Instrumente si tehnici clasice in managementul

calitatii
1. Diagrama Pareto
Diagrama Pareto are ca obiectiv:
- S separe problemele importante de cele posibile, astfel nct s te poti concentra asupra
ameliorrii acestora.
- S aranjee informa!iile n func!ie de prioritate sau importan!.
- S ajute determinarea problemelor cu adevarat importante, pe baa informa!iilor "i nu a
prerilor.
Diagrama Pareto a fost numit dup #ilfredo Pareto, un economist italian din secolul $%$,
care a realiat un studiu despre bog!ie "i srcie n &uropa, la nceputul secolului $$. 'cesta
a descoperit c cei boga!i sunt pu!ini la numr, iar cei sraci sunt majoritari. 'cest principiu se
baea pe distribu!ia inegal a lucrurilor n univers. 'ceasta este legea ,,pu!inului
semnificativ n fa!a abundentului lipsit de substan!.( Principiul Pareto este legea nescris,
conform creia ,,)*+ dintre probleme au ,*+ din impact.( )*+ din probleme repreint
,,pu!inul semnificativ(, iar restul alctuiesc ,,abundentul lipsit de substan!.( Din punctul de
vedere al calit!ii, diagrama a fost introdus de profesorul -... -uran, pentru a face distinc!ia
ntre:
- Problemele esen!iale, care sunt pu!ine la numr, dar care au reultate importante "i
- Problemele secundare, care sunt multe la numr, dar care au pu!ine reultate.
Diagrama Pareto este un instrument folosit atunci cnd cercetm un proces ce ofer
informa!ii mpr!ite pe categorii, pentru a putea numra repeti!ia unei anumite categorii.
%nforma!iile sunt aranjate n ordine "i, de aceea, problemele esen!iale pot fi indentificate "i
corectate mai nti. 'ceast te/nic se folose"te n primul rnd n identificarea "i evaluarea
discordan!elor, de"i poate fi utiliat pentru a reuma orice fel de informa!ii. &ste probabil
diagrama cel mai des folosit n preentrile de management. 'nalia unei diagrame Pareto va
arta c :
- ,*+ dintre toate repara!iile din garan!ie ale unui produs se refer la )*+ din componentele
acestuia.
- 01+ din defectele de calitate reult din 11+ din opera!iile care au loc n cadrul unui anumit
proces.
- 1*+ din produsele inventariate repreint 0*+ din costul total al inventarului.
Diagrama Pareto ajut membrii unei ec/ipe s se concentree asupra unui numr redus de
probleme importante sau de caue ale unor probleme. 'cest instrument este util n stabilirea
priorit!ilor, fiindc arat care sunt cele mai urgente probleme sau caue. De asemenea,
compararea de-a lungul timpului a diagramelor Pareto ale unei anumite situa!ii poate ajuta
membrii unei ec/ipe s-"i dea seama dac solu!ia pus n practic a redus frecven!a sau costul
acelei probleme sau caue.
Dac ncercm s reolvm o problem, bandu-ne pe cauele acesteia, e indicat s
ne concentrm aten!ia asupra celor mai frecvente caue. Dac ne ocupm de cele ,,u"oare(,
probabil nu vom avea beneficii.
2raficul Pareto seamn cu /istograma sau graficul sub form de bare, doar c barele
sunt aranjate n ordine descresctoare, de la stnga la dreapta, de-a lungul a3ei absciselor.
4iecare bar repreint o categorie de erori. 5arele sunt aranjate n ordine desresctoare
importan!ei de la stnga la dreapta. Pa"ii necesari ntocmirii unei diagrame Pareto:
Pasul 1 nregistrarea datelor neprelucrate. 4ormula!i toate categoriile "i informa!iile
legate de acestea.
Pasul 2 Aranjarea informaiilor. Pregti!i o foaie de date "i aranja!i categoriile n ordinea
frecven!ei.
Pasul 3 Diviarea a!ei verticale din partea st"ng#. '3a se mparte n fragmente egale sau
pu!in mai mari dect numrul categoriilor de erori. 6ota!i unitatea de msur folosit.
Pasul $ Diviarea a!ei oriontale. 4ace!i toate barele de aceea"i l!ime "i aranja!i
categoriile n ordine descresctoare. 7a sfr"it pute!i include o categorie numit ,,altele(, care
s cuprind cele mai pu!ine entit!i. 8feri!i o descriere a acestora. Dac e3plica!iile sunt prea
lungi, marca!i a3a ', 5, 9 "i oferi!i interpretarea n alt parte.
Pasul % &rasarea 'arei (n dreptul fiec#rei categorii. :nl!imea fiecrei bare este
corespuntoare frecven!ei acelei categorii. ;oate barele vor avea aceea"i l!ime.
Pasul ) Identificarea frecvenelor cumulate. 4recven!a cumulat a fiecrei categorii
repreint frecven!a acelei categorii adugat frecven!elor tuturor categoriilor superioare.
Pasul * +onstruirea liniei frecvenelor cumulate. &ste op!ional. .arca!i a3a din partea
dreapt de la *+ la 1**+, astfel nct 1**+ s se afle n dreptul totalului cumulat de pe a3a
stng. Pentru fiecare categorie, face!i un punct la nl!imea totalului cumulat "i la nivelul
col!ului drept al barei categoriei respective. <ni!i toate punctele prin linii drepte. Principalul
avantaj al diagramei Pareto este faptul c ne permite s vedem mai u"or cele mai importante
gre"eli. Pricipalul deavantaj este sistemul ierar/ic al gre"elilor "i neconformit!ilor, ce
depinde adesea de persoana care l realiea.
'vantajele aplicarii unei diagrame diagrame Pareto sunt:
- =eolv eficient o problem prin identificarea "i ierar/iarea principalelor caue n ordinea
importan!ei acestora.
- Stabile"te prioritatea multor aplica!ii practice, cum ar fi: eforturile de ameliorare ale unui
proces, nevoile clien!ilor, ale furniorilor, oportunit!ile de investi!ii.
- 'rat n ce direc!ie trebuie ndreptate eforturile.
- 'meliorea utiliarea resurselor limitate.
9onditiile pentru aplicarea diagramei sunt:
- &ste necesar personal calificat.
- &forturi trebuie ndreptat spre cauele cele mai frecvente.
- Se analieaa un interval precis al reultatelor ce arat performan!a.
- &ste necesara o ec/ip format din persoane care cunosc procedeul sau care cunosc
metodele "i te/nicile utiliate n procedeul respectiv.
- &ste necesar ca ec/ipa sa aiba acces la informa!ii.
'P7%9';%&
<n spital trebuie s reolve situa!ia plngerilor depuse de pacien!i. Se iau n considerare ,>1
de plngeri, clasate pe categorii. 'ceste plngeri au fost depuse de cei ce au beneficiat de
serviciul medical.
+ategorie
,umarul
de
pl"ngeri
%nforma!ii furniate )1*
Program de lucru ?*
;ratamentul primit @)
7ipsa formularelor 1A
;impul de reolvare a problemelor A)*
Prea multe formalit!i 01
Priceperea personalului 1,
;impul de asteptare 1A
'ltele >
3
5
0
3
0
0
2
5
0
F
r
e
2
0
0
1
5
0
1
0
0
5
0
0
Numarul de plngeri
,
r
+ategoria
-recvena -recvena
-recven
a -recvena
a'solut# a'solut# relativ# relativ#
cumulat#
cumulat#
./0
1 ;impul de reolvare a
A)* A)* A0,@ A0,@
problemelor
) %nforma!ii furniate )1* 1A* )>,@ ?),,
A ;ratamentul primit @) ?)) 1*,@
*31*
>
Prea multe
formalitati 01 ?@0 ,,@ ,),?
1 Program de lucru ?* 010 0,1 ,@,0
? ;impul de asteptare 1A ,1* ?,A @?
0 Personnel sBill 1, ,), ),1 @,,1
, 7ipsa formularelor 1A ,>1 1,1 @@,?
@ 'ltele > ,>1 *,> 1**
73,7
%
7a prima
vedere e u"or s
tragem
concluii pe baa principalelor caue ale plngerilor. Putem observa c aproape dou treimi
dintre ele C0A,0+D au drept caue ,,timpul de solu!ionare a problemei(, ,,informa!iile oferite(,
Etratamentul primit(. Prima a acumulat cel mai mare numr de plngeri, CA0,@+D. 7und n
considerare faptul c e mai u"or s reducem o frecven! ridicat, dect una scut, diagrama
arat c ar fi mai util ca ameliorarea s se concentree asupra primelor trei caue caue
Cpu!ine "i importanteD dect a celor secundare Cmulte "i nesemnificativeD. 0
Dup ce se vor implementa msurile necesare pentru eliminarea acestor dou caue,
se poate formula o alt diagram pentru a verifica scderea numrului de plngeri cu privire
la cele trei categorii.
). Diagrama caua2efect
Diagrama caua-efect mai poarta denumirea de diagrama Efis/bone( Cos de pesteD,
sau diagrama %SF%G'H', fiind utiliata ca instrument de analia a unui anumit procedeu.
:ntr-o diagram tipic de acest fel, problema ce trebuie reolvat este notat n ,,capul(
pe"telui, apoi sunt n"irate cauele, de-a lungul ,,oaselor( "i mpr!ite pe categorii.
8biectivul principal al diagramei os de pe"te este ilustrarea grafic a legturii dintre
un reultat "i factorii ce au dus la apari!ia acestuia. 'cest instrument are urmtoarele
obiective principale:
Determinarea cauelor de ba ale unei
probleme.
- :ndreptarea aten!iei ctre o problem anume,
fr a recurge la plngeri "i discu!ii irelevante.
- %dentificarea onelor cu informa!ii insuficiente.
Diagrama os de pe"te poate fi folosit
atunci cnd dorim s:
- %ndreptm aten!ia ctre o problem anume.
- :ndreptm aten!ia ec/ipei asupra cauelor, "i
nu a simptomelor.
- :nf!i"m grafic diferitele teorii despre cauele
care ar putea sta la baa unei probleme.
- 'rtm legturile dintre factorii diver"i, care
influen!ea o problem.
- Descoperim legturile importante dintre
diferite variabile "i posibile caue.
- :n!elegem mai bine cum func!ionea procesul
respectiv.
Diagrama os de pe"te a fost inventat de
doctorul japone Gaoru %s/iBaIa. &ste un
instrument de anali, care ofer un mod
sistematic de a privi efectele "i cauele ce
contribuie sau pot duce la apari!ia acestor efecte.
Desenul arat ca un sc/elet de pe"te "i, de aceea,
diagrama este numit de multe ori diagrama os
de pe"te. Diagrama cau-efect poate ajuta la
identificarea motivelor pentru care un procedeu
nu se desf"oar conform planului. De multe
ori, acest instrument este folosit pentru a nota pe
scurt reultatele procesului de brainstorming,
n urma cruia au fost identificate cauele unui
reultat nedorit. .etoda ajut la identificarea
cauelor de ba "i asigur n!elegerea general
a acestor caue. Pa"ii n construirea "i analiarea
unei diagrame cau-efect sunt:
Pasul 1 J %dentifica!i "i defini!i reultatul ce
trebuie analiat). 4ormula!i problema "i nota!i-o
ntr-un c/enar, n partea dreapt a diagramei.
;oat lumea trebuie s n!eleag aceast
problem "i procedeulKprodusul despre care
discuta!i. Dac unii au neclarit!i cu privire la
scopul ntlnirii, problema nu va fi solu!ionat.
:n acest moment trebuie respectate urmtoarele
reguli:
- Fotr!i-v asupra efectului pe care l ve!i
e3amina. &fectele pot fi anumite caracteristici,
probleme legate de lucru, obiective stabilite, "i-
a"a mai departe
- 4olosi!i defini!ii opera!ionale. Defini!i efectul
pe n!elesul tuturor.
- 6u uita!i, un efect poate fi poitiv Cun obiectivD
sau negativ Co problemD, n func!ie de tema
discutat.
- Un efect pozitiv, care se refer la un rezultat
dorit, va tinde s stimuleze mndria i
apartenena la zonele productive. 'cest lucru
poate crea o atmosfer optimist, care i va
ncuraja pe participan!i. & de preferat s
formula!i efectul n termeni poitivi, dac este
posibil.
- n cazul unui efect negativ, membrii echipei se
pot abate de la problem, justificndu-se i
dnd vina pe cineva anume. ;otu"i, uneori e mai
u"or ca participan!ii s se concentree asupra
cauelor unei probleme dect asupra unui
reultat e3celent. De"i trebuie s ave!i grij ca
un efect negativ s nu duc la apari!ia unor
certuri, o discu!ie pe baa lucrurilor care nu
merg cum trebuie poate stimula o atmosfer "i
mai rela3at "i uneori cre"te participarea
grupului.
;rebuie s /otr!i ce abordare e optim
grupului dumneavoastr.
Pasul 2 J 4olosi!i un tabel, a"eat la vederea
tuturor "i desena!i "ira spinrii, apoi c/enarul n
care se va nota efectul.
- Desena!i o sgeat oriontal, ndreptat spre
dreapta. 'ceasta este "ira spinrii.
- Scrie!i n dreapta sge!ii o descriere scurt a
efectului sau reultatului.
- :ncadra!i descrierea efectului ntr-un c/enar.
Pasul 3 %dentifica!i cauele principale care au
dus la apari!ia efectului n discu!ie. 'cestea sunt
denumirile principalelor ramifica!ii ale
diagramei "i vor deveni categorii, n dreptul
crora ve!i putea trece multe alte subcategorii.
- Stabili!i cauele sau categoriile principale, n
dreptul crora vor putea fi listate alte caue
posibile. 'r trebui s folosi!i denumiri relevante
pentru diagrama pe care o realia!i.
- Scrie!i categoriile principale, alese de ec/ipa
dumneavoastr, n partea stng a c/enarului ce
con!ine efectul, unele deasupra sge!ii, altele
dedesubt.
- :ncadra!i fiecare categorie ntr-un c/enar "i
lega!i toate c/enarele de sgeat, printr-o linie
diagonal.
;radi!ional, la aceast etap, cauele se
grupea dup categoriile celor E? .(: mna de
lucru, materii prime "i materiale, ma"inile,
metodele, mijloacele de msurare "i mediul.
Standardul %S8 @**> recomand e3aminarea a
"apte principale categorii de caue a
neconformit!ii: sistemul informaional,
echipamentele, mijloacele de msurare, mediul,
materialele, metodele i personalul.
Se recomand sistematiarea situa!ional a
cauelor specifice situa!iei concrete:.
Pasul $ Discuta!i despre fiecare cau
principal "i identifica!i ceilal!i factori
secundari, care pot avea legtur cu efectul.
- %dentifica!i ct de multe caue "i nota!i-le ca
subcategorii, n dreptul ramifica!iilor
principale.
- 4iecare cau trebuie descris n detaliu. Dac
o cau secundar determin mai multe caue
principale, nota!i-o n dreptul fiecreia.
Pasul % J %dentifica!i treptat tot mai multe cause
"i a"ea!i-le n dreptul subcategoriilor. Pute!i
face acest lucru punnd o serie de ntrebri care
ncep cu e ce! ". S-ar putea s trebuiasc s
mpr!i!i diagrama n cteva mai mici, n caul
n care o categorie are prea multe subcategorii.
8ricare dintre cauele principale poate fi
retranscris ca efect.
Pasul ) 'nalia!i diagrama. 'nalia ajut la
identificarea acelor caue care necesit cercetri
suplimentare. :ntruct diagramele cau-efect
ajut la identificarea cauelor posi'ile, a!i putea
folosi analia Pareto pentru a decide cauele ce
vor fi studiate mai nti.
- &3amina!i ,,ec/ilibrul( diagramei "i verifica!i
detaliile comune mai multor categorii.
- 8 categorie cu multe subramifica!ii poate
denota nevoia de anali suplimentar.
- 8 categorie principal cu doar cteva caue
specifice poate denota nevoia de identificare a
altor caue.
- Dac mai multe ramifica!ii principale au doar
cteva subramifica!ii, s-ar putea s trebuiasc s
le combina!i ntr-o singur categorie.
- 9uta!i cauele care se repet. # posibil ca
acestea s fie cauele de ba.
- #ede!i ce poate fi msurat n caul fiecrei
caue, astfel nct s pute!i msura efectele
sc/imbrilor pe care le pune!i n aplicare.
'vantajele utiliarii diagramei caua-
efect sunt:
L 'jut la identificarea cauelor de ba
L Stimulea participarea grupului
L &ste ordonat "i u"or de descifrat "i scoate n
eviden! rela!iile dintre cau "i efect
L 'rat ce poate fi sc/imbat
L Participan!ii capt cuno"tin!e noi, legate de procesul respectiv, ntruct afl mai multe
detalii despre factorii ce influen!ea acest proces "i rela!iile dintre ei
L Determin acele one ce necesit informa!ii suplimentare
9onditiile care trebuiesc indeplinite sunt:
- 8 problem are un numr limitat de caue, care au la rndul lor o serie de subcaue.
- %dentificarea cauelor "i a subcauelor este un pas util n solu!ionarea problemei.
Urmtoarea diagram os de pete arat felul n care o echip din departamentul de
sntate public a cercetat poteniala cauz ce st la baza utilizrii reduse a serviciilor
dentale de ctre adulii din jurisdicia lor: ,,Muli aduli evit vizia la dentist.
3santionarea
Populatia - repreinta totalitatea unitatilor simple sau comple3e care formeaa obiectul
cercetarii.
&santionul - repreinta o parte sau un numar de elemente ale populatiei totale.
&santionarea - este metoda prin care putem deduce caracteristicile unei populatii
intregi, interogand doar cativa indivii din aceasta.
<n esantion bun:
- ofera posibilitati de determinare a numarului de subiecti necesarM
- specifica probabilitatea ca fiecare individ din populatie sa poata fi inclus in esantionM
- da posibilitatea estimarii erorii de esantionareM
- permite determinarea gradului de incredere pe care-o putem avea in estimarile populatiei
esantionului.
=epreentativitatea este o calitate esentiala pe care esantionul trebuie sa o aiba. &a
consta in capacitatea esantionului de a produce cat mai fidel structurile si caracteristicile
populatiei din care este e3tras.
4actori care determina sau influenteaa marimea esantionului:
- omogenitatea populatiei, adica gradul in care indiviii sunt asemanatori cu referire la
caracteristicile comunitatii studiateM
- metoda de esantionareM
- timpul, banii si personalulM
- numarul categoriilor prin care vor fi analiate dateleM
;ipuri de esantioane:
- aleatoare CprobabilisticeDM
- nealeatoare CneprobabilisticeD.
8 procedura de esantionare este aleatoare atunci cand fiecare individ din populatie are o
sansa diferita de ero de a fi ales in esantion.
8 procedura de esantionare care nu respecta aceste reguli, este nealeatoare.
=epreentativitatea esantionului se poate calcula doar in caul esantioanelor
probabilistice. 9/iar daca procedura folosita nu e strict aleatoare, introducerea unor elemente
de selectie are efecte benefice asupra cercetarii, pentru ca inlatura in buna parte distorsiunile.
Procedeee de esantionare
'. &santionarea simpla aleatoare - este procedura cea mai simpla in sensul ca nu presupune
operatii prealabile de grupare a indiviilor sau de repetare a selectiei. %ndiviii componenti ai
esantionului sunt alesi uniform si cu o probabilitate identica pentru fiecare. &3ista doua
proceduri de esantionare simpla aleatoare:
1. Procedura loteriei sau a Ntragerii la sortiN 'cest procedeu consta in e3tragerea dintr-o urna a
unor bile sau jetoane identice repreentand elementele populatieiM se e3trag bile sau jetoane
pana se obtine esantionul de marimea proiectata.
'cest procedeu are doua variante:
- cu reintoarcerea bilelor sau jetoanelor Csondaj repetatDM
- fara reintoarcerea bilelor sau jetoanelor Csondaj nerepetatDM
%n practica, deoarece este greu de confectionat bile sau jetoane elementele populatiei se
inregistreaa pe cate un cartonas. 'cest procedeu este indicat in caurile in care se cerceteaa
populatii mai restranse.
). Procedeul tabelului cu numere intamplatoare
'cest tabel se alcatuieste cu ajutorul unei masini de amestecat numere CrandomiatoareD.
Procedeul e o varianta de selectie probabilistica. <tiliarea tabelelor cu numere aleatoare
consta in e3tragerea din cadrul populatiei a unitatilor ale caror numere de ordine stabilite
printr-o numerotare prealabila, au fost citite dupa o anumita ordine din tabelul numerelor
aleatoare. ;abelul numerelor aleatoare contine 1* coloane si 1** de randuri Cnumerotate de la 1
la 1* respectiv de la 1 la 1**D, deci e compus din 1*** de numere a cate > cifre, grupate cate
doua. 9itirea numerelor se face de la stanga la dreapta si de sus in jos in ordine crescatoare a
numerelor de ordine ale coloanelor si ale randurilor.
5. &santionarea prin stratificare este o procedura probabilistica, care are la baa urmatoarea
idee. Se divide populatia dupa un criteriu ' in s clase de efective 61, 6), ...6s, care insumate
dau efectivul total al populatiei. Subesatioanele provin din cate un strat al populatiei si sunt
proportionale cu marimea stratului respectiv: n1K61On)K6)O...OnsK6s. 'stfel in raport cu
caracteristica ' esantionul este perfect repreantativ in sensul ca in fiecare proportie din
esantion reproduce proportia corespunatoare din populatie:
niKnO6iK6
9. &santionarea multistadiala C2rupalaD se baeaa pe ideea ca populatia umana poate fi privita
ca fiind formata din indiviii ce apartin unor grupuri in cadrul carora ei se gasescM la randul lor
aceste grupuri sunt formate din altele mai mici, care si ele sunt formate din altele si mai mici, si
asa mai departe se ajunge la nivelul individului. 'stfel intr-un prim stadiu se alege un esantion
de grupuri de rang inalt, apoi de rang ), iar in final se va alege un esantion de indivii care
cuprinde intreg efectivul ultimului esantion de grupuri. Denumirea de NmultistadialN provine
din faptul ca e3ista mai multe stadii in alegerea esantionului final.
D. &santionare multistadiala are ca scop reducerea costului si timpului de culegere a
informatiei. N<n esantion multistadial este mai putin repreentativ, la volum egal decat unul
simplu aleatorN.
&. &santionarea multifaica consta in alegerea unui esantion de dimensiune mare la nivelul
caruia se aplica un instrument de cercetare mai simplu, esantion care se supune unor operatii
succesive de esantionare, reultand loturi din ce in ce mai mici, carora li se vor aplica si alte
instrumente mai comple3e. De e3emplu, pe un esantion mare de cateva mii de persoane putem
aplica un c/estionar cu numar mic de intrebari folosind modalitati usoare de inregistrare a
raspunsurilor. <n subesantion poate fi supus apoi c/estionarii cu un instrument mai complicat
Catat in privinta numarului de intrebari cat si a formelor de inregistrare a raspunurilorD. Din
punct de vedere temporal este posibil ca operatiile din diferite fae sa fie realiate concomitent
sau succesiv. %n caul in care culegerea datelor se face concomitent operatorul de interviu va
alege din esantionul mare pentru faa a doua tot al cincilea individ si apoi, pentru faa a treia
tot al ecelea din cei alesi in faa a doua. 'vantajul acestui procedeu este de natura materiala si
promptitudine. %n caul in care culegerea datelor se face succesiv o faa ulterioara nu incepe
decat dupa ce s-au cules si prelucrat datele din faa anterioara.
4. &santionarea pe cote este cea mai cunoscuta si mai utiliata procedura de esantionare
nealeatoare, limitand subiectivitatea operatorilor in alegerea subiectilor si impunand incadrarea
acestor alegeri in anumite cote Cindicand frecventele indiviilor care preinta anumite insisiriD.
Daca se cunoaste distributia populatiei dupa un numar de variabile atunci operatorilor li se va
indica sa selectee indiviii astfel incat esantionul final sa aiba aceeasi distributie procentuala
ca si populatia totala.
De e3emplu, sa presupunem ca se cunoaste despre o populatie ca se compune din 1)+ femei si
>,+ barbati, iar dupa mediul in care ea locuieste, repartitia e de ?*+ in mediul urban si >*+ in
mediul rural. Daca esantionul propus pentru anc/etare vrem sa cuprinda 1*** de persoane,
atunci va trebui sa se aleaga:
- 1)* de femei si >,* de barbati -
?** de oraseni si >** de rurali
'ceste cifre se defalca apoi pe operatori. Daca lucram cu >* de operatori, care vor realia
fiecare )1 de c/estionare, impartirea se poate face uniform, revenind fiecaruia drept NcoteN
urmatoarele cifre:
1A femei si 1) barbati
- 11 oraseni si 1* sateni
9otele pot fi:
- %ndependente Ccand variabilele nu depind una de altaM e3: diviiunea pe se3e nu depinde de
cea pe mediiD
- 7egate Cdaca variabilele sunt incrucisateD
<n motiv important pentru care se utilieaa esantionarea pe cote este ca operatorul de interviu
nu mai e nevoit sa caute o persoana anume, pe care trebuie s-o identifice corect si pe care
trebuie s-o convinga sa raspunda. 'ici, operatorul e lasat sa gaseasca el singur persoanele ce
corespund cotelor indicate.
2. &santioane fi3e CPanelD
&santioanele fi3e sunt esantioane supuse unei investigatii repetate, cu un acelasi instrument
Cc/estionarD sau cu unele apropiate. ;e/nica panel se foloseste atunci cand se urmareste
scoaterea in evidenta a sc/imbarilor petrecute, in cadrul unei populatii in ceea ce priveste
atitudinile, opiniile, etc.
'vantajele pe care le preinta folosirea unui esantion panel sunt de doua categorii: a. De
accesibilitate:
- facilitati legate de costurile materialeM
- facilitati legate de de selectia si instruirea operatorilorM
- operatorii nu mai trebuie sa convinga persoanele sa participe la sondaj.
b. De cunoastere:
- subiectul are o mai mare incredere in operatorM
- nonraspunsurile vor fi foarte rare.
'vantajul principal al esantioanelor fi3e este ca inregistrarile facute la doua momente de timp
pe un acelasi lot de indivii, conduc nu numai la detectarea sc/imbarilor la nivel de esantion, ci
permit si identificarea persoanelor care preinta sau nu sc/imbari de comportament. <ura
morala a esantionului Cconditionarea indiviilorD este una dintre problemele aparute in caul
esantionarii pe cote. 8amenii, constienti ca vor fi interogati in mod repetat, cu privire la
anumite aspecte ale vietii lor, pot ajunge sa-si sc/imbe comportamentele in raport cu aceste
probleme si astfel esantionul isi pierde din repreentativitate
$. 4egresia si +orelatia
<na din problemele practice pe care trebuie s le reolve un inginer sau un este acela de
a stabili n ce msur e3ist sau nu legtur ntre dou sau mai multe variabile cantitative.
'nalia legturii ntre dou sau mai multe variabilele cantitative se impune "i datorit faptului
c, de cele mai multe ori, ntre variabile nu e3ist o legtur strict CdeterministD, ci una de tip
sta/ostic Clegturi neunivoceD.
Aspecte metodologice
4enomenele sunt influen!ate de o varietate de factori care pot fi esen!iali pentru evolu!ia
fenomenului sau pot avea doar o influen! ntmpltoare.
Pentru ca reultatele analiei cantitative s fie pertinente este necesar ca aceasta s fie
precedat de o anali calitativ, care s permit:
- desprinderea din ansamblul de legturi e3istente ntre fenomenele aceleia"i colectivit!i
statistice a acelora care au un caracter permanent "i care influen!ea n mod obiectiv nivelul
de devoltare a fenomenului studiatM
- colectivitatea n care se manifest fenomenul s fie suficient de numeroas pentru ca s intre
sub inciden!a legii numerelor mariM dac cerin!ele legii numerelor mari nu sunt satisfcute,
indicatorii de corela!ie determina!i pot conduce la concluii eronateM
- identificarea "i ierar/iarea factorilorM atunci cnd fenomenul este influen!at de mai mul!i
factori este necesar s se asigure o ierar/iare acestora n func!ie de gradul lor de influen! Cde
la mare la micD.
- evitarea multicolinearit!iiM este necesar s se stabileasc dac ntre factorii cauali e3ist sau
nu legtur CautocorelareD. e3isten!a autocorelrii influen!ea n mod negativ corectitudinea
indicatorilor de corela!ie.
Pentru a se realia analia legturii dintre fenomenetrebuie solu!ionate urmtoarele
probleme:
- identificarea "i ierar/iarea factorilor care determin n mod obiectiv varia!ia caracteristicii
reultativeM
- verificarea gradului de cuprindere a unit!ilor nregistrate "i a repreentativit!ii dac datele
provin dintr-o cercetare selectivM
- sistematiarea datelor observateM
- verificarea e3isten!ei "i formei de legtur dintre caracteristicile corelate, n vederea
alegerii corecte a func!iei statistice J matematice care descrie cel mai corect legturaM
- calcularea indicatorilor de corela!ie n func!ie de procedeul ales la punctul anterior "i de
datele disponibileM
- aplicarea testelor de semnifica!ie a indicatorilor de corela!ie, dac datele provin dintr-o
observare selectiv.
7egtura sto/astic este generat de factori multipli, cu influen!e diferite ca sens "i de
intensit!i diferite.
:n aceste condi!ii, calculele de corela!ie trebuie s reolve dou probleme:
- stabilirea tipului de legtur dintre fenomene luate la nivel de tendin! Ce3isten!a, direc!ia
legturii "i func!ia care descrie acest legturD. 'ceast problem este reolvat prin regresie
J ecua!ia de regresieM
- msurarea intensit!ii legturii J msurat cu ajutorul coeficientului de corela!ie "i a
raportului de corela!ie.
Premisele calculelor de corelaie
a5. 7egturile sunt de natur probabilistic "i deci imperfecte.
'5. Datorit comple3it!ii cauale, formaliarea matematic a dependen!ei dintre variabile, este
inevitabil legat de unele simplificri.
- se include n calcul unul Cregresie simplD sau mai mul!i factori Cregresie multifactorial
sau multiplD.
- introducerea unui numr mare de variabile e3plicative cre"te pe de o parte calitatea estimrilor
valorilor func!iei de eregresie dar ngreunea, n acela"i timp, modelul matematicM
- utiliarea unui numr mare de variabile e3plicative poate conduce n mod inevitabil la
apari!ia fenomenului de multicolinearitate M
c5. 9nd se utiliea o corela!ie multipl se presupune dependen!a variabilei $%& de
variabilele cauale '
(
, '
)
, !, '
n
"i de independen!a reciproc a variabilelor $'&.
Dac nu este asigurat independen!a factorilor cauali, reultatele ob!inute prin aplicarea
modelului sunt eronate Clipsa multicolinearit!ii sau a autocorelriiD.
Pentru verificarea multicolinearit!ii pot fi folosite o serie de metode statistice Cmetoda
fasciilor, testul Durbin-Hattson etc.D. Problema care apare este c aceste metode nu presupun
eliminarea autocorelrii. .etodele folosite pot doar reduce autocorelarea prin eliminarea
aceslor variabile cauale care sunt interdependente ntre ele.
'cesta este "i motivul pentru care, de foarte multe ori, cu toate c fenomenul studiat se e3plic
prin ac!iunea unui numr mare de factori cauali, n modelul matematic se re!ine doar un
numr restrns de variabile. 6u de pu!ine ori e3primarea legturii cau-efect se face printr-o
singur variabil caual. Cmodelul unifactorialD.
dD #ariabilele incluse n calculele de corela!ie pot fi e3primate diferit: unit!i naturale, natural
conven!ionale, valorice, avnd fiecare indicator o anumit specificitate. 'legerea uneia sau
alteia din modalit!ile de e3primare deriv din:
- specificul analieiM
- utiliarea reultatelorM
- eliminarea elementelor e3ogene caracteririi reale a fenomenului
eD 'legerea modelului matematic "i a tipului de dependen! se realiea pornind de la
repreentarea grafic sau !innd seama de legit!ile economice "i e3perien!a anterioar.
'legerea modelului presupune printre altele alegerea func!iei care descrie legatura tin!nd
seama de tipul modelului Clinear sau nelinearD "i de numrul de variabile cauale Cmodel
unifactorial sau multifactorialD.
fD Pentru ob!inerea unor reultate corecte este necesar s se ndeplineasc cele dou condi!ii
impuse pentru a valida orice indicator cantitativ de natur statistic.
- omogenitatea datelorM
- numr mare de unit!i statistice Cnumr mare de observriD.
gD S se stabileasc dac legtura se realiea simultan sau cu ecart n timp.
6etodele de anali# a leg#turii
Pentru a eviden!ia legea care descrie legtura dintre un fenomen "i factorii cauali care
l influen!ea se folosesc ecua!ii de estimare, ecua!ii care sunt corespuntoare unei anumite
func!ii analitice, func!ie cunoscut sub denumirea de Pfunc!ie de regresie(.
Pentru determinare e3isten!ei Cnone3isten!eiD legturii, direc!ia n care ea se manifest aceasta,
dar si pentru alegerea func!iei de regresie pot fi utiliate metode simple precum:
aD Metoda seriilor interdependente
bD Metoda gruprilor
cD Metoda grafic
dD Procedeul tabelului de corelaie
:n caul repreentrii grafice se ntlnesc urmtoarele situa!ii:

punctele sunt dispersate la ntmplare - ntre cei doi indicatori nu e3ist o legtur semnificativ

punctele se dispersea n direc!ia unei anumite linii care nu este paralel cu a3a Eo3( - cele dou
caracteristici sunt corelate.
*egtur direct *egtur invers
$.1. 6etoda funciilor de regresie
Regresie simpl liniar Q3 O aRb3
3 J valorile empirice ale caracteristicii factorialeM b J panta liniei.
&stimarea parametrilor se realiea prin metoda celor mai mici ptrate.
)
= min

f = (S
i
a
b3)
)
=
min
f = (S
i
S
3
)
Se derivea rela!ia de mai sus n func!ie de parametrul Ea( "i Eb(:

f
= ) (S a b3)(1) = *
a

f

=

)
(
S

b3
)(

3
)
=

*

b
a

=
S 3
)
3S 3
n 3
)
3 3
na + b 3 = S
L

a 3 + b 3
)
= 3S
L
b
=
n 3S 3 S
n 3
)
3 3
Exemplu7
:nestrarea muncii cu fonduri fi3e "i productivitatea muncii n 1* S.9. din
industria u"oar se preint astfel:
+abelul (
6r.
:nestrar
ea muncii
c
u Productivitatea
medi
e a
crt.
fonduri fi3e Cmld.
leiD muncii Cmld. leiD
1
1?
1 1*)
)
1?
@ 1*A
A
10
* 1*A
>
10
> 1*>
1
10
0 1*?
?
1,
* 1*0
0
1,
1 1*,
,
1,
1 11*
@
1,
? 11)
1*
1@
* 11A
Se cere:
1.S se verifice e3isten!a "i forma legturii dintre nestrarea muncii "i
productivitatea muncii folosind metodele simple de anali a corela!ieiM
). S se stabileasc func!ia de regresie corespuntoare formei de legtur
dintre variabile "i s se calculee valorile ajustate ale productivit!ii muncii
n func!ie de nestrarea te/nic a munciiM
.etodele simple de anali a corela!iei sunt:
n
.etoda seriilor paralele interdependente
Se observ c pe msur ce cre"te gradul de nestrare te/nic a muncii,
cre"te "i nivelul productivit!ii muncii. Deci ntre cele dou fenomene e3ist
legtur direct.
Din
figura de mai
sus se poate aprecia c dependen!a productivit!ii muncii de nestrarea te/nic a muncii este
de form liniar, deci func!ia este: Q3 O a R b3
Pentru a calcula valorile parametrilor Ea( "i Eb( se utiliea metoda celor mai mici ptrate "i se ob!ine
sistemul de ecua!ii:
na

+

b

3

=

a 3 + b 3
)
= 3S
:nlocuind n sistemul de ecua!ii datele calculate n tabelul ), vom ob!ine:
1*a + 1000b =1*?,

a =
)A,1

100
0a
+ A1?A0Ab =1@**?1

b =
*,>0
#alorile ajustate calculate dup rela!ia Q3 O )A,1 R *,>03 se gsesc n tabelul ) col. 1.
;abelul )
6r.
:nestrare
a cu
Productivitate
a 3S 3) Q3 O
ctr. fonduri
fi3
e munciiCmld.
)A,1R*,>
03
Cmld. leiD
3 leiD S
* 1 ) A > 1
1 1?1 1*) 1?,A*
)0))
1
1*1,*
1
) 1?@ 1*A 10>*0
),1?
1
1*),@
A
A 10* 1*A 1011*
),@*
*
1*A,>
*
> 10> 1*> 1,*@?
A*)0
?
1*1,)
,
1 100 1*? 1,0?)
A1A)
@
1*?,?
@
? 1,* 1*0 1@)?*
A)>*
*
1*,,1
*
0 1,1 1*, 1@1>, A)0? 1*,,1
1 0
, 1,1 11* )*A1*
A>))
1
11*,>
1
@ 1,? 11) )*,A)
A>1@
?
11*,@
)
1* 1@* 11A )1>0*
A?1*
*
11),,
*
;otal 1000 1*?,
1@**?
1
A1?A
0A
1*0*,
1@
Regresia simpl curbilinie
=egresia simpl curbiline poate fi ntlnit sub urmtoarele forme:
Parabol Q3 O aRb3Rc3T

Fiperbol Q
3
= a +
3
b

3
n
&3ponen!ial Q3 O ab
Funcia de regresie de tip parabol: Yx = a+bx+cx2
n
&stimarea parametrilor se realiea prin metoda celor mai mici ptrate.
f = (S
i
S
3
)
)
= min f = (S
i
a b3 c3
)
)
)
=
min
n
Se derivea rela!ia de mai sus n func!ie de parametrii Ea(, Eb( "i
Ec(:

f
= ) (S a b3 c3
)
)(1) = *
na + b 3 + c
3
)
= S

) A

f
= ) (S a b3 c3
)
)( 3) = *
a
3
+ b
3
+ c 3 =
3S

)
+ b
3
A
+ c
3
>
=
3
)
S
a 3

f
= ) (S a b3 c3
)
)( 3
)
)=
*

3
Funcia de regresie exponenial 8! 9 a'
Pentru facilitarea calculelor n caul func!iei e3ponen!iale se logaritmea, ob!inndu-se: lgQ3 O lg
a R 3 lg b
&stimarea parametrilor se realiea prin metoda celor mai mici ptrate.

f = (lg S
i
lg S
3
)
)
=
min

(lg S lg a 3 lg b)
)
= min
n
Se derivea rela!ia de mai sus n func!ie de parametrul Ea( "i parametrul
Eb(:

f
= ) (lg S lg a 3 lg b)( 1) =
*
n lg a + lg b 3 = lg S

)
lg a 3 + lg b
3
= 3 lg
S

f
= ) (lg S lg a 3 lg b)( 3) =
*

b
Regresia multipl
:n caul n care caracteristica reultativ CSD este determinat de tip liniar de o multitudine de
factori C3D, forma func!iei este redat de rela!ia:
Q
= a
*
+ a
1
3
1
+ ... + a
n
3
n
3
1
,
3
n
&cua!ia de regresie este:

na
*
+ a
1
3
1
+ a
)
3
)
+ ... + a
n
3
n
=
S

)
+ a
)
3
1
3
)

a

*

3
1
+ a
1

3
1
+ ... + a
n
3
1
3
n
=
3
1
S

3
)
)
+ ... + a
n
3
)
3
n
= 3
)
S

a
*
+ a
1
3
1
3
)
+ a
)
3
)

)

3
n
+ a
1
3
1
3
n
+ a
)
3
)
3
n
+ ... + a
n
3
n
= 3
n
S
a
*
$.2. 6#surarea intensit#ii leg#turilor statistice
.surarea intensit!ii legturii dintre indicatorii economici, a gradului de determina!ie
dintre dou sau mai multe caracteristici, poate ajuta la ierar/iarea unor factori ce
influen!ea reultatele economice, participnd, alturi de alte procedee "i te/nici de
anali cantitativ a fenomenelor, la fundamentarea unor deciii economice.

%ndicatorii folosi!i pentru a msura intensitatea legturii sunt: covarian!aM coeficientul de corela!ieM raportul de
corela!ie.

+ovariana
9ovarian!a este indicatorul cu ajutorul cruia se calculea legtura dintre o caracteristic
factorial C3D "i o caracteristic reultativ CSD.
cov
(
3, S
)

=
( 3 3 )( S
S ) n
Se ntlnesc urmtoarele situa!ii:
Dac legtura este direct atunci indicatorul are valoare poitiv
Dac legtura este de tip invers, atunci indicatorul are valoare negativ.
9ovarian!a este nul dac variabilele sunt independente.

+oeficientul de corelaie
9oeficientul de corela!ie simpl msoar intensitatea legturii dintre dou variabile 3i "i Si.
n
Pentru
serii simple, coeficientul de corela!ie este:
=
( 3

)( S

)
=
r
3 S
n 3S 3 S
[n 3
)
( 3)
)
][n S
)
( S)
)
]
S
3
n
3

S
n
Pentru datele sistematiate prin:

grupare simpl, coeficientul de corela!ie se calculea astfel:

( 3
i

)( S
i

)
n
i
n
i
3
i
S
i
n
i
3
i
n
i
S
i
n
i
r
=
3 S
=
[ n
i
3
i
)
n
i
( 3
i
n
i
)
)
][ n
i
S
i

)
n
i
( S
i
n
i
)]
S
3
n
i

gruparea combinat, coeficientul de corela!ie este:

r
S 3
=
n
ij
3
i
S
j
n
ij
3
i
n
i
S
j
n
j
[ n
ij
3
i

)
n
i
( 3
i
n
i
)
)
][[ n
ij
S
j
)
n
j
( S
j
n
j
)
)
]
]
9oeficientul de corela!ie poate lua valori cuprinse ntre J 1 "i R1, adic satisface
inegalitatea: .
9nd legtura este apreciat ca slab
9nd legtura este apreciat ca puternic

Dac ia valori poitive legtura este direct, dac ia valori negative legtura este invers.

#aloarea coeficientului de corela!ie depinde de forma liniei de regresie, deci n caul

legturilor neliniare este pu!in semnificativ, pentru aceasta se folose"te raportul de corela!ie.
4aportul de corelaie
n
Pentru serii simple, raportul de corela!ie este:
(S
i
Q
3
)
)

S
)
a
S
b
3
S
=
S 3
=
1

i
= 1
i i
(S
i
S)
)
)

( S
i
)
)

S
i
n
n
Pentru datele sistematiate prin:

grupare simpl, raportul de corela!ie se calculea astfel:

( S
i
Q
3i
)
)

=
S 3
=
1

=
1

S
i
)
n
i
a S
i

n
i
b 3
i
S
i

n
i
)
)
( S
n
)
)
(Si S) n i i

S
i
n
i

n
i

gruparea combinat, raportul de corela!ie este:

=
S 3
= 1 (S
j
Q
3i
)
)
n
ij
=
1
S
)
j
n
j
aS
j
n
j
b3
i
S
j
n
ij
)

n
(
S
n
)
)
S

S
j )
( j t ) j j

S
j
n
j

n
j
=aportul de corela!ie ia valori cuprinse ntre * "i 1, adic satisface inegalitatea:
Semnul raportului de corela!ie este dat de semnul coeficientului de regresie CbD din cadrul
func!iei de regresie.
=aportul de corela!ie msoar intensitatea legturilor indiferent de forma de legtur.
Exemplu:
:nestrarea muncii cu fonduri fi3e "i productivitatea muncii n 1* S.9. din industria u"oar se
preint astfel:
+abelul ,
6r. crt. :nestrarea muncii cu fonduri Productivitat medie a muncii
ea
fi3e Cmld.
leiD Cmld. leiD
1
1?
1
1*
)
)
1?
@
1*
A
A
10
*
1*
A
>
10
>
1*
>
1
10
0
1*
?
?
1,
*
1*
0
0
1,
1
1*
,
,
1,
1
11
*
@
1,
?
11
)
1*
1@
*
11
A
Se cere s se caracteriee "i s se msoare intensitatea legturii dintre cele dou variabile prin
coeficientul "i raportul de corela!ie.
9oeficientul de corela!ie
r
S 3
=
n 3S 3 S
]
=
[n 3
)
( 3)
)
][n S
)
( S)
)
=
1* 1@**?1 1000 1*?,
=
),1>
=
*,@0
(1* A1?A0A 1000
)
)(1* 11>)**
1*?,
)
),0A,
10
Deoarece r
S 3
> *"i tinde spre 1, coeficientul de corela!ie indic o corela!ie direct "i
intens.
=aportul de corela!ie
(S Q )
)
?,1)
10
=
S
3
=
1

3
=
1

= *,@0

(S
S)
)
1A0,
?
#alorile ajustate sunt calculate n tabelul
).

S
i
#aloarea medie a productivit!ii muncii
este:
=
1*
?,
S
= =1*?,,
n 1*
Se observ r
S 3
= =
S 3 c ceea ce nseamn c legtura dintre nestrarea muncii "i
productivitatea muncii este direct "i intens Cde tip func!ionalD "i de form liniar.
1.$.3 6etode neparametrice de m#surare a intensit#ii leg#turilor dintre fenomene
.etodele neparametrice se folosesc n urmtoarele cauri:
cnd variabilele sunt calitative sau cantitative, sau o variabil este calitativ "i alta cantitativM

dac fenomenele sunt asimetriceM

dac nu se cunoa"te forma de distribu!ie.

+oeficientul de asociere
9oeficientul de asociere se folose"te pentru msurarea intensit!ii legturilor statistice dintre doi
indicatori economici, e3prima!i prin dou caracteristici nenumerice alternative.
;abelul de asociere se preint astfel:
#alorile #alorile caracteristicii Si ;otal
caracteristicii 3i
S1 S)
31 n11 n1)
n11 R
n1)
3) n)1 n))
n)1 R
n))
;otal n11 R n)1 n1) R n)) n
#aloarea numeric a coeficientului de asocierese determin cu formula propus de Qule:
U

=

n
11

n
))

n
1)

n
)1
n
11

n
))
+

n
1)

n
)1
9oeficientul de asociere propus de Qule poate lua valori cuprinse ntre J 1 "i R1. Se
pot ntlni urmtoarele cauri:
U O * J ntre 3i "i Si nu e3ist asociereM
U * J ntre 3i "i Si asocierea este slab sau poate lipsiM
U 1 J ntre 3i "i Si asocierea este puternicM
U O 1 J ntre 3i "i Si asocierea este perfectM
U V * J ntre 3i "i Si e3ist o asociere directM
U W * J ntre 3i "i Si e3ist o asociere invers.
+oeficientul de contingen#
9oeficientul de contingen! se determin cu ajutorul rela!iei:
U
c
=
n
11

n
))

n
)1
n
1)
(n
11
+ n
1)
)(n
)1
+ n
))
)
(n
11
+ n
)1
)(n
1)
+ n
))
)
're acela"i interval de valori "i aceia"i semnifica!ie ca "i coeficientul de asociere.
+oeficienii de corelaie a rangurilor
:n analia fenomenelor "i proceselor economice sunt situa!ii n care se impune
caracteriarea "i eventual msurarea legturilor dintre doi indicatori calitativi, un indicator
numeric "i unul nenumeric sau, ntre doi indicatori nenumerici pentru care nu se pot
utilia rela!iile, preentate mai sus, de msurare a intensit!ii legturii.

:n aceste situa!ii, pentru msurarea legturii dintre cele dou caracteristici se impune parcurgerea urmtorului
algoritm.

1. se ordonea perec/ile de date, cresctor sau descresctor dup caracteristica factorialM

). se acord rangul de mrime n func!ie de varia!ia fiecrei caracteristici:
A. rangul pentru 3 J =3 O %, %%, X6 sau 1, ), X, n
>. rangul pentru S J =S O %, %%, X6 sau 1, ), X, n
1. se determin diferen!a de rang pentru fiecare perec/e de valori , adic
?. se stabile"te numrul de ranguri superioare fiecrui rang considerat al variabilei
reultative CSD "i se notea cu EP(M
0. se stabile"te numrul de ranguri inferioare fiecrui rang considerat al variabilei reultative
CSD "i se notea cu UM
,. se calculea scorul ES(M S O P J UM
:n practica statistic corela!ia neparametric se msoar cu ajutorul coeficien!ilor de rang
Spearman "i Gendall.
n
9oeficientul lui Spearman se determin cu
rela!ia:
)
9
S
= 1

?

D
i
n(n
)

1)
n
9oeficientul Gendall se determin cu rela!ia:
9
G

=

(
Si
) *,1 n
)

n
unde: n este numrul total de perec/i ale celor dou caracteristici.
%. Diagrama de afinitate
Diagrama de afinitate sau diagrama G-, dupa japoneul -iro GaIaBita, cel care a inventat-o in
1@?*, este o unealta de management folosita pentru a organia idei sau informatii. 'ceasta
unealta este utiliata de catre managerii de proiect deoarece permite sortarea ideilor obtinute
intr-un brainstorming in categorii pentru a fi revaute si analiate.
5eneficiile utiliarii acestei diagrame sunt:
L 8rganieaa cantitati semnificative de informatii.
L 4aciliteaa intrari ec/ilibrate in proiect.
L %ncurajeaa colaborarea productiva.
L 4aciliteaa stabilirea prioritatilor.
9ei trei pasi care trebuie parcursi pentru a realia aceasta diagrama: 1. Se
gaseste o directie a brainstorming-ului. De e3emplu:
L &c/ipa noastra ar putea fi mai productiva daca...
L 's putea fi mai eficient in munca mea daca...
%nformatiile ar ajunge mai repede si mai eficient la membrii organiatiei daca...
L .ultumirea clientilor din regiunea $ ar putea creste daca...
L 'm putea reduce costurile si creste veniturile daca...
Se aduna ec/ipa de proiect si organieaa un brainstorming.
). Se cere membrilor ec/ipei sa scrie ideile si informatiile pe stic:; notes. 'ici trebuie avute
in vedere urmatoarele:
L Se scrie cate o idee pe fiecare notita.
L Se include un verb.
L Se foloseste , cuvinte sau mai putine pentru fiecare notita.
L Se folosesc marBere de aceeasi culoare.
L Se evita comentariile care sunt prea detaliate sau
personale. Se pot folosi comentarii de genul:
L 'ngajatii au avut mai multe oportunitati de training.
L 'm imbunatatit comunicarea din interiorul organiatiei.
L 'm redus costurile energiei electrice.
%nsa, nu sunt recomandate comentariile ca:
L 'le3andru a invatat sa-si faca treaba si nu ma mai bate pe mine la cap sa o fac.
L 9omunicari.
L ;rainingul din luna octombrie s-a terminat mai devreme cu jumatate de ora.
A. Se lipesc notitele pe un perete si apoi se grupeaa in categorii.
9a reguli generale care trebuie respectate pentru aceasta metoda.
L 6umarul de sticBS notes pentru fiecare persoana trebuie redus daca timpul este limitat.
L 6otitele se amesteca pentru a respecta anonimatul.
L Se permite ec/ipei sa spuna in ce categorie ar trebui lipita o notita.
L Daca e3ista neintelegeri asupra categoriei in care ar trebui sa intre o notita se rescriu
notitele
L Se cere ec/ipei sa denumeasca fiecare categorie.
L Se organieaa un sistem de votare pentru a decide carei categorii ii vei da prioritate.
L Se cere membrilor ec/ipei sa votee categorii si nu comentarii.
L 'lege doar 1K> din totalul optiunilor de votare.
'ceasta metoda poate fi utila managerului de proiect care intampina un numar mare de idei
sau informatii si doreste sa le analiee pe fiecare pentru a stabili careia sa ii acorde prioritate.
&36A
9artela de
afinitate 9.'.
9artela de
afinitate
9.
'. 9.'.
9.'.
9.'. 9.'.
). Diagrama de relatii
Diagrama de rela!ii permite identificarea
cauelor succesive ale unei probleme date. Poate fi
utiliat, de e3emplu, n analia reclama!iilor clien!ilor,
a problemelor aprute n implementarea sistemului
calit!ii etc.
Pentru construirea diagramei se parcurg
urmtoarele etape:
- descrierea "i formularea problemeiM
- identificarea cauelor care fac ca problema
respectiv s e3isteM fiecare din acestea poate fi efectul
altor caueM se stabilesc, astfel, legturile Ecau-efectP
principaleM
- eviden!ierea legturilor de acela"i tip, n caul
fiecrui cuplu Ecau-efectP, identificatM procednd
dup acela"i ra!ionament, pot fi stabilite asemenea
legturi "i pentru nivelurile urmtoare de detaliereM
- identificarea circuitelor caue-efecte, care
determin, cu cea mai mare probabilitate, problema
analiat.
Diagrama de rela!ii poate preenta trei forme
Y)AZ:
- cu punct central Cfig. aD J problema analiat
este plasat n centru, n jurul ei fiind plasa!i factorii de
influen!M
- unidirec!ional Cfig. bD J problema analiat
este plasat lateral, factorii de influen! plasndu-se fie
n dreapta, fie n stnga eiM
- cu indicativ de rela!ii Cfig. cD J factorii care
influen!ea sunt plasa!i pe niveluri, eviden!iind
rela!iile dintre ei.
*. Diagrama ar'ore
Diagrama arbore permite eviden!ierea rela!iilor dintre obiectivele de realiat "i ac!iunile
CmijloaceleD necesare pentru atingerea lor. Se poate aplica individual sau n grup. 'ceast
diagram se
construie"te parcurgnd
urmtoarele etape:
- definirea temei, de ctre
participan!i, sub forma Ecum s
mbunt!imP. Propunerile de
ac!iuni realiabile se nregistrea
pe fi"e, evitndu-se orice
abstractiare. Se recomand ca
participan!ii s se limitee la )* de
ac!iuni.
- gruparea solu!iilor propuse de ctre participan!i, n func!ie de afinit!i Cutilind diagrama de
afinit!iD "i definirea obiectivului lor comunM
- structurarea diagramei pn la nivelul a dou, trei obiective principaleM
- completarea diagramei, parcurgnd sc/ema de mai multe ori, n ambele sensuri, pentru a aduga
noi ac!iuni posibile pentru realiarea obiectivelor.
:n figura de mai jos se observ c fiecare solu!ie propus repreint la nivelul su o ac!iune "i, n
acela"i timp, un obiectiv pentru nivelul inferior.
&ficien!a acestui instrument este condi!ionat de cunoa"terea "i aplicarea diagramei afinit!ilor
pentru regruparea ac!iunilor stabilite. De asemenea, cere mult timp, fiind necesar parcurgerea
diagramei de mai multe ori, pentru identificarea unor ac!iuni realiabile, corespuntor definite.
Diagrama EarboreP permite ca, plecnd de la un punct-c/eie de interes general, s se coboare n
etape la diverse niveluri de detalii succesive a rela!iilor caue-efectM ea conduce la o munc
sistematic n investigarea legturilor caue-efect succesive, mpiedicnd neglijarea legturilor
logice.
:n final, n urma constituirii diagramei EarboreP, se ob!ine un plan de ac!iune concret, de la
etape inferioare ctre cele superioare, ce trebuie aplicat pentru atingerea obiectivului propus, o
politic n reolvarea problemei.
8 aten!ie deosebit trebuie acordat omogenit!ii solu!iilor pentru un anumit nivel.
<. Diagrama matriceal#
Diagrama matriceal permite viualiarea "i analia rela!iilor dintre elemente CfapteD "i
a criteriilor luate n considerare pentru caracteriarea lor. Prin utiliarea acestui instrument se
urmre"te definirea priorit!ilor n selectarea elementelor CfaptelorD care vor fi analiate. Poate
fi aplicat individual sau n grup.
:n func!ie de multitudinea elementelor luate n considerare, pentru construirea
diagramei se utiliea mai multe tipuri de matrice:
- matrice n 7, pentru analia rela!iilor dintre dou categorii de elementeM
- matrice n ;, pentru analia rela!iilor dintre o categorie de elemente "i alte dou
categoriiM
- matrice n Q, pentru analia rela!iilor ntre trei categorii de elemente, luate dou cte
douM
- matrice n $, pentru analia rela!iilor dintre patru categorii de elemente, fiecare
categorie fiind asociat cu alte dou categoriiM
- matrice n 9, pentru analia rela!iilor dintre trei categorii de elemente, luate n
considerare n mod simultan.
Dintre aceste tipuri de matrice, cea mai utiliat n practica economic este matricea n
7.
'plicarea diagramei matriceale presupune parcurgerea urmtoarelor etape:
- definirea tipului de matrice care va fi utiliat Cmatrice n 7, ;, Q, $, 9DM !innd seama
de obiectivul urmrit se stabilesc criteriile "i modul lor de ponderare "i se construie"te
diagramaM
- definirea n grup a elementelor selec!ionate, pe
fiecare a3, plecnd, de
e3emplu, de la
diagrama J arbore sau
diagrama afinit!ilorM
- definirea
rela!iilor dintre
elementele de pe
coloane "i linii, cu
ajutorul unor simboluri
grafice. 'ceste
simboluri indic o
corela!ie mai puternic sau mai slab ntre elementele
respectiveM
- determinarea punctajului pe linie, !innd seama
de ponderile "i valorile stabilite pentru simbolurile grafice
utiliateM
- formularea concluiilor n
func!ie de reultatele ob!inute.
.atricea 7 are utiliarea cea
mai frecvent "i serve"te la
preentarea tipului de rela!ii ntre
dou serii de factori, fiecare serie
fiind poi!ionat pe unul din bra!ele
lui 7 'plicnd diagrama matriceal se
poate analia inciden!a unor factori
asupra disfunc!ionalit!ii "i, de
asemenea, aptitudinea unei serii de
mijloace de a produce efectele
respective.
=ela!ia dintre fiecare factor-
linie "i fiecare factor-coloan este
evaluat "i constituie un element ce
trebuie luat n considerare n ac!iunea
de reolvare a problemei.
De"i pare simplist, repreentarea matriceal este un instrument foarte important
pentru c e3prim adesea finalitatea unei activit!i de anali ncepute cu alte metode "i care a
condus la identificarea a dou serii de factori ai matricei "i permite pregtirea lurii deciiei
Cfigura din dreaptaD. 4iecare intersec!ie ntre linie "i coloan se pretea la repreentarea
nuan!at a rela!iei pe care o materialiea. Pentru a realia eviden!ierea nuan!at a ordinii n
care se vor aborda pentru reolvare, diferitele rela!ii ntre linii "i coloane pot fi puse n
eviden! prin simboluri diferite sau prin valori.
&lemente
[
9riterii Punctaj 9lasament
' 5 9 D
Ponderi ) A ) 1
&lement 1
\ \ ] \
)* 1
&lement )
]
1> )
&lement A
] ] ] ]
, A
] J
-
\ J
corelatie slaba valoarea 1
corelatie medie valoarea )
corelatie puternica valoarea A
=. Diagrama deciiilor de aciune >PDP+5
Diagrama deciiilor este cunoscut "i sub denumirile de Ediagrama ac!iunilor
condi!ionateP "i Ediagrama programului procesului de deciieP CPDP9D.
Diagrama deciiilor arat modul de desf"urare a unui proces, ntr-o situa!ie bine definit, lund
n considerare factorii aleatori posibili "i msurile de contracarare necesare. &a este utiliat n
scopul
determinrii etapelor care se
parcurg pentru atingerea unui
obiectiv, anticipnd ac!iunile de
ntreprins n situa!ii nedorite. Se
asigur astfel minimiarea
pierderilor de timp ocaionate
de evenimente neprevute.
:n managementul calit!ii
diagrama deciiilor se aplic n
dou variante:
- pentru mbunt!irea
planului calit!ii, n faa
elaborrii lui, astfel nct s fie
posibil realiarea obiectivelor
stabilite. :n acest
scop se simulea desf"urarea activit!ilor pentru realiarea obiectivului, acestea fiind
mbunt!ite nainte de a fi ntreprinseM
- n scopul stabilirii msurilor care trebuie luate pentru evitarea unor situa!ii nedorite, evitndu-
se probabilitatea de apari!ie a evenimentelor.
Diagrama deciiilor de ac!iune J
realiat pe oriontal sau vertical
J este similar unei sc/eme-bloc a
unui program pentru calculator,
ntocmirea ei reumndu-se la a
trasa drumul ideal ce trebuie
parcurs pentru ca pornind de la
situa!ia ' s se ating obiectivul 5M
se eviden!ia n acest mod inclusiv
situa!iile nedorite ca "i modurile de
a le evita.
1?. Diagrama P34&
Diagrama P&=;Ceng-
Program &valuation =evieI
;ec/ni^ueD este un instrument de
management al proiectului, care a
fost elaborat si folosit pentru prima
oara de <.S. 6avS in anii _1*,
pentru a coordona programul
submarinului atomic Polaris.8
metodologie de management a
proiectului similara, respectiv
.etoda Drumului 9ritic C9P.-
eng-` 9ritical Pat/ .et/odD, care a
fost elaborata cam in aceeasi
perioada, pentru sectorul privat, a
devenit sinonima cu P&=;. 'ceasta
este caua pentru care sunt intalnite
variatii de denumiri pentru acelasi
instrument: P&=;, 9P. sau
P&=;a9P..
Diagrama P&=;C2D este un
instrument de management al
proiectului, utiliat pentru a
programa, organia "i coordona
sarciniile unui proiect. :n principiu
este o metod de a analia sarcinile
necesare pentru finaliarea unui
anumit proiect, mai ales timpul
alocat fiecrei sarcini n parte "i de
a identifica timpul minim necesar
proiectului respective. Diagrama
P&=; are urmtorii pa"i:
- %dentificarea activit!ilor specifice
"i a milestone-urilor Cpunctelor
semnificativeD.
- Determinarea secven!ei de
activit!i.
- 9onstruirea unei diagrame a
re!elei.
- &stimarea timpului necesar
fiecrei activit!i n parte.
- Determinarea drumului critic.
- 'ducerea la i a diagramei P&=;,
pe msur ce proiectul avansea.
8biectivul principal al diagramei
P&=; este de a facilita procesul de
luare a deciiilor "i de a reduce att
durata de desf"urare ct "i
costurile unui proiect.
Diagrama P&=; folose"te
proiectelor comple3e, la scar
foarte mare, n care sarcinile depind
foarte mult unele de altele. 'ceste
proiecte necesit multe activit!i,
dintre care unele sunt secven!iale,
iar unele paralele cu celelalte. )
Diagrama P&=; presupune
urmtorii pa"i:
1. Identificarea activit#ilor
specifice @i a milestone2urilor
>punctelor semnificative5.
'ctivit!ile sunt sarcinile necesare
pentru finaliarea unui proiect.
.ilestone-urile sunt evenimentele
care marc/ea nceputul "i
sfr"itul unei activit!i sau a mai
multora. & util s face!i un tabel cu
aceste sarcini, n care a!i putea
include ulterior informa!ii cu
privire la ordinea "i durata
activit!ilor.
). Determinarea secvenei de
activit#i. 'ceast etap s-ar putea
desf"ura n acela"i timp cu prima,
ntruct ordinea ctivit!ilor este
evident n unele cauri. S-ar putea
ca alte sarcini s necesite ns o
anali mai amnun!it, atunci cnd
stabilim ordinea e3act n care
trebuie s fie e3ecutate.
A. +onstruirea unei diagrame a
reelei. 4olosind informa!iile
despre ordinea activit!ilor, putem
desena diagrama, artnd ordinea
activit!ilor paralele "i a celor care
urmea unele dup altele. 4iecare
activitate repreint un nod n re!ea,
iar sge!ile arat legturile dintre
activit!i. Programele de soft
simplific aceast etap,
transformnd informa!ia din tabelul
cu activit!i ntr-o diagram a
re!elei.
>. 3stimarea timpului necesar
fiec#rei activit#i (n parte. :n
general, msura de timp utiliat n
stabilirea timpului necesar
finalirii unei activit!i este
sptmna, dar se pot folosi "i alte
unit!i. <na din trsturile specifice
diagramei P&=; este faptul c
tratea cu nesiguran!, atunci cnd
e vorba de timpul necesar finalirii
unei ac!iuni. De obicei, include trei
timpuri estimate pentru fiecare
activitate:
] +impul optimist - este n general
durata cea mai scurt necesar
finalirii unei ac!iuni. Se
obi"nuie"te ca timpul optimist s fie
e3primat cu trei devieri standard
fa! de medie, astfel nct e3ist
"anse de apro3imativ 1+ ca
activitatea s se finaliee n timp
optimist.
] +impul cel mai probabil - timpul
de efectuare a unei activitati cu
cea mai mare probabilitate
8bserva!i c acesta nu este timpul
estimat pentru finaliarea activit!ii.
] +impul pesimist - cel mai mare
timp pe care o necesita o activitate.
De obicei, acesta este e3primat cu
trei devieri standard fa! de medie.
Diagrama P&=; presupune o
distribu!ie de probabilitate beta
pentru fiecare durat estimat.
Pentru o distribu!ie beta, timpul
estimat pentru fiecare activitate
poate fi apro3imat, folosind media
urmtoare:
- ;impul estimat O
C;impul optimist R > 3
;impul probabil R
;impul pesimistD K ? -
;impul estimat poate
aprea pe diagrama
re!elei
- :n caul n care au fost alese trei
devieri standard pentru durata
optim "i cea pesimist, nseamn
c ntre acestea se afl "ase devieri,
varia!ia de timp necesar finalirii
fiecarei activit!i se calculea cu
formula :
- Y C ;imp pesimist - optimist D K ? Z
Determinarea drumului critic.
Drumul critic este determinat prin
nsumarea timpilor necesari
activit!ilor din fiecare secven! "i
determinarea celui mai lung drum
din proiect. Drumul critic nseamn
durata ma3im necesar
proiectului. Dac activit!ile din
afara drumului critic se desf"oar
mai repede sau mai lent Ccu
anumite limiteD, durata total a
proiectului rmne nesc/imbat.
Perioada de timp n care o activitate
a drumului critic poate ntria, fr
s afectee proiectul este cunoscut
sub denumirea de ntriere
admisibil. Dac drumul critic nu
este evident, ar fi util s stabili!i
pentru fiecare activitate
urmtoarele:
&S J &arliest Start time C;impul de
Start cel mai micD &4 - &arliest
4inis/ time C;impul de 4inis/ cel
mai micD 7S J 7atest Start time
C;impul de Start cel mai mareD 74 -
7atest 4inis/ time C;impul de
4inis/ cel mai micD 'cestea se
calculea cu ajutorul timpului
estimat pentru activit!ile
importante. Putem determina &S "i
&4 pentru fiecare ac!iune analind
re!eaua "i determinnd cel mai
curnd moment n care o ac!iune
poate ncepe "i finalia, fr a
ntria proiectul. 7S "i 74 se
calculea n sens invers. Diferen!a
dintre ele constituie ntrierea
admisibil. Prin urmare, drumul
critic este acela n care nu e3ist
ntrieri admisibile ntre activit!i.
#aria!ia timpului de finaliare a
proiectului se poate calcula
adunnd varia!iile timpurilor de
finaliare a activit!ilor din drumul
critic. 9u ajutorul acestei varia!ii se
poate calcula probabilitatea ca
proiectul s se nc/eie pn la o
anumit dat, presupunnd c
drumul critic are o distribu!ie a
probabilit!ii normal. 'ceast
presupunere este valid n caul n
care numrul de activit!i ale
drumului este destul de mare pentru
ca teorema limitei centrale s aib
aplicabilitate. :ntruct drumul critic
determin data finalirii
proiectului, acesta poate fi grbit
prin adugarea resurselor necesare
scderii duratei activit!ilor
drumului critic. 'cest procedeu se
nume"te scurtarea proiectului.
). Aducerea la i a diagramei
P34&1 pe m#sur# ce proiectul
avansea#. 4ace!i modificri ale
diagramei P&=;, pe msur ce
proiectul avansea. ;impurile
estimate vor putea fi nlocuite cu
cele reale. :n caul ntrierilor, pot
fi adugate resurse suplimentare,
pentru ca proiectul s se ncadree
n program, iar diagrama se poate
modifica pentru a ilustra noua
situa!ie.
Diagr
ama P&=;
este util,
ntruct ofer
urmtoarele
informa!ii: -
;impul
estimat al
finalirii
proiectuluiM
- Probabilitatea de finaliare pn la
o anumit datM
- 'ctivit!ile drumului critic ce au
un impact direct asupra momentului
finaliriiM
- 'ctivit!ile care au ntrieri
admisibile "i ale cror resurse ar
putea fi utiliate n activit!ile
drumului criticM
- Data de nceput "i de sfr"it a
proiectului.
9onditiile care trebuiesc indeplinite
pentru aplicarea metodei sunt:
- Personalul ar trebui s cunoasc deja terminologia managementului de proiect, instrumentele
"i te/nicile acestuia.
- <n model P&=; al unui instrument ec/ivalent Ce3. softD
- 9rearea unui plan de proiect
- 'legerea celei mai potrivite metode de planificare
- Selectarea "i organiarea unei ec/ipe care s pun n practic sarcinile proiectului.
3A36PB3
Aplicatia 1
:n urmtorul e3emplu, managerul de proiect cunoa"te ordinea activit!ilor "i timpul optimist,
timpul pesimist "i timpul cel mai probabil Ce3primat n sptmniD pentru urmtoarele
activit!i:
Activitat
e Descriere Depinde Timp Timp Timp
Timp
estimat
de
optimis
t pesimist probabil
(0+4M+P)/
6
(0) (P) (M)
' 'legerea - @ 11 1) ()
personalului
'dministrativ
si medical
5 !legerea - 1 1A @ .
locaiei i
sondarea
terenului.
9 !legerea ' , 1) 1* (/
echipamentului
.
D "ntocmirea 5 0 10 @ (/
planurilor i a
schielor
pentru
noua
construcie.
& #nstalarea 5 1, A> )A )0
serviciilor
publice n
locaia
respectiv.
4 #ntervievarea ' @ 11 @ (/
potenialilor
angajai i
ocuparea
posturilor de
asisten,
mentenan i
paz.
2
!chiziionarea
i 9 A* >* A1 ,1
luarea n
primire a
echipamentului
.
F $onstruirea D A1 >@ A@ 0/
spitalului.
%
%ezvoltareaun
ui ' 1) 1, 11 (1
sistem de
informaii.
- #nstalarea &, 2, F A @ A 0
echipamentului
.
G &regtirea 4, %, - 0 11 @ .
personalului de
asisten.
2raful de retea asociat este:
,od Durata 3C 3- BC B- 4eerva de
timp
' 1) * 1) ) 1> )
55 @@ ** @@ ** @@ **
9 1* 1) )) 1> )> )
DD 11** @@ 11@@ @@ 11@@ **
& )> @ AA A1 1@ )?
4 1* 1) )) 1A ?A >1
2 A1 )) 10 )> 1@ )
FF >>** 11@@ 11@@ 11@@ 11@@ **
% 11 1) )0 >, ?A A?
-- >> 11@@ ??AA 11@@ ??AA **
GG ?? ??AA 00)) ??AA 00)) **
Aplicatia 2
Program de livrare si punere in functiune la beneficiar a unei instalatii in cadrul unui contract
de engineering
Din contractul semnat in urma castigarii unei licitatii se impun :
- termen limita : A1 unitati de timp
- costul ma3im : 1,** unitati de cost
a52 Cta'ilirea evenimentelor 7
' J Deciia de contractare
5 J 'probarea contractului de engineering
9 J Deciia de livrare a utilajului
D J Semnarea contractului cu subfurniirii
& J ;erminarea livrarii utilajelor
4 J ;erminarea montajelor si reglarilor
2 J ;erminarea probelor comune
F J 4inaliarea amenajarii depoitului
% J 4inaliarea contractului de engineering
bD Bista activitatilor 7
C ' J 5 D J 9ontractare
C 5 J 9 D J Studii te/nologice
C 5 J D D J 9ontract cu subfurniorii
C 5 J & D J &3perimentare in statii pilot
C 9 J & D J 7ivrarea utilajelor
C D J 4 D J 7ivrarea si montajul aparaturii de la subfurnior
C & J 4 D - .ontaj si reglare instalatie
C & J 2 D J %nstruirea personalului beneficiarului
C 4 J 2 D J Probe te/nologice
C 4 J F D J 'menajarea spatiilor de depoitare
C 2 J % D J #erificarea finala a instalatiilor
C F J % D J 'limentarea cu materii prime si semifabricate
cD Diagrama P34& faa primara
9
' 5
& 2 %
D 4 F
d5 Diagrama P34& faa finala 7
Se vor stabili vraiante de evaluari de timp J cost, pentru fiecare activitate, in unitati de
timp si respectiv in unitati de cost. Se noteaa cu `tb unitatea de timp si cu `ab unitatea de
timp cea mai scurtaCconform formulei preentate anterior D precum si cu `9tbunitatea de cost
pentru timpul normal si cu `9ab unitatea de cost corespunatoare timpului cel mai scurt incat
diagrama se va preenta astfel :
9
tO11 MctO)1*
tO>
MctO1*
aO, McaO>** M caO1**
tOA MctO)*
tO1?
MctO>** tO, MctO1** tO, MctO>*
' 5 & 2 %
aO1) M
caO?** M caO1,*
aO0 M
caO1*
tO,M ctO>*
M
ctO11* tO0 tO> MctOA*
aO? M caO?*
M
caO)*
* aO)McaO>*
D
tO, M ctO1**
4
tO1
MctOA*
F
aO> McaO11*
aO>
McaO1*
9onsiderand timpurile normale, drumul critic este:
A D 3 - E I
si necesita >) de unitati de timp si 1A** unitati de cost, ceea ce satisface din punct de vedere
al costului, dar nu respecta termenul limita din contract.
Daca s-a merge pe varianta scurta in activitatile - E si E I cu o marire a costurilor in
aceste fae de ,* unitati de cost, se poate realia o scadere a duratei acestor activitati de la
11 la 1A unitati de timp, deci o diferenta de ) unitati de timp pe drumul critic insuficienta
pentru respectarea termenului limita din contract.
%n realitate nu se poate merge pe variantele e3treme, nefiind considerate ca ar fi
obligatoriu convenabile, ci trebuie sa fie aleasa dintre variantele intermediare, o solutie de
ec/ilibru, considerata optima.
Pentru a face compatibile variantele posibile se vor intocmi tabele de desfasurare
`timpKcost b ca cel preentat in continuare :
imp !osturile "in !osturile Program
#arianta necesar in unitati de "in unitati rapid
$ unitati de cost%pe de cost% pentru
Drumul
critic
timp% drumul critic total acti&itatea:
1 $2 *?? 13?? 22 A2D232-2E2I
2 $1 *1? 131? E I A2D232-2E2I
E I
3 $? *<? 13<? - E A2D232-2E2I
E I
$ 3< <3? 1$3? - E A2D232-2E2I
3 -
E I >A2D232-2E2I5
% >3$5 >1?3?5 1)3? - E devine
3* *3? 3 - A2D2+232-2E2I
D 3
E I
) 3$ <<? 1*<? - E 4evine
3 - A2D232-2E2I
D 3
D 2 +
8bservatie:
6u mai este necesara micsorarea activitatii + 3 deoarece ramane ca drum critic tot
A D 3 - E I .
=eulta ca varianta optima este ? deoarece conduce la costuri sub limita ma3ima si la un
timp total minim ce se incadreaa in conditiile impuse prin contract.
+F,+BGHI3 7
.etoda P&=; poate fi considerata pe langa un instrument de planificare si ca un
instrument de control ce se efectueaa prin stabilirea abaterilor si prin analia cauelor lor.
'ceasta inseamna ca se vor obtine informatii care vor inlesni managerilor luarea de
deciii. &3ista mai multe sisteme de raportare P&=; dintre care amintim :
1D =aport asupra situatiei generale a respectarii termenelor si a deviului, locurile de
strangulare si alte probleme care necesita eventuale corectii
)D =aport asupra necesarului de personal
AD =apoarte detaliate privind realiarea termenelor si costurilor pe activitati
>D =apoarte care contin aprecieri asupra evolutiei in continuare a personalului, aprecieri pe
baa carora urmeaa sa se ia masuri menite sa asigure respectarea mai buna a termenelor si
costurilor planificate etc.
;oate aceste rapoarte, au ca scop furniarea informatiilor necesare managerilor pentru masuri
corective sau preventive in scopul evitarii depasirilor de termen si de costuri stabilite prin
contract.