Grup scolar ,,Stefan cel Mare si Sfant

Vorona-Botosani
PROIECT
Pentru examenul e certificare a competentelor profesionale pentru
o!tinerea certificatului e calificare profesionala ni"elu II#

Inrumator $!sol"ent
Profesor, In%iner Ele"
Cuciureanu &inu Vasiliu Cristian
Sesiunea iunie '(()
C*PRI+S
Temele e proiect,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,
$r%umentul,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,##
Consieratii %enerale,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,#
Clasificarea %enerala a masinilor a%ricole,,,,,,,,,,,,#
&omeniul e utili-are si metoe e recoltare a plantelor fura.ere,,,##
Cositori,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,##
Masini e aunat si incarcat fan,,,,,,,,,,,,,,,,#
Prese e aunat si !alotat fan,,,,,,,,,,,,,,,,,##
Parti componente ale preselor si procesul e lucru executat e acestea,
Constructia or%anelor componente ale preselor,,,,,,,,,,#
Mecanismul e presare,,,,,,,,,,,,,,,,,,,##
$parate e le%at,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,##
Tipuri constructi"e e prese e aunat si !alotat,,,,,,,,,,#
Proucti"itatea si puterea necesara pentru actionarea preselor,,,,##
Com!ine e recoltat si tocat,,,,,,,,,,,,,,,,,,
$parate e tocare,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,#
Tipuri constructi"e e com!ine e silo-,,,,#,,,,,,,,,#
Masini e aunat si !alotat fan
Prese e aunat si !alotat fan
Com!ine e recoltat si tocat
Moti"ul ale%erii acestor teme a fost cel e ocumentare
si informare cu pri"ire la procesele si pasii care pot fi
parcursi pentru o e-"oltare a unei ferme si totoata
su!iectele acestei teme sunt elemente e u- %eneral in ce
pri"este "iata rurala#
Consieratii %enerale pri"iin masinile a%ricole
Masinile a%ricole sunt estinate pentru a efectua o i"ersitate e lucrari in carul
proceselor e prouctie in a%ricultura, conform cu cerintele a%ro!iolo%ice si
te/nicoeconomoce, impuse fiecarei lucrari in parte#
Prin mecanismele i"erselor lucrari, in a%ricultura, se asi%ura0
marirea proucti"itatii muncii
reali-area unor lucrari cu inicatii calitati"e si
executarea acestor in termini optimi a%rote/nici,
ucan la cresterea prouctiei pe unitetea e
suprafata culti"ata#
usurarea munci, munca manuala se transforma intr-o
munca e conucere a masini
Toate aceste consulente .ustifica teninta %eneral ce se manifesta la ni"el %lo!al e
otare a a%riculturi cu tractoare, masini si instalatii, in ce in ce mai performante, si
crearea a noi tipiri e masini cu inici calificati"e si te/nicoeconomici superiori#
Clasificarea %enerala a masinilor a%ricole
In carul proceselor e prouctie a%ricole, se utili-ea-a o i"rsitate mare e
tipuri e masini a%ricole#
Clasificarea acestora se poate face upa mai multe criterii

a1 &upa moul in care executa procesul, se clasifica in0

- masini a%ricole mo!ile
- masini a%ricole stationare
b1 &upa feulul actinarii, pot fi0
- masini cu actionare manuala
- cu actionare animala
- cu actionare mecanica
c1 &upa felul lucrarii pe care o executa, se impart in0
- masini pentru lucrarile solului 2plu%uri, culti"atoare, %rape, etc#1
- masini e semanat si plantat
- masini pentru com!aterea !olilor si aunitorilor culturilor si
prouselor a%ricole
- masini pentru recoltarea culturilor a%ricole
- masini pentru conitionarea si prelucrarea prouselor a%ricole
- masini si instalatii pentru lucrari specifice sectorului -oote/nic
- masini pentru lucrari speciale 2lucrari e iri%atie, e secari,
trasare1

M$SI+I &E RECO3T$T P3$+TE 4*R$5ERE
$0CO+SI&ER$TII GE+ER$3E


6# &omeniul e utili-are si metoe e
recoltare a plantelor fura.ere
Recoltarea plantelor fura.ere 2ier!uri e pe faneturi narurale trifoi,
lucerna, porum! "ere, porum! silo-, floarea-soarelui etc1se face, in functie e
prousul final ce se urmareste a se o!tine 2fan sau masa ocata1cu un %rup e
masini care efectuea-a iferite operetii#
Recoltarea plantelor pentru fan se poate face upa iferite metoe
utuli-anu-se in acest scop masini corespun-atoare, prousul final o!tinut fiin
clait in sire sau !aloturi e fan claite in sti"e#
$n ca-ul primei metoe e recoltare pentru o!tinerea fanului tre!ue
executate urmatoarele operatii0 cositul plantelor, aunatul in !ra-e, formarea
capitelor 2sau incarcarea fanului in mi.loace e transport1, transportul fanului si
claitul sirelor#
$n ca-ul celei a a oua metoa, pentru o!tinerea fanului !alotat se
executa urmatoarele operatii0 cositul plantelor, aunatul in !ra-e, si presarea in
!aloturi, transportul si epo-itarea acestora#
In ca-ul lucrarilor enumerate intre cosit si aunat in !ra-e, in ultimul timp
apare inca o lucrare si anume stri"itul plantelor# In functie e necesitate in
"eerea accelererii uscarii se poate efectua si ra"asirea sau intoarcerea !ra-elor
cosite#
Perioaa optima e recoltare a plantelor pentru fan este aceea care
corespune a im!o!ocirii plantelor# Inaltimea e recoltare a acestora, element ce
influentea-a atat asupra cantitatii e fan optinut cat si a calitatii acestora, este e
7-8 cm in ca-ul fanetelor naturale si 8-9 cm in ca-ul plantelor semanate#
Pastrarea fanului in sire este posi!ila in ca-ul can umiitatea acestuia nu
epaseste 6:-6;< iar can este preset in !aloturi, umiitatea acestuia tre!iue sa
fie e 6'-67<#
*scarea fanului se oate face pe cale naturala sau pe cale artificiala# In
ultimul ca- plantele cosite si ofilite in !ra-e sant transportate spre locul e
epo-itare si supuse uscarii artificiale, prin "entilare cu aer rece sau cal#
In ultimul timp capata raspanire o noua metoa e recoltare a plantelor
pentru fan, caracteri-ata prin aceea ca prousul final o!tinut este faina e fan# In
acest ca- plantele cosite si recoltate sant supuse uscarii si macinarii in instalatii
e uscat si macinat#

'#Clasificarea masinilor e recoltat plante fura.iere
Masinile folosite la recoltarea plantelor fura.ere, upa procesul e lucru pe care-l
executa se pot clasifica in urmatoarele %rupe0
- masini e cosit, cere efectuia-a operatia e cosire a plantelor=
- masini e stri"it plante care efectuia-a stri"irea plantelor cosite, imeiat
upa cosirea sau concomitent cu aceasta=
- masini e %re!lat estinate a efectua stran%erea fanului cosit in !ra-e,
intoarcerea sau ra"asirea !ra-elor in "eerea accelerarii uscarii acestora=
- masina e facut capite utili-ate pentru aunarea fanului in !ra-e si
formarea capitlor=
- masini e transportat capite=
- masini e aunat si incarcat fanul care efectuia-a incarcarea fanului in
!ra-e in mi.loace e transport=
- masini e riicat si transportat fan, in "eerea clairii sto%urilor=
- prese e aunat si !alotat fanul care efectuia-a riicarea fanului in !ra-e
si presarea acestuia in !aloturi=
- com!ine e recolt si tocat care efectuia-a recoltarea si tocarea plantelor
fura.iere#
B#COSITORI
6# Clasificare#Constructia partilor componente
Cositorile sunt masini cu tractiune animala sau mecanica folosite pentru
cosirea plantlor# In pre-ent cea mai mare raspanire au capatat cositorile purtate,
montate lateral in spatele tractorului sau lateral antre rotile in fata si in spate#
Or%ul e lucru al cositorii este pre-entat prin aparatul e taiere, montat
prin intermeiul unui sasiu sau a unei placi e sustinere pe tractor sau pe un
caru sustinut pe roti si pre"a-ut cu un mecanism e riicare si re%lare#
$parate e taiere folosite la cositori sant in mare ma.oritate cele e
constructie clasica, cu cutite ce primesc miscare rectilinie alternati"a# In ultimul
timp au aparut cositori cu aparate e taiere rotati"e# $paratul e taiere este
format in !ara e suport 62fi%#6:#61 a e%etelor pre"a-uta cu oua patine ' si >#
Pe !ara suport sunt montate e%etele si cutitul propriu--is# Patinele in partea lor
inferioara sant pre"a-ute cu cate o talpa a carei po-itie este re%la!ila fata e
corpul patinelor, ceea ce permite re%larea inaltimii e taiere# In timpul lucrului
patinele aluneca pe suprafata solului#
Montarea aparatului e taiere pe carul suport al acestuia se face articulat,
in corpul patinei inferioare fiin pre"a-ute in acest scop !olturile ; si 9# Po-itia
patine fata e carul suport se poate re%la atat in plan "ertical cat si in plan
oro-ontal, prin aceasta re%lanu-se inaltimea e taierea sau po-itia !arei suport a
e%etelor#
$paratele e taiere cu care se pre"a cositorile sant in ma.oritatea
ca-urilor e tip normal, unele cositori fiin pre"a-ute cu aparate e taiere .oasa#
3atimea aparatelor e taiere a cositorilor este e 6,7 m la cele cu tractiune
animala si e 6,9-',6 m la cele cu tractiune mecanica#
$ctionarea aparatelor e taiere se face frec"ent cu mecanisme cu !iele
mani"ela 2n?7:(-)(( rot@min1 sau cu mecanisme cu sai!a oscilanta#

4i%#6:#6 A $paratul e taiere al cositorii
C# M$SI+I &E $&*+$T SI I+C$RC$T 4$+
Pentru aunatul fanului in !ra-e se folosesc masini e facut
capite, masini e facut si transportat capite si masini e aunat si incarcat fanul
in mi.loace e transport 2remorci1#
Masinile e facut capite pot fi cu camere e colectare sau cu platforme e
incarcare# In primul ca- masina este formata intr-un riicator e plante, un
transportor si o camera e colectare cu capacitatea e 9-67 mB# 3a unele masini
e facut sto%uri capacitatea camerei este e 8( mB#
Platforma la multe masini are imensunile0 latimea ';7(->8(( mm, si
lun%imea 697(-';(( mm, istanta intre e%ete fiin e cca >(( mm, putan
forma capite cu %reutatea e '((-8(( C%f#
Pentru aunat si incarcat fan in !ra-e se folosesc masini e aunat si
incarcat, montate in fata sau in spatele remorci# Constructia acestor masini este
similara, or%anului principal fiin repre-entat printr-un transportor#
*nele masini se pre"a si cu riicatoare e plante#
In fi%ura 6:#69 se arata sc/ema unei masini e aunat si incarcat fura.e,
formata intr-un sasiu sustinut pe patru roti2oua roti principale si oua roti e
copiere1 pe care se montea-a un transporter#
Transportorul masinii este format in oua lanturi, pe care prin intermeiul
unor tra"erse sant montate %/earele elastice# Vite-a transportorului este e ',6
m@s# $ctionarea ar!orelui motor al transportorului se face la pri-a e putere a
tractorului, prin intemeiul unei transmisii caranice, a unui reuctor si a unei
transmisii cu lant# Incarcarea fanului se face intr-o remorca cuplata in spatele
masinii# $ceste masinii se pre"a cu posi!ilitatea re%larii inclinatiei
transportorului fata e ori-ontala#
Pe principiu similar celui repre-entat in sc/ema in fi%ura 6:#69 este
construita masina M$-6,'2masina e aunat cu latimea e lucru 6,'7 m1#
4i% 6:#69 A Sc/ema masinii e aunat si incarcat fura.e
Transportul fanului pentru epo-itare sau pentru claitul sto%urilor se
poate face cu ele"atoare 2cu racleti sau pneumatice1 sau cu masini speciale e
riicat, enumite si masini e clait sto%uri#
&# PRESE &E $&*+$T SI B$3OT$T 4$+
6# Consieratii %enerale
a# &omeniul e utili-are si clasificarea preselor
Presele sunt folosite pentru stran%erea fanului in !ra-e si
presarea paielor in !aloturi# Ele se folosesc e asemenea pentru stran%erea si
presarea paielor re-ultate in urma recoltarii cerealelor cu com!ine# $"anta.ele
presatii fanului constau in0 miscarea "olumului fanuliu recoltat, ceea ce usurea-a
transpotrul si pastrarea= fanului presat pastranu-si mirosul si culoarea mai mult
timp ecat cel nepresat#
Presale e aunat si !alotat se pot clasifica upa mai multe criterii0
a Dupa forma balotului cxecutat pot fi prese ce formea-a !alot e forma
paralelipipeica 2numite prese cu camera e presare sau cu piston1#
b Dupa gradul de presare 2%reutate "olumica a !aloturilor1 presale pot fi0 e
presiune mica 2D?8((-6(( C%f/mB1, e presiune mi.locie 2D?67(-'7( C%f/mB1, si
e presiune mare 2D?'7(-:(( C%f/mB1#
c Dupa fluxul tehnologic (circuitul materialului) presale pot fi cu flux in
forma e 3 si cu flux in forma e I#
presale e aunat si !alotat construite in present sint masini cu functionare
continua, camerele e presare fiin la ma.oritatea preselor ispuse paralel cu
irectia e inaintare# Ele pot fi tractate, purtate, semipurtate si autoeplasa!ile#
3e%area !aloturilor se face cu sfoara sau cu sarma, pe itectia paralela cu
irectia e presare# +umarul le%aturilor este in mo frec"ent e oua#
$ctionarea or%anelor e lucru ale preselor e aunat si !alotat se face in
ma.oritatea ca-urilor e la pri-a e putere a tractorului# Exista unele tipuri e
prese care pentru actionarea or%anelor e lucru sint pre"a-ute cu motoare proprii
2cu putere e 67-'( CP1, tractorul ser"in numai pentru tractare#
!# Partile componente ale preselor si procesul e
lucru executat e acestea#
Presele e aunat si preset sint formate in urmatoarele parti
componente0 &ispo-iti"ul e aunat si riicat 2riicator e plante1, or%ane e
alimentare, mecanismul e presare, aparatul e le%at, transmisia, montate pe un
caru sustinut pe un caru e rulare# In partea anterioara carul este pre"a-ut cu
ispo-iti" e tractiune#
Procesul e lucru executat e presa cu piston 2sau cu camera e presare1
este repre-entat in fi%ura 6:#6)#
Canera e presare este formata intr-o parte cu sectiune constanta 2$BC&1
si o alta parte 2$&&C1 cu sectiune "aria!ila 2peretele superior CC fiin
inclinat1#
Or%anele e alimentare introuce fanul in %ura e alimentare E4GE
pre"a-uta pre"a-uta in peretele lateral al camerei e presare $BC& 2la unele
prese alimentarea se face pe partea superioare1# Introucerea materialului in
camera e presare, e catre furca e alimentare, se face in timpul cat pistonul se
eplasea-a in -ona %urii e alimentare spre PM$#
Portia e material introusa in camera e presre, la eplasarea pistonului e
la PM$ spre PM& este supusa presarii in camera $BC&#
Procesul presarii se poate consiera ca ecur%e in trei fa-e 0
-fa-a I can pistonul se eplasea-a pe istanta ae 2up ace a eposit
mar%inea E4 a %urii e alimentare1= in aceasta fa-a are loc presarea initiala a
materialului caracteri-ata prin eformarea locala a acestuia, forta e presare
netransmitanu-se asupra altor straturilor ce se %asesc in portiunea C&&C a
camerei e presare=
-fa-a a II-a, can pistonul se eplasea-a pe istanta ef can se prouce
presarea propriu--isa, materealul fiin comprimat la %reutatea "olumica
necesara, forta e presare transmitinu-se si asupra altor portii e material,
presate anterior=
-fa-a a III-a, can pistonul e eplasea-a pe istante fg, facanu-se
eplasarea portiei e fan preset si e"acuarea acestea in camera $BC&#

4i%# 6:#6) A Sc/ema procesului e 4i%# 6:#'( A Sc/ema e
lucru executat e presa cu piston functionare a presei cu !en-i continue
4orta e presare necesara P, corespun-ator clor trei fa-e, "aria-a upa cur!a
abcd, "aloarea maxima a acesteia fiin P, corespun-atoare sfarsitului fa-ei aII-a,
e presare propriu--isa#
4ormarea unui !allot se reali-ea-a prin presare succesi"a a 6(-'7 portii e
fin e cate '-> C%f fiecare# Can !alotul este format 2a.un%e la lin%imea
necesara1, upa presarea ultimei portii si e"acuarea acesteia in camera $BC&
are loc re%larea !alotlui Baloturile le%ate sant treptat e"acuate in presa prin
impin%erea lor succesi"a in camera C&C&#
Greurile e presare 2%reutatea "olumica a !alotului1 epine e re-istentele
ce se opun la comprimarea si eplasarea pe portiunea eg a portiei e material
introuce# $ceste re-istente epen e "aloarea fortelor e frecare ce se pun la
eplasarea !aloturilor in camera C&C&# Re%larea %raului e presare prin
moificarea "alorii re-istentelor opuse la eplasarea !aloturilor in camera
C&C&# In acest scop la toate prsele se pre"ee posi!ilitatea re%larii inclinatiei
peretelui superior sau inferior a acmerei C&C&,prin aceasta ra%lanu-se %raul
e presare#
Presiunea specifica exercitata e suprafata frontala a pistonului la sfarsitul
fa-ei a II-a si incepitul fa-ei a III-a la presale e presiune mi.locie 2D?67(-'7(
C%f@mB1 este F?'-'#: C%@mG#
&imensiunile !alotului e forma paralelipipeica frec"ent reali-ate e prese
sant0 lun%imea 9(-)( cm, sectiunea >8H:7 cmG si :(H77 cmG, %reutatea !alotului
fiin >(-:( C%f#
In fi%ura 6:#'( se arata sc/ematic procesul e lucru executat e presa cu
!en-i continue# In ca-ul acestor prese formarea !alotului se reali-ea-a su!
actiunea a oua ranuri e !an-i 6 si ' montate pe sulurile ', > si : si 7, 8 si ;#
Sulurile ' si 7 sint motoare si isi mentin po-itia fixa# Sulurile >, :, 8, si ; prin
intermeiul unor mecanisme cu par%/ii isi pot miifica po-itia in functie e
staiul formarii !alotului#
4anul este introusintre ramurile acti"e ale celor oua ranuri e !en-i 2a
caror sens e eplasare este iferit1 prin intermeiul unui transportor e
alimentare, a unui uniformi-ator 9 si a sulului e presare initiala )# Prin
eplasarea in sens in"ers a ramurilor celor ou Rnuri e !en-i 2curele1, fanul
introus in spatial intre ele este preset si infasurat in spirala formanu-se astfel
!alotul#
Pe masura infasurarii stratului e fan sulurile ocupa treptat po-itii iferite
2po-itia finala este repre-entata cu linii plina1#
&upa formarea !alotului se face le%area acestuia prin infasurarea acestuia cu
sfoara, fara a mai le%a capetele# &upa ifasurarea !alotului cu sfoara acesta este
e"acuate, sulurile 8 si > eplasanu-se# In timpul le%arii si e"acuarii !alotului se
intrerupe introucerea fanului in spatial intre !en-i, fie prin oprirea masinii fie
prin reciclarea fanului, prin intermeiul unui transportor suplimentar#
&imensiunile !aloturilor cilinrice reali-ate e presale cu !en-i continue
sant0 lun%imea )(-)' cm, iametrul :(-:7 cm, %reutatea unui !alot fiin e '7-
>( C%f#
'# Constructia or%anelor componente ale preselor
a# Riicatoare e plante
In constructia preselor se folosesc frec"ent riicatoare e plante
cu e%ete elastice# Mai rar, sant folosite riicatoare cu %eara excamota!ile sau cu
transportor cu e%ete elastice#
In fi%ura 6:#'6 se arata constructia unui riicator e plante cu e%ete
elastice# Pe ar!oreal 6 prin intermeiul unor iscuri ' sant montate :-8 !are > pe
care sant fixate e%etele elastice :# 4iecare !ara cu e%ete, la una in extremitati
este pre"a-uta cu un !rat 7 pre"a-ur cu rola 8#
4i%# 6:#'6 A Riicator e plante
Rolele !arelor se eplasea-a pe o cama fixa ;# &easupra riicatorului sint
pre"a-ute !en-ile e ta!la 9, pe care se face eplasarea plantelor riicate#
Prin rotirea axului, e%etele pe lin%a miscarea e rotetie in .urul ar!orelui 6,
capata si miscarea relati"e an .urul axelor !arelor, in functie profilul camerei, pe
care se eplasea-a rolele#
Profilul camerei 2fi%# 6:#''1 este sta!ilit astfel ancat la intrarea in material
e%etele 2po-itia61 sa ai!a o po-otie raiala# In timpul riicarii materealului,
atorita eplasarii rolelor pe cama, e%etele capata o miscare e rotatie in .urul
axei !arelor, miscarea necesara pentru a se asiura riicarea materealului
2po-otoa ' si >1#
4i%#6:#'' A Profilul camei
In momentul transmiterii materealului spre alte or%ene, pentru a nu
impieica eplasarea materealului, esprinerea e%etelor e material se face pe
"erticala#
Riicatoarele e plante au latimea e lucru e 6,'-6,8 mm sis ant pre"a-ute
cu e%ete cu lun%imea e 6)(-'(( mm, istanta intre e%ete fiin e ;7-66(mm#
Vite-a periferica I, a e%etelor riicatorului, in -ona e riicare a plantelor
este e 6,;-',7 m@s#
4unctionarea normala a riicatorului e plante, cu piereri minime, se
asi%ura aca "ite-a I6?26,6-6,'1 Im I m fiin "ite-a e inaintarea masinii#

!1 Or%ane e alimentare
Or%anele e alimentare ser"esc pentru preluarea materealului riicat e
riicatoare si introucerea perioica a acestuia in camera e presare# Ele sant
pre-entate su! forma unor transportoare, furci e alimentare sau transportoare si
furci e alimentare#
Transportoarele e alimentare folosite in ma.oritatea ca-urilor sant cu melc,
ispusi in consola= la unele masini melcul are posi!ilitatea e a-si moifica
po-itia in plan "ertical, in functie e %rosimea stratului e material#
In fi%ura 6:#'>, se arata sc/ema unui malc e alimentare# $xul melcului este
sustinut intr-o tea"a prin intermeiul a oi rulmenti cu ace# Tea"a e sustinere
este montata pe carul masinii#
Melcii e alimentare se construesc cu iametrul exterior al spirei e :8(-77(
mm, pasul spirei s ?:;(-8(( mm, turatia melcului fiin n ?67(-:>( rot@min#
Introucerea perioica a materealului transportat in camera e presare se
face cu furci e alimentare 2fi%#6:#'>,!1# 4urca e alimentare este formata in '-
> !rate 6 montat pe un ar!ore cotit '# In partea superioara furca este articulate e
!ara ># In timpul functionarii extremitatile furcii escriu cur!a inicata punctat#
4i%#6:#'> A Melcul e alimentare 2a1 si furca e alimentare 2!1
4unctionarea furcii e alimentare este sincroni-atacu functionarea pistolului
presei# 3a cursa in %ol a pistonului, furca antrenea-a material si-l introuce in
camera e presare 2cu sectiunea bxh1# 3a cursa e lucru 2e presare1 a pistonului
furca se eplasea-a pe partea superioara a cur!ei# Turatia ar!orelui e actionare
al furcii este e%ala cu turatia ar!orelui e actionare al furcii este e%ala cu turatia
ar!orelui mecanismului cu !iela-mani"ela#
c1 Mecanismul e presare
Mecanismul e presare este format in camera e presare, piston actionat
e un mec/anism !iela-mani"ela si "olant#
Camera e presare este repre-entata printr-un canal e forma
paralelipipeica, reali-ata in ta!la# Peretii laterali sant formati in ta!la
profilata in forma e ri%ii-ati prin peretele superiorsi inferior, in partea in fata
sau cu plat!anein partea in spate#
In peretele inferior al camerei e presare sunt pre"a-ute orificii pentru
trecerea acelor, precum si pentru clic/etii e prote.are a acelor# 3a extremitatea
posterioaraa parti cu sectie constanta a camerei e presare sant pre"a-uti
clic/etii e retinere a materialului preset#
In peretele lateral al camerei e presare este montata o roata intata care este
actionatae e !allot in miscarea acestuia si comana mecanismul e cuplare a
transmisiei la ar!oreal aparatului e le%at#
Pistonul 2fi%#6:#':,a1 este format intr-o sectie e placi in otel suate intre
ele, pre"a-ute cu !ucati e lemn 2in special in exterior1, care asi%ura %iarea
acestuia# 3a unele masini este pre"a-ut cu rulmenti e %/iare#

4i%# 6:#': A Pistonul 2a1 si "olantul 2!1
In corpul pistonului sant pre"a-ute oua canale pentru trecerea acelor la
cursa e aucere a sarmei la innoator# $stfel in miscarea lor, acele nu sant
impieicate e materealul in camera e presare, ele trecan prin canale in
corpul pistonului#
$ctionarea pistonului se face cu un mec/anism !iela-mani"ela 2fi%#6:#'71#
Ra-a mani"elei este in %eneral e >8(-:>( mm, turatia acesteia fiin e :7-;(
rot@min#
4orta necesara e a fi e-"oltata pe suprafata pistonului epine e %raul e
presare necesara s fi o!tinut, respecti" in ca-ul functionarii presei e re-istente
opuse la eplasarea !alotilor in partea posterioara a camerei e pesare#

4i%# 6:#'7 A Sc/ema mecanismului e actionare a pistonului
4orta pe piston este ata e relatia0
4p ?pS
in care0 S A suprafata pistonului in cmG
p A presiunea specific ape suprafata pistonului, atorita re-istentei e
comprimare a fanului, in C%f@cmG#
Presiunea specifica p epine e o serie e factori0 starea materealului
2%reutatea "olumica, umiitate etc#1, %rosimea stratului e material supus
presarii, "aloatea fortelor e frecare etc# In ca-ul presarii ier!urilor semanate cu
umiitate e '( A '7< pentru %reutatea "olumica a !aloturilor e 68( A '7(
C%f@mBse inica urmatoarea relatie pentru eterminarea "alorii lui p0

P?6(
7
D
>' , '
, C%f@cm G
Momentul la ar!orele e actionare, necesara intr-o po-itie oarecare a
pistonului, la cursa e presare "a fi0
Mt ?T , C%fm#
in care0
T este forta tan%entiala, in C%f=
este ra-a mani"elei, in m#
&upa cum re-ulta in sc/ema,
T?4! cos J?4! sin 2KLM1
in care0
M si K sint un%iurile, su! care sant ispuse !iela si mani"ela la un moment at, fata e ori-ontala#
&ar 4!?
cos
p
F

Re-ulta0 T?4 p

cos
1 sin2 +
Puterea necesara pentru actionarea mani"elei, la un moment at, "a fi
P?
;7

t
M
, CP
In care0
N este "ite-a un%/iulara a mane"rei, 6@s#
Intrucat pistonul intampina re-istente mari numai la cursa e presare 2o parte
e cursa e ucere1, pentru a transmite la ar!oreale e actionare o putere
constanta minima necesara si a asi%ura o functionare uniforma a mecanismului,
in transmisia pentru actionarea acestuia se pre"ee un "olant 2fi%# 6:#':,!1#
Rolul "olantului este e a acumula 2a!sor!i1 ener%ia transmisa in perioaele
can pistonul lucrea-a in %ol si o ia inapoi atuncu can pistonul executapresarea
materealului#
Volantul 6 este pre"a-ut cu stifturi e forfecare '# In ca-ul in carere-istenta
intampinata e piston este foarte mare 2e exemplu pistonul este !locat e catre
clic/etii e si%uranta ai acelor1, stifturile se foarfeca, iar "olantul se rotesteca o
roata li!era, flansa > ser"in rept la%ar#
In %eneral, iametrul "olantului este e 67( A )9( mm, iar momentul e
inertie e (,'6> A ',7' C%fmsG, %reutatea e 8( A 6'( C%f# Turatia ar!orelui pe
care se montea-a ar!oreleui pe care se montea-a "olantul n?'9( A ;'( rot@min#
Puterea necesara pentru presare se poate etermina folosin relatia0
P?
8( ;7(
Ln
, CP
in care0
3 este lucrul mec/anic necesar pentru presarea unei portii e fan e ' A > C%f, in C%fm=
n A turatia mani"elei, rot@min#

1 $parate e le%at
In functie e materealul folosit pentru le%area !aloturilor 2sarma sau
sfoara1 se folosesc oua tipuri istincte e aparate e le%at0 cu sarma si cu
sfoara#
Sarma folosita pentru le%are este in otel moale 2recopt1 O3 >: sau O3 >9
cu iametrul e 6,9 A ' m, a"an re-istenta maxima la tractiune e >7 A :7
C%f@mmG# Sfoara folosita pentru le%are are iametru e ',7 A > mm, re-istan la
o forta e tractiune e ;( A ;7 C%f#
Iniferent e materealul folosit pentru le%are, aparatele e le%at sant formate
in urmatoarele elemente0 mec/anism e aucere a sarmei 2au sfori1si innoator
format in prin-ator, e%et innoator si cutit, elemente prin intermeiul carora
se formea-a noul# 3a aparatele e le%at cu sarme mai este pre"a-ut un
mec/anism e e%a.are a noului, care efectuea-a eplasarea noului format e
pe e%etul-innoator#
$ctionarea tuturor elementelor aparatului e le%at se face e la un ar!ore,
cuplarea transmisiei la acesta facanu-se automat, up ace !alotul a fost format,
prin intermeiul unui ispo-iti" e cuplare#
In fi%ura 6:#'8 se arata sc/ema transmisiei si moul e ispunere a
elementelor componente ale aparatului e le%at cusarma e la presa PMT A 7#
&e la mecanismul cu !ielea mani"ela al masinii, miscarea se transmite la
ar!oreal 6 si printr-un %rup e roti intate conice ' si > la ar!orele : e actionare
a aparatului e le%at# Roata intata > face corp comun cu carcasa mecanismului
e cuplare# Pe ar!oreal : sant montate iscurile 7, pre"a-ute cu cate oua
sectoare intate pentru ac/i-itionarea prin-atorului si a e%etului e rasucire si
cama 8 pentru actionarea axului ; a acelor 9# 3ateral pe iscul in stan%a este
pre"a-uta cama ) pentru actionarea mecanismului e e%a.are a noului#
Cuplarea transmisiei la ar!orele : se face perioic prin intermeiul unui
sistem e cuplare ce intra automat in functiune in momentul can lun%imea
!alotului a.un%e la )(( A 6((( mm# Elementul care comana cuplarea
transmisiei este repre-entat prin roata -imtata 6(, montata in peretele lateral al
camerei e presare#
Miscarea e la roata 6( se transmite la rotile conice 6' si 6># Roata 6> este
pre"a-uta cu par%/ia 69 care actionea-a asupra par%/iei 6:, ce mentine
permanent sistemul ecuplat#
4i%# 6:#'8 A sc/ema transmisiei la aparatul e le%at
Prin rotirea par%/iei 6: se eli!erea-a par%/ia 67# Su! actiunea arcului rola 6;
este eplasata spre exterior# Cuplarea carcasei 68 cu ar!orele : se face in
momentul can proeminenta 6) in miscarea e rotatie intalneste rola 6;#
&ecuplarea transmisiei se "a face upa ce ar!orele : se "a roti cu >8(O, par%/ia
67 a.un%an in reptul ciocului e pe par%/ia 6:#
Prin rotirea ar!orelui : sint actionatetoate elementele aparatului e le%at#

4i%# 6:#'; A Sc/ema mecanismului acelor
In fi%ura 6:#';, a se arata mecanismul acelor# $cul 6 este e forma unei !are
cur!e, pre"a-ute la extremitatea sa oua role, in corpul acestuia fiin pre"a-ute
un canal semicircular pentru %/iarea sarmei# &e la camera ', prin rotirea
ar!orelui > prin sistemul e par%/ii :, 7, 8, si ; miscarea care transmite la axul 9
al acelor# Pentru aucerea acelor in po-itia limita inferioara in po-itia limita
superioara axul ) se roteste cu )(O# Intrarea in functiune a acelor se prouce in
momentul in care pistonul in eplasarea sa a epasit limita m, acelor in miscarea
lor e riicare trecan prin spatiile in corpul pistonului# In felul acesta miscarea
acelor nu este impieicata e materialul ce se %aseste in camera e presare#
In ca-ul !locarii acelor, can acestea se %asesc in camera e presare, spre a
e"ita eformarea acestora e catre piston este pre"a-ut ispo-iti"ul e si%uranta
format in par/%iile 6( si 66, clic/etul 6' si arcul 6># Can acele se %asesc in
camera e presare, su! actiunea arcului 6>, clic/etul 6' este rotit in sensul acelor
unui ceasornic si intra in camera e presare# 3a eplasarea acelor in po-itia
inferioara axul 9 se eplasea-a pe oua frane cu !ana 6:#
In fi%ura 6:#'9, a se arata iscul e actionare a prin-atorului 6 si a e%etului
'# Pe partea laterala a iscului > sint pre"a-ute sectoare intate : si 7 pentru
actionarea prin-atorului si a e%etului, precum si %/ia.ele 8 si ; pentru
mentinerea po-itiei acestora#

4i%# 6:#'9 A Innoatorul aparatului e le%at al presei
Prin-atorul este format in oua placi 9 2fi%# 6:#'9, !1 montate ri%i pe un
ax# 4iecare placa este pre"a-uta cu oua e%a.ari, su! forma e V in care se
introuc sarma ausa e ac# &e%a.arile sint ecalate intre ele su! un un%/i e
69(O# $ctionarea prin-atorului se face prin an%renarea sectorului : cu roata
intata ), miscarea la axul prin-atorului transmitanu-se prin %rupul e roti
intate elicoiale 6(#
Intre cele oua placi 9 este introusa o placa fixa 66, montata pe !atiul
comun# Taierea sirmei se face e catre cutitul 6', montat pe !atiul eesu!tul
placii inferioare#
Sirma ausa ce ac este introusa in e%a.area in placi# Placile 9, rotinu-se
cu 69(O antrenea-a sarma in miscarea e rotatie, facan-o sa se inoaie in spatiul
intre placile 9 si placa 66# &upa prinerea sarmei este taiata e catre cutitul 6'#
&e%etul-inoitor ' 2sau e%etul e rasucire1 este format intr-o ti.a,
pre"a-uta in partea inferioara cu un cioc# In partea superioara pe ti.a e%etului
este montata roata intata conica 6>2cu 9 inti1# $ctionarea e%etului se face
prin an%renarea sectorului 7 cu roata 6>#
&upoa ce sarma ausa e ac este antrenata e prin-ator incepe rasucirea
celor oua capete ale sarmei e catre e%etul ', acestea fiin ase-ate pe ciocul
e%etului# &e%etul ' rotinu-se in .urul axei sale rasuceste sarma, im!inan
astfel cele oua capete# 4ormarea noulu prin rasucire se reali-ea-a prin rotirea
e%etului cu un un%/i e > H >8(O#
&upa formarea noului e face eplasarea acestuia e pe cioc, cu
mecanismul format in par%/iile 6: si 67 si placa 68# $ctionarea acestui
mecanism se face prin intermeiul camei 69, rola 6) a par%/iei 67 fiin montata
in canalul camei# Prin eplasarea placii 68, noul format este e"acuat ee pe cioc#
Toate operatiile e le%are a !alotului se fac la o rotatie a ar!orelui :,
respecti" la o rotatie a ar!orelui cotit al mecanismului !iela mani"ela al presei#
># Tipuri constructi"e e prese e aunat si !alotat
Presele e aunat si !alotat cele mai raspanite in pre-ent sint cele tractate
cu piston, cu le%area !alotului cu sirma sau sfoara# Ele se construesc pentru
proucti"itati e : A 67 t@/# In tara noastra se construeste presa PMT A 7#
Presa PMT 5 este estinata a lucra in a%re%at, cu tractoarele * A ;', * A
87(, * A 876, fiin folosita pentru presarea fanului in !ra-e si a paielor lasate
su! forma e !ra-e e catre com!inele C-6 2C->1#
Presa PMT A 7 este formata intr-un caru, sustinut pe oua roti cu pneuri,
pre"a-ute cu un triun%/i e tractiune, pe care aint montate 0 riicatorul e plante,
melcul si furca e alimentare, mecanismul e presare, aparatul e le%at si
transmisia#
Carul masinii repre-inta o constructie metalica, fiin sustinuta pe oua roti
cu pneuri cu imensiunile 0 ;,7(H68P si 8,7(H68P#

Riicatorul e plante esteformat in cinci !are cu e%ete elastice, montate
prin intermeiul siscurilor pe un ar!ore# Riicatorul e plante este montat
articulat pe caru, inaltimea acestuia fata e sol putan fi re%lata prin
intermeiul unei manete#
Or%anele e alimentare a mecanismului e presare sint formate intr-un
melc si o furca e alimentare# Mecanismul e presare si aparatul e le%at au
constructia inicata in fi%urile 6:#': A 6:#'9#
$ctionarea or%anelor e lucru ale presei se face e la pri-a e putere a
tractorului#
Prin eplasarea masinii, e-a-lun%ul !ra-elor, plantele sint riicate e
riicatorul e plante si prin intermeiul melcului e alimentare si a furcii sint
introuse in camera e presare# Su! actiunea pistonului in camera e presare are
loc formarea !alotului#
Presa PMT A 7 are riicatorul e plante cu latimea e lucru e 6,>8 m si
formea-a !aloturi cu imensiunile >7(H:9(H6((( mm, %reutatea "olumi"a a
acestora fiin e 6'( A 69( C%f@mB# Proucti"itatea maxima a presei este e 7
t@/# Greutatea presei este '6(( C%f#
E.COMBINE DE RECOLTAT SI TOCAT
2COMBI+E &E SI3OQ1
6# CO+SI&ER$TII GE+ER$3E
a# &omeniul e utili-are si clasificarea com!inelor e recoltatsi tocat

Com!inele e recoltat si tocat sint folosite pentru tocarea, tocarea si
incarcarea in mi.loace e transporta fura.elor estinate in principal insilo-arii# In
functie e omeniul lor e utili-are, enumirea acestor masini este e com!ine
e silo-, enumire raspanita in pre-ent#
Operatiile pe care le ineplinesc com!inele e silo- sant 0 taierea plantelor,
tocarea acestora si transportul masei tocate in mi.loace e transport# *nele
com!ine e silo-, estinate recoltarii porum!ului silo- efectuia-a si operatii e
etasare a stiuletilor, care sint colectati separat e masa tocata#
&upa moul in care executa succesiunea operatiilor si upa tipul aparatelor
e taiere folosite, com!inele e silo- pot fi %rupate in0
- com!ine e silo- cu aparat e taiere cu cutit ce primeste miscarea rectilinie
alternati"a =
- com!ine e silo- cu aparat e taiere rotati"
3a com!inele in primul %rup, aparatul e taiere, efectuia-a numai taierea
plantelor# Tocarea plantelor si transportul tocurii spre mi.loace e transport se
face cu alte or%ane#
3a com!inele in cel e-al oilea %rup aparatele e taiere rotati"e efectuia-a
taierea si tocarea plantelor si a-"arlirea tocaturii in mi.loace e transport#
Com!inele e silo- pot fi uni"ersale, estinate pentru recoltarea unor
anumite culturi# Cam!inele e silo- uni"ersale e o!icei se pre"a cu
ec/ipamente estinate pentru recoltarea culturilor ier!oase si a culturilor
semanate in ranuri#
Com!inele e silo- pot fi tractate, purtate, semipurtate sau autoeplasa!ile#
$ctionarea or%anelor e lucru ale com!inelor e silo- se face e la pri-a e
putere a tractorului cu care lucrea-a in a%re%at, acelas tractor fiin folosit in
ma.oritatea ca-urilor si pentru tractarea remorcii e colectarea tocaturi#
!# Partile componente ale com!inelor e silo-# Sc/ema te/nolo%ica
Com!inele e silo- se pre"a, in functie e sc/ema te/nolo%ica, cu
or%ane e lucru si pentru transportul materealului, e constru"tii riferite,
ispuse intr-o succesiune eterminata#
Com!inele e silo- pre"a-ute cu aparat e taiere plan cu cutite cu miscare
rectilinie alternati"sint formate intr-in caru, sustinut pe oua roti pe care sant
montate urmatoarele or%ane componente 0 aparatul e taiere 6, ra!atorul ',
transportul e plante >, "alturile e alimentare :, aparatul e tocare 7 si
transportorul e masa tocata 7# Tractarea masinii se face prin intermeiul unui
triun%/i e actiune 8#
Prin eplasarea masinii, plantele ra!atute e ra!ator sint taiate e aparatul e
taiere si epuse pe transportorul e plante care le transporta spre aparatul e
tocare# Introucerea plantelor in aparatul e tocare se face e catre "alturile e
alimentare, care efectuia-a initial o presare a materealului si su! aceasta forma,
cu "ite-a constanta il introuc in -ina e actiune a cutitelor aparatului e tocare#
Materealul tocat este transportat in remorca e catre transportorul e masa
tocata#
Com!inele e silo- pre"a-ute cu aparate e taiere cu cutite cu miscare
rectilinie alternati"a, pot fi pre"a-ute si cu "alturi e etasare care inainte e
introucerea tulpinilor in aparatul e tocare efectuia-a etasarea stiuletilor#
Stiuletii etasati sint transportati intrt-o remorca e colectare a stiuletilor#
$paratele e tocare cu care cu care se pre"a com!inele e silo- e acest tip
pot fi cu to!a sau cu isc# In ultim ca-, aparatul e tacare efectuia-a si a-"arlirea
tocaturii in mi.loace e transport#

4i%# 6:#>( Sc/ema com!inei e silo- cu aparat
e taiere cu cutit cu miscarea rectininie alternati"a
In fi%ura 6:#>6 sint aratate sc/eme e functionare ale com!inelor e silo- cu
aparate e taiere rotati"e, care efectuia-a taierea, tocarea si -"arlirea tocaturii#
In primul ca- 2fi%# 6:#>6, a1 aparatul e tocat este format intr-un rotor 6 cu
cutite mintate articulate, pre"a-ute cu carcasa ' si conucta pentru transportarea
materealului tocat >, montat pe un caru sustinut pe roti# Prin eplasarea
masinii, carcasa inclina plantele, iar cutilele rotorului, totinu-se cu "ite-a
periferica e >( A 7( m@s efectuia-a taierea si tocarea plantelor, fractiunile
re-ultate 2taierii1 fiin a-"arlite prin conucta > in remorca e colectare# $ceste
com!ine sint folosite in special pentru recoltarea culturilor ier!oase#

4i%# 6:#>6 Sc/ema te/nolo%ica e com!ine e silo-,
cu aparate e taiere tocare si a-"arlire
In al oilea ca- 2fi%# 6:#>6, !1 or%anele e lucru estinate pentru recoltarea
unui ran e plante sant pre-entate prin oua separatoare e lan 6, scutul ', oua
calturi e alimentare > cu palete -imtate, aparatul e taiere, tocarea si a-"arlirea
: 2format intr-o to!a cu cutite1 si conucta 7 pentru transportarea materealului
tocat#
Prin innaintarea masinii, plantele iri.ate e separatoare sant aplecate e
scutul ' si intra in spatiul intre "alturile ># &upa intrarea plantei intre "alturi
incepe procesul tocarii e-ecutat e aparatul e tocare :# Initial se face taierea
plantei iar apoi planta este introusa e catre "alturi in -ona e actiune a
cutitelor to!ei facanu-se tocarea# &upa tocare, taieteii sant a-"arliti e catre
to!a e tocare prin conucta 7 in remorca pentru colectarea materealului tocat#
'# $P$R$TE &E TOC$RE
In constructia com!inelor e silo- se folosesc aparate e tocare cu cutite
ispuse pet o!a sau pe un rotor# In ultimul ca- cutitele sint montate pe suporti
montati arti"ulat pe un ar!ore reali-at in tea"a#
Aparatul de tocare cu toba 2fi%# 6:#>'1 esteformat intr-un ar!ore 6 pe care
prin intermeiul unor iscuri ' sint montate cutitele ># Cutitele pot fi cu tais
rept sau spiral# 3a com!inele e silo- la care lun%imea aparatului este mare
2e%ala cu latimea e lucru a com!inei1 aparatul e tocare este format in mai
multe sectii, montate pe acelas ar!ore sau in mai multe cutite montate pe o
ta!la#
4i%# 6:#>' $paratele e tocare cu ro!a
&ispunerea cutitelor pe iscuri se face astfel incat taisul acestora sa
forme-e cu partea contrataietoare un un%/i e alunecare care asi%ura mentinerea
materealului in spatiul intre cutit si partea comtrataietoare# Pentru ca taierea sa
se prouca continuu pe aparatul e tocare, ispunerea cutitelor se face astfel
incat inceputul unui cutit sa se %aseasca pe %eneratoarea pe care se %aseste
axtremitatea cutitului alaturat#
3un%imea tocaturii l, a!tinuta, epine e "ite-a e alimentare a
materealului si e turatia to!ai n 0

$paratul e tocare cu cutite montate pe rotor este format intr-un ar!ore 6 pe
care sant montate articulat cutitele '# &ispunerea cutitelor pe rotor se face pe o
spirala, intre cutite existan o acoperire R!#

4i%# 6:#>> $parat e taiere, tocare si a-"arlire
$ceste aparate se folosesc in special pentru recoltarea ier!oaselor# Ele efectuia-a
atat taierea si tocarea cat si -"arlirea taieteilor re-ultati in remorca e colectare#
Cutitele au latimea e lucru !?7( A ;7 mm, acoperirea R! fiin e ; A '7
mm# Ele pot a"ea forma inicata in fi%ura 6:#>>, a sau forma lamelor e taiere
e la aparatele e taiere e tip clasic#
># TIP*RI CO+STR*CTIVE &E COMBI+E &E SI3OQ
In tara noastra initial s-a fa!ricat com!ina e silo- CST A ', tractata cu
latimea e lucru e 'm# $ceasta com!ina este ec/ipata cu un aparat e taiere si
tocare cu cutite montate articulat pe un tam!ur, autitele a"an forma lamelor e
taiere# Taieteii re-ultati prin tocare, transportati e un melc, sant -"arliti e catre
un "entilator aruncator in remorca# In pre-ent se fa!rica si se utili-ea-a com!ina
CS* 2com!ina e silo- uni"ersala1#
Cob!"a CS# 2fi%# 6:#>71 este formata intr-un caru 6, sustinut e oua
roti cu pneuri, pre"a-uta cu un triun%/i e tractiune ', pe care este montata
conucta > pentru transportul materealului tocat, elemente ce constitue masina
e !a-a#
Pe masina e !a-a se pot monta urmatoarele ac/ipamente e lucru 0
ec/ipament pentru plante ier!oase, ec/iament pentru recoltat porum! pe un ran
si ec/ipament e recoltat porum! pe oua ranuri cu istanta intre ranuri sau

cu istanta re%la!ila intre ranuri# Ec/ipamentele se montea-a lateral in partea
reapta, pe masina e !a-a#
Carul masinei este reali-at in !are profilate e ta!la suate intre ele#
Conucta e transport a materealului tocat are sectiune "aria!ila,
reptun%/iulara in partea inferioara si circulara in partea superioara# In partea
superioara conucta este pre"a-uta cu un eflector : pre"a-ut cu placa e
iri.are 7# &eflectorul : se poate roti in plan "erti"al, prin intermeiul unui
mecanism actionat e la maneta 8 iar po-itia placii e iri.are poate fi
moificata prin intermeiul ca!lului ;#
Ec/ipamentul pentru recoltarea plantelor ier!oase este format intr-un rotor,
cu '9 e cutite ispuse pe patru ranuri pe un tam!ur acoperit cu o carcasa#
Cutitele pot a"ea taisul nete sau -imtat# Turatia motorului este e 677( rot@min#
3atimea e lucru a ec/ipamentului este e 6:8( mm#
Ec/ipamentele pentru recoltarea plantelor semanate in ranuri sant pre"a-ute
cu separatoare e lan, "alturi e alimentare si to!e e tocare si a-"arlire cu cutite
fixe#

$ctionarea or%anelor e lucru ale com!inei se face e la pri-a e putere a
tractorului# Proucti"itatea com!inei CS* este e 67 A '( t@/ in ca-ul can este
ec/ipata pentru recoltat plante ier!oase si 6: A ': t@/ can este ec/ipat pentru
recoltat plante semanate in ranuri 2un ran sau oua ranuri la o trecere1#