 !rica de a nu !i pre"eni0 ca *i r#spunsul
+mucur#tor al lui Paul0 ne arat# nu o !ric# de :udecata !inal#0 ci ner#darea de a
a:un9e acolo0 con4in9erea c# aceast# "i 4a !i +nainte de toate o s#r#toare de
ucurie *i de iuire. "ies irae a !#cut din aceast# "i un moment de 9roa"#. Dac# a"i
?iserica a scosCo c# +n primele *apte stro!e pre"enta un talou al 9roa"ei0 inspirat
de catastro!ele din E4ul Mediu *i erau +n contradicie cu re4elaia. 8 doua epistol#
a s!)ntului Petru descrie +ns# ner#darea credincio*ilor +n !aa "ilei Domnului care
+nt)r"ie prea mult. Cre*tinii de la +nceput0 luminai de credina apostolic#0 au
interpretat re+ntoarcerea lui Cristos ca un e4eniment plin de speran# *i ucurie6
'Dar0 prea iuiilor0 s# nu uitai un lucru6 c#0 pentru Domnul0 o "i este ca o
mie de ani0 *i o mie de ani Sunt ca o "i. Domnul nu +nt)r"ie +n +mplinirea
!#9#duinei %ui0 cum cred unii= ci are o +ndelun9# r#dare pentru 4oi0 *i dore*te ca
nici unul s# nu piar#0 ci toi s# 4in# la poc#in#G. Deci0 !iindc# toate aceste lucruri
au s# se strice0 ce !el de oameni ar treui s# !ii 4oi0 printrCo purtare S!)nt# *i
e4la4ioas#0 a*tept)nd *i 9r#ind 4enirea "ilei lui Dumne"eu0 +n care cerurile aprinse
4or pieri0 *i trupurile cere*ti se 4or topi de c#ldura !ocului7 Dar noi0 dup#
!#9#duina %ui0 a*tept#m ceruri noi *i un p#m)nt nou0 +n care 4a locui
nepri(#nirea., -.Pt K0MCD= //C/K2
'DUMNEZEU NU >RE8 C8 CINE>8 SR PI8RR,
?iserica apostolilor a*tepta deci Ziua Domnului cu o ner#dare plin# de
ucurie. Ea a*tepta cu ucurie. 'Tudecata celor 4ii *i celor mori,G UimitorP
ContradictoriuP Nu. Noi am !ost aceia care nu mai suntem ca ei. Treuie s#
re9#sim 9in9#*ia *i optimismul acestei !ormule re4elate denaturate prin cultura
:uridic# *i prin predicile apostolice. 8cesta este sensul articolului nostru. Nou0
celor speriai de c#l#i0 de marele Inc(i"itor0 de torturi *i de curtea :udec#torilor0
ideea unei :udec#i ne !ace s# ne cutremur#m. Plec)nd de la a ceast# intenie de a
+n9(ea de !ric# pe cel p#c#tos0 e u*or de 9#sit +n Scriptur# c)te4a !ra"e de m)nie *i
de lestem. Numai c# se uit# un am#nunt6 Jiul a luat asupra sa m)nia0 lestemul.
Se cite*te *i se comentea"# prima parte a Epistolei c#tre Romani p)n# la K0.<0 ca
un rec(i"itoriu plin de 9roa"# *i se termin# cu 4erdictul milosti4 al lui Cristos6
'Dar acumG,
Din contra0 +n mediul +n care a ap#rut SimolulG termenul de ':udecat#, era
simit +n unitatea sa ca mesa:ul (arului. 8 spune6 'Isus :udec#,0 +nseamn# a spune
c# Dumne"eul iuirii 4a a4ea mil# de noi6 '>a 4eni s# :udece pe 4ii *i pe mori,0
nu era o ameninare6 'Nimeni nu 4a sc#pa.,0 ci o promisiune6 'Nimeni nu 4a !i
l#sat uit#riiG,0 +nseamn# pur *i simplu c# omul Isus0 care a !ost 4iu0 apoi mort0
a4ea o po"iie un# +n "iua :udec#ii *i ne 4a +nele9e0 ne 4a 9#si *i ne 4a aduna pe
noi0 !raii s#i0 4ii sau mori la aceast# s#r#toare 4e*nic#. Numai cei care Asau
+nc#p#inat s# +l re!u"e0 s# cread# +n el *i s# +l iueasc# A numai ace*tia 4or !i
e5clu*i.
' Eu am 4enit ca s# !iu o lumin# +n lume0 pentru ca oricine crede +n Mine0 s#
nu r#m)n# +n +ntuneric. Dac# aude cine4a cu4intele Mele *i nu le p#"e*te0 nu Eu +l
:udec= c#ci Eu nCam 4enit s# :udec lumea0 ci s# m)ntuiesc lumea. Pe cine M#
nesocote*te *i nu prime*te cu4intele Mele0 are cineCl os)ndi6 Cu4)ntul pe care lCam
4estit Eu0 acela +l 4a os)ndi +n "iua de apoi., -In /.01;C1M2
Un document 4ec(i0 cunoscut su numele de 'a doua scrisoare a lui
Clement,0 pap#0 e5prim# aceast# 4i"iune +ncre"#toare pe care treuie s# o a4em6
'Jrailor0 iat# cum treuie s# +l consider#m pe Isus Cristos 6 Ca Dumne"eu *i
Tudec#tor al celor 4ii *i al celor mori. Nu treuie s# ne temem c#ci0 dac# nu a4em
despre Isus Cristos dec)t o sla# ideeG totu*i ne d#m seama din ce ais am !ost
m)ntuii0 prin cine0 prin ce :ert!e *i pentru ce destinG Dac# pri4im acestea ca ni*te
lucruri m#runte0 p#c#tuimG,
deci0 ':udecarea celor 4ii *i a celor mori, +nseamn# m)ntuire0 elierare0
paradis.
Re9#sim aici tonul lui Petru la Ce"areea6 'Pe acest Isus0 Dumne"eu lCa dat
ca Tudec#tor al celor 4ii *i al celor mori= despre el dau m#rturie *i pro!eii6 iertarea
p#catelor e dat# prin numele lui oricui +*i pune +ncrederea +n el., -Jap /<01. ss2
Tudecata este deci iertarea celor 4ii *i a celor mori. 3nele9em ast!el a doua epistol#
a s!)ntului apostol Petru care 4rea s# calme"e ner#darea cre*tinilor6 ' Dar0 prea
iuiilor0 s# nu uitai un lucru6 c#0 pentru Domnul0 o "i este ca o mie de ani0 *i o
mie de ani Sunt ca o "i. Domnul nu +nt)r"ie +n +mplinirea !#9#duinei %ui0 cum cred
unii= ci are o +ndelun9# r#dare pentru 4oi0 *i dore*te ca nici unul s# nu piar#0 ci
toi s# 4in# la poc#in#., -.Pt K0MCD2
'Deci0 ce 4om "ice noi +n !aa tuturor acestor lucruri7 Dac# Dumne"eu este
pentru noi0 cine 4a !i +mpotri4a noastr#7 El0 care nCa cruat nici c(iar pe Jiul S#u0 ci
%Ca dat pentru noi toi0 cum nu ne 4a da !#r# plat#0 +mpreun# cu El0 toate
lucrurile7 Cine 4a ridica p)r# +mpotri4a ale*ilor lui Dumne"eu7 Dumne"eu este
8cela careCi socote*te nepri(#niiP CineCi 4a os)ndi7 Cristos a muritP ?a mai mult0
El a *i +n4iat0 st# la dreapta lui Dumne"eu0 *i mi:loce*te pentru noiP Cine ne 4a
desp#ri pe noi de dra9ostea lui Cristos7 Neca"ul sau str)mtorarea sau pri9onirea
sau !oametea sau lipsa de +mr#c#minte sau prime:dia sau saia7 Dup# cum este
scris6 'Din pricina Ta Suntem dai morii toat# "iua= Suntem socotii ca ni*te oi de
t#iat., Totu*i +n toate aceste lucruri noi Suntem mai mult dec)t iruitori0 prin 8cela
care neCa iuit. C#ci Sunt ine +ncredinat c# nici moartea0 nici 4iaa0 nici +n9erii0
nici st#p)nirile0 nici puterile0 nici lucrurile de acum0 nici cele 4iitoare0 nici
+n#limea0 nici ad)ncimea0 nici o alt# !#ptur#0 nu 4or !i +n stare s# ne despart# de
dra9ostea lui Dumne"eu0 care este +n Isus Cristos0 Domnul nostru., -Rm M0K/CKD2
'Dar acum sCa ar#tat o dreptate pe care o d# Dumne"eu0 !#r# le9eCdespre ea
m#rturisesc %e9ea *i proorociiC *i anume0 nepri(#nirea dat# de Dumne"eu0 care
4ine prin credina +n Isus Cristos0 pentru toi *i peste toi cei ce cred +n El. Nu este
nici o deoseire. C#ci toi au p#c#tuit0 *i Sunt lipsii de sla4a lui Dumne"eu. Hi
Sunt socotii nepri(#nii0 !#r# plat#0 prin (arul S#u0 prin r#scump#rarea0 care este +n
Cristos Isus.,-Rm K0./C.12
CND VA AVEA LOC
Ucenicii au cerut lui Isus6 'SpuneCne semnul 4enirii tale la s!)r*itul lumiiP,
R#spunsul ne este dat +n capitole paralele6 Mt.1 *i Mc /K. Ruina apropiat# a
templului= +ncerc#rile din iseric# *i ultima 4enire a Jiului omului sunt anunate
+ntrCo panoram# cu ori"onturi di!erite0 neclare. Hapte semne sunt date0 +ntrCo ordine
asem#n#toare *i +n termeni aproape identici6
C Jal*ii Cristo*i *i pro!ei mincino*i 4or +n*ela pe muli.
C Istoria este asem#nat# cu a*tept#ri plictisitoare ale +mplinirii acestor semne6
persoane0 puteri0 doctrine0 mi*c#ri colecti4eG S!)ntul Paul pare s# pre"ic# un
anti(rist indi4idual0 dar c)nd 4om *ti c# ne a!l#m +n !aa ultimului7
C R#"oaie *i "4onuri de r#"oaieG se 4a ridica popor +mpotri4a altui popor.
C Pe alocuri 4or !i cutremure *i !oamete.
C Istoria e plin#G
C >ei !i sc(in9iuii *i omor)i.
Persecuiile sCau n#scut odat# cu ?iserica0 au crescut odat# cu ea0 ca dro:dia
+n luatG
C 8tunci 4or c#dea muliG *i din cau"a +nmulirii !#r#dele9ii0 dra9ostea se
4a r#ci la muli.
C 8*a este a"iP Dar p#rinii ?isericii 9emeau din cau"a acestor lucruri +nc#
acum /B<< de ani.
C 8ceast# 4este un# 4a !i 4estit# +n lumea +ntrea9#G 8tunci 4a 4eni
s!)r*itul.
Dar ce +nele9em prin lumea ntreag7 Toate popoarele7 Sau toate centrele
locuite7 3n ce procent7 Mister.
C Cei dint)i 4or !i cei din urm#.-c!. Mt /D0K<2 $ parte din Israel a c#"ut +ntrCo
+mpietrire care 4a ine p)n# 4a intra num#rul deplin al neamurilor0 *i atunci tot
Israelul 4a !i m)ntuit. -Rm //0.Bss2
C 8cest semn dat de Paul0 pare mai clar dec)t celelalte. Dar ilu"ie6 nu se
spune c# aceast# con4ertire 4a !i masi4#0 nici c# 4enirea Domnului 4a urma
imediat.
C 3ndat# dup# aceste "ile de neca"0 soarele se 4a +ntuneca0 luna +*i 4a pierde
str#lucirea0 stelele 4or c#dea de pe cerG 8tunci 4a apare semnul Jiului $mului.
C Cei oi*nuii ci Scripturile *i cu 9enurile literare ale apocalipsei0 *tiu c#
acestea sunt ima9ini simolice des !olosite pentru a spune pur *i simplu6 4a !i o "i
!ormidail#0 a*a cum sCa spus despre "iua dearc#rii +n Normandia a aliailor0 c# a
!ost "iua cea mai lun9#.
Pe scurt0 semnele s!)r*itului au a:uns p)n# la noi dup# ce au !ost interpretate
secole deCa r)ndul. Ele au rolul de a ne ine tre:i ca pe !ecioarele +nelepte6
'>e9(eai c#ci nu *tii nici "iua0 nici ceasulP, -Mt .B0Bss2
Cre*tinii ar treuie s# !ie marii tre:i +ntrCo lume adormit# care nu a*teapt#
nimic6 'Se m#n)nc#0 se ea0 se +mat#0 se cump#r#0 se 4indeG, *i iat# potopul
-/E0.;ss2 !ericii cei care tr#iesc dialo9ul !ericit ce +nc(eie 8pocalipsul6
C Da0 4in cur)ndP
C 8minP >ino0 Doamne0 IsuseP
'8de4#rat0 ade4#rat 4# spun0 c# 4ine ceasul0 *i acum a *i 4enit0 c)nd cei
mori 4or au"i 9lasul Jiului lui Dumne"eu0 *i cei ceCl 4or asculta0 4or +n4ia., -In
B0.B2
F#t prive$te venirea "omnului nostru -sus #ristos $i strngerea noastr
laolalt cu .l, v rugm, frailor, s nu v lsai cltinai a$a de repede n mintea
voastr, $i s nu v tulburai de vreun du', nici de vreo vorb, nici de vreo
epistol, ca venind de la noi, ca $i cum ziua "omnului ar fi $i venit c'iar. Nimeni
s nu v amgeasc n vreun c'ip6 cci nu va veni nainte ca s fi venit lepdarea
de credin, $i de a se descoperi omul frdelegii 3+au% omul pcatului5, fiul
pierzriiQ
3<)es <,@(?5

/B.
CRED
3N
DULU% SJFNT
'Du(ul S!)nt 3N ?ISERICR,
Dumne"eu a intrat +n istoria omului. Iat# de ce cre"ul nostru +n a doua parte
A 'Cred +n Isus Cristos,GneCa descris istoria Jiului lui Dumne"eu de la +ntrupare
*i p)n# la +n#larea la cer.
8 treia parte A 'Cred +n Du(ul S!)ntG, este continuarea istoriei lui Cristos
pe p#m)nt0 de la 3n#lare *i Rusalii *i p)n# a"i.
C Istoria lui pe p#m)nt de la 3n#lare7
Nu0 darG
C Isus nu a plecat din Iudeea dec)t pentru a !i pre"ent peste tot. '>oi !i cu 4oi
p)n# la s!)r*itul lumii., -Mt .M0.<2
8ceast# pre"en#0 dinamismul pro!und al lui Isus +n ?iseric# *i +n lume0 este
o persoan#= are un numeP Du(ul S!)nt. 8ceast# a treia parte a Cre"ului este deci
re4elarea aciunii Du(ului S!)nt +n oameni.
Ea niCl pre"int# pe Du(ul S!)nt nu at)t ca o persoan# di4in#0 ci mai de9ra#
ca dar al lui Dumne"eu !a# de oameni *i mai +nt)i !a# de comunitatea celor care
cred +n Cristos. Simolul aptismal !olosit la Roma +n secolul III sulinia acest
sens6 'Cred +n Du(ul S!)nt din ?iseric# pentru +n4ierea trupului.,
Nu +nseamn# c# 4iaa trinitar# din Dumne"eu nu ne interesea"#. Desi9ur0 ea
nu este e5clus# din Cre". 8m 4orit de:a la capitolul >. Dar nu +l cunoa*tem pe
Dumne"eu +n sine0 dec)t +n relaiile sale cu noi. De asemenea0 m#rturisirea noastr#
de credin# nu spune nimic despre Dumne"eu a!lat +n a!ara istoriei noastre0 ci
4ore*te despre un Dumne"eu al iuirii0 un "umnezeu cu noi0 despre o )reime cu
noi. Dumne"eu re4elat +n Isus Cristos. Dumne"eul lui Cristos.
' Dac# M# iuii0 4ei p#"i poruncile Mele. Hi Eu 4oi ru9a pe Tat#l0 *i El 4#
4a da un alt m)n9)ietor -&rece*te6 Paraclet0 ap#r#tor0 a:utor.20 care s# r#m)n# cu
4oi +n 4eac= *i anume0 Du(ul ade4#rului pe care lumea nuCl poate primi0 pentru c#
nuCl 4ede *i nuCl cunoa*te= dar 4oi 3l cunoa*tei0 c#ci r#m)ne cu 4oi0 *i 4a !i +n
4oi. Nu 4# 4oi l#sa or!ani0 M# 4oi +ntoarce la 4oi. Peste puin# 4reme0 lumea nu M#
4a mai 4edea0 dar 4oi M# 4ei 4edea= pentru c# Eu tr#iesc0 *i 4oi 4ei tr#i. 3n "iua
aceea0 4ei cunoa*te c# Eu Sunt +n Tat#l Meu0 c# 4oi Suntei +n Mine0 *i c# Eu Sunt
+n 4oi.,
Deci cre"ul 8postolilor nu e5ist# o a doua parte6 'Cred +n ?iseric#G,
Pentru c# ?iserica !#r# Du( nu ar mai !i dec)t o societate uman#G*i in4ers0 Du(ul
S!)nt !#r# ?iseric# nu ar mai a4ea nimic de !#cut0 ar r#m)ne su!lare0 dar !#r# 4ia#0
ca aerul din pl#m)ni.
3n primele secole0 credina +n Du(ul S!)nt *i +n ?iseric# era aceea*iG
Treuie s# consider#m ca un de"astru !aptul c# aceast# unitatea a !ost rupt#6
doctrina despre ?iseric# *i despre Du(ul S!)nt a a4ut mai mult de su!erit. ?iserica
nu a mai !ost +neleas# +n realitatea ei spiritual#0 mistic#= a !ost considerat# +ntrCun
mod prea p#m)ntesc0 prea instituional0 ca o societate ci4il# *i militat#G a:un9)nd
ast!el s# !ie e5plicat# numai pe a"a cate9oriilor de putere ca orice alt# societate. Hi
atunciG Nu a mai !ost loc pentru Du(ul S!)nt care a !ost retrimis +n ceruri
inter4enind doar +n astraciile teolo9ilor.
Jidelitatea !a# de Cre"ul nostru ne impune deci o misiune concret#6
'de"l#nuirea, Du(ului S!)nt pentru a 'aerisi, ?iserica= nu este 4ora de
e5cluderea !ormei instituionale. Dar Jiul nu a m)ntuit lumea numai prin 3ntrupare0
ci *i prin 3n4ierea A 3n#larea *i trimiterea Du(ului S!)nt cu desc'iderea0
imensitatea !#r# mar9ini0 cu liertatea lui 'su!l# unde 4rea0 ca 4)ntul., -In K0M2
FFNu este treaba voastr s $tii vremurile sau soroacele6 pe acestea )atl
le(a pstrat sub stpnirea +a. #i voi vei primi o putere, cnd +e va pogor "u'ul
+fnt peste voi, $i(mi vei fi martori n -erusalim, n toat -udeea, n +amaria, $i
pn la marginile pmntului.
3*ap @,J(K5
DECI" CINE ESTE DUHUL SFNT?
Se 4ore*te mult0 a a:uns c(iar la mod#= *i totu*iG nu e u*or s# 4ore*ti
despre Du(ul S!)nt.
'Cred +n Du(ul S!)nt,6 cred +n el pentru c# !ace minuni. Minuni enumerate
+n Cre". El !ace ca ?iserica s# !ie Una0 S!)nt#0 Uni4ersal#. El !ace comuniunea
dintre s!ini.
3n tot ceea ce spunem la s!)r*itul Cre"ului nostru0 Du(ul S!)nt e pre"ent. Hi
cum ar putea el s# !ie alt!el7 Du(ul S!)nt0 dar cine este el7
SC8 RE>E%8T 3N M$D PR$&RESI>
Cu4)ntul Du( -spirit2 +nseamn# su!lare.
'Su!larea lui Dumne"eu, +n primul r)nd e 4)ntul0 acest 4)nt misterios0 ' care
plutea deasupra apelor, -9en /0.20 4)ntul care +nsemna mi*care *i 4ia#= 4)ntul
contrar materiei 9rele *i nemi*cate -inerte2.
8cest 4)nt aduce ploaia +n pustiu0 !ertili"ea"# p#m)ntul prime*te 4iaa.
Du(ul este su!lul di4in al creaiei6 'Dumne"eu lCa !#cut pe om din lutul
p#m)ntului *i iCa su!lat +n n#ri su!lare de 4ia# *i omul de4ine o !iin# 4ie., -9en
.0E2
8poi0 acest su!le a !ost cunoscut ca Du(ul Domnului care +n!l#c#ra pe
Tudec#tori -&(edeon0 Samson20 pe re9i0 pe pro!ei. 3nc# nu se *tie c# e o persoan#=
dar se *tie c# aceast# su!lare d# 4ia# *i 9)ndire. El 4a !i darul timpurilor mesianice.
-c!. Is 110KCB2
'>oi re4#rsa ap# peste p#m)ntul +nsetat0 4aluri peste p#m)ntul uscat. >oi
re4#rsa pe Du(ul meu peste neamul t#u *i inecu4)ntarea mea peste urma*ii t#i.,
Du(ul este su!lul di4in al +n4ierii.
S# relu#m ideea s!)ntului Paul6 'De aceea este scris6 '$mul dint)i 8dam a
!ost !#cut un su!let 4iu., 8l doilea 8dam a !ost !#cut un du( d#t#tor de 4ia#.,
-/Cor /B01B2 >edem ast!el restaurarea inte9ral# a omului prin Du( care +n4ie.
Isus Cristos ne d# acest Du(0 c#ci el ni lCa ar#tat ca pe o persoan#0 iar la
Rusalii0 Du(ul S!)nt 4a !i numit cu numele s#u ade4#rat0 *i *tim c# este dat prin
+n4ierea lui Cristos.
Hi atunci0 +n 4)ntul !urtunii0 apostolii lCau recunoscut. Nicodim a +neles *i el
c# Du(ul este o persoan#. Isus niCl d# pe Du(ul care ne permite s# respir#m aerul
Tat#lui.
F#nd se va turna "u'ul de sus peste noi6 atunci pustia se va preface n
pmnt, $i pustiul va fi privit ca o pdure. Atunci neprtinirea va locui n pustie, $i
nepri'nirea $i va avea locuina n pustiu. Bucrarea nepri'nirii va fi pacea,
rodul nepri'nirii% odi'na $i lini$tea pe vecie.
3-s A<, @G(@J5
ISUS HI DULU% SJFNT
Isus a !ost "#mislit de la Du(ul S!)nt. El este rodul Du(ului0 *i nu ca Ioan
?ote"#torul0 un consacrat. Isus 4ine prin Du(ul *i nu cap#t# nici o in4estitur#.
De aici0 aciunea Du(ului S!)nt +n Isus nu 4a !i un act episodic sau
momentan0 ci permanent. Tot ceea ce spune Isus este spus de Du(ul. Nimeni nu lCa
a4ut pe Du(ul ca Isus. Du(ul S!)nt se odi(ne*te deasupra lui -Is ;/2. 3n Isus nu
4edem momente de p#trundere ca la pro!ei. Isus are Du(ul +ntrCun mod at)t de
oi*nuit +nc)t se spunea c# nu +l are. Du(ul nu +l cuprinde pe Isus ca din a!ar#0 ci
este +n el0 este Du(ul lui Isus0 care este *i al Tat#lui.
'3n9erul iCa r#spuns6 'Du(ul S!)nt Se 4a po9or+ peste tine0 *i puterea Celui
Prea 3nalt te 4a umri. De aceea S!)ntul care Se 4a na*te din tine0 4a !i c(emat Jiul
lui Dumne"eu., -%c /0KB2
Isus a !ost ote"at +n du( pe malul Iordanului. ' Du(ul S!)nt a coor)t
asupra luiG, *i +ndat#0 po4este*te Matei0 Isus sCa umplut de Du(ul S!)nt *i a !ost
adus de Du(ul +n pustiu 'pentru a !i ispitit., -Mt 10/2 3n !aa pericolului se 4a ar#ta
du(ul !ilial al lui Isus !a# de Tat#l. R#ul a *tiut +n acea "i c# a !ost +n4ins. Isus a
4enit +n lumea p#catului0 ispita este condiia sa0 re"istena este modelul nostru. E
ote"at +n Du( +n +ncercarea ispitei.
'Du(ul Domnului este peste Mine0 pentru c# MCa uns s# 4estesc s#racilor
E4an9(elia= MCa trimis s# t#m#duiesc pe cei cu inima "droit#0 s# propo4#duiesc
roilor de r#"oi sloo"irea0 *i orilor c#p#tarea 4ederii= s# dau drumul celor
ap#saiG,-%c 10/M2
Isus acionea"# prin Du(ul. Prin el +n!runt# r#ul0 4indec# olna4ii0 elierea"#
pe cei asuprii. 3n el +*i +ncepe misiunea. S# ne amintim de discursul s#u din
sina9o9a din Na"aret. 8cionea"# prin Du(ul S!)nt.
>a +n4ia prin puterea Du(ului -Rm/01= /Pt K0.M2 3n4ierea este actul +n care
apare cel mai clar Du(ul S!)nt +n 4iaa lui Isus.
C)nd Isus a luat oetul0 a "is6 'SCa s#4)r*itP, 8poi *iCa plecat capul *i lCa dat
du(ul,. -In /D0K<2
Isus a murit 'd)nduC*i du(ul,0 sulinia"# Matei6 Du(ul e darul ce eman# din
el= peste trei "ile ca su!la asupra apostolilor *i 4a spune6 'Primii pe Du(ul S!)nt0
c#rora le 4ei ierta p#catele 4or !i iertate., -In .<0..2
Care este deci rolul Du(ului S!)nt +n s!)nta Treime7
Cele trei persoane sunt di!erite0 dar sunt mereu de acord +ntre ele0 c#ci Du(ul
S!)nt care purcede de la Tat#l *i de la Jiul este c(iar iuirea dintre Tat#l *i Jiul0
ce4a asem#n#tor cu copilul care este iuirea dintre tata *i mama.
S!)ntul ?ernard scrie a*a6 ' Dac# lCam repre"enta pe Tat#l s#rut)nduC*i Jiul0
Du(ul S!)nt ar !i tocmai acest s#rut A le9#tura indisoluil# +ntre Tat#l *i Jiul0 iuire
inseparail#0 unitate stail#.,
F ,n seara aceleia$i zile, cea dinti a sptmnii, pe cnd u$ile locului unde
erau adunai ucenicii erau ncuiate, de frica -udeilor, a venit -sus, a stat n
mi/locul lor, $i le(a zis% F&ace vou! 1i dup ce a zis aceste vorbe, le(a artat
minile $i coasta +a. Icenicii s(au bucurat, cnd au vzut pe "omnul. -sus le(a zis
din nou% F&ace vou! #um 2(a trimis pe 2ine )atl, a$a v trimit $i .u pe
voi. "up aceste vorbe, a suflat peste ei, $i le(a zis% FBuai "u' +fnt!
3-n <L, @H(<L5
DULU% SJFNT HI $8MENII
?ilia ne arat# c# Dumne"eu se an9a:ea"# din ce +n ce mai mult +n creaie0
d#ruinduCse0 ca oamenii s# tr#iasc# +n el. Tat#l concepe *i reali"ea"# planul de
iuire. Jiul a 4enit s# niCl !ac# cunoscut +n cu4inte omene*ti printrCo 4ia# *i o
moarte omeneasc#0 Du(ul S!)nt ne d# t#ria s# iuim. 'Cu de9etul lui Dumne"eu
+ndep#rtea"# r#ul, spune Isus. Du(ul S!)nt este acest de9et al lui Dumne"eu.
Isus +ntemeia"# ?iserica0 Du(ul o +nsu!lee*te= Isus trimite +n misiune. Du(ul
d# autenticitate acestei misiuni= Isus instituie sacramentele0 Du(ul le d# 4ia#= Isus
4ore*te0 Du(ul !ace ca aceste cu4inte s# !ie +nelese. E aceea*i oper# reali"at# de
doi trimi*i ai Tat#lui.
%a Rusalii se mani!est# plenitudinea Pa*telui. $pera Jiului e terminat# de o
alt# persoan#. Rusaliile +nseamn# rodul Pa*telui A Du(ul. S!)ntul Ioan &ur# de 8ur
spunea c# Rusaliile este capitala srbtorilor.
%a Rusalii nu celer#m o persoan#0 ci un e4eniment. Nu e nici o s#r#toare a
Tat#lui0 nici a Jiului0 nici a Du(ului. Este o s#r#toare care sCa +nt)mplat odat#0 dar
care a sc(imat pentru totdeauna relaiile dintre om *i Dumne"eu. 3n "iua aceea am
putut +nele9e c# e4oluia lumi *i crearea continu# se pot a"a pe altce4a dec)t pe
moarte *i di4i"iune.
Turnul ?ael sCa d#r)mat +n !aa minunii limilor.
'3n "iua Rusaliilor0 erau toi +mpreun# +n acela*i loc. Deodat# a 4enit din cer
un sunet ca 4):)itul unui 4)nt puternic0 *i a umplut toat# casa unde *edeau ei. Ni*te
limi ca de !oc au !ost 4#"ute +mp#rinduCse printre ei0 *i sCau a*e"at c)te una pe
!iecare din ei. Hi toi sCau umplut de Du( S!)nt0 *i au +nceput s# 4oreasc# +n alte
limi0 dup# cum le da Du(ul s# 4oreasc#., -Jap .0/C12
Celer)nd Rusaliile nu m# mulumesc cu o simpl# amintire a e4enimentelor0
dar m# +ncadre" +n d#ruirea de sine a lui Dumne"eu *i ast!el pot celera orice
s#r#toare. Du(ul S!)nt este comunicarea suprem# a 4ieii *i a iuirii. 3n noi el este
cea mai intim# comunicare a omului cu Dumne"eu. 'Dumne"eu a trimis +n inimile
noastre pe Du(ul Jiului s#u care stri9# 8a A T#ticule., 'Iuirea lui Dumne"eu a
!ost r#sp)ndit# +n inimile noastre prin Du(ul S!)nt care neCa !ost d#ruit., -Rm B0B2
8ce*ti doi mari muncitori0 Isus *i Du(ul S!)nt0 lucrea"# pentru sla4a lui
Dumne"eu *i !r#m)nt# lutul omenesc p)n# ce noul om 4a putea sta +n picioare.
%a Rusalii0 apostolii au citit Scripturile cu oc(ii mari. '8cest Isus pe care lC
ai ucis0 a +n4iat. Noi suntem martorii lui. El nCea trimis s# propo4#duim
E4an9(elia ->estea cea ?un#2.,
8ce*ti oameni !rico*i care mai +nainte au stat +ncuiai pentru a nu a:un9e +n
situaia lui Isus0 nu se 4or mai teme +n !aa 4reunui triunal omenesc.
%a s!)r*it0 e4an9(elia a !ost +neleas# ca o >este ?un#. Hi odat# cu apostolii0
lumea +ntrea9# a !ost ridicat# prin credin#0 speran# *i iuire. 3n s!)r*it0 oamenii
sunt unii cu Dumne"eu +n !raternitatea lui Isus0 ca !ii ai Tat#lui.
' 8tunci Petru sCa sculat +n picioare cu cei unspre"ece0 a ridicat 9lasul0 *i leCa
"is6 '?#rai Iudei *i 4oi toi cei care locuii +n Ierusalim0 s# *tii lucrul acesta0 *i
ascultai cu4intele meleP $amenii ace*tia nu Sunt ei0 cum 4# +nc(ipuii 4oi0 c#ci
nu este dec)t al treilea ceas din "i. Ci aceasta este ce a !ost spus prin proorocul
Ioel6 '3n "ilele de pe urm#0 "ice Dumne"eu0 4oi turna din Du(ul Meu peste orice
!#ptur#= !eciorii 4o*tri *i !etele 4oastre 4or prooroci0 tinerii 4o*tri 4or a4ea 4edenii0
*i #tr)nii 4o*tri 4or 4isa 4isuriP Da0 c(iar *i peste roii Mei *i peste roaele Mele
4oi turna0 +n "ilele acelea0 din Du(ul Meu0 *i 4or prooroci., -Jap .0 /1C/M2
Primii cre*tini *tiau c# Du(ul S!)nt +nsu!lee*te comunitatea. Du(ul
Inter4ine cu putere6 Pe c)nd rostea Petru aceste cu4inte0 Du(ul S!)nt sCa coor)t
peste toi cei care ascultau cu4)ntul. -c!. Jap /<0112
'Pe c)nd slu:eau Domnului *i posteau0 Du(ul S!)nt a "is6 'PuneiCmi
deoparte pe ?arnaa *i pe Saul pentru lucrarea la care iCam c(emat., -/K0.2 Mai
t)r"iu0 Paul *i Silas 4oiau s# mear9# +n ?itinia0 dar Du(ul lui Isus nu leCa permis=
Du(ul 4oia ca $ccidentul0 Europa s# se desc(id# e4an9(eliei. Nu treuia s# se
predice numai +n $rient. C)nd 4orim despre Du(ul S!)nt de la Rusalii +nele9em
cura: *i creati4itate. S# nu l#s#m s# se stin9# acest Du( +n comunit#ile noastre de
a"i. Treuie s# 9#sim pentru a"i ceea ce spuneau apostolii6 'Du(ul S!)nt *i noi am
decisG, -Jap /B0.M2
Ce am !i noi !#r# Du(ul S!)nt7 Ni*te !rico*i incapaili s# c#ut#m +n timpul
!urtunii s# iuim *i s# sper#m= c#ci inima noastr# e un calculator *i credina noastr#
ameit#. 8st!el am !i ni*te l#ud#ro*i ai propriilor noastre ima9inaii. Su prete5tul
c# porumelul plutea deasupra Iordanului0 reducem la o "ur#toare pe cel pe care
uni4ersul nu +l poate cuprinde.
Deci0 cine e*ti tu0 Du(ule S!inte7 Dumne"eu poate 4ori despre sine. Nu *tiu
cine e*ti. Dar *tiu c# !#r# tine nu a* putea +ncepe s# recit lui Dumne"eu Tat#l
ru9#ciunea pe care Isus neCa +n4#atCo6 'Tat#l nostruG, J#r# tine a* !i doar un
satelit arti!icial care *iCa pierdut centrul de atracie *i care se a!und# cu toat# 4ite"a
+n noapte.
F*r "u'ul +fnt, "umnezeu este departe, #ristos rmne n trecut,
.vang'elia e o literatur moart, !iserica o simpl organizaie, autoritatea o
dominatoare, misiunea o simpl propagand, cultul o evocare, iar activitatea
cre$tinilor M o moral a sclavilor.
3&atriar'ul Atenagoras5
DUHUL N#ELEPCIUNII
Du(ul S!)nt d# oamenilor du' adic# +nelepciune. Hi totu*i e necesar# o
credin# ade4#rat# pentru a considera inteli9ena ca o 4irtute. >ei spune poate c#
sunt pe p#m)nt multe 9enii care dau do4ad# de un deoseit spirit in4enti4. Dar
inteli9ena pe care o d# Du(ul S!)nt nu are nimic de a !ace cu un creier ine dotat.
Raionalitatea *tiini!ic# ne poate da o si9uran# deplin# asupra unui lucru0 dar
4iaa noastr# poate r#m)ne totu*i o 4ia# animalic#. Du(ul S!)nt ne !ace +nelepi *i
nu raionali. Nu e acela*i lucru. $ricine *tie c# raionalitatea *tiini!ic# poate
promo4a crima c(iar dac# ea este iraional#6 a:un9e de e5emplu s# se decrete"e +n
mod raional ci4ili"aia c# occidental# are acces la materiile prime0 pentru a
+n!ometa *i a omor+ deodat# popoare +ntre9i. E raional0 dar nu e '+nelept,.
Du(ul +i iniia"# pe oameni +n secretele lui Dumne"eu. 3n primele secole ale
?isericii0 ote"ul era ntrit de mir. ?ote"ul *i con!irmarea ote"ului !ormau
+mpreun# cu Eu(aristia ceea ce era numit# 'iniierea cre*tin#,. Du(ul S!)nt 9aranta
loialitatea an9a:amentului *i +nt#rea pa*ii celor con4ertii.
8 !i intelectual nu +nseamn# a crede +n lucruri. Cre"ul nu este o colecie de
doctrine moarte0 un depo"itG 'depo"itat,. Prin inteli9en# *tiu c# Cristos cel +n4iat
nu poate r#m)ne de!initi4 +n istorie. Nu a4em !oto9ra!ia lui Isus0 nu +i putem au"i
cu4intele pe and# de ma9neto!on.
De !apt0 e mai ine a*a pentru c# putem c#uta cu raiunea noastr# !aa nou# *i
mereu mi*c#toare la ceilali oameni *i s# +i ascult#m 4ocea +n !raii no*tri.
F2ai am s v spun multe lucruri, dar acum nu le putei purta. #nd va
veni mngietorul, "u'ul adevrului, are s v cluzeasc n tot adevrul6 cci
.l nu va vorbi de la .l, ci va vorbi tot ce va fi auzit, $i v va descoperi lucrurile
viitoare. .l 2 va proslvi, pentru c va lua din ce este al 2eu, $i v va
descoperi. )ot ce are )atl, este al 2eu6 de aceea am zis c va lua din ce este al
2eu, $i v va descoperi.
3-n @D,@<(@G5
Ispita trecutului
Du(ul S!)nt ne scoate din trecut.
Pentru a a:un9e la Cristos cel 3n4iat0 nu ne putem !olosi doar de simple
amintiri. 'Nu +l c#utai printre mori pe cel 4iu., Du(ul Simplu ne inter"ice
complacerea +n amintiri. '8minte*teC*i de Cristos cel +n4iat dintre cei mori.,0 da0
dar aminte*teCi de el pentru c# e 4iu. Cristos a ap#rut de multe ori dup# +n4ierea
sa. Dar nu a +nt)r"iat. C)nd a +mpr#*tiat toate +ndoielile *i e"it#rile ucenicilor s#i0
'p#r#sinduCi0 leCa dat o misiune,= s# 4esteasc# 4iaa sa0 s# ierte p#catele *i s# redea
sperana celor s#raci. Credina +n Isus nu este o reli9ie a amintirilor0 nici reli9ia
morii.
Dac# Du(ul S!)ntul nu ar !i 4enit0 apostolii ar !i r#mas acolo6 9ardieni ai
amintirii0 un !el de propa9atori ai unor idei din 4remuri str#4ec(i. 8r !i durat un
timp0 sCar !i 9rupat +ntrCo sect# *i nu ar mai !i sc(imat lumea.
Dar din !ericire0 au 4enit Rusaliile. Deodat# credina de4ine a4entur# cu
Cristos. Iar dac# cre*tinismul p#strea"# amintirea !aptelor lui Isus0 o !ace pentru a
tr#i a"i +n Du(ul lui Cristos. Suntem +mpin*i spre 4iitor.
E4an9(eliile ne arat# o mare ispit# a apostolilor +nainte de Rusalii A ispita
trecutului. >oiau s# +l +nc(id# pe Isus +n amintirea istoriei trecute *i +n 4isurile unei
restaur#ri politice6 '$are acum 4ei recl#di tronul7, >oiau s# +l 4ad# mereu cu
oc(ii0 s# +l simt# *i s# +l atin9#. Mariei Ma9dalena care 4oia s# +i +mr#i*e"e
picioarele0 Isus +i spune6 'Nu m# atin9eG, Treuie s# ne dep#*im oi*nuinele.
E ade4#rat c# Isus de a"i este mereu acela*i0 dar Du(ul Pa*telui ne +n4a# s#
re9#sim c(ipul lui.
'Hi m# ro9 ca Dumne"eul Domnului nostru Isus Cristos0 Tat#l sla4ei0 s# 4#
dea un du( de +nelepciune *i de descoperire0 +n cunoa*terea %ui0 *i s# 4# lumine"e
oc(ii inimii0 ca s# pricepei care este n#de:dea c(em#rii %ui0 care este o9#ia
sla4ei mo*tenirii %ui +n s!ini0 *i care este !a# de noi0 credincio*ii0 nem#r9inita
m#rime a puterii SaleG, -E! /0/EC/Da2
?iserica a reinut patru e4an9(elii ca ni*te m#rturii preioase. $are nu *iCa
scris !iecare propria e4an9(elie +n inima sa7 Dar Marcu0 Matei0 %uca *i Ioan nu
sunt 9elo*i.
J#r# Du(ul S!)nt0 Cre"ul ar !i e"n#0 iar re4elaia o para*utare. Dumne"eu
nu este un pro!esor care s# ne lase lecii de +n4#at ' pentru acas#, *i nici poe"ii de
memorat. Du(ul S!)nt ne opre*te s# ne predic#m reli9ia ca pe o poe"ie pe de rost.
S!)ntul Paul se roa9# ast!el6 'Du(ul s# 4# lumine"e oc(ii inimilorG, iar s!)ntul
Ioan6 '>ei !i !ii ai luminii,. 8ceast# lumin# e alc#tuit# din 'ade4#ruri care treuie
apro!undate,0 spune s!)ntul Irineu. Du(ul este o lumin# care in4it# la aciune *i nu
la odi(n#. Despre 'odi(na 4e*nic#, 4om 4ori mai t)r"iu. ?iserica are ne4oie de
do9me dup# care s# conduc# o comunitate= dar numai do9mele *i 'Du(ul S!)nt +n
cu*c#,0 spunea Marie ANoel.
F.xist ceva mai ru dect a avea o gndire rea, atunci cnd ai o gndire
gata fcut. .xist ceva mai ru dect un suflet ru% a avea un suflet imobil.
.xist ceva mai ru dect un suflet pervers% un suflet obi$nuit, plafonat.
3#'. &egu;5
Sacramentele0 4iaa +n Du(
'J#r# Du(ul S!)nt0 cultul e o simpl# e4ocare,0 spunea patriar(ul 8tena9oras.
J#r# el ce sunt sacramentele7 Rituri primiti4e0 tradiionale0 !olclorice0 dar
mereu ine!icace. RitualismP C(iar a4)nd materia *i !orma0 c(iar dac# am scris +n
re9istre0 c(iar dac# sCa !#cut tot ce treuia0 acestea sunt semnele 4ec(iului instinct
reli9ios ma9ic. 3n aceste condiii credina nu poate !i altce4a dec)t un a9a:.
C)nd Du(ul e pre"ent0 sacramentele sunt aciunea lui Cristos cel 3n4iat.
'Ceea ce este n#scut din Du(0 du( este,0 spune s!)ntul Ioan. De4enim !iine
'spirituale,0 duc)nd o 4ia# spiritual0 4iaa Du(ului de iuire0 4ia# nou#.
$rice ote" se reali"ea"# prin Du(ul S!)nt. 'Treuie s# te na*ti din apa *i din
Du( S!)nt pentru a putea intra +n +mp#r#ia lui Dumne"eu., -c!. In K0BCE2
Spuneam mai +nainte ca Mirul este 'con!irmarea ?ote"ului,. Cele dou#
primeau +mpreun#0 pentru c# ast!el cine4a putea de4eni memru al ?isericii0 unit
cu Cristos0 +nt#rit de Du(ul S!)nt. Pentru a accentua aceste dou# re!erine6 Cristos
*i Du(ul A sCau +n!iinat dou# re!erine6 Cristos *i Du(ul A sCau +n!iinat dou#
sacramente6 ?ote"ul e5prim# mai ales ade"iunea la Cristos6 Mirul e5prim# mai
ales primirea Du(ului. ?ote"ul *i Mirul reali"ea"# deci +mpreun# !iecare la timpul
s#u0 misterul unic al lui Cristos0 (arul unic al Pa*telui6 credinciosul e p#truns de
Du(0 ca *i Cristos. Du(ul e de:a d#ruit la ?ote"= Mirul ne !ace d#t#tori de 4ia#=
prin ?ote" suntem c(emai0 prin mir suntem trimi*i -+n misiune2.
.u'aristia ne adap# din Du(ul S!)nt -c!. /Cor /.0/K2 *i totodat# preoia
credincio*ilor e n#scut# din Du(. Cum s# d#m sla4# Tat#lui prin Isus Cristos0 dac#
nu '+n unire cu Du(ul S!)nt,7 Toate ru9#ciunile %itur9(iei se termin# cu aceast#
proclamare.
-ertarea pcatelor a !ost +n!iinar# +n seara +n4ierii printrCo re4#rsare a
Du(ului6 'Primii pe Du(ul S!)nt6 C#rora le 4ei ierta p#catele 4or !i iertateG,-In
.<0..C.B2
#e este #storia7 Dac# nu 4iaa a doua !iine care se d#ruiesc total pentru
c# trupurile lor de carne au de4enit 'spirituale, A Temple ale Du(ului S!)nt.
Ingerea bolnavilor0 din !ericire0 nu mai este 'ultima un9ere,. 8st#"i *tim
mai ine cum acest sacrament d#ruie*te celui olna4 t#ria Du(ului care +l !ace s#
tr#iasc# *i s# iueasc#. Iar c)nd inima se 4indec# trupul isto4it cap#t# 4i9oare.
C)t despre &reoia con!erit# 'oamenilor ?isericii,0 a4em destule te5te care
nu sunt interpretate corect de cei adormii +n oiceiuri0 ooseala sauG
clericalismul.
'Prin impunerea m)inilor0 (arul Du(ului S!)nt este d#ruit0 ast!el +nc)t
episcopii in locul lui Isus +ntrCun mod 4i"iil., -%&2
'Episcopii consider# c# misiunea lor implic# +n mod necesar pre"ena
preoilor ca au5iliar *i s!etnici ai lor pe a"a Du(ului S!)nt pe care ace*tia lCau
primit la s!inire., -P$2
$ ru9#ciune care de4ine personal#
%umin)nduCne inteli9ena0 Du(ul ne !ace s# tr#im sacramentele ca ni*te
aduli. El respin9e orice in!antilism sacru *i ma9ic. Ne descoper# c# 'Suntem
mari, prin mi*carea credinei noastre.
C)nd Isus a cerut lui Petru s# +*i spun# p#rerea0 el a +neles totul +n
e5periena sa de p)n# atunci. Du(ul lui Isus ne !ace s# r#spundem ca *i Petru.
Nimeni nu poate 4ori +n locul nostru0 nici c(iar ?iserica= ea +mi 4ore*te despre
Isus0 dar treuie s# +mi +nsu*esc acest cu4)nt0 s# +l !ac al meu. Dac# ne +ncredem +n
Cristos0 nu o putem !ace prin altul. 'Jii tu +nsui,0 ne spune Du(ul S!)nt A 'spuneC
i cu4)ntul,.
8postolii au trecut prin aceste di!icult#i *i numai Rusaliile +i 4or !ace s#
ai# o inim# personal#. Nimeni nu treuie s# +l copie pe cel#lalt0 dar !iecare a
simit +n trupul s#u c# Isus a +n4ins moartea.
Cum sCar putea construi o comunitate !#r# ni*te persoane din c)nd +n c)nd0
cel puin s# cunoasc# *i s# practice ru9#ciunea personal#7
Numai Dumne"eu se poate !ace +neles *i !#r# Du(ul S!)nt care desc(ide
inimile pentru primirea Scripturilor. E4an9(elia ar !i o eni9m# *i un ostacol +n
plus. Du(ul lCa dus pe Isus +n pustiu. %a !el !ace *i cu noi. 'C)nd te ro9i0 intr# +n
camer#,0 spune Isus. Ce este ru9#ciunea0 dac# nu credina celui care se +nele9e7
8ceast# +nt)lnire personal# cu Tat#l0 cu Isus prin aciunea Du(ului se a!l# la a"a
oric#rei comunit#i= numai ru9#ciunea personal# permite ru9#ciunea comunitar#.
Nimeni nu neCar putea +nlocui +n aceast# relaie cu Dumne"eu. Mai de9ra#
sau mai t)r"iu0 credina noastr# 4a pierde aceast# sensiilitate la c(emarea Du(ului0
4a a:un9e o simpl# *tiin# *i 4a muri ca o s#m)n# !#r# r#d#cin#0 dac# 4om pierde
sensiilitatea Du(ului S!)nt.
F "ac trii dup ndemnurile ei, vei muri6 dar dac, prin "u'ul, facei s
moar faptele trupului, vei tri. #ci toi cei ce +unt cluzii de "u'ul lui
"umnezeu +unt fii ai lui "umnezeu. 1i voi n(ai primit un du' de robie, ca s mai
avei fric6 ci ai primit un du' de nfiere, care ne face s strigm% FAva! adic%
)at! ,nsu$i "u'ul adevere$te mpreun cu du'ul nostru c +untem copii ai lui
"umnezeu.
34m K,@A(@D5
'Neuni, de Du(ul !ericirilor
Inteli9ena desc(is# de Du(ul S!)nt p#rea +neleapt# *i nu numai a"i0 cre*tinii
sunt considerai neuni. Ceea ce stimea"# lumea6 anul0 s#n#tatea0 cultura0 situaia0
reputaiaG de4in relati4e pentru cel ce a +neles c# numai Dumne"eu poate umple
inimile *i s# le !ac# fericite. 8st!el0 cre*tinismul in4ersea"# deseori 4alorile lumii
pentru a re4alori"a ceea ce este pri4it ca nonC4aloare -s#r#cia0 mila2. 'Isus
condamn# !#r# apel !ericirea redus# *i ucuria u*oare. El ne d# sensul ade4#ratei
noastre m#reiiG, -Y. De Montc(euil2
Dar aceast# m#reie ne dep#*e*te. Dumne"eu nu poate !i captat0 dar poate !i
primit6 'Treuie s# te na*ti din nou din ap# *i Du(ul S!)nt ca s# +nele9i corect
lucrurile de pe p#m)nt *i cele din cer., Du(ul ne !ace s# intr#m +n !ericiri.
*ericirile nu sunt o simpl# +n4##tur# pentru cei pri4ile9iai0 dar pentru toi
cei ote"ai. Ele sunt o e5perien# de 4ia# propus# oric#rui ucenic. Ele sunt
mani!estul cre*tin. Mi"eria0 !oamea0 +nc(isoarea0 lacrimile sunt ne!ericiri. Du(ul
4ine s# ne spun# c# ele au o 4aloare. Jericirea e +n m)inile noastre. Este mai mult
dar dec)t cucerire. Dar al Dumne"eului care !ace din noi 'spirituali,.
84)nt Du(ul lui Dumne"eu nimeni nu 4a mai putea spune6 ' ?lestematP
8natemaP, Din contra se 4a spune6 '8i au"it c# Moise spuneaG Eu +ns# 4#
spuneG, De *ase oriP -c!. Mt B0./C1M2.
Se ridic# la +n#limea !ondatorului0 dar nu cu4inte noi0 po"iti4e0 primitoare
rostite de un Du( care nu cunoa*te e5clusi4ul *i nici 9ranie. E dureros !aptul c#
tocmai cre*tinii sunt cei care cad +n pre:udec#i0 re!eritor la !ericiri= *i +i au"im
4orind a*a6 'Da0 e !rumos0 dar ca +n 4isP, C# e5ist# opt sau mai multe !ericiri0
puin contea"#= e5ist# o sin9ur# e5i9en# A s#r#cia. ?o9atul nu are 4reo de Du(ul
M)n9)ietor0 de Paraclet0 el este opac pentru Du(ul 3nelepciunii.
Jericii cei s#raci. Ulcioare pline r#m)n tot ulcioare.
Ele 4or !i umplute pe m#sura lui Dumne"eu.
Jericii cei l)n"i6 nu cei pasi4i0 dar cei r#d#tori. Nu cei molatici dar cei ce
lucrea"# p#m)ntul0 care *tiu s# lase timp seminei s# putre"easc# +n p#m)nt *i care
'+nele9, +ncercarea.
Jericii cei ce pl)n9. Nu cei ce ocesc *i sc)ncesc dar cei care nu se
resemnea"# +n !aa a9oniei lumii.
Jericii cei !l#m)n"i *i +nsetai dup# dreptate. Dac# stomacul meu e plin0
Du(ul S!)nt m# 4a !ace s# simt !oamea celor ce nu au ce m)nca.
Jericii cei milosti4i. 8 ierta nu e o sl#iciune0 nici un lu50 nici o minciun#.
E re!u"ul de a m)nca +mpietrit +n ur#. Numai Du(ul S!)nt +mi poate da !ora s# dau
un pa(ar cu ap# celui ce 4oia s# m# omoare cu cinci minute mai +nainte.
Jericii cei curai cu inima6 inimile simple *i drepte. Du(ul nu suport# masca
*a cum sculptorul nu poate suporta marmura !als#. Pentru a a4ea un lima:
ade4#rat e necesar s# !im s#raci6 s#racul 4a spune6 'Ce pre!#c#torie,0 acolo unde
o9atul 4a spune6 'Ce pl#cere s# 4# 4#dP,0 de*i moare de ciud# *i ar 4rea s# +l dea
a!ar#.
Jericii !#c#torii de pace. Cei care !aric# pacea e5pun)nduCse0 cei ce
renun# la lini*tea lor0 pentru c# au +neles c# pacea nu se reali"ea"# +n lini*tea
o9atului.
Jericii cei persecutai. Cei care poart# crucea lui Isus pentru c# acela*i Du(
iCa trimis s# 4)sleasc# +mpotri4a curentului *i s# deran:e"e interesele celor !i5ai.
Du(ul Jericirilor ne +n4a# s# nu do"#m iuirea *i s# nu ne mai calcul#m
9enero"itatea. Dac# cre*tinul accept# s# !ie prins +n acest 4)rte: poate e neun0 dar
nu este sin9ur0 e neun ca Dumne"eul s#u.
F*erice de cei sraci n du', cci a lor este ,mpria cerurilor!
*erice de cei ce plng, cci ei vor fi mngiai!
*erice de cei blnzi, cci ei vor mo$teni pmntul!
*erice de cei flmnzi $i nsetai dup nepri'nire, cci ei vor fi sturai!
*erice de cei milostivi, cci ei vor avea parte de mil!
*erice de cei cu inima curat, cci ei vor vedea pe "umnezeu!
*erice de cei mpciuitori, cci ei vor fi c'emai fii ai lui "umnezeu!
*erice de cei prigonii din pricina nepri'nirii, cci a lor este ,mpria cerurilor!
*erice va fi de voi cnd, din pricina 2ea, oamenii v vor ocr, v vor prigoni, $i
vor spune tot felul de lucruri rele $i neadevrate mpotriva voastr! !ucurai(v $i
veselii(v, pentru c rsplata voastr este mare n ceruri6 cci tot a$a au prigonit
pe proorocii, care au fost nainte de voi.
32t G,A(@<5
DUHUL NE FACE RESPONSABILI
%iertatea +n Du(
%a s!)ntul Ioan0 Du(ul e numit 'Paraclet, A M)n9)ietor. Dup# toate
+nt)mpl#rile0 apostolii erau mai de9ra# tulurai0 dec)t m)n9)iai. Ei au primit
entu"iasmul *i entu"iasmul +nseamn#6 'Dumne"eu este +n n oi., 8sistena Du(ului
S!)nt nu !aric# oameni 'asistai,0 cu oameni responsaili.
Du(ul este sin9urul i"4or al liert#ii cre*tine *i al responsailit#ii !iilor lui
Dumne"eu. '%iertatea A a putea !ace ceea ce 4rei,0 spune MontesVuieu. Suntem
lieri e5act +n m#sura +n care +i putem iui pe ceilali *i lucrurile de care depindem.
Iat# de ce s!)nta Tere"a a Pruncului Isus se putea l#uda c# !ace totdeauna ceea ce
4oia. 8 ale9e "ilnic ceea ce este mai con!orm credinei noastre interne0 +n loc s# ne
a9##m de un semnal care ne or9ani"ea"# timpul -clopotul C soneria2.
%e9ea este cre*tin# numai dac# se interiori"ea"# +n inim#. 'Nici o iot# nu 4a
trece din %e9e,0 scrie E4an9(elia. Dar toate literele al!aetului ar dispare dac#
le9ea ar r#m)ne o simpl# autoritatea dominatoare. Numai iuirea :usti!ic# le9ea.
J#r# iuire0 le9ea ucide. S!)ntul Paul nu a 4orit pe lar9 acest lucru. Nu au lipsit
m#rturiile s!inilor *i ale teolo9ilor6 s!)ntul 8u9ustin spunea6 'Iue*te *i !# ce
4rei., Iar s!)ntul Toma de 8Vuino6 'Cea mai important# le9e a Noului Testament
*i aceea +n care st# toat# puterea0 este (arul Du(ului S!)nt0 d#ruit +mpreun# cu
credina +n Cristos. Deci0 le9e nou# const# mai ales +n acest dar al Du(ului S!)nt
d#ruit credincio*ilor lui Cristos., -Summa T(eolo9ica2
8ceast# c#utare a liert#ii declan*ea"# +n mod ine4itail0 con!licte0 din
cau"a surdit#ii sau a intransi9enei temperamentului nostru6 am putea deosei
dou# cate9orii6 prima a celor ce apas# pe accelerator0 a doua0 a celor ce calc# pe
!r)n#. Din ceast# situaie se poate ie*i numai cu toleran# *i umor0 alte daruri ale
Du(ului S!)nt.
E renumit umorul papei Ioan al XXIIClea.
Un preot dintrCun ora* a +mp#rt#*it o !emeie care purta pantaloni. Paro(ul0
!urios c# a !ost compromis# se4eritatea0 a*a de 9reu impus# de el0 a scris
cardinalului Roncalli0 patriar( de >eneia denun)nduCl. Cardinalul lCa c(emat pe
'4ino4at, *i +i spuse6 'Jiule0 nu ai simul ?isericii0 iat# ce 4reau s# +i repro*e". Dar
proced)nd ast!el0 ai ar#tat c# ai simul Du(ului lui Dumne"eu *i pentru asta te
!elicit.,
Dac# 4ei predica liertatea A 4ei !i acu"at c# !a4ori"ai anar(iaP Dac# 4ei
predica respectul !a# de le9e0 4ei !i acu"at c# !a4ori"ai inte9rismul0 c# suntei
conser4ator. Dar numai lo9ica iuirii ar putea !ace ordine +n aceast# pri4in#.
F#t timp mo$tenitorul este tnr, eu spun c nu se deosebe$te cu nimic de
un rob, cu toate c este stpn pe tot. #i este sub epitropi $i ngri/itori, pn la
vremea rnduit de tatl su. )ot a$a $i noi, cnd eram nevrstnici, eram sub
robia nvturilor nceptoare ale lumii. "ar cnd a venit mplinirea vremii,
"umnezeu a trimis pe *iul +u, nscut din femeie, nscut sub Bege, ca s
rscumpere pe cei ce erau sub Bege, ca s cptm nfierea. 1i pentru c +untei
fii, "umnezeu ne(a trimis n inim "u'ul *iului +u, care strig% FAbba adic%
F)at! A$a c nu mai e$ti rob, ci fiu6 $i dac e$ti fiu, e$ti $i mo$tenitor, prin
"umnezeu.
3Cal ?,@(J5
Maladiile iresponsailit#ii
>orim mult despre liertate0 dar *tim c# liertatea se +n4a# *i nu se oine7
8postolii0 ne spun Japtele 8postolilor -B01/2 au ie*it de la Sinedriu0
'ucuro*i c# au !ost 9#sii 4rednici s# su!erim pentru numele lui Cristos Isus,. Nici
unul nu re9ret# timpul +n care Isus era 4i"iil. 'Nu 4# 4oi l#sa or!ani.,0 le spunea
Domnul. Prin Du(0 toi cunoa*tem apropierea lui Isus.
C)nd Isus era in4i"iil0 lCau l#sat s# lucre"e sin9ur *i se mulumeau doar s# +i
aplaude minunile. Dup# +n4iere *i Rusalii0 +nele9 c# misiunea lui Cristos a de4enit
opera lor *i c# marea misiune a ?isericii consta de acum +n su!lecarea m)necilor.
'Dumne"eu ne a:ut# cu ceea ce a4em,0 spune un pro4er spaniol. 8m putea
spune6 Dumne"eu nu 4ine s# ne m)ntuiasc#0 iar prin Du(ul spune d# puterea s# ne
m)ntuim sin9uri. Hi proced)nd ast!el0 el ne iue*te respect)nduCne liertatea *i
responsailitatea. C)nd uit# de Du(ul S!)nt *i se mai +nt)mpl# din c)nd +n c)nd0
iserica de4ine olna4#.
Printre aceste oli care atac# liertatea *i responsailitatea0 putem cita
clericalismul. Este atriuirea unei 4alori mai mari cu4intelor sau !ormulelor=
clericii sunt antrenai +n :ocul onorurilor lume*ti0 de conducere *i cred c# merita
acestea. 8st!el0 ?iserica "is# #lerical0 cade la ni4elul societ#ilor umane *i
coc(etea"# cu cei puternici ai "ilei. Cu c)t e mai puin spiritual#0 cu at)t e mai
ine4itail# aceast# c#dere. Desi9ur0 ?iserica nu poate !i pri4at# niciodat# de Du(ul
S!)nt0 dar c)nd e mai puin in!luenat# de acest du( se um!l# +n pri4ile9iile ei *i nu
mai este un semn e!icace al lui Cristos0 slu:itorul. Ea caut# alianele nesi9ure *i
re!u"# +nele9erea necesar#. Conciliul >atican II nu a condamnat nimic0 dar a
denunat acest clericalism de care poporul lui Dumne"eu nu a sc#pat +nc#. 3n
clericalism0 laicii sunt consultai doar de !orm#. ?ote"ul nu este considerat ca o
!or# apostolic#.
'Treuie s# suliniem c# +ntre preoi *i laici treuie s# !ie instaurat nu un
dialo90 ci o munc# +n comun= *i unii *i alii sunt memrii poporului lui Dumne"eu0
treuie s# se termine odat# cu clericalismul., -M9r. C(aonneau2
'8tunci unii din partida Jariseilor0 care cre"user#0 sCau ridicat0 *i au "is c#
Neamurile treuie s# !ie t#iate +mpre:ur0 *i s# li se cear# s# p#"easc# %e9ea lui
Moise. 8postolii *i pre"iterii sCau adunat laolalt#0 ca s# 4ad# ce este de
!#cut. Dup# ce sCa !#cut mult# 4or#0 sCa sculat Petru *i leCa "is6 'Jrailor0 *tii c#
Dumne"eu0 de o un# ucat# de 4reme0 a !#cut o ale9ere +ntre 4oi0 ca0 prin 9ura
mea0 Neamurile s# aud# cu4)ntul E4an9(eliei0 *i s# cread#. Hi Dumne"eu0 care
cunoa*te inimile0 a m#rturisit pentru ei0 *i leCa dat Du(ul S!)nt ca *i nou#., -Jap
/B0BCM2
8lt# oal#0 4ecin# cu prima este autoritarismul. 3n capitolul .< al lui matei se
4orea despre autoritate ca despre o slu:ire0 care +n Du(ul S!)nt de4ine autoritar#.
'3i con4oc *i ei se adun#., 8ceast# situai e ine de!init# de m9r. LuN9(e0 episcop
de 8rras0 +n /D;16 se crede prea puin +n +n4##torul intern *i prea mult +n
+n4##torii e5terni.
Dumne"eu are ima9inaie0 el +nnoie*te totul. Dar Du(ul nu cur9e asupra
?isericii0 +n cascade ca *i cum ar p#stra starea ierar(ic#.
Urmea"# apoi /uridismul. Turidismul +n#u*itor0 cum spunea Ma5imos I>.
$rdonanele0 le9ile0 re9lement#rile trec +naintea persoanelor0 a con*tiinelor0 a
liert#ii0 pentru c# sCa uitat de Du(ul S!)nt. NeSmann +n timpul unui osp# a
r#spuns lui &laspone6 'Cred c# ar !i mai ine s# nu 4orim despre reli9ie la un
anc(et. Dar dac# a* !i !ost oli9at odat# s# !ac un toast reli9ios0 cu si9uran# a*
ridica pa(arul +n cinstea papei dac# nu a4ei nimic +mpotri4#. Dar s# ascult#m +nt)i
con*tiina noastr# *i apoi pe papa., C(iar dac# +nele9em temeiul le9ilor *i ordinii
morale0 mintea ne +mpin9e spre o disciplin# lier consimit#. Dar *tim +n acela*i
timp c# e5ist# unele le9i mai demodate dec)t trena cardinalului care la +nceput a4ea
rolul s# acopere crupa calului= a"i +ns# cardinalii nu mai mer9 c#lare.
Mai sunt *i alte oli line toate terminate +n sine.-72 SR amintim la urm# doar
minismul moral. Dia9nosticul se !ace u*or0 pur *i simplu morala minimului moral
*i al ra(itismului uman0 moral# +nc(ipuit# care *iCa pierdut !uncia peda9o9ic#.
J#r# Du(ul S!)nt morala e de4alori"at#0 de4ine ur9(e"# sau numai +nseamn#
dec)t o comportare social#. Tandarmul +nlocuie*te a"i 4ocea Du(ului *i a
con*tiinei. Deci nu treuie s# ne mai :en#m.
>rei un e5emplu7 '3nc# o necesitate 9ra4#6 treuie a:utat cel s#rac dac# nu
treuie s# se renune ast!el la ceea ce este necesar pentru a duce o 4ia# con!orm#
cu starea noastr#. 3n ca"ul c)nd un s#rac +n aceast# necesitate 9ra4# ar putea 9#si
mai u*or0 +n alt# parte a:utor0 nu am !i oli9ai s# +i 4enim personal +n a:utor., -c.
Tone2 >R 4ine s# r)dei0 dar nu este de r)s0 este sinistru. 8ceast# politic# a
minismului necesar nu mai poate trans!orma. Numai Du(ul poate +mpiedica
morala cre*tin# s# r#t#ceasc# departe de con*tiin#0 de4enind o po4ar# ap#s#toare *i
aciune !#r# iuire.
F+unt felurite daruri, dar este acela$i "u'6 +unt felurite slu/be, dar este
acela$i "omn6 +unt felurite lucrri, dar este acela$i "umnezeu, care lucreaz
totul n toi. 1i fiecruia i se d artarea "u'ului spre folosul altora. "e pild,
unuia i este dat, prin "u'ul, s vorbeasc despre nelepciune6 altuia, s
vorbeasc despre cuno$tin, datorit aceluia$i "u'6 altuia credina, prin acela$i
"u'6 altuia, darul tmduirilor, prin acela$i "u'6 altuia, puterea s fac minuni6
altuia, proorocia6 altuia, deosebirea du'urilor6 altuia, felurite limbi6 $i altuia,
tlmcirea limbilor. "ar toate aceste lucruri le face unul $i acela$i "u', care d
fiecruia n parte, cum voie$te.
3@#or @<,?(@@5
8ciunea oamenilor elierai de Du(ul S!)nt
'Dac# tr#im prin Du(ul0 s# *i lucr#m., -&al B0.B2 $r0 dac# Du(ul ne
+nsu!lee*te +n munc#0 +nseamn# c# +n noi este dreptate0 mil#0 ec(itate.
Iat# ade4#rate 'datoriile reli9ioase, care ne !ac s# ie*im +n strad#. Ec(itatea
creea"# relaii de respect0 mila pansea"# r#nile0 dreptatea restaile*te ade4#rul. 8 !i
lier +n Du( +nseamn# a ie*i din cercul in!ernal +n care minciunile0 !lat#rile0
restriciile mintale0 supra4e9(erea0 denunurile se in +n lan. >iaa Du(ului Iuirii
4indec# con*tiina *i restaile*te puin c)te puin climatul !ratern dintre noi. Prin
Du(0 morala de4ine le9ea lui Cristos0 4iaa !ilial#0 c#ci 'cei pe care Du(ul +l
+nsu!lee*te0 sunt !iii ai lui Dumne"eu., -Rm M0/12 Relaiile noastre cu Dumne"eu
sunt trans!ormate. Suntem !ii. Sunt trans!ormate *i relaiilor noastre cu ceilali0
suntem !rai. Hi ast!el descoperim o ?iseric#0 care +l ascult# pe Du(ul S!)nt0 care se
con4ertesc mereu *i 4or s# slu:easc# +n s#r#cie *i iuire A o iseric# !#c#toare de
s!iniG
'Epoca noastr# +*i are s!inii ei0 martorii ei0 uneori necunoscui0 s!ini A care
nici nu *tiu c# sunt ast!el0 dar care se lupt# pentru iuire. C#ci a te ru9a pentru
4ictorie !#r# s# ai dorina de a lupta +nseamn# c# e*ti prost crescut., -Pe9uN2
8 tr#i iuirea +nseamn# a spune celuilalt6 'Sunt !ericit c# te 4#d., 8ceasta
este e5presia pe care o spune Tat#l !iului s#u. 3n aceast# relaie str#luce*te iuirea
in!init de personal# care se nume*te Du(ul S!)nt. Du(ul S!)nt ne +n4a# s# nu ne
c#ut#m pe noi +n*ine *i numai !ericirea noastr#0 c#ci ar !i mi:locul cel mai sin9ur de
a nu a:un9e la !ericire. Ce liertate are acea inim# care nu +*i re"er4# !ericirea0 dar
o d#ruie*te altuia0 soului0 soiei0 copiilor0 comunit#ii0 Tat#lui din ceruri.
Suntem ca ni*te constructori care ):)im pe *antier *i lucr#m +n case !#r#
!erestre. Nu e prea con!ortail *i totu*i *tim c# casa prinde contur *i +n cur)nd 4a !i
ine de tr#it +n ea.
F*railor, voi ai fost c'emai la slobozenie. Numai, nu facei din slobozenie
o pricin ca s trii pentru firea pmnteasc, ci slu/ii(v unii altora n dragoste.
@? #ci toat Begea se cuprinde ntr(o singur porunc% F+ iube$ti pe aproapele
tu ca pe tine nsui.
F4odul "u'ului, dimpotriv, este% dragostea, bucuria, pacea, ndelunga
rbdare, buntatea, facerea de bine, credina, blndeea, nfrnarea poftelor.
,mpotriva acestor lucruri nu este lege. #ei ce +unt ai lui #ristos -sus, $i(au
rstignit firea pmnteasc mpreun cu patimile $i poftele ei. "ac trim "u'ul,
s $i umblm prin "u'ul.
3Cal G,@A(@?6<<(<G5
DUHUL SFNT NE ADUN LA UN LOC
PENTRU A NE TRIMITE N MISIUNE
Pentru cel ce nu cunoa*te iuirea e e4ident c# ea cu prinde dou# mi*c#ri6
/. de c#ldur# *i intimitate *i .. de d#ruire *i desc(iderea inimii. Du(ul S!)nt
e +n acela*i timp !ocul ce adun# *i +mr#i*ea"# *i 4)ntul *i !urtuna care +mpr#*tie.
El adun# la un loc pentru a trimite +n cele patru coluri ale lumii.
Unitatea Du(ului S!)nt
Du(ul a 4enit pe p#m)nt pentru a recl#di o omenire !#r)miat#. ?aelul
nostru0 uni4ersul nostru +n care omul nu mai +nele9e nimic. Du(ul lCa +n4iat pe
$mul nou0 iar Isus su impulsul Du(ului se 4a +n#la pe cruce +ntrCo comuniune
total# cu Tat#l s#u. Unit el poate reuni. Unit0 el d# Du(ul unit#ii.
Rusaliile +nseamn# a 4ori +n s!)r*it acela*i lima:. 3nsemn# atacul decisi4 *i
de:a iruitor asupra naionalismului0 a rasismului0 a primirilor calculate *i "9)rcite0
asupra mesc(in#riilor de orice tip. 8postolii 'au +nceput s# 4oreasc# +n alte limi0
dup# cum Du(ul le d#dea s# 4oreasc#., -Jap .012 iar autorul !aptelor simte o
pl#cere deoseit# +n a enumera toate rasele *i popoarele adunate la Ierusalim pentru
s#r#toarea seceri*ului6 +ntrCade4#r0 ce o9#ie de snopiP /; limi materne
deoseite0 /; mentalit#i0 /; culturi. Hi totu*i aceste popoare de4in capaile s#
+nelea9# proclamarea e4an9(eliei. Umorul in4oluntar al te5tului6 printre alii0
e9ipteni *i e4reii +nele9eau aceea*i lim#P
F1i se aflau atunci n -erusalim -udei, oameni cucernici din toate neamurile
care +unt sub cer. #nd s(a auzit sunetul acela, mulimea s(a adunat $i a rmas
ncremenit6 pentru c fiecare i auzea vorbind n limba lui. )oi se mirau, se
minunau, $i ziceau unii ctre alii% F)oi ace$tia care vorbesc, nu +unt
Calileeni0 #um, deci, i auzim vorbind fiecruia din noi n limba noastr, n care
ne(am nscut0 &ari, 2ezi, .lamii, locuitori din 2esopotamia, -udea, #apadocia,
&ont, Asia, *rigia, &amfilia, .gipt, prile Bibiei dinspre #irena, oaspei din
4oma, -udei sau prozelii, #retani $i Arabi, i auzim vorbind n limbile noastre
lucrurile minunate ale lui "umnezeu!
3*ap <,G(@@5
Unitate +n di4ersitate
'Du(ul S!)nt +ntinere*te mereu te"aurul tradiiei p#strat +n ?iseric# *i +*i
comunic# tinereea ?isericii,. Se arat# optimist S!)ntul Irineu0 rostind aceste
cu4inte *i a4ea dreptate6 Du(ul S!)nt permite oamenilor s# tr#iasc# +n s!)r*it pe
aceea*i lun9ime de und#.
'$pera Du(ului S!)nt0 "ice Pr. Cra9er0 nu este luminarea unui lucru sau
altul0 ci de a iui *i reali"area trupului lui Cristos. 8st!el condiia d#ruirii *i aciunii
Du(ului S!)nt este comunitatea. El lucrea"# +n iuirea reciproc# a credincio*ilor ca
un Du( de iuire *i de comuniune !r#easc#., Du(ul reali"ea"# +n +ntre9ime trupul0
totul e d#ruit '+n 4ederea inelui comun, -/Cor /.0E20 'Pentru edi!icarea trupului,.
-E! 10/.2 Du(ul este principiul comuniunii noastre.
8ceast# unitate 4ine din interior6 '84ei acela*i sentimenteG, -/Cor /0/<2
Ceea ce !ac alinele din instinct0 noi treuie s# !acem din Du(. Dac# unitatea
?isericii nu ar !i dec)t e5terioar#0 ea ar !i totalitarism sau corporalism. Marea
unitate s#4)r*it# de Du(ul S!)nt este +n primul r)nd a inimilor. Du(ul S!)nt ne !ace
s# !im +mpreun#0 oamenii care nici nu se cuno*teau +ncep s# munceasc# +n el la
reali"area unicului plan al lui Dumne"eu. El este antrenorul acestor +nt)lniri
umane.
'># +ndemn0 !railor0 pentru Numele Domnului nostru Isus Cristos0 s# a4ei
toi acela*i !el de 4orire0 s# nCa4ei de"in#ri +ntre 4oi0 ci s# !ii unii +n c(ip
des#4)r*it +ntrCun 9)nd *i o simire., -/Cor /0/<2
Du(ul +nsu!lee*te pe !iecare s# !ie ceea ce treuie s# trup= aceasta e
di!erena dintre un copac *i o ucat# de lemn0 +ntre o statuie *i un IIII. 3n ?iserica
Du(ului S!)nt0 tot trupul e acti4 *i !iecare +*i p#strea"# locul. %e9itimitatea
uni4ersit#ii nu mai treuie do4edit#. Numai ni*te !iine di!erite se pot completa0
c)nd *tiu s# lase la 4estiar atitudinile de posesiune0 de e5clusi4ism *i +nc#p#inare.
3n acest spirit s# recitim capitolul > din %& 'Comunitate de 4ia# !ratern#0
comunitatea de credin#0 de ru9#ciune *i de cult. 8st!el a modelat Du(ul S!)nt
iserica *i continu# *i s# modele"e ?iserica Uni4ersal#0 comunit#ile locale0
!amiliale. Desp#rirea dintre cre*tini0 +n!runt#rile +ntre 'pro9resi*ti, *i 'inte9ri*ti,0
dispreul *i l)nce"eala noastr# nu 4or sc(ima6 nimic nu mai poate opri procesul
pornit0 nici s# +mpiedice s#m)na s# +i aduc# rodul.
F1i .l a dat pe unii apostoli6 pe alii, prooroci6 pe alii, evang'eli$ti6 pe
alii, pstori $i nvtori, pentru desvr$irea sfinilor, n vederea lucrrii de
slu/ire, pentru zidirea trupului lui #ristos, pn vom a/unge toi la unirea credinei
$i a cuno$tinei *iului lui "umnezeu, la starea de om mare, la nlimea staturii
plintii lui #ristosQ
3.f ?,@@(@A5
Misiunea cre*tin#
?ucuria #ranului este recolta. ?ucuria 4iticultorului0 4inul un. ?ucuria unei
!amilii0 copiii. ?ucuria Du(ului S!)nt este misiunea lui. Du(ul S!)nt este marele
misionar. Pentru a ne con4in9e e su!icient s# recitim !rumoasa relatare a con4ertirii
samaritenilor -Jap M2 sau istoria centurionului Corneliu -/<2. Ce surpri"# pentru
credincio*ii n#scui +n iudaism *i c(iar *i pentru Petru s# +l 4ad# pe Du(ul S!)nt
coor)nd asupra unui p#9)n. Deci *i p#9)nii primesc (arul lui Dumne"eu7 8tunci
Petru "ice6 'Putem oare re!u"a apa ote"ului acestor oameni care lCau primit pe
Du(ul S!)nt ca *i noi7, Hi Pentru iCa ote"at. Du(ul poate !i recunoscut +n 4)nt
puternic sau +n adiere lin#0 dar care nu poate !i oprit# de nici o 9rani#.
3mpreun# cu Du(ul sunt misionari toi cei care sCau l#sat cuprin*i de el.
$rice cre*tin lucid *i responsail care accept# s# lucre"e la opera comun# este
misionar. 3n comunitatea de la +nceput c)nd treuia s# i se +ncredine"e cui4a o
misiune se +ncepea prin ale9erea aceluia care era cel mai plin de Du(ul S!)nt.
8st!el0 la ale9erea diaconilor se ine aceast# cu4)ntare6 'De aceea0 !railor0 ale9ei
dintre 4oi *apte #rai0 4orii de ine0 plini de Du(ul S!)nt *i +nelepciune pe care
+i 4om pune la slu:a aceasta. Iar noi 4om st#rui necurmat +n ru9#ciune *i +n
propo4#duirea Cu4)ntului., >orirea aceasta a pl#cut +ntre9ii adun#ri. 8u ales pe
Hte!an0 #rat plin de credin# *i de Du(ul S!)nt0 pe Jilip0 pe Pro(or0 pe Nicanor0
pe Timon0 pe Parmena *i pe Nicolae0 un pro"elit din 8ntio(ia., -Jap ;0KCB2
$rice cre*tin este trimis +n misiune. Dar ?iserica *tie c# ea nu este
proprietatea Du(ului0 care su!l# unde 4rea. Du(ul este cel care !ace din toi
oamenii0 !ii.
3n perspecti4a unui Du( care umple uni4ersul0 toi oamenii care ne
+ncon:oar# sunt considerai su conducerea Domnului= ei sunt oiectul unei iuiri
actuale a lui Dumne"eu. Nimeni nu poate !i clasat +n cate9oria iresponsaililor.
-&S ..2
?iserica +n4a# cu l)ndee c# e prea simplist# clasi!icarea oamenilor +n uni
*i r#i= cei uni sunt cei care sunt cu noi0 iar cei r#i !iind ceilali. 8ce*ti 'r#i, sunt
*ter*i de pe a9enda noastr# pastoral#0 sunt e5clu*i din acti4itatea noastr# misionar#.
Nu 4om putea !i misionari !a# de toi oamenii dec)t dac# suntem con4in*i c#
Du(ul S!)nt lucrea"# +n toate con*tiinele. Misionarii nu aduc un Dumne"eu0 c#ci
un Dumne"eu care e adus este un idol. Domnul e mereu +naintea noastr#0 suntem
misionari !iind martori ai Du(ului.
F&articiparea la 2isterul &ascal este valabil nu numai pentru cre$tini, ci
si pentru toi oamenii de bunvoin, n a cror inima 'arul lucreaz n mod
invizibil. ,ntr(adevr, de vreme ce #ristos a murit pentru toi iar c'emarea ultima
a omului este n mod efectiv una, si anume divina, trebuie sa susinem ca "u'ul
+fnt ofer tuturor posibilitatea ca, ntr(un mod cunoscut de "umnezeu, sa fie
asociai acestui 2ister pascal.
3C+ <<,G5
>italitatea actual# a Du(ului

Nici o tr#dare a ?isericii0 nici o in!idelitatea0 nici un compromis cu spiritul
lumii0 nici o la*itate a oamenilor ?isericii0 nici un e*ec al e4an9(eli"#rii0 nimic nu
4a putea amenina sperana care se a!l# +n inima lumii noastre de a"i. Du(ul
lucrea"#0 pentru c# Dumne"eu e mereu +n aciune.
S# lu#m ca e5emplu0 ceea ce e numit cu un termen discutail. 'Re+nnoirea
carismatic#, n#scut# +n SU8= +n mi*carea penticostal# a sectelor protestante. Nu ne
propunem s# descriem aceast# mare mi*care0 dar s# ne ucur#m de apariia ei. Prea
des0 asemenea tre"iri au a4ut loc +n a!ara ?isericii +n 9rupuri contestatare. 8st#"i
?iserica Catolic# accept# +n s)nul ei aceste 'tre"iri,. De multe ori +n din aceste
mi*c#ri carismatice nu se cunosc nu se cunosc dec)t mani!est#rile e5traordinare0 ca
4orirea +n limi0 care pro4oac# uimire sauG scepticism. S# reinem mai de9ra#
spontaneitatea ru9#ciunii0 simul comunit#ii0 9ri:a pentru !ormarea doctrinar# *i
re4#rsarea Du(ului S!)nt care acionea"# darul ote"ului *i al mirului.
Darul *i sperana lumii noi
Succesul reali"at de Du(ul S!)nt 4a !i marea trans!ormare a oamenilor *i a
uni4ersului0 creaie nou#0 ?iserica din cer. Moartea *i 3n4ierea lui Cristos +n Du(ul
S!)nt desc(ide o perspecti4# nou# a reu*itei *i di4ini"#rii. Dar aceast# perspecti4#
ne smul9e din 4is#ri pentru a ne trimite la o munc# ur9ent#6 sc(imarea lumii.
'P#m)ntul e o !iar# uria*#. E plin de silnicii de t)l(#rii0 de des!r)u0 de
crime,0 >ictor Lu9o +n 2izerabilii. Dar poate mai 9ra4 dec)t toate acestea este
oi*nuina6 a nu te mai emoiona. Cre*tinismul a a:uns ce4a anal. Numai Du(ul
S!)nt ne poate !ace s# +nele9em c# 3mp#r#ia lui Dumne"eu nu este un dincolo0 o
alt# lume0 dar spre stupe!acia noastr#0 aceast# lume care treuie s# de4in# alta0 iar
aceast# munc# de a o sc(ima a +nceput de:a *i a reu*it o (imer#0 o piedic#0 o
alienare.
%umea noastr# continu# s# se cl#deasc# pe crime A dar Du(ul S!)nt 4rea s# o
recl#deasc# pe iuire. 3nclin)nduCi pe oameni0 Isus a re!u"at s# a"e" pe 4iitorul lor
pe crime -dac# ar !i 4oit s# !ie un Mesia politic0 n.tr.2 *i a pus a"ele noi ale
uni4ersului= Du(ul S!)nt ne trimite s# continu#m aceast# oper# total p#m)nteasc# a
recre#rii. %umea noastr# nu e deloc !rumoas#0 dar c)nd cre*tinii se +mp#rt#*esc cu
Trupul 3n4iat al lui Cristos0 nu o !ac pentru aC*i consacra 4irtuile0 ci pentru a
a!irma cu si9urana Du(ului c# !raternitatea uman# e posiil#. Sperana Rusaliilor
este tocmai a!irmaia c# putem ie*i din lumea noastr# criminal# *i din trinitatea
diaolic#6 a ucide0 a mini0 a :udeca. >iitorul nu poate !i reali"at numai cu puterile
noastre *i acesta este p#catul ori9inal. Dar Du(ul care lCa +n4iat pe Isus 4a permite
recrearea 4ieii *i a liert#ii.
Cre*tinii pot !ace ce4a mai mult dec)t s# c)rpeasc# aceast# lume moart#= ei
sunt treuie s# !ie primii care recl#desc lumea pe iuire0 pe numele s#u ade4#rat
'Du(ul S!)nt,.
/M.
SJFNT8 ?ISERICR
C8T$%ICR
BISERICA NSEAMN ADUNARE
recitind Cre"ul spunem6 ,Cred +n Dumne"euG Cred +n Isus CristosGCred
+n Du(ul S!)ntG Cred +ntrCo ?iseric# unaG, treuie s# !acem totu*i o deoseire
c)nd 4orim despre Dumne"eu0 Cristos0 Du( le consider#m persoane *i +n lima:ul
oi*nuit spunem6 ,Cred +n cine4a, A cred c# p#rini0 +n prieteni0 +n so sau soie.
Dar despre lucruri nu putem spune acela*i lucru. 'Cred +n ce4a,0 dar ala ne
e5prim#m dar !acem o distincie. Nu cred +n acela*i !el +n cine4a ca +n ce4a.
8st!el0 c)nd spunem6 'cred +n ?iseric# +nele9em c# nu este 4ora de aceea*i
credin# ca *i +n Dumne"eu. 8ceast# credin# are loc alt!el. De ce7 Pentru c# pe
Dumne"eu +l pot ne9a. 'Nimeni nu lCa 4#"utG, declar# s!)ntul Ioan. Pe Dumne"eu
nu +l pot e5perimenta cu simurile0 dar ?iserica poate !i considerat#6 4#"ut#0
au"it#G *i nu o pot ne9a. Iat# ce se +nele9e prin e5presia6 cred +n ?iseric#G
?iserica este un e4eniment
?iserica este un e4eniment6 pap0 episcopii0 preoii0 c#lu9#rii0 clopotarii *i
mulimea credincio*ilor adunai la un loc.
?iserica este un e4eniment de dou# mi de ani0 de la na*terea lui Cristos0
3ntemeietorul ?isericii. El datea"# de e4enimentelor de erei noastre0 'era cre*tin#,.
Era ?isericii.
?iserica se impune multora ca *i casa natal#. Un ele4 de /E ani !#cea aceast#
re!le5ie6 'Sunt catolic0 nu e 4ina mea= este reli9ia p#rinilor. Dac# ei erau
protestani0 a* !i !ost protestantG, Musulman0 e4reu0 udist sau ateuG Muli
accept# acest !apt +mplinit !#r# s# +*i pun# prolema. C)nd 4ine cine4a pe lume nu
+*i ale9e mama0 locul0 data na*terii0 lima *i cultura ori reli9ia.
8lii se +ntrea#G Hi unii dintre ei +*i 4or rati!ica +n mod lucid *i cu ucurie
ote"ul lor6 '%a cine 4om mer9e7 Tu ai cu4intele 4ieii 4e*nice., 8lii caut#0 unii
pleac#0 alii r#m)n ne(ot#r)i sau indi!ereni. %a !el pri4esc ?iserica cei ce sunt +n
a!ara ei6 'str#ini, necre*tinii se +ntrea#6 'E c(iar ade4#rat7, sau unii r#m)n
decepionai.
F-sus +(a apropiat de ei, a vorbit cu ei, $i le(a zis% F)oat puterea 2i(a fost
dat n cer $i pe pmnt. "ucei(v $i facei ucenici din toate neamurile,
botezndu(i n Numele )atlui $i al *iului $i al +fntului "u'. 1i nvai(i s
pzeasc tot ce v(am poruncit. 1i iat c .u +unt cu voi n toate zilele, pn la
sfr$itul veacului. Amin.
32t <K,@K(<L5
Intransi9ena pri4irii
3ntrCade4#r0 sunt critici *i din interior *i din e5terior. S#9eile cele mai
ascuite 4in de la tine. Cite"6
C ?iserica7 $ piedic# a liert#ii. Ne +mpiedic# s# ne des!#*ur#m. E ca un
teren unde sCa terminat construcia0 nu mai este nimic de !#cut.
C E prea ca o mam# care d#0 care se arat# ine4oitoare0 se pleac# asupra
noastr#0 ne +n!a*#G dar nu suntem ni*te prunci.
C Din alte 4remuri ?iserica este +n4ec(it# cu ideile0 lima:ul0 ritul0
'ornamentele, ponti!icale *i preoe*ti. E prea departe de modul nostru de 9)ndire0
de simire0 de ru9#ciune *i iuire.
C ?iserica e trist# *i timid#.
C Este :uridic# *i moralist#0 autoritar# *i mi9#loas#. Cristos a "is6 Cre*tinii se
4or recunoa*te dup# iuire. Nu 9#sesc aceast# iuire +n ?iseric#.
C Se 4ore*te mult despre ?iserica celor s#raci. Se 4ore*te0 dar unde sunt
!aptele7 ?iserica r#m)ne0 de !apt0 le9at# de puterile !inanciare6 ea este mereu de
partea ordinii stailite0 !ie ea *i asupritoare *i se +mpotri4e*te re4oluiilor. Ea nu
este an9a:at# total +n prolemele 4itale ale omului *i ale lumii.
C Hi apoi aceast# pretenie de a *ti totulP De a !i e5pert +n umanitate0 atunci
c)nd umanitatea este +n cercetareG ?iserica in!ailiil#0 ca o a# care are mereu
dreptate.
Seam#n# cu un #tr)n care 4ore*te unei mulimi +n timp ce tinerii se
+mpr#*tie.
C Hi aceast# intoleran# cu care cre*tinii se umilesc unii pe alii +n ?iseric#.
Pentru unii re+nnoirea mer9e prea lent. 8lii sunt +n nesi9uran# +n !aa de"4olt#rii
actuale +n lume *i +n ?iseric#0 ei ar 4oi s# p#stre"e ceea ce au tr#it p)n# acum.
8semenea tensiunii0 care 4a de4eni mai acut#0 nelini*te*te pe unii *i descura:ea"#
pe alii. Cum s# cre"i +ntrCo comunitate c)nd 4e"i c# memrii ei se s!)*ie +ntre ei +n
numele acelea*i credine *i a practicii acestei credine7
8ceste critici A *i +nc# altele mai +ndulcite A pot re4olta caracterul lor
e5a9erat *i parial. Mai ales tinerii ne asaltea"# cu aceast# a9urid#. Dau *i ade4#rul
*i (arul acestei 4)rste. Dar dorul tinereii e de a mer9e p)n# la esenial0 de a arunca
la p#m)nt suprastructurile *i !alsurile0 de a da +n 4ilea9 ipocri"ia *i compromisulG
aceast# intransi9en# a pri4irii e un (ar al e4an9(eliei. Tinerele 9eneraii au aceast#
carism# de a re+nnoi lucrurile prin re4enirea la esenial.
>orim despre ?iseric# a*a cum 4orim despre oameni0 uit)nd c# !ace *i noi
parte din aceste cate9orii. Dac# 4oim s# o acu"#m0 s# nu +i critic#m numai pe
episcopi0 teolo9i0 litur9i*ti0 ci pe toi credincio*ii0 care sunt *i ei 4ino4ai un picG
S# recunoa*tem c# am dat impresia c# m)inile noastre +mpreunate nu au !ost
+ntotdeauna primitoare0 acti4e0 +ntinse. Dac# cre*tinii ar !i inut cont de 9roa"nica
pre4enire pe care leCo !#cea s!)ntul Paul.
FNu ne /ucm cu "umnezeul cel viu. "ac nu ar fi tri$at att de mult cu
banii $i cu puterea ar fi fost mai puin criticai $i #ristos, mai puin insultat.
*aptul c exist o coinciden ntre cartea cre$tinilor $i a popoarelor asuprite,
dovede$te desigur c 7ccidentul cre$tin este mai apt pentru a fi ,mpria
cereasc. #e palm!
3Cilbert #isbaron5
Re+ntoarcerea la esenial
Iat# prolema esenial#6 Cristos inteniona cu ade4#rat s# +ntemeie"e o
?iseric#7 Hi ce !el de ?iseric#7
Cu si9uran#0 Cristos nu sCa 9)ndit la cetatea >aticanului0 la mitrele
conciliare0 al sinoadele 4iolete. Nu sCa 9)ndit la scara ierar(ic#6 pap#0 primat0
cardinali0 episcopi0 paro(i0 4icari0 nu sCa 9)ndit la +mp#rirea teritorial# +n pro4incii
A diece"e0 paro(ii0 nici la irourile :uridicoCadministrati4e ale Curiei Romane *i la
cancelariile diece"ane0 nici la cl#dirile isericilor cu clopote0 lum)n#ri0 ornate= cu
at)t mai puin la state ponti!icale0 la ca4alerii s!)ntului &(eor9(e0 la 9arda
el4eian#0 +ntrCun cu4)nt0 !#r# a ironi"a0 ?iserica cea 4ie nu poate !i +nc(is# +ntre
patru sc)nduri.
C)nd spunem !iseric ne 9)ndim la ierar(ie *i la cler= la instituia
+mpodoit#0 pro#pit# +n !aa noastr# *i nici +ntrCun ca" la poporul lui Dumne"eu.
Dac# papa sau paro(ul au !#cut o declaraie0 spunem +ndat#6 iserica 9)nde*te
a*aG dar ?iserica +nseamn# adunare0 comunitate. C)nd predic# preotul0 c)nd
4ore*te papa0 unde este adunarea sau comunitatea7
Totu*i s# nu e5a9er#m6 s# nu situ#m pe preoi *i pe pap# +n a!ara isericii6 Ei
sunt din ?iserica +n care au un rol de slu:ire0 dar nu sunt ei ?iserica.
Ceea ce a 4oit Cristos este tocmai adunarea tuturor oamenilor +n iuireG
Dumne"eu este iuire. Deci +n sine el este comunitate de persoane0 iuinduC
se '+n unitatea a Du(ului S!)nt,0 ast!el +nc)t !ormea"# un sin9ur Dumne"eu. Jiind
iuire se d#ruie*te +n e5tern0 creea"# o comunitate dup# c(ipul *i asem#narea lui6
persoane umane0 di!erite0 dar str)nse +ntrCo comunitate de iuire '+n unitatea
Du(ului S!)nt,.
8st!el r#d#cina ?isericii treuie c#utat# +nc# +nainte a lui Cristos6 +n +ns#*i
natura intim# a Treimii di4ine6 mai multe persoaneG +ntrCo sin9ur# !iin#G prin
iuirea lor. Treimea este ?iseric#0 adic# 8dunare0 comunitate6 ea creea"# deci o
?iseric#. Ma9netul care adun# pilitura omenirii este Jiul +ntrupat6 'Eu +n ei *i tu +n
mine0 P#rinte0 ca *i ei s# !ie una, C ast!el '?iserica este +nsu*i Isus Cristos e5istent
su !orma de comunitate, -Dietric( ?on(f!!er2.
F 1i m rog nu numai pentru ei, ci $i pentru cei ce vor crede n 2ine prin
cuvntul lor. 2 rog ca toi s fie una, cum )u, )at, e$ti n 2ine, $i .u n )ine6
ca, $i ei s fie una n noi, pentru ca lumea s cread c )u 2(ai trimis. .u le(am
dat slava pe care 2i(ai dat(o )u, pentru ca ei s fie una, cum $i noi +untem
una, .u n ei, $i )u n 2ine6 (pentru ca ei s fie n c'ip desvr$it una, ca s
cunoasc lumea c )u 2(ai trimis, $i c i(ai iubit, cum 2(ai iubit pe 2ine.
3-n @J, @J,<L(<A5
$ lume de !rai
3l 4edem pe Cristos lucr)nd +n mi:locul poporului6 'De c)te ori am 4rut s#
str)n9 pe copiii t#i cum +*i str)n9e 9#ina puii su aripiG, -Mt .K0KE2
Dar lucrea"# pentru lumea +ntrea9#6 'Isus treuie s# moar#0 spune s!)ntul
Ioan -//0B/ss20 nu numai pentru poporul e4reu0 ci pentru a aduna +ntrCo unitate pe
toi copiii lui Dumne"eu +mpr#*tiai.,
Deci0 dac# ne 9)ndim la ?iseric# a*a cum a 4oitCo Cristos0 treuie s# o
4edem +n adunarea tuturor oamenilor care cred +n Isus Cristos0 care sper# +n
m)ntuirea pe care a primitCo el0 care se iuesc at)t de mult0 +nc)t !ormea"# o
ade4#rat# comunitate de !rai0 dup# c(ipul *i asemenea Treimii di4ine.
De !apt0 ?iserica +ncepe ca o +nt)lnire +ntre !rai0 o prietenie0 o comunitate de
credin# *i de 4ia#0 o +mp#rt#*ire a tuturor unurilor. Ei st#ruiau +n +n4##tura
apostolilor0 +n le9#tura !r#easc#0 +n !r)n9erea p)inii *i +n ru9#ciuniG toi care
credeau0 erau +mpreun# *i a4eau toate +n comun. Cu toii erau nelipsii de la
Templu +n !iecare "i0 !r)n9eau p)inea acas# *i luau (rana cu ucurie *i cur#ie +n
inim#. Hi Domnul ad#u9a "ilnic la num#rul lor pe cei ce 4or !i m)ntuii. -c!. Jap
.01.. 1;C1E2
Deci +n cur)nd au !ost o mulime. Dar aceast# mulime 'era o inim# *i un
cu9et,. Nici unul nu "icea c# a4erile lui sunt numai ale lui0 ci a4eau toate +n
comun. 8postolii m#rturiseau cu mult# putere 3n4ierea Domnului Isus. -c!. Jap
10K.CKK2
Iat# a*adar ?iserica pe care a 4oitCo Cristos0 sau mai de9ra# S!)nta Treime.
FA$a cum aceast pine rupt, mai nainte semnat pe ogoare M a fost
adunat pentru a deveni un tot, la fel, !iserica ta s fie adunat de la marginile
pmntului n ,mpria ta. #ci a ta este ,mpria $i puterea $i iubirea n veci,
prin -sus #ristos.
3"ida'e H,?5
BISERICA APOSTOLIC
3n m#rturia *aptelor Apostolilor pe care am cititCo mai sus0 apostolii erau ca
responsailii comunit#ii6 martorii pri4ile9iai ai +n4ierii0 ai e4an9(eli"#rii *i
cate(e"ei.
'8 instituit doispre"ece,
Isus a sc(iat +n linii mari responsailit#ile !undamentale6 ,a ales pe cei
doispre"ece,= iCa 'instituit,. Cu ce scop7 'Pentru aCi !ace ucenicii s#i *i pentru aCi
trimite s# predice.,
Deci s# !ie ei nucleul noului Popor al lui Dumne"eu0 'to4ar#*ii, s#i +n
aceast# adunare a lumii +n :urul s#u. Cei doispre"ece !ii ai lui Iaco au repre"entat
+ntre9ul popor al lui Dumne"eu0 +n totalitate= cei /. apostoli0 mo*tenitori ai acestei
ci!re a totalit#ii0 erau 9ermenul noului popor al lui Dumne"eu0 totalitatea
oamenilor +n Isus Cristos.
8l doilea scop al instituirii lor6 'ICa trimis s# predice., E misiunea de a
c(ema pe toi oamenii la marea !raternitate a !iilor lui Dumne"eu. 3n acela*i timp
treuiau s# menin# unitatea credinei *i comuniunea uni4ersal#6 'cine pe 4oi 4#
ascult#0 pe min# m# ascult#., 8ceast# responsailitate apostolic# presupune putere
de deci"ie0 'putere de ale9a *i de"le9a,G de aceea +l 4or primi pe Du(ul care +i
+n4a# toate., -In /10.;2
'Tu e*ti Petru,
3n cole9iul celor doispre"ece A *i nu +n a!ara lor A Cristos +ncredinea"# lui
Simon o responsailitate deoseit#6 +n corpul emrionar0 apoi imens al acestui
popor 'catolic,0 el 4a !i Petru0 stnca0 a4)nd misiunea *i (arul de aCi '+nt#ri pe
!raii s#i, din lumea +ntrea9# +n credin# *i unitate !ratern#.
Din contra0 rolul administrati4 pe care +l 4a :uca papa0 mai t)r"iu0 ca primat
al ?isericii latine *i prin care se credea ?iserica uni4ersal# A a numi episcopii0
pulicarea decretelor0 C nu se +nr#d#cinea"# +n primatul lui Petru. 8cest rol ar !i
putut dispare cum a 4enit0 prin deci"ia oamenilor0 !#r# nici o pierdere pentru
?iseric#0 *i poate c(iar spre a4anta:ul ei. Cristos nu a instituit nimic altce4a. Dar cu
o liertate *i o di4ersitate !oarte mare0 apostolii au impus m)inile peste episcopi0
pre"iteri0 diaconi0 d)nduCle prin aceast# ordinaiune0 ministerul0 adic# slu:irea
comunit#ilor locale *i a comunit#ii +ntre9i.
Du(ul Su!l#
8l#turi de aceste 'slu:iri,0 Du(ul a tre"it +n Poporul s#u o imens#
'di4ersitate de slu:iri, dup# di!eritele ne4oi ale ?isericii *i dup# di4ersitatea
darurilor sale= +nelepciune0 *tiin#0 darul cu4)ntului0 minunile0 pro!eiile. -/Cor /.2
C)nd Du(ul S!)nt a coor)t asupra lor la Rusaliile erau ca la B<<= .*i toi au
!ost umplui de Du(ul S!)nt, -Jap //0B *i .2.
Deci0 +ntre9ul aparat ecle"iastic pe care +l 4edem a"i nu a !ost +ntemeiat de
Domnul. 8 ap#rut din cau"a timpurilor *i locurilor su aciunea creatoare a
Du(ului S!)nt. Multe elemente !iind 4ec(i au !ost dep#*ite. S# sper#m c# 4or !i
+nlocuite prin noi creaii0 noi 'slu:iri, care 4or r#spunde cerinelor reale ale
di!eritelor continente. Du(ul e noutate pentru c# e 4ia#. Desi9ur0 ?iserica are
ne4oie de o structur# *i o responsailitate si9ur#. Dar pentru a r#m)ne !idel# *i
e!icace0 ea are ne4oie de dinamismul creator0 de puterea *i de datoria de iniiati4#.
Creati4itatea treuie s# r#m)n# 4ie *i 4ariat#G a*a cum a !ost la +nceput0 ca urmare
a ideii lui Cristos *i a e5emplului apostolilor. 8"i ca *i atunci 'Du(ul su!l# unde
4rea,.
F"eoarece avem felurite daruri, dup 'arul care ne(a fost dat% cine are
darul proorociei, s(l ntrebuineze dup msura credinei lui. #ine este c'emat la
o slu/b, s se in de slu/ba lui. #ine nva pe alii, s se in de nvtur. #ine
mbrbteaz pe alii, s se in de mbrbtare. #ine d, s dea cu inim larg.
#ine crmuie$te, s crmuiasc cu rvn. #ine face milostenie, s(o fac cu
bucurie. "ragostea s fie fr prefctorie.
34m @<,D(Ha5
Ec(ilirul adus de >atican II
Timp de aproape patru secole0 teolo9ia cre*tin#0 catolic# a ?isericii a !ost
orientat# aproape +n e5clusi4itate +mpotri4a protestantismului care punea accent pe
?iserica spiritual#0 pe comuniunea de credin# *i iuire0 suprim)nd orice structur#
ierar(ic# *i pretin")nd s# se reduc# ?iserica la o comuniune in4i"iil# a
credincio*ilor. 3mpotri4a acestei 9)ndiri a re!ormei0 teolo9ii catolici au a4ut
tendina s# pre"int# o teolo9ie *i o apolo9ie a ierar(iei0 *i mai puin o teolo9ie a
?isericii. 3ntre teolo9ii catolici *i protestani a !ost o polemic# deoseit#0
a:un9)nduCse ca +n :ocurile cu !unia0 c)nd cele dou# ec(ipe tra9 de capete0 !#r# s#
reu*easc# s# +i mi*te pe ad4ersari. Hi atunci !unia cedea"# la mi:loc0 iar ec(ipele
cad 9r#mad#0 p#str)nduC*i !iecare :um#tate de !unie. Teolo9ilor protestani0
?iserica A comuniune0 catolicilor0 ?iserica A ierar(ie.
Pentru noi0 catolicii0 aceast# a +nsemnat o concepie prea :uridic# *i
monar(ic# a ?isericii0 e5primat# printrCo construcie piramidal#6 +n 4)r! papa0 apoi
episcopii0 preoii iar dedesut laicii cu dreptul de a t#cea.
>indecat# de aceast# l#ud#ro*enie antiCre!orm#0 Conciliul >atican II sCa
str#duit s# ne dea de!iniia ilic# *i tradiional# a ?isericii. Constituia despre
?iseric# A %umen &entium A in4ersea"# piramida0 pun)nd +n e4iden# ceea ce a
4rut Cristos *i care 4a r#m)ne p)n# la s!)r*itul lumii6 poporul lui Dumne"eu.
Realitatea central# a ?isericii0 prima *i ultima0 este tocmai Poporul lui Dumne"eu.
Restul0 oric)t de important ar !i0 este accidental *i tran"itoriu6 e pentru lumea de
acum. Ierar(ia este o slu:ire0 este pentru Poporul +n mar* *i din aceast# cau"# nu +i
este superioar#.
'C#ci prin El *i unii *i alii a4em intrare la Tat#l0 +ntrCun Du(. 8*a dar0 4oi
nu mai Suntei nici str#ini0 nici oaspei ai casei0 ci Suntei +mpreun# cet#eni cu
s!inii0 oameni din casa lui Dumne"eu0 !iind "idii pe temelia apostolilor *i
proorocilor0 piatra din capul un9(iului !iind Isus Cristos. 3n El toat# cl#direa0 ine
+nc(e9at#0 cre*te ca s# !ie un Templu S!)nt +n Domnul. Hi prin El *i 4oi Suntei
"idii +mpreun#0 ca s# !ii un l#ca* al lui Dumne"eu0 prin Du(ul., -E! .0/MC..2
'8cest mod de a 4edea ?iserica de la a"# sc(im# !orte mult. Dar este
tradiional# *i permite s# se +nelea9# c# toi cre*tinii sunt e9ali +ntre ei. El ne
permite s# situ#m ministerele -preot C episcop2 +n interiorul comunit#ii0 +n slu:irea
ei0 ca martore ale pre"enei lui Cristos cel +n4iat *i ca le9#tur# +ntre ?iserici. 3n
m#sura +n care se sulinia"# ori9inalitatea !iec#rei ?iserici0 papa apare *i mai
necesar pentru !a4ori"area comunic#rii *i a dialo9ului., -c!. %e pape Tean XXIII A
Paul &uerin2
8cesta este misterul ?isericii6 +n acela*i timp !ratern# *i ierar(ic#0
comuniune *i instituie0 '4i"iil# *i plin# de le9#turi in4i"iile, -SC .20 le9at# de
Petru0 de Paul0 de cei doispre"ece0 de Tradiie *i Scripturi care neCau transmis A
?iserica 'apostolic#,0 le9at# +n s!)r*it de temelia ei0 Isus Cristos.,
F*acei(mi bucuria deplin, $i avei o simire, o dragoste, un suflet $i un
gnd. Nu facei nimic din du' de ceart sau din slav de$art6 ci n smerenie
fiecare s priveasc pe altul mai presus de el nsu$i. *iecare din voi s se uite nu
la foloasele lui, ci $i la foloasele altora. + avei n voi gndul acesta, care era $i
n #ristos -susQ
3*ilip <,<(G5
BISERICA UNA
Paul scrie e!esenilor6 '># s!#tuiesc0 deci0 eu0 cel +ntemniat pentru Domnul0
s# 4# purtai +ntrCun c(ip 4rednic de c(emarea pe care ai primitCo0 cu toat#
smerenia *i l)ndeea0 cu +ndelun9# r#dare= +n9#duiiC4# unii pe alii +n
dra9oste0 *i c#utai s# p#strai unirea Du(ului0 prin le9#tura p#cii. Este un sin9ur
trup0 un sin9ur Du(0 dup# cum *i 4oi ai !ost c(emai la o sin9ur# n#de:de a
c(em#rii 4oastre. Este un sin9ur Domn0 o sin9ur# credin#0 un sin9ur ote". Este
un sin9ur Dumne"eu *i Tat# al tuturor0 care este mai presus de toi0 care lucrea"#
prin toi *i care este +n toi., -E! 10/C;2
?iserica este oare o societate multinaional# centrali"at# cu papa '+n !runte,0
+ntemeiat# pe puterea re9ional# *i +mp#rit# +n seciuni locale7
Nu0 din contra0 unitatea ?isericii este a"a. Jiecare ?iseric# local# este pe
deplin ?iseric#6 ?iserica lui Dumne"eu care tr#ie*te la E!es0 +n 8ntio(ia sau la
Roma0 la Ia*i0 la LonoluluG dar !iecare dintre aceste ?iserici locale A a c#ror
'cap, este Cristos sin9ur0 se *tie *i se 4rea +n unire 4ital# cu toate celelalte ?iserici
locale0 pentru a !orma o sin9ur# ?iseric# uni4ersal#. Preoii *i episcopii sunt primii
responsaili ai unit#ii locale a credinei *i a carit#ii. Ei sunt +n acela*i timp
le9#turile 4ii ale ?isericilor +ntre ele0 asemenea sistemului ner4os central6 sunt
mini*tri cali!icai *i comunit#ii lor A sau a +ntre9ii comunit#i0 c)nd e 4ora de
papa *i sunt recunosc#tori ca atare de toate celelalte comunit#i. Dar centrul
in4i"iil al acestei comunit#i este Cristos., >oi toi suntei una +n Cristos Isus.,
-&al K0.M2 ce putem descoperi +n acest mister al unit#ii ecle"iale7

'Eu sunt 4ia0 4oi suntei ml#diele,
Isaia *i psalmistul au asem#nat Poporului lui Israel cu o 4ie a lui Dumne"eu.
Comparaiile pline de 9in9#*ie6 4ia treuie +n9ri:it# continuu6 treuie s#pat#0
stropit#0 le9at#0 cur#at#0 +n9r#*at# *i0 +n s!)r*it0 prote:at# de orice (o cu cioc sau cu
9ur#.
8ceast# 4ie +n9r#dit#0 plin# de l#stari0 este o !i9ur# a 3mp#r#iei +n
di4ersitatea memrilor ei.
%a s!)ntul Ioan -capitolul /B2 este reluat# aceast# idee pentru a su9era
noutatea pe care 4enirea lui Isus a adusCo poporului lui Dumne"eu6 4ia nu mai este
o mulime de utuci0 Cristos este 4ia0 iar noi l#stariiG Unitatea care ne lea9# de el
*i de !raii no*tri nu este o simpl# unitate e5terioar# de asem#nare *i 4ecin#tate ca
+ntre utucii din 4ie0 ci este interioar#0 4ital#0 or9anic#. Suntem cu el *i cu !raii
no*tri0 o sin9ur# *i aceea*i 4ia#6 aceea*i r#d#cin#0 aceea*i se4#. 3mpreun# cu el0
?iserica este unicul *i acela*i6 utuc0 el este 4ia0 noi suntem ml#diele. 8*a cum
4ia *i l#starii !ormea"# o unitate0 la !el *i noi cre*tinii !orm#m cu Cristos o unitate.
8*a cum ml#diele +*i tra9 4iaa din l#stari0 la !el cre*tinii tr#iesc prin Cristos. 8*a
cum 4iaa ml#dielor este aceea*i cu 4iaa 4iei0 la !el 4iaa cre*tinilor este +ns#*i
4iaa lui Cristos0 Jiul lui Dumne"eu. Cine r#m)ne unit cu el este 4iu *i aduce
roade0 cine e rupt de el moare *i nu aduce rod.
3n s!)r*it0 a*a cum ml#diele sunt una +ntre ele *i tr#iesc aceea*i 4ia# prin
4i#0 la !el cre*tinii sunt una +ntre ei +n Cristos *i aceea*i 4ia# circul# +n toi.
Cu ade4#rat0 '?iserica este Isus Cristos !ormat de comunitate, -?on(f!!er2.
Ea !ormea"# +mpreun# cu toi cre*tinii pe Cristos total0 cap *i memre dup#
cu4)ntul s!)ntului 8u9ustin.
F.u +unt adevrata vi, $i )atl 2eu este vierul. &e orice mldi, care
este n 2ine $i n(aduce road, .l o taie6 $i pe orice mldi care aduce road, o
cur ca s aduc $i mai mult road. Acum voi +untei curai, din pricina
cuvntului pe care vi l(am spus. 4mnei n 2ine, $i .u voi rmnea n voi. "up
cum mldia nu poate aduce road de la sine, dac nu rmne n vi, tot a$a nici
voi nu putei aducei road, dac nu rmnei n 2ine. .u +unt ia, voi +untei
mldiele. #ine rmne n 2ine, $i n cine rmn .u, aduce mult road6 cci
desprii de 2ine, nu putei face nimic.
3-n @G,@(G5
'Un sin9ur trup,0 'Trupul lui Cristos,
8:un9em ast!el al e5presia *i mai cuprin"#toare pe care o !olose*te s!)ntul
Paul pentru a e5prima acela*i mister al unit#ii6 ?iserica este un trup A trupul lui
Cristos. Cre*tinii sunt deci memrele lui Cristos *i memre unii altora.
2embrele lui #ristos A e aceea*i ima9ine uimitoare e5primat# prin ima9inea
4iei *i ml#dielor6 aceea*i 4ia# circul# at)t +n trup0 c)t *i +n memre. Dar aici nu
mai este 4ora de o ima9ine. Dup# s!)ntul Paul0 cu4intele '?iserica este Trupul lui
Cristos, +nseamn# +n mod real Trupul personal al lui Cristos +n4iat0 *i toi cre*tinii
+i sunt unii c(iar +n !iina lor corporal#0 prin credin# *i sacramente A mai ales
?ote"ul *i Eu(aristia. Prin aceasta credincio*ii ene!icia"# +nc# de pe acum de
4iaa celui +n4iat. Principiul 4ital este acela*i6 Du(ul S!)nt. 'Nu *tii oare c#
trupurile 4oastre sunt temple ale Du(ului S!)nt7, -/Cor ;0/D2
Dumne"eu este mai realist dec)t credem noi.
3n comparaia !olosit# de Isus6 'Eu sunt 4ia0 4oi ml#diele,0 distincia dintre
Cristos *i cre*tinii putea trece neoser4at#0 c#ci 4ia +nseamn# +n acela*i timp ti:a *i
ml#diele. Dimpotri4#0 tema trupului lui Cristos permite s!)ntului Paul s# clari!ice
misterul. 'Tat#l lCa pus pe Cristos deasupra tuturor pentru a !i cap al ?isericii care
este trupul s#u, -E! /0..2. Capul *i memrele constituie +ntrCade4#r un sin9ur trup0
de*i capul r#m)ne distinct de celelalte memre *i superior lor. Totul pleac# de la
Cristos A Capul A in!lu5 4ital di4in0 re4elaia0 9)ndirea0 direcia A spre Trupul s#u A
?iserica cu care se a!l# +ntrCun intim raport de dependen# plin# de iuire6 'Nimeni
nu *iCa ur)t 4reodat# trupul0 ci +l (r#ne*te *i +l +n9ri:e*te0 a*a cum !ace Cristos
?isericii., -E! B0.D2
2embre unii altora. '8st!el A continu# Paul0 de*i suntem muli0 nu !orm#m
dec)t un sin9ur trup +n Cristos0 !iind memre unii altora, -Rm /.0B2. Nu un corp
moral0 ca un 9rup social uman A 'corp pro!esoral,0 'corp medical,0 ci un trup real
uni!icat +n Cristos6 'C#ci0 dup# cum trupul este unul *i are multe m#dulare0 *i dup#
cum toate m#dularele trupului0 cu toate c# Sunt mai multe0 Sunt un sin9ur trup0 tot
a*a este *i Cristos. Noi toi0 +n ade4#r0 am !ost ote"ai de un sin9ur Du(0 ca s#
alc#tuim un sin9ur trupG, -/Cor /.0/.C/Ka2
'Memre unii altora,0 +nseamn# di4ersitatea !unciilor +n unitatea 4ieii0
plenitudinea or9anismului0 +mp#rirea e!ortului0 reciprocitatea ser4iciilor *i
ne4oilor0 9in9#*ia pentru cel ce p#c#tuie*te sau su!er#0 !raternitatea intim# +n s)nul
aceleia*i comunit#i. -c! /Cor /.2
FAstfel, trupul nu este un singur mdular, ci mai multe. "ac piciorul ar
zice% F*iindc nu +unt mn, nu +unt din trup (nu este pentru aceasta din
trup0 1i dac urec'ea ar zice% F*iindc nu +unt oc'i, nu +unt din trup (nu este
pentru aceasta din trup0
*apt este c +unt mai multe mdulare, dar un singur trup. 7c'iul nu poate
zice mnii% FN(am trebuin de tine6 nici capul nu poate zice picioarelor% FN(am
trebuin de voi.
3@#or @<,@?(@D6 <L(<@5
'$ sin9ur# P)ine,
8m putea mer9e mai departe cu +ntre#rile. Cum r#m)ne iserica una +n sine
*i cu Cristos7 3n ce const# realitatea noii sale e5istene7
Paul r#spunde6 'Pa(arul inecu4)ntat0 pe careCl inecu4)nt#m0 nu este el
+mp#rt#*irea cu s)n9ele lui Cristos7 P)inea pe care o !r)n9em0 nu este ea
+mp#rt#*irea cu trupul lui Cristos7 84)nd +n 4edere c# este o p)ine0 noi0 care
Suntem muli0 Suntem un trup= c#ci toi lu#m o parte din aceea*i p)ine., -/Cor
/<0/;C/E2
?iserica este deci trupul lui Cristos prin ote"ul credinei care ne scu!und# +n
el *i ea rede4ine mereu Trupul lui Cristos prin Eu(aristie. 3ntrCade4#r0 +n Eu(aristie
toi m#n)nc# aceea*i P)ine. Nu din aceea*i P)ine. E o p)ine ' ce cooar# din cer,0
e P)inea unic#0 aceea*i P)ine care !ace din toi un Cristos unic. '%uai *i m)ncai0
acesta este Trupul meu6 4ei de4eni Trupul meu0 deci 4# 4ei uni cu mine *i +ntre
4oiG deci0 iuiiC4# unii pe alii.,
Nu oric)nd ci numai la prima mas# Eu(aristic# a rostit Isus aceste cu4inte6
'Porunca mea este s# 4# iuii unii pe alii0 precum 4Cam iuit euG, -/B0/.2 'unii
pe alii,6 +ntre participani la aceea*i mas# de +mp#rt#*anie. ?iserica local# a
acelea*i meseG cu alte cu4inte0 dac# esena Eu(aristiei este de a ne ncorpora +n
mod real lui Cristos *i +ntre noi0 iuirea "ilnic#0 oi*nuit# a cre*tinilor unul pentru
altul0 este o parte esenial# a Eu(aristiei. 8st!el Masa nu poate !i doar un rit de
:um#tate de or#= ea nu se termin#0 cu ie*irea din ?iseric#. Numai acela care
continu# aceast# %itur9(ie di4in# de iuire !r#easc#0 toat# "iua *i +n decursul
s#pt#m)nii A acela celerea"# cu ade4#rat Eu(aristia.
8st!el0 unitatea *i iuirea care constituie inima cre*tinismului0 se
+nr#d#cinea"# aici +n d#ruirea cea mai concret#6 celerarea0 +mp#rirea Trupului lui
Cristos. Dac# aceasta nu este semn *i e5isten# a unit#ii *i a iuirii +ntre
participani0 este complet 'in4alid#,6 nu mai putem 4ori +n acest ca" de o,
comunitate,0 de ?iseric#. De aici s#9eile s!)ntului Paul c#tre ?iserica din Corint6
'># dau aceste +n4##turi0 dar nu 4# laud pentru c# 4# adunai laolalt# nu ca s# 4#
!acei mai uni0 ci ca s# 4# !acei mai r#i., 'De aceea0 oricine m#n)nc# p)inea
aceasta sau ea pa(arul Domnului +n c(ip ne4rednic0 4a !i 4ino4at de trupul *i
s)n9ele Domnului., -/Cor //0/E..E2
F#opila$ilor, mai +unt puin cu voi. 2 vei cuta, $i, cum am spus -udeilor
c, unde 2 duc .u, ei nu pot veni, tot a$a v spun $i vou acum. dau o
porunc nou% + v iubii unii pe alii6 cum v(am iubit .u, a$a s v iubii $i voi
unii pe alii. &rin aceasta vor cunoa$te toi c +untei ucenicii 2ei, dac vei avea
dragoste unii pentru alii.
3-n @A,AA(AG5
Eu(aristia A le9#tur# de unitate a ?isericii
De !apt0 tot +n celerarea eu(aristic#0 +neleas# ca le9#tur# de unitate a
?isericii0 treuie c#utat cel mai 4ec(i punct de unitate a ?isericii0 treuie c#utat cel
mai 4ec(i punct de plecare a ideii de primat0 care pare s# descopere cel mai ine
ade4#ratul sens al primatului papal.
?iserica de la +nceput +nele9ea !orma sa de unitate6 a4ea con*tiina c# este
comunitatea #inei, !iecare comunitatea local# se +nele9e ca o mani!estare 4i"iil#
a ?isericii unice0 a ?isericii lui Dumne"eu0 c)nd ea celera misterul Trupului lui
Cristos su conducerea episcopului *i a preoilor. Unitatea +ntre aceste di!erite
comunit#i0 care a4ea con*tiina c# repre"int# iserica +ntrea9#0 nu era de ordin
administrati40 ci consta +n aceea c# +ntre ele e5ista o comuniune0 adic# admiteau +n
comuniunea lor memri pre"eni ai altor comunit#i0 *i asta +n mod reciproc.
Nu e5ista comuniune cu ereticii -!ie indi4i"i0 !ie comunit#i +ntre9i26 ei erau
e5clu*i din ?iseric# tocmai prin respin9erea de la Eu(aristie. Pe de alt# parte0 unele
9rup#ri de eretici !ormau comunit#i +ntre ele0 dar nu comunicau +ntre ele0 dar nici
u iserica uni4ersal#0 catolic#.
Dar 4#")nd un str#in0 cum se putea *tii c# aparine cu ade4#rat unei
comunit#i cu o credin# ade4#rat#7 Tocmai aici se arat# dimensiunea +ntrea9# C
iuire0 credin#0 structur# A a Trupului lui Cristos6 o ?iseric# ce0 plec)nd de la
Eu(aristia0 se *tia Trup al lui Cristos0 nu este numai o adunare local# a celor ce se
iuesc0 dar pentru unitatea +ntrea9#0 o ?iseric# s!)nt#0 ierar(ic# -ierar(ie C sacru2.
Cre*tinul care pleca +n c#l#torie primea de la episcopul s#u o scrisoare de
comuniune care 9aranta apartenena sa la marea comunitate a ?isericii uni4ersale.
Dar cum se *tia c# episcopul nu este eretic7 Episcopii din aceea*i re9iune se
cuno*teau +ntre ei0 +*i scriau 'scrisori de comuniune,0 +*i trimiteau reciproc 'p)ine
consacrat#,0 pentru a se +mp#rt#*i din aceea*i p)ine. Pe de alt# parte0 a4eau *i lista
cu ?isericile locale ale ?isericii uni4ersale0 cu numele episcopilor ale*i +n mod
4alail0 recunoscui *i consacrai de episcopii din re9iunea lor.
Dar Roma era ceea care determina unde se a!l# comunit#i ade4#rate. E5ist#
un principiu6 oricine se a!l# +n comuniune cu Roma0 este +n comuniune cu ?iserica
ade4#rat#= oricine nu este +n comuniune cu ?iserica Romei0 nu aparine ade4#ratei
comunit#i0 nu !ace parte din 'Trupul lui Cristos,. Roma0 ora*ul lui Petru *i al lui
Paul0 conduce comuniunea +ntre9ii ?iserici= episcopul Romei concreti"ea"# *i
repre"int# unitatea pe care ?iserica o scoate din Cina unic# a Domnului.
Prin urmare0 ceea ce pune a"a unit#ii ?isericii0 nu este 9u4ernul central
unitar0 ci tr#irea Cinei unice a Domnului. Dar aceast# unitate a Cinei lui Cristos
este 9arantat# de 'ordine, care +*i are punctul suprem de re!erin# +n episcopului
Romei. El concreti"ea"# aceast# unitate *i menine unitatea ei. Cel ce nu este +n
comuniune cu el se separ# de deplina comuniune a ?isericii unice0 indi4i"iile.
-E ade4#rat c# '?iserica !ace Eu(aristia.,2
Hi atunci6 care este 4aloarea litur9(iilor noastre7 R#spundem6 unitateaQ
,Cristos este +mp#rit7,

Cre*tinii sunt p#c#to*i. E9oismul a pro4ocat mereu 'sc(isme,0 de"in#ri0
c(iar unele p#ri +nsemnat ale ?isericii au a:uns la desp#rire6 ortodoc*i0 protestani0
an9licaniG
3n "ilele noastre0 apar rupturi *i mai 9ra4e +n interiorul ?isericii Catolice0 pe
ni4ele de importan# di!erit#6 4edem ruptura dintre cei care tra9 +nainte *i cei care
tra9 +napoi0 dintre inte9ri*tii unei ?iserici mumi!icate *i pro9resi*tii care 4or s#
'spar9# clopotul ?isericii,0 +ntre cei care cred +n latin# *i cei care cred +n Rusalii
c)nd '!iecare au"ea pe apostoli +n lima lui,0 +ntre cei pasionai de 9re9orian# *i cei
+ndr#9ostii de :a"0 +ntre cei ce proclam# un sin9ur Dumne"eu0 *i cei ce a!irm# 'mai
+nt)i omul,0 +ntre cate(eii inimii *i cei ce repet# pe de rost.
S!)ntul Paul protestea"# +n numele lui Cristos6 '3ntre 4oi s# nu e5iste
de"in#riG $are Cristos e +mp#rit7,
C 8tunci s# ne aliniem la pas0 +n uni!orm# de aceea*i culoare litur9ic#0
teolo9ic# sau politic#7
Jereasc# Dumne"euP 8r +nsemna s# se cear# unei orc(estre s# c)nte pe
acela*i ton0 o sin9ur# not#. Hi de ce toate !lorile s# !ie 9aroa!e7 Unitate7 Da.
Uni!ormitate7 Nu. Consonan#7 Da. Monotonie7 Nu. Dac# sunt di!erite0 notele *i
!lorile se armoni"ea"# *i plac. 8st!el !iecare e mai !rumoas# +n str#lucirea
celorlalte.
Eu sin9ur a* putea oare e5prima totalitatea lui Cristos. Sau totalitatea
oamenilor7
Deci0 s# +l accept#m pe cel#lalt aa cum esteG ca lumea s# nu moar# de
plictiseal# *i ca !iecare s# r#m)n# el +nsu*i ala cum *i eu 4reau s# r#m)n acela*i. S#
nu trecem peste note false. De alt!el0 sCar putea ca urec(ea mea s# !ie !als#. De ce
ar !i numai a celorlali !als#7
Hi apoi0 ce e nota !als#7 $ disonan# considerat# ast!el +n secolul X>III0
de4ine +n secolul XIX un acord sa4urat cu pl#cere. Deci0 dialo9 mereu0 contradicie
uneori0 dar niciodat# intoleran#. 'Ceea ce mCa tulurat pro!und0 spunea pr.
Con9ar0 nu a !ost contradicia pe care am acceptatCo mereu0 ci ura.,
F ndemn, frailor, pentru Numele "omnului nostru -sus #ristos, s avei
toi acela$i fel de vorbire, s n(avei dezbinri ntre voi, ci s fii unii n c'ip
desvr$it ntr(un gnd $i o simire. #ci, frailor, am aflat despre voi de la ai
#loei, c ntre voi +unt certuri. reau s spun c fiecare din voi zice% F.u +unt al
lui &avel! (F1i eu, al lui Apolo! (F1i eu, al lui #'efa! (F1i eu, al lui #ristos!
#ristos a fost mprit0 &avel a fost rstignit pentru voi0 +au n numele lui &avel
ai fost voi botezai0
3@#or @,@L(@A5
BISERICA SFNT
>om 4ori pe scurt despre s!inenia isericii. Nu pentru a esc(i4a o
con!runtare ar"#toare a cre*tinilor0 ci pentru c# aceast# prolem# o 4om relua la
capitolul despre '3mp#rt#*irea s!inilor, *i 'iertarea p#catelor,. 3n acest articol al
Cre"ului0 e5presia 's!)nta ?iseric#, !ormea"# un loc +n care epitetul ' s!)nt, e
atriuit '?isericii, e ca un epitet de natur#6 e 4ora aici de Poporul lui Dumne"eu
ca popor *i nu de persoane particulare. $r0 acest Popor e mereu s!)nt0 oricare ar !i
calitatea memrilor s#iG Hi iat# cum6
Numai Tat#l e s!)nt
E5presia A 's!)nta ?iseric#, A ne 4ine din lima:ul >ec(iului Testament
unde era pri4it s!)nt tot ceea ce pri4ea pe Dumne"eu6 nume s!)nt0 templu s!)nt0
p#rinte s!)nt0 de aici *i popor s!)nt. Deci0 's!)nta ?iseric#, +nseamn# +n primul
r)nd0 ?iserica lui Dumne"eu. 8*a cum p#m)ntul e +nsorit0 !#r# s# !ie el soarele0 la
!el poporul ales e s!)nt indi!erent de 4aloarea sa moral#0 prin 8lian#0 care +l
apropie de Dumne"eu cel s!)nt6 'Jii s!ini pentru c# eu0 Domnul0 Dumne"eul
4ostru sunt s!)nt., -%e4 //0112
3n plus0 aceast# comunitate de 8lian# este con4ocat# *a cultul di4in0 !ie c# e
p#c#toas# !ie c# e credincioas#. Ea este0 deci0 o ' adunare s!)nt#, +n e5ercitarea
demn# sau nedemn# a preoiei sale6 'adunare s!)nt#, este aceea care se reune*te
pentru aCl l#uda pe Dumne"eu *i pentru sacri!iciu.
S!)ntul Petru spunea poporului cre*tin6 '>oi +ns# Suntei o seminie aleas#0 o
preoie +mp#r#teasc#0 un neam S!)nt0 un popor pe care Dumne"eu Hi lCa c)*ti9at ca
s# !ie al %ui0 ca s# 4estii puterile minunate ale Celui ce 4Ca c(emat din +ntuneric la
lumina Sa minunat#= pe 4oi0 care odinioar# nu erai un popor0 dar acum Suntei
poporul lui Dumne"eu= pe 4oi0 care nu c#p#taser#i +ndurare0 dar acum ai c#p#tat
+ndurare., -/Pt .0DC/<2
8cest incomparail ne spune tot6 '3nt)lnim aici ade4#rata caracteristic# a
Noii Alianei6 +n Cristos0 Dumne"eu +nsu*i e le9at de oameniG Noua 8lian# nu
mai este a"at# pe respectarea reciproc# a unor condiii= e dat# de Dumne"eu ca un
(ar +n ciuda in!idelit#ii omului. Ea este e5presia de iuire a lui Dumne"eu care nu
se las# +n4ins# de incapacitatea omului0 care se arat# mereu !a4orail# omului pe
care +l prime*te oric)nd ca pe !iul risipitor0 care se +ntoarce spre el0 +l s!ine*te *i +l
iue*te., -T. Rat"in9er2
F,n anul morii mpratului 7zia, am vzut pe "omnul $eznd pe un scaun
de domnie foarte nalt, $i poalele mantiei Bui umpleau )emplul. +erafimii stteau
deasupra Bui, $i fiecare avea $ase aripi% cu dou $i acopereau faa, cu dou $i
acopereau picioarele, $i cu dou zburau. +trigau unul la altul, $i ziceau% F+fnt,
+fnt, +fnt este "omnul o$tirilor! )ot pmntul este plin de mrirea Bui!
3-s D,@(A5
Jiul este s!)nt
Mila tat#lui nu poate !i e9al# dec)t cu 9in9#*ia Jiului6 'Cristos a iuit
?iserica *i sCa dat pentru ea0 ca s# o s!ineasc# cur#indCo prin aia apei -ote"ul2
prin Cu4)nt0 ca s# o +n!#i*e"e +naintea lui0 sl#4it# ori !#r# pat#0 !#r# ")rcitur# sau
ce4a de !elul acesta0 ci s!)nta *i nep#tat#., -E! B0.BC.E2
Dup# oiceiurile orientale0 mireasa este +m#iat# *i 9#tit#. 8ici0 ?iserica
celor ote"ai e pre"entat# ca o persoan# colecti4#0 scu!undat# +ntrCun sin9ur act0 +n
s)n9ele crucii Mirelui di4in0 Isus0 care sCa dat pentru ea.
?iserica este deci s!)nt# prin ote"ul ei0 *i mereu s!init# prin aia Poc#inei
*i a Eu(aristiei. Ea e s!)nt# de o s!inenie ca Mirele ei0 c#ci6 Tot ce e al meu e *i al
t#u. S# nu uit#m c# el *i ea sunt un sin9ur trup.
S!inenia Mirelui cere s!inenia personal# a Miresei6 viaa nou a ote"ului.
S!)ntul Paul nu +ncetea"# s# o spun# 6 'Cei care au !ost ote"ai +n Cristos Isus
-prin ote"ul lor2 sunt c(emai s# !ie s!ini -+n mod personal2 +mpreun# cu toi cei
care in4oc# numele lui Isus Cristos., -/Cor /0.2 'Toi cei preaiuii de Dumne"eu
sunt c(emai s# !ie s!ini., -Rm /0E20 s# +l 're+mrace pe Cristos, s# !ie ' om nou,.
$ricum ar !i deci cre*tinii noi0 'credem c# iserica e mereu s!)nt#. 3ntrCade4#r0
Cristos care e cinstit mereu +mpreun# cu Tat#l *i cu Du(ului S!)nt este sin9urul
S!)nt0 a iuit ?iserica *i sCa d#ruit pentru ea ca s# o s!ineasc# *i *iCa unitCo ca pe
Trupul s#u0 a umplutCo cu Du(ul S!)nt spre sla4a lui Dumne"eu., -%&2
F 1i tocmai un astfel de 2are &reot ne trebuia% +fnt, nevinovat, fr pat,
desprit de pcto$i, $i nlat mai presus de ceruri, care n(are nevoie, ca ceilali
mari preoi, s aduc /ertfe n fiecare zi, nti pentru pcatele sale, $i apoi pentru
pcatele norodului, cci lucrul acesta l(a fcut odat pentru totdeauna, cnd +(a
adus /ertf pe +ine nsu$i. ,n adevr, Begea pune mari preoi pe ni$te oameni
supu$i slbiciunii6 dar cuvntul /urmntului, fcut dup ce a fost dat Begea,
pune pe *iul, care este desvr$it pentru ve$nicie.
3.v J,<D(<K5
Du(ul este s!)nt
S# amintim c# Simolul concepe ?iserica pornind de la Du(ul S!)nt. 'Cred
+n Du(ul S!)nt0 +n s!)nta ?iseric# Catolic#, *i nu ' cred +n s!inenia ?isericii
Catolice.,
?iserica e c)mpul pri4ile9iat de aciune al Du(ului S!)nt +n lume. Deci0 +n
?iseric# se a!l# -adunai2 +n primul plan nu un 9rup de oameni adunai0 ci aciunea
Du(ului care adun#0 care !ace ' s# creasc# Cu4)ntul *i s# sporeasc# num#rul
ucenicilor, -Jap ;0E2 care menine puritatea credinei *i elimin# mereu de*eurile.
'Iuirea lui Dumne"eu a !ost re4#rsat# +n inimile noastre prin Du(ul S!)nt care neC
a !ost dat. Da0 pe c)nd noi eram p#c#to*iG am !ost +mp#cai cu Dumne"eu., -Rm
B0BC//2
3n seara Pa*telui0 Isus apare apostolilor0 su!l# asupra lor6 'Precum mCa trimis
pe mine Tat#l *i euG Primii pe Du(ul S!)nt6 c#rora le 4ei ierta p#catele0 4or !i
iertateG, -In .<0./2 cadoul pascal al celui 3n4iat pentru omenire0 este Du(ul
pentru iertarea p#catelor. El instituie ?iserica drept un loc *i o !or# de iertarea a
p#catelor. Cine se 4a mira s# 9#seasc# ru!e murdare +n aceast# sp#l#torie7
FNoi ns, frai prea iubii de "omnul, trebuie s mulumim totdeauna lui
"umnezeu pentru voi, cci de la nceput "umnezeu v(a ales pentru mntuire, n
sfinirea "u'ului $i credina adevrului. -at la ce v(a c'emat .l, prin .vang'elia
noastr, ca s cptai slava "omnului nostru -sus #ristos.
3<)es <,@A(@?5
BISERICA CATOLIC
Catolic +nseamn# 'uni4ersal,. ?iserica Catolic# +nseamn# deci ' adunarea
uni4ersal#,0 comunitatea tuturor oamenilor +n Cristos.
Cred +n ?iserica Catolic#
Iat# ce +n4##turi d# Isus apostolilor s#i6
'Mer9)nd +n toat# lumea0 predicai E4an9(elia la toat# !#ptura., -Mc /;0/B2
'Mer9ei0 +n4#ai toate popoarele., -Mt .M0/D2
'3mi 4ei !i martori p)n# la mar9inile p#m)ntului., -Jap /0M2
Recitii capitolul /K din s!)ntul Matei A paraolele 3mp#r#iei.
'>a !i un 9r#unte de mu*tar care0 pus +n p#m)nt0 4a dep#*i 4erdeurile *i 4a
de4eni un arust +n care 4or locui p#s#rile cerului., -Mt /K0K/CK.2
>a !i ca o !#r)mitur# de aluat pe care 9ospodina o pune +n !#in#. Ea dospe*te
+ntre9ul aluat. -KK2
>a !i ca n#4odul aruncat +n mare care m#tur# !undul m#rii0 se umple de pe*ti
de toate soiurile. -1ECB<2
'Iat# istoria '3mp#r#iei,. Na*terea umilit# +n staulul din ?etleem0 apoi
catacomele la lumina unui opai0 s#m)na mic#0 !irimitura de dospeal#0 plasa
9oal# pe !undul unei #rci. 8poi urmea"# cre*terea0 e5tinderea uni4ersal#0
catolic#.,
8st!el e dinamismul 3mp#r#iei lui Dumne"eu.
$r0 ?iserica este !aa ei in4i"iil#. De aceea nu poate !i ?iserica unei
rase0 unei limi0 a unei ci4ili"aii0 a unei naiuni.
F"ac voii s a/ungei la voi n$iv, dispreuii mai nti tot ceea ce
izoleaz $i respinge, de tot ce separ. *iecare, n felul vostru gndii $i lucrai n
mod Funiversal, adic total. 1i poate mine vei descoperi uimii, c nimic nu vi
se opune $i c v putei Fiubi.
3&ierre )eil'ard de #'ardin5
Uni4ersul +ntre patru perei
E interesant c# +naintea ca ?iserica s# !i cuprins p#m)ntul0 ca a"i0 era de:a
'catolic#,. Da0 dac# ura9anul persecuiilor martiri"a pe cei .M<< de episcopi ai
lumii *i pr#da locurile de cult0 cele mai !rumoase catedrale *i capelele cel mai
simple= dac# 4)ntul uci9#tor al ere"iilor ardea aproape +ntrea9a cre*tin#tate *i o
reduce la o turm# r#t#citoare condus# de un pap# (#ruit cu toia9ul0 ?iserica
supra4ieuia *i r#m)nea uni4ersal#0 catolic#.
8*a a +nceput ea. ?iserica era de:a catolic# +n dimineaa Rusaliilor0 c)nd toi
memrii ei erau +ntrCo sal#.
?iserica uni4ersal# +ntre patru pereiG
S# +nele9em c# atunci c)nd 4orim de catolicitate nu +nele9em ci!re *i
9eo9ra!ie. %a +nceput nu e necesar# acoperirea supra!eei 9loului. Tu e*ti catolic7
Dac# da0 atunci e*ti uni4ersal.
C Eu sin9ur7
C Cu Cristos care locuie*te +n tine. Pentru c# prin ote"ul t#u pori +n tine o
4ia# destinat# tuturor oamenilor0 o 4este ?un# care se adresea"# tuturor0 o iuire
care +i cuprinde pe toi0 un Lar care +i poate uni pe toi +n iuirea lui Cristos. Hi tu
ai datoria s# le transmiiG
8tunci0 la Rusalii0 4iaa uni4ersului este +ntre pereii cenacolului. Mia mult0
era ascuns# su (aina s#rac# a !iec#rui apostol= iar ei au plecat spre $rient0 spre
$ccident0 spre Dun#re0 spre E9ipt0 purt)nd acest !oc al Du(ului iuirii0 cu puterea
*i misiunea de a aprinde lumea +ntrea9#.
F-sus le(a pus nainte o alt pild, $i le(a zis% F,mpria cerurilor se
aseamn cu un grunte de mu$tar pe care l(a luat un om $i l(a semnat n arina
sa. Cruntele acesta, n adevr, este cea mai mic dintre toate seminele6 dar,
dup ce a crescut, este mai mare dect zarzavaturile $i se face un copac, a$a c
psrile cerului vin $i $i fac cuiburi n ramurile lui. Be(a spus o alt pild, $i
anume% F,mpria cerurilor se aseamn cu un aluat pe care l(a luat o femeie $i
l(a pus n trei msuri de fin de gru, pn s(a dospit toat plmdeala.
32t @A,A@(AA5
Jocul din cele patru colurile lumii
%umea se 4a aprinde +n cele patru coluri0 pentru c# cre*tinii0 slai ca tine au
+neles c# sunt catolici0 c# au +n inim# secretul m)ntuirii tuturor cu !ora minunat# a
lui Isus care asi9ur# reali"area acestei m)ntuiri.
Pri4e*teCl pe Jrancisc Xa4eriu0 "dren#ros0 cu picioarele s)n9er)nde pe
drumurile 8siei0 ori 4)slind din Insul# +n insul# pe o sc)ndur#. >isurile mele de
cucerire +ntrec pe cele ale lui 8le5andru0 Napoleon sau alii.
8li misionari au a:uns +n 8!rica0 +n 8merica0 la esc(imo*i0 +n Qara
JoculuiG +n ar(ipela9ul $ceaniei cu n#4odul Iuirii.
Cristos este aceast# !#r)mitur# de aluat care a dospit +ntrea9a omenire.
8cum e r)ndul t#u
8cum a sosit ceasul t#u0 la locul t#u cu mi:loacele tale 4ei aciona.
8i o 9(ind# +n m)n#. Seam#nCo *i +i 4ei da seama c# ineai +n m)n# o
p#dure. P)n# acum ai inut ascuns# credina +n inima ta. 8runcCo spre cer0 +n 4)nt *i
4ei +nele9e c# ineai +n m)n# o lumin# pentru muli oameni.
Catolicitatea nu este mai +nt)i o prolem# de ci!re *i de 9eo9ra!ie0 dar este *i
de ci!re *i de 9eo9ra!ie. ?iserica uni4ersal# nu poate !i +n repaus dec)t atunci c)nd
uni4ersul +ntre9 4a !i +n ?iseric#6
'Joc am 4enit s# aduc pe p#m)nt *i ce altce4a doresc dec)t s# se aprind# *i
s# ard#P, -%c /.01D2
Prietene0 e*ti o sc)nteie aprins# din Cristos. Ce a*tepi ca s# aprin"i lumea cu
!lac#ra iuirii tale7
Mulimilor *i ie +i 4a spune Isus6 'Suntei sarea p#m)ntuluiG lumina
lumiiG 4a treui s# luminai toat# casa., -Mt B0/KC/B2
Nu e*ti catolic cu ade4#rat dec)t dac# simi lumea +ntrea9# #t)nd +n inima
ta de cre*tin.
F,mpria cerurilor se mai aseamn cu un nvod aruncat n mare, care
prinde tot felul de pe$ti. "up ce s(a umplut, pescarii l scot la mal, $ed /os, aleg n
vase ce este bun, $i arunc afar ce este ru.
32t @A,?J(?K5
/E.
3MPRRTRHIRE8
SJINQI%$R
VASELE COMUNICANTE
Muncitorul miCa "is +n 4is6 'CoaceCi p)ineaG, J#Ci ca!eaua.,0 miCa "is
plantatorul din ?ra"ilia. 'Jaric# "a(#rul *i dulceaaP,0 miCa "is #ranul.
Ce noroc c# era +n 4is0 alt!el0 adio mic de:unP
J#r# ceilali nu a* !i a4ut nici lim#0 nici cultura0 nici ideea0 nici inim#0 nici
!amilie0 nici ar#0 nici cas#0 nici (aineG J#r# ceilali nu a* !i nimic0 nici trup0 nici
su!let.
Dar 'sunt,G Hi treuie s# !iu pentru alii a*a cum ei sunt pentru mine.
8lt!el0 a* !i un purice para"it ce treuie stropit cu insecticide.
Jrai !#r# !rontier#.
Deci0 treuie s# !iu pentru alii *i am ne4oie de alii. Pentru acest moti4
alc#tuit !amilie *i cartiere0 sate *i ora*e0 #ri *i !ederaiiG
Pentru a ne a:uta 0 desi9ur. Dar +n primul r)nd0 pentru 'a !i cu,0 pentru a !i
+mpreun#0 pentru aCi +nt)lni pe ceilali0 pentru a iui *i a !i iuii de ei0 mereu mai
mult0 mai departe.
'>reau s# cuprind pe la mi:loc P#m)ntul0 s# !ac un Ecuator de pa*i de
prietenie *i de !rai0 cu drept de a trece (otarul. >ulturi0 ali porumei *i 4oi0
oameni., -&illes >i9neault2
8*a c)nt# poeii. 8*a 4isea"# oamenii. 'Dac# toi copiii liCar putea da
m)naG,
Dar e *i acesta un 4is. Un 4is !rumos0 contrar celui cu micul de:un al meu. Hi
tre"irea e dur#6 nu e5ist# +nc# tunelul de su canalul M)necii0 nici 4inuri sau
ma*ini str#ine0 nici pace0 nici lumin#. E5ist# numai str#iniG
C Str#ini7 Ce +nseamn# strin7
C Cel de dincolo de !rontiere0 de 9rani#.
C Hi cine a trasat 9raniele dintre #ri7
C Nu eu0 spune Dumne"eu. ' Eu am creat numai !rai. Jrai !#r# !rontiere.
8m d#ruit oamenilor0 !iilor mei0 o planet# !#r# ariere +ntre #ri0 nici r#"or +ntre
o9oare0 nici 9arduri +ntre 9r#dini. Jocul mistuitor din "iua de apoi 4a incendia
+nc(isorile *i s)rmele 9(impate0 "idurile *i 9rila:ele0 4a arde 4#mile.
$mul 4a a4ea +n s!)r*it con*tiina c# e om.
$menirea 4a a4ea con*tiina c# este ceea ce este6 o imens# *i unic# p#dure +n
care toi copacii +*i +n!i9 r#d#cinile +n inima Treimii di4ine.
C#ci +n ad)nc0 aceast# r#d#cin# comun# *i secret# asi9ur# unitatea tuturor
oamenilor. Credina o descoper#. Cre"ul aptismal al cre*tinilor +i d# numele6
+mp#rt#*irea s!inilor.
3mp#rt#*irea s!inilor
Cu '3mp#rt#*irea s!inilor, aord#m articolul cel mai nou al Simolului6 care
a !ost ad#u9at mai t)r"iu0 pe la s!)r*itul secolului patru. De aceea lipse*te din
Cre"ul NicenoCConstantinopolitan pe care +l recit#m +n !iecare duminic#. 8cest
Cre" este Simolul apostolilor re!#cut pe la K.BCKM/0 +n $rient.
8tunci aceast# 3mp#rt#*ire a s!inilor este un articol secundar7 $ do9m#
intrus#7
$0 nuP 3mp#rt#*irea s!inilor este reluarea unor termeni ca 's!)nta ?iseric#,
su o !orm# di!erit#.
># amintii c# +n capitolul precedent 'S!)nta ?iseric#, +nseamn# adunare0
'comunitatea s!)nt#, sau 'comuniunea s!inilor,. 'Comunitatea s!)nt#, sau
'comuniunea s!inilor, e cam acela*i lucru0 dac# putem spune a*a.
8tunci de ce sCo mai relu#m7
Pentru c# misterul ?isericii este tot at)t de inepui"ail ca *i cel al Du(ului
S!)nt care o +nsu!lee*te. 8m mai spus c# un Cre" 4ec(i condensa aceast# a treia
parte +n aceast# !ormul#0 clar#6 'Cred +n Du(ul din ?iseric# pentru +n4iere., Dar +n
cur)nd sCa simit ne4oia de a !ormula mai detaliat lucrarea Du(ului6 iertarea
p#catelor *i apoi +n intercomuniunea Du(ului S!)nt s# !ie cu 4oi toiP, -.Cor /K0/K2
3mp#rt#*irea s!inilor este deci reluarea misterului 4iei *i a ml#dielor0 dar
aici0 cu scopul de accentua raportul dintre ml#die6 pe de o parte0 participarea la
acela*i p#m)nt0 aceea*i se4#0 o5i9en0 ploaie0 soare0 iar pe de alt# parte0 participarea
!iec#ruia la s#n#tatea0 4italitatea *i !ecunditatea tuturor0 pentru c# !ac parte din
aceea*i 4ia# *i sunt lucrate de acela*i 4iticultor.
Sau pentru a relua lima:ul s!)ntului Paul0 comuniunea s!inilor nu este
altce4a dec)t Misterul Trupului total al lui Cristos A capul *i memrele C dar +n
acest ca" se pune accent pe raporturile dintre memre6 3mp#rirea acelea*i (aine0
acela*i in!lu5 ner4os0 simultaneitatea cre*terii0 un#starea comun#0 su!erina *i
sla4a comun#.
3mp#rt#*irea sau comuniunea s!inilor este deci +n primul r)nd0 la ni4elul
persoanelor0 imens# comunitatea a tuturor credincio*ilor 4ii sau r#posai.
%a ni4elul unurilor este ran*amentul -poriunea de conduct# care !ace
le9#tura dintre conducta principal# cu una secundar#2 4ieii tuturor copiilor lui
dumne"eu cu !iecare cre*tin +n parte0 +n Cristos0 ca ml#diele acelea*i 4ie0 ca
memrii aceluia*i trup.
Putem deci accentua0 pe acest plan a 4ieii di4ine un principiu asem#n#tor
celui +nt)lnit la 4asele comunicanteG deoarece toate recipientele sunt le9ate +ntre
ele *i +mpreun# !ormea"# un sin9ur 4as mai mare0 masa lic(idului este una.
8*a e +n lume. 3n a!ara celui ce sin9ur +n mod 4oluntar *i 4iolent0 se rupe de
(ar0 de 'modul, respirator *i (r#nitor0 nimeni nu este 'i"olat,6 nimeni nu este o
insul. '8ltoii +n Cristos suntem le9ai de Tat#l prin el0 iar prin Du(ul S!)nt
suntem le9ai de !raii no*tri0 dup# dorina *i ru9#ciunea lui Isus6
'Ca toi s# !ie unaP Cum e*ti tu0 Tat#0 +n mine0 *i eu +n tine0 a*a s# !ie *i ei +n
noi unaG, -In /B0/C.2
F .u +unt adevrata vi, $i )atl 2eu este vierul. &e orice mldi, care
este n 2ine $i n(aduce road, .l o taie6 $i pe orice mldi care aduce road, o
cur, ca s aduc $i mai mult road. Acum voi +untei curai, din pricina
cuvntului pe care vi l(am spus. 4mnei n 2ine, $i .u voi rmnea n voi. "up
cum mldia nu poate aduce road de la sine, dac nu rmne n vi, tot a$a nici
voi nu putei aducei road, dac nu rmnei n 2ine. .u +unt ia, voi +untei
mldiele. #ine rmne n 2ine, $i n cine rmn .u, aduce mult road6 cci
desprii de 2ine, nu putei face nimic. "ac nu rmne cineva n 2ine, este
aruncat afar, ca mldia neroditoare, $i se usuc6 apoi mldiele uscate +unt
strnse, aruncate n foc, $i ard. "ac rmnei n 2ine, $i dac rmn n voi
cuvintele 2ele, cerei orice vei vrea, $i vi se va da.
3-n @G,@(J5
?iserica este ?iserica 's!inilor,
3n e5presia '3mp#rt#*irea s!inilor,0 amele cu4inte ne pun +n di!icultate.
%ima:ul nostru oi*nuit !olose*te termenul de s!)nt pentru '4edetele,
+nscrise pe calendarul litur9ic6 oamenii cu credina tare0 intim cu Dumne"eu0
martiri0 +ntemeietori de ?iserici sau ordine c#lu9#re*ti0 'a4enturierii, care au a:uns
pe culmile eroismului0 !#c#torii de minuni. $r0 am 4#"ut c)nd 4oream despre
S!)nta ?iseric#0 cum tonul Scripturii *i sensul ei este di!erit6 termenul de 's!)nt,
+nsemna poporul lui Dumne"eu C Israelul0 apoi cre*tinii A popor de oameni
simpliG *aptele Apostolilor -D0K.2 ne spun c# 'Petru iCa 4i"itat pe toi s!inii,=
Paul 4ore*te despre '?iserica s!inilor, -/Cor /10KK2 *i scrie 'tuturor s!inilor care
sunt +n 8(aia, -.Cor /0/2 8ici sensul este de ' credincio*i,0 !#r# 4reo re!erin# la
per!eciuni personale. 's!inenia +nseamn# aici noua dimensiune a 4ieii celui
ote"at A c(iar prin ote"ul dorinei0 adic# prin un#4oina C apartenena luiG la
adunarea sfinilor0 la poporul sfinit prin credin# *i sacramente0 toi slu:itorii
simpli ai Domnului care !#r# 4)l4# +*i continu# drumul supu*i ra!ale ispitelor *i
c#derilor0 dar +n care crucea lui Cristos este mai tare dec)t r)ul.
C(. Pe9uN 4ore*te minunat despre aceast# tainic# le9#tur#G dintre p#c#to*i
*i s!ini0 +n 3mp#rt#*irea s!inilor.
'P#c#tosul *i p#catul sunt piese eseniale ale cre*tinismului0 o pies#
cardinal#G p#c#tosul *i s!)ntul sunt dou# piese complementare0 care se spri:in#
unul pe altul *i a c#ror le9#tur# r#m)ne un secret al cre*tinismului. %e9#tura
p#c#tosului cu s!)ntulG este o le9#tur# de comuniune. Ceea ce !ace s# !ii cre*tin
nu este lipsa p#catului A s# m# +nele9i ine A p#c#tosul !ace parte din adunarea
cre*tinilor0 el poate !ace parte din adunarea cre*tinilor0 el poate !ace cea mai un#
ru9#ciuneG El este parte inte9rant#0 pies# esenial# +n mecanismul cre*tinismului.
El este c(iar +n istoria cre*tinismului.
P#c#tosul *i s!)ntul !ac parte +mpreun# din sistemul cre*tinismului0 cel care
nu 4rea s# intre +n acest sistem0 cel care nu +ntinde m)na0 acela nu este cre*tin.
8cela r#m)ne str#in. P#c#tosul +ntinde m)na s!)ntului *i in4ers. Hi toi +mpreun#0
in)nduCse de m)n#0 4or mer9e +n !aa lui Isus0 !orm)nd un lan de m)ini. Cel care
nu e cre*tinG este acela care +n loc s# +*i +ntind# m)na0 o a9# +n u"unar. Hi
+ndat# ce *iCa dat m)na0 nu mai contea"# ce 4a mai !ace cu eaG Cre*tinul nu se
de!ine*te prin ni4elul calitati4 al 4irtuilor0 ci prin comuniune.
F.xist comuniunea sfinilor $i ncepe la -sus. .l e n aceast comuniune.
)oate rugciunile, toate ncercrile, toate eforturile, toate meritele $i virtuile lui
-sus $i ale tuturor celorlali mpreun, lucreaz $i se roag mpreun pentru lumea
ntreaga, pentru ntreaga cre$tintate, pentru mntuirea ntregii lumi.
3#'. &egu;5
?iserica este o comuniune
'Comuniune,0 iat# al doilea cu4)nt al articolului nostru de credin#.
Comuniune +nseamn# 'unire cu,. Cu cine7 3ntre cine7
S# preci"#m c# 4atican II dep#*e*te limitele strict :uridice ale enciclicei
'MNstici Corporis, -Pius XI2.
Un episcop misionar din Dacia A Nic(ita din Remisiana A pe la s!)r*itul
secolului I>0 d#dea de:a +n ace*ti termeni dimensiunea 3mp#rt#*irii s!inilor.
'Ce este ?iserica dac# nu adunarea tuturor s!inilor7 3nc# de la +nceputul
lumii toi6 patriar(i0 pro!ei0 martiri *i toi oamenii drepi care au !ost0 sunt *i 4or !i
C !ormea"# ?iserica0 deoarece ai au !ost s!ini de aceea*i credin#0 acela*i mod de
4ia#0 acela*i Du(ul S!)nt *i au de4enit un sin9ur trup al c#rui cap este Cristos. Mai
mult0 *i +n9erii aparin acestei unice ?iserici0 dup# +n4##tura 8postolului care ne
spune c# +n Cristos Isus sunt m)ntuite toate0 nu numai cele de pe p#m)nt ci *i cele
din cer., -Col /0.<2 A -NNcotas0 de SNmolo B0/<2
Putem +nele9e u*or c# nu !irea omului0 oric)t de atras# ar !i spre
comunitatea0 a alc#tuit aceast# comuniune. 8 !ost necesar# natura di4in#. 8 !ost
necesar 'Larul Domnului nostru Isus Cristos0 iuirea lui Dumne"eu tat#l *i
+mp#rt#*irea Du(ului S!)nt., -.Cor /K0/K2 Hi tocmai din aceast# cau"# puterea de
atracie *i de receptare a +mp#rt#*irii s!inilor este at)t de e5tins#.
'Toi oamenii0 declar# 4atican II +n %& /KC/;0 sunt c(emai la aceast#
unitate catolic# cu Poporul lui Dumne"eu= la ceast# unitate aparin su di!erite
!ormeG at)t credincio*ii catolici0 c)t *i toi cei care au credin# +n Cristos *i +n
s!)r*it0 toi oamenii0 !#r# e5cepie0 pe care Larul lui Dumne"eu +i c(eam# la
m)ntuireG
C catecumeniiG pe care ?iserica mam# +i cuprinde de:a +n 9ri:a ei0 iuinduC
iG
C poporul e4reu care a primit alianele *i promisiunileG
C musulmanii care m#rturisesc credina +n 84ramG
C ateii care caut# +nc# +n umr# un Dumne"eu pe care nu +l cunosc0 dar
Dumne"eu nu este departe de ei0 c#ci 4rea0 ca M)ntuitor0 m)ntuirea tuturor
oamenilor.,
'E5ist# multe stele pe cer al c#ror num#r dep#*e*te puterea mea de
+nele9erea de p#trunderea *i totu*i nu este m#car una care s# nu +l laude pe
Dumne"eu. E5ist# multe !iine0 dintre care puine str#lucesc0 celelalte "#t)nduCse
+n (aos *i 4)rte:ul +ntunecat= e5ist# multe su!lete0 dar nu e5ist# m#car unul care s#
nu !ie comuniune prin aceast# putere s!)nt#6 Tat#l nostru., -Paul Claudel2
'Dia4olii sunt +n a!ara ?isericii0 nici o !iin# omeneasc# nu este e5clus# de la
m)ntuire0 *i c(iar cei mai p#9)ni sunt +n poten# catolici0 mo*tenitori ai lui
Dumne"eu *i coCmo*tenitori ai lui Cristos. Dac# toi oamenii0 !#r# e5cepie0 nu ar !i
s!ini +n de4enire0 al nou#lea articol al Simolului nu ar a4ea sens. Nu ar e5ista
3mp#rt#*irea S!inilor. $r0 acesta este concertul tuturor su!letelor +nc# de la creaia
lumii0 *i acest concert este at)t de minunat0 +nc)t e imposiil s# e4ade"e cine4a.,
-%eon ?loN2
Se poate spune unde este ?iserica6 nu se poate spune unde nu este ea.
Instituia 4i"iil# e aproape peste tot. 3mp#r#ia este +n mod asolut peste tot6
'Cristos luminea"# pe orice om 4enit pe lume., -In /0D2 S!)ntul Toma spune c# tot
inele care se !ace +n lume 'aparine comuniunii s!inilor., 'Du(ul Domnului a
umplut p#m)ntul., -3n /0E2
'3mp#r#ia s!inilor este aceea a tuturor oamenilor de un#C4oin#., -&.
?ernanos2
F"up aceea m(am uitat, $i iat c era o mare gloat pe care nu putea s(o
numere nimeni, din orice neam, din orice seminie, din orice norod $i de orice
limb, care sttea n picioare naintea scaunului de domnie $i naintea 2ielului,
mbrcai n 'aine albe, cu ramuri de finic n mniQ
3Ap J,H5
MPRTIREA LOCURILOR SFINTE
S!)ntul Toma de 8Vuino neCa l#sat un comentariu al Simolurilor
8postolilor. 8cest comentariu este din /.EK0 un an +naintea morii lui0 cu claritate
*i sorietate. Doctorul 8n9elic +ncepe prin a de!ini +mp#rt#*irea s!inilor6
'Ca *i trupul natural0 aciunea unui memru e spre a4anta:ul +ntre9ului trup0
la !el este *i +n trupul spiritual C ?iserica. Hi pentru c# toi credincio*ii !ormea"# un
sin9ur trup0 inele unuia este comunicat tuturor0 dup# Rm/.0B6 'Toi sunt memre
unii altora., Iat# de ce printre ade4#rurile de cre"ut pe care ni le trimit apostolii0 se
a!l# comuniunea unurilor +n ?iseric#. Hi tocmai aceast# comuniune este numit#
'3mp#rt#*irea s!inilor,.
Dar printre memrii ?isericii0 Isus Cristos este primul0 c#ci el este capul -c!.
E! /0..C.K2 pus cap al ?isericii care este trupul s#u 'Prin urmare0 toi cre*tinii iau
parte la inele lui Cristos0 a*a cum memrii se ucur# de puterea conduc#torului
lor. ?ine. Dar ce sunt ' aceste unuri comunicate7, Hi care sunt 'unurile lui Isus
Cristos7,
R#spunsul e simplu6 aceste unuri sunt nu numai 4irtutea p#timirii lui Isus
Cristos0 dar *i meritele 4ieii sale *i tot inele pe care lCau !#cut toi s!iniiG tot
inele care se !ace +n lumea +ntrea9#.,
Hi e per!ect ade4#rat . S!)ntul Toma pe care lCam citat a spusCo +naintea
noastr#. Dar a spusCo +ntrCun para9ra! lun9. R#spunsul s#u principal ste +n alt#
parte6 '8ceast# comuniune are loc prin sacramentele ?isericii0 cu scopul de ani se
da (arul pentru iertarea p#catelor., Hi +ntrea9a lui de"4oltare const# +n a considera
pe r)nd cele *apte sacramente ca surse comune ale omului 'pentru iertarea
p#catelor,.
3n tradiia 4ec(e a ?isericii0 +nainte de a se 4ori despre +mp#rt#*irea
ru9#ciunilor *i !aptelor une ale, s!intelor persoane,0 s!inilor0 este participarea la
'lucrurile s!inte] care sunt +n ?iseric#0 *i +n primul r)nd sacramentele.
S!intele sacramente
'%ucrurile s!inte, la care lu#m parte +n ?iseric# sunt deci0 +n primul r)nd0
sacramentele. Hi primul este Eu(aristia. E5presia '3mp#rt#*irea s!inilor, ne trimite
la aceast# ima9ine a comunit#ii eu(aristice care une*te ?iserica r#sp)ndit# +n
+ntrea9a lume0 prin +mp#rt#*irea unicului *i aceluia*i Trup al lui Cristos +n marea
comunitate de credin# ade4#rat#. 3n acest sens0 's!inii,0 nu sunt persoanele care se
+mp#rt#*esc +n comun la aceea*i Cin#6 'S!inii, sunt 'darurile s!inite, A p)inea *i
4inul consacrate A care sunt inele o!erite tuturor *i care0 +mp#rit +n ?iseric# *i
+ntre ?iserici0 la %itur9(ie sunt le9#tur# de 'comun# unire, +ntre toi. Deoarece
e5ist# o sin9ur# P)ine0 noi toi !orm#m un sin9ur trup c#ci ne +mp#rt#*im cu
aceast# unic# P)ine.
'%ucrurile s!inte0 la care particip#m A care ne unesc0 cuprind +n primul r)nd
aia ote"ului0 unde ne rena*tem la a aceea*i 4ia# pentru a !i +mpreun# 'un sin9ur
om nou, -E! .0/B2 +n Isus cel +n4iat.
'Pa(arul inecu4)ntat0 pe careCl inecu4)nt#m0 nu este el +mp#rt#*irea cu
s)n9ele lui Cristos7 P)inea pe care o !r)n9em0 nu este ea +mp#rt#*irea cu trupul lui
Cristos7 84)nd +n 4edere c# este o p)ine0 noi0 care Suntem muli0 Suntem un trup=
c#ci toi lu#m o parte din aceea*i p)ine., -/Cor /<0/;C/E2
8ceast# +mp#rt#*ire cu realit#ile s!inte se continu# cu celelalte sacramente6
C Mirul ne d# plenitudinea Du(ului unit#ii=
C Poc#ina ne d# iertarea *i deci comuniunea=
C C#s#toria +n IIII c# doi 4or !orma un sin9ur trup=
C Un9erea reinte9rea"# +n comunitate pe cel i"olat din cau"a olii sale=
C >iaticul !ace trecerea spre s!inii din Sla4#.
Sacramentele ne +mpart 'te"aurul comun,0 pre"ena acti4# a lui Isus cel
3n4iat0 +n situaiile di!erite ale c#l#toriei noastre.
Pe l)n9# aceste realit#i s!inte A sacramentele A mai putem 4ori de
Cu4)ntul lui Dumne"eu A Scriptura0 s!)nta %itur9(ie0 ru9#ciunea pulic# *i secret#0
Tradiia Cre"ului0 tradiiile p#rinilor no*tri0 istoria ?isericii *i e5emplele s!inilor0
+n4##turile celor luminai de Dumne"eu6 S!inii P#rini *i Doctori ai ?isericii0
+ntrea9# aceast# mo*tenire spiritual# pe care o tr#iesc +mpreun# copiii lui
Dumne"eu6
'Este un sin9ur trup0 un sin9ur Du(0 dup# cum *i 4oi ai !ost c(emai la o
sin9ur# n#de:de a c(em#rii 4oastre. Este un sin9ur Domn0 o sin9ur# credin#0 un
sin9ur ote". Este un sin9ur Dumne"eu *i Tat# al tuturor0 care este mai presus de
toi0 care lucrea"# prin toi *i care este +n toi., -E! 101C;2
8st!el ?iserica nu este de!init# mai +nt)i printrCo or9ani"are0 o ierar(ie0 de*i
este0 *i Cristos a instituitCo ast!el A ci printrCun sin9ur Domn0 prin credina ei0 prin
sperana ei0 prin cultul ei0 care !ac din noi !rai *i surori ai aceluia*i Tat#0 prin
acela*i Du(0 +n :urul acelea*i mese.
?a"ai pe aceea*i credin# *i condu*i de s!)ntul Paul -E! 101C/.2 P#rinii
conciliari de la >atican II a!irm#6 ' 8cela*i Du( S!)nt reali"ea"# di4ersitatea
(arurilor *i a ministerelor0 +mo9#ind prin !unciuni di!erite ?iserica lui Isus
Cristos0 or)nduind s!inii pentru +ndeplinirea Misiunii lor +n 4ederea "idirii
Trupului lui Cristos., -UR .2
F 1i .l a dat pe unii apostoli6 pe alii, prooroci6 pe alii, evang'eli$ti6 pe
alii, pstori $i nvtori, pentru desvr$irea sfinilor, n vederea lucrrii de
slu/ire, pentru zidirea trupului lui #ristos, pn vom a/unge toi la unirea credinei
$i a cuno$tinei *iului lui "umnezeu, la starea de om mare, la nlimea staturii
plintii lui #ristosQ
3.f ?,@@(@A5
'Misiunea, s!)nt# a preoiei comune
'3ndeplinirea misiunii, ne duce cu 9)ndul la preoie. Printre 'lucrurile
s!inte, ie*ite din cruce *i pe care credincio*ii le primesc de la ?iseric#0 un loc
principal +l are preoia.
Preoia ministerial# a preotului a !ost mereu cunoscut#0 dar preoia comun# a
credincio*ilor a !ost uitat#. Preoia ministerial# nu a !ost uitat# pentru c# episcopii
*i a:utorii s#i sunt la i"4oarele Scripturii *i ale sacramentelor.
Dar am reduce mult preoia dac# am reduceCo +n aceea a preoilor. Pe l)n9#
realit#ile s!inte ale c#ror mini*tri sunt0 mai e5ist# acelea ale poporului laicilor A
?iserica A sacrament A 'al c#rui trup se +nc(ea9# *i se +min# prin contriuia
!iec#rei +nc(eieturi0 dup# puterea *i m#sura !iec#rui m#dular0 +n!#ptuinduCse ast!el
cre*terea corpului0 spre "idirea lui +n iuire, -E! 10/;2 *i pentru a ar#ta lumii
iuirea0 al c#rui i"4or este Cristos.
'Misiunea, +nseamn# preoia comun# a celor ote"ai0 care alc#tuiesc lanul
unit#ii +n iuire *i slu:ire.
Ea este le9#tura direct# cu preoia lui Cristos0 P#storul cel ?un. Mi:locitorul0
'4enit s# adune la un loc pe copiii risipii ai lui Dumne"eu -In//0B.20*i s# 'd#r)me
"idul desp#ritor al urii dintre oameni0 s# +i +mpace cu Dumne"eu *i +ntre ei,0 +ntrC
un cu4)nt s# staileasc# o comuniune0 s# !ac# un tot. &ontifex +ntre toi.
Isus a comunicat aceast# preoie pastoral#0 uni!icatoare *i mi:locitoare0 prin
ote"0 d#ruindCo +ntre9ului s#u popor. Preoia comun# a credincio*ilor e a"at# pe
aceea a lui Isus *i ast!el o reali"ea"# n 4iaa de toate "ilele0 e5tin")nduCi
ine!acerea la toi oamenii. Dup# e5emplul Mariei Mi:locitoarea0 care este +n
centrul ?isericii0 !iecare ote"at este consacrat *i pre9#tit s# !ie0 la locul s#u0
'pa"nic al !ratelui s#u,0 deci p#stor al turmei *i mi:locitor al +nt)lnirii *i comuniunii
dintre persoane.
Numai prin ru9#ciunea sau d#ruirea ' sacri!iciilor sale spirituale, lui
Dumne"eu A despre care 4om 4ori mai t)r"iu0 dar prin str#daniile sale0 prin
a:utorul material0 +mp#rt#*irea unurilor0 prin !olosirea talentului +n slu:irea altora0
prin an9a:amentul acti4 +n comunitatea isericeasc# *i +n comunitatea uman#0 +ntrC
un cu4)nt6 ansamlul 'lucrurilor s!inte, care sunt +n el sau cu el.
S!)ntul Petru e5plic# !oarte clar6
'Mai pe sus de toate0 s# a4ei o dra9oste !ierinte unii pentru alii0 c#ci
dra9ostea acopere o sumedenie de p#cate. Jii primitori de oaspei +ntre 4oi0 !#r#
c)rtire. Ca ni*te uni ispra4nici ai (arului !elurit al lui Dumne"eu0 !iecare din 4oi
s# slu:easc# altora dup# darul pe care lCa primit. Dac# 4ore*te cine4a0 s#
4oreasc# cu4intele lui Dumne"eu. Dac# slu:e*te cine4a0 s# slu:easc# dup# puterea
pe care iCo d# Dumne"eu6 pentru ca +n toate lucrurile s# !ie sl#4it Dumne"eu prin
Isus Cristos0 a c#ruia este sla4a *i puterea +n 4ecii 4ecilorP 8min., -/pt 10MC//2
S# +nele9em ine6 Tot ceea ce suntem0 tot ceea ce a4em0 sunt lucrurile
s!inte. Suntem administratori ai acestor daruri ale lui Dumne"eu. 8ceste unuri
sunt pentru comuniune0 adic# pentru 'comunitate, *i treuie s# r#m)n# aici pentru
'aCi iui pe toi,.
Iat# ce +mpiedic# '+mp#rt#*irea s!intelor lucruri, ca s# a:un9# s# se piard#
+ntrCo spiritualitate di!u"# a preoiei credincio*ilor.
'Dar acum0 +n Cristos Isus0 4oi0 care odinioar# erai dep#rtai0 ai !ost
apropiai prin s)n9ele lui Cristos. C#ci El este pacea noastr#0 care din doi a !#cut
unul0 *i a surpat "idul de la mi:loc careCi desp#rea0 *i0 +n trupul %ui0 a +nl#turat
4r#:m#*ia dintre ei0 %e9ea poruncilor0 +n or)nduirile ei0 ca s# !ac# pe cei doi s# !ie
+n El +nsu*i un sin9ur om nou0 !#c)nd ast!el pace= *i a +mp#cat pe cei doi cu
Dumne"eu +ntrCun sin9ur trup0 prin cruce0 prin care a nimicit 4r#:m#*ia., -E! .0 /KC
/;2
'84em de recuperat un !el de realism a*a "is profan al acestei preoii a
comuniunii s!inilor0 preoia +ntre9ului Popor al lui Dumne"eu. P)n# *i +n natura
noastr# de om e5ist# un !el de preoie natural#0 un interes personal +n +nt)lniri *i
comuniune. Hi +n acest sens de:a !iecare este p#storul !ratelui s#u.
Dar cum se e5ercit# aceast# 9ri:# !a# de cel#lalt7 E simplu6 prin
recunoa*terea reciproc#. Suntem dotai din !ire s# +l promo4#m pe aproapele
nostru0 s# +i asi9ur#m pro9resul *i prin aceasta +l o!erim lui Dumne"eu.0 Cu toii
a4em datoria s# pro9res#m p)n# la e5pansiunea +ntre9ii noastre personalit#i pe
care o aduc celuilalt c)nd +l recunosc ca !rate +n (arul lui Dumne"eu. $ interC
comuniune di4in# A iat# re"ultatul meu *i al celuilalt.
8cest lucru se reali"ea"# peste tot unde se +nt)lnesc oamenii. Preoia
comuniunii s!inilor treuie s# se e5ercite +n toat# 9ama acestor realit#i
p#m)nte*ti. Hi m#rturia pe care o d#m ast!el +n ?iseric#0 o d#m +n !aa lumii +ntre9i=
ea treuie s# !ie str#lucitoare *i m)ntuitoare6 iat# secretul acelora care au a:uns s#
!ie !rai0 *i ast!el s# se d#ruiasc# !#r# m#sur# +n comuniunea unei M)ntuiri cu
persoanele trinitare. Iat# cum treuie s# !ie mi:locirea preoeasc# a unei m)ntuiri
pentru lumea +ntrea9#6 un c#min al !raternit#ii e5pansi4e., -JranZois ?ourdeau2
F 1i m rog nu numai pentru ei, ci $i pentru cei ce vor crede n 2ine prin
cuvntul lor. 2 rog ca toi s fie una, cum )u, )at, e$ti n 2ine, $i .u n )ine6
ca, $i ei s fie una n noi, pentru ca lumea s cread c )u 2(ai trimis. .u le(am
dat slava pe care 2i(ai dat(o )u, pentru ca ei s fie una, cum $i noi +untem
una, .u n ei, $i )u n 2ine6 (pentru ca ei s fie n c'ip desvr$it una, ca s
cunoasc lumea c )u 2(ai trimis, $i c i(ai iubit, cum 2(ai iubit pe 2ine.
3-n @J,<L(<A5
MPRTIREA OAMENILOR SFIN#I
Cu /<< de ani +n urm# la Pra9a0 se n#*tea cel mai mare poet liric de lim#
9erman# din secolul nostru6 Reiner M. RilWe.
3n 4i"iunea sa poetic#0 lumea aparenelor A arori0 !lori0 p#s#riG C ar !i
in4ersul realit#ii6 realit#ile sunt +ntrCun dincolo unde e5ist# totul unde se +nt)lnesc
toate. 8st!el0 esena copacilor ar !i nu +n ramuri0 ci +n r#d#cini care se unesc cu
r#d#cinile copacilor 4ecini0 le iuesc *i se an9a:ea"# +mpreun# +ntrCun imens dialo9
suteran. %a !el insulele sunt ast!el numai +n aparen#6 +n ad)ncurile oceanelor ele
se unesc !orm)nd un sin9ur continent su ape ca trupul +not#torului a!lat su ap#.
>i"iune poetic#. 3nc(ipuire de poet7 Dar +n lumea (arului0 care este *i a
omului0 +n ciuda aparenelor realitate dep#*e*te orice +nc(ipuire.
E5istena pentru alii
Realitatea este c# comuniunea dintre celei trei persoane di4ine !ormea"# un
sin9ur Dumne"eu. %a ni4el uman0 realitatea const# +n aceea c# 'iCa pl#cut lui
Dumne"eu s# uneasc# toate +n Cristos, -E! /0/<2. 8st!el0 spunea >atican II0
cit)nduCl pe s!)ntul Ciprian *i pe s!)ntul 8u9ustin6 '?iserica uni4ersal# apare ca un
trup reunit prin unitatea Tat#lui0 a Jiului *i a Du(ului S!)nt., -%& 12
Planul Creatorului este deci 'e5istena pentru ceilali0 a*a cum este +ntre
persoanele di4ine.,
3n copil#rie0 orice om este ca un ooc de !loare +nc(is +n sine +ntrCun mod
e9oist0 nu se +n9ri:e*te de latul0 nu se o!er# altuia dec)t printrCo mi*care ulterioar#
care este 4ocaia persoanei umane6 a !i dup# c(ipul Persoanelor di4ine.
$r0 +n persoanelor di4ine0 nu a e5istat o alt# mi*care dec)t e5istena pentru
ceilali. Tat#l este darul s#u propriu0 d#ruirea sa Jiului pe care lCa n#scut A Jiul este
'total, pentru tat#l0 Du(ul este +n iuirea lor0 adic# e5istena lor 'pentru alii,.
Darul Du(ului re4ars# +n credincio*i acest mod de a e5ista 'totalCpentruC
alii,. Iat# curentul tainic0 pro!und al 3mp#rt#*irii s!inilor.
Deci nu numai 'lucrurile s!inte,0 dar *i 'persoanele s!inte,.
'Casa umplut# de par!um,
Iat#Cne a:un*i la tema dialo9uluiG Dialo9ul poate uni sau separa0 poate
+mo9#i sau s#r#ci0 poate lini*ti sau tulura0 poate da 4ia# sau ucide. Dar
'e5istena pentru alii, nu poate !i dec)t d#ruire de sine +n ceea ce este mai un *i
primirea simpl# a celorlali.
8st!el 's!)ntul. se 4a l#sa condus 0 deposedat0 dac# putem spune a*a0 prin
aceast# c(emare di4in# a 'e5istenei pentru ceilali,. Cel care consimte pe deplin
Du(ului Iuirii care este +n el0 cel care ' d#ruie*te tot *i nu reine nimic,0 cel care
4rea s# se ' piard# pe sine,0 pe acela Dumne"eu +l p#trunde *i dispune de el +n
!a4oarea !railor s#i. Cum a !#cut cu propriul s#u Jiu0 'nu lCa cruat dar lCa dat
pentru noi toi., -Rm M0K.2
Jecunditatea suprem# se a!l# tocmai +n aceast# 'pierdere de sine,0 ca +n
ca"ul oului de 9r)u care moare *i aduce rod mult. Cel care consimte 4a 4edea
'ie*ind din el o putere care +i 4indeca pe toi, -%c ;0/D2. Mai puin de /< drepi ar
!i sal4at Sodoma.
'Dormeam *i 4isam c# 4iaa era o ucurie. MCam tre"it *i am 4#"ut c# 4iaa
era o slu:ire. 8m slu:it *i am 4#"ut c# slu:irea era o ucurie. >a treui s# !ac din
4iaa mea ce4a simplu *i drept0 asemenea unui !luier de trestie pe care s# +l poi
umple cu mu"ic#., -Raindranat( Ta9ore2
Iat# o dimensiune a celiatului consacrat0 adic# 4oluntar0 d#ruit total.
&estul de ' spar9ere a 4asului de alaastru, +ntrCo an9a:are ire4ersiil# A +n
loc de a se d#rui pic#tur# cu pic#tur# C arat# deci"ia de a nu A*i p#stra nimic din
'par!umul preios de nard curat, al 4ieii. Hi atunci casa +ntrea9# se umple de
par!umul mirului. -In /.0K2
Isus a !ost cel mai apropiat de oameni0 el a iCa iuit cel mai mult. Maria0
asemenea lui Isus sCa o!erit lui Dumne"eu *i lumii prin supunerea ei
necondiionat#0 ire4ersiil#. 8ceast# !at# t)n#r# semnea"# pentru Dumne"eu *i
pentru lume cecul +ntre9ii sale 4iei. 'Iat# slu:itoarea Domnului,6 iat# slu:itoarea
lumii. C#ci nici Domnul nu p#strea"# nimic pentru sine0 ci este ' i"4or de e5isten#
pentru alii,.
F&e cnd $edea -sus la mas, n !etania, n casa lui +imon leprosul, a venit
o femeie, care avea un vas de alabastru cu mir de nard curat, foarte scump6 $i,
dup ce a spart vasul, a turnat mirul pe capul lui -sus. Inora dintre ei le(a fost
necaz, $i ziceau% F#e rost are risipa aceasta de mir0
32c @?,A(?5
'3mp#r#ia (arului,
Treuie s# clari!ic#m aici o prolem# de 4ocaular ca re marc(ea"# o
teolo9ic# prolem#. Putem 4ori despre meritele s!intei Jecioare7 Sau ale s!inilor7
Dac# cercet#m Scripturile acest cu4)nt 'merit, este total asent. Din contra
termeni ca 'ar0 gratuit 9#sim peste tot. De !apt0 ce creatur# ar putea merita
m)ntuirea A adic# 's# participe la natura di4in#, -.Pt /0127 3n sens strict putem
4ori numai despre meritele lui Isus Cristos pentru c# el este Jiul lui Dumne"eu.
Dar odat# ce Dumne"eu mi*cat de iuirea sa lier# *i 9ratuit# a dat unui om
prietenia sa0 adic# 4iaa sa0 natura sa di4ine A c#ci iuirea umple ine9alit#ile C
atunci !aptele une +mplinite de ace*ti oameni di4ini"ai sunt la ni4elul lui Isus= au
demnitatea *i 4aloarea !aptelor Jamiliei Trinitare. Deci sunt la acela*i ni4el cu
Sla4a Cerului= merit Cerul. 8lt!el Dumne"eu nu ar :uca rolul pe care lCa ales +n
mod lier *i 9ratuit. 8*tept)nd Cerul0 aceste !apte merit# o cre*tere a (arului0 adic#
a prieteniei di4ine pentru sfntul care le !ace0 merit o cre*tere a 9in9#*iei *i a
milei di4ine pentru omenirea cu care acest s!)nt este +n comuniune prin apartenena
sa uman#.
8st!el putem 4ori despre meritele Mariei *i ale s!inilorG J#r# s# uit#m c#
i"4orul meritelor este starea de (ar adic# o stare nemeritat#= !#r# s# uit#m c#
a!l)nduCne +n starea de (ar0 dac# !acem 4reo !apt# un#0 '(arul lui Dumne"eu +n
noi produce un#4oina *i !apte une0 +n 4ederea planurilor sale ine4oitoare., -Jil
.0/K2
8st!el Dumne"eu +ncoron)nd meritele s!inilor +*i +ncoronea"# de !apt
propriile sale daruri. -c!. Pre!aa pentru s!ini2
$mul Prime*te sau re!u"# +n mod lier aceste (aruri. Hi aici putem 4ori
despre meritul s#u.
E clar ast!el c# orice istorie a omenirii *i a lumii se reduce la ' +mp#r#ia
(arului,0 prin s!inenia pentru 4iaa 4e*nic# prin Isus Cristos0 Domnul nostru -Rm
B0.<2. Dar planul ine4oitor al lui Dumne"eu este de ane asocia cu Jiul s#u la
aceast# 3mp#r#ie a (arului prin +mp#rt#*irea s!inilor.
F"ar "umnezeu, care este bogat n ndurare, pentru dragostea cea mare cu
care ne(a iubit, cu toate c eram mori n gre$elile noastre, ne(a adus la via
mpreun cu #ristos 3prin 'ar +untei mntuii5. .l ne(a nviat mpreun, $i ne(a
pus s $edem mpreun n locurile cere$ti, n #ristos -sus, ca s arate n veacurile
viitoare nemrginita bogie a 'arului +u, n buntatea Bui fa de noi n #ristos
-sus. #ci prin 'ar ai fost mntuii, prin credin. 1i aceasta nu vine de la voi6 ci
este darul lui "umnezeu. Nu prin fapte, ca s nu se laude nimeni. #ci noi +untem
lucrarea Bui, $i am fost zidii n #ristos -sus pentru faptele bune pe care le(a
pregtit "umnezeu mai dinainte, ca s umblm n ele.
3.f <,?(@L5
Cei ce pierd *i cei ce c)*ti9#
?ine+neles c# ?iserica0 !iind o ?iseric# a p#c#to*ilor0 la osp#ul comuniunii
4or !i multe oale sparte de cei care 4in cu mi"eria li !oamea lor. 3n paraola
osp#ului0 sala A +mp#r#ia C e plin# de s#raci0 de ciun9i0 ori *i olo9i. Plin# de
calici care nu pot pierde nimic0 ci au numai de c)*ti9at.
Hi cine nu este ast!el cel puin +n momente anumite sau +n raport cu alii7
'C(iar *i cei care sunt s!ini au de c)*ti9at din consimirea Mariei. Ea este
!emeia !ecund#0 !ecioara mam#. Suntem ad#postii cu toii su mantia ei. Su
aceast# mantie mare0 alii +*i desc(id mantiile0 mai mici0 !#r# s# *tie pe cine 4or
ad#posti0 c#ci a *ti p)n# unde mer9e !ecunditatea unui s!)nt este secretul lui
Dumne"eu0 cel puin at)t timp c)t suntem pe p#m)nt. Urmea"# apoi oamenii la
care predomin# p#catul0 dar care ene!icia"# totu*i de c)te4a pic#turi de s)n9e din
sistemul circular al +ntre9ului corp. Poate c# ei iau mai mult dec)t dau0 dar totu*i
dau ce4a. P#c#tosul e acela care asoare totul +n el !#r# s# dea nimic. E5ist# *i o
mi*care +n sens contrar0 dar nu putem spune c# o des!iinea"# pe prima. Un
memru otr#4it al ?isericii 4a !i otra4# pentru muli alii din :urul s#u.
R#ul este conta9ios. Totu*i am putea 4ori de un !el de !ecunditate ne9ati4#6
poate pune doar piedici !ecundit#ii autentice. Numai ceea ce este un *i
de"interesat aduce rod0 r#ul e steril. Totu*i este o realitate recunoscut#6 r#ul
pro4oac# su!erine inelui0 iar su!erina !ace inele s# !ie *i mai !ecund., -Lans
Urs 4on ?alt(a"ar2
$are eu sunt inutil7 Sau c(iar conta9ios7 Sunt darnic sau numai primesc7
Cine *tie cui +i datore" acest dar sin 4iaa mea7
F#nd dai un prnz sau o cin, s nu c'emi pe prietenii ti, nici pe fraii
ti, nici pe neamurile tale, nici pe vecinii bogai, ca nu cumva s te c'eme $i ei la
rndul lor pe tine, $i s iei astfel o rsplat pentru ce ai fcut. #i, cnd dai o
mas, c'eam pe sraci, pe sc'ilozi, pe $c'iopi, pe orbi. 1i va fi ferice de tine,
pentru c ei n(au cu ce s(i rsplteasc6 dar i se va rsplti la nvierea celor
nepri'nii. Inul din cei ce $edeau la mas cu .l, cnd a auzit aceste vorbe, -(a
zis F*erice de acela care va prnzi n ,mpria lui "umnezeu! 1i -sus i(a
rspuns% FIn om a dat o cin mare, $i a poftit pe muli. Ba ceasul cinei, a trimis
pe robul su s spun celor poftii% Fenii, cci iat c toate +unt gata. "ar toi,
parc fuseser vorbii, au nceput s se dezvinoveasc. #el dinti i(a zis% FAm
cumprat un ogor, $i trebuie s m duc s(l vd6 rogu(te s m ieri. In altul a
zis% FAm cumprat cinci perec'i de boi $i m duc s(i ncerc% iart(m, te
rog. In altul a zis% F)ocmai acum m(am nsurat, $i de aceea nu pot veni. #nd
s(a ntors robul, a spus stpnului su aceste lucruri. Atunci stpnul casei s(a
mniat $i a zis robului su% F"u(te degrab n pieele $i uliele cetii, $i adu aici
pe cei sraci, ciungi, orbi $i $c'iopi. Ba urm, robul a zis% F+tpne, s(a fcut
cum ai poruncit, $i tot mai este loc. 1i stpnul a zis robului% F-e$i la drumuri $i
la garduri, $i pe cei ce(i vei gsi, sile$te(i s intre, ca s mi se umple casa.
'Unii +n locul altora,
3n 'dialo9urile Carmelitanelor, de ?ernanos0 ultima 4enit# la m#n#stirea din
CompiO9ne0 t)n#ra ?lanc(e a T#riei0 +n ciuda numelui ei este o 'persoan#
!ricoas#,. 3ntunericul o +n9(ea. Cel mai mic stri9#t o !ace s# transpire de spaim#.
Este perioada Terorii. Superioara tremur# pentru aceast# micu. Murind0 ea sCa
o!erit pentru cea 'mai dra9#,0 'cea mai ameninat#, dintre !iicele eiG Este
ascultat# *i are o moarte ne!ericit#0 o moarte care nu este a ei0 nu este pe m#sura ei.
Hi sora Constana e5plic# celei care treuia numit# ?lanc(e a Jricii6
'$(P 3mi place s# !iu t)n#r# *i *tiu c# !ericirile *i ne!ericirile sunt mai
de9ra# trase la sori dec)t reparti"ate. Dar ceea ce numim (a"ard0 este poate
lo9ica lui Dumne"eu. &)nde*teCte la moartea superioarei noastre. Cine 4a !i cre"ut
c# 4a a4ea o moarte at)t de dureroas#7 SCar putea spune c# +nainte de o primi0
unul Dumne"eu sCa +n*elat0 ca la 4estiar c)nd se +ncurc# (ainele. Da0 era moartea
unei alteia0 nu pe m#sura superioarei noastre0 o moarte prea mic#G
C Moartea altcui4a0 ce +nseamn# asta0 sor# Constana7
C 3nseamn# c# aceea +n locul c#reia a murit superioara0 se 4a mira c# poate
intra a*a u*or atunci c)nd +i 4a 4eni clipa moriiG Poate c(iar 4a intra +n sla4#G
Nu moare !iecare pentru sine0 ci unii pentru alii sau c(iar unii +n locul altora0 cine
*tie7
Iar ?lanc(e a T#riei a p#*it0 c)nt)nd0 pe e*a!od0 a4)nd o moarte m#rea#0
moarte pe m#sura superioarei.
F.l suferinele noastre le(a purtat, $i durerile noastre le(a luat asupra Bui,
$i noi am crezut c este pedepsit, lovit de "umnezeu, $i smerit. "ar .l era
strpuns pentru pcatele noastre, zdrobit pentru frdelegile noastre. &edeapsa,
care ne d pacea, a czut peste .l, $i prin rnile Bui +untem tmduii. Noi
rtceam cu toii ca ni$te oi, fiecare $i vedea de drumul lui6 dar "omnul a fcut
s cad asupra Bui nelegiuirea noastr a tuturor.
3-s GA ?(D5
'8 da din propria s#r#cie,
8ceast# do9m# a +mp#rt#*irii s!inilor este at)t de minunat# *i de
m)n9)ietoare. Pe de o parte ne asi9ur# c# +n s!inenia ascuns# a ?isericii e5ist# o
o9#ie mereu +nnoit# din care poate lua cel s#rac. Pe de alt# parte0 pune +n m)na
celor s#raci p)r9(ia prin care ei pot ridica lumea.
'Nu dispunem numai de propriile noastre !ore pentru a iui0 a +nele9e *i aCl
slu:i pe Dumne"eu0 dar de toat# puterea Jecioarei pream#rite +n ceruri *i a
leprosului care cu o carte de ru9#ciuni +n m)n# r#spunde cu 9ura putre"it#0 la s!)nta
litur9(ie. 3ntrea9a creaie 4i"iil# *i in4i"iil#0 +ntrea9a istorie0 pre"entul *i 4iitorul0
+ntrea9a natur#0 +ntre9ul te"aur al s!inilor +nmulit de (ar0 toate acestea sunt la
dispo"iia noastr#0 sunt instrumentele noastreG tot ceea ce e un0 !rumos *i m#re
pe !aa p#m)ntuluiG este opera noastr#. Eroismul misionarilor0 +nelepciunea
doctorilor0 9enero"itatea martirilor0 9eniul arti*tilor0 ru9#ciunea +n!l#c#rat# a
clariselor *i a carmelitanelor e ca *i a noastr#G, -Paul Claudel2
8r treui s# ne opri puin la acest 'iet lepros, care se !olose*te de 9ura sa
putred# pentru a r#spunde la litur9(ie. E poate cea mai e!icace ru9#ciune0 pentru c#
e necunoscut#. Muli cred c# nu mai sunt capaili de nimic pentru c# sunt #tr)ni0
olna4i0 p#r#sii sau +n +nc(isoare. 8u impresia c# sunt pentru alii o po4ar#0 c# +i
:enea"#0 c# nule pot da +n sc(im nimic dec)t inutilitatea lor. Muli sunt osedai
de aceste 9)nduri *i a:un9 la sinucidere.
3mp#rt#*irea s!inilor nu este a"at# oare +n primul r)nd pe Isus *i
comuniunea crucii7 $are nu din coasta str#puns# i"4or#sc sacramentele *i c(iar
?iserica sacramental#7
Hi care 9las +l atin9e mai mult pe Dumne"eu +n inim#7 'C)nd un s#rac
stri9#0 Domnul +l aude., -PsK10E2 8lun9at# de 84ram *i Sara0 89ar r#t#ce*te +n
pustiu cu un copil +n rae0 !#r# p)ine0 !#r# ap#. 3*i arunc# copilul +ntrCo tu!#6 'S#
nu +l 4#d murind. Dumne"eu a au"it 9lasul copilului., -&en /.0/E2
Hi apoi s#racul mai mult ca oricine este pus +n situaia de a se d#rui !#r#
condiie0 deoarece a pierdut noiunea 4alorii sale *i a propriet#ii personale. Ca
oul de 9r)u aruncat +n p#m)nt0 d#ruie*te totul. 8*a a !ost darul 4#du4ei +n
te"aurul Templului6 '8 dat mai mult dec)t toi ceilali0 spune Isus6 a dat din s#r#cia
ei.,
F#nd i ntorci privirile spre .l, te luminezi de bucurie, $i nu i se umple
faa de ru$ine. #nd strig un nenorocit, "omnul aude, $i(l scap din toate
necazurile lui. ,ngerul "omnului vine n /urul celor ce se tem de .l, $i(i scap din
prime/die.
3&s A?,G(J5
MOR#II NOTRI I NOI
S# plec#m de la un !apt care 4a mira pe cei care +*i (r#nesc credina din alt#
parte *i nu din Cu4)ntul lui Dumne"eu.
S!)ntul Paul0 +ntemeietorul multor comunit#i cre*tine0 teolo9 inspirat al
?isericii0 Trupul lui Cristos0 promotorul 'comuniunii +n Du(,0 nu !ace nici cea mai
mic# alu"ie la comuniunea celor 4ii cu morii lor. Nu 4ore*te niciodat# despre
ru9#ciunile pentru cei mori0 nici de mi:locirea celor mori pentru cei 4ii. Centrat
pe Isus Cristos0 4iaa *i m)ntuirea sa0 nu se 9)nde*te niciodat# la ali mi:locitori
dec)t la el. Hi in4ers0 ars de dorina de a 'muri pentru a mer9e la Domnul ' -c!
.Cor B0M= Jil /0.K2 nu se +n9ri:e*te de ru9#ciuni 'pentru cei ce au murit +n Isus,0
din contra0 in4idia"# soarta lor.
Totu*i tradiia 4ec(e cre*tin# sCa ru9at pentru !raii r#posai. 8ceast# practic#
+*i are r#d#cinile +n doctrina paulin# a comuniunii din Trupul lui Cristos. Dar
t#cerea lui Paul0 pe l)n9# aceea a e4an9(eliilor aceast# trecere a Du(ului S!)nt A
c#ci e 4ora de Cu4)ntul Inspirat A sulinia"# ce de4iaie este de a te ru9a mai mult
pentru cei mori dec)t pentru cei 4ii0 s# 4i"ite"i cimitirele unde nu mai sunt morii
no*tri0 s# !aci curat0 mai mult dec)t s# 4i"ite"i pe cei olna4i din spitale *i a"ile
unde su!er# !raii no*tri0 a te interesa mai mult de indul9ene dec)t de misiuni.
S# ne 9)ndim la mustrarea M)ntuitorului6 '%as# morii s# +*i +n9roape
morii. Tu mer9i *i 4este*te 3mp#r#ia lui Dumne"eu, -Mt M0..2 celor 4ii.
E necesar s# re4enim la a5a esenial#0 la realitate6
C 8"i0 aici0 +mp#rt#*irea s!inilor nu este rupt# +ntre mine *i cei scumpi ai mei
care au murit. Isus ce +n4iat staile*te le9#tura dintre cele dou# lumi. Datorit# lui0
cel mort nu mai este mort0 ci 4iuG
'Iuirea este mai tare dec)t moartea0 iuirea este 4e*nic# dac# este
ade4#rat#. >e*nic# a*a cum este Dumne"eu. C#ci Dumne"eu este iuire.
Dar moartea e ca un ecran pro4i"oriu dincolo de care 4oi !i *i eu +ntrCo "i.
8cest ecran +mi ascunde pe cei !ericii din cer. Dar ei +l 4#d pe Dumne"eu *i +n
Dumne"eu m# 4#d pe mine.
Htiu c# cei ce sunt acolo0 aproape0 plini de 9in9#*ie. 8ceast# si9uran# 'ei
m# 4#d, este un stimulent. 'Sunt +n pre"ena lor6 4reau ca ei s# !ie mulumii de
mine.,
Un ecran *i mai neclar m# separ# de su!letele din Pur9ator. Un ecran +n
dulu sens. Eu nu +i 4#d0 ei nu m# 4#d +n Dumne"eu c#ci +nc# nu +l 4#d pe
Dumne"eu. 8ceast# ruptur# a sunetului *i a ima9inii0 dac# pot spune a*a0 +ntre
uni4ersul nostru *i al lor0 nu se rupe nici de 9in9#*ia0 nici de ru9#ciunile lor. Dar +n
primul r)nd ei sunt cei care a*teapt# ru9#ciunile noastre.
'>ou# 4# re4ine posiilitatea s# scurtai durata c(inului lor0 spune
Dumne"euG 8ceste su!lete nu mai au trup *i !iind desp#rii de trup nu mai pot
merita. Pro4idena mea 4# ia ca mi:locitori6 c(iar +n aceast# 4ia# trec#toare putei
!olosi timpul 4ostru pentru ei. Prin pomeni0 prin litur9(ii0 prin posturi *i ru9#ciuni
!#cute +n stare de (ar0 scurtai timpul lor de pedeaps#0 apel)nd la mila mea.,
-S!)nta Ecaterina de Siena2
'?iserica0 spune >atican II0 a +ncon:urat cu mult# iuire amintirea morilor
ei0 +nc# din primele timpuri ale cre*tinismului0 o!erind pentru ei ru9#ciunile *i
:ert!ele ei.,
Un mi:loc deoseit de aCi a:uta este de a de4eni mai cre*tini prin iuire !a#
de ei. 3n aceast# solidaritate *i acest sc(im0 oli9aia care ne re4ine este de a
renuna *a de!ectele *i 9re*elile noastre pentru a isp#*i p#catele pentru care su!er#
ei *i s# repar#m insu!icienele lor din trecut printrCo colaorare c ar"#toare cu
!aptele lor une pe care moartea leCa +ntrerupt. S# lu#m pe seama noastr# ceea ce a
lipsit p#rinilor no*tri0 prietenilor0 s# practic#m dreptatea0 a:utorul0 prietenia pe
care cei disp#rui nu au oser4atCo0 s# iert#m +n locul lorG iat# doar c)te4a din
posiilit#ile aciunii noastre comune cu cei disp#rui0 propuse de +mp#rt#*irea
s!inilor0 trec)nd peste +ntunericul pro4i"oriu al i"ol#rii noastre reciproce.
S# termin#m printrCo remarc#6 E4an9(elia nu prea e !a4orail# apariiilor0
re4elaiilor *i a4ertismentelor 4estite din lumea de dincolo. 8st!el +n paraola
s#racului *i a lui %a"#r cel s#rac0 o9atul +n !l#c#ri se roa9# pentru cei cinci !rai ai
s#i. >rea s# +l trimit# pe %a"#r la ei. Dar nu0 ci '+l au pe Moise *i pro!ei0 s# +i
asculte.,
Cu alte cu4inte6 Cu4)ntul autentic al lui Dumne"eu r#sun# pe p#m)nt prin
4ocea ?isericii. 8cest cu4)nt nu 4ine nici din cer0 nici din pur9ator0 nici din iadG
C(iar dac# unii dintre mori ar 4eni la ei0 nu sCar c#iG -c!. %c /;0 .ECK/2
F#unoa$tem poziia !isericii fa de revelaiile private, asuprirea $i
ncetineala n recunoa$terea unora dintre ele, gri/a ei de a arta caracterul 3unora
dintre ele5 lor relativ fa de #uvntul lui "umnezeu trit $i celebrat n !iseric.
#riteriul adevrului nu l constituie nici numrul nici calitatea celor ce ader la
aceste revelaii, ci numai /udecata papei $i a episcopilor. 2ai mult, trebuie s
$tim c !iserica nu impune niciodat o apariie ca dogm de credin, ci doar se
pronun asupra coninutului mesa/ului.
34. .tc'egara;5
/M.
IERT8RE8
PRC8TE%$R
UN BOTEZ SPRE IERTAREA PCATELOR
Reamintim o e5presie a unui Cre" 4ec(i6 'Cred +n Du(ul S!)nt din ?iseric#0
pentru iertarea p#catelor0 pentru +n4ierea morilor.,
3n secolele urm#toare sCa preci"at cum lucrea"# Du(ul S!)nt '+n ?iserica
Catolic#, *i uni4ers6 reali"ea"# +mp#rt#*irea s!inilor *i 'iertarea p#catelor,.
3nseamn# c# Du(ul S!)nt adun# comunitatea persoanelor +ntrCo pro!und#
comuniune de 4ia#0 uman# *i di4in#0 iar apoi0 aceast# comunitate este l#r9it# *i
re+nnoit# mereu prin 'iertarea p#catelor,.
8ceste dou# articole ale cre"ului nostru ne trimit !iecare la dou# sacramente6
la sacramentele de a"# care !ormea"# ?iserica6
C Comuniunea s!inilor ne trimite la comuniunea eu(aristic# la care sunt
adunai credincio*ii dintrCun cartier0 un sat +n :urul aceluia*i altar *i care adun#
?isericile locale r#sp)ndite pe +ntre9ul 9lo +ntrCun sin9ur Trup lui Cristos=
C Iertarea p#catelor ne trimite0 nu at)t la poc#in#0 la 'm#rturisire A
de"le9are,0 c)t mai ales la un alt sacrament care adun# *i +ntemeia"# iserica6
?$TEZU%. Cre"ul pe care +l recit#m +n !iecare duminic# arat# clar6 'cred +ntrCun
ote" spre iertarea p#catelorG, *i nu 'cred +n spo4ada pentru iertarea p#catelor,.
8ceast# constatare e *ocant# dar este o a!irmaie elementar#0 l#sat# la o parte
*i prea puin cunoscut#.
Du(ul0 S)n9ele0 8pa
S# re4enim la E4an9(elie. 3n seara Pa*telui cei doispre"ece0 ne*tiind +nc#
dac# Isus a +n4iat0 erau i"olai +n Cenacol0 de teama iudeilor. Deodat#0 Domnul 4iu
a ap#rut +n mi:locul lorG Dup# un moment de intens# emoie +n !aa unui !apt de
necre"ut0 ei primesc o misiune care 4a !i misiunea ?isericii6 'Precum mCa trimis
Tat#l0 a*a 4# trimitG, %a cine7 %a toi oamenii0 +n lumea +ntrea9#G Cu ce
misiune7
Isus su!l# asupra lor *i le "ise6 'Primii pe Du(ul S!)ntP,
'%a +nceput0 Dumne"eu a !#cut cerurile *i p#m)ntul. P#m)ntul era pustiu *i
9ol= peste !aa ad)ncului de ape era +ntuneric *i Du(ul lui Dumne"eu se mi*ca pe
deasupra apelor., -&en /0/C.2
De ce aceast# re4#rsare a Du(ului7 De ce acest dar pascal al celui +n4iat7
8cest (ar pro4ine din moartea *i pream#rirea sa recent#7
'Primii pe Du(ul S!)nt6 c#rora le 4ei ierta p#catele 4or !i iertate., -In .<C
./2
darul pascal al lui Isus este trimiterea ?isericii pentru a ierta p#catele6 o
re4#rsare a Du(ului care !ace din comunitatea credincio*ilor locul *i instrumentul
de iertarea a p#catelor0 loc al 4ieii noi0 al 4ieii di4ine +n oamenii m)ntuii *i
lea9#nul na*terii din nou a omenirii.
8cest al lui Isus +n "iua Pa*telui su!l# a apostolilor este o reluare a Creaiei
din &ene"#0 c)nd Du(ul lui Dumne"eu plutea peste ape pentru a le da s#m)n# de
4ia#. 3n 4inerea s!)nt#0 pe cruce Isus '*iCa dat Du(ul,0 apoi S)n9ele *i 8pa inimii
sale str#punse. 8st!el 4edem simoli"at !aptul c# el de4ine i"4orul lumii create0 al
omului re+nnoit6 Du(ul ne !ace s# de4enim copii ai lui Dumne"eu *i s# a4em o
4ia# nou# A 4ine de la el0 din pro!un"imea !iinei sale0 din trupul s#u +n4iat= ne
comunic# propria su!lare de 4ia#G Din trupul s#u ne+nsu!leit0 din inima lui
str#puns# i"4or#sc Du(ul d#t#tor de 4ia#0 S)n9ele Eu(aristiei *i apa ote"ului.
8ceasta este momentul comunit#ii s!inilor0 al iert#rii p#catelor. %a Rusalii
Petru 4a e5plica6
'S# *tie ine0 deci0 toat# casa lui Israel0 c# Dumne"eu a !#cut Domn *i
Cristos pe acest Isus pe care %Cai r#sti9nit 4oi., Dup# ce au au"it aceste cu4inte0
ei au r#mas str#pun*i +n inim#0 *i iCau "is lui Petru *i celorlali apostoli6 'Jrailor0
ce s# !acem7, 'Poc#iiC4#, leCa "is Petru '*i !iecare din 4oi s# !ie ote"at +n
Numele lui Isus Cristos0 spre iertarea p#catelor 4oastre= apoi 4ei primi darul
S!)ntului Du(., -Jap .0K;CKM2
F#nd a luat -sus oetul, a zis% F+(a isprvit! Apoi $i(a plecat capul, $i 1i(a
dat du'ul. "e fric s nu rmn trupurile pe cruce n timpul +abatului, cci era
ziua &regtirii, $i ziua aceea de +abat era o zi mare ( -udeii au rugat pe &ilat s
zdrobeasc fluierele picioarelor celor rstignii, $i s fie luai de pe cruce. 7sta$ii
au venit deci, $i au zdrobit fluierele picioarelor celui dinti, apoi pe ale celuilalt,
care fusese rstignit mpreun cu .l. #nd au venit la -sus, $i au vzut c murise,
nu -(au zdrobit fluierele picioarelor6 ci unul din osta$i -(a strpuns coasta cu o
suli6 $i ndat a ie$it din ea snge $i ap.
3-n @H,AL(A@5
'Un sin9ur ote" spre iertarea p#catelor,
Treuie s# redescoperim ote"ul nostru. C)nd Du(ul lui Dumne"eu plutea
peste apele de la +nceput0 sau deasupra Iordanului c)nd Isus a !ost ote"at de Ioan0
d)nd ast!el tuturor apelor din lume puterea de a sp#la p#catele +n credin# *i ote"0
atunci a r#sunat 4ocea tat#lui6 '8cesta este Jiul meu preaiuitG,
De atunci0 acela*i Du( plute*te in4i"iil dar pre"ent0 deasupra tuturor
aptisterelor atunci c)nd o sor# sau un !rate al lui Isus A copil sau adult C 'respir#,
>iaa di4in#6 Du(ul este su!larea de 4ia# a noii !iine *i +n !aa cestui nouCn#scut0
Tat#l e5clam#6 '8ceasta este !iica mea preaiuit# A e !iul meu preaiuit.,
E posiil oare s# ie*i din aceast# !amilie0 s# pier"i calitatea de !iu0 pentru a te
re+ntoarce la p#catul pe carelCai 4omat7 P#rea ce4a de neconceput apostolilor *i
primilor cre*tini.
Suliniind c# este 'un sin9ur ote",0 Simolul nicean !ace alu"ie c# +n
?iserica 4ec(e iertarea p#catelor nu era re+nnoit#. Nu treuia re+nnoit# deoarece nu
se rec#dea +n p#catul 9ra4. ?ote"ul nu se re+nnoie*te0 pentru c# sc(imarea e care a
!#cutCo este stail#. S!)ntul Paul insist# !oarte mult asupra acestui aspect6
'Cu pri4ire la !elul 4ostru de 4ia# din trecut0 s# 4# de"r#cai de omul cel
4ec(i care se stric# dup# po!tele +n*el#toare= *i s# 4# +nnoii +n du(ul minii
4oastre0 *i s# 4# +mr#cai +n omul cel nou0 !#cut dup# c(ipul lui Dumne"eu0 de o
nepri(#nire *i s!inenie pe care o d# ade4#rul., -E! 10..C.12
F ,n vremea aceea, a venit -sus din Nazaretul Calileii, $i a fost botezat de
-oan n -ordan. 1i ndat, cnd ie$ea -sus din ap, el a vzut cerurile desc'ise, $i
"u'ul coborndu(se peste .l ca un porumbel. 1i din ceruri s(a auzit un glas, care
zicea% F)u e$ti *iul 2eu prea iubit, n )ine mi gsesc toat plcerea 2ea.
32c @,H(@@5
Credincio*ii c#"ui dup# ote"
Dar iat# c# sCa a:uns la constatarea dureroas# c# credinciosul ote"at a4ea
ne4oie de iertare. Muli se re+ntorceau la roadele d#t#toare de moarte0 ale pomului
*tiinei r#ului *i ineluiG
SCa 9#sit o soluie prin aceea c# p#c#to*ii r#m)neau toat# 4iaa catecumeni A
o soluie nepotri4it#. 8st!el0 prin secolele III A I> sCa a:uns s# se dea ote"ul pe
patul de moarte0 ca +mp#ratul Constantin0 pentru 'a pro!ita de 4ia#,G 3n orice ca"
pentru a elimina riscurile dec#derii dup# ote" +ntrCun p#cat mortal0 care nu ar mai
!i a4ut remediul sacramental. De aceea sCa introdus ote"ul +n ultimii ani de 4ia#0
pentru a a4ea sperana morii +n (aine nep#tat# a ote"ului A un cre*tinism de
cimitir. Din aceast# practic# 4edem c)t de serios era pri4it ote"ul *i ce
an9a:ament total presupune. 3n acele timpuri e5presia 'm# lep#d de satana, nu era
9est simpluG
'Noi deci0 prin ote"ul +n moartea %ui0 am !ost +n9ropai +mpreun# cu El0
pentru ca0 dup# cum Cristos a +n4iat din mori0 prin sla4a Tat#lui0 tot a*a *i noi s#
tr#im o 4ia# nou#G Htim ine c# omul nostru cel 4ec(i a !ost r#sti9nit +mpreun#
cu El0 pentru ca trupul p#catului s# !ie de"r#cat de puterea lui0 +n a*a !el ca s# nu
mai !im roi ai p#catuluiG Tot a*a *i 4oi +n*i4#0 socotiiC4# mori !a# de p#cat0 *i
4ii pentru Dumne"eu0 +n Isus Cristos0 Domnul nostruG Tot a*a *i 4oi +n*i4#0
socotiiC4# mori !a# de p#cat0 *i 4ii pentru Dumne"eu0 +n Isus Cristos0 Domnul
nostru., -Rm ;01.;.//2
Cur)nd +ns# sCa oiectat c# ote"ul nu este o a9(et# ma9ic# pentru a
sc(ima demoni +n +n9eri. Hi apoi c(iar +n primele timpuri au +nceput a !i ote"ai
copiiG +n credina *i pe a"a an9a:amentului p#rinilor. Pentru ace*ti copii0
ote"ul nu era un act personal0 con*tient0 deci0 de con4ertireG 8st!el sCa
+nre9istrat din ce +n ce mai multe c#deri.
8tunci a +nceput s# se admit# posiilitatea unei a doua poc#ine0 'pentru
cre*tini c#"ui dup# ote",0 cum 4a spune de mai multe ori Conciliul Tridentin.
8st!el a ap#rut ca o a:un9ere din urm# a ote"ului0 sacramentul penitenei su
prima !orm#6 poc#in# pulic#.
%a +nceput a !ost o m#sur# de aplicat +n ca"uri e5cepionale. Hi numai o dat#
+n 4ia#. 8poi aceast# iertarea de4ine oi*nuit#.
E interesant de notat c# Conciliul Tridentin nu 4ore*te despre sacrament
penitenei dec)t re!erinduCse la un e*ec al ote"ului0 ca 'remediu care d# 4iaa
celor care dup# ote"ul lor sCau d#ruit iar#*i p#catului *i puterii dia4olului., -DS
MD12
De !apt0 'spo4ada, neCa !#cut s# uit#m ote"ul +n loc s# o le9#m de ote".
C#ci ote"ul este *i treuie s# r#m)n# punctul de plecare al con4ertirii +ntre9ii
4iei= semn !undamental al e5istenei cre*tine *i la ote" se re!er# +n primul r)nd
credina noastr# despre iertarea p#catelor. 3n acest (ar iniial se +nr#d#cinea"# 4iaa
noastr#0 de la care Domnul a*teapt# toate. Sacramentul poc#inei 4ine ca o
suplinire0 ca un al doilea ote".
Ne trimite la starea de ote"ai A starea de (ar A pentru a +nt#ri0 a de"4olta *i
a re+nnoi0 dac# e necesar.
F"ar acum lsai(v de toate aceste lucruri% de mnie, de vr/m$ie, de
rutate, de clevetire, de vorbele ru$inoase, care v(ar putea ie$i din gur. Nu v
minii unii pe alii, ntruct v(ai dezbrcat de omul cel vec'i, cu faptele lui, $i v(
ai mbrcat cu omul cel nou, care se nnoie$te spre cuno$tin, dup c'ipul #elui
ce l(a fcut.
3#ol A,K(@L5
PCATUL? UN NECUNOSCUT?
Iertarea p#catelor0 ine. Dar mai +nt)i0 ce este p#catul7
Nu e un suiect cu care intr)nd pe scen# s# atra9em aplau"ele pulicului6
'Desi9ur0 +l iuim pe Isus Cristos0 dar nimeni nu ne 4a putea !ace s# iuim
morala., -P. Claudel2 De acord. Nu mai 4orim despre moral#0 cu at)t mai puin
dspre 'iuirea moralei,. S# 4orim despre iuire.
Dar 4om rec#dea su lo4iturile celor care se pl)n9 c# preoii predic# orice0
c# tinerii cred c# totul e permis. 8ce*ti morali*ti *i sunt preoi0 arat# cu de9etul
paiul din oc(iul nostru0 nu !#r# un !el de ucurie c# au 9#sit cau"aG
S# recitim capitolul M s!)ntul Ioan6 Cristos *iCa +ndreptat de9etul spre p#m)nt
pentru a nuCl +ndrepta nici spre !emeia prins# +n adulter. Nici spre acu"atorii
necru#tori. El +i iuea pe toi0 pe !iecare +n parteG *i totul sCa terminat printrCo
iertare 9eneral#.
Deci0 s# 4orim despre iuire.
>ECLIU% TEST8MENT6 Inim# de Piatr#
S# +i l#s#m pe morali*ti laici sau p#9)ni la interdiciile lor0 la intransi9ena
lor0 la re9imul le9ilor lor e5terioare0 la sanciunile lorG Noi0 cei ote"ai0 suntem
poporul adunat +n ?iserica despre care 4ore*te Domnul +n pro!etul E"ec(iel0
le9ea !iind inima lui. -K;0.1C.E2
'C#ci 4# 4oi scoate dintre neamuri0 4# 4oi str)n9e din toate #rile0 *i 4# 4oi
aduce iar#*i +n ara 4oastr#. ># 4oi stropi cu ap# curat#0 *i 4ei !i cur#ii= 4# 4oi
cur#i de toate spurc#ciunile 4oastre *i de toi idolii 4o*tri. ># 4oi da o inim# nou#0
*i 4oi pune +n 4oi un du( nou= 4oi scoate din trupul 4ostru inima din piatr#0 *i 4#
4oi da o inim# de carne. >oi pune Du(ul Meu +n 4oi0 *i 4# 4oi !ace s# urmai
poruncile Mele *i s# p#"ii *i s# +mplinii le9ile Mele.,
Ceea ce +nseamn# c# Dumne"eul iuirii 4rea s# tr#iasc# cu Poporul s#u0 o
relaie de iuire.
Dup# >ec(iul Testament0 p#catul const#0 +n ruperea con*tient#0 4oluntar#0
din r#utatea acestei relaii de iuire. Dou# ima9ini ilice ne 4or a:uta s#
+nele9em *i s# intr#m +n noi +n*ine6
Mai +nt)i p#catul este un adulter. El este '+nc#lcarea le9ii lui Dumne"eu,0
cum spuneau cate(ismele= dar aceast# le9e nu este ceea ce sCa cre"ut mult timp.
8ceast# le9e nu este un re9im de le9i0 ci de iuire. E +ns#*i aliana care lea9# +n
iuire pe so *i pe soie. Ce alt# liertate dec)t a soiei care iue*te7 Sau un so care
iue*te.
Pro!etul $sea ne spune c# cel p#c#tos este ca !emeia necredincioas# soului
ei0 care alear9# la amanii eiG
' TeCam sc#ldat +n ap#0 teCam sp#lat de s)n9ele de pe tine0 *i teCam uns cu
untdelemn. QiCam dat (aine cusute cu !ir0 *i o +nc#l#minte din piele de 4iel de
mare0 teCam +ncins cu in suire0 *i teCam +mr#cat +n m#tase. TeCam +mpodoit cu
scule scumpe0 iCam pus r##ri la m)n#0 *i o sal# la 9)t= iCam pus o 4eri9# +n nas0
cercei +n urec(i0 *i o cunun# minunat# pe cap. 8st!el0 ai !ost +mpodoit# cu aur *i
cu ar9int0 *i ai !ost +mr#cat# cu in suire0 cu m#tase *i cus#turi cu !ir. 8i m)ncat
!loarea !#inii0 miere *i untdelemn. Erai de o !rumusee des#4)r*it#0 a a:unsesei
c(iar +mp#r#teas#. Qi sCa dus 4estea printre neamuri0 pentru !rumuseea ta= c#ci era
des#4)r*it# de tot0 datorit# str#lucirii cu care te +mpodoisem0 "ice Domnul0
Dumne"eu., 'Dar teCai +ncre"ut +n !rumuseea ta0 *i ai cur4it0 la ad#postul numelui
t#u celui mare= iCai re4#rsat cur4iile +naintea tuturor trec#torilor0 *i teCai dat lor.,
-E" /;0DC/<2
Ruperea alianei de iuire0 iat# p#catul.
8 doua ima9ine6 p#catul este o u"urpare0 un re!u" al Tat#lui. 3nc# o dat#
4orim despre +nc#lcarea unei le9i0 dar aceast# le9e este iuirea0 dependena
necesar# care +l lea9# pe tat#l de copiii s#i. 8ceasta e scena din &en K6 '8i primit
totul de la Dumne"eu0 spune *arpele. ># !ace s# credei c# 4iaa 4oastr# depinde de
a luiG dar nuP ElieraiC4# *i 4ei !i 4oi dumne"ei.,
Tat# ade4#rat0 Dumne"eu a creat pe om din iuire0 lCa crea ca orice tat#0
'dup# c(ipul *i asem#narea sa,= iCa comunicat toate unurile sale !#r# s # +*i
re"er4e nimic0 nici c(iar 4iaa di4in#= el r#m)ne i"4orul *i nu poate s# +ncete"eG
P#catul pentru om *i pentru orice cre*tin care tr#ie*te +n aceast# re4elaie0 const# +n
pretenia de a rupe relaia dintre !ii0 +nseamn# 'a m)nca din pomul cunoa*terii
inelui *i r#ului, A adic# de a pretinde independena0 de a !i sin9ur 'st#p)n pe
sine,0 de a decide dup# unul plac. 'Dar Tat#l 4ostru din ceruri *tie de ce a4ei 4oi
ne4oie., -Mt ;0K.2
8ceast# le9e a Tat#lui nu este imperati4# sau o interdicie aritrar#. Este o
relaie de 9in9#*ie *i nu at)t de dominare. 8runcaiC4# inimile de piatr# *i
desc(ideiC4# inimile de carne pe care ote"ul 4i leCa dat6 +n 4oi0 +n inimile
noastre0 4ei 9#si aceast# le9e a iuirii de !iu. Nu e o le9e str#in# ci e propria
4oastr# le9e0 este tot ceea ce a4ei mai unG
Este +n interesul 4ostru. Nu este oare o neunie s# te rupi de acela de la care
+i 4ine totul7
P#catul este re!u"ul condiiei !iliale0 a dependenei 4itale *i a iuirii.
Re"ultatul acestui re!u" este decepie= !ric# de Dumne"eu. Nelini*tea
4ino4#iei. 'SCau ascuns printre pomi.,
Re"ultatul cel mai pro!und *i mai dramatic este 'moartea, A ruperea de
Pomul 4ieii. 8lpinistul *iCa t#iat !r)n9(iaP
'8tunci *arpele a "is !emeii6 'Lot#r)t0 c# nu 4ei muriP dar Dumne"eu *tie
c#0 +n "iua c)nd 4ei m)nca din el0 4i se 4or desc(ide oc(ii *i 4ei !i ca Dumne"eu0
cunosc)nd inele *i r#ul,. Jemeia a 4#"ut c# pomul era un de m)ncat *i pl#cut de
pri4it0 *i c# pomul era de dorit ca s# desc(id# cui4a mintea. 8 luat0 deci0 din rodul
lui *i a m)ncat= a dat *i #ratului ei0 care era l)n9# ea0 *i #ratul a m)ncat *i el.,
-&en K01C;2
8ceast# e5isten# care pretinde independena A p#catul se de"4olt# *i a:un9e
s# !ie un *ir de p#cate. Ruperea cu tat#l A '8dame0 unde e*ti7, A aduce cu sine
ruperea0 +n lan= dintre !rai A 'Unde este !ratele t#u 8el7, %anul rupt0 perlele se
+mpr#*tie *i se pierd6 s!)r*itul !amiliei con:u9ale A '!emeia pe care miCai datCoG,=
s!)r*itul !amiliei !r#e*ti A Cain se ridic# +mpotri4a !ratelui s#u *i +l ucide. S!)r*itul
!amiliei sociale A '%ame( 4a !i r#"unat de EE de oriP, S!)r*itul !amiliei umane A
?ael0 unde lima:ul nu mai a are sens6 nu se mai +nele9G Recitii primele //
capitole din 9ene"#6 este trista epopee a 'p#catului lumii,0 a unei lumi +n care
e9oismul indi4i"ilor *i a 9rup#rilor a +nlocuit le9ea iuirii.
Pro!eii 4or denuna acest p#cat. Totul se re"um# la acestea6 cine pretinde
s# construiasc# sin9ur0 independent de Dumne"eu0 4a !aceCo dependent de alii0
mai ale de cei mici *i de cei slai. 'p#catul lumii, este p#catul celor ce au"ea"# de
!ora lor A reli9ioas#0 politic#0 !inanciar#0 cultural#0 musculoas# A pentru aC*i t#ia o
parte mai mare0 oprim)nd *i e5ploat)nd pe cei slai. 8cest p#cat lCa omor)t pe
Cristos.
Iat# p#catul +n re4elaia >ec(iului Testament6 drama iuirii= drama
con:u9al# +ntre soi= drama !amilial# +ntre tat# *i !iu.
F7mul zise% *emeia pe care mi(ai dat(o ca s fie cu mine, ea mi(a dat din
pom $i am mncat!
3Cen A,@<5
N$U% TEST8MENT6 'R#ul iese din inim#,
Jolosind alte ima9ini0 ali termeni0 Isus 4a 4ori despre acela*i lucru.
P#catul0 dup# el0 este acela al soiei care alear9# dup# amanii ei *i +l uit# pe
cel care iCa d#ruit 4iaa *i moartea lui6 p#c#tosul se +n9lodea"# +n unuri0 +n a!aceri0
+n pl#cerile acestei lumi0 d)nduCle mai mult# atenie dec)t c(em#rii lui Dumne"eu.
In4itaii la osp#0 se scu"# cu prospectarea unui teren0 cump#rarea oilor0 o !emei
nu poate !i l#sat# sin9ur# o sear#. Hi asta +n ciuda re9elui *i a nunii lui. M#surarea
unui teren A +n:u9area oilor A c#s#toria nu sunt inter"ise de nici una din cele "ece
porunci. P#catul const# +n aceea c# +n 4iaa mea0 Dumne"eu trece pe ultimul loc0
'la coad#,G c(iar dac# +n !iecare Duminic# mer9 la iseric#.
8cest lucru niCl repro*ea"# *i Cristos6
'Ce sCa +nt)mplat +n "ilele lui Noe0 se 4a +nt)mpla la !el *i +n "ilele Jiului
omului6 m)ncau0 eau0 se +nsurau *i se m#ritau p)n# +n "iua c)nd a intrat Noe +n
coraie= *i a 4enit potopul *i iCa pr#p#dit pe toi. Ce sCa +nt)mplat +n "ilele lui %ot0
se 4a +nt)mpla aidoma6 oamenii m)ncau0 eau0 cump#rau0 4indeau0 s#deau0
"ideauG, -%c /E0.;C.M2
>iaa "ilnic# nu e p#cat. P#cat e s# uii pre"ena r#4#*itoare a iuirii +n 4iaa
"ilnic# *i s# +i tr#ie*ti 4iaa !#r# el. 8m spus '4iaa "ilnic#, deoarece 4iaa de o
s#pt#m)n#0 de e5emplu nu se reduce doar la o or# de pre"en# la iseric#.
Deci0 p#catul e aceast# neatenie "ilnic# !a# de ceea ce este esenial0
indi!erena continu# !a# de pre"ena lui Dumne"eu0 pre!erina acordat# altor
lucruri *i persoane dec)t lui Dumne"eu *i iuirii sale. >ia# de adulterPG
'Hi Isus iCa r#spuns6 'Un om a dat o cin# mare0 *i a po!tit pe muli. %a ceasul
cinei0 a trimis pe roul s#u s# spun# celor po!tii6 '>enii0 c#ci iat# c# toate Sunt
9ata., Dar toi0 parc# !useser# 4orii0 au +nceput s# se de"4ino4#easc#. Cel dint)i
iCa "is6 '8m cump#rat un o9or0 *i treuie s# m# duc s#Cl 4#d= ro9uCte s# m#
ieri., Un altul a "is6 '8m cump#rat cinci perec(i de oi *i m# duc s#Ci +ncerc6
iart#Cm#0 te ro9., Un altul a "is6 'Tocmai acum mCam +nsurat0 *i de aceea nu pot
4eni., -%c /10/;C.<2
P#catul0 dup# Isus este re!u"ul condiiei !iliale. Jiul risipitor +*i cere partea
*i 'Plec0 mCam plictisit de tineG, %umea este a meaP Sunt lierP 8m ani *i tr#iesc
cum +mi placeP C)t mai departe de babaciQ
Hi +n acela*i timp0 departe de !ratele s#uP C#ci p#catul0 dup# Isus este re!u"ul
!a# de !rate. ?o9atul din paraol#0 +mr#cat +n purpur# *i m#tase0 se +ndoap#0 +n
timp ce %a"#r ar dori !irimiturile de la masa lui.
Preotul *i le4itul ies din templu *i au at)tea de !#cut6 *i r#nitul e +n a9onie
l)n9# drumG inimi de piatr#P
8r treui s# recitim capitolul K din s!)ntul Marcu. 8m 4edea cum !ari"eii
dau o importan# enorm# practicilor e5terne6 sp#larea m)inilor0 stropirea cu ap#G
erau le9ali*ti. Domnul +ns# 4ede le9ea *i p#catul +n inim#0 +n atitudinile !a# de
aproapele6
'El leCa mai "is6 'Ce iese din om0 aceea spurc# pe om. C#ci din#untru0 din
inima oamenilor0 ies 9)ndurile rele0 preacur4iile0 cur4iile0 uciderile0 !urti*a9urile0
l#comiile0 4icle*u9urile0 +n*el#ciunile0 !aptele de ru*ine0 oc(iul r#u0 (ula0 tru!ia0
neunia. Toate aceste lucruri rele ies din#untru0 *i spurc# pe om., -E0.<2
8cesta este sin9urul catalo9 al p#catelor ce pro4ine de la Isus prin
comunitatea cre*tinilor. Totul se re!er# la aproapele. Sunt enumerate /. p#cate6
ci!ra plenitudinii= pentru c# totul este cuprins aici6 iuirea.
3n s!)r*it0 Isus ne spune c# 4om !i :udecai despre iuire. Recitii Mt .B0K/ss6
'Jariseii0 +ns#0 *i toi Iudeii nu m#n)nc# !#r# s#C*i spele cu mare #9are de
seam# m)inile0 dup# datina #tr)nilor. Hi c)nd se +ntorc din pia#0 nu m#n)nc#
dec)t dup# ce sCau sc#ldat. Sunt multe alte oiceiuri pe care au apucat ei s# le in#0
precum6 sp#larea pa(arelor0 a ulcioarelor0 a c#ld#rilor *i a paturilor., -Mc E0KC12
deci0 nici +n >ec(iul Testament nici +n Noul Testament nu este 4ora despre
le9i sau interdicii scrise pe pl#ci de piatr# sau +n coduri *i impuse din e5terior.
P#catul nu este 4iolarea pretinselor 'le9i po"iti4e, ale lui Dumne"eu sau ale
?isericii. Este 4iolarea lier# *i 4oluntar# a acestei le9i a iuirii +nscris# +n inimile
noastre0 mai ine *i mai e5i9ent dec)t toate codurile.
DUMNEZEU C PRIETENU% PRCRT$HI%$R
Dumne"eu este du*manul p#catelor. P#catul este du*manul lui Dumne"eu
*i al omului. Dar dac# Dumne"eu nu este du*manul celui p#c#tos0 din contra. Dac#
Isus ne porunce*te s# +i iuim pe du*mani0 el ne d# e5emplu.
Contemporanii lui Isus a*teptau un Mesia +n4in9#tor. P#c#to*ii se temeau *i
4eneau +n num#r mare la Ioan ?ote"#torul s# primeasc# 'ote"ul poc#inei pentru
iertarea p#catelor,. Ioan +i mustra cu cu4inte 9rele. '>ipere0 cine 4Ca +n4#at s#
!u9ii de m)nia 4iitoare7 Iat# securea0 a !ost +n!ipt# la r#d#cina pomilor6 orice pom
care nu aduce roade 4a !i t#iat *i aruncat +n !oc. Cel ce 4ine dup# mine are lopata
+n m)n#= +*i 4a cur#a aria0 4a str)n9e 9r)ul +n (amare0 iar plea4a o 4a arde cu !oc
nestins., -Mt K0B./.2 ?ietul Ioan 4a 9usta surpri"a amar# a lui IonaP
Iona a str##tut ora*ul Nini4e stri9)nd6 '3nc# 1< de "ile *i Nini4e se 4a
distru9eP, $r0 dup# 1< de "ile Iona este cel distrus.
'8(0 DoamneP Spunea el0 nu "iceam a*a c)nd eram +n ara mea7 Tocmai
asta 4oiam s# +nl#tur !u9ind. Htiam c# e*ti un Dumne"eu un *i milosti40 +ndelun9
r#d#tor *i plin de un#tate *i c# te c#ie*ti de r#u. 8cum0 Doamne0 iaCmi 4iaaG
!aci un ine c# te m)nii spune DomnulG Cum s# nu +mi !ie mil# de Nini4e0
ora*ul cel mare0 +n care sunt mai ine de .<<<< de oameni7,
8*a cum m)nia lui Dumne"eu nu sCa a#tut asupra nini4itenilor0 tot a*a nu
4a 4eni nici timpul Mesiei. 8 4enit Isus care +nseamn#6 'Dumne"eu m)ntuie*te,.
Isus a 4enit +ntre p#c#to*i. Ca un p#c#tos printre ceilali0 a cerut ote"ul. Iat#
prima apariie pulic# a Jiului $mului0 a Jiului lui Dumne"eu6 identi!icarea cu cei
p#c#to*i. El !ormea"# cu p#c#to*ii acela*i 9rup0 este cu ei0 pentru ei0 unul de aCl lor0
este primul dintre ei0 deoarece ia asupra sa responsailitatea p#catelor tuturor6 4a
'r#spunde, pentru ele pe cruce. Ioan ?ote"#torul +l pre"int# *i +l caracteri"ea"#
ast!el6 'Mielul lui Dumne"eu0 care ia asupra sa p#catele lumii.,
De atunci +n orice om0 +n orice 9rup din care 4a urca spre Dumne"eu
stri9#tul p#catului0 4a !i pre"ent Cristos pentru a !ace s# r#sune mai tare stri9#tul
iuirii. Iat# de ce lumea nu 4a !i distrus# de m)nia lui Dumne"eu.0 3n loc de m)nie
a 4enit Isus. Hi Isus +nseamn#6 'Dumne"eu m)ntuie*te.,
Ca medic0 a 4enit pentru cei olna4i6 ca p#stor a 4enit pentru oaia pierdut#6 a
4enit pentru !iul r#t#citor. 'Nu am 4enit s# +i c(em pe cei drepi0 ci pentru cei
p#c#to*i., -Mt D0/K2
De la primul s#u pas +n 4iaa sa pulic# +nceput# la Ca!arnaum0 e 4#"ut
4indec)nd *i iert)nd0 c(em)nd pe %e4i0 4ame*ul0 tulur)nd inima p#c#toasei
pulice0 +ndulcind asprimea postului *i stricteea saatului. >edem o n#4al# a
p#c#to*ilor spre Isus. Matei d# un mare osp# +n casa lui pentru c# >estea ce ?un#
c# Dumne"eu +i iue*te pe cei p#c#to*i a r#sunat +n 4iaa sa *i +n lume. -Mt D0/<2
,P#c#to*ii se apropiau de el ca s# +l asculte., -%c /B0/2
Preoii s# +*i re4i"uiasc# predicile de duminic#G *i s# se +ntree dac#
p#c#to*ii se apropie s# +i asculteG $ prolem# !oarte serioas#6 este 4ora de
continuarea operei lui Cristos. Realitatea0 +ns# nu este cum4a alta7
F -sus a ie$it iar$i la mare. )oat mulimea venea la .l6 $i .l nva pe
toi. #nd trecea pe acolo, a vzut pe Bevi, fiul lui Alfeu, $eznd la vam. 1i i(a
zis% Fino dup 2ine! Bevi s(a sculat, $i a mers dup .l. &e cnd $edea -sus la
mas n casa lui Bevi, muli vame$i $i pcto$i au $ezut $i ei la mas cu .l $i cu
ucenicii Bui6 cci erau muli care mergeau de obicei dup .l. #rturarii $i
*ariseii, cnd B(au vzut mncnd cu vame$ii $i cu pcto$ii, au zis ucenicilor
Bui% F"e ce mnnc .l $i bea cu vame$ii $i cu pcto$ii0 -sus, cnd a auzit
acest lucru, le(a zis% FNu cei snto$i au trebuin de doctor, ci cei bolnavi. .u am
venit s c'em la pocin nu pe cei nepri'nii, ci pe cei pcto$i.
32c <,@A(@J5
Ispitirea lui Ioan ?ote"#torul
Deci0 cel care a !ost de"ilu"ionat a !ost Ioan ?ote"#torul. El a*tepta 4ictoria
armelor0 !ocul luptelor0 simoli"ate prin secure0 plea4#0 cuiul 4iperei0 copacul
t#iat *i aruncat +n !oc. Hi totu*i m)nca l#custe *i miere s#latic#G
Dar mani!estul de la Na"aret a !ost altul6 '8 4enit +n Na"aret0 unde !usese
crescut= *i0 dup# oiceiul S#u0 +n "iua Saatului0 a intrat +n sina9o9#. SCa sculat s#
citeasc#0 *i I sCa dat cartea proorocului Isaia. C)nd a desc(isCo0 a dat peste locul
unde era scris6 'Du(ul Domnului este peste Mine0 pentru c# MCa uns s# 4estesc
s#racilor E4an9(elia= MCa trimis s# t#m#duiesc pe cei cu inima "droit#0 s#
propo4#duiesc roilor de r#"oi sloo"irea0 *i orilor c#p#tarea 4ederii= s# dau
drumul celor ap#sai0 *i s# 4estesc anul de +ndurare al Domnului.,-%c 10/;C/D2
Isus se opre*te aici0 deoarece te5tul continua cu cu4intele6 '"iua de
r#"unare a Domnului nostru,.-Is ;/0.2 Hi adau9#6 ' 8st#"i sCa +mplinit acest
cu4)nt al Scripturii care a r#sunat +n urec(ile 4oastre.,
8!lat +n +nc(isoare +n care +l aruncaser# Irod0 Ioan ?ote"#torul a!l# despre
!aptele lui Isus CristosG Nimic din m)nia 4estit# de el0 nici o 4or# de secure la
r#d#cin# ori de arderea ple4eiG 3l cuprinde +ndoiala. Sincer ca un pro!et0 trimite
doi ucenici ai s#i0 la 4eri*orul s#u s# +l +ntree6 ''Tu e*ti 8cela care are s# 4in# sau
s# a*tept#m pe altul7, Su oc(ii lor0 Isus 4indec# *i iart# pe cei slai *i lipsii care
+l asaltea"#. 8poi +l citea"# pe Isaia6
Ceea ce !ac eu0 nu a !ost oare anunat de pro!et6 o 4este un# pentru cei
s#raci7 -%c E0/M ss2
Ioan ?ote"#torul +nele9e >a 4eni "iua drept#ii lui Dumne"eu0 dar dup#
acest timp de +ndurare. Iertarea p#catelor nu suprim# :udecata= nu pune +n duiu
realitatea unei sanciuni !inale a 4ieii *i a istoriei oamenilor. 8ceste dou# a!irmaii
e5ist# +n acela*i timp +n e4an9(elie0 dar reali"area lor este separat# +n timp0 de
secole de r#dare din partea lui Dumne"eu. 'Dumne"eu nu a trimis pe Jiul s#u +n
lume pentru a :udeca lumea0 dar ca lumea s# !ie m)ntuit# prin el., -In K0/E2
F-oan a auzit din temni despre lucrrile lui #ristos, $i a trimis s(l ntrebe
prin ucenicii si% F)u e$ti Acela care are s vin sau s a$teptm pe altul0 "rept
rspuns, -sus le(a zis% F"ucei(v de spunei lui -oan ce auzii $i ce vedei% 7rbii
$i capt vederea, $c'iopii umbl, lepro$ii +unt curii, surzii aud, morii nvie, $i
sracilor li se propovduie$te .vang'elia. *erice de acela pentru care .u nu voi fi
un prile/ de poticnire.
32t @@,<(D5
Nu secure la r#d#cin#0 ci +n9r#*#m)nt
8*a ne +n4a# paraola smoc(inului neroditor6 'Un om a4ea un smoc(in
s#dit +n 4ia sa. 8 4enit s# caute rod +n el0 *i nCa 9#sit. 8tunci a "is 4ierului6 'Iat# c#
Sunt trei ani0 de c)nd 4in *i caut rod +n smoc(inul acesta0 *i nu 9#sesc. TaieCl. %a
ce s# mai cuprind# *i p#m)ntul de9eaa7, 'Doamne, iCa r#spuns 4ierul 'mai las#Cl
*i anul acesta= am s#Cl sap de :ur +mpre:ur0 *i am s#Ci pun 9unoi la r#d#cin#. Poate
c# de acum +nainte 4a !ace road#= dac# nu0 +l 4ei t#ia., -%c /K0;CD2
Smoc(inul 4a !i t#iat sau nu7 Pomul 4a decide. Pentru moment e timpul
iuirii 9r#dinarului pentru acest copac ne!olositor0 care consum# loc0 soare0 ap#0
timp *i +n9r#*#minte. E timpul r#d#rii st#p)nului0 timpul speranei. Hi 9r#dinarul A
Isus A +*i 4a dula e!orturile *i 9ri:aG 'Poate 4a da rod., A 'Roade de poc#in# A
'dac# nu +l 4ei t#ia,G
Timpul 4ieii0 timpul Istoriei este un timp de a*teptare. Un timp de a*teptare
po"iti4# c)nd Dumne"eu 4rea +n orice c(ip s# sal4e"e inima omului. Dumne"eu nu
+l m)ntuie*te pe om !#r# el0 daic# !#r# 4oina lui. $mul e lier *i Dumne"eu
respect# aceast# liertate0 +i las# timp de m)ntuire. El d# omenirii iuite timpul s#
de4in# iuitoare.
Pedepsirea p#catelor ar !i o inter4enie a !orei0 iertarea or este un act de
9in9#*ie.
F "ar, prea iubiilor, s nu uitai un lucru% c, pentru "omnul, o zi este ca o
mie de ani, $i o mie de ani +unt ca o zi. "omnul nu ntrzie n mplinirea
fgduinei Bui, cum cred unii6 ci are o ndelung rbdare pentru voi, $i dore$te
ca nici unul s nu piar, ci toi s vin la pocin.
3<&t A,K(H5
%a +nceput era Iuirea
E necesar s# m#rturisim aici o cate(e"# eronat# *i totu*i curent.
8m notat c# noiunea p#catului e pre"ent# +n amele testamente. Dar
iertarea p#catelor e re4elat# +n plenitudinea sa numai de Isus.
E !als a spune6 'Con4ertiiC4# *i 4ei !i iertai,. Iertarea p#catelor nu
r#spunde unei p#reri de r#u a omului= ea este prima. Smoc(inul este tolerat mult
timp0 apoi +n9ri:it +nainte de a da rod. Jiul Risipitor este iertat c(iar +nainte de a !i
plecat de acas#. %a +nceput se a!l# iertarea lui Dumne"eu0 !#r# condiie. 'Hi
dra9ostea st# nu +n !aptul c# noi am iuit pe Dumne"eu0 ci +n !aptul c# El neCa iuit
pe noi0 *i a trimis pe Jiul S#u ca :ert!# de isp#*ire pentru p#catele noastre., -/In
10/<2
Deci0 cred +ntrCo iertare a p#catelor0 9ratuit#0 dat# dinainte odat# pentru
totdeauna0 de!initi4# *i nu ca un r#spuns la str#duina p#c#tosului. 'C#ci0 pe c)nd
eram noi +nc# !#r# putere0 Cristos0 la 4remea cu4enit# a murit pentru cei
nele9iuii. Pentru un om nepri(#nit cu 9reu ar muri cine4a= dar pentru ine!#c#torul
lui0 poate c# sCar 9#si cine4a s# moar#. Dar Dumne"eu 3*i arat# dra9ostea !a# de
noi prin !aptul c#0 pe c)nd eram noi +nc# p#c#to*i0 Cristos a murit pentru noi., -Rm
B0;CM2
Suntem incapaili s# reali"#m cea ce ne cere Dumne"eu6 s# +ntoarcem
ora"ul st)n90 s# +i iert#m pe du*mani. Dar tocmai asta !ace tat#l 4ostru din ceruri0
ne stri9# Isus. Jii des#4)r*ii ca el. Dumne"eu e de!init ca cel care +i iart# pe
du*maniG care +i iue*te pe cei ce nu +i iuesc0 ca cel care iart# de E< de ori c)te
*apte0 adic# totdeauna. Deci cred +n 'iertarea p#catelor,. D#ruit# de mai +nainteG
+nainte de c#in#0 de de"le9are A !#r# condiii. Cred c# p#catele sunt iertate. Pentru
iertare este su!icient# iuirea0 adic# Dumne"eu.
Dar pentru a se +mp#ca treuie s# !ie doi. Tat#l +l 4a putea +mr#i*a pe !iul
risipitor numai dac# acesta 4a re4eni.
F&utei s spunei despre el ce v place, eu cunosc gre$elile copilului meu.
,l iubesc nu pentru c e de$tept, ci pentru c e copilul meu. #e $tii voi despre
iubire6 dac vrei s calculai defectele $i calitile lui0 #nd l fac s plng $i eu
plng cu el. Numai eu l pot mustra $i pedepsi pentru c numai cel care l iube$te
are dreptul s l pedepseasc.
3)agore5
SACRAMENTUL IERTRII
Cel sau cea care iue*te s# 9#seasc# mii de posiilit#i de a comunica cu cel
iuit0 de aCl +nt)lni0 de Aal 4edea. '3nc#p#inarea, lui Dumne"eu +n iuire *i iertare
nu se 4a l#sa +ntrecut# de iuirea omeneasc#.
'Dumne"eu 4rea ca toi oamenii s# !ie m)ntuii., -/Tim .012 '8t)t de mult a
iuit Dumne"eu lumea +nc)t pe unicul s#u Jiu lCa datG ca lumea s# !ie m)ntuit#
prin el., -In K0/;2 8ceste cu4inte ale lui Dumne"eu ar treui s# r#sune +n inimile
noastre "i *i noapte *i s# de"4olte inepui"aile 4ariaile teolo9iceG 'lumea,0 'toi
oamenii,G S# nu +l reducem pe Isus Cristos *i puterea s)n9elui s#u la un pumn de
oameni A practicanii.
S!)ntul Paul 4este*te o m)ntuire uni4ersal#6
'?inecu4)ntat s# !ie Dumne"eu0 Tat#l Domnului nostru Isus Cristos0 care
neCa inecu4)ntat cu tot !elul de inecu4)nt#ri du(o4nice*ti0 +n locurile cere*ti0 +n
Cristos. 3n El0 Dumne"eu neCa ales +nainte de +ntemeierea lumii0 ca s# !im s!ini *i
!#r# pri(an# +naintea %uiG, -E! /0KC12
'S!ini nepri(#nii,7 '3n el0 prin s)n9ele lui0 a4em m)ntuirea0 iertarea
p#catelor0 dup# o9#ia (arului s#u0 pe care ni lCa dat Dumne"euG, E su!icient s#
spunem c# pe l)n9# sacramentul ote"ului *i al poc#inei0 p#rinii 9reci 9#sesc
mult alte c#i pentru aCi aduce pe toi la S#r#toarea 3mp#c#rii.,
S!)ntul Pap# %eon cel Mare spunea6 'Niciodat# nu a lipsit sacramentul
m)ntuirii 4reunei epoci a 8ntic(it#ii,0 ceea ce +nseamn#6 -pentru 8ntic(itate0
pentru acum *i pentru totdeauna2 A c# 'Dumne"eu 4rea +n mod e!icace m)ntuirea
oamenilor *i c#0 prin urmare0 dincolo de semnele di!erite de propo"iiile concrete0
loiale0 iuirea *i iertarea sunt date !iec#rui om. 8ceste 'semne sensiile *i e!icace,
prin care este o!erit# iertarea p#catelor0 s# le numim +n sens lar9 dup# termenul
!olosit de >atican II0 'sacramente,.
F#ci "umnezeu a vrut ca toat plintatea s locuiasc n .l, $i s mpace
totul cu +ine prin .l, att ce este pe pmnt ct $i ce este n ceruri, fcnd pace,
prin sngele crucii Bui. 1i pe voi, care odinioar erai strini $i vr/ma$i prin
gndurile $i prin faptele voastre rele, .l v(a mpcat acum prin trupul Bui de
carne, prin moarte, ca s v fac s v nfi$ai naintea Bui sfini, fr pri'an $i
fr vinQ
3#ol @,@H(<<5
?iserica A sacrament
Treuie s# repet#m c# ote"ul0 iar 'pentru cei care au c#"ut +n p#cat 9ra4
dup# ote",0 sacramentul Reconcilierii0 sunt mi:loacele pri4ile9iate ale iert#rii
p#catelor.
Treuie s# mai preci"#m c# un9erea olna4ilor este tot un sacrament de
iertare a p#catelor. Hi mai ales Eu(aristia tot acest anc(et al 8lianei A dac# e
primit cu credin# *i nu +n mod sacrile9 A iart# 'crimele cele mai mari,. Cite" aici
Conciliul Tridentin. Comuniunea este culmea +mp#c#rii cu Dumne"eu *i cu
comunitatea.
Treuie s# ad#u9#m0 +n s!)r*it0 c# ?iserica +ns#*i este primul sacrament al
iert#rii0 locul iert#rii totale0 a*a cum casa este locul iuirii. ?iserica +nseamn# aici
adunarea cre*tinilor0 +ntre9ul 9rup al cre*tinilor0 +ntrea9a !amilia cre*tin#0 orice
ote"atG
8st!el0 c(iar +n a!ara celor E sacramente0 orice ine care se tr#ie*te +n
?iseric# este iertare a p#catelor6 iuirea *i slu:irea0 ru9#ciunea *i munca0 ")metul
*i lacrimile0 su!erina *i #tr)neea0 dreptatea *i caritatea0 poc#ina *i ru9#ciunea de
mulumire0 4iaa *i moartea0 totul. ?iserica este o imens# u"in# de incinerare a
9unoaielor0 o staie de epurare mereu +n !unciune0 o sp#l#torie acti4# *i e!icaceG
Hi asta +n ciuda amatorilor Pur9atoriuluiP Cred +n iertarea "ilnic# a p#catelor "ilnice
+n ?iseric#. 3nt)lnesc +n !iecare "i o mulime de oameni +mpodoii ca de
s#r#toare +n su!letele lor.
?ote"ul0 martiriul *i 'iertarea,
Treuie s# mer9em mai departe *i s# respect#m tradiia ?isericii +n
+ntre9ime0 c(iar dac# sclero"a noastr# modern# neCa !#cut sur"i la unele din
armoniile eiG nu e ade4#rat *i nu poate !i ade4#rat c# iertarea p#catelor a de4enit
mai 9rea dup# Isus Cristos.
?iserica antic# nu cunoa*te dec)t poc#ina pulic#0 necru#toare0
insuportail#. 3nc# din secolul I> ea a c#"ut +ntrCo uitare aproape total#. C(iar cu
riscul de a nu !i un erou0 ote"ul era primit pe patul de moarte. Dar +n timpul 4ieii
lor0 contemporanii s!inilor Ciprian *i 8u9ustin0 ai lui %eon cel Mare *i Ce"ar din
8rles nu se putea practica iertarea sacramental#0 c)nd au p#c#tuit 9ra40 oric)t#
un#4oin# ar !i a4ut cei 9re*itori.
Hi totu*i se apropiau de masa S!)nt#. ?iserica +i oli9a c(iar s# se
+mp#rt#*easc# de trei ori pe an. Hi atunciG7
8tunci ace*ti cre*tini *tiau *i episcopii lor de asemenea= *tia *i ?iserica
+ntrea9#0 ceea ce am uitat noi a"i6 +n ?iseric# e5ist# *i alte mi:loace tradiionale de
iertare a p#catelor 9ra4e. 8ceste mi:loace nesacramentale0 dar e!icace erau 'cele
"ece iert#ri,.
3n con!erina a XXCa0 >III0 Ioan Casian ne d# lista clasic#6
'3n a!ara (arului Comun al ote"ului0 +n a!ara darului preios al martiriului
c)nd se prime*te ote"ul s)n9elui propriu0 e5ist# +nc# numeroase 'roade de
poc#in#, care toate procur# isp#*irea crimelor noastre. 3ntreCade4#r m)ntuirea
4e*nic# nu este promis# numai celui care !ace poc#in# +n sensul e5act al
cu4)ntului -adic# iertarea sacramental#26
C #aritatea +nmorm)ntarea de asemenea un munte de p#cate -/Pt 10M2.
C Bacrimile stin9e p#catul a*a cum apa stin9e !ocul -?en Sira( K0KK2.
C 2rturisirea crimelor are darul de a le *ter9e -Ps K.0B= Is 1K0.;2
C Se mai oine iertarea p#catelor prin m'nirea inimii $i a trupului. -Ps
.B0/M2.
C Hi mai ales prin ndreptarea vieii6 -Is /0/;C/M2.
C uneori se oine iertarea p#catelor prin mi/locirea sfinilor -/InB0/;= Ic
B0/1C/B2.
C Sau prin mil $i credin. -Pro4 /B0.E2.
3n mod oi*nuit cel care va converti un pctos 4a sal4a acest su!let de la
moartea 4e*nic# *i 4a acoperi mulimea p#catelor proprii. -%c B0.<2
C 3n s!)r*it0 dac# 4ei ierta oamenilor :i9nirile lor0 *i Tat#l ceresc 4i le 4a ierta
pe ale 4oastre. -Mt ;0/12
>edei c)te c#i neCa desc(is milosti4irea Domnului pentru ca nimeni dintre
cei ce doresc m)ntuirea s# nu lase cuprin*i de descura:are +n timp ce at)tea remedii
+l c(eam# la 4ia#G
'Sacramentul e5istenei umane,
3n *i prin ?iseric#0 !ie c# se primesc sacramentele0 !ie c# se tr#iesc acele
con4ertiri0 iertarea p#catelor este tr#it# de cre*tini +ntrCun mod e!icace0 con*tient0
personal0 e5plicit. Pre"ena lui Cristos cel +n4iat promis# *i +nceput# +n seara
Pa*telui este recunoscut# de credincio*i *i !#cut# '4i"iili, pentru oameni.
Dar necre*tini7
Dumne"eu 4rea m)ntuirea lor. Isus a murit *i a +n4iat pentru ei. Hi ei sunt
' ale*i mai dinainte de +ntemeierea lumii pentru a !i s!ini *i nepri(#nii +n
iuireG, Ei ine0 pentru ei pre"ena lui Cristos +n4iat se reali"ea"# +n +ntrea9a
e5isten# uman#.
3ntrCun mod incon*tient0 incomplet0 !#r# +ndoial# *i totu*i real *i e!icace. Hi
cum7
$mul nu se poate realiza0 s# de4in# om0 mai om0 dec)t ie*it din sine0
dep#*induCse prin e!ort0 desc(i")nduCse societ#ii0 asum)nduC*i un ser4iciu
pro!esional pentru alii0 d#ruinduCse soiei sale0 soului ei0 #riiG !ie c# e 4ora de
sport sau de cali!icare pro!esional#0 de a4ansare ierar(ic# sau de cultur#
intelectual#0 de responsailitatea politic# sau social#0 de 4iaa !amilial#0 omul este
c(emat mereu s# +mpin9# mai departe limitele sale0 s# renune la ceea ce este
pentru a de4eni mai un.
$r0 aceast# condiie uman# a !ost acceptat# de Jiul lui Dumne"eu la
+ntrupare= condiia de a renuna pentru a de4eni altul0 pentru a !i ca el0 cu el0 pentru
aCi 'sp#la picioarele,0 pentru aCl iui la s!)r*it. -Jil .0B ss= In /K= In /1C/;2
'Drept r#spuns0 Isus iCa "is6 'Dac# M# iue*te cine4a0 4a p#"i cu4)ntul Meu0
*i Tat#l Meu +l 4a iui. Noi 4om 4eni la el0 *i 4om locui +mpreun# cu el., -In /10.K2
Prin +ntrupare sCa sc(imat totul pentru om0 c(iar dac# el nu *tie= +n centrul
9rupului s#u uman se a!l# Dumne"eu care +l antrenea"# mereu +n aceast# e5isten#
uman#0 care +l orientea"# spre ceilali0 pentru ceilali= e Isus0 noul 8dam0 care a
a:uns +n !runtea omenirii *i care o conduce prin toate reali"#rile umane la
comuniunea uni4ersal# cu ceilali0 la comuniunea di4in# cu Dumne"eu. 3n aceasta
const# +mplinirea de sine C plenitudinea uman# A spre care tinde !iecareG !#r# s# o
*tie. Dar Isus0 care conduce cara4ana0 *tie.
3n ca"ul +n care re!u"# +n mod clar e5istena uman# concret# este lipsit# de
pre"ena acti4#0 de (ar *i c(iar de +n4ierea lui Cristos0 ca un urete stors. $rice om
*i orice situai +nt)lne*te aici (arul iert#rii0 al cre*terii0 al m)ntuirii0 al 4ieii !iliale
+n Isus Cristos. C(iar dac# lupt#0 +n un# credin#0 +mpotri4a ?isericii0 +mpotri4a
lui Dumne"eu0 +mpotri4a lui Cristos.
Necredincio*ii e5prim# +n mod 9re*it con*tiina pe care o au despre e5istena
lor +ntrCun mister ce +i dep#*e*te 0 +i conduce *i +i c(eam# s# se d#ruiasc# acestui
mister pe care ei nu +l pot descrie sau c#ruia +i 4or spune Marea sear# sau marea
diminea# A nu are importan# C dar care este Trupul lui Cristos +n !ormare.
8ceasta este a*aCnumita credin# implicit# sau ote"ul dorinei. Htim din
cate(ismele noastre c# ote"ul dorinei este tot at)t de e!icace ca ote"ul apei0 +n
ceea ce pri4e*te iertarea p#catelor.
$ mulime nenum#rat# a tuturor acestor oameni care +n toate timpurile *i +n
toate #rile +*i asum# destinul lor de oameni0 +n situaiile lor concrete0 printrCo
r#dare t#cut#0 o +ncredere ascuns#0 o !idelitate sincer#0 un de4otament
necunoscut0 o sin9ur#tate dureroas# *i e5isten# deseori anal# *i nesi9ur# *i
tocmai prin aceasta se desc(id iuirii0 m)ntuirii lui Isus *i ene!icia"# de
promisiunile !ericirilor6
'Jerice de cei s#raci +n du(0 c#ci a lor este 3mp#r#ia cerurilorP
Jerice de cei ce pl)n90 c#ci ei 4or !i m)n9)iaiP
Jerice de cei l)n"i0 c#ci ei 4or mo*teni p#m)ntulP
Jerice de cei !l#m)n"i *i +nsetai dup# nepri(#nire0 c#ci ei 4or !i s#turaiP
Jerice de cei milosti4i0 c#ci ei 4or a4ea parte de mil#P
Jerice de cei cu inima curat#0 c#ci ei 4or 4edea pe Dumne"euP
Jerice de cei +mp#ciuitori0 c#ci ei 4or !i c(emai !ii ai lui Dumne"euP
Jerice de cei pri9onii din pricina nepri(#nirii0 c#ci a lor este 3mp#r#ia cerurilorP,
-Mt B0KC/<20 pentru care se +mplinesc aceste te5te at)t de uni4ersale ale s!)ntului
ian6 'Cel care !ace ca ade4#rul s# de4in# lumin#, -K0./20 'oricine este din ade4#r0
ascult# 9lasul meu, -/M0KE2. C#ci Cristos +n plenitudinea escatolo9ic# a +n4ierii0
este 'lumina ade4#rat# care luminea"# pe orice om ce 4ine +n lumeG *i care d#
tuturor celor care +l primesc puterea de a de4eni !ii ai lui Dumne"eu, -In /0/DC.<2.
C)te4a e5emple pot clari!ica cele spuse6
'E5ist# ore de cri"#0 de liertate creatoare c)nd oamenii decid asupra 4ieii
lor0 de nelini*te *i speran#0 ale9)nd iuirea sau e9oismul0 inele sau r#ul0 dup# c)t
+*i dau seama.
Mai ales0 e5ist# o 4ia# "ilnic#0 acest destin oscur *i eni9matic care +i apas#
pe oameni0 +n care !iecare e c(emat s# se arate sincer0 +n slu:irea altora0 9ri:ile
"ilnice G, -Paul Lit" A 3n4ierea lui Cristos2
Sacramentul !ratelui
>edem odat# +n plus c# mai ales +n relaie cu altul e5periment#m pre"ena lui
Isus Cristos. $rice om e !iu al lui Dumne"eu0 !ratele lui Isus . mai mult6 'memru
al lui Isus,. 'Ceea ce ai !#cut celui mai mic dintre ai mei0 mie miCai !#cut., 8Cl
recunoa*te pe !ratele propriu0 +nseamn# aCl recunoa*te pe Isus Cristos. 8Cl iui
+nseamn# aCl iui pe Isus Cristos= or0 'dac# cine4a m# 4a iui0 tat#l meu +l 4a iui0
4om 4eni la el *i 4om locui cu el,. E imposiil s# se a!irme cu mai mult# putere
iertarea p#catelor0 de c#tre cel care nu iue*te.
Tot ceea ce este iuire0 iart# p#catele0 c#ci0 'iuirea 4ine de la Dumne"eu *i
oricine iue*te e n#scut din Dumne"eu *i +l cunoa*te pe Dumne"eu., -/In 10E2
Treuie oare s# mai repet#m7 $rice iuire este o moarte pentru sine *i
aceast# moarte este simit# +n moartea *i +n4ierea lui Isus Cristos.
I INDULGEN#ELE ?
Istoria lor este at)t de poluat# de scandal0 +nc)t ar !i mai ine s# nu mai
4orim despre ele. Muli le mai p#strea"# ca pe ni*te superstiii. Totu*i ele sunt o
aplicare a comuniunii s!inilor la iertarea p#catelor.
3n ?iserica de la +nceput0 persecuiile pro4ocau aposta"ia celor s#raci. 3n !aa
torturii ei +l rene9au pe Isus Cristos. 8ce*ti apostai -peste puin timp li se adau9#
criminalii *i adulterii2 erau 'e5comunicai, *i pu*i la poc#in# pulic#6 +mr#cai
+n ciliciu0 cu p#rul t#iat0 astinena permanent# de la carne *i dac# sunt c#s#torii0
astinena de la relaiile con:u9ale= inter"i*i de la !unciile pulice0 le era inter"is
comerul. Se +nt)mpla ca m#rturisitorii care a*teptau +n +nc(isoare "iua e5ecuiei
sau m#rturisitorii care au supra4ieuit s# scrie apostailor 'ilete de pace,6
inter4enea pe l)n9# episcopi0 ca in)nd cont de su!erinele martirilor care +*i
o!ereau meritele pentru ei0 s# li se ridice poc#ina. 'Credem0 scrie s!)ntul Ciprian0
c# meritele martirilor au o mare putere pe l)n9# Tudec#tor. El poate rati!ica ceea ce
martirii au cerut *i ceea ce episcopii au !#cut.,
8cesta este +nceputul indul9enei. 'Pedeapsa temporar# pentru p#cate, era o
se4er# poc#in# pulic#. Iar indul9ena nu este un simplu apel la ru9#ciunile
?isericii pentru cei p#c#to*i= ci este trans!erarea asupra lor a satis!acerii
supraaundente a lui Cristos *i a s!inilor.
3nc# din secolul I>0 poc#ina pulic# a c#"ut +n uitare. 8u !ost KC1 secole de
4id penitenial +n care sCa tr#it iertarea numai prin practica celor '/< iert#ri,
relatate de Casian. 8poi c#lu9#rii irlande"i au reintrodus poc#ina A sacrament0
dar numai +ntrCo !orm# a pocinei tarifare6 p#catele 9ra4e d#deau loc unei
poc#ine !i5ate printrCun tari! o!icial6 /<< de "ile0 un an0 E ani0 E Posturi mari de
post ne9ru -p)ine *i ap#2. 8ceasta era 'pedeapsa temporar# pentru p#cate., Pentru
a o reduce se puteau da 'ilete de pace, dar care numai erau ale martirilor0 ci erau
'ilete de anc#, pentru construirea unei iserici0 m#n#stiri0 spitale0 poduri0 di9uri
din $landa sau pentru r#scump#rarea pri"onierilor. Se desc(idea ast!el
posiilitatea !aptelor une0 dar *i a *anta:ului *i speculaiilor. Dar0 +n s!)r*it0 at)t
timp c)t pedeapsa tari!ar# r#m)nea +n 4i9oare0 acestea a4eau sens.
Nu au mai a4ut sens c)nd0 +ncep)nd cu secolul X tari!e la au intrat +n uitare
*i c)nd au trecut "ilele *i anii de poc#in# la su!erinele celor din Pur9ator unde nu
e5ist# nici "ile0 nici ani. Nu sCa mai +neles nimic.
8st!el sCa a:uns la speculaiile celor mari *i la superstiiile celor simplii.
Indul9ena predicat# su %eon X pentru construirea a"ilicii s!)ntului Petru din
Roma +n /B/B 4a a)a !ocul lui %ut(er.
3n /B;/0 conciliul Tridentin a suprimat pe colectorii de indul9ene. 3n /B;D0
Pius > a stailit 9ratuitatea indul9enelor 6 pomana a !ost +nlocuit# printrCo
ru9#ciune sau pelerina:. Dar tot nu se +nele9ea nimic. SCa a:uns la un !el de
mercantilism6 toi c#utau s# adune c)t mai multe indul9ene plenare0 dar nimeni nu
se 9)ndea la con4ertire0 nici la 'indul9ena plenar# a iuirii care acoper# p#catele.,
-s!)nta Tere"a a Pruncului Isus2
%a / Ianuarie /D;E0 papa Paul al *aselea a re!ormat indul9enelor. Dou#
puncte eseniale s# reinem6
C Nu se mai pune prolema tari!#rii indul9enelor pariale. Dar cre*tinul care
cu un du( de poc#in# +mpline*te o !apt# c#reia +i este ata*at# o indul9en# parial#0
prime*te din partea ?isericii o dul# isp#*ire6 cel ce isp#*e*te printrCo !apt#
oarecare isp#*e*te o dat#6 cel care isp#*e*te de dou# ori pentru c# *i ?iserica
isp#*e*te cu el.
Pentru primirea indul9enei plenare0 pe l)n9# spo4ad#0 +mp#rt#*anie *i
ru9#ciune dup# intenia papei0 se mai cere e5cluderea 'oric#rui ata*ament !a# de
orice p#cat0 c(iar *i 4enial., 8st!el 'indul9ena plenar# este ca *i inaccesiil#., -C.
Dumont0 nrt( I> /D;E2 Hi a*a este.
/D.
3N>IERE8
M$RQI%$R
LUMEA VIITOARE
Punctul din Cre" la care am a:uns ne !ace s# ne +ntoarcem spre noi +n*ineG
pentru a ne ainti pri4irea spre 4iitorul omului *i a lumii. S!)r*itul Simolului ne
4ore*te despre s!)r*itul lumii6
'CredG +n +n4ierea morilor *i 4iaa 4e*nic#.,0 spune Simolul 8postolilor.
'8*tept +n4ierea morilor *i 4iaa 4e*nic# ce 4a 4eni,0 spune Simolul
NicenoCConstantinopolitan.
3n :ar9on teolo9ic A *i orice cunoa*tere +*i are :ar9onul propriu A aceast#
pri4ire spre 4iitor e numit# 'escatolo9ie,. 8d:ecti4ul 9rec esVatos +nseamn#
ultimul. Escatolo9ia este cunoa*terea ultimelor realit#i ale omului *i ale lumii.
8lt#dat# se spunea6 'Scopurile din urm#,0 cu sens de punct de sosire. Dar scopul
unei plim#ri nu este terminarea ei0 ci aia dup# aceea +ncepe totul.
Ce a*teapt# omul7 Ce a*teapt# lumea7 3ncotro +i duce Dumne"eu7 Ce
surpri"# ne re"er4#7 Care este sperana noastr#7 %a toate aceste +ntre#ri 4rea s#
r#spund# escatolo9ia.
Cre"ul neCa !urni"at de:a +nceputul r#spunsului. 3n a doua sa parte6 'Cred +n
Isus CristosG care a murit0 a +n4iat0 sCa +n#lat la ceruriG de unde 4a 4eni s#
:udece pe cei 4ii *i pe cei mori,0 am 4#"ut un $mCDumne"eu care +n4in9e moartea
*i se a*ea"# la dreapta lui Dumne"eu0 pentru a ne ' pre9#ti un loc.,
Hi dup# cum am purtat c(ipul celui p#m)ntesc0 tot a*a 4om purta *i c(ipul
Celui ceresc. Ce spun eu0 !railor0 este c# nu poate carnea *i s)n9ele s#
mo*teneasc# 3mp#r#ia lui Dumne"eu= *i c#0 putre"irea nu poate mo*teni
neputre"ireaG C)nd trupul acesta supus putre"irii0 se 4a +mr#ca +n
neputre"irea0 *i trupul acesta muritor se 4a +mr#ca +n nemurire0 atunci se 4a
+mplini cu4)ntul care este scris6 'Moartea a !ost +n9(iit# de iruin#. Unde +i este
iruina0 moarte7 Unde +i este oldul0 moarte7, ?oldul morii este p#catul= *i
puterea p#catului este %e9ea.,
Cred +n Du(ul S!)nt pentru 3n4iere
8 trei parte a Cre"ului A 'Cred +n Du(ul S!)nt0 +n s!)nta ?iseric# pentru
+n4ierea celor mori, A se +nr#d#cinea"# deci +n a doua0 a*a cum sperana noastr#
cre*tin# se +nr#d#cinea"# +n a4entura lui Isus0 mort pentru noi0 +n4iat pentru noi0 cu
puterea pe care a c#p#tatCo ast!el de a :udeca pe cei 4ii *i pe cei mori0 la s!)r*itul
istoriei *i a lumii.
Dar s# nu +l uit#m pe Du(ul S!)nt6 aici +ntre"#rim culmea aciunii Du(ului
S!)nt +n ?iseric#6 'Hi dac# Du(ul Celui ce a +n4iat pe Isus dintre cei mori locuie*te
+n 4oi0 Cel ce a +n4iat pe Cristos Isus din mori0 4a +n4ia *i trupurile 4oastre
muritoare0 din pricina Du(ului S#u0 care locuie*te +n 4oi., -Rm M0//2
>iaa de dincolo este de:a aici
Suntem in4itai acum s# ne +ntoarcem spre acest ori"ont. Cu4)ntul orizont
ne d# o ima9ine interesant#. $ri"ontul e +n !aa mea0 este cap#tul drumului care
atin9e cerul dincolo de ceea ce pot 4edea. Pe de o parte0 mer9 spre ori"ont pentru
c# e departeG +nc# nu e aici0 ci este dincolo0 iar pe de alt# parte0 acest drum0 al
c#rui cap#t este departe0 se a!l# su pa*ii mei. Prin drumul pe care +l calc0
ori"ontul0 pot spune0 se a!l# de:a aici. $ri"ontul e ultima creast# a c)mpului pe
care +l str#at.
%a !el +n credin#0 mer9em spre +n4iere0 spre ceruri0 spre cerurile noi *i
p#m)ntul nou0 spre 4iaa 4e*nic#G 8ceste realit#i din urm# 'escatolo9ice, nu
sunt +nc# aici0 sunt +n '4eacul ce 4a 4eni,. Hi totu*i0 +nc# din 4iaa p#m)nteasc# a
lui Isus0 +n persoana lui0 se a!l# 4eacul 4iitorG Iar acum c)nd a +n4iat *i sCa urcat la
ceruri0 omenirea pre"ent# a intrat +n 4iitor prin Isus0 !ratele nostru0 cu care suntem
Una.
8r !i0 deci0 nedrept s# spunem c# articolele precedente ale Cre"ului 4oresc
despre aceast# lume0 despre 4iaa aceasta0 +n timp ce ultimele dou# ne 4oresc
despre lumea de dincolo. Nu e5ist# dou# lumi= nici dou# 4ieiG Nu e5ist# un timp
trec#tor0 cur9#tor0 de4alori"at *i 4e*nicie stail#0 de o 4aloare in!init# *i de!initi4#.
E5ist# o sin9ur# lume0 dar care e pe punctul de a de4eni alta su in!luena Du(ului
S!)nt. E5ist# o sin9ur# 4ia#0 dar care 4a de4eni alta prin credin# *i ote"0 dar este
aceea*i 4ia# su alt# !orm#. Jluturele nu e o insect# di!erit# de lar4a sa0 !emeia
este aceea*i persoan# care mai demult era doar !eti#0 dar este alt!el dec)t +nainte.
S!)ntul Paul a!irm#6 'Suntei mori cu Cristos0 ai +n4iat cu el *i 4Cai suit la
el., Du(ul !ace de:a pre"ent +n noi *i +n lume (arul *i 4iaa lui Cristos cel +n4iat. 8
+nceput 4iaa 4e*nic#0 dar +nc# nu sCa ar#tat0 r#m)n)nd ascuns# cu Cristos +n
Dumne"eu.
' Dac#0 deci0 ai +n4iat +mpreun# cu Cristos0 s# umlai dup# lucrurile de sus0
unde Cristos *ade la dreapta lui Dumne"eu. &)ndiiC4# la lucrurile de sus0 nu la
cele de pe p#m)nt. C#ci 4oi ai murit0 *i 4iaa 4oastr# este ascuns# cu Cristos +n
Dumne"eu. C)nd Se 4a ar#ta Cristos0 4iaa 4oastr#0 atunci 4# 4ei ar#ta *i 4oi
+mpreun# cu El +n sla4#.,
'Ceea ce oc(iul omului nu a 4#"utG,
3n4ierea *i 4iaa 4e*nic#0 s!)r*itul lumii *i lumea nou#0 aceste realit#i
+ncepute +nc# de aici0 r#m)n pentru noi ni*te mister.
Misterul de dincolo const# +n aceea c# nuCl putem e5perimenta. C(iar
realit#ile pre"ente A 4iaa di4in# +n noi0 pre"ena celor trei Persoane0 aciunea
Du(ului A nu le cunoa*tem dec)t prin credin#0 ni se +nt)mpl# s# percepem
semnele0 dar +n mod discret0 ca o mu"ic# +ndep#rtat#0 adus# de 4)nt0 din care aia
putem prinde c)te4a acorduri. Dac# acest de/a aici se arat# at)t de puin0 pe un#
dreptate nu putem concepe sau ima9ina realitatea de dincolo. 3n !aa 4iitorului
nostru 4e*nic suntem ca un copil care +nc# nu a !ost n#scut6 simte 4iaa sa
intrauterin#0 +i este cald sau !ri90 +*i d# seama dac# se simte ine sau nu0 dar nu +*i
poate !ace nici cea mai mic# idee despre 4iaa sa de m)nie0 c)nd 4a 4edea lumina
"ilei0 c)nd 4a mer9e *i 4a cre*te0 4a 4ori *i 4a tr#i la locul s#u pe p#m)nt.
%a !el0 4iitorul nu pateu !i descris. Dec)t s# )l)im orice plec)nd de la
re4elaie0 mai ine s# nu uit#m niciodat# aceste cu4inte ale s!)ntului Paul6 'Noi
propo4#duim +nelepciunea lui Dumne"eu0 cea tainic# *i inut# ascuns# pe care o
r)nduise Dumne"eu0 spre sla4a noastr#0 mai +nainte de 4eci0 *i pe care nCa
cunoscutCo nici unul din !runta*ii 4eacului acestuia= c#ci0 dac# ar !i cunoscutCo0 nC
ar !i r#sti9nit pe Domnul sla4ei. Dar0 dup# cum este scris6 '%ucruri pe care oc(iul
nu leCa 4#"ut0 urec(ea nu leCa au"it0 *i la inima omului nu sCau suit0 a*a Sunt
lucrurile pe care leCa pre9#tit Dumne"eu pentru cei ceCl iuesc., Nou# +ns#
Dumne"eu ni leCa descoperit prin Du(ul S#u.,
F#unosc un om n &aisprezece, care, acum paisprezece ani, a fost rpit
pn n al treilea cer 3dac a fost n trup nu $tiu6 dac a fost fr trup, nu $tiu%
"umnezeu $tie5. 1i $tiu c omul acesta 3dac a fost n trup sau fr trup, nu $tiu%
"umnezeu $tie5, a fost rpit n rai, $i a auzit cuvinte, care nu se pot spune, $i pe
care nu(i este ngduit unui om s le rosteasc.
3<#or @<,<(?5
C)nd *inele sunt str)me
'Nou#, e4reilor0 'nou#, semiilor0 'ni sCa re4elat Dumne"eu,. Hi iat# o a
doua di!icultate6 8postolii neCau transmis a!irmaiile eseniale ale re4elaiei prin
cu4inte0 preci"#ri semite *i prin mi:loace de e5presie ale culturii eraice care erau
ale lor. P#rinii ?isericii0 9reci *i latini0 leCau dat o repre"entare 9reac# care era a
lor. Noi le relu#m dup# repre"ent#rile noastre moderne. Toate aceste repre"ent#ri
sunt slae0 relati4e0 discutaile0 trec#toare.
Din aceast# cau"# ideile !alse ne trec prin minte a*a cum se t)r)ie toamna
norii de cea#. Ele nu sunt din re4elaie0 cu at)t mai puin din e5perien#. 8ceste
idei pro4in din !ilo"o!ia 9reac# care a marcat 9)ndirea cre*tin# +n aceste .< de
4eacuri.
S# lu#m c)te4a e5emple6 omul este o !iin# raional#0 compus# din trup *i
su!let C moartea ar !i separarea su!letului de trup A su!letul este nemuritor din !ier.
Dincolo e5ist# o !ericire pentru sufletul separat A m)ntuirea este o a!acere
indi4idual# C trupurile vor nvia -nu morii2. Pentru mine personal0 soarta
colecti4# a omenirii +mi este indi!erent#0 s# m# sal4e"0 !iecare s# !ac# la !el *i 4a !i
si9ur.
8ceste idei +nc# nu sunt total 9re*ite0 sunt strmbe, rupte de realitate.
3ncercai s# rupei liniile0 s# str)mai *inele. Trenul 4a deraia. %a !el aceste
idei !alse ne duc la nea:unsuri0 la ne+nele9ere0 c)nd e 4ora de nvierea morilor.
?ilia *i e4an9(elia ne +n4a# altce4a. Numai treuie s# +nele9em lima:ul
ilic.
3nc(ipuiri0 ne9ustorii de picturi *i teolo9ia !antastic#
Din 4ina noastr#0 lima:ul Scripturii constituie deseori al treilea ostacol.
Scriptura este simolic#0 poetic#0 iar 'noi o +nele9em ca un lima: realist., 8m
mai discutat aceast# di!icultate c)nd am discutat despre p#catul ori9inal.
S# plec#m de la e5emplul modern. %a ; iunie /D;1 a a4ut loc dearcarea +n
Normandia. SCa scris o carte0 sCa turnat un !ilm cu titlul 'Ziua cea mai lun9#,. Mod
e5presi4 de a scrie importana !iec#rui moment din acest e4eniment at)t de
semni!icati4 al istoriei r#"oiului al IIClea mondial. Dar nim#nui nu iCa trecut ideea
c# a e5istat o "i +n care +n loc de .1 de ore s# !i a4ut .1< de ore. Hi a*a 9#sim *i +n
?ilie -Ios /<0/K2 c# Iosue a oprit soarele pe cer p)n# ce au !ost #tui amoreii *i
aliaii lor. Iar noi0 nai4ii0 am luat aceast# ima9ine a unei 4ictorii clare drept un
!enomen solar miraculos. %a !el sCa 4orit *i despre 4#lul templului rupt de sus
p)n# :os la moartea lui Isus +n timp acest mod e5presi4 de a 4ori +nseamn# pur *i
simplu s!)r*itul cultului mo"aic *i +nlocuirea lui cu :ert!a lui Isus Cristos.
Ca s# re4enim la 'cele de pe urm#,0 aceea*i soart# a a4ut ale9oria minunat#
a oaselor uscate din E"ec(iel KE. Poporul lui Dumne"eu +n4ins0 deportat0 asuprit
este ca un c)mp de cada4re0 un c)mp de oase 9oale. '>oi !ace 4ii aceste oase,0
spune Dumne"eu. ' Hi sCa au"it un "9omot0 apoi un !ream#t0 apoi oasele sCau
apropiat unul de altul. Hi iat# c# a4eau pe ele ner4i0 carnea crescuse *i piele pe
deasupraG Hi Du(ul a intrat +n ei0 au rec#p#tat 4ia#0 sCau ridicat +n picioare *i iat#
erau o armat# uria*#., Hi e5plic# pro!etul c# e o 4i"iune ima9inar# a unei realit#i6
'8ceste oase sunt casa lui Israel., Unii "ic6 '$asele noastre sCau uscat0 sperana
noastr# a murit. Ei ine0 4# 4oi ridica din morminte0 poporul meu0 *i 4# 4oi aduce
+napoi +n IsraelG Hi 4ei tr#i iar#*i A 4ei tr#iP, Dar ima9inaia pictorilor0
repre"ent#rile de pe 4itralii *i u*i sculptate sCa !olosit de aceast# ale9orie pentru a
e4oca +n4ierea morilor.
Hi muli cre*tini au luat aceste !i9uri drept o descriere realist# a ceea ce se 4a
+nt)mpla la s!)r*itul lumii0 o r#4#*ire e5traordinar# a cimitirelor unde miliarde de
mori +*i adun# oasele0 +*i recuperea"# pra!ul0 +*i leap#d# 9iul9iurile *i se scoal#
din mormintele lor.
Scriptura0 ca o poe"ie0 ne pune +n !aa simolurilor0 a semnelor *i +n loc s# le
dep#*im0 4rem s# ne oprim la ele0 ca turi*tii care se a*ea"# l)n9# indicatorul 'Spre
caana )rei brazi,0 *i se cred de:a a:un*i acolo. 8ceste con!u"ii au !#cut din
teolo9ia despre +n4ierea 9eneral# o 'literatur# !antastic#, despre trupurile
9lori!icate0 cataclisme cosmice de la s!)r*itul lumii.
F2na "omnului a venit peste mine, $i m(a luat n "u'ul "omnului, $i m(a
pus n mi/locul unei vi pline de oase. 2(a fcut s trec pe lng ele, de /ur
mpre/ur, $i iat c erau foarte multe pe faa vii, $i erau uscate de tot. .l mi(a zis%
F*iul omului, vor putea oare oasele acestea s nvie0 .u am rspuns% F"oamne,
"umnezeule, tu $tii lucrul acesta! .l mi(a zis% F&rooroce$te despre oasele
acestea, $i spune(le% F7ase uscate, ascultai cuvntul "omnului! A$a vorbe$te
"omnul "umnezeu ctre oasele acestea% F-at c voi face s intre n voi un du',
$i vei nvia! voi da vine, voi face s creasc pe voi carne, v voi acoperi cu
piele, voi pune du' n voi, $i vei nvia. 1i vei $ti c .u +unt "omnul. Am
proorocit cum mi se poruncise. 1i pe cnd prooroceam, s(a fcut un vuiet, $i iat
c s(a fcut o mi$care, $i oasele s(au apropiat unele de altele! 2(am uitat, $i iat
c le(au venit vine, carnea a crescut, $i le(a acoperit pielea pe deasupra6 dar nu
era nc du' n ele. .l mi(a zis% F&rooroce$te, $i vorbe$te du'ului! &rooroce$te,
fiul omului, $i zi du'ului% FA$a vorbe$te "omnul "umnezeu% F"u'ule, vino din
cele patru vnturi, sufl peste morii ace$tia, ca s nvie! Am proorocit, cum mi
se poruncise. 1i a intrat du'ul n ei, $i au nviat, $i au stat pe picioare% era o oaste
mare, foarte mare la numr. .l mi(a zis% F*iul omului, oasele acestea +unt toat
casa lui -srael.
3.z AJ,@(@@a5
'Hi m# 4oi ar#ta lui,
Poate 4ei spune6 de ce a !olosit Dumne"eu acest lima: +n ima9ini +n loc s#
!oloseasc# termeni clari pentru re4elaia sa7
Mai +nt)i Dumne"eu are dreptul s# !ie poetG *i s# ne 4rea mai inteli9eni *i
mai liriciG
8poi ceea ce numii 4oi termeni clari nu sunt tot at)t de clari pentru copilul
aia n#scut sau celui a!lat +nc# +n uterul matern0 *i e5perienele ne arat# c# acel
copil simte. 3i 4ei putea 4ori despre 4ia#0 4iaa care +l a*teapt#7 Presupun)nd c#
+nele9e lima pe care o 4orii0 cu4intele 4oastre nu iCar spune nimic despre 4iaa
care +l a*teapt#0 pentru c# nu are e5periena lumii 4oastre0 4a +ncepe s# le descopere
numai c)nd 4a !i 4enit pe lume.
Dumne"eu care 4rea s# ne tre"easc# speran# *i ucurie nu ne putea 4ori
despre '4iaa de dincolo, dec)t prin simplele simoluri scoase din 4iaa noastr#0
din aceast# lume. De e5emplu6 trompeta con4oc#rii0 mormintele se desc(id0
pre9#tirea marelui osp#0 s#r#toarea nunii *i iuirea mirilor0 intimitatea unei mese
+ntre prieteni0 p)inea +mp#rit#0 ucuria 4inului un0 seceri*ul0 treieratul0 !ocul care
arde "i *i noapte0 9unoaiele din 4alea &(eenei0 la mar9inea de sud a
IerusalimuluiG
Dar aceste e5presii sunt mai mult dec)t ni*te ima9ini. Ceea ce pentru noi
este prietenie0 iuire0 paternitate0 maternitate0 calitate de !iu0 iertare0 adunare0
s#r#toare0 nunt# repre"int# aici o le9#tur# imper!ect#0 dar direct# cu 4iaa lui
Dumne"eu. 'Iuirea 4ine de la Dumne"eu *i0 oricine iue*te este n#scut din
Dumne"eu *i +l cunoa*te pe Dumne"euG c#ci Dumne"eu este iuire., -/In 10ECM2
'Iat# Eu stau la u*#0 *i at. Dac# aude cine4a 9lasul meu *i desc(ide u*a0 4oi
intra la el0 4oi cina cu el0 *i el cu Mine. Celui ce 4a irui0 +i 4oi da s# *ad# cu Mine
pe scaunul Meu de domnie0 dup# cum *i Eu am iruit *i am *e"ut cu Tat#l Meu pe
scaunul %ui de domnie., -8p K0.<C./2
Mai mult0 deoarece suntem creai dup# c(ipul s#u *i recreai +n (arul care ne
!ace !iii *i !iice +n Jiul cu care suntem unii0 a4em de:a o oarecare e5perien#
despre Dumne"eu *i 4iaa !ilial#. Cu +ntreruperi desi9ur0 dar de:a total#. Uneori0
Du(ul S!)nt care este +n noi ne +nsoe*te +n ru9#ciune ca s# putem spune tatl
nostru0 c#ci 'Du(ul +nsu*i m#rturise*te +n noi c# suntem !iii lui Dumne"eu., -Rm
M0/BC/;2. Promisiunea lui se reali"ea"# +n toi care 4or6 'Cel care m# iue*te0 4a !i
iuit de Tat#l meu0 *i eu +l 4oi iui. >om 4eni la el *i 4om locui cu el *i m# 4oi
ar#ta lui., -In /10./2 Dac# ne 4om l#sa +n 4oia lui prin credin# *i ru9#ciune0 4om
simi cum +n noi tr#ie*te o Pre"en# care ne +nsoe*te *i pe care0 prin credin#0 o
re9#sim din c)nd +n c)nd0 a*a cum copiii +*i re9#sesc tat#l0 cum un prieten +*i
re9#se*te prietenul *i soul +*i re9#se*te soia.
Iat# de ce re4elaia ca6 'Suntem p#rta*i la natura di4in#, -s!)ntul Petru2
'asemenea lui Dumne"eu, -s!)ntul Ioan20 '+l 4om 4edea !a# +n !a#, -s!)ntul Paul20
sunt certitudini at)t de clare +nc)t oc(ii no*tri de u!ni# sunt orii.
F 1i pentru c +untei fii, "umnezeu ne(a trimis n inim "u'ul *iului +u,
care strig% FAbba adic% F)at! A$a c nu mai e$ti rob, ci fiu6 $i dac e$ti fiu,
e$ti $i mo$tenitor, prin "umnezeu.
3Cal ?,D(J5
NEMURIREA SUFLETULUI
'8m a:uns la cimitir. 3mi amintesc de "9omotul !lorilor c#"ute pe sicriu *i +n
cur)nd prima lopat# de p#m)nt0 un pocnet sec0 apoi un !)*)it al p#m)ntului care
c#dea pe sc)ndur#. Eram sin9ur# pe lume0 tu culcat0 eu +n picioare. Pri4irea mea
p#trundea lemnul *i plumul. 8* !i dat orice0 orice ca s# te 4#d ridic)nduCte 4iu0 ca
s# m# plim cu tine pe deal a*a cum oi*nuiam. Zece minute doar at)t *i apoi
moartea0 c(inul0 orice numai s# te 4#d iar#*i.
Pentru prima dat# a* !i 4oit imposiilul. Mai t)r"iu0 unul dintre copii miCa
cerut6 2mic, tu poi s faci orice, f ca s vin napoi, ne vom bucura a$a de
multQ $i el va fi fericit. 8 treuit s# e5plic neputina mea *i mise pare c# a +neles
copilul sensul cu4)ntului niciodat de acum *i ca *i mine nu putea re"ol4a nimic.,
-8nne P(illips2
Iat# ce 9)nde*te aceast# mam# a trei copii t)n#r#0 doar de K/ de ani A 8nne
P(illips la morm)ntul soului ei at)t de iuit6 &erard P(illips. Iat# sensul acelor
regrete eterne C eterneP A care pot !i citite pe mormintele celor ce nu au speran#.
De alt!el este o !ormul# asurd#0 c#ci dac# re9retele mele sunt eterne0 4a treui s#
tr#iesc mereu ca s# re9ret0 dar c)nd toi mor nu mai e5ist# re9rete eterne pentru
nimeni.
Zorii +nt)r"ie s# apar#
Ne 4om re+nt)lni A iat# sperana cre*tin#. '8*tept +n4ierea morilor *i 4iaa
4eacului care 4a 4eni., a*a spunem dup# +n4ierea lui Isus. Iat# ce anun#
Scripturile ultimelor dou# secole +nainte de Cristos. 8m "is ultimele dou# secole.
Nu ne ine s# credem c)nd descoperim i9norana +n care tr#iau e4reii 4ec(iului
Testament re!eritor la 'cele de dincolo,. Timp de /; secole de Istorie Sacr#0
re4elaia 4ore*te despre Dumne"eu. 8ia cu /B< de ani +nainte de Cristos0 a4)nd
o con*tiin# !in# *i mai apropiat# de dreptatea *i un#tatea lui Dumne"eu0 +ncep s#
apar# idei despre 4iaa 4iitoare.
Cartea lui Io din secolul > +.C.0 pare s# !ie o e5cepie prin stri9#tul ei.
-/D0.BC.E2 Dar *tiu c# R#scump#r#torul meu este 4iu0 *i c# se 4a ridica la urm# pe
p#m)nt. C(iar dac# mi se 4a nimici pielea0 *i c(iar dac# nu 4oi mai a4ea carne0 4oi
4edea totu*i pe Dumne"eu. 3l 4oi 4edea *iCmi 4a !i ine4oitor= oc(ii mei 3l 4or
4edea0 *i nu ai altuia. Su!letul meu t)n:e*te de dorul acesta +n#untrul meu.,
Dar consider)nd c# e un 9)nd trec#tor0 Io se contra"ice +n acela*i para9ra!6
'Un copac0 *i tot are n#de:de6 c#ci c)nd este t#iat0 odr#sle*te din nou0 *i iar
d# l#stariG Dar omul c)nd moare0 r#m)ne +ntins= omul0 c)nd +*i d# su!letul0 unde
mai este7 Cum pier apele din lacuri0 *i cum seac# *i se usuc# r)urile0 a*a se culc#
*i omul *i nu se mai scoal#= c)t 4or !i cerurile0 nu se mai de*teapt#0 *i nu se mai
scoal# din somnul lui., -Io /10E./<C/.2
Deci nu treuie s# ne scandali"#m de accentul pus de patriar(i0 psalmi*ti *i
pro!ei pe 4alorile temporare6 o9#ia material#0 4ia# lun9#0 !ecunditate0 urma*i
muli0 supra4ieuirea numelui0 a sla4ei0 r#"unare imediat#. Ei nu a*teptau nici
r#splat# nici pedeaps# dup# moarte.
F#ntarea lui .zec'ia, mpratul lui -uda, cu prile/ul bolii $i nsnto$irii
lui. F8iceam% F,n cei mai buni ani ai vieii mele trebuie s m duc la porile
locuinei morilor! +unt pedepsit cu pierderea celorlali ani ai mei, cari(mi mai
rmn! 8iceam% FNu voi mai vedea pe "omnul, pe "omnul, n pmntul celor vii6
nu voi mai vedea pe nici un om n locuina morilor!Q #ci nu locuina morilor
)e laud, nu moartea )e mre$te, $i cei ce s(au pogort n groap nu mai
nd/duiesc n credincio$ia )a. #i cel viu, da, cel viu )e laud, ca mine astzi.
)atl face cunoscut copiilor si credincio$ia )a.
3-s AK,H(@@6 @K(@H5

Cei drepi tr#iesc 4e*nic
3n K// +.C. 8le5andru cel Mare a adus +n p#m)ntul s!)nt cultura 9reac#.
PrintrCo mi*care asem#n#toare0 e4reii sCau r#sp)ndit +n imperiul 9rec0 mai ales la
8le5andria0 care era aproape. De asemenea0 !ilo"o!ia 9reac# a in!luenat ultimele
c#ri sapieniale0 mai ales 3nelepciunea.
8utorul tr#ie*te +n 8le5andria0 cam cu B< de ani +nainte de Cristos. Este
adept al !ilo"o!iei 9rece*ti. Du(ul S!)nt care a ales *i a utili"at acest autor0 sCa
!olosit de 9)ndurile lui platonice pentru aCi inspira o nou# re4elaie despre
supra4ieuire6 'Cei ce cu9et# nedrept *iCau "is +n sine6 nu a 4enit din +nt)mplare *i
dup# aceast# 4ia# 4om !i ca *i cum nu am !ost niciodat#G Trupul nostru se 4a
!ace cenu*#0 iar su!letul nostru se 4a risipi ca aerul u*orG, Cine 4ore*te a*a nu
cunoa*te tainele lui Dumne"euG Dumne"eu a creat pe om pentru e5isten#
netrec#toare., -3n .0/C.K2
8utorul inspirat desparte trupul de su!let. Proclam# nemurirea su!letului6
'Su!letele celor mori sunt +n m)na lui Dumne"eu *i c(inul nu se 4a atin9e
de ele. 3n oc(ii celor !#r# minte0 drepii sunt mori cu des#4)r*ire *i ie*irea lor din
lume li se pare o mare nenorocire dar ei sunt +n pace. C(iar dac# +n !aa oamenilor
au a4ut de +ndurat0 sperana lor este plin# de nemurire *i !iind pedepsii cu puin 0
mare r#splat# 4or primi0 c#ci Dumne"eu iCa pus la +ncercare *i iCa 9#sit 4rednici de
le., -K0/CB2
'NemurireP, Este prima dat# c)nd apare acest termen +n ?ilie. 'Su!letul nu
moare. Deci a murit +nainte de 4reme0 cel drept 4a a!la odi(n#., -10E2
'Cei drepi 4or tr#i +n 4eci *i r#splata lor este la Domnul *i cel 8totputernic
are 9ri:# de ie. Drept aceea 4or primi din m)na Domnului +mp#r#ia !rumuseii *i
cununa str#lucitoare., -B0/BC/;2
8ceste te5te ale 3nelepciunii sunt inspirate din !ilo"o!ia lui Platon6 omul e
compus din trup *i su!let0 dou# elemente !oarte di!erite. Su!letul este deci spiritual
A incoruptiil din !ire0 deci nemuritor0 cum e ispititor s# credem. Trupul este
material0 deci coruptiil0 pieritor0 muritor0 a*a cum se constat#. Unirea su!let Atrup
nu este natural#0 din contra6 'Trupul +n9reunea"# cu multe 9ri:i., -D0/B2
Moartea este separarea su!letului de trup. Trupul se +ntoarce +n p#m)nt0 iar
su!letul de4ine lier. Su!letul tr#ie*te 4e*nic0 dup# ce a !ost elierat de trup0 c#ci
prin natura lui0 spune Platon0 este nemuritor6 pentru c# este dar al lui Dumne"eu0
de aceea este nemuritor0 spune +nelepciunea.
Deci0 ceea ce este a!irmat de Du(ul S!)nt este supra4ieuirea0 nemurirea0
4e*nicia !ericit#.
Se poate repro*a acestei concepii c# are +n 4edere numai o escatolo9ie
indi4idual# *i numai a celor drepi0 c# nu cunoa*te sensul +ntre9 al a4enturii umane0
c# dispreuie*te trupul *i cosmosulG Ca un un peda9o90 Du(ul S!)nt !ace un pas.
El 4ore*te oamenilor lima:ul lor6 +n 8le5andria se e5prim# prin cate9oriile
mintale str#ine de poporul e4reu. 3ntrCun te5t unic al e4an9(eliei0 deci redactorul
mateian pune a"ele lui Isus aceste cu4inte tot +n cate9orii platoniene6 'Nu 4#
temei de cei care ucid trupul0 dar su!letul nu +l pot ucide= temeiC4# de acela care
poate pierde *i su!letul *i trupul +n &(een#., -In 70.M2 3n .Cor B0/C/< Paul se
deosee*te de trupul s#u6 'Noi0 care suntem +n acest cort al trupuluiG, 8cest
lima: dualist +i 4ine de la Platon *i nu din ?ilie= dar el +*i e5prim# credina pentru
cititorii s#i0 care sunt 9reci.
F"umnezeul pcii s v sfineasc .l nsu$i pe deplin6 $i% du'ul vostru,
sufletul vostru $i trupul vostru, s fie pzite ntregi, fr pri'an la venirea
"omnului nostru -sus #ristos. #el ce v(a c'emat este credincios, $i va face lucrul
acesta.
3@)es G,<A(<?5
%a ce un7
Totu*i acest dualism platonic0 care pune trupul deoparte *i su!letul de alta0
e5prim# +n mod 9re*it realitatea uman# *i prin urmare0 re4elaia scopului nostru
ultim.
Trupul nu este luat +n consideraie *i ast!el se pierde ec(ilirul cu riscul de a
a:un9e +n spiritualism. $mul e !alsi!icat. S# spunem6 Re4elaia nemuririi su!letului
constituie o parte a escatolo9iei umane0 dar lipse*te cealalt#0 *i c)t timp lipse*te
ce4a0 nu mer9e totul ine.
%ipse*te +n4ierea trupului.
Pentru a o ad#u9a se pare c# e su!icient s# ne +nc(ipuim c# separarea
su!letului de trupul murito este doar pro4i"orie0 c# puterea lui Dumne"eu 4a +n4ia
cada4rele la s!)r*itul timpurilor0 pentru ca trupurile s# poat# participa 4e*nic la
starea su!letului0 la ine sau la r#u.
Dar de !apt0 muli ,ideali*ti, nu 4or de loc s# +*i recupere"e trupurile0 nici nu
prea se interesea"# de 3n4iere. S!)ntul 8u9ustin0 'patronul, platoni*tilor de!inea
ast!el omul6 'un su!let raional acere se slu:e*te de un trup,. I sCar !i putut oiecta6
'De ce se slu:e*te de un trup7, J#r# a se !i r#spuns0 unii teolo9i de acum K< de ani
au considerat 3n4ierea M)ntuitorului ca o '+n!loritur#,6 p#timirea *i moartea a:un9
pentru 'm)ntuirea su!letelor.,
Din ne!ericire pentru ei *i pentru noi0 r#spunsul este simplu6 !#r# trup nu
e5ist# su!let. C#ci un 'su!let, care nu +nsu!lee*te nu este su!let= nu este nimic.
$mul nu este su!let dar este un om0 adic# trup +nsu!leit. De aici importana unic# a
+n4ierii trupului.
F"omnul "umnezeu l(a fcut pe om din rna pmntului, i(a suflat n
nri suflare de via $i omul s(a fcut astfel un suflet viu. Apoi "omnul "umnezeu
a sdit o grdin n .den, spre rsrit6 $i a pus acolo pe omul pe care(l
ntocmise.
3Cen <,J(K5
NVIEREA TRUPULUI
Citii ce simte 8nne P(ilips +n !aa soului ei mort *i spuneiCmi dac# nu
9)ndii *i 4oi la !el6
'TeCam iuit prea mult ca s# accept ca trupul t#u s# dispar# *i s# spun c#
su!letul t#u a:un9e ca s# supra4ieuiasc#. Hi apoi cum s# le deoseesc *i s# spun6
aici e trupul lui0 aici su!letul7 Sur)sul t#u0 pri4irea ta0 mersul *i 4ocea ta erau
m#rturie sau spirit7 Hi una *i alta0 dar inseparaile., -%e temps dcun soupir0 /D;K
p.1M2
Inseparaile
Nu constat#m *i noi +n !iecare "i7 NeCam oi*nuit s# 4edem mori *i cada4re0
Dar cada4rul nu este un trup omenesc. Trupul mort nu +l putem e5perimenta dac#
*i su!letul a murit. C)nd spar9ei un ec electric0 %umina se stin9e dar nu "oar#
nic#ieri0 *i de*i lumina e produs# de !ilament0 acum c)nd ecul e spart0 !ilamentul
de*i e5ist# nu mai !ace lumin#. %a !el este *i su!letul +n trup.
3n acest sens0 8ristotel a corectat antropolo9ia lui Platon. Su!letul0 spune le
pe drept0 aceste ce4a prin care trupul omului tr#ie*te0 simte *i 9)nde*te. Cum ar
putea un su!let s# tr#iasc#0 s# simt# *i s# 9)ndeasc# !#r# trup7
3n acest sens !ilo"o!ii moderni sunt de acord cu 8ristotel *i cu s!)ntul Toma=
ei sunt +n acord cu 4iaa "ilnic#. Nu pot spune6 '8m un su!let0 am un trup, ca dou#
oiecte al c#ror proprietar al !i eu. Treuie s# elimin#m acest 4er ' a a4ea, *i s# +l
+nlocuim prin 'a !i,6 sunt suflet Mtrup6 c#ci +n a!ar# de acest suflet(trup nu mai
e5istG Deci nu mai pot spune6 +unt suflet, c#ci su!letul nsuflee$te un trup. $r0
Trupul mau nu este +nsu!leit de mine.
Concepie 9reac# *i concepie ilic#
8ntropolo9ia modern#0 presimit# de 8ristotel *i s!)ntul Toma0 se aseam#n#
cu antropolo9ia ilic#. E4reii 9)ndeau ast!el0 pentru c# ei se inspirau din
e5perien#= *i tocmai +n aceast# 4i"iune ilic# a omului *i a morii0 +n4ierea +*i
recap#t# locul.
'Ideea ilic# de +n4iere nu are nimic +n comun cu ideea 9reac# despre
nemurire. Dup# concepia 9reac#0 su!letul omului0 incoruptiil +n natura sa intr# +n
nemurirea di4in# imediat ce moartea +l elierea"# de le9#turile trupului.
Dup# concepia ilic#0 persoana uman# +ntrea9# este destinat# din condiia
sa pre"ent# s# cad# su puterea morii6 su!letul 4a de4eni pri"onier al S(eolului0 +n
timp ce trupul 4a putre"i +n morm)nt. Dar 4a !i o stare trec#toare din care omul se
4a scula din nou 4iu printrCun (ar di4inG *a acum se scoal# din somnul +n care
c#"use., ->ocaular de teolo9ie ilic#2
3n4ierea morilor
Dar +n >ec(iul Testament0 ideea +n4ierii este aproape tot at)t de t)r"ie ca *i a
nemuririi. Nu este e5primat# clar dec)t +n secolul doi +nainte de Cristos6
'Muli din cei ce dorm +n #r)na p#m)ntului se 4or scula6 unii pentru 4iaa
4e*nic#0 *i alii pentru ocar# *i ru*ine 4e*nic#. Iar tu0 duCte0 p)n# 4a 4eni s!)r*itul=
tu te 4ei odi(ni0 *i te 4ei scula iar#*i... odat# +n partea ta de mo*tenire0 la s!)r*itul
"ilelor,. -Dan /.0K./K2
Cur)nd dup# Daniel0 apare m#rturia din cartea a doua a Macaeilor capitolul
E. Era o perioad# de persecuie 4iolent# +mpotri4a e4reilor0 +n timpul lui 8ntio(
Epi!anul. Slu:itorii lui Dumne"eu uci*i pentru credina lor. Dar oare Dumne"eu nu
este st#p)nul 4ieii7 Nu este el drept *i plin de iuire7 Primul martir moare0 al
doilea e5clam#6 '3mp#ratul Cerului ne 4a +n4ia pentru o 4ia# 4e*nic#., 8l treilea
+ntin")nduC*i lima *i m)niile spre c#l#u "ise6 ' 8ceste memre le am din cer0 dar
pentru %e9ea %ui Dumne"eu le socotesc drept nimic0 c#ci cred c# le 4oi re9#si prin
el., 8l patrulea6 'E mai ine s# mor de m)na oamenilor c)nd a*tept +n4ierea
promis# de Dumne"eu.,
8utorii c#rilor Macaeilor *i Daniel nu se 9)ndesc deloc la un su!let
nemuritor care Asar rupe de trup +n clipa morii mer9)nd spre cer. Pentru ei0 omul
este un trup c#ruia Dumne"eu iCa dat 'su!lul 4ieii,. 'Su!lul 4ieii, este 4iaa. Dar
4iaa nu e5ist# +n sine6 4iaa este 4iaa unui trup0 ori nu mai este nimic. Nu e5ist#
4ia#0 15ist# numai !iine 4ii. %a moarte0 trupul se re+ntoarce +n S(eol A adic#
dispare +n incon*tient0 +n somnul +ntunericului.
'Doamne0 Dumne"eul m)ntuirii meleP Zi *i noapte stri9 +naintea TaP SC
a:un9# ru9#ciunea mea +naintea TaP Ia aminte la cererile mele= c#ci mi sCa s#turat
su!letul de rele0 *i mi se apropie 4iaa de locuina morilor. Sunt pus +n r)ndul celor
ce se po9oar# +n 9roap#0 Sunt ca un om0 care nu mai are putere. Stau +ntins printre
cei mori0 ca cei uci*i *i culcai +n morm)nt0 de care nuCi mai aduci aminte0 *i care
Sunt desp#rii de m)na Ta., -Ps MM0/CB2
Deci0 +n mod natural0 moartea este o dram# inte9ral#0 !#r# +ntoarcere= ea
distru9e omul din r#d#cin#0 trup *i su!let.
3nele9em ast!el repre"ent#rile din Daniel *i Macaei A a tot ceea ce pentru
noi treuie s# +nsemne 4iaa de 'dincolo, de moarte6 nu numai o nemurire a
su!letului0 dar o +n4iere. Care +n4iere7 Nu !aptul c# su!letul nemuritor +*i 9#se*te
trupul0 dar re+ntoarcerea 4ieii +n omul +ntre9.
Iat# de ce muli e4rei contemporani lui Isus0 mai ales saduceii A memrii
aristocraiei sacerdotale0 'pretindeau c# nu e5ist# +n4iere., -Mt ..0.K2
'Primul n#scut dintre cei mori,
Hi totu*i aceasta este credina celor persecutai +n cele dou# secole care au
precedat 4enirea lui Cristos.
Moti4ul6 Dumne"eu este drept0 Dumne"eu este iuire. 8utorul Psalmului /;
spunea6 'TU nu +l poi l#sa pe prietenul t#u s# 4ad# putre"irea,0 cu alte cu4inte6 m
iue*ti prea mult ca s# m# la*i uit#rii pentru totdeauna. Iar Psalmul EK6 'mCai prins
de m)n#G m# 4ei primi +n sla4#G Dumne"eu este pururi st)nca inimii mele *i
partea mea de mo*tenire.,0 adic#6 te iuesc prea mult ca s# nu te iuesc mereu= *i
apoi aceast# prietenie pe care ai +nc(eiatCoGnu poate !i rupt#G, Iuirea este mai
tare ca moartea. -C)nt M0;2
Dar nimeni nu +*i poate da sie*i acest su!leu al lui Dumne"eu care
tra4ersea"# moartea *i a:un9e pe cel#lalt mal al 4ieii. 'Su!lul 4ieii, noastre pe
acest mal6 e necesar ca Du(ul S!)nt s# 4in# *i s# +nlocuiasc# principiul nostru 4ital0
deci muritor0 ast!el +nc)t Du(ul s# de4in# cu ade4#rat al nostru0 su!lul nostru cel
mai personal.
'De aceea inima mi se ucur#0 su!letul mi se 4esele*te0 *i trupul mi se
odi(ne*te +n lini*te. C#ci nu 4ei l#sa su!letul meu +n locuina morilor0 nu 4ei
+n9#dui ca prea iuitul T#u s# 4ad# putre"irea. 3mi 4ei ar#ta c#rarea 4ieii= +naintea
Jeei Tale Sunt ucurii nespuse0 *i des!#t#ri 4e*nice +n dreapta Ta., -Ps /;0DC//2
'C)nd mi se am#ra inima0 *i m# simeam str#puns +n m#runtaie0 eram prost
*i !#r# :udecat#0 eram ca un doitoc +naintea Ta. 3ns# eu Sunt totdeauna cu Tine0
Tu mCai apucat de m)na dreapt#= m# 4ei c#l#u"i cu s!atul T#u0 apoi m# 4ei primi
+n sla4#. Pe cine altul am eu +n cer +n a!ar# de Tine7 Hi pe p#m)nt nuCmi 9#sesc
pl#cerea +n nimeni dec)t +n Tine. Carnea *i inima pot s# mi se pr#p#deasc#6 !iindc#
Dumne"eu 4a !i pururea st)nca inimii mele *i partea mea de mo*tenire. C#ci iat#
c# cei ce se dep#rtea"# de Tine0 pier= Tu nimice*ti pe toi cei ceCi Sunt
necredincio*i. C)t pentru mine0 !ericirea mea este s# m# apropii de Dumne"eu6 pe
Domnul Dumne"eu 3l !ac locul meu de ad#post0 ca s# po4estesc toate lucr#rile
Tale., -Ps EK0./C.M2
8cesta este Darul darurilor0 care ni sCa ar#tat +n mod decisi4 +n +n4ierea lui
Isus Cristos. 3n el0 Noul 8dam0 aceast# supra4ieuire a +n4ierii se reali"ea"# +n mod
e!ecti4 *i se re4elea"# ca destin al tuturor oamenilor.
'>Cam +n4#at +nainte de toate0 a*a cum am primit *i eu6 c# Cristos a murit
pentru p#catele noastre0 dup# Scripturi= c# a !ost +n9ropat *i a +n4iat a treia "i0 dup#
Scripturi= *i c# SCa ar#tat lui C(e!a0 apoi celor doispre"ece. Dup# aceea SCa ar#tat
la peste cinci sute de !rai deodat#0 dintre care cei mai muli Sunt +nc# +n 4ia#0 iar
unii au adormit. 3n cele din urm# sCa ar#tat lui Iaco0 apoi tuturor apostolilor. Dup#
ei toi0 ca unei st)rpituri0 mi sCa ar#tat *i mie., -/Cor /B0KCM2
iat# punctul central al credinei0 Cre"ul isericii de la +nceput= c#ci aceast#
+n4iere a lui Isus Cristos inau9urea"# 4iitorul promis omenirii.
'Nu 4oim0 !railor0 s# !ii +n necuno*tin# despre cei ce au adormit0 ca s# nu
4# +ntristai ca ceilali0 care nCau n#de:de. C#ci dac# credem c# Isus a murit *i a
+n4iat0 credem *i c# Dumne"eu 4a aduce +napoi +mpreun# cu Isus pe cei ce au
adormit +n El., -/Tes 10/KC/12
'Dar acum0 Cristos a +n4iat din mori0 p)r9a celor adormii., -/Cor /B0.<2
3nainte mer9#tor sau prg0 sau trufanda. Prin aceast# e5presie s!)ntul Paul
4rea s# se accentue"e continuitatea dintre 3n4ierea lui Cristos *i aceea a celor
mori0 ca *i el6 Primul a +n4iat Cristos0 apoi cei ce 4or !i cu el la >enirea lui., -.K2
8*a cum primele !ire r#s#rite +ncep0 4estesc *i aduc recolta0 tot a*a +n4ierea lui Isus
+ncepe0 4este*te *i aduce +n4ierea tuturor oamenilor... Cel care lCa +n4iat pe Isus din
Na"aret0 ne 4a +n4ia *i pe noi0 c#ci el nu a luat asupra sa 4iaa *i moartea noastr#
dec)t pentru a !i 'Primul n#scut dintre cei mori, -Col /0/M20 'primul +n4iat dintre
cei mori, -Jap .;0.K20 'Domnul 4ieii, -K0/B2. 'Precum toi mor +n 8dam0 toi 4or
primi 4iaa +n Cristos., -/Cor /B0..2
3n4ierea trupului
Simolul apostolilor ne transmite credina ?isericii printrCo e5presie care nu
este ilic#6 '3n4ierea trupului, A carnis resurectio -din ne!ericire +n rom)ne*te a
!ost tradus# nvierea morilor0 dar e5plicarea a !ost !#cut# ca *i +n apus +n sensul
oi*nuit de +n4iere a trupului. N.tr.2
Noul Testament 4ore*te despre 'trup +n4iat,0 dar niciodat# '+n4ierea
trupului,. Simolul NicenoCConstantinopolitan spune6 'a*tept +n4ierea morilor,.
De ce +n Cre"ul scurt acest cu4)nt este +nlocuit prin 'trup,0 'carne, A -carnis +n
latin#2. Mai +nt)i cu4)ntul 'trup,0 'carne, este ilic0 c(iar dac# '+n4ierea trupului,
nu este. Hi apoi0 +nc# din primele timpuri ale ?isericii0 ale spirituali*tilor0 mai
in!luenai de Platon dec)t de E4an9(elie0 nu se credea dec)t +n supra4ieuirea
su!letului. Era un dispre0 nu se credea dec)t +n supra4ieuirea su!letului. Era un
dispre !a# de materie *i !a# de Creatorul ei0 o nerecunoa*tere a omului *i un re!u"
al lui Isus cel 3n4iat. Treuia reacionat +mpotri4a lor.
Recitii capitolul /.. Dup# ce a +n4iat Isus sCa ar#tat ca un spirit pur.
Morm)ntul 9ol d#dea de +neles c# trupul e 4iu. $mul nu este +n9er= nu 4a !i
niciodat# +n9er= !#r# trup nu 4a !i om. Ucenicii s#i +l 4#d cu oc(ii lor. Jemeile
s!inte +i atin9 picioarele. Toma +l poate atin9eG ast!el nu lCar !i putu atin9e0 nu +l
putea 4edea0 nici au"i0 c#ci simurile nu lCar !i simit. Trupul lui Isus nu era numai
o masc#0 un 4e(icul. Nici s# nu cread# cine4a c# a !ost ca la %ourdes6 'nimeni nu o
4edea pe S!)nta Jecioar# A numai ?ernadetaP, un trup pream#rit este alt!el6 se las#
4#"ut de cine 4rea0 atins de cine 4rea *i nu de alii0 4om re4eni asupra acestei idei.
Dar un trup 9lori!icat este +n mod real un trup 'carne,0 dac# nu0 nu mai este
3n4iere0 ci nemurirea su!letului.
Cre"ul accentuea"# prin aceste cu4inte realitatea !i"ic# a +n4ierii6 'carne, are
aici sensul de trup.
De !apt0 ce este carnea +n lima:ul Scripturii *i al ?isericii de la +nceput7
' Cu4)ntul +nseamn# partea material# dintrCun trup 4iu0 carnea unui animal0
de e5emplul e :ert!it# -Ier //0/B2 *i este consumat# de oameni -&en D012= &(edeon
4a s!)*ia trupurile du*manilor A carnea lor -Tud M0E2, -L. Ca"elles0 +n
#at'olicisme2
Prin e5tensiune0 termenul +nseamn# adesea natura uman#6 '$rice carne
-trup2 este ca iara care piere., '$rice trup 4a 4edea m)ntuirea lui Dumne"eu, A +n
sensul de 'orice om,. Hi re9#sim ast!el antropolo9ia semitic#6
'Pentru Noul Testament0 ca *i pentru >ec(iul Testament0 omul nu este
+neles ca !iind compus din dou# elemente distincte6 o materie -carnea nu trupul2 *i
o form -su!letul2 care o +nsu!lee*te= omul este considerat +n unitatea !iinei sale
personale. 8 spune c# este carne +nseamn# aCl caracteri"a din e5terior0 este un
aspect corporal0 p#m)ntesc prin care el se e5prim#G, ->ocaulare de teolo9ie
ilic#2
-%a s!)ntul Paul0 cu4)ntul carne +nseamn# sl#iciunea moral#0 4iaa
p#catului. '!aptele trupului, sunt opuse '!aptelor Du(ului,. Dar acest sens nu are
le9#tur# cu tema noastr#.2
3n4ierea trupului este deci0 dup# moarte0 ridicarea la o nou# 4ia# a
umanit#ii depline= nici materie !#r# su!let= nici su!let !#r# materie6 Dac# Cu4)ntul
lui Dumne"eu sCa '+ntrupat, nu a !#cutCo ca s# ne9e ' carnea,0 cu at)t mai puin ca
s# o distru9#0 dar pentru a o sla4a *i a o pream#ri.
F )oma, zis Ceamn, unul din cei doisprezece, nu era cu ei cnd a venit
-sus. #eilali ucenici i(au zis deci% FAm vzut pe "omnul! "ar el le(a rspuns%
F"ac nu voi vedea n minile Bui semnul cuielor, $i dac nu voi pune degetul
meu n semnul cuielor, $i dac nu voi pune mna mea n coasta Bui, nu voi crede.
"up opt zile, ucenicii lui -sus erau iar$i n cas6 $i era $i )oma mpreun cu ei.
&e cnd erau u$ile ncuiate, a venit -sus, a stat n mi/loc, $i le(a zis% F&ace vou!
Apoi i(a zis lui )oma% FAdu(i degetul ncoace, $i uit(te la minile 2ele6 $i adu(i
mna, $i pune(o n coasta 2ea6 $i nu fi necredincios, ci credincios. "rept
rspuns, )oma -(a zis% F"omnul meu $i "umnezeul meu!
3-n <L,<?(<H5
DA" EU SUNT
3n4ierea presupune ca aceea*i !iin#0 acela*i trup +nsu!leit0 care a p#rut
pentru prima dat# +n condiia muritoare a 4ieii pre"ente 4a re+n4ia la o 4ia# nou#.
8cesta este un ade4#r de cre"ut6
'Toi 4or +n4ia cu trupurile pe care le au acum.,0 proclam# Conciliul %ateran
I> -/./B2. Iar cel din %Non II -/.E126 Credem +n ade4#rata +n4iere a acestui trup
care acum este la nostru.,
Deci moartea nu este o mane4r# ca cea a (oilor care sar dintrCun Citroen
+ntrCo Dacie pentru a se !ace ne4#"ui de urm#ritori.
'Un lucru e clar6 Trupul lui Isus +n4iat este acela*i trup pe carelCa a4ut
+nainte de muri0 trupul care a su!erit. J#r# +ndoial# c# se a!l# +ntrCo ast!el de
condiie0 a4)nd posiilitatea s# se mi*te dup# unul plac0 ne+ncadr)nduCse +n
cate9oriile timpului *i ale spaiului. Totu*i nu este o !antom#0 ci e5ist# o
continuitate +ntre ceea ce a !ost *i ceea ce este.
8ceast# continuitate a tre"it #nuieli6 sCa 4#"ut +n aceast# +nscenare a
apariiilor e5presia 9rosolan# a unei credine nai4e *i prea materialeG aceast#
credin# cre*tin# a ar#tat din contra c# Isus este Domn0 la dreapta Tat#lui., -c!.
Jap.0KKCK;2
'3n mod natural0 dac# se ima9ina re4enirea lui Cristos0 se asocia un cadru
di4in6 sla4#0 str#lucire. $r0 Isus r#m)ne acela*i. >rea s# arate c# nu sCa sc(imat0
c# are nu numai un trup sensiil0 dar !ace 9esturi oi*nuite0 cele pe care ucenicii lui
cuno*teau de mult. Continuitatea trupului +*i cap#t# acum +ntre9ul sens. Ea r#m)ne
natural# din moment ce Isus r#m)ne acela*i om., -T. &ilert2
'Pe c)nd 4oreau ei ast!el0 +nsu*i Isus a stat +n mi:locul lor0 *i leCa "is6 'Pace
4ou#P, Plini de !ric# *i de spaim#0 ei credeau c# 4#d un du(. Dar El leCa "is6
'Pentru ce Suntei tulurai7 Hi de ce 4i se ridic# ast!el de 9)nduri +n inim#7 UitaiC
4# la m)inile *i picioarele Mele0 Eu Sunt= pip#iiCm# *i 4edei6 un du( nCare nici
carne0 nici oase0 cum 4edei c# am Eu., -Hi dup# ce a "is aceste 4ore0 leCa ar#tat
m)inile *i picioarele Sale.2 Jiindc# ei0 de ucurie0 +nc# nu credeau0 *i se mirau0 El
leCa "is6 '84ei aici ce4a de m)ncare7, ICau dat o ucat# de pe*te !ript *i un !a9ur
de miere. El leCa luat0 *i a m)ncat +naintea lor., -%c .10K;C1K2
Isus cel +n4iat poate spune apostolilor6 'Pri4ii m)inile mele *i picioarele
mele= eu sunt. Pip#iiCm#0 constatai c# eu sunt., Hi a m)ncat cu ei. Cei r#ut#cio*i
4or spune c# acesta sunt simoluri. Ce simoluri7 8le unui du(7 >ai0 ce simoluri
simpatice ale du(uluiP
3n4iai +n Isus 4om spune6 'Da0 eu suntP, Hi acest eu 4a e5prima !iina mea
total#6 trup +nsu!leit. >oi +n4ia cu trupul meu. Cum e posiil7
Un om cade +n mare. Un rec(in +l s!)*ie. Pescarii prin rec(inul *i +l m#n)nc#.
Cum +*i 4a recupera primul trupul s#u7 8u trecut 4remurile c)nd teolo9ii +*i #teau
capul cu asta. Htiinele iolo9ice moderne ne +n4a# c# identitatea trupului nu se
lea9# de pre"ena lui0 +n esuturi sau uc#i in4entariate. $r9anismul se re+nnoie*te
mereu0 a*a cum o !)nt)n# +*i re+nnoie*te mereu apa. Se consider# c# +n
apro5imati4 *ase luni0 toate celulele din cap0 c(iar *i cele din oase se sc(im#.
Hi totu*i #iatul pe care +l 4#d +n !oto9ra!ie sunt eu0 c(iar dac# de atunci au
trecut .< de ani6 !i9ura !eei0 o cicatrice dintrCun accident0 r#m)n mereu.
Moleculele se sc(im#0 materia este +nlocuit# ca apele unui !lu4iu= dar trupul meu
r#m)ne acela*i0 a*a cum Dun#rea r#m)ne aceea*i. Trupul meu este universul
ntreg. Mereu +mi scot (rana0 #utura0 o5i9enul0 lumina0 c#ldura0 relaiileG din
natur#0 *i +n ea elimin celulele u"ate0 9a"ul caronic. Suntem +ntrCun sc(im
continuu de molecule. 3n s!)r*it0 dup# K< sau ;< de ani care materia nu a !ost
propriul meu trup7 Lainele dumnea4oastr#0 doamn#0 nu sunt doar acelea pe care le
purtai acum. Treuie s# relu#m un cu4)nt ad)nc al lui Teil(ar de C(ardin6
'Materia mea -trupul meu2 nu este doar o parte din Uni4ers pe care o posed total
-ca pe un lucru2. Din contra0 totalitatea Uni4ersului o pot poseda numai parial.,
Trupul meu este constituit din elementele Uni4ersului pe care le +nsu!leesc
*i +n care e5ist0 +i +nt)lnesc0 +i +nt)lnesc pe alii0 4oresc0 ascult0 iuesc0 lucre".
C(iar dac# ele nu sunt cele de anul trecut0 sau cele de ieri. 'Trupul nostru ade4#rat
este uni4ersul +ntre90 pentru c# este tr#it de noi., -Edouard le RoN2
'3ntruc)t este tr#it de noi, A adic# r#m)ne eu0 ca !lu4iu a c#rui ap# cur9e la
4ale. 'Eu, sunt acest trup 'cur9#tor, care r#m)n. Sunt acest 4ieuitor mereu +n
sc(imare *i mereu acela*i0 al c#rui cod 9enetic se sc(im# +ntrCun !el +n !iecare "i
trec)nd prin elemente solide0 lic(ide0 9a"oase *i radiante ale cosmosului. Mai ales
sunt aceast# !iin# 4ie0 mereu acela*i pentru c# amintirile0 cuno*tinele0
e5perienele0 ale9erile sunt ale mele deCa lun9ul unei 4iei +ntre9i *i se +nre9istrea"#
pe 'and# sonor#, al c#rui fir poart# numele meu *i care r#m)ne mereu +n ciuda
sc(im#rii suportului material.
Morm)ntul meu 4a !i uni4ersul +ntre90 +n care se 4or re+ntoarce toate celulele
mele0 pentru a se uni cu imensul ocean al celor care au !ost +naintea mea0 +nainte de
!i !ormat# m)na mea0 creierul meu. 3n4ierea mea +n trupul meu nu 4a !i deci
+nsu!leirea cada4rului meu= +n4ierea nu 4a pleca de la un rest0 ci de la uni4ersul
+ntre9.
Identitatea trupului nu treuie c#utat#0 deci0 la ni4el !i"icoCc(imic. '3n4ierea
trupului pe care o a*tept#m 4a !i trans!ormarea misterioas# a +ntre9ului om0 o
trans!ormare at)t de di!erit# de trupul s#u anterior0 c)t de di!erit# este !loarea de
s#m)n#= *i totu*i 4a !i o des!#*urare a tot ceea ce a !ost +n trup0 oiceiuri0 9usturi
!amiliare0 oi*nuine. Deci0 aspectul r#m)ne un mister0 dar realitatea r#m)ne
autentic#., -T &uillet2
F Nu v n$elai% F)ovr$iile rele stric obiceiurile bune. enii(v n
fire, cum se cuvine, $i nu pctuii! #ci +unt ntre voi unii, care nu cunosc pe
"umnezeu% spre ru$inea voastr o spun. "ar va zice cineva% F#um nvie morii0
1i cu ce trup se vor ntoarce0 Nebun ce e$ti! #e semeni tu, nu nvie, dac nu
moare mai nti. 1i cnd semeni, semeni nu trupul care va fi, ci doar un grunte,
cum se ntmpl% fie de gru, fie de alt smn. Apoi "umnezeu i d un trup,
dup cum voie$te6 $i fiecrei semine i d un trup al ei. #e spun eu, frailor, este
c nu poate carnea $i sngele s mo$teneasc ,mpria lui "umnezeu6 $i c,
putrezirea nu poate mo$teni neputrezirea.
-at, v spun o tain% nu vom adormi toi, dar toi vom fi sc'imbai, ntr(o
clip, ntr(o clipeal din oc'i, la cea din urm trmbi. )rmbia va suna, morii
vor nvia nesupu$i putrezirii, $i noi vom fi sc'imbai. #ci trebuie ca trupul
acesta, supus putrezirii, s se mbrace n neputrezire, $i trupul acesta muritor s
se mbrace n nemurire.
3@#or @G,AG(AK6 GL(GA5
UNDE? CND?
Starea de trup +nsu!leit este starea acestei lumi. Dar starea trupului 9lori!icat
care ne este promis# +n4ierea7 S!)ntul Paul r#spunde6 'Neunule0 oare un o de
9r)u +i poate da o idee despre recolt#7 Ei ine0 trupul nostru muritor este doar
s#m)na trupului nostru la +n4iere., -/Cor /B0KB2
Jolose*te cu4inte slae6 sla4#0 putere0 nemurireG dar cu4)ntul de la urm#
este +ntrCade4#r un cu4)nt c(eia6 ' Se seam#n# un trup iolo9ic0 +n4ie un trup
spiritual.
)rup spiritual7 Contradicie +n termeniP Din contra. Corp spiritual nu
+nseamn# eter0 9a"os0 imaterial. Ci mai +nt)i6 trup total +n slu:a su!letului0 elierat
de spaiu0 timp0 ooseal#0 (ran#0 +m#tr)nire0 pre"ent c)nd 4rea0 cui 4rea0 iuire
deplin#. $ 4ioar# care 4a !i +n +ntre9ime o mu"ic#. Hi apoi trup al c#rui principiu
4ital nu 4a mai !i iolo9ic0 ci Du(ul S!)nt +nsu*i= suntem aici +n !aa unei
certitudini totale0 dar *i a unui mister tot at)t de total.
Hi c)nd 4a a4ea loc aceast# +n4iere7 %a s!)r*itul lumii7 Pentru toi7 Sau
pentru !iecare imediat dup# moarte7
8ceast# 9re*eal# este 4ec(e ca *i ?iserica. 'LeNmanen *i Jilet sCau
+ndep#rtat de ade4#r pretin")nd c# +n4ierea a a4ut oc de:a0 d#r)m)nd ast!el credina
mai multor., -.Tim .0/E2 Isus +nsu*i situea"# +n4ierea pentru ultima "i -In
;0KD.1<.11.B12 8lt!el credina +n +n#larea la cer a Mariei0 s#r#torit# de secole de
popor0 apoi declarat# do9m# de Pius XII ar +nsemna pur *i simplu6 privilegiul
Mariei de a !i tratat# ca toat# lumeaP Nu0 nu putem *ter9e Cre"ul6 '8*tept +n4ierea
morilor *i 4iaa 4eacului ce 4a 4eniP, 3i a*tept#m pe ceilali= deoarece m)ntuirea
este colecti4#= a*tept#m de asemenea ca Cosmosul s# !ie 9ata pentru re+nnoire6
cerul nou *i p#m)ntul nou.
'Nu 4oim0 !railor0 s# !ii +n necuno*tin# despre cei ce au adormit0 ca s# nu
4# +ntristai ca ceilali0 care nCau n#de:de. C#ci dac# credem c# Isus a murit *i a
+n4iat0 credem *i c# Dumne"eu 4a aduce +napoi +mpreun# cu Isus pe cei ce au
adormit +n El. Iat#0 +n ade4#r0 ce 4# spunem0 prin Cu4)ntul Domnului6 noi cei 4ii0
care 4om r#m)nea p)n# la 4enirea Domnului0 nu 4om luaCo +naintea celor adormii.
C#ci +nsu*i Domnul0 cu un stri9#t0 cu 9lasul unui ar(an9(el *i cu tr)mia lui
Dumne"eu0 Se 4a po9or+ din cer0 *i +nt)i 4or +n4ia cei mori +n Cristos. 8poi0 noi
cei 4ii0 care 4om !i r#mas0 4om !i r#pii toi +mpreun# cu ei0 +n nori0 ca s#
+nt)mpin#m pe Domnul +n 4#"du(= *i ast!el 4om !i totdeauna cu
Domnul. M)n9)iaiC4#0 deci0 unii pe alii cu aceste cu4inte., -/Tes 10/KC/M2
Dar +n a*teptare cum se poate tr#i !#r# trup0 dac# omul nu este +nsu!leit7 Ce
poate +nsemna Cerul sau iadul pentru un suflet separat dac# numai trupul este
instrument de comuniune uman# cu Dumne"eu *i cu ceilali7 8ceasta era o
prolem# 9rea *i pentru Ioan XXIII. Contemporanii sunt *i ei !oarte sensiili.
Soluia neCo d# Paul +n epistolele din timpul capti4it#ii. $ricine e unit cu
Cristos este de:a +n4iat cu el0 a*e"at la dreapta lui +n Ceruri -Col .0/.= E! .0;20 dar
aceast# 4ia# nou# nu 4a !i manifestat dec)t la parusie -Col K0KC12. 8dic# +ndat#
ce se 4a distru9e cortul acestui trup muritor0 'a4em +n ceruri o locuin# ne!#cut#
de m)n# omeneasc#, -.Cor B0/2 *i anume Trupul pream#rit al lui Isus0 +n4in9#torul
morii. Credina ne +n4a# c# suntem memrii lui Cristos +ntrCun sens mai mult
dec)t realist. Nu 4om !i niciodat# su!lete separate de Trup0 din momentul morii
noastre0 mi:locul de comuniune uni4ersal# r#m)ne trupul 9lori!icat al lui Cristos0 ai
c#rui memri suntem *i care0 +nc# de la +n4ierea sa posed# totalitatea uni4ersului.
'Cei mori +n Cristos, -/Tes 10/;2.
Pe scurt0 participarea noastr# la +n4ierea lui Cristos se +mparte +n trei
momente6
C +nceputul la ote=
C el aduce lo4itura de 9raie morii6 '4ine ceasul0 a a *i 4enit0 c)nd morii
4or au"i 4ocea Jiului lui Dumne"eu *i cei ce +l 4or au"i 4or tr#i.,
C dar se 4a ar#ta pe deplin la s!)r*it6 '>ine ceasul c)nd toi ce "ac +n
morm)nt 4or ie*i *i cei care au !#cut r#u 4or ie*i pentru a !i pedepsii., -In B0.BC.D2
FA$a dar, noi ntotdeauna +untem plini de ncredere6 cci $tim c, dac
+untem acas n trup, pribegim departe de "omnul, pentru c umblm prin
credin, nu prin vedere. "a, +untem plini de ncredere, $i ne place mult mai mult
s prsim trupul acesta, ca s fim acas la "omnul.
3<#or G,D(K5
.<.
>I8Q8 >EHNICR
8MIN.
DUMNEZEU CEL VIU
3n ce"ar0 Marcel Pa9nol pune pe u"ele unuia dintre persona:ele sale A
Panisse0 a!lat pe patul de moarte A aceste cu4inte6 'S# mor7 Nu e nimic. 3mi pare
r#u +ns# c# treuie s# p#r#sesc 4iaa..6,
$amenii nu 4or s# moar#.
$r0 nemurirea natural#0 supra4ieuirea su!letului nu sare nim#nui +n oc(i.
Dac# ar !i e4ident#0 toat# lumea ar crede *i moartea ar !i mai puin dramatic#G
Dar cele trei p#trimi de necredincio*i0 !ie ei sa4ani sau !ilo"o!iG cred c# la
moartea totul se termin#.
De !apt0 nici o *tiin# sau !ilo"o!ie nu poate do4edi c# totul se s!)r*e*te la
moarte= *i in4ers0 nici o *tiin# sau !ilo"o!ie nu poate do4edi +n mod cate9oric
nemurirea su!letului. Cu alte cu4inte0 nici un sa4ant0 nici un !ilo"o!0 nu poate
a!irma 4iaa 4e*nic#.
Dar cre*tinul poate0 a")nduCse pe credina sa +n Dumne"eu *i +n Isus
Cristos.
'Simt c# 4iaa e tr#it#. Hi atunci cine mai tr#ie*te7 %ucrurile care r#m)n ca
un sunet al (arpei0 ca o melodie ce nu pro4ine de la o m)n#7 Sau p#s#rile care
plutesc0 str#ine7 Cine tr#ie*te 4iaa7 $are tu0 Dumne"eule0 e*ti 4iaa7, -Reiner
Maria RilWe2
Dumne"eul cel 4iu
Dumne"eul nostru este 4iu0 repet# Scriptura. Spre deoseire de toi
dumne"eii !al*i din aur sau ar9int0 din piatr# sau lemn0 care au 9ur# *i nu 4oresc0
au urec(i *i nu aud0 au oc(i *i nu 4#dG 'Dumne"eul nostru tr#ie*te 4e*nic.,
Dar ce +nseamn# asta7 Ce este 4iaa7
>iaa este o noiune esenial# concret#0 de nede!init0 dar pe care oricine o
poate de!ini. Toat# lumea *tie ce +nseamn# a !i n#scut0 a cre*te0 a lucra0 a muri.
>iaa este o mi*care care )*ne*te din internul unei !iine care se mi*c#. >iaa
deplin# a persoanelor este +ns# cunoa*terea0 ea este lumin#6 o persoan# *tie c#
tr#ie*te0 simte0 e !ericit c# tr#ie*te *i c# din aceast# 4ia# a lui el poate da *i altora.
'>italitatea, +nseamn# 4i9oarea *i ardoare pentru mi*care0 pentru aciune0
creare0 str#lucire0 +nsu!leire0 iuire *i toate acestea cu intensitate.
>italitatea lui Dumne"eu cel 4iu ne este pre"entat# de pro!etul Isaia -1<0.;C
K/2 +n ace*ti termeni6
'RidicaiC4# oc(ii +n sus0 *i pri4iiP Cine a !#cut aceste lucruri7 Cine a !#cut
s# mear9# dup# num#r0 +n *ir0 o*tirea lor7 El le c(eam# pe toate pe nume= a*a de
mare e puterea *i t#ria %ui0 c# una nu lipse*te., 'Pentru ce "ici tu0 Iaco0 pentru ce
"ici tu0 Israele6 'Soarta mea este ascuns# dinaintea Domnului0 *i dreptul meu este
trecut cu 4ederea +naintea Dumne"eului meu7, Nu *tii7 NCai au"it7 Dumne"eul cel
4e*nic0 Domnul a !#cut mar9inile p#m)ntului. El nu oose*te0 nici nu ostene*te=
priceperea %ui nu poate !i p#truns#. El d# t#rie celui oosit0 *i m#re*te puterea celui
ce cade +n le*in. Jl#c#ii oosesc *i ostenesc0 c(iar tinerii se clatin#= dar cei ce se
+ncred +n Domnul +*i +nnoiesc puterea0 ei "oar# ca 4ulturii= alear9# *i nu oosesc0
uml#0 *i nu ostenesc.,
>italitatea este str#lucitoare. Cel 4iu C mai ales Dumne"eu A se reali"ea"#
numai pun)nduCse +n slu:a altora0 +ntrCo d#ruire de sine *i acceptarea celorlali.
>iaa ade4#rat# este iuire0 este misterul Creaiei6 treimea de 4ia# *i iuire
re4#rs)nduCse pentru a comunica 4iaa sa lumii *i oamenilor.
F&entru ce c zic neamurile% FInde este "umnezeul lor0 "umnezeul
nostru este n cer, .l face tot ce vrea. -dolii lor +unt argint $i aur, fcui de mni
omene$ti. Au gur, dar nu vorbesc, au oc'i, dar nu vd, au urec'i, dar n(aud, au
nas, dar nu miroase, au mni, dar nu pipie, picioare, dar nu merg6 nu scot nici
un sunet din gtle/ul lor. #a ei +unt cei ce(i fac6 toi cei ce se ncred n ei.
3&s @@G,<(K5
I"4or de 4ia#
Dumne"eu cel 4iu este izvor de via -Ps K;0/<2. Dac# recitim Ps /<1 4om
4edea c# orice !iin# *i 4ia# i"4or#*te din el0 a*a cum !lu4iul pleac# de la i"4or0 a*a
cum curentul este produsul de 9eneratorul electric6
'Tu !aci s# )*neasc# i"4oarele +n 4#i0 *i ele cur9 printre muni. Tu adapi la
ele toate !iarele c)mpului= +n ele +*i potolesc setea m#9arii s#latici. P#s#rile
cerului locuiesc pe mar9inile lor0 *i !ac s# le r#sune 9lasul printre ramuri. Din
loca*ul T#u cel +nalt Tu u"i munii= *i se satur# p#m)ntul de rodul lucr#rilor
Tale. Tu !aci s# creasc# iara pentru 4ite0 *i 4erdeuri pentru ne4oile omului0 ca
p#m)ntul s# dea (ran#6 4in0 care +n4esele*te inima omului0 untdelemn0 careCi
+n!rumuseea"# !aa0 *i p)ine0 careCi +nt#re*te inima., -Ps /<10/<C/B2
Dar Dumne"eu d# 4ia# omului printrCo su!lare personal# pentru a !ace din el
o !iin# 4ie asem#n#toare lui -&en .0E2. El 4rea s# !ie Pomul 4ieii pentru aCl !ace
pe om s# tr#iasc# 4e*nic -K0..2. Dumne"eu 'nu 4rea moartea nim#nui, -E" /M0K.20
nici c(iar a celui r#u -KK0//2= inter"ice uciderea c(iar *i a lui +nseamn# distru9ere0
+n timp ce 4ia# +nseamn# o9#ie0 ucurie0 iuire.
Iat# de ce dorina dup# 4ia#0 !lac#r# a lui Dumne"eu +n inimile oamenilor0 se
a!irm# +n tot >ec(iul Testament. E4reul crede c# cel drept 4a tr#i mai mult dec)t
p#c#tosul -Pro4 K0/C.2. Dorina lui de a tr#i pre4ede o posiilitate de a trece peste
moarte. -Ps /;0Dss26
'De aceea inima mi se ucur#0 su!letul mi se 4esele*te0 *i trupul mi se
odi(ne*te +n lini*te. C#ci nu 4ei l#sa su!letul meu +n locuina morilor0 nu 4ei
+n9#dui ca prea iuitul T#u s# 4ad# putre"irea. 3mi 4ei ar#ta c#rarea 4ieii= +naintea
Jeei Tale Sunt ucurii nespuse0 *i des!#t#ri 4e*nice +n dreapta Ta.,
Sperana +ntrCo 4ia# 4e*nic#0 dincolo de moarte se a!irm#0 deci0 cu un secol
*i :um#tate +nainte de Cristos.
Eu sunt >iaa
8ceast# 4ia# 4e*nic# ce 4a !ace din noi !ii *i !iice ale lui Dumne"eu A la
+n4iere0 e5ist# de:a +n Cristos. Hi din el trece + toi cei care cred +n el dup# lumina
pe care au primitCo6
'$ricine crede c# Isus este Cristosul0 este n#scut din Dumne"eu= *i oricine
iue*te pe Cel ce %Ca n#scut0 iue*te *i pe cel n#scut din El. Cunoa*tem c# iuim
pe copiii lui Dumne"eu prin aceea c# iuim pe Dumne"eu *i p#"im poruncile
%ui. C#ci dra9ostea de Dumne"eu st# +n p#"irea poruncilor %ui. Hi poruncile %ui
nu Sunt 9rele= pentru c# oricine este n#scut din Dumne"eu0 iruie*te lumea= *i ceea
ce c)*ti9# iruin# asupra lumii0 este credina noastr#. Cine este cel ce a iruit
lumea0 dac# nu cel ce crede c# Isus este Jiul lui Dumne"eu7 El0 Isus Cristos0 este
Cel ce a 4enit cu ap# *i cu s)n9e= nu numai cu ap#0 ci cu ap# *i cu s)n9e= *i Du(ul
este Cel ce m#rturise*te despre lucrul acesta0 !iindc# Du(ul este ade4#rul.-C#ci trei
Sunt care m#rturisesc +n cer6 Tat#l0 Cu4)ntul *i Du(ul S!)nt0 *i ace*ti trei una
Sunt.2 Hi trei Sunt care m#rturisesc -pe p#m)nt26 Du(ul0 apa *i s)n9ele0 *i ace*ti trei
Sunt una +n m#rturisirea lor. Dac# primim m#rturisirea oamenilor0 m#rturisirea lui
Dumne"eu este mai mare= *i m#rturisirea lui Dumne"eu este m#rturisirea pe care a
!#cutCo El despre Jiul S#u. Cine crede +n Jiul lui Dumne"eu0 are m#rturisirea
aceasta +n el= cine nu crede pe Dumne"eu0 3l !ace mincinos0 !iindc# nu crede
m#rturisirea pe care a !#cutCo Dumne"eu despre Jiul S#u. Hi m#rturisirea este
aceasta6 Dumne"eu neCa dat 4iaa 4e*nic#0 *i aceast# 4ia# este +n Jiul S#u. Cine
are pe Jiul0 are 4iaa= cine nCare pe Jiul lui Dumne"eu0 nCare 4iaa. >Cam scris
aceste lucruri ca s# *tii c# 4oi0 care credei +n Numele Jiului lui Dumne"eu0 a4ei
4iaa 4e*nic#., -/In B0/C/K2
8*a spunea Isus lui Toma6 'Eu sunt 4iaa, -In /10;2. Iar Mariei din ?etania6
'Eu Sunt +n4ierea *i 4iaa. Cine crede +n Mine0 c(iar dac# ar !i murit0 4a tr#i. Hi
oricine tr#ie*te0 *i crede +n Mine0 nu 4a muri niciodat#., -//0.BC.;2
3ntrCade4#r0 'de la +nceput Cu4)ntul era lui Dumne"eu -la Tat#l2 *i Cu4)ntul
era Dumne"eu. 3n el era 4iaa *i 4iaa este lumina oamenilor., -In /0/ss2 'Hi
cu4)ntul sCa !#cut trup,G ca s# ai# 4ia# *i s# o ai# din el*u9., -/<0/<2 de
asemenea Isus spune6 '$ilor mele care ascult# 9lasul meu le dau 4iaa 4e*nic#= nu
4or pieri niciodat#., -.M2
Hi toat# e4an9(elia lui Ioan este ca o imens# :er# -uc(et !rumos aran:at2
de 4ia# cu numele de Isus Cristos. El este 'Cu4)ntul 4ieii, -/In /0/20 'pomul
4ieii, -8p ..0.20 'P)inea 4ieii,0 '%umina 4ieii,0 '8pa 4ieii, -In10/1= M0/.= ;0KB=
8p E0/E= ./0;2
F"oamne -(a zis )oma Fnu $tim unde )e duci6 cum putem s $tim calea
ntr(acolo0 -sus i(a zis% F.u +unt calea, adevrul $i viaa. Nimeni nu vine la
)atl dect prin 2ine.
3-n @?,G(D5
'>iaa 4e*nic# aceasta este ca ei s# te cunoasc#,
S# re"um#m6 Dumne"eu este cel 4iu A i"4orul oric#rei 4iei A i"4or de 4ia#
4e*nic# prin Isus Cristos0 'Domnul 4ieii,.
C#ci e5ist# 4ia# *i 4ia#0 cum e5plic# s!)ntul Paul Corintenilor6 -/Cor B0KB2
,Dac# e5ist# un trup iolo9ic0 e5ist# *i un trup spiritual, -1120 adic# un trup +n4iat0
un om +n4iat al c#rui principiu 4ital nu mai este iolo9ic0 ca aici pe p#m)nt0 ci este
Du(ul +nsu*i0 pentru c# 4om tr#i numai din dumne"eu.
'De aceea este scris6 'Primul om 8dam a !ost un su!let 4iu, -&en .0E2=
ultimul 8dam A Isus cel +n4iat A este un Du( d#t#tor de 4ia#. 3nt)i 4ine nu ce este
spiritual0 dar ce este iolo9ic0 apoi cel spiritual -dup# +n4iere2. $mul dint)i este din
p#m)nt= omul al doilea este din CerG Hi dup# cum am purtat c(ipul celui
p#m)ntesc0 a*a 4om purta *i c(ipul celui Ceresc., -1BC1D2
Deci0 4iaa 4e*nic# nu este o 4ia# iolo9ic# a*a cum era +nainte de moarte0
cu !unciunile sale respiratorii0 circulatorii6 'Hi 4iaa 4e*nic# este aceasta6 s# Te
cunoasc# pe Tine0 sin9urul Dumne"eu ade4#rat *i pe Isus Cristos pe care %Cai
trimis Tu., -In /E0K2
'S# te cunoasc#,G Nu 4# 9)ndii la o cunoa*tere pur spiritual#0 esut# din
noiuni0 !ormule0 cu4inte *tiini!ice0 idei +nalteG Nu0 e 4ora de o intimitate de
iuire +n care dou# !iine !ormea"# o unitate. 'R#m)nei +n mine *i eu +n 4oi,0
spune Isus -In/B012. 8*a cum +n !ierul +ncins0 !ierul *i !ocul sunt una0 !ierul
cunoa*te !ocul c# e !oc. >om e5perimenta 4iaa 4e*nic# care este +n Dumne"eu0
a*a cum o !)nt)n# e5perimentea"# i"4orul0 primind ap# de la el0 +n mod
inepui"ail.
?)l)ieli despre un misterP 'oc(iul omului nu a 4#"utG inima nu a
simitG, Un mister care nu ni sCa ar#tat.
'Prea iuiilor0 acum Suntem copii ai lui Dumne"eu. Hi ce 4om !i0 nu sCa
ar#tat +nc#. Dar *tim c# atunci c)nd Se 4a ar#ta El0 4om !i ca El= pentru c# 3l 4om
4edea a*a cum este., -/In K0.2
F1tim c *iul lui "umnezeu a venit, $i ne(a dat pricepere s cunoa$tem pe
#el ce este adevrat. 1i noi +untem n #el ce este adevrat, adic n -sus #ristos,
*iul Bui. .l este "umnezeul adevrat $i viaa ve$nic.
3@-n G,<L5
>iaa 4e*nic#
iaa ve$nic a *i +nceput6 'Suntem acum copii ai lui Dumne"eu.,
>iaa 4e*nic# nu +nseamn# viitoare. Larul nu ne este dat pentru un mai
trziu= (arul ne este dat s# ne rena*tem0 s# ne rena*tem de sus0 adic# din ap# *i Du(
A despre care 4ore*te Isus lui Nicodim -In K0K2. Na*terea 4e*nic# este +n inima
timpului0 prin credin# *i ote". >iaa 4e*nic# se tr#ie*te aici0 (r#nit# din
Eu(aristie6 ,Cine m#n)nc# trupul Meu0 *i ea s)n9ele Meu0 are 4iaa 4e*nic#= *i Eu
+l 4oi +n4ia +n "iua de apoi.6 ' -;0B12
Hi totu*i 4iaa 4e*nic# este di!erit# de realit#ile 'de lun9# durat#, ale acestei
lumi= ca "#pe"ile 4e*nice0 t#cerea etern# a stelelor sau re+ntoarcerea
anotimpurilorG o de4alori"are a cu4intelorP
Cu at)t mai puin putem 4ori despre o 4ia# !i5#G4ia# imoil# +nseamn#
via moart0 deoarece 4iaa +nseamn# mi*care. Dar 4e*nicia este o calitate a 4ieii
lui Dumne"eu. Deci este o 4ia# dinamic#0 4oioas#0 mereu +n mi*care0 o s#r#toare
!#r# s!)r*it.
Mai ales +n noi 4iaa 4e*nic# este relaia noastr# indestructiil# cu acest
Dumne"eu 4iu. Ioan spune6 ' %a +nceput era cu4)ntul. 3n el era 4ia#., SR
transpunem6 Suntem pentru totdeauna !ii *i !iice ale lui Dumne"eu0 suntem mereu
cu el0 l)n9# el0 el +n noi *i noi +n el0 di4ini"ai +n Jiul s#u0 suntem mereu cu
Dumne"eu. Iat# 4e*nicia.
Htim ce ne cere acum aceast# 4ia# 4e*nic#. 'Dup# cum am purtat c(ipul
celui p#m)ntesc0 a*a 4om purta *i c(ipul celui ceresc., A Isus -/Cor /B01D20 pentru
a putea spune cu S!)ntul Paul6 '>iaa mea este CristosP, C)t despre ceea ce ne
promite c)nd ni se 4a ar#ta o spunem +ntrCun sin9ur cu4)nt6 Cerul. da ce e cerul7
F*iind ngropai mpreun cu .l, prin botez, $i nviai n .l $i mpreun cu
.l, prin credina n puterea lui "umnezeu, care B(a nviat din mori. &e voi, care
erai mori n gre$elile voastre $i n firea voastr pmnteasc netiat mpre/ur,
"umnezeu v(a adus la via mpreun cu .l, dup ce ne(a iertat toate gre$elile. A
$ters zapisul cu poruncile lui, care sttea mpotriva noastr $i ne era potrivnic, $i
l(a nimicit, pironindu(l pe cruce. A dezbrcat domniile $i stpnirile, $i le(a fcut
de ocar naintea lumii, dup ce a ie$it biruitor asupra lor prin cruce.
3#ol <,@<(@G5
CERUL
%a re+ntoarcerea din cimitir se poate u"i +ntre cre*tinii ote"ai urm#toarea
re!le5ie6 'El o duce mai ine ca noiP E +ntrCo lume mai un#P, Dar nimeni dintre
cei care discut# ast!el nu ar 4oi s# !ie +n locul celui mort= nimeni nu se 9r#e*te s#
intre +n, aceast# lume mai un#,.
8*adar 9)ndiiC4#6 el -sau ea2 a pierdut totul0 a p#r#sit toate0 pentru
totdeaunaG a a:uns +n o5# +n !aa unui Tudec#tor +n!ior#torG poate c(iar +n iadG
+n orice ca"0 +ntrCun pur9ator +ndelun9atG +nainte de a intra +n Cer. Un cer unde
nimeni nu dore*te cu ade4#rat s# mear9#.
Ce !el de cer li sCa pre"entat oamenilor +ncep)nd din copil#rie7 Cerul
tronurilor !i5e *i 9radate +n !aa Triun9(iului Treimii0 cerul s!inilor care c)nt#
' a4)nd la dreapta lor !ar!uria cu miere,0 cum spune TaVues Pre4ert0 cerul +n9erilor
+naripai -"ur#torii cerului0 cum le nume*te p. &anne2 care se asem#n#
plasatoarelor la cinemato9ra!0 cerul sufletelor0 desi9ur0 c#ci nici un trup nu 4a
putea a:un9e A prin contraand# A s# pun# +n pericol virtutea ngerilor. Cer
sp#l#cit care ne !ace s# inem mai mult la 4alea noastr# de lacrimi.
Hi atunci ne mai mir#m de ce cre*tinii nu str#lucesc de ucurie0 dac# micile
lor ucurii sunt c#utate doar +n aceast# lume7
Desi9ur0 moartea este retriuia p#catului. Dar prin Isus ea este m)ntuire.
Desi9ur0 cerul e 9reu de descris. Moti4 +n plus ca s# re4enim la datele ilice
pe care Dumne"eu ni leCa re4elat. Scriptura nu 4ore*te mult despre In!ern6
predicatorii au !ost cei care au ad#u9at at)tea *i at)tea. Cerul +nc# iCa l#sat mui0 +n
timp ce re4elaia 4ore*te pe lar9. E mai u*or s# +n9ro"e*ti pe cine4a dec)t s# +l
!aci !ericit.
'Dup# aceea mCam uitat0 *i iat# c# era o mare 9loat# pe care nu putea sCo
numere nimeni0 din orice neam0 din orice seminie0 din orice norod *i de orice
lim#0 care st#tea +n picioare +naintea scaunului de domnie *i +naintea Mielului0
+mr#cai +n (aine ale0 cu ramuri de !inic +n m)niG, 'Pentru aceasta stau ei
+naintea scaunului de domnie al lui Dumne"eu0 *iCi slu:esc "i *i noapte +n Templul
%ui. Cel ce *ade pe scaunul de domnie0 +*i 4a +ntinde peste ei cortul %ui. Nu le 4a
mai !i !oame0 nu le 4a mai !i sete= nuCi 4a mai do9ori nici soarele0 nici 4reo alt#
ar*i#. C#ci Mielul0 care st# +n mi:locul scaunului de domnie0 4a !i P#storul lor0 +i
4a duce la i"4oarele apelor 4ieii0 *i Dumne"eu 4a *ter9e orice lacrim# din oc(ii
lor., -8p E0D./BC/E2
Dumne"eul nostru nu este un Dumne"eu al terorii0 ci al iuiriiP Iar
e4an9(elia este estea ce !un a !ericiriiP
C)nd Dumne"eu este poet
8i au"it +n !iecare an citirile din "iua tuturor s!inilor *i apoi din "iua
morilor. 8i +ncercat s# 9ustai ima9inile prin care ?ilia descrie !ericirea cerului7
?ilia a ales poe"ia A ca s# ne poat# 4ori. 8!irm)nd c# nu se poate descrie
lumea sla4ei0 ea sc(iea"# totu*i plec)nd de la realit#ile umane cele mai simple *i
cele mai oi*nuite.0 De ce7
Pentru c# 4ore*te omului de pe p#m)nt0 inimii lui de om. Se !olose*te deci
de un lima: pe m#sura lui.
Mai mult c(iar0 cerul nu este o ne9are a omului p#m)ntesc ci o +mplinire= nu
4a treui s# dispar# !ericirea uman#0 dar 4a !i dep#*it# +n mod di4in. Nu putem
accepta un cer care s# nu r#spund# aspiraiilor umane. 8r +nsemna s# 4ore*ti
c)inelui despre literatur#. $are nu tocmai aceasta este moti4ul pentru care at)t de
puini cre*tini au ner#darea s!)ntului Paul6 ,>reau s# mor ca s# tr#iesc +n
Cristos.,7
FApoi unul din cei $apte ngeri, care ineau cele $apte potire, pline cu cele
din urm $apte urgii, a venit $i a vorbit cu mine, $i mi(a zis% Fino s(i art
mireasa, 2ireasa 2ielului! 1i m(a dus, n "u'ul, pe un munte mare $i nalt. 1i
mi(a artat cetatea +fnt, -erusalimul, care se pogora din cer de la "umnezeu,
3Ap <@,H(@L5
8 !i cu Cristos
'8 !i cu, A iat# 4isul iuirii6 sperana celor e5ilai0 ner#darea lo9odnicilor0
ucuria cea mare a re+ntoarcerii0 dar numai c)nd iuirea este ar"#toare. S!)ntul
Paul a !ost 'cucerit de Isus Cristos,. 8rdea de ner#dare 's# !ie cu Cristos,0 s#
"oare +n '+nt)mpinarea lui Cristos, *i s# nu se mai despart# de el.
Simim cum +i ate inima !oarte tare +n !ormule ca6 ',8st!el 4om !i mereu cu
Domnul, -/Tes 10/E2 Cerul s!)ntului Paul este cerul iuirii lui Cristos0 al iuirii
depline A este cerul promis t)l(arului de pe cruce de Cristos6 '8"i 4ei !i cu mine +n
raiP,
>om 4edea !aa lui
Dar Isus ne conduce la Tat#l *i la Du(ul S!)nt. >orind despre acest
Dumne"eu A Treime0 s!)ntul Paul spune6 '3l 4om 4edea !a# +n !a#., -/Cor /K0/.2.
Iar s!)ntul Iona adau9#6 ' 3l 4om 4edea a*a cum este el ., -/In K0.2
3n cartea sa 7mul dep$e$te omul0 Maurice Zundel relatea"# acest !apt
+nc)nt#tor6
'$ mam# oser4)nd !rica pe care o a4ea copilul +n timpul "orului cu
a4ionul +i "ise6 #nd erai n mine, lng inima mea, m ntrebam mereu cum ari,
ce culoare au oc'ii ti. #e bucurie am avut cnd te(am nscut $i te(am vzut! Ba
fel $i cu "umnezeu care e n inima noastr. +untem foarte aproape de el, dar nu i
cunoa$tem faa. Ba moarte l vom vedea $i ne vom bucura mereu. "e ce s te mai
temi0 %a "orul urm#tor e a oser4at c# #iatul era !oarte lini*tit. Deodat# sCa
aplecat spre ea *i iCa "is cu o !a# plin# de lumin#6 2mic, poate azi vom vedea
faa lui!,
Jaa lui *tim c# e iuire. Da0 *tim c# 4om c#dea +n raele Tat#lui0 ale
JrateluiG ale Prietenului. Hi asta ca s# !acem +n ciuda acelei poe"ii "ies irae0 care
nu este din e4an9(elie. Treimea iuirii cu aceste trei nume pline de l)ndee.
F#nd eram copil, vorbeam ca un copil, simeam ca un copil, gndeam ca
un copil6 cnd m(am fcut om mare, am lepdat ce era copilresc. Acum, vedem
ca ntr(o oglind, n c'ip ntunecos6 dar atunci, vom vedea fa n fa. Acum,
cunosc n parte6 dar atunci, voi cunoa$te deplin, a$a cum am fost $i eu cunoscut pe
deplin.
3@#or @A,@@(@<5
'3l 4om cunoa*te a*a cum este,
S# apro!und#m acest cu4)nt inepui"ail.
'>om cunoa*te a*a cum este, A adic# printrCo e5perien# deplin#0 printrCo
unire cu Dumne"eu0 printrCo comuniune total#. 3l 4om cunoa*te a*a cum uretele
cunoa*te apa m#rii6 printrCo scu!undare +ntrCun ocean imens *i prin pre"ena +n noi
a imensit#ii +ntre9i0 a pro!un"imii *i a 4olumului acestui imens ocean., -J.X.
DurrSell2
$mul 4a !i cu Dumne"eu.
'Eu sunt cu el *i el cu mine,
Ni sCa promis o intimitate personal#0 !iec#ruia +n parte. De:a +n aceast# lume
a credinei0 'dac# m# iue*te cine4a0 tat#l meu +l 4a iui0 4om 4eni la el *i 4om
locui cu el, -In /10.K2. Multe inimi !ac aceast# e5perien# +nc# +n lumea aceasta6
'Iat# Eu stau la u*#0 *i at. Dac# aude cine4a 9lasul meu *i desc(ide u*a0 4oi
intra la el0 4oi cina cu el0 *i el cu Mine., -8p K0.<2 Pr)n"ul0 cina0 c)nd munca sCa
+nc(eiat *i ai timp pentru celelalte. 8cest osp# de prietenie0 p)inea 4ieii 4e*nice *i
#utura ce +n4esele*te inima ne 4a !i ser4it# de Cristos +nsu*i6 'Se 4a +ncin9e
pentru a slu:i., -%c /.0KE2
F*erice de robii aceia pe care stpnul i va gsi veg'ind la venirea lui!
Adevrat v spun, c el se va ncinge, i va pune s $ad la mas, $i se va apropia
s le slu/easc.
3Bc @<,AJ5
$sp#ul nunii 4e*nice
Un pr)n"P Nu0 un anc(etP Mai mult +nc#0 un osp# de nunt#P 3mp#r#ia
cerului este asemenea unui +mp#rat care a !#cut o nunt# Jiului s#uP Hi noi suntem
in4itai7 Desi9ur6 8pocalipsul ne arat# c# ?iserica A adic# noi toi C asemenea unei
mirese se pre9#te*te pentru nunt#.
%o9odn#0 nunt#0 alian#G cu4inte 9in9a*e *i m#ree0 m)n:ite *i stri4ite de
realit#ile +n*el#toare ale 4ieii0 dar pe care cerul le 4a reali"a a*a cum nici nu am
#nuit6 nunt# la care Mireasa C ?iseric#0 4a intra +n ucuria Domnului ei0 4a a4ea
!ericirea lui Dumne"euG nunt# re9easc#0 c)nd Re9ina C ?iserica '4a lua +n primire
+mp#r#ia pre9#tit# pentru ea +nc# de la +nceputul lumii,G $ +mp#r#ie a iuirii +n
care ne 4om cunoa*te *i ne 4om iui.
'$ mare mulime,
'Dup# aceea mCam uitat0 *i iat# c# era o mare 9loat# pe care nu putea sCo
numere nimeni0 din orice neam0 din orice seminie0 din orice norod *i de orice
lim#G, -8p E0D2
S!)ntul Ioan descria0 +n 8pocalipsa0 4i"iunea lui pro!etic# despre cer6 mama
noastr#0 Maria0 s!inii cei mari0 prietenii no*tri0 mulimea nenum#rat# a s!inilor
necunoscui0 str#unicii no*tri0 p#rinii0 copii0 prietenii no*triG
Hi p#m)ntul nostru dra90 mai !rumos ca acum0 trupurile noastre +n4iateG
'8poi am 4#"ut un cer nou *i un p#m)nt nou= pentru c# cerul dint)i *i p#m)ntul
dint)i pieriser#0 *i marea nu mai era. Hi eu am 4#"ut coor)nduCse din cer de la
Dumne"eu0 cetatea S!)nt#0 noul Ierusalim0 9#tit# ca o mireas# +mpodoit# pentru
#ratul ei. Hi am au"it un 9las tare0 care ie*ea din scaunul de domnie0 *i "icea6
'Iat# cortul lui Dumne"eu cu oameniiP El 4a locui cu ei0 *i ei 4or !i poporul %ui0 *i
Dumne"eu +nsu*i 4a !i cu ei. El 4a !i Dumne"eul lor. El 4a *ter9e orice lacrim# din
oc(ii lor. Hi moartea nu 4a mai !i. Nu 4a mai !i nici t)n9uire0 nici ip#t0 nici durere0
pentru c# lucrurile dint)i au trecut.,
'8colo nu 4a mai !i noapte. Hi nu 4or mai a4ea treuin# nici de lamp#0 nici
de lumina soarelui0 pentru c# Domnul Dumne"eu +i 4a lumina. Hi 4or +mp#r#i +n
4ecii 4ecilor., -8p ./0/C1= ..0B2
S!)nta Tere"a de 84ila0 c)nd au"ea ceasul #t)nd ora0 e5clama plin# de
ucurie6 'Suntem cu o or# mai aproape de cerP,
CHINURILE VENICE
S# punem punctul pe i *i accentele la locul lorP Simolul nu spune6 'Cred +n
p#cat,0 ci 'Cred +n iertarea p#catelor,0 nu e5ist# articol care s# a!irme6 'Cred +n iad
*i +n moartea 4e*nic#.,0 ci 'Cred +n 4iaa 4e*nic#,0 cu alte cu4inte 'Cred +n
m)ntuirea care ne scoate din p#cat0 din iad= cred +n m)ntuirea care !ace din noi !ii
*i !iice ale lui Dumne"eu. Cre"ul este teolo9al0 credina este teolo9al#0 adic# ne
4ore*te despre Dumne"eu.
Nici Cate(ismul Tridentin nu conine 4reun capitol despre iad0 de*i este
compus pentru a slu:i drept 9(id predicatorilor *i cate(eilor. >ore*te doar despre
te5tul din Matei pe care +l comentea"#6 '>enii inecu4)ntaii P#rintelui meuG,
c#ruia +i opune6 'Plecai lestemailor., -Mt .B0K/C1;2
Pastorala e5emplar# *i teolo9ic#. Cerul este 4oit de Dumne"eu0 nu iadul0
pentru c# cerul e +nsu*i Dumne"eu= +n timp ce iadul este o asen#.
'Iadul sin9ur nu este un suiect de predic#. Cel care 4rea s# predice despre
iad 4a treui s# se um!le0 s# se +ncrunte *i cu4)ntul lui nu ar mai !i +neles. 8st!el
Iadul risc# s# apar# ca o in4enie a omului pe care ar !i monstruos s# +l atriuim lui
Dumne"euCiuire., -8.M. Ro9uet2
De alt!el0 +n timp ce ima9inile ilice despre cer e4oc# e5perienele noastre
cel mai pro!unde0 cele despre iad ne trimit la realit#ile pe care nu leCam
e5perimentat personal.
F+tpnul su i(a rspuns% F4ob viclean $i lene$! Ai $tiut c secer de unde
n(am semnat, $i c strng de unde n(am vnturat6 prin urmare se cdea ca tu s(
mi fi dat banii la zarafi, $i, la venirea mea, eu mi(a$ fi luat napoi cu dobnd ce
este al meu! Buai(i, deci, talantul, $i dai(l celui ce are zece talani. &entru c
celui ce are, i se va da, $i va avea de prisos6 dar de la cel ce n(are, se va lua $i ce
are! -ar pe robul acela netrebnic, aruncai(l n ntunericul de afar% acolo va fi
plnsul $i scr$nirea dinilor.
32t <G,<D(AL5
Joc *i +ntuneric
Ima9inile ilice despre iad sunt luate din istoria sau din 4iaa "ilnic# a
e4reilor6
( -maginea focului6
'Ploaia de !oc *i pucioas#, peste Sodoma *i &omora6 p#m)nt lestemat0
neroditor= 'p#m)nt ar, care nu mai este dec)t un 'cuptor ce !ume9#, -&en /D0.1
ss20 *i prin alu"ia la Marea Moart#0 'ia" de !oc *i de pucioas#, -8p .<0/B= ./0M2
'Dar c)t despre !rico*i0 necredincio*i0 sc)ro*i0 uci9a*i0 cur4ari0 4r#:itori0
+nc(in#torii la idoli0 *i toi mincino*ii0 partea lor este +n ia"ul0 care arde cu !oc *i cu
pucioas#G, -8p ./0M2
C C'eena0 4alea de la sud de Ierusalim0 unde se arunc# 9unoaiele ora*ului *i
se ard. 3n aceast# 9r#mad# de murd#rii '4iermele care roade nu moare niciodat#,
*i unde '!ocul nu se stin9e, a!um)nd totul +n :ur. %oc de de*euri0 de putre"iciune0
de !oc puri!icator.
C C)nd 9unoaiele nu sunt duse la crematoriu0 sunt +n9r#m#dite +ntrCun col al
9r#dinii0 +ntrCo 9roap# de pe c)mp0 li se d# !oc *i ard. -Mt K0/<C/.= E0/D= /K01<= %c
K0D= In /B0;2
C Pe l)n9# aceste ima9ini de !oc0 Noul Testament mai 4ore*te despre
ntuneric0 9roap#0 pr#pastie +ntunecoas#. Iat# de ce aceste simoluri nu pot !i luate
ca realit#i materiale. Ele sunt0 cum spune teolo9ia0 analogii.
8cest +ntuneric este .+ntunericul de a!ar#,6 +n a!ara 3mp#r#iei -Mt M0/.20
adic# +n a!ara Q#rii unde domne*te iuirea0 e5clus din 8liana *i S#r#toare0 e5clus
de la Nunta dumne"eiasc#0 de la 9in9#*ia ei0 e5clus din !amilie0 de la mo*tenire0 +n
a!ara $sp#ului 4ieii.
Hi +nc# ce4a6 a!ar# cu nonC4alorile0 cu rataii iremediaili0 cu cei inutili.
8ceast# ima9ine a +ntunericului de a!ar# se opune cel mai mult0 !iind cea
mai uman#0 o9#ie simolice a cerului. 3n casa tat#lui0 are loc s#r#toarea0 nunta
cu lumini0 cu mu"ic#0 dans0 +nt)lnire0 iuire A +ntrCun cu4)nt 4iaa +mel*u9at# *i
!ericit#. 8!ar# e !ri9ul nopii0 al sin9ur#t#ii6 aici sunt pl)n9erile disper#rii0
'cl#n#nitul dinilor, m)niei6 pl)ns "adarnic0 m)nie neputincioas# a celui ce re!u"#
lumina.
F,mpratul a intrat s($i vad oaspeii6 $i a zrit acolo pe un om, care nu
era mbrcat n 'aina de nunt. F&rietene i(a zis el Fcum ai intrat aici fr s ai
'ain de nunt0 7mul acela a amuit. Atunci mpratul a zis slu/itorilor si%
FBegai(i minile $i picioarele, $i luai(l $i aruncai(l n ntunericul de afar6 acolo
va fi plnsul $i scr$nirea dinilor.
32t <<,@@(@A5
'Plecai de la mine0 lestemailor,
3ntunericul de a!ar# nu este numai liertatea care se +nc#p#inea"# +n
re!u"area luminii= E4an9(elia pare s# a!irme c# +nsu*i Isus ne 4a condamna +nc# de
4ii0 printrCun 4erdict distru9#tor. Poate nici un cu4)nt nu este mai dur dec)t6 'Nu
4# cunosc. Nu *tiu de unde suntei. Plecai de la mineG, -Mt E0..C.E2
Cristos0 !iind +ntrCade4#r unicul nume prin care lumea 4a !i m)ntuirea -Jap
10/.2 odat# retras# aceast# si9uran#0 ruina este imens#. Hi de !apt0 dac# Cristos
este 4iaa0 a ne rupe de el +nseamn# moarte= dac# el este P)inea >ieii0 calea0 U*a0
"iua0 dac# este re4elatorul tat#lui0 8l!a *i $me9a oric#rui lima:0 a !i respins de el
+nseamn# pierderea asolut#0 dorina !#r# +mplinire0 pustiu !#r# cale0 !#r# #utur# *i
p)ine0 "idul de netrecut0 +ntuneric0 contra"icerea lui Dumne"eu0 +nseamn#
Imposiilitatea de a nu !i altce4a dec)t un stri9#t *i poate o insult# ne!olositoare0
neascultat#P Scandalul este imens c#ci este pro4ocat de cu4)ntul intolerail al lui
Matei6 'Plecai de la mine0 lestemailor0 +n !ocul 4e*nic0 pre9#tit pentru dia4oli *i
+n9erii lui., -Mt .B01/2. Deci0 dup# Scriptur#0 iadul este opera lui Dumne"euP
'De aceea0 dilema pare ine4itail#6 ori un Dumne"eu care e5clude iadul0
dac# el este +ntrCade4#r iuire0 ori un iad care +l e5clude pe Dumne"eu0 dac#
Dumne"eu tolerea"# un asemenea iad *i mai mult0 c(iar +l impune., -&. Martelet2
FAtunci va spune mpratul celor de la dreapta lui% venii binecuvntaii
&rintelui meu, mo$tenii ,mpria pregtit vou de la ntemeierea lumii. a
spune celor de la stnga% &lecai de la mine, blestemailor, n focul cel ve$nic
pregtit diavolilor $i ngerilor lui.
32t <?,A?.?@5
Hi totu*i cred
Hi totu*i ?iserica *iCa de!init credina +n pri4ina do9mei despre iad.
Iadul e5ist#0 nu ca un loc0 desi9ur0 ci ca o stare pregtit diavolilor $i
ngerilor lui0 +n care poate a:un9e omul.
Imediat dup# moarte cel condamnat intr# +n iad.
Iadul este 4e*nic.
Desp#rirea de Dumne"eu e numit# pedeaps#. 8ceasta este .+ntunericul de
a!ar#,0 r#t#cire de tat#l0 departe de so0 +n pl)ns *i scr)*nire de dini. Pl)ns de m)nie
de neun care ate cu pumnii +n u*# *i re!u"# s# intre pentru c# nu poate iui. Pl)ns
*i m)nie a soului0 a soiei plecate de acas# *i care din or9oliu se +nc#p#inea"# s#
re4in# pentru c# 9re*eala *i 4ina e numai lui.
8nalo9ia !ocului e4oc# ostilitatea creaiei sau cum +i spun teolo9ii0 pedeapsa
simurilor. Uni4ersul +ntre9 este a lui Dumne"eu. 'Prin El au !ost !#cute toate
lucrurile care Sunt +n ceruri *i pe p#m)nt0 cele 4#"ute *i cele ne4#"ute6 !ie scaune
de domnii0 !ie dre9#torii0 !ie domnii0 !ie st#p)niri. Toate au !ost !#cute prin El *i
pentru El., -Col /0/;2 peste tot simim pre"ena *i puterea celui +n4iat. De aici0 cel
care se rupe de Dumne"eu nu se mai poate +nele9e cu nimeni *i cu nimic. Cel care
r#m)ne cu Cristos st#p)ne*te +ntre9ul uni4ers0 peste tot el este acas#= cel care nu
este cu Cristos se +nc(ide +ntrCo lume ostil# care +i pro4oac# c(inuri.
Pentru noi !ocul este c#ldur#0 lumin# *i ucurie0 este iuire *i 9in9#*ie= este
c#min dar dac# acest !oc este +mpotri4a noastr#0 este incendiu0 tortur#0 moarte *i
cenu*#. Pentru omul +n4iat la 4ia#0 uni4ersul este trupul s#u0 mediul s#u0 totul este
pentru el o ucurie0 dar pentru cel +n4iat la moartea ve$nic0 uni4ersul este str#in0
se simte respins !#r# s# se poat# desp#ri de elG
F.u +unt ia, voi +untei mldiele. #ine rmne n 2ine, $i n cine rmn
.u, aduce mult road6 cci desprii de 2ine, nu putei face nimic. "ac nu
rmne cineva n 2ine, este aruncat afar, ca mldia neroditoare, $i se usuc6
apoi mldiele uscate +unt strnse, aruncate n foc, $i ard.
3-n @G,D(J5
Hi totu*i Dumne"eu este Iuire
8!irmaia credinei *i )l)iala teolo9ilor nu re"ol4# dilema pus# mai sus *i
reluat# de at)ia oameni care +l re!u"# pe Dumne"eu numai din cau"a Iadului6 ori
Dumne"eu care e5clude iadul0 ori un iad care +l e5clude pe Dumne"eu. C#ci ce ar !i
Dumne"eu dac# nu iuire7
Dac# Dumne"eu este iuire0 iadul este asurd. Ce sens ar putea a4ea +n
3mp#r#ia acelui Dumne"eu0 permanena *i ne!ericirea asolut# a oamenilor +n
4ia#7
C(iar dac# ei +n*i*i sCau condamnat la aceast# e5isten# pierdut#. E5ist# o
contradicie +ntre aceast# iuire asolut# *i ipote"a iadului. 8 re"ol4a aceast#
prolem# +nseamn# a desc(ide un drum si9ur spre Dumne"eu. S# +ncerc#m.
C(eia acestei proleme0 ca de alt!el a tuturor prolemelor credinei este
do9ma central#6 'Dumne"eu este iuire,. Nu poate e5ista iad dec)t +n acest sens.
Te5tele Scripturii nu pot contra"ice a!irmaia iuirii asolute0 uni4ersale *i
perpetue a lui Dumne"eu pentru !iecare0 !#r# s# !ac# s# r#sune E4an9(elia6
Dumne"eu nu 4rea moartea p#c#tosului A nu 4rea iadul6
'Care om dintre 4oi0 dac# are o sut# de oi0 *i pierde pe una din ele0 nu las# pe
celelalte nou#"eci *i nou# pe isla"0 *i se duce dup# cea pierdut#0 p)n# c)nd o
9#se*te7 Dup# ce a 9#sitCo0 o pune cu ucurie pe umeri= *i0 c)nd se +ntoarce acas#0
c(eam# pe prietenii *i 4ecinii s#i0 *i le "ice6 '?ucuraiC4# +mpreun# cu mine0 c#ci
miCam 9#sit oaia care era pierdut#., Tot a*a0 4# spun c# 4a !i mai mult# ucurie +n
cer pentru un sin9ur p#c#tos care se poc#ie*te0 dec)t pentru nou#"eci *i nou# de
oameni nepri(#nii care nCau ne4oie de poc#in#., -%c /B01CE2
dar Dumne"eu este destul de mare +n iuire pentru a da oamenilor o liertate
ade4#rat#0 *i +nele9em prin aceasta posiilitatea de aCi spune nu. $mul se poate
+nc#p#ina s# nu iueasc#. Iadul e4oc# tocmai aceast# posiilitate. 'Do9ma iadului
+nseamn# aici6 4iaa omului este su ameninarea posiilit#ii reale a unui e*ec0
ameninare continu# +n !aptul c# poate dispune +n mod lier de sine *i se poate
re!u"a ast!el lui Dumne"eu., -@. Ra(ner A L. >or9rimeer0 2ic dicionar de
teologie catolic0 /DE.0 Paris2
Dumne"eu +nsemnat cu !ierul ro*u
'8ceast# posiilitate se reali"ea"# oare cu ade4#rat7 Hi +n ce m#sur#7 Pentru
a r#spunde la aceast# +ntreare0 nu e5ist# nici o re4elaie0 nici o deci"ie a
ma9isteriului ?isericii., -@. Ra(ner2 pe de o parte serio"itatea iuirii lui
Dumne"eu *i a liert#ii omului nu ne permite s# ne9#m e5istena celor
condamnai. Pe de alt# parte0 e5istena unui sin9ur condamnat ne apare ca un
scandal. De !apt0 +ntre iadul posiil *i cel e!ecti40 Dumne"eu inter4ine cu iuirea
sa. 8ici este ridicat# crucea. S# recitim aceste cu4inte ale Noului Testament.
'Dumne"eu nu a trimis pe Jiul s#u s# :udece lumea0 dar ca lumea s# !ie
m)ntuit# prin el., -In K0/E2 'Nu am 4enit s# :udec lumea dar s# o m)ntuiesc.,
-/.01E2G,S# +i c(em pe cei p#c#to*i, -Mt D0/K2G 'S# mor pentru cei 4ino4ai,
-Rm B0;2. 'Pe c)nd noi eram p#c#to*i0 Cristos a murit pentru noi., -Rm B0D2
Nu ne +n4a# el s# iert#m de E< de ori c)te *apte0 adic# totdeauna -Mt /M0..2
Hi ne cere a*a pentru c# el a !#cut mai +nt)i a*a6 'Un om de4ine ateu0 spune
Pro(odon0 c)nd i se pre"int# un Dumne"eu mai puin un dec)t el,. Hi asta este.
3n !aa r#"oiului asurd0 Dumne"eu r#m)ne acela*i !idel sie*i6 el este *i
r#m)ne mereu iuire d#ruit0 c(iar dac# omul de4ine Dumne"eu0 nu mic*orea"# +n
el puterea de a iui= acest re!u" poate mic*ora iuirea +n e!ecte0 dar nu +n i"4or.
Iadul0 ca re!u" asolut al Iuirii0 nu e5ist#0 deci0 dec)t +ntrCo parte0 4reau s# spun0
de partea celui care +l creea"# mereu pentru sine. Dar +n mod di4in e imposiil ca
+nsu*i Dumne"eu s# poat# coopera c)tu*i de puin la aceast# aeraie *i mai ales0
pentru a re9#si0 prin 4ictoria drept#ii sale0 sla4a iuirii sale tr#date0 a*a cum sCa
a!irmat deseori.
'Deci0 dac# +n Dumne"eu e5ist# ce4a contrar e5istenei iadului A *i cu
si9uran# e5ist# A aceasta este tocmai su!erina *i nu aproarea0 durere in!init# *i nu
pl#cere. Dac# +mi e permis s# spun a*a0 Dumne"eu este +nsemnat cu !ierul ro*u C
prin re!u"ul iuirii sale A +n !orm# de cruce. 8 e5istat un re!u" +n istorie care a dus
la Cal4ar0 dar re!u"ul 4e*nic care +l are ca oiect pe Dumne"eu0 nu este un Cal4ar
4e*nic7 Durerea lui Dumne"eu este tot at)t de pro!und# ca *i iuirea lui. Iar
durerea noastr# +n !aa iadului este ecoul propriei sale dureri0 scandalul nostru este
o ima9ine palid# a r#nii pricinuite +n el0 prin iad A re!u"ul iuirii sale., -C.
Martelet2
De citi paraola 'Jiului risipitor,. -%c /B0//CK.2
CER NOU" PMNT NOU
E celeru aceast# acu"# pe care neCo arunc# deseori ateii6 'Cu 4iaa 4oastr#
4e*nic#0 demoili"ai pe oameni de la lupta pentru aceast# 4ia#. 3i rostii cu
!ante"ii0 ocupaiC4# de acest p#m)nt ca s# +l !acei mai unP,
T.T. Rouseeau scria +n #ontractul social6 'Cre*tinismul e o reli9ie complet
spiritual#0 ocupat# numai de cel din cer6 patria cre*tinului nu este aceast# lume. E
ade4#rat c# +*i !ace datoria0 dar o !ace cu indi!eren# !a# de succesul s#u e*ecul
muncii sale. Nu are nimic de oiectat !a# de sine c(iar dac# +i mer9e 9reu0 r#uG
esenialul e s# a:un9i +n paradis0 iar resemnarea este un mi:loc e!icace +n acest
sens.,
8cest spiritualism0 cu '"eam# lun9#, nu are nimic cu CristosP Ca o reacie
normal# i sCa opus ateismul0 materialismul
'># ro9 !railor0 r#m)nei credincio*i p#m)ntului *i nu +i credei pe cei ce 4#
4oresc despre o speran# cereasc#. Jie c# +*i dau seama sau nu ei sunt otr#4itori.
Sunt du*mani ai 4ieii0 muriun"i0 into5icai c#rora p#m)ntul li se pare !#r# 9ust6
deci0 s# piar#P, -J. Niet"sc(e0 A$a vorbea 8ara'ustra2
Hi totu*i treuie s# a!irm#m c# omul se na*te pe deplin numai c)nd intr# +n
+n4iere= lumea se 4a des#4)r*i numai c)nd 4a !i cuprins# de puterea
trans!ormatoare a celui +n4iat0 la s!)r*itul timpului.
Capitolul ./ din 8pocalips# 4ore*te de un cer nou *i un p#m)nt nou. Ceea
ce +nseamn# c# +ntrea9a creaie are un 4iitor *i acest 4iitor e +n Cristos Isus. %a
s!)r*itul istoriei din iniiati4a creatorului totul 4a !i cur#at0 metamor!o"at0 +n4iat.
Nimic nu 4a !i distrus0 c#ci 'Dumne"eu a creat toate ca s# !ie, -3n /0/12= nu le 4a
+nlocui cu un alt cer *i un alt p#m)nt= dar cerul *i p#m)ntul 4or !i trans!ormate.
'De asemenea0 *i !irea a*teapt# cu o dorin# +n!ocat# descoperirea !iilor lui
Dumne"eu. C#ci !irea a !ost supus# de*ert#ciuniiCnu de 4oie0 ci din pricina celui ce
a supusCo cu n#de:dea +ns#0 c# *i ea 4a !i i"#4it# din roia stric#ciunii0 ca s# ai#
parte de sloo"enia sla4ei copiilor lui Dumne"eu. Dar *tim c# p)n# +n "iua de a"i0
toat# !irea suspin# *i su!ere durerile na*terii. Hi nu numai ea0 dar *i noi0 care a4em
cele dint)i roade ale Du(ului0 suspin#m +n noi0 *i a*tept#m +n!ierea0 adic#
r#scump#rarea trupului nostru., -Rm M0/DC.K2
8st!el descoperim +n lumina lui Dumne"eu un ade4#r important6 cosmosul A
adic# +ntre9ul uni4ers material C *i omul nu sunt realit#i separaile. Dumne"eu nu
a creat lumea a*a cum se construie*te un teatru0 unde s# apar# pe scen# di!erite
trupe de teatru. Nici ca un lea9#n pre9#tit unui copil a*teptat. $mul sCa n#scut +n
lume *i este unit cu ea. 3ntrCade4#r0 de miliarde de ani0 plec)nd de la stadiul
primar0 uni4ersul a e4oluat +n direcia 4ieii. >iaa culminea"# trans!orm)nduCse0
la om0 +n su!let. 8poi su!letul urc# p)n# la cunoa*terea lui Dumne"eu *i este +n4iat
la iuirea sa0 +n !amilia sa. Jiul lui Dumne"eu0 Cristos0 'atra9e toate la sine, pentru
a le pre"enta Tat#lui. El conduce uni4ersul +ntre9 spre reali"area sa.
S# nu +ncerc#m s# ne ima9in#m cum 4a !i aceast# lume re+nnoit#. Seceri*ul
nu este dec)t trans!ormarea oului +ns#m)nat0 dar este o trans!ormare total#.
Dac# +n noiemrie oul de 9r)u sCar +ntrea 'ce 4a !i +n iulie, ce *iCar putea
+nc(ipui7 $ s#m)n# mai mare0 mai !rumoas#7 Dar nu a4em timp de 4ise.
Re4elaia lumii noi se une*te cu Rousseau0 Niet"sc(e0 Camus *i alii pentru a ne
trimite la munc# A la e!ortul de aici pe p#m)nt.
F#erul #rucii de +ud, nscris pe firmamentQ cerul #rucilor de +ud, grele
de suferinele celor mici, umilii. #erul tu este, "oamne, &mntul cu platourile
nalte ale Anzilor. &mntul oamenilor. &mntul tu, "oamne! #um s nu mi se
strng inima $i n aceast sear ce cuprinde continentul. #ei puternici mai sunt
pe tronuri, cei asuprii nc nu au fost ridicai. #ei flmnzi nc nu Msau sturat.
4idic(i "oamne, pe slu/itorii ti ca pn mine n zori s nu scad sperana lor.
3Nves 2aterne5

Unde locuie*te dreptatea
8ceast# cre*tin# are dreptate c)nd scrie6
'Ceea ce se +nt)mpl# dincolo de moarte este a!acerea lui Dumne"eu0 nu a
meaP El ne promite 4iaa 4e*nic#0 +mi a:un9e. Isus nu neCa c(emat s# ne proiect#m
dincolo prin ima9inaie0 dar s# c#ut#m mai +nt)i 3mp#r#ia lui Dumne"eu *i toate
celelalte se 4or ad#u9a0 aici *i acum0 +n toate lucrurile0 +n toate aciunile 4ieii
noastre. 84em destule ocupaiiP,
S!)ntul Petru -.Pt K0/K2 ne scoate din 4is#ri6 el pune uni4ersul +n relaie cu
:udecata 9eneral#6 '8*tept#m un cer nou *i un p#m)nt nou unde locuie*te
dreptatea,. Este un ecou din Mt .B0K< ss6 'Eram !l#m)nd0 +nsetat0 str#in0
pri"onierG, este deci o e4ocare a climatului nedrept#ii0 a mena:erei nedrept#ite0
a celui !#r# locuin#0 a celui e5ilat0 a ad4ersarului ale c#rui cu4inte sunt +n9)nate +n
ciud#0 a soiei oosite *i p#r#site. E tocmai aceast# !oame acti4#0 aceast# sete
"ilnic# dup# 3mp#r#ia %ui Dumne"eu. Hi a*a se 9r#e*te *i se pre9#te*te cerul nou
*i p#m)ntul nou unde locuie*te dreptatea.
Nu c# aciunea social#0 cultural#0 politic#0 ar putea sin9ur# aduce m)ntuirea.
Nu. M)ntuirea omului *i a cosmosului este m)ntuirea lui Dumne"eu. Dar se
reali"ea"# puin c)te puin +n 8lian#.
'%e9#tura esenial# +ntre m)ntuire *i elierare const# +n aceast# +nt)lnire
dintre omul dornic de liertate A +ncerc)nd s# !ie el +nsu*i0 *i Dumne"eu 8lianei
pre"ent +n istorie pentru a ore aduce la cap#t. 8st!el0 omul nu se une*te cu un
Dumne"eu ie*ind din lume0 ci r#m)n)nd +n ea0 colaor)nd la planul Creatorului. E
scatolo9ia cre*tin# o!er# oiecti4elor sale o dimensiune de a*teptare a unei
plenitudini pe care nu o poate spera numai cu puterile sale. 3n4iai cu Cristos0 (arul
s#u ne poart# +nc# de a"i +n realit#ile acestui timp de a*teptare a sc(im#rii la
!a#.,
3n dou# cu4inte6 $mul Isus este prototipul creaiei= prin +n4ierea A +n#larea
sa0 acest $mCDumne"eu a umplut uni4ersul= m)ntuirea lui const# +n mod concret
+n con4ertirea *i aciunea oamenilor *i a lumii p)n# ce Du(ul 4a !i +n toate0 'p)n#
ce 4a dospi tot aluatul,0 p)n# ce 4a transpare Cristos. Dar aceast# munc# nu se !ace
!#r# om0 !#r# !iecare om. Deci0 +ntrea9a creaie 4a !i0 +n s!)r*it0 'mediul di4in,.
3n s!)r*it0 paradisul p#m)ntesc
3n capitolul ; spuneam c# paradisul p#m)ntesc din &ene"# K nu este o istorie
trecut#0 ci o ' mac(et#, a planului lui Dumne"eu0 pentru s!)r*itul timpului. 8cum
+nele9em mai ine= istoria omului are un sens= Paradisul e o realitatea0 dar este +n
4iitor6 e cerul nou *i p#m)ntul nou unde locuie*te dreptatea.
Dar acest p#m)nt promis0 care treuie cucerit este d#ruit +n acela*i timp de
Dumne"eu0 prin Isus Cristos cel +n4iat care "ilnic 4ine 'un pic, mai mult +n lume.
De aceea0 ru9#ciunea noastr# +l c(eam#6 '$0 daP >ino0 Domne IsuseP, -8p ..0.<2
8st!el +*i recap#t# inte9ral 3ntruparea lui Dumne"eu +n lume *i +n4ierea lui
+naintea tuturor0 sensul. '3n4ierea lui Cristos ne !ace s# ne 9)ndim la prima erupie
a unui 4ulcan0 semn de !oc ce mistuie m#runtaiele p#m)ntului. Pa*tele este tocmai
semnul acestui 4ulcan. De:a +n ad)ncurile lumii0 arde !ocul acestui 4ulcan0 !ocul
lui Dumne"eu0 !oc ce 4a aprinde toat# lumea de !ericire.
De:a plec)nd de la centrul lumii0 !orele noi0 ener9iile lumii noi0 sunt +n
aciune.
De:a +n ad)ncurile realit#ii0 4anitatea0 p#catul *i moartea au !ost +n4inse.
Hi nu treuie s# se mear9# dec)t acest scurt inter4al de timp0 pe care +l
numim era noastr#0 pentru ca peste tot *i nu numai +n Trupul lui Cristos s# se arate
ceea ce a 4enit cu ade4#rat., -@. Ra(ner2
F,n credin au murit toi ace$tia, fr s fi cptat lucrurile fgduite% ci
doar le(au vzut $i le(au urat de bine de departe, mrturisind c +unt strini $i
cltori pe pmnt. #ei ce vorbesc n felul acesta, arat deslu$it c +unt n
cutarea unei patrii. "ac ar fi avut n vedere pe aceea din care ie$iser, negre$it
c ar fi avut vreme s se ntoarc n ea. "ar doreau o patrie mai bun, adic o
patrie cereasc. "e aceea lui "umnezeu nu(i este ru$ine s +e numeasc
"umnezeul lor, cci le(a pregtit o cetate.
3.v @@,@A(@D5
CRED!AMIN
De 4reo K<< de ani0 +n lima:ul reli9ios se !olose*te e5presia a$a s fie0 s
te aud "omnul. De !apt0 a !ost +nlocuit acest 8min puternic care a r#sunat de la
Cristos0 de la 84ram.
Amin este o dorin# e5primat# la cap#tul ru9#ciunii. Dar nu se !olose*te la
+nc(eierea Cre"ului0 cu acela*i sens0 ca la ru9#ciuni. Hi de !apt 8min se potri4e*te
mai ine la Cre" dec)t la ru9#ciune. S# 4edem de ce.
C Cu4)ntul Amin 4ine din lima eraic#. 3l 9#sim *i +n dicionarele noastre
cu sensul de a$a s fie. Dar ar !i ine s# *tim ce4a mai mult dec)t este +n
dicionare.
Sensul eraic este de t#rie0 de putere0 si9uran#. '8 spune Amin +nseamn#
c# se ine cu ade4#rat ceea ce sCa spus pentru ca ast!el s# se asi9ure ade4#rul celor
spuse., -Dicionar de teolo9ie ilic#2. 3n rom)ne*te sensul ar !i '"#u,0 ' te asi9ur,.
Cu4)ntul 8min ne d# impresia unei cl#diri "idite pe o temelie solid#0 pe st)nc#.
C E5ist# persoane A st)nc#0 *i +i numim credincio*i tari0 !ermi. E*ti si9ur pe
un cu4)nt de al lui. Dac# o +ntinde molatic e o m)n# le*inat#0 umed#0 *tii c# e o
c)rp#. Dac# m)na 4i se pierde +ntrCun pumn musculos0 puternic0 osos0 *tii c# a4ei
+n !a# un om de n#de:de.0 un 8min. De acord0 poi conta pe mine. Nu sunt o
molusc#. Sun un om ade4#rat.
E5ist# ade4#ruri A st)nc# A 8de4#ruri C si9ure.
3n contrast cu orice ade4#r electoral0 cu pro!esiunile de credin# politice0 cu
Da0 darG cu 'a*a *i a*a,G 8min demonstrea"# o si9uran# 4ital# 4e*nic#. '$
credin# de oel,. Ca un piton -cui !olosit +n alpinism2 +n!ipt ad)nc +n st)nca neted#0
ca o coard# care asi9ur# pe alpinist *i pe care se poate le9#na deasupra pr#p#stiilor.
Dumne"eu este 8min spune Is ;B0/;. El nu +n*eal#. El este 8de4#r0
!idelitatea=6 Dumne"eul cu4)ntului. 8minul lui Dumne"eu este Isus Cristos. 3ntrC
ade4#r prin el Dumne"eu reali"ea"# promisiunile sale *i se arat# ca Da. -c!. .Cor
/0/D2
Isus nu numai c# spune ade4#rul red)nd cu4intele lui Dumne"eu A 8minul
prin e5celen#0 el red# cu4)ntul ade4#ratului Dumne"eu0 este +nsu*i cu4)ntul
ade4#rat Dumne"eu0 martor !idel al ade4#rului -8p K0/12 -c!. Dicionar de teolo9ie
?ilic#2
E datoria noastr# s# ne ata*#m 4iaa 4e*nic# s# neCo cl#dim pe acest Cristos
A 8min al lui Dumne"eu0 *i s# ne unim cu el pentru a !i *i noi 8min !a# de tat#l *i
!a# de !raii no*tri. 8cesta este senul deplin al 8minului cu care termin#m0 Cre"ul.
C pe de o parte6 '3mi pun +ncredea +n Domnul0 sunt si9ur pe cu4)ntul lui.,
C Pe de alt# parte6 'Doamne0 m# an9a:e" s# tr#iesc *i s# proclam ade4#rul
t#u. Nu 4oi !i ca o c)rp#0 dar un 8min0 ca tine. Prin tine.,
3n litur9ia mo"araic#0 8min este intercalat dup# !iecare cerere a ru9#ciunii
'Tat#l nostru,0 dup# !iecare a!irmaie a Cre"uluiG +ncercai *i 4ei 4edea c# sun#
ineP
S!)ntul Ieronim ne spune c# cre*tinii din Roma +*i stri9au 8minurile ' cu
4oce at)t de puternic# *i at)t de muli de parc# tuna,G
Cre*tini ai tunetuluiP..
8MIN
D.&.