Unde seismice

- Energia eliberat brusc de un cutremur se rspndete n toate direciile,

formand undele seismice.
- Pe msura ndeprtrii de locul perturbaiei iniiale, energia se repartizeaz pe
tot mai multe particule efectele seismului sunt tot mai mici la distane mai mari.
Undele seismice sunt un "amestec" de unde longitudinale si transversale.


* Undele interioare se deplaseaza in partea interioara a pamantului, iar undele
superficiale se deplaseaza la suprafata acestuia.
Producerea undelor seismice:
- Cand are loc o fisura sau deplasare brusca in scoarta pamantului, energia radiaza
in exterior sub forma unor unde seismice, la fel cum energia formata prin
miscarea unei suprafete de apa radiaza sub forma unui val. In fiecare cutremur,
exista mai multe tipuri de unde seismice
- Tipurii de unde seismice:
==> Undele Superficiale (undele de suprafata):
- uneori denumite unde lungi sau mai simplu, unde L sunt responsabile pentru
cele mai multe pagube asociate cutremurelor, deoarece cauzeaza cele mai
intense vibratii
- undele superficiale se propaga din undele interioare care ajung la suprafata.
- miscarea sa este limitata doar la suprafata pamantului. Asemenea unde
seamana cu valurile produse de vant pe suprafata unui lac.
- undele de suprafata se deplaseaza mai incet decat undele S si P, iar dintre cele
doua unde de suprafata, undele-Love se misca mai repede decat cele R.
=>Undele de Suprafata se impart in doua tipuri: .
a) Undele-Love:
- Miscarea undelor-iubire seamana cu cele S, doar ca nu se deplaseaza si pe
verticala, ci doar pe orizontala intr-un plan paralel cu suprafata pamantului,
formand unghiuri de 90 de grade pe directia propagarii.
b) Undele Rayleigh:
- Undele R au acelasi efect ca valurile oceanice, maturand din calea lor rocile, cu
miscari verticale si orizontale, intr-un plan vertical cu directia deplasarii undelor.
Fiecare bucatica de roca se misca sub forma unei elipse pe masura ce unda R
trece.
=>Undele de Volum (unde de adancime)
- Viteza actuala a undelor seismice P si S depinde de densitatea si de proprietatile
elastice ale rocilor si solului prin care trec In majoritatea cutremurelor, undele P
sunt primele care se simt. Efectul este similar cu cel al unei explozii sonice(sonic
boom) care zgaltaie si sparge geamurile. Cateva secunde mai tarziu soseste si
unda S astfel incat miscarea pamantului este si verticala si orizontala. Aceasta
unda S are cel mai distructiv efect asupra cladirilor.
- Cand undele P si S trec din stratul de roci in crusta, sunt reflectate si refractate,
cum se vede in fotografie. De asemenea, cand o unda este reflectata sau
refractata, o parte din energia unui tip de roca trece odata cu unda in alt tip de
roca.
- Cand undele S si P ajung la
suprafata pamantului,
majoritatea energiei ce o au
sete reflectata inapoi in
crusta, astfel incat suprafata
este afectata aproape
simultan de miscari de
urcare si de coborare. Din
acest motiv au loc la
suprafata cutremure
considerabile, uneori cu
amplitudine dubla decat ar fi
normal.
- Dupa mai multe cutremure, lucratorii din mine au raportat miscari mai mici,
decat cei de la suprafata. Puterea undelor seismice de toate tipurile este
diminuata datorita proprietatilor non-elastice ale rocilor si solului. Undele S sunt
mai atenuate decat cele P, dar pentru amandoua atenuarea creste cu cat
frecventa creste. Descrierea fizica este aproximatva si, desi s-au verificat
indeaproape undele inregistrate de seismografe de la o distanta considerabila de
sursa undelor ("terenul indepartat"), nu se pot explica detaliile importante ale
miscarii grele din apropierea centrului unui cutremur mare ("terenul apropiat").
- Un cutremur este format dintr-o varietate de unde seismice care nu se pot
distinge si sursa energiei seismice este imprastiata pe o suprafata mare. Acest
lucru face ca distingerea undelor P, S si a celor de suprafata sa nu fie usoara.
Oricum, in ultimii ani, in urma unor studii interne si realizarea unor modele
tectonice, s-a progresat in clarificarea acestor probleme. Undele seismice sunt
afectate atat de conditia solului cat si de topografie.


Scara Richter este fcut pentru a msura puterea unui cutremur. Este o scar
logaritmic, pentru c magnitudinea, dup Richter, corespunde logaritmului
msurrii amplitudinii undelor de volum (de tip P i S), la 100 km de epicentru. n
mod normal nu este gradat de la 1 la 9, ci mai ales cu numere raionale.
Dispozitivul cu care au fost colectate datele prezentate n seciunea 1A3, realizat
dintrun pendul elastic i un mouse cuplat la calculator, poate servi ca seismograf:
instrument care poate nregistra activitatea seismic
Micrile violente ale solului se transmit suportului pendulului. Corpul atrnat de
pendul nu este legat rigid de suport, ci prin intermediul firului elastic.
Astfel, apar deplasri relative ntre corpul pendulului i sol, deplasri care, prin
intermediul mouseului, sunt nregistrate de calculator.
Seismograful realizat astfel nu este foarte sensibil: trebuie s "tropi" n preajma
dispozitivului pentru ca acesta s nregistreze ceva!
Magnitudine 1 : n mod normal nu este simit.
Magnitudine 2 : n mod normal nu este simit.
Magnitudine 3 : Este simit adeseori, dar nu provoac daune materiale.
Magnitudine 4 : Este simit adeseori, dar nu provoac daune materiale.
Magnitudine 5 : Cutremur moderat. Este simit bine. Mici daune la cldirile din
apropierea epicentrului.
Magnitudine 6 : Cutremur puternic. Cldirile care nu sunt rezistente se distrug pe
o raz de civa kilometri de la epicentru.
Magnitudine 7 : Cutremur major. Cauzeaz multe daune importante pe cteva
sute de kilometri de la epicentru.
Magnitudine 8 : Cutremur gigant. Exist multe daune materiale, numeroase
decese i muli rnii pe sute de kilometri.
Magnitudine 9 : Super-cutremur. Foarte rar. Distruge tot sau aproape tot att n
zona epicentrului ct i ntr-o arie de mii de km n jurul acestuia.


Seismicitatea Romaniei
Seismicitatea Romaniei este repartizata pe mai multe zone epicentrale: Vrancea, Fagaras -
Campulung, Banat, Crisana, Maramures si Dobrogea. La acestea se adauga zone epicentrale
cu importanta locala in regiunea Jibou si Tarnavelor in Transilvania, nordul si vestul Olteniei,
nordul Moldovei si Campia Romana.
Dintre aceste arii epicentrale, zona seismica Vrancea este cea mai importanta, prin energia
cutremurelor produse, extinderea ariei lor de macroseismicitate si caracterul persistent si
concentrat al epicentrelor. In celelalte regiuni ale tarii se evidentiaza doua cordoane de
seismicitate moderata si putin profunda, de-a lungul marginii Carpatilor Meridionali si a
Depresiunii Panonice, si de-a lungul Carpatilor Orientali, prelungindu-se spre SE pe linia
Peceneaga - Camena. In aceste zone se produc cutremure crustale (focare cu adancime intre 5
- 30 km), de joasa energie si intensitate, uneori policinetice (insotite de numeroase replici), pe
falii sau la intersectia unor fracturi; spre exemplu, faliile ce separa Masivul Fagaras de Bazinul
Transilvaniei si Bazinul Lovistei (cutremure fagarasene), fracturile dintre Carpatii Meridionali
si Depresiunea Panonica, active in zona Timisoara (cutremure banatice -> Banloc, Mw = 5.6;
Voiteg, Mw = 5.5), sistemul de falii din zona Oradea, si falia Sfantul Gheorghe care margineste
Dobrogea de Nord.



Bibliografie

http://science.howstuffworks.com/nature/natural-disasters/earthquake4.htm

http://wapi.isu.edu/envgeo/EG5_earthqks/eg_mod5.htm

http://www.teara.govt.nz/en/earthquakes/1/4/1