Sunteți pe pagina 1din 22

Proiect

Tema proiectului: Realizarea unui studiu de control statistic al calitatii pentru


anumite piese din cadrul unei firme.
Etapele proiectului:
1. Alegerea firmei
2. Descrierea firmei
3. Componenta firmei
4. Alegerea unui sub-ansamblu
5. Aplicarea a trei metode de control statistic
6. Concluzii
7. Bibliografie

















1. Alegerea firmei
Vom alege firma: SC. Astra-Bus.SA Arad, cu sediul in Arad,
Adresa: Str. CAMPUL LINISTII 1
Cod Postal: 310349
Telefon: 0257275724
Fax: 0257275724
Cod Unic de Identificare: RO 6601468
Nr. Registrul Comertului: J2/1942/1994
Stare societate : INREGISTRAT din data 22 Decembrie 1994
Anul infiintarii : 1994
2. Descrierea firmei
Astra Bus este un productor de autobuze cu sediul n Arad, Romnia. Compania a fost nfiinat
n 1996, ca urmare a divizarii de la Astra Vagoane Arad, o companie specializata in productia de
vagoane. ncepnd cu anul 2003, aceasta este parte a grupului Cefin Holding, i produsele lor au fost
autobuze i troleibuze din gama Irisbus, n cadrul unui parteneriat cu compania italian, i, pe o
scar mic, microbuze pe baz de Iveco, Mercedes-Benz sau Volkswagen.
Firma asambleaza urmatoarele marci si modele de masini:

- Ikarus 415 T (troleibuz)

fig. 2.1
- Irisbus Agora (troleibuz)

fig. 2.2
- Irisbus Citelis (troleibuz
& autobuz)


fig. 2.3.
- Iveco New Daily (duba &
microbuz)

fig. 2.4.
- Mercedes-Benz Sprinter
(microbuz)

fig. 2.5.
- Volkswagen Crafter
(microbuz)

fig. 2.6.

3. Componenta firmei
Firma este alcatuita din 75 angajati conform organigramei de mai jos:


fig. 3.1.

AGA
CA
DIRECTOR
GENERAL
RESURSE UMANE INSPECTOR SSM
INTRETINERE SI
SECURITATE
DIRECTOR
ECONOMIC
CONTABILITATE
CASIERIE
DIRECTOR
TEHNIC
MONTAJ
PROIECTARE
MECANIZARE
INSTALATII
ELECTRICE
TERMICE-
CLIMATIZARE
HIDRAULICE
APROVIZIONARE
PNEUMATICE
BIROU CTC
DIRECTOR
MARKETING
VANZARI
INOVATII
DIRECTOR
ADJUNCT
Denumirea postului Nr. angajati
AGA 5
CA 4
Director general 1
Director adjunct 1
Responsabil resurse umane 1
Inspector SSM 1
Director economic 1
Director tehnic 2
Director marketing 1
Intretinere si securitate 6
Contabilitate 2
Casierie 2
Birou CTC 5
Montaj 7
Termice - Climatizare 3
Proiectare 3
Hidraulice 5
Pneumatice 5
Aprovizionare 3
Mecanizare 5
Instalatii electrice 7
Vanzari 3
Inovatii 2
TOTAL 75
tab. 3.1.








4. Alegerea unui sub-ansamblu
Vom alege un ansamblu pentru control statistic al calitatii, care va fi in cazul nostru un
lot de 20 troleibuze IVECO Irisbus Citelis destinate livrarii RATUC Cluj-Napoca.

fig. 4.1.
Ca sub-ansamble se va alege motorul electric de tractiune, unde vom studia doua
caracteristici ale motorului electric de tractiune: puterea medie si momentul de torsiune
generat in conditii normale de tensiune si intensitate al curentului electric. Al doilea sub-
ansamblu va fi compresorul principal de aer, unde ne va interesa presiunea maxima
dezvoltata.







Motorul electric de tractiune (desen & imagine)

fig. 4.2.

fig. 4.3.
Compresorul de aer

fig. 4.4.


5. Aplicarea a trei metode pentru controlul statistic
Caracteristica Instrument de masura Metoda de control statistic
5.1. Puterea medie
[kw]
Wattmetru
Calculul valorii aberante, Testul
IRWIN
5.2. Momentul de
torsiune [Nm]
Dispozitiv de masurare a
cuplului
Testul pentru verificarea
normalitatii unei distributii,
Testul
2
_
5.3. Presiunea
maxima [bar]
Manometrul
Testul pentru verificarea
egalitatii statistice, Testul Abbe




5.1. Puterea medie [kw] generata de motorul electric de tractiune va trebui sa aiba
valoarea standard de 213kw cu o toleranta de 5%. Mai jos sunt date 20 de masuratori
diferite ale puterii. Se cere sa se verifice daca exista valori aberante utilizand testul
IRWIN.
Eliminarea valorilor aberante, n cazul n care se cunoate abaterea standard ,
se poate face i cu ajutorul testului Irwin. Aplicarea acestui test se face calculnd
raportul:

o

=
k k
ck
x x

pentru valoarea maxim x
k
i raportul:
o

1 2
1
x x
c

=
pentru valoarea minim
1
x ;
Valoarea nominala in cazul nostru este de 213 kw, cu toleranta de 5%, insemnand o
scara de valori de la 202.35 pana la 223.65, abaterea inferioara si superioara fiind de 10,65.





Valorile obtinute prin masuratori sunt:
207.3
191.3
216.7
215.5
215.6
216.8
214.3
213.8
205
210.6
206.7
213.2
206.7
216.1
227.3
215.9
228.9
215.7
226.6
217.3
Se vor ordona valorile, pentru a putea calcula valoarea aberanta inferioara si superioara.
191.3
205
206.7
206.7
207.3
210.6
213.2
213.8
214.3
215.5
215.6
215.7
215.9
216.1
216.7
216.8
217.3
226.6
227.3
228.9

Se va calcula pentru valoarea maxima 228.9, care va fi 0,1502.
Se va calcula pentru valoarea minima 191.3, care va fi 1,2863.
Valorile astfel obtinute se vor compara cu
n ; o
luat din tabel, valoarea lui pentru un lot de 20
valori si probabilitate P=95% este de 1.27.
Daca valorile calculate de noi nu sunt mai mici decat valoarea din tabel va rezulta ca valorile
sunt aberante. In cazul nostru se observa ca
1 c
este mai mare decat 1.27 => valoarea este
aberanta si este eliminata. Se va recalcula din nou valoarea aberanta pentru urmatorul minim,
care este 205,0 si va rezulta valoarea 0,1596 care se incadreaza in sir.

5.2. Vom verifica distributia normala a seriei pentru Momentul de torsiune [Nm].
Prin masuratori s-au constatat urmatoarele valori ale cuplului motor:

1686
1666
1733
1692
1649
1723
1745
1708
1753
1782
1756
1702
1673
1692
1753
1699
1753
1762
1739
1707



o

=
n n
cn
x x
o

1 2
1
x x
c

=
Pentru aplicarea acestui test se calculeaz statistica:
( )

=


=
k
i i
i i
C
f n
f n n
1
2
2
_
n care:
i
n - frecvena absolut a clasei de ordin i sau a valorii de ordin i;
n - volumul eantionului extras (numrul total de date din eantion);
i
f - densitatea de probabilitate a legii teoretice normale, corespunztoare clasei de ordin i;
k - numrul de clase sau de valori distincte pe care le are eantionul.


Pasii care trebuie parcursi pentru rezolvarea statisticii sunt urmatorii:
a) Se ordoneaz valorile dimensiunilor
b) Se determin numrul de clase k cu relaia:
n k lg 322 , 3 1+ = , unde n=20 in cazul nostru.
c) Se determin amplitudinea unei clase
d) Se determin limitele intervalelor (claselor)
Prin gruparea datelor se obine un tabel cuprinznd i frecvenele absolute simple ale
celor 6 clase
e) Se determin media aritmetic a datelor
f) Se determin abaterea medie ptratic corectat a valorilor dimensiunilor din eantion
Dispersia corectat
Abaterea medie ptratic corectat
g) Se determin valorile variabilelor normale normate pentru limitele claselor distribuiei
experimentale precum i valorile funciei de repartiie teoretice normale normate
pentru aceste limite
Valorile funciei normale normate
( ) Z
u sunt extrase din valorile tabelate, tind c
pentru 0 ( z funcia
( )
0 ( u
Z
iar pentru 0 ) z funcia
( )
0 ) u
Z
.
h) Se determin valorile frecvenelor relative teoretice (densitile de probabilitate) pentru
valorile variabilelor normale normate calculate anterior (pentru fiecare clas n parte
i) Se calculeaz statistica
Numrul gradelor de libertate ale distribuiei este
3 1 2 6 = = = l p k v
k=6, numrul de intervale (clase) n care au fost grupate datele;
p=2, numrul de parametri calculai pentru determinarea valorii
2
C
_ ; s-au
determinat doi parametri: media aritmetic x i abaterea medie ptratic s .
l=1, numrul de relaii independente dintre frecvenele claselor;










Se poate afirma cu probabilitatea de 95% despre seria studiataca aceasta are o distributie
normala.

5.3. Vom verifica presiunii maxima [bar] a compresoarelor folosind testul pentru
verificarea egalitatii statistice, respectiv testul Abbe.
In urma masuratorilor s-au constatat urmatoarele valori ale presiunilor compresoarelor:
10.3
10.6
9.8
9.9
10.1
10.4
9.6
9.6
10.1
10.3
10
9.5
9.8
10.2
10.4
10.3
9.9
10.1
9.7
9.9


Pentru verificarea egalitii dispersiilor, se vor aplica testul Cochran i testul Hartley.
Testul Cochran
Se calculeaz statistica:

=
=
n
i
i
C
s
s
C
1
2
2
max

Testul Hartley
Se calculeaz statistica:
2
min
2
max
s
s
H
C
=

Testul Abbe
Daca prin aplicarea testelor Hartley si Cochran va rezulta ca dispersiile sunt omogene, atunci se
poate utiliza testul Abbe. n acest caz, se calculeaz statistica:
( )
( )

=
+

=
n
i
i
n
i
i i
C
x x
x x
A
1
1
1
1
2
1

Calculele sistematizate sunt prezentate mai jos:














Dupa cum se poate observa, dispersiile au fost omogene prin ambele teste.
Valoarea pentru Ac in urma testului Abbe este mai mare decat valoarea tabelata, insemnand ca
valorile sunt egale din punct de vedere statistic.


6. Concluzii
Metodele si testele statistice pentru masurarea calitatii sunt foarte utile pentru rezolvarea
multor probleme de control. Ele ne usureaza munca si pot da decizii pentru aprobarea unui
anumit lot de piese.

7. Bibliografie
1. Iacob Dumitru, Controlul Statistic al Calitatii, EUS, 1999;
2. http://www.schaeffler.ro;
3. http://www.bracomotoareelectrice.ro;
4. http://www.firme.info/astra-bus-srl-cui6601468/;
5. http://suceava.stfp.net/;
6. http://cluj.stfp.net/.

S-ar putea să vă placă și