Sunteți pe pagina 1din 16

~REFERAT~

Protectia si igiena muncii


1) Generalitati.
Legea 90/96 privind protectia muncii .
Capitolul I - Dispozitii generale
Art. 1
(1) Protectia muncii constituie un ansamblu de activitati institutionalizate avand ca scop
asigurarea celor mai bune conditii in desfasurarea procesului de munca, apararea vietii,
integritatii corporale si sanatatii salariatilor si a altor persoane participante la procesul de
munca.
(2) Normele de protectie a muncii stabilite prin prezenta lege reprezinta un sistem unitar
de masuri si reguli aplicabile tuturor participantilor la procesul de munca.
(3) Activitatea de protectie a muncii asigura aplicarea criteriilor ergonomice pentru
imbunatatirea conditiilor de munca si pentru reducerea efortului fizic, precum si masuri
adecvate pentru munca femeilor si a tinerilor.
Art. 3
Normele de protectie a muncii se aplica salariatilor, membrilor cooperatori, persoanelor
angajate cu conventii civile, cu eceptia celor care au drept obiect activitati casnice,
precum si ucenicilor, elevilor si studentilor in perioada efectuarii practicii profesionale.
Art. !
(1) "ontractele colective de munca ce se inc#eie la nivelul unitatilor, grupurilor de
unitati, ramurilor de activitati, precum si la nivel national vor cuprinde, obligatoriu,
clauze referitoare la protectia muncii, in conformitate cu prevederile prezentei legi, a
caror aplicare sa asigure prevenirea accidentelor de munca si a bolilor profesionale.
(2) $n contractele individuale de munca, in conventiile civile, cu eceptia celor care au
drept obiect activitati casnice, precum si in contractele de scolarizare vor fi stipulate
clauze privind protectia muncii, stabilindu%se si raspunderea partilor.
(3) "onventiile internationale si contractele bilaterale inc#eiate de persoane juridice
romane cu parteneri straini, in vederea efectuarii de lucrari cu personal roman pe
teritoriul altor tari, vor cuprinde clauze privind protectia muncii.
Capitolul III - Obligatii privind realizarea masurilor de protectie a muncii
Art. 1&
(1) $n vederea asigurarii conditiilor de protectie a muncii si pentru prevenirea
accidentelor de munca si a bolilor profesionale, conducerea persoanei juridice, precum si
persoana fizica au urmatoarele obligatii'
a) sa adopte, din faza de cercetare, proiectare si eecutie a constructiilor, a
ec#ipamentelor te#nice, precum si la elaborarea te#nologiilor de fabricatie, solutii
conforme normelor de protectie a muncii, prin a caror aplicare sa fie eliminate riscurile
de accidentare si de imbolnavire profesionala a salariatilor si a altor persoane participante
la procesul de munca(
b) sa solicite inspectoratului teritorial de munca autorizarea functionarii unitatii din punct
de vedere al protectiei muncii, sa mentina conditiile de lucru pentru care s%a obtinut
autorizatia si sa ceara revizuirea acesteia in cazul modificarii conditiilor initiale in care a
fost emisa(
c) sa stabileasca masurile te#nice, sanitare si organizatorice de protectie a muncii,
corespunzator conditiilor de munca si factorilor de mediu specifici unitatii(
d) sa stabileasca pentru salariati si pentru ceilalti participanti la procesul de munca
atributiile si raspunderea ce le revin in domeniul protectiei muncii, corespunzator
functiilor eercitate(
e) sa elaboreze reguli proprii pentru aplicarea normelor de protectie a muncii,
corespunzator conditiilor in care se defasoara activitatea la locurile de munca(
f) sa asigure si sa controleze, prin compartimente specializate sau prin personalul propriu,
cunoasterea si aplicarea, de catre toti salariatii si participantii la procesul de munca, a
masurilor te#nice, sanitare si organizatorice stabilite, precum si a prevederilor legale in
domeniul protectiei muncii(
g) sa ia masuri pentru asigurarea de materiale necesare informarii si educarii salariatilor
si participantilor la procesul de munca' afise, pliante, filme, diafilme si altele asemenea
cu privire la protectia muncii(
#) sa asigure informarea fiecarei persoane, anterior angajarii in munca, asupra riscurilor
la care aceasta este epusa la locul de munca, precum si asupra masurilor de prevenire
necesare(
i) sa asigure, pe c#eltuiala unitatii, instruirea, testarea si perfectionarea profesionala a
persoanelor cu atributii in domeniul protectiei muncii(
j) sa ia masuri pentru autorizarea eercitarii meseriilor si a profesiilor prevazute in
normele de protectie a muncii(
)) sa angajeze numai persoane care, in urma controlului medical si a verificarii
aptitudinilor psi#oprofesionale, corespund sarcinii de munca pe care urmeaza sa o
eecute(
l) sa tina evidenta locurilor de munca cu conditii deosebite' vatamatoare, grele,
periculoase, precum si a accidentelor de munca, bolilor profesionale, accidentelor te#nice
si avariilor(
m) sa asigure functionarea permanenta si corecta a sistemelor si dispozitivelor de
protectie, a aparaturii de masura si control, precum si a instalatiilor de captare, retinere si
neutralizare a substantelor nocive degajate in desfasurarea proceselor te#nologice(
n) sa prezinte documentele si sa dea relatiile solicitate de inspectorii de munca in timpul
controlului sau al efectuarii cercetarii accidentelor de munca(
o) sa asigure realizarea masurilor stabilite de inspectorii de munca, cu prilejul
controalelor si al cercetarii accidentelor de munca(
p) sa desemneze, la solicitarea inspectorului de munca, salariatii care sa participe la
efectuarea controlului sau la cercetarea accidentelor de munca(
r) sa nu modifice starea de fapt rezultata din producerea unui accident mortal sau
colectiv, in afara de cazurile in care mentinerea acestei stari ar genera alte accidente ori ar
periclita viata accidentatilor si a altor persoane participante la procesul de munca.
(2) *ealizarea efectiva a obligatiilor prevazute in alineatul precedent revine persoanelor
cu atributii in organizarea si conducerea procesului de munca.
Ordinul privind igiena muncii.
+*,$N nr. 1&! din 1- aprilie 1..& privind aprobarea *egulamentului de
organizare si functionare a "omitetului de securitate si sanatate in munca
publicat in /onitorul +ficial nr. 10. din 2. aprilie 1..&
avand in vedere'
% art. - alin (-) si pct. - din anea nr. 2 la 1egea protectiei muncii nr. .231..0(
% art. 3 pct., 4 si art. ! alin (3) din 5ot6rarea 7uvernului nr. 1&&31... privind organizarea
si functionarea /inisterului /uncii si Protectiei 8ociale(
avand in vedere'
% art. 3 din 5otararea 7uvernului nr. 99&31..9 privind organizarea si functionarea
/inisterului /uncii si Protectiei 8ociale, republicata, cu modificarile ulterioare(
% art. - alin. (1) din 1egea protectiei muncii nr. .231..0(
% art. 31 din Normele generale de protectie a muncii(
% Avizul "onsiliului te#nico%economic al /inisterului /uncii si Protectiei 8ociale nr. 2
din 22 ianuarie 1..& % Protectia muncii,
emite urmatorul ordin'
Art. 1. % 8e aproba *egulamentul de organizare si functionare a "omitetului de
securitate si sanatate in munca.
Art. 2. % $n baza acestui regulament, persoanele juridice vor lua masuri de
organizare si functionare a comitetelor de sanatate si securitate in munca.
Art. 3. % $nspectia de 8tat pentru Protectia /uncii si inspectoratele de stat
teritoriale pentru protectia muncii vor urmari modul in care sunt aduse la indeplinire
prevederile prezentului ordin.
Art. 9. % *egulamentul de organizare si functionare a "omitetului de 8ecuritate si
8anatate in /unca intra in vigoare in termen de 02 de zile de la data publicarii
prezentului ordin in /onitorul +ficial al *omaniei./inistru de stat, ministrul muncii si
protectiei sociale, Aleandru At#anasiu
:ucuresti, 1- aprilie 1..&.
Nr. 1&!.
REGULAMENT de organizare i !unctionare a "omitetului de ecuritate i
anatate in munca
Prevederi generale
Art. 1. % Prezentul regulament stabileste modul de organizare si functionare a
comitetelor de securitate si sanatate in munca, infiintate la persoanele juridice.
Art. 2. % "omitetul de securitate si sanatate in munca are scopul de a asigura
implicarea salariatilor la elaborarea si aplicarea deciziilor in domeniul protectiei muncii.
Art. 3. % *egulamentul trebuie sa se aplice de catre persoanele juridice din
sectorul public, privat si cooperatist, inclusiv cu capital strain, care desfasoara activitati
pe teritoriul *omaniei.
CAPITOLUL I Organizarea si functionarea Comitetului de securitate si
sanatate in munca
Art. 9. % (1) "omitetul de securitate si sanatate in munca trebuie organizat la
persoanele juridice cu un numar de cel putin -2 de salariati.
(2) $n cazul in care conditiile de munca sunt deosebite, inspectorul de protectie a muncii
poate cere infiintarea acestor comitete si pentru persoanele juridice cu un numar de
salariati mai mic de -2.
(3) $n cazul in care activitatea se desfasoara in unitati dispersate teritorial, se pot infiinta
mai multe comitete de securitate si sanatate in munca( numarul acestora se stabileste prin
contractul colectiv de munca.
(9) "omitetul de securitate si sanatate in munca al persoanei juridice coordoneaza si
activitatea de securitate si sanatate in munca la activitatile care se desfasoara temporar
(cu o durata mai mare de 3 luni).
Art. -. % (1) "omitetul de securitate si sanatate in munca este constituit din'
a) conducatorul persoanei juridice sau reprezentantul sau(
b) conducatorul compartimentului de protectie a muncii sau persoana desemnata cu
atributii in domeniu(
c) reprezentantul serviciului medical(
d) reprezentantii salariatilor.
(2) Numarul de reprezentanti ai salariatilor in cadrul fiecarui comitet de securitate si
sanatate in munca se va stabili in raport cu numarul total al salariatilor pentru care s%a
infiintat, dupa cum urmeaza'
% mai putin de -2 salariati' 1 reprezentant(
% -2 ; 1.. salariati' 3 reprezentanti(
% 222 ; 9.. salariati' 9 reprezentanti(
% -22 ; 1.9.. salariati' 0 reprezentanti'
% peste 1.-22 salariati' . reprezentanti.
(3) *eprezentantii salariatilor vor fi alesi pe o perioada de 2 ani.
(9) $n cazul in care unul sau mai multi reprezentanti ai salariatilor se retrag din comitetul
de securitate si sanatate in munca, acestia vor fi inlocuiti imediat prin alti reprezentanti
alesi.
(-) "onducatorul persoanei juridice este presedintele comitetului de securitate si sanatate
in munca.
(0) /embrii comitetului de securitate si sanatate in munca se nominalizeaza prin decizie
scrisa a presedintelui acestuia, iar componenta comitetului va fi adusa la cunostinta
salariatilor.
(!) "onducatorul compartimentului de protectie a muncii sau persoana cu atributii in
domeniu este secretarul comitetului de securitate si sanatate in munca.
Art. 0. % (1) "omitetul de securitate si sanatate in munca se convoaca, la cererea
presedintelui, cel putin o data pe trimestru si ori de cate ori este nevoie.
(2) 1a fiecare intrunire se intocmeste un proces%verbal semnat de participanti.
(3) $ntrunirea "omitetului de securitate si sanatate in munca se convoaca cu cel putin -
zile inainte de data stabilita, cand se face cunoscuta si ordinea de zi a intrunirii.
(9) "omitetul de securitate si sanatate in munca este legal intrunit, daca sunt prezenti cel
putin jumatate plus unul din numarul membrilor sai si ia #otarari cu votul a doua treimi
din numarul celor prezenti.
(-) $n cazul in care eista divergente intre membrii "omitetului de securitate si sanatate
in munca, obiectiile se motiveaza, in scris, in termen de doua zile de la data intrunirii.
Presedintele are drept de decizie la concilierea divergentelor.
CAPITOLUL II Atributiile comitetului de securitate si sanatate in munca
Art. !. % "omitetul de securitate si sanatate in munca are urmatoarele atributii'
% aproba programul anual de securitate si sanatate in munca(
% urmareste aplicarea acestui program, inclusiv alocarea mijloacelor necesare realizarii
prevederilor lui si eficienta acestora din punct de vedere al imbunatatirii conditiilor de
munca(
% urmareste modul in care se aplica si se respecta reglementarile legale privind securitatea
si sanatatea in munca(
% analizeaza factorii de risc de accidentare si imbolnavire profesionala, eistenti la
locurile de munca(
% analizeaza propunerile salariatilor privind prevenirea accidentelor de munca si a
imbolnavirilor profesionale, precum si pentru imbunatatirea conditiilor de munca(
% efectueaza cercetari proprii asupra accidentelor de munca si imbolnavirilor profesionale(
% efectueaza inspectii proprii privind aplicarea si respectarea normelor de securitate si
sanatate in munca(
% informeaza inspectoratele de protectie a muncii despre starea protectiei muncii in
propria unitate(
% realizeaza cadrul de participare a salariatilor la luarea unor #otarari care vizeaza
sc#imbari ale procesului de productie (organizatorice, te#nologice, privind materiile
prime utilizate etc.), cu implicatii in domeniul protectiei muncii(
% dezbate raportul, scris, prezentat "omitetului de securitate si sanatate in munca de catre
conducatorul unitatii cel putin o data pe an, cu privire la situatia securitatii si sanatatii in
munca, actiunile care au fost intreprinse si eficienta acestora in anul inc#eiat, precum si
programul de protectie a muncii pentru anul urmator( un eemplar din acest raport trebuie
prezentat inspectoratului teritorial de protectie a muncii(
% verifica aplicarea mormativului%cadru de acordare si utilizare a ec#ipamentului
individual de protectie, tinand seama de factorii de risc identificati(
% verifica reintegrarea sau mentinerea in munca a salariatilor care au suferit accidente de
munca ce au avut ca efect diminuarea capacitatii de munca.
Dispozitii finale
Art. &. % Prezenta la intrunirile "omitetului de securitate si sanatate in munca este
obligatorie. ,erogarea de la aceasta prevedere o acorda numai presedintele comitetului.
Art. .. % Prezentul regulament de organizare si functionare a "omitetului de
securitate si sanatate in munca intra in vigoare la 02 de zile de la data publicarii lui in
/onitorul +ficial al *omaniei.
2)Principalii factori de risc ,de accidentare si imbolnaviri
profesionale
Factorii de risc de accidentare <i =mboln>vire profesional> sunt factori (=nsu<iri,
st>ri, procese, fenomene, comportamente) proprii elementelor sistemului de munc>, care
provoac>, =n anumite condi?ii, accidente de munc> sau boli profesionale.
*ezult> c> primul criteriu de clasificare a factorilor de risc care se impune este
cel al elementului generator, conform c>ruia distingem'
1) Factori de risc proprii eecutantului. Abaterea posibil> a eecutantului de la
linia ideal> pe care trebuie s%o urmeze =n =ndeplinirea sarcinii de munc> reprezint>
=ntotdeauna o eroare, la nivelul uneia sau a mai multora dintre verigile de baz> ale
activit>?ii de munc>, respectiv'
@ erori de recep?ie, prelucrare <i interpretare a informa?iei(
@ erori de decizie(
@ erori de eecu?ie(
@ erori de autoreglaj.
Aroarea eecutantului se concretizeaz> =ntr%un comportament inadecvat din
punctul de vedere al securit>?ii muncii, sub forma unei ac?iuni gre<ite sau
omisiuni(=ntBrziere =n eecu?ie, eecu?ie gre<it> etc.).
2) Factori de risc proprii sarcinii de munc!" Aist> dou> forme de manifestare a
factorilor de risc proprii sarcinii de munc>'
o con?inut sau structur> necorespunz>toare a sarcinii de munc> =n raport cu
scopul sistemului de munc> sau cu cerin?ele impuse de situa?iile de
risc(opera?ii, reguli, procedee gre<ite, absen?a unor opera?ii, metode de
munc> necorespunz>toare)(
o sub3supradimensionarea cerin?elor impuse eecutantului, respectiv
necorespunz>toare posibilit>?ilor acestuia.
3) Factori de risc proprii mi#loacelor de produc$ie" ,up> natura ac?iunii lor,
factorii de risc proprii mijloacelor de produc?ie se pot manifesta sub urm>toarele forme'
C factori de risc mecanic, a c>ror ac?iune const> =n eliberarea brusc>,necontrolat>
<i contraindicat>, a energiei cinetice =ncorporate =n mijloacele de produc?ie sau =n p>r?i ale
acestora(
C factori de risc termic, =n cazul c>rora riscul este determinat de ac?iunea energiei
termice =ncorporate =n mijloacele de produc?ie la contractul sau manipularea acestora de
c>tre eecutant(
C factori de risc electric, respectiv curentul electric, la care riscul este generat de
posibilitatea contractului direct sau indirect al eecutantului cu energia electric>
ve#iculat> de mijloacele de produc?ie(
C factori de risc c#imic, a c>ror ac?iune este determinat> de propriet>?ile c#imice
posibil generatoare de boli sau accidente, ale substan?elor utilizate =n procesul de munc>(
C factori de risc biologici, cu ac?iune de natur> biologic>, posibil generatoare de
boli sau accidente, =n func?ie de caracteristicile microorganismelor utilizate =n procesul de
munc>(
C factori de risc de sub3suprasolicitare a eecutantului datorit> condi?iilor de
=ndeplinire a sarcinii de munc> impuse de caracteristicile mijloacelor de produc?ie.
9) Factori de risc proprii mediului de munc!. /ediul fizic ambiant poate
prezenta factori de risc sub form> de dep><iri ale nivelului sau intensit>?ii func?ionale a
parametrilor specifici, precum <i de apari?ii ale unor condi?ii de munc> inadecvate'
o factori de risc c#imic(
o factori de risc fizic(mecanic,termic,electric)(
o factori de risc biologic(
o factori de risc de sub3suprasolicitare psi#ofiziologic> a eecutantului.
/ediul social (ambian?a social> imediat>) se caracterizeaz> prin factori de risc de
natur> psi#ic>, al c>ror efect este suprasolicitarea eecutantului'
o neconcordan?e =ntre statusuri <i roluri(
o rela?ii primare necorespunz>toare(
o competen?e necorespunz>toare nivelului de responsabilitate(
o =ntreruperi sau rela?ion>ri gre<ite =n structura comunica?ional>(
o neconcordan?a rela?iilor informale cu cele formale.
3) Bolile profesionale
%olile profesionale apar tocmai ca rezultat al persisten?ei, timp =ndelungat, a unor
noe profesionale, la care se adaug> insuficien?a m>surilor de protec?ie sau nerespectarea
lor.
,intre acestea putem enumera'
silicozela
pneumocoza
saturnism
surditatea profesional>
dermatoze
intoica?ii cu diverse substan?eD..
Intoica$iile accidentale profesionale
,iagnosticarea <i tratamentul de urgen?> =n caz de intoica?ii accidentale
profesionale sunt condi?ionate de natura agentului toic <i de modalitatea sa de a ac?iona
asupra organismului.
A" Intoica$ii cu substan$e iritante
$n aceast> categorie intr> un num>r mare de substan?e care pot produce asupra
organismului fenomene de irita?ie a c>ilor aeriene superioare, pneumonie toic> <i c#iar
edem pulmonar acut. Putem enumera' acetona, acidul azotic, acidul clorhidric, acidul
sulfuric, acidul acetic, acidul formic, amoniacul, bioxidul de sulf, oxizii de azot,
hidrogenul sulfurat <.a. ,e asemenea, #eriliul$ cadmiul$ acidul cromic$ manganul$
#enzina produc pneumonie c#imic>.
%" Intoica$ii cu substan$e ce ac$ioneaz! asupra sistemului nervos central
$n raport cu ac?iunea lor toic>, sunt mai multe grupuri de substan?e'
&" In primul grup intr> substan?ele a c>ror ac?iune se caracterizeaz> prin aceea c>
pot produce t%ri e#rionarcotice (asem>n>toare be?iei alcoolice), care pot merge pBn> la
pierderea cuno<tin?ei <i c#iar pierderea vie?ii accidentatului. ,intre substan?ele toice din
aceast> grup> men?ion>m' #enzenul &i deriva'ii lui$ tetraclorura de car#on$ alcoolul
metilic$ etilic$ omilie$ #io(id de car#on <.a.
'" In al doilea grup de substan?e toice cu ac?iune asupra sistemului nervos
central sunt cuprinse to(inele ce produc ence!alopatie to(ica) ,intre acestea men?ion>m'
compu<i organici ai plumbului *o(izi$ pul#eri de metal+$plum# tetraetilic$ #romur% de
etil$ cadmiu$ compu&i organici ai taniului$ nic,elul car#onic lic,id <.a.
(" )n al treilea grup de substan?e cu ac?iune asupra sistemului nervos sunt
cuprinse u#tan'e care produc ac'iune convulionant% (e.' tres>riri <i mi<c>ri bru<te ale
mu<c#ilor pBn> la accesul de epilepsie <i com>).
,intre toinele care produc acest tip de intoica?ii men?ion>m' inecticidele *-TT$
Aldrin$ Game(an+$ raticidele$ combustibilii utilizai pentru motoarele cu reacie i
rachete, unele e(plozi#ile)
C" Intoica$ii cu substan$e ce ac$ioneaz! asupra respira$iei
Prin folosirea deficitar> a oigenului, care fie c> nu poate fi transportat la ?esuturi,
fie c> nu poate fi utilizat la acest nivel. En grupa substan?elor care produc oprirea
respira?iei prin ac$iune la nivelul s*ngelui+ men$ion!m, oxidul de carbon, compu&ii
daniei$ o(izii de azot$ nitroderivaii, hidrocarburile aromatice etc"
Intoica$ia cu oid de carbon
Mani!et%rile into(ica'iei constau, pentru formele u<oare, =n dureri de cap sub
forma unor zvBcnituri =n tBmple, grea?>, v>rs>turi, sl>biciune general>, tendin?a de
ame?eal>, mai ales la eforturi( dup> scoaterea intoicatului la aer curat, fenomenele
dispar, =ntr%o faz> mai avansat> apare o stare de oboseal> mai accentuat>, agita?ie, sl>bire
a memoriei, uneori culoarea roz a pielii, =n acest caz bolnavii se restabilesc =n cBteva zile.
En intoica?iile grave,la concentra?ii mari de oid de carbon, respira?ia devine rapid>,
pulsul frecvent <i neregulat, musculatura devine rigid>. Poate surveni moartea prin
oprirea respira?iei <i a circula?iei. En intoica?iile cu oid de carbon se produc modific>ri
la nivelul sBngelui. Astfel, oidul de carbon formeaz> cu globulele ro<ii o substan?> care
nu mai permite transportul <i cedarea oigenului c>tre ?esuturile organismului, realizBnd o
stare de asfiie. 1eg>tura dintre oidul de carbon <i globulele ro<ii nu e fi>, astfel =ncBt
la contactul cu aerul curat sau cu oigenul pur oidul de carbon se desprinde de pe
globulele ro<ii l>sBndu%le s>%<i reia func?ia normal> de c>r>u<i ai oigenului la ?esuturi.
!) "giena locului de munca
$n /onitorul +ficial nr. !3. din 3232&32220 a fost publicata 57 nr. 12.132220,
privind cerin?ele minime de securitate <i s>n>tate pentru locul de munc>.
ANAFA Nr. 1
1. +bserva?ie preliminar>
+bliga?iile men?ionate =n prezenta ane> se aplic> ori de cBte ori caracteristicile locului
de munc>, activitatea, =mprejur>rile sau un risc impun acest lucru.
2. 8tabilitate <i rezisten?>
"l>dirile care ad>postesc locuri de munc> trebuie s> aib> o structur> <i o rezisten?>
corespunz>toare naturii utiliz>rii lor.
3. $nstala?ii electrice
$nstala?iile electrice trebuie s> fie proiectate <i construite astfel =ncBt s> nu prezinte un
pericol de incendiu sau eplozie.
1ucr>torii trebuie s> fie proteja?i =mpotriva riscului de accidentare prin atingere direct>
<i3sau atingere indirect>.
Proiectarea, construc?ia <i alegerea materialului <i dispozitivelor de protec?ie trebuie s>
?in> seama de tensiunea nominal>, influen?a condi?iilor eterne <i de competen?a
lucr>torilor care au acces la p>r?ile componente ale instala?iei.
9. ">i <i ie<iri de urgen?>
9.1. ">ile <i ie<irile de urgen?> trebuie s> r>mBn> =n permanen?> libere <i s> conduc> =n
mod cBt mai direct posibil =n aer liber sau =n spa?ii sigure.
9.2. =n caz de pericol, trebuie s> fie posibil> evacuarea rapid> <i =n condi?ii cBt mai sigure
a lucr>torilor de la toate posturile de lucru.
9.3. Num>rul, amplasarea <i dimensiunile c>ilor <i ie<irilor de urgen?> depind de utilizare,
de ec#ipament <i de dimensiunile locurilor de munc>, precum <i de num>rul maim de
persoane care pot fi prezente.
9.9. G<ile de ie<ire =n caz de urgen?> trebuie s> se desc#id> spre eterior.
G<ile de ie<ire de urgen?> nu trebuie s> fie =ncuiate sau fiate astfel =ncBt s> nu poat> fi
desc#ise imediat <i cu u<urin?> de c>tre orice persoan> care ar avea nevoie s> le utilizeze
=n caz de urgen?>. G<ile glisante sau turnante nu sunt permise =n cazul =n care acestea au
destina?ia de ie<iri de urgen?>.
9.-. ">ile <i ie<irile de urgen?> speciale trebuie semnalizate =n conformitate cu prevederile
5ot>rBrii 7uvernului nr. .!132220 privind cerin?ele minime pentru semnalizarea de
securitate <i3sau de s>n>tate la locul de munc>.
Aceast> semnalizare trebuie s> fie suficient de rezistent> <i s> fie plasat> =n locurile
corespunz>toare.
9.0. G<ile de ie<ire de urgen?> nu trebuie s> fie =ncuiate.
">ile <i ie<irile de urgen?>, precum <i c>ile de circula?ie <i u<ile de acces spre acestea
trebuie s> fie eliberate de orice obstacole, astfel =ncBt s> poat> fi utilizate =n orice moment
f>r> dificultate.
9.!. ">ile <i ie<irile de urgen?> care necesit> iluminare trebuie prev>zute cu iluminat de
siguran?>3urgen?> de intensitate suficient>, =n cazul =n care se =ntrerupe alimentarea cu
energie electric>.
-. ,etectarea <i prevenirea incendiilor
-.1. En func?ie de dimensiunile <i destina?ia cl>dirilor, de ec#ipamentele pe care acestea le
con?in, de propriet>?ile fizice <i c#imice ale substan?elor prezente <i de num>rul maim
poten?ial de persoane prezente, locurile de munc> trebuie prev>zute cu dispozitive
corespunz>toare pentru stingerea incendiilor <i, dac> este cazul, cu detectoare de incendii
<i sisteme de alarm>.
-.2. ,ispozitivele neautomatizate de stingere a incendiilor trebuie s> fie u<or accesibile <i
simplu de manevrat.
Acestea trebuie s> fie semnalizate =n conformitate cu prevederile 5ot>rBrii 7uvernului nr.
.!132220.
Aceste semnaliz>ri trebuie s> fie suficient de rezistente <i amplasate =n locuri
corespunz>toare.
0. 4entila?ia locurilor de munc> =n spa?ii =nc#ise
0.1. 1a locurile de munc> =n spa?ii =nc#ise trebuie luate m>suri pentru a asigura suficient
aer proasp>t, avBndu%se =n vedere metodele de lucru utilizate <i cerin?ele fizice impuse
lucr>torilor.
En cazul utiliz>rii unui sistem de ventilare for?at>, acesta trebuie s> fie men?inut =n stare de
func?ionare.
+rice avarie trebuie semnalizat> de un sistem de control, dac> acest lucru este necesar
pentru s>n>tatea lucr>torilor.
0.2. ,ac> se utilizeaz> instala?ii de ventilare mecanic> sau de aer condi?ionat, acestea
trebuie s> func?ioneze astfel =ncBt s> nu creeze disconfort prin epunerea lucr>torilor la
curen?i de aer.
+rice depunere sau impuritate ce poate crea un risc imediat pentru s>n>tatea lucr>torilor
prin poluarea atmosferei trebuie eliminat> f>r> =ntBrziere.
!. Hemperatura =n =nc>peri
!.1. En timpul programului de lucru, temperatura din =nc>perile ce cuprind posturi de
lucru trebuie s> fie adecvat> organismului uman, ?inBndu%se seama de metodele de lucru
utilizate <i de cerin?ele fizice impuse lucr>torilor.
!.2. Hemperatura =n camerele de odi#n>, =n =nc>perile pentru personalul de serviciu
permanent, =n grupurile sanitare, =n cantine <i =n =nc>perile pentru acordarea primului
ajutor trebuie s> corespund> destina?iei specifice a acestor =nc>peri.
!.3. Ierestrele, luminatoarele <i glasvandurile trebuie s> permit> evitarea luminii solare
ecesive la locurile de munc>, =n func?ie de natura muncii <i de locul de munc>.
&. $luminatul natural <i artificial
&.1. En m>sura =n care este posibil, locurile de munc> trebuie s> aib> iluminat natural
suficient <i s> fie prev>zut un iluminat artificial adecvat pentru s>n>tatea <i securitatea
lucr>torilor.
&.2. $nstala?iile de iluminat din =nc>perile cu posturi de lucru <i de pe c>ile de acces <i de
circula?ie trebuie amplasate =n a<a fel =ncBt s> nu eiste riscul de accidentare a lucr>torilor
ca rezultat al tipului de iluminat montat.
&.3. 1ocurile de munc> =n care lucr>torii sunt =n mod deosebit epu<i riscurilor =n caz de
=ntrerupere a iluminatului artificial trebuie s> fie prev>zute cu iluminat de
siguran?>3urgen?> de o intensitate suficient>.
.. Pardoseli, pere?i, plafoane <i acoperi<uri ale =nc>perilor
..1. Pardoselile locurilor de munc> trebuie s> fie lipsite de proeminen?e, de g>uri sau de
planuri =nclinate periculoase <i trebuie s> fie fie, stabile <i nealunecoase.
Enc>perile care cuprind posturi de lucru trebuie s> fie izolate termic =n mod
corespunz>tor, ?inBndu%se seama de tipul de =ntreprindere <i de activitatea fizic> a
lucr>torilor.
..2. 8uprafe?ele pardoselilor, pere?ilor <i plafoanelor din =nc>peri trebuie s> fie cur>?ate <i
renovate pentru a se ob?ine condi?ii de igien> corespunz>toare.
..3. Pere?ii transparen?i sau translucizi, =n special pere?ii desp>r?itori realiza?i integral din
sticl>, din =nc>peri sau din vecin>tatea posturilor de lucru <i a c>ilor de circula?ie trebuie
s> fie semnaliza?i clar <i construi?i din materiale securizate sau s> fie separa?i de aceste
posturi de lucru <i c>i de circula?ie, pentru a preveni intrarea =n contact a lucr>torilor cu
pere?ii <i r>nirea cauzat> de spargerea lor =n buc>?i.
..9. Accesul pe acoperi<urile construite din materiale cu rezisten?> insuficient> trebuie
permis numai dac> eist> ec#ipamente care s> asigure eecutarea lucr>rii =n condi?ii de
securitate.
12. Ierestre <i luminatoare
12.1. 1ucr>torii trebuie s> aib> posibilitatea s> desc#id>, s> =nc#id>, s> regleze sau s>
fieze ferestrele, luminatoarele <i ventilatoarele =n condi?ii de securitate. "Bnd sunt
desc#ise, acestea trebuie pozi?ionate <i fiate astfel =ncBt s> nu constituie un pericol
pentru lucr>tori.
12.2. Ierestrele <i luminatoarele trebuie s> fie concepute =n raport cu ec#ipamentul sau
trebuie prev>zute cu dispozitive care s> permit> cur>?area lor f>r> riscuri pentru lucr>torii
care eecut> aceast> munc> sau pentru lucr>torii prezen?i =n cl>dire sau =n jurul acesteia.
11. G<i <i por?i
11.1. Pozi?ia, num>rul <i dimensiunile u<ilor <i por?ilor, precum <i materialele care se
folosesc la construc?ia acestora sunt determinate de natura <i ulilizarea =nc>perilor sau
incintelor.
11.2. G<ile transparente trebuie s> fie marcate corespunz>tor, la =n>l?imea vederii.
11.3. G<ile <i por?ile batante trebuie s> fie transparente sau s> aib> un panou transparent.
11.9. ,ac> suprafe?ele transparente sau translucide ale u<ilor <i por?ilor nu sunt construite
dintr%un material securizat <i dac> eist> pericolul ca lucr>torii s> fie r>ni?i =n cazul
spargerii unei u<i sau por?i, suprafe?ele trebuie s> fie protejate =mpotriva spargerii.
11.-. G<ile glisante trebuie s> fie prev>zute cu un sistem de siguran?> care s> =mpiedice
ie<irea de pe <ine <i c>derea lor.
11.0. G<ile <i por?ile care se desc#id =n sus trebuie s> fie prev>zute cu un sistem de
siguran?> care s> =mpiedice c>derea lor.
11.!. G<ile <i por?ile situate de%a lungul c>ilor de salvare trebuie s> fie marcate
corespunz>tor.
Hrebuie s> fie posibil> desc#iderea lor din interior =n orice moment, f>r> ajutor special.
Hrebuie s> fie posibil> desc#iderea u<ilor atunci cBnd locurile de munc> sunt ocupate.
11.&. En vecin>tatea imediat> a oric>ror por?i destinate =n principal circula?iei ve#iculelor
trebuie s> eiste u<i pentru pietoni, cu ecep?ia cazului =n care ulilizarea de c>tre pietoni a
acestor por?i nu prezint> un pericol( astfel de u<i trebuie s> fie marcate clar <i degajate =n
permanen?>.
11... G<ile <i por?ile mecanice trebuie s> func?ioneze f>r> s> prezinte un risc de
accidentare pentru lucr>tori.
Acestea trebuie s> fie prev>zute cu dispozitive de oprire de urgen?> accesibile <i u<or de
identificat <i, dac> nu se desc#id automat =n cazul =ntreruperii aliment>rii cu energie
electric>, s> poat> fi desc#ise manual.
12. ">ile de circula?ie % zone periculoase
12.1. ">ile de circula?ie, inclusiv treptele, sc>rile fie, c#eiurile <i rampele de =nc>rcare
trebuie s> fie amplasate <i dimensionate astfel =ncBt s> asigure un acces u<or, sigur <i
adecvat pentru pietoni <i ve#icule f>r> a pune =n pericol lucr>torii afla?i =n vecin>tatea
acestor c>i de circula?ie.
12.2. ">ile utilizate pentru circula?ia pietonal> <i3sau pentru transportul intern trebuie s>
fie dimensionate =n concordan?> cu num>rul poten?ial de utilizatori <i tipul de activitate.
,ac> pe c>ile de circula?ie sunt utilizate mijloace de transport, trebuie s> fie asigurate
distan?ele minime de securitate pentru pietoni.
12.3. ">ile de circula?ie destinate ve#iculelor trebuie amplasate astfel =ncBt s> eiste o
distan?> suficient> fa?> de u<i, por?i, treceri pentru pietoni, culoare <i sc>ri.
12.9. Atunci cBnd ec#ipamentele din =nc>peri <i ulilizarea acestora impun protec?ia
lucr>torilor, c>ile de circula?ie trebuie s> fie marcate clar.
12.-. ,ac> locurile de munc> includ zone periculoase =n care, dat> fiind natura activit>?ii,
eist> riscul c>derii lucr>torului sau a unor obiecte, aceste locuri trebuie s> fie prev>zute
cu dispozitive care s> evite p>trunderea lucr>torilor neautoriza?i =n aceste zone.
Hrebuie luate m>suri corespunz>toare pentru a proteja lucr>torii care sunt autoriza?i s>
p>trund> =n zonele periculoase.
Jonele periculoase trebuie marcate clar.
13. />suri specifice pentru sc>ri rulante <i transportoare
8c>rile rulante <i transportoarele trebuie s> func?ioneze =n condi?ii de securitate.
Acestea trebuie prev>zute cu dispozitive de securitate necesare <i dotate cu dispozitive de
oprire de urgen?> accesibile <i u<or de identificat.
19. "#eiuri <i rampe de =nc>rcare
19.1. "#eiurile <i rampele de =nc>rcare trebuie s> corespund> dimensiunilor =nc>rc>turilor
care se transport>.
19.2. "#eiurile de =nc>rcare trebuie s> aib> cel pu?in un punct de ie<ire.
,ac> este posibil din punct de vedere te#nic, docurile care dep><esc o anumit> lungime
trebuie s> aib> cBte un punct de ie<ire la fiecare cap>t.
19.3. *ampele de =nc>rcare trebuie s> fie sigure pentru a preveni c>derile lucr>torilor.
1-. ,imensiunile =nc>perilor <i volumul de aer =n =nc>peri % libertatea de mi<care la
postul de lucru
1-.1. Enc>perile de lucru trebuie s> aib> o suprafa?>, o =n>l?ime <i un volum de aer
suficiente, care s> permit> lucr>torilor s> =<i =ndeplineasc> sarcinile de munc> f>r> riscuri
pentru securitatea, s>n>tatea sau confortul acestora.
1-.2. ,imensiunile zonei neocupate a postului de lucru trebuie s> fie calculate astfel =ncBt
s> permit> lucr>torilor s> aib> suficient> libertate de mi<care pentru a%<i =ndeplini
sarcinile de munc>.
,ac> acest lucru nu este posibil din motive specifice postului de lucru, lucr>torul trebuie
s> aib> suficient> libertate de mi<care =n apropierea postului s>u de lucru.
10. Enc>peri pentru odi#n>
10.1. ,ac> securitatea sau s>n>tatea lucr>torilor, =n special datorit> tipului activit>?ii sau
prezen?ei unui num>r mare de angaja?i, impun acest lucru, lucr>torilor trebuie s> li se
pun> la dispozi?ie =nc>peri pentru odi#n> u<or accesibile.
Aceast> prevedere nu se aplic> dac> lucr>torii sunt angaja?i =n birouri sau =n =nc>peri de
lucru similare care ofer> posibilit>?i ec#ivalente de relaare =n timpul pauzelor.
10.2. Enc>perile pentru odi#n> trebuie s> fie suficient de mari <i prev>zute cu un num>r de
mese <i scaune cu sp>tar corespunz>tor num>rului de lucr>tori.
10.3. En =nc>perile pentru odi#n> trebuie luate m>suri corespunz>toare pentru protec?ia
nefum>torilor =mpotriva disconfortului cauzat de fumul de tutun.
10.9. ,ac> orele de lucru sunt cu regularitate <i frecvent =ntrerupte <i nu eist> o =nc>pere
pentru odi#n>, trebuie s> fie asigurate alte =nc>peri =n care lucr>torii s> poat> sta =n timpul
unor astfel de =ntreruperi, ori de cBte ori este necesar pentru securitatea sau s>n>tatea lor.
Hrebuie luate m>suri corespunz>toare pentru protec?ia nefum>torilor =mpotriva
disconfortului cauzat de fumul de tutun.
1!. Iemei gravide <i mame care al>pteaz>
Iemeile gravide <i mamele care al>pteaz> trebuie s> aib> posibilitatea de a se odi#ni =n
pozi?ie culcat =n condi?ii corespunz>toare.
1&. $nstala?ii sanitare
1&.1. 4estiare <i dulapuri pentru =mbr>c>minte
1&.1.1. 1ucr>torilor trebuie s> li se pun> la dispozi?ie vestiare corespunz>toare dac>
ace<tia trebuie s> poarte =mbr>c>minte de lucru special> <i dac>, din motive de s>n>tate
sau de decen?>, nu li se poate cere s> se sc#imbe =ntr%un alt spa?iu.
4estiarele trebuie s> fie u<or accesibile, s> aib> o capacitate suficient> <i s> fie prev>zute
cu scaune.
1&.1.2. 4estiarele trebuie s> aib> dimensiuni suficiente <i s> aib> dot>ri care s> permit>
fiec>rui lucr>tor s> =<i =ncuie =mbr>c>mintea =n timpul programului de lucru.
,ac> este cazul (de eemplu, eisten?a substan?elor periculoase, umiditate, murd>rie),
dulapurile pentru =mbr>c>mintea de lucru trebuie s> fie separate de cele pentru
vestimenta?ia <i efectele personale.
1&.1.3. Hrebuie s> eiste vestiare separate sau o utilizare separat> a vestiarelor pentru
b>rba?i <i femei.
1&.1.9. ,ac> vestiarele nu sunt necesare =n sensul primului paragraf al pct. 1&.1.1, trebuie
prev>zut pentru fiecare lucr>tor un loc =n care s> =<i ?in> =mbr>c>mintea personal> sub
c#eie.
1&.2. ,u<uri <i c#iuvete
1&.2.1. Hrebuie prev>zute pentru lucr>tori du<uri corespunz>toare <i =n num>r suficient,
dac> acest lucru este impus de natura activit>?ii sau din motive de s>n>tate.
Hrebuie prev>zute s>li de du<uri separate sau o utilizare separat> a s>lilor de du<uri pentru
b>rba?i <i pentru femei.
1&.2.2. 8>lile de du<uri trebuie s> fie suficient de =nc>p>toare =ncBt s> permit> fiec>rui
lucr>tor s> =<i fac> toaleta f>r> s> fie deranjat <i =n condi?ii de igien> corespunz>toare.
,u<urile trebuie prev>zute cu ap> curent> rece <i cald>.
1&.2.3. Atunci cBnd du<urile nu sunt necesare =n sensul primului paragraf al pct. 1&.2.1,
trebuie s> fie prev>zute c#iuvete cu ap> curent> (<i cu ap> cald>, dac> este necesar)
adecvate <i =n num>r suficient <i care s> fie amplasate =n apropierea posturilor de lucru <i
a vestiarelor.
,in motive de decen?>, trebuie s> eiste c#iuvete separate sau s> fie asigurat> utilizarea
separat> a acestora pentru b>rba?i <i pentru femei.
1&.2.9. ,ac> =nc>perile cu du<uri sau c#iuvete sunt separate de vestiare, trebuie s> eiste
o cale u<oar> de comunicare =ntre ele.
1&.3. "abine de K"%uri <i c#iuvete
En apropierea posturilor de lucru, a =nc>perilor de odi#n>, a vestiarelor <i a s>lilor de
du<uri sau c#iuvete, lucr>torii trebuie s> dispun> de locuri speciale, dotate cu un num>r
suficient de K"%uri <i de c#iuvete.
Hrebuie prev>zute cabine de K"%uri separate pentru b>rba?i <i pentru femei sau utilizarea
separat> a acestora.
1.. Enc>peri pentru acordarea primului ajutor
1..1. En func?ie de dimensiunile spa?iilor de lucru, de tipul de activitate desf><urat> <i de
frecven?a accidentelor, trebuie s> fie asigurate una sau mai multe =nc>peri pentru
acordarea primului ajutor.
1..2. Enc>perile pentru acordarea primului ajutor trebuie ec#ipate cu instala?ii <i
dispozitive indispensabile pentru primul ajutor <i trebuie s> permit> accesul cu brancarde.
Acestea trebuie s> fie semnalizate =n conformitate cu prevederile 5ot>rBrii 7uvernului nr.
.!132220.
1..3. ,e asemenea, ec#ipamentul de prim ajutor trebuie s> fie disponibil =n toate locurile
unde condi?iile de lucru o cer.
Acest ec#ipament trebuie s> fie marcat corespunz>tor <i s> fie u<or accesibil.
22. 1ucr>tori cu dizabilit>?i
1a organizarea locurilor de munc> trebuie s> se ?in> seama de lucr>torii cu dizabilit>?i,
dac> este necesar.
Aceast> prevedere se aplic> =n special =n ceea ce prive<te u<ile, c>ile de comunica?ie,
sc>rile, du<urile, c#iuvetele, K"%urile <i posturile de lucru utilizate sau ocupate direct de
persoanele cu dizabilit>?i.
21. 1ocuri de munc> =n aer liber (dispozi?ii speciale)
21.1. Posturile de lucru, c>ile de circula?ie <i alte zone sau instala?ii =n aer liber, utilizate
sau ocupate de lucr>tori =n cursul activit>?ii lor, trebuie s> fie organizate astfel =ncBt
pietonii sau ve#iculele s> circule =n condi?ii de securitate.
Prevederile pct. 12, 13 <i 19 se aplic>, de asemenea, c>ilor de circula?ie principale aflate
=n perimetrul =ntreprinderii (c>i de circula?ie care conduc la posturi de lucru fie), c>ilor
de circula?ie utilizate pentru =ntre?inerea curent> <i supraveg#erea instala?iilor
=ntreprinderii <i spa?iilor de =nc>rcare. Prevederile pct. 12 se aplic>, de asemenea,
locurilor de munc> =n aer liber.
21.2. 1ocurile de munc> =n aer liber trebuie s> fie iluminate corespunz>tor cu un sistem
de iluminat artificial, dac> lumina natural> nu este suficient>.
21.3. "Bnd lucr>torii sunt angaja?i la posturi de lucru =n aer liber, astfel de posturi de
lucru trebuie s> fie amenajate pe cBt posibil astfel =ncBt ace<tia'
a) s> fie proteja?i =mpotriva condi?iilor meteorologice nefavorabile <i, dac> este necesar,
=mpotriva c>derii obiectelor(
b) s> nu fie epu<i unui nivel de zgomot d>un>tor, nici unor influen?e eterioare
v>t>m>toare, cum ar fi gaze, vapori sau praf(
c) s> =<i poat> p>r>si posturile de lucru rapid =n eventualitatea vreunui pericol sau s> poat>
primi rapid asisten?>(
d) s> nu poat> aluneca sau c>dea.
22. 1ocuri de munc> =n condi?ii de izolare (dispozi?ii speciale)
22.1. Angajatorul va numi prin decizie o persoan> cu atribu?ii concrete care s>
supraveg#eze lucr>torii care lucreaz> =n condi?ii de izolare.
22.2. Pentru a se putea interveni =n timp util =n caz de accident sau avarie la locurile de
munc> =n condi?ii de izolare, acestea vor fi dotate cu mijloace te#nice care permit leg>tura
cu persoana care asigur> supraveg#erea'
a) constant automat (centrale de supraveg#ere, dispozitive de alarmare prin unde radio)(
b) periodic automat (radio%telefon, telefon)(
c) periodic prin intermediul unei persoane (apeluri telefonice, radio%telefon, camer> de
luat vederi <i monitor).
23. Principii ergonomice
23.1. ,imensiunea locului de munc> se realizeaz> =n func?ie de particularit>?ile
anatomice, fiziologice, psi#ologice ale organismului uman, precum <i de dimensiunile <i
caracteristicile ec#ipamentului de munc>, ale mobilierului de lucru, de mi<c>rile <i
deplas>rile lucr>torului =n timpul activit>?ii, de distan?ele de securitate, de dispozitivele
ajut>toare pentru manipularea maselor, ca <i de necesitatea asigur>rii confortului
psi#ofizic.
23.2. Aliminarea pozi?iilor for?ate, nenaturale, ale corpului lucr>torului <i asigurarea
posibilit>?ilor de modificare a pozi?iei =n timpul lucrului se realizeaz> prin amenajarea
locului de munc>, prin optimizarea fluului te#nologic <i prin utilizarea ec#ipamentelor
de munc> care respect> prevederile reglement>rilor =n vigoare.
23.3. 1ocurile de munc> la care se lucreaz> =n pozi?ie a<ezat se doteaz> cu scaune
concepute corespunz>tor caracteristicilor antropometrice <i func?ionale ale organismului
uman, precum <i activit>?ii care se desf><oar>, corelBndu%se =n>l?imea scaunului cu cea a
planului de lucru.
23.9. 1a locurile de munc> unde se lucreaz> =n pozi?ie ortostatic> trebuie asigurate, de
regul>, mijloace pentru a<ezarea lucr>torului cel pu?in pentru perioade scurte de timp (de
eemplu, scaune, b>nci).
23.-. Ac#ipamentele de munc>, mesele <i bancurile de lucru trebuie s> asigure spa?iu
suficient pentru sprijinirea comod> <i stabil> a membrelor inferioare =n timpul activit>?ii,
cu posibilitatea mi<c>rii acestora.
23.0. En>l?imea planului de lucru pentru pozi?ia a<ezat sau ortostatic> se stabile<te =n
func?ie de distan?a optim> de vedere, de precizia lucr>rii, de caracteristicile
antropometrice ale lucr>torului <i de m>rimea efortului membrelor superioare.
23.!. Pentru evitarea mi<c>rilor de r>sucire <i aplecare ale corpului, precum <i a
mi<c>rilor foarte ample ale bra?elor, trebuie luate m>suri de organizare corespunz>toare a
fluului te#nologic, de manipulare corect> a materiilor prime <i a produselor la
ec#ipamentele de munc> la care lucr>torul intervine direct.

S-ar putea să vă placă și