Cugetari memorabile

de Petre Tutea
Se spune ca intelectul e dat omului ca sa cunoasca adevarul. Intelectul e dat omului, dupa
parerea mea, nu ca sa cunoasca adevarul, ci sa primeasca adevarul.
Tot ce teoretic este just este practic necesarmente just. Nu si invers, ca oamenii au practici
sinistre n istorie.
Am avut revelatia ca n afara de Dumneeu nu e!ista adevar. "ai multe adevaruri, ic eu,
raportate la Dumneeu, este egal cu nici un adevar. Iar daca adevarul este unul singur,
fiind transcendent n esenta, sediul lui nu e nici n stiinta, nici n filoofie, nici n arta. Si
cnd un filoof, un om de stiinta sau un artist snt religiosi, atunci ei nu se mai disting de o
baba murdara pe picioare care se roaga "aicii Domnului.
Acum, mai la batrnete, pot sa spun ca fara Dumneeu si fara nemurire nu e!ista adevar.
Au falsificat suta la suta alegerile. Ati citit #Complicatiile te$nicii votarii%& Nu puteam sa
vote nici eu, att era de complicat' Pai ce(i acest ceusesc )*+ pentru niste golani care nu(
s n stare sa conduca nici o gara& Incapacitatea de guvernare a astora s(ar putea sa fie
sansa $oitului rom,n sa devina viu-
#Domnule Tutea, daca ati fi fost ales presedinte la ./ mai, prin absurd, care ar fi fost
prima $otarre pe care ati fi luat(o&% 0 Prima $otarre1 privatiarea, nsemnnd constructia
celor doua comune1 comuna agrara, ntemeiata pe gospodarul dibaci si priceput, si
comuna urbana, guvernata de ntreprinderi, de acesti giganti ai lumii moderne. Si as fi
creat institute care sa sincroniee poporul rom,n cu toate cuceririle speciei om, mutate n
spatiul vala$. Ca eu nu contest poporului rom,n ca limba lui si geniul lui intelectual i
permit sa mute creatiile speciei om la el acasa.
2mul, cnd e singur, poate face fel de fel de unelte. Adica devine american, spun eu. 3u as
scrie peste Statele 4nite astfel1%2mul este un animal care fabrica unelte.%"(au ntrebat
unii care snt foarte filoamericani ce cred despre americani. Snt lacatusi cosmici, domnule,
le(am is. India, de pilda, este inferioara te$nic Americii. Nici nu ncape ndoiala1 America
o baga la jiletca. Da5 spiritual America e o 6$ana7 pe lnga India e primitiva.
Americanii nu mor n raboi. Snt supranarmati. Dau lovituri drobitoare. 8a ei cine face
economie la munitie raspunde n fata Senatului.
3u nu pot fi americanofob dect n ceea ce priveste descompunerea religioasa n secte. Dar
din punct de vedere politic- si noi si rusii ar trebui sa avem n frescele din biserici un
Columb, caci fara el nvatam acum nemteste cu dictionarele pe genunc$i.
9n belsugul de(acolo nu poate aparea o gndire teologica. Americanii n(au vocatie7 l
invoca pe Dumneeu doar ca sa le binecuvntee pravaliile. 3i gndesc negustoreste.
3!ercita stapnirea lumii doar la casele de bani.
Antisemitismul nu e o reactie spontana a rom,nilor, a germanilor, a polonilor, a
franceilor, a americanilor, ci e provocat de evrei, prin e!ces. 3 provocat de ei ca spaima,
crend ca(l previn. Antisemitismul functioneaa dupa principiul actiunii si reactiunii. Pai
daca rabinul "oses :osen, care e doctor si face parte din Consiliul "ondial 3vreiesc, l
njura pe 3minescu- Pai ce ar ice el daca eu l(as lua pe "oise pe faras&
Nu am fost si nu snt antisemit, pentru ca ar nsemna sa fiu anticrestin. Pentru ca, sa fim
cinstiti, Cristos nu e din ;alticeni.
2 baba murdara pe picioare, care sta n fata icoanei "aicii Domnului n biserica, fata de un
laureat al premiului Nobel ateu 0 baba e om, iar laureatul premiului Nobel e di$or. Iar ca
ateu, asta moare asa, di$or.
3u cnd discut cu un ateu e ca si cum as discuta cu usa. 9ntre un credincios si un
necredincios, nu e!ista nici o legatura. Ala e mort, sufleteste mort, iar celalalt e viu si ntre
un viu si un mort nu e!ista nici o legatura. Credinciosul crestin e viu.
Ateii si materialistii ne deosebesc de animale prin faptul ca nu avem coada.
Ateii s(au nascut, dar s(au nascut degeaba.
3u nu detest burg$eia. 3u m(am lamurit ca un om care vrea sa fie bogat nu este un
pacatos. Spunea odata un preot batrn1 Circula o icala ca banul e oc$iul dracului. 3u nu(l
concep ca oc$iul dracului, eu l concep ca pe o scara dubla. Daca(l posei, indiferent n ce
cantitati, si te misti n sus binefacator pe scara, nu mai e oc$iul dracului. Iar daca cobori,
atunci te duci cu el n infern, prin vicii, prin lacomie si prin toate imperfectiile legate de
orgoliu si de pofta de stapn.
Nu pot evita neplacerile batrnetii si nu ma pot supara pe Dumneeu ca m(a tinut pna
aproape la nouaeci de ani. 9nsa batrnii au o supapa foarte nteleapta1 au dreptul la
nerusinare. 2 nerusinare nelimitata. Cnd ma gndesc la suferintele batrnetii, mi dau
seama ca n natura asta oarba cel mai mare geniu este geniul mortii. ;aptul ca murim, de
cele mai multe ori la timp, este un semn al dragostei lui Dumneeu pentru noi.
3u snt iudeocentric n cultura 3uropei, caci daca scoti <iblia din 3uropa, atunci
S$a=espeare devine un glumet tragic. ;ara <iblie, europenii, c$iar si laureatii premiului
Nobel, dormeau n craci. Stiinta si filoofia greaca snt foarte folositoare, dar nu snt
mntuitoare. Prima carte mntuitoare si consolatoare pe continent 0 suverana 0 e <iblia.
3!ista o carte a unui savant american care ncearca sa motivee stiintific <iblia. Asta e o
prostie. <iblia are nevoie de stiinta cum am eu nevoie de Securitate.
8ut$er, ct e el de eretic si de evec, a spus doua lucruri e!traordinare1 ca creatia
autonoma e o cocota si ca nu e!ista adevar n afara de <iblie. "ie mi(a trebuit o viata
ntreaga ca sa aflu asta. 3l nu era asa batrn cnd a dibacit c$estia asta, ca era calugar
augustin- "ie mi(a trebuit o viata ca sa ma conving ca n afara de <iblie nu e nici un
adevar.
S$a=espeare, pe lnga <iblie, ( eu demonstre asta si la Sorbona ( e scriitor din 6aesti.
9n afara slujbelor bisericii, nu e!ista scara catre cer. Templul este spatiul sacru, n asa fel
nct si vecinatatile devin sacre n preenta lui.
Stii unde poti capata definitia omului& 0 te ntreb. 9n templu. 9n biserica. Acolo esti
comparat cu Dumneeu, fiindca e!primi c$ipul si asemanarea 8ui. Daca <iserica ar
disparea din istorie, istoria n(ar mai avea oameni. Ar disparea si omul.
9n biserica afli ca e!isti.
Ce pustiu ar fi spatiul daca n(ar fi punctat de biserici'
9n afara de carti nu traiesc dect dobitoacele si sfintii1 unele pentru ca n(au ratiune, ceilalti
pentru ca o au ntr(o prea mare masura ca sa mai aiba nevoie de mijloace au!iliare de
constiinta.
Ceausescu n(avea masca de golan, ci masca de golan fioros. Nu mi(am nc$ipuit ca un
golan analfabet poate sa aiba o asemenea pofta de lu!urie. >ila lui de la Neptun-totul e
de aur acolo. D(aia s(a si numit #epoca de aur%-
Asa(isul triumf al proletariatului, care a sfrsit ca triumf al lui Ceausescu, a fost triumful
lui 6olanescu si o trecere n ntuneric. Asta a fost revolutia proletara. Ce s(a petrecut n
decembrie 5)* n(a fost o revolutie, ci o restauratie1 geniul politic al poporului rom,n a
atestat reasearea n ordinea naturala. Asta s(a ntmplat atunci1 o restauratio magna. ;ara
sa ignor jertfele de la Timisoara, ma opresc la manifestatia din fata Comitetului Central,
cnd multimea a $uiduit tiranul. Atunci s(a ntmplat un fenomen fundamental1 reintrarea n
ordinea naturala a poporului rom,n. Cnd multimea i refua tiranului ncrederea, asta
calca n gol. Asa a calcat Ceausescu 0 n gol.
Cioran e o inteligenta pura. Pai, ca sa te fti ca el prin Paris, trebuie sa ai inteligenta. Ca
acolo inteligenta este' Are o singura trasatura inadmisibila n fiinta lui1 e neconsolator.
3u m(as ntlni cu Cioran n nelinistile mele, care seamana cu ale lui, iar el s(ar ntlni cu
misticismul meu n lirismul lui.
9n ce priveste cearta lui cu Divinitatea, eu sper ca Cioran sa nu moara aici unde s(a nascut,
cum a murit ?ant. 3u pe Cioran l vad mpacat n amurg cu sine, cu Sfntul Apostol Pavel
si cu Absolutul Divin, pentru a nu muri n lumea aceasta.
Ceea ce e ciudat la Cioran, nu e nelinistea de a fi om, ci nelinistea de a fi rom,n.
Comunismul e cea mai mare aflare-n-treaba din istoria omenirii.
Comunistii au vrut sa ne faca fericiti cu forta1ba, sa fiti fericiti, ca va ia mama dracului'
Adica sa mannci bine, sa bei bine, sa dormi bine si la loc comanda'
Ca sa constati ca e incapabil comunismul de guvernare, nu trebuie sa ai doctoratul n
stiinte sociale. 2rice bou vede ca nu e bun. 3l vede ca ma(sa rabda, nevasta rabda, copiii
rabda- vede tot si totul pute.
A te poune comunismului nseamna a apara puritatea Codului Penal. Comunistii nu trebuie
tratati ca infractori de drept comun. Ca $otii de buunare, ca tl$arii, ca violatorii de
dame-
Comunismul e imanentism absolut1 el muta complet omul n lumea asta. Comunismul
nseamna negatia omului total, ca omul total apartine la cele doua lumi1lumea trecatoare si
lumea vesnica. 2r, comunismul ancoreaa n dimensiunea lumii trecatoare si n felul asta
nu e uman. Pentru ca daca i spui unui om normal1 ma, esti un animal rational muritor si
dupa tine ramn doar viermi si minerale 0 ti da cu bta n cap'
"(am gndit sa scriu un pamflet anticomunist si m(am gndit sa iau anticii si modernii, cei
mai mari pamfletari pe care(i ntlnesc, si sa iau de acolo cele mai acidulate imagini sau
figuri de stil. Si m(am gndit ca e un travaliu odios, gratuit, nu face trei parale. Si am ajuns
la o intuitie mult mai corecta pentru a defini orice miscare comunista. Iau un Cod Penal cu
tri$otomia, tripartita diviiune a infractiunilor1 crime, delicte si contraventii. Definesc
crimele pe rnd, delictele pe rnd si contraventiile pe rnd, si scriu dedesubt1 comunismul e
infractor la ordinea universala, naturala preenta n acest integral Cod Penal. 3i snt
infractori, comunistii, nu snt oameni politici. De altfel, Douglas, ministrul de e!terne al
Americii, a dat o definitie a comunismului1 e!ista n dreptul penal crime continue si crime
continuate7 comunismul e o crima continua.
Comunistii snt att de terestri, ca eu nu i(as lasa nici sase urce n avion, si ntre <ucuresti
si "oscova i(as pune sa mearga pe jos, umplnd desagii cu mncare din loc n loc-
Comunistul stie ca e animal, stie ca e rational si stie ca e absolut muritor. Dar n felul asta,
cu toata rationalitatea lui, ntre el si di$or nu enici o deosebire.
Comunismul, unde a triumfat, te beleste sistematic.
:usia a demonstrat 0 te$nic, practic si teoretic 0 nulitatea comunismului.
Stalinismul e definitia comunismului. 4nde nu e stalinism, dupa trei luni cad de la putere,
ca nu snt n stare sa dea nici- apa. Nu se poate impune comunismul dect cu bta, cu
parul'
Nu se poate face economie n comunism si de catre comunisti. Astia nu snt n stare sa
conduca nici o comuna rurala. 9ncurca apele, nfunda fntnile-
Comunismul este un cancer social. 4nde se instaleaa, ramne pustiu.
Att e!trema stnga, ct si e!trema dreapta snt falimentare. Comunismul, de pilda1premisa
lui majora e egalitatea reala, absoluta a oamenilor. 9n nici unul din regnurile cunoscute nu
e!ista egalitate 0 nici n regnul mineral, ca aurul nu e egal cu carbunele, nici n regnul
vegetal, ca plantele nu snt egale, si nici n regnul animal, ca pisica nu e egala cu leul, cel
putin ca forta. Si nici n specia om nu functioneaa, cu att mai mult, principiul egalitatii. 3
damnat esential comunismul prin premisa lui majora1 egalitatea reala a oamenilor, care este
o utopie. Si nca- da, vorba lui <erdiaev, cusurul utopiilor nu sta n constructia lor, ci n
faptul ca toate snt realiabile. 3 un parado!, nsa este adevarat ca parado!ul este limita
pna la care poate merge inteligenta umana, dincolo de care apare nimicul.
Comunistii snt vacari1 considera oamenii ca vacarii cireile. Cum poti gndi egalitatea
absoluta 0 ca asa trebuie s(o gndesti ca sa fii comunist 0 cnd nici nu iesi bine n strada si
te(ntlnesti cu ea, cu inegalitatea&
Si la comunisti snt stapni si slugi, dar ei snt ipocriti, pentru ca stiu ca iegalitatea
oamenilor nu poate e!ista nicaieri7 snt perfect escroci, tocmai pentru ca afirma ca esenta
comunismului este egalitatea reala a oamenilor. Premisa egalitatii absolute e nula, iar
socialistii adauga putin sifon n vinul asta.
Sistemele sociale trebuie definite finalist, prin ce urmaresc. Comunistii urmaresc egalitatea
anar$ica finala. Astia snt comunistii 0 anar$isti' Prin finalitatea lui, mar!ismul nu e ostil
anar$iei, pentru ca nu poti fi egalitar dect daca esti anar$ic.
Cnd se vorbeste de totalitarismul comunist e o contradictie n termeni. Totalitari nu pot fi
dect oamenii care pleaca de la ntreg la parte 0 dupa formula aristotelica. 2r, comunistii,
nu snt totalitari. Dupa ce ma oriente& Dupa Manifestul comunist, care e evang$elia lor,
evang$elia rosie. Acolo se spune ca idealul lor e o societate fara stat, fara clase, conceputa
ca o asociere libera de indivii. 3 incendiul anar$iei finale, sfrsitul Manifestului, cum ice
?aut=i. Comunistii snt anar$isti la finalitate. Totalitari snt fascistii, $itleristii si <iserica
Catolica, pentru ca si ea pleaca de la principiul aristotelic1 ntregul premerge partea. Astia
snt totalitari. "i(a spus un iarist1 Nu mai spuneti asta, ca apaciti tineretul' Daca toti i
considera pe comunisti totalitari, nu pot sa dau pe post asta- Dar eu 0 ce(i n gusa si(n
capusa. Nu ma dau napoi. Nu pot sa mint.
Cei care stau sub fluviul evenimentelor, stau fie din orgoliu, fie din capacitate de adaptare.
Dat, de multe ori, adaptarea la mprejurari se c$eama conformism si conformistul se
deosebeste de plosnita doar prin aceea ca ea n(are ratiune-Cei care nu se conformeaa
trag consecintele, fie din orgoliu, fie din incapacitate de adaptare. Dar adaptarea tine mai
mult de biologic dect de spiritual. De pilda eu ma situe n fluviul inform al stanilismului,
care se revarsa prin stanilismul $aotic anglo(sa!on asupra 3uropei centrale. Deci cum pot
fi eu, daca ncerc sa judec acest fluviu inform al stanilismului care situeaa omul n regnul
animal, cum pot eu sa scap de acet animalism& Prin orgoliu, ma opun 0 si intru n temnit.
Prin conformism, devin un simplu animal adaptabil. De altfel, sa stiti un lucru1n lupta cu
evenimentele politice majore omul basculeaa ntre eroism si lasitate. Te supui
evenimentelor, stiind ca singur nu le poti nfrnge7 si nu(ti convine sa candidei la eroism.
:eactionar e cel vetust si nvec$it. Conservatorii mari nu snt reactionari, pentru ca au de
partea lor legile eterne ale lui Dumneeu.
Cred ca acum la noi, ar fi optima o conducere conservatoare, realiata nsa ntr(un climat
democratic. Adica un partid conservator, traditionalist, nationalist, ntr(un climat liberal.
Ca sa nu faca din conservatorism instrument de tiranie, ca eu nu pot sa accept n numele
nici unei idei sa asupresc o singura celula dintr(un om.
Constitutia liberala din @*.A nu e o opera, e o capodopera. 4n rege puternic, nfasurat
ntr(un stat al normelor liberale1 separatia puterilor si libertati cte doreste nea Nita7 nici nu
poate duce attea libertati'
Platon are un demiurg care nu e creator, ci doar un meserias de geniu, fiindca materia i
premerge. Prima idee de creatie reala, au adus(o n istorie crestinii.
De creat doar eul creaa, iar omul imita. 3u cnd citesc cuvntul creatie 0 literara,
muicala, filoofica 0 lesin de rs. 2mul nu face altceva dect sa reflecte n litere, n muica
sau n filoofie petece de transcendenta.
Cum sa fie creatura creator& #Bai tata, sa(ti arat mosia pe care ti(am facut(o cnd nu eram
n viata-% Pai cum sa fie creatura creator&
2mul e un animal care se roaga la ceva. Cauta un model ideal. Si uneori nimereste, alteori,
nu. Cei care au descoperit modelul ideal si succesiunea fenomenului din el snt crestinii.
Crestinismul nu poate fi identificat cu nici un sistem filosofic, monist, dualist, sau
pluralist.Crestinismul este pur si simplu. Despre crestinism, <ergson spune ca noi l
respiram. Are materialitatea aerului. Seamana cu aerul. Noi sntem crestini fara sa vrem. Si
cnd sntem atei sntem crestini1 ca respiram crestinismul cum respiram aerul.
Crestinismul nu e ideologie, ca atunci se aseamana cu mar!ismul. :eligia e e!presia unui
mister trait, or ideologia e ceva construit.
A fi cresti nseamna a cobor Absolutul la nivel cotidian. Numai sfintii snt crestini absoluti.
Altminteri, crestinismul, gndit real, e inaplicabil tocmai pentru ca e absolut.
Suveran fata de natura, supus Divinitatii, nemuritor si liber prin depasirea e!tramundana a
conditiei sale 0 acesta este omul crestin.
Nimic nu poate inlocui crestinismul7 nici toata cultura antica precrestina. 3u snt de parere
ca apogeul 3uropei nu e la Atena, ci n 3vul "ediu, cnd Dumneeu umbla din casa n
casa. 3u definesc stralucirea epocilor istorice n functie de geniul religios al epocii, nu n
functie de ispravi politice.
Isus Cristos este eternitatea care puncteaa istoria.
Daca nu cunosti revelat 0 prin gratie divina 0 sau inspirat, nu cunosti nimic. De pilda,
povestea cu marul lui NeCton, care a caut. Nu stiu unde am citit eu stupiditatea asta1 #Il
tomba dans une mDditation profonde Eui l5a conduit jusEu5a la loi de la gravitation
universelle%. Si eu spun1 daca NeCton gndea pna la Fudecata de Apoi, nu descoperea
nimic' Dar el a fost mult mai ntelept. Cnd a fost ntrebat cum a descoperit gravitatia, a
is1 Am fost inspirat. Pai scrie pe mar, sau scrie undeva n natura # legea gravitatiei%&
;enomenele lumii interioare si ale lumii e!terioare tac. Iar omul autonom si orgolios creds
ca e!ploreaa lumea interioara si e!terioara cu jocul lui de ipotee si ca descopera ceea ce
vrea el. 3l cauta7 dar eu spun ca el cauta, nu ca afla. Sau daca afla, trebuie sa fie ca
NeCton, inspirat.
N(ar trebui sa se vorbeasca asa mult despre democratie. 3u, n materie de democratie, nu
am nici o parere personala. "a biui pe doi gnditori clasici. Pe Platon si pe Aristotel.
Platon sustine ca snt trei forme de guvernamnt degenerate1tirania, oligar$ia si
democratia. Aristotel spune ca democratia este sistemul face fiecare ce vrea. Si eu am
spus1 dupa cum se vede.
<ergson e mai cuviincios ca Aristotel si ice ca democratia e singurul sistem compatibil cu
libertatea si demnitatea umana, dar are un viciu incurabil1 n(are criterii de selectiune a
valorilor. Deci democratia e sistemul social n care face fiecare ce vrea si(n care numarul
nlocuieste calitatea- Triumful cantitatii mpotriva calitatii. <ergson a fost acuat n micul
dictionar filoofic al lui Stalin ca e fascist.
;ara sa gndesc n stilul darCinismului social, nu pot sa ramn indiferent la incapacitatea
democratiei de a asigura selectiunea naturala a valorilor. Democratii gndesc corpul social
aritmetiat1 numara capetele toate si unde e majoritate, $ai la putere. Sufragiul turmei'
Asta e parerea mea despre democratie.
9n democratie, numai ntmplarea naste un mare sef. De pilda, un mare conducator n
democratie a fost Clemenceau, care a condus politic primul raboi mondial.
3u, ct as fi de aristocrat n gndire, politic trebuie sa fiu democrat. "asa e absoluta7
fiecare prost luat n parte e un prost si att. Dar toti prostii astia, luati mpreuna, snt un
principiu istoric.
Prin nsasi ordinea ei ideologica, democratia l obliga pe idiot sa stea alaturi de geniu si sa(i
poata ice1 ce mai faci, frate& Partea proasta este ca oamenii de e!ceptie pot ajunge captivi
n cireile democrate. Ce decide masa are un caracter absolut, deoarece prin masa se
e!prima specia. Prin individ se e!prima personalitatea. Numai ca, uneori, un individ ajunge
sa influentee foarte mult asupra maselor. Acestia snt alesii. Istoria este facuta de alesi.
Parado!ul societatii umane este ca multimea i produce pe conducatori, iar acestia o
conduc. Ideea de ec$ilibru social este caracteristica oricarei democratii burg$ee. Asta e
forta constanta a democratiei. Iar e!tremelor 0 fie e!tremei stngi, fie e!tremei drepte ( ,
care violeaa ideea de ec$ilibru social, democratia le este ostila.
3u nu snt democrat. Am asemanat democratia cu jigodia la cine1 nu scapa dect cei care
snt tari.
3u snt democrat numai dintr(un singur motiv1 din respect fata de poporul rom,n. Si pna
la urma mi(am modificat poitia1 nu snt democrat, snt demofil, iubitor de popor.
Democratia totala e cimitir istoric. Noi nu sntem n pericol, ca n(avem nici macar
democratie7 un cimitir istoric presupune un trecut de viata care sa fie ngropat.
Si totusi cel mai bun sistem social e cel care pleaca de la respectul mastii de om1
democratia. Democratia e imperfecta, dar fara ea e greu de vietuit. 3ste un soi de $aos
suportabil.
Democratia este sistemul social care face posibila e!istenta idiotului alaturi de geniu. Dar
ea se deosebeste de egalitarismul comunist prin lege. 9n democratie legea functioneaa, n
vreme ce n comunism legea nu e!ista7 e tiranie.
3u cred ca omul e facut de Dumneeu si cred ca Dumneeu n(a instalat nici un drac n el.
Nu pot sa spun ca Dumneeu a facut un om purtator de drac. Daca omul e faptura lui
Dumneeu, dracul intra ocolit acolo, nu intra cu voia 8ui.
4n filoof care se bate fie sa gaseasca argumente pentru e!istenta lui Dumneeu, fie sa
combata argumentele despre ine!istenta lui Dumneeu repreinta o poarta spre ateism.
Dumneeul lui "oise este neatributiv. Cnd l ntreaba "oise pe Dumneeu1 Ce sa le spun
alora de jos despre Tine& 0 Dumneeu i spune1 3u snt cel ce snt.
9n fata lui Dumneeu, geniul e var primar cu idiotul.
<inele si raul snt conceptelepedagogiei lui Dumneeu fata de oameni.
Dumneeu s(a revelat, dovada ca este. De fapt, vnoleala asta $aotica a lumii actuale,
framntarea lumii actuale, ma convinge ca nu e!ista dect Dumneeu. Ca totul e muritor, si
universul si omul, si ca lumea a fost facuta de Dumneeu din nimic si o va spulbera din
orgoliul divin de(a o face din nou 0 considernd ca prima lui isprava s(a necat istoric.
9n celebra Dclaration des Droits de lHomme et du Citoyen a :evolutiei francee, prima
propoitie e o idiotie absoluta sau n cel mai bun ca un sofism1 2amenii snt egali de la
natura. Asta e ca si cum ?ant ar fi egal cu Iliescu. 2amenii snt inegali de la natura. Sint
inegali nsisi membrii unei familii, n care unul poate fi genial, altul mediocru si altul
imbecil. Substanta ereditara e un mister.
3galitatea e cel mai mare dusman al libertatii.
Principiul egalitatii, pe care(l ve$iculeaa democratii din lume, functioneaa n mod real
numai n religie, fiindca numai religia crestina considera oamenii egali n fata lui
Dumneeu.
3minescu, despre care Iorga spune ca(i e!presia integrala a natiunii rom,ne, iar <laga ca
repreinta #ideea platonica de rom,n%, e rom,nul absolut. 8(am definit eu1 suma lirica de
voievoi.
Noica a fost o personalitate, dar a spune #epoca Noica% e ca si cum ai spune #epoca 6$ita
Popescu%. Nu a fost nici macar o epoca #Nae Ionescu%, cu toate ca el ntr(adevar, putea
face epoca. 8a fel 3liade, Cioran. ;ace oare epoca un profesor universitar la C$icago& Iar
Cioran a spus1 3u snt cazul Cioran 0 si nu cred ca s(a imenit cnd a afirmat asta, pentru
ca, e evident, n(ati auit de #cioranism% n :om,nia. 3l este, ca de altfel si 3liade, o
personalitate care s(a limitat la ea nsasi. 9nsusi Iorga, din acest punct de vedere, i(a ramas
inferior lui "aiorescu, pentru ca "aiorescu a punctat epoca lui. Samanatorismul lui Iorga
a marcat, dar nu a facut epoca, ci poate fi considerat doar un eveniment.
3uropa e formata din trei familii de popoare1 familia popoarelor germene, a celor latine si
familia popoarelor slave. Parerea mea e ca dominanta e latina si spiritul european nu e nici
slav, nici german, ci latin. 8atinitatea e dominanta europeana. Nu 6ermania. S(au batut
germanii, dar snt tot subalterni, ca si slavii.
Asa, daca gndesti omul ca european, au nemtii o e!presie1 a vorbi de puritate germana,
polonea, francea este ridicol, pentru ca popoarele 3uropei snt die Fruchte einer
Promenademischung GProgeniturile unei corcituriH, adica doua babe surde, cu doi cini,
stau la taifas si dupa doua ile afla ca toti cateii fatati de catelusa nu seamana cu fiul babei.
3vreii au geniu religios. 3i au creat doua religii, iudaica si crestina. "ai glorioase nu vad
religii n lume- Snt o rasa superioara, snt parintii religiei noastre. Pentru ei cultura
nseamna religie. :estul este arta si stiinta. Cultura nseamna la ei spirit si numai ei au lasat
cultura pe unde au stat, ovreii. Cultura 3uropei e iudaica si civiliatia e multiforma. Iudeo(
germano(latino(slava.
De ce au e!istat ntotdeauna resentimente fata de ovrei& 0 Stilul lor de viata. Cnd n
Antic$itate, au intrat n contact cu romanii, acestia i ntelegeau la nivelul sticlei. Nu stiau
ce snt. Nu semanau cu romanii. 3u nu vorbesc rasial, vorbesc antropologic1 pur si simplu
nu(i ntelegeau.
9n 3vul "ediu, pe vremea cnd europenii aveau meseriasi(bijutieri, rusii mncau paie. ;ara
traditia asta adnca, nu se poate face superciviliatie moderna. Ienopol spune asa1 >iciul
esential al istoriei rom,nilor, din caua raboaielor nentrerupte cu turcii, e absenta de
dospire ndelunga a 3vului "ediu.
3!trema dreapta, ca si cea stnga, e falimentara. 2mul nu e dispus, de dragul unei
minoritati numite elita, sa ajunga iobag. Nici ultimul maturator nu este dispus sa renunte la
libertate pentru ca n frunte se afla un tiran care e ntelept ca Platon. 9ntelepciunea aluia e
de doua parale. Daca ala se realiea utopic pe sine, cel de pe strada sufera.
6reselile gndirii de dreapta la noi& Absolutiarea totalitarismului, care este european
falimentar. 3!cesele. Absolutiarea ideii totalitare, care confisca personalitatea, si mai ales
ignoranta n ceea ce priveste onestitatea lui Bitler, acestea au fost greselile. Bitler a spus1
Nu respect dect un singur cuvnt, cel dat poporului german. Iar :ibbentrop a declarat ca
6ermania n(are nevoie de prieteni, ci de supusi. Pai cum poti sa mai fii colaborator cu un
asemenea imperialism&
2rice e!trema este socialmente insuportabila, pentru ca e lipsita de ideea fundamentala a
oricarei societati bine organiate, ideea de ec$ilibru. 3!tremele violeaa ideea de ec$ilibru
social.
Si poporul, si foarte multi intelectuali nu pot suporta e!tremele, iar democratia este ostila
e!tremelor, care confisca 0 si e!trema stnga si e!trema dreapta 0 personalitatea umana.
Nu cred nsa ca e!trema dreapta poate fi gndita n paralel cu cea stnga, cum se face.
3!trema dreapta nu confisca proprietatea, personalitatea legata de proprietate. 3!trema
stnga e egalitara7 egalitatea coercitiva e sterilianta.
Nu stiu daca fantasticul e din nimic sau din ceva, dar ca sa fii fantastic trebuie sa fii
transsenorial, n afara de concret si de real. 9nsa fantasticul nu e totuna cu misticul si la o
adica el e mult mai aproape de senorial si foarte ndepartat de mistic1 pentru ca lui i
lipseste relatia cu misterul.
Carui barbat nu(i plac femeile& 9n primul rnd la iubesti pentru farmecul lor, si n al doilea
rnd le iubesti pentru ca fac oameni.
3u ncerc o e!perienta1 ncerc sa ma deparaite de filosofie, de paduc$ernita metafiicii.
Cioran s(a deparaitat mai demult, desi face filoofie. 4n prieten de(al meu ice1 te
deparaitei, dar folosesti sculele ei. Da, dar daca ma urc n tren, nu nseamna ca eul meu
e calea ferata.
9n 3vul "ediu s(a formulat de catre filoofii sireti teoria adevarului dublu1 secundum
fidem 0 adevarul dupa credinta si secundum rationem 0 adevarul dupa ratiune, ca sa aiba
cale libera pentru filoofie. Adica sa rataceasca pna i ia dracul- Ca poti, n filoofie, sa
ratacesti pna devii nauc. Ce(au realiat filoofii prin autonomia lor& Nimic' N(au nici un
adevar.
8a urma urmelor, are si filoofia acces la adevar, pentru ca situarea spiritului n adevar e
vocationala.
<abele evlavioase merg la absolut rugndu(se, iar filooful trancanind silogisme.
;rancmasoneria doreste puterea cu loinci democrate. Nu snt religiosi, au o singura
religie1 propria lor doctrina. Pe dusmani i anuleaa social. Au o structura supranationala,
deci snt antinaturali. Toti cei care aspira la unitatea speciei om anuleaa principiul
competitiei ntre popoare7 anuleaa nsusi principiul civiliatiei moderne, nascuta prin
lupta.
6eneratia se naste asa1 apare un cap 0 sau poate mai multe deodata, care snt ancorate n
acelasi ideal. Si daca idealul este stralucit repreentat, devine forma modelatoare pentru
cei care(l urmeaa. Trebuie acceptata ideea de oameni(model. 9n vreme ce apostolii se
topesc n absolut, modelele se topesc n generatii. Cei ce devin modele snt creatori de
epoca si de curente si astfel $otartori pentru cetate.
Noi am fost o generatie favoriata1 ne(amm plimbat prin toate universitatile, peste toti
scriitorii, peste toti gnditorii- Si am ajuns la limitele scepticismului auto$ton de tip
cioranesc. Adica nu sntem, deocamdata, fauritori de sisteme general valabile.
6eneratia mea a debutat n euforia realiarii :om,niei "ari si a murit n nc$isorile
comuniste. >oi, care nu ati trecut prin nc$isori, stiti cum arata si cei care nc$id si cei
nc$isi. Aveti o perspectiva totala.
Tineretul de ai e net superior generatiei noastre. Si asta pentru ca nu este usor pentru el,
n climatul asta fioros, asa cum ne(a fost noua, ntr(o lume mai normala. Pai noi am trait
sub regalitate, scriam pe Palatul regal # De nc$iriat% si nu pateam nimic' A venit
bolsevismul rus cu armele peste el, peste tineret, si el se scutura la mal ca rata de apa. S(a
vaut acum n rascoala din 5)*- 6eneratia actuala e grea de glorie. Ca sa te scuturi de
bolsevism n plin bolsevism 0 pai cum se c$eama asta&
6eniul e relief, noutate, inventie, creare de epoca si stil. Nu e neaparat un ntelept, ci un
suprainteligent. 6eniile snt originale, n masura n care originalitatea e posibila. 9n fond,
ma!ima mea a fost aceasta1 Dumneeu este creator, iar omul imitator. Prin ncercarea de a
imita mereu Divinbitatea, prin pro!imitatea fata de divin, geniul e mai apropiat de cer7 dar
nu snt n masura n care e apropiat sfntul.
9n fata lui Dumneeu nu e!ista genii, Dumeeu lucrnd nu cu genii, ci cu oameni.
6$eorg$iu(Dej a fost o maimuta revolutionara7 a creut ca face si el revolutie, desi imita
bolsevismul rusesc. Adica1 sa areste oameni fara judecata, sa(i tin indefinit n temnita, sa(i
pun n regim de e!terminare, sa(i ucid daca vreau 0 asta numea el revolutie. Asa facea
Stalin. Si Dej, imitndu(l, credea ca e revolutionar. De fapt a fost o maimuta balcanica 0 a
tiraniat poporul rom,n la adapostul armelor rusesti. Nu& Ce originalitate are revolutia
rom,neasca& Dar n(are nici cea ruseasca originalitate- Pai stiti cum am definit eu
revolutia ruseasca& Iacobinism tataro(mongol' Teroarea iacobina mutata n stil tataresc la
"oscova.
Dumneeu a facut lumea si pe om7 si cu om a ncoronat creatia sa. Si l(a nsarcinat sa
cunoasca lucrurile. De(acolo vine denumirea lor. 0 2riginea primordiala a capacitatii de a
determina numele lucrurilor, care este o operatie logica7 originea mistica a gndirii logice.
Aparitia unui mare gnditor e pentru creier ca o baie pentru un om care a muncit, a asudat,
s(a murdarit si se spala. 6ndirea este o #spalare% a creierului. Asta ma face cteodata sa
cred ca gndirea nu e din creier si ca acest creier e numai un sediu- De ce gndirea nu e
produsa de creier, care e numai un sediu& ;iindca n(o produc toate creierele. Daca
inteligenta ar fi produsul creierului, atunci ntre 6oet$e si nea 6$ita n(ar mai fi nici o
diferenta.
3u am spus ca snt anumite one ale corpului social unde greva trebuie considerata crima
antinationala. Pai ia nc$ipuiti(va ca toti brutarii din :om,nia fac greva' Nu mai mncam
pine&' 3!ista one ale economiei unde greva trebuie sa fie, n principiu interisa.
"are noroc ca e!ista oameni care snt idioti' ;unctia idiotului e poitiva, pentru ca fara el
n(am ntelege nici geniul, nici normalitatea. Pai cum am cunoaste noi un om pe care(l
numim desavrsit, daca n(ar fi preenti astia, idiotii&
Iliescu se afla n treaba. Pentru activistii de partid aflarea n treaba e metoda de lucru.
Astia snt activisti de partid 0 e neobolsevismul actual al :om,niei- Pai el a declarat n
platforma(program ca admira valorile ideale ale comunismului' Cum ai spune1 snt ncntat
de dulceata si de deliciul produs n mine de cancer-
Corpul social e att de afnat, nct, ca soprlele se furiseaa la conducere si ajung acolo
impostori. 3!ista fisuri n aparatul social si de stat prin care se prelinge ncet, inevitabil,
impostura. C$iar si n cele mai stralucite cetati. Ce, credeti ca n ;ranta ajung sus numai
personalitati remarcabile& Cnd e vorba de personalitati, n(ai ncotro, trebuie sa le imiti.
;iindca imitatia e un fenomen social inevitabil. Dar nu poti sa imiti un prost, nici un
impostor. Cel mult l compatimesti.
Am auit odata un profesor de la Polite$nica7 am avut impresia ca asist la un balet de ursi.
Daca ntr(un salon, ntr(un colt, unul fumeaa si tace, ala e inginer- Inginerul e practic,
savantul nu e practic. Cnd i s(a spus lui "a! Planc=, creatorul fiicii cuantice, ca s(a mai
gasit o aplicatie, el a spus1 care e, ma& 4ite care- ( Ca sa vei, nici nu m(am gndit'
Inteligenta, orict de mare nu e suficienta pentru a te curata de prejudecati. Cu ct
inteligenta e mai mare, cu att prejudecata e mai voinica, pentru ca ai aparat s(o justifici.
Se spune despre Nae Ionescu ca scuipa inteligenta.
Definitia lui Nae Ionescu e aceasta1 meditatia metafiica mutata la nivel cotidian, sau
ridicarea cotidianului la nivel filosofic. Nimeni n(a facut asta n presa pna la el, nici macar
3minescu. Desi a fost un foarte mare gnditor si desi ramne cel mai mare jurnalist,
3minescu n(a filosofat n publicistica.
Calinescu, fata de Nae Ionescu, nici n(a e!istat7 n(avea vocatie filosofica nici ct un
maturator. Nae Ionescu nu se masura n vremea lui cu nimeni. 3ra el nsusi.
Nae Ionescu trebuie definit comportamental, n sensul ca avut o atitudine justa fata de
toate evenimentele din :om,nia. N(a gndit nsa just ntotdeauna. 3u l(am apreciat mai
mult atitudinal, nu ideologic7 nu(l prefer pe omul politic.
9ntrebat fiind cum ntelege gndirea, n forma pura sau n e!emple, Nae Ionescu a raspuns1
e!emplele au fost lasate de Dumneeu pe pamnt pentru ca ideile sa fie sesiate senorial si
de prosti.
A spus despre Jelea Codreanu un lucru, Nae Ionescu1 3u ma screm si lui i vine-
Nu stiu de ce gluma asta de(a face istorie se practica att de mult. Daca ai cultul istoriei, ai
cultul aparitiei si disparitiei7 e consolator acest joc& Istorismul, adica perspectiva istorica
asupra vietii si lumii, a dus n cimitir. Ne necam n istorie. Pentru ca istoria nu te nvata
numai sa faci ceva, ca popor7 cu istoria tot ce nsemnei n interiorul unui popor devine
discutabil prin faptul ca nu poti, la infinit, sa lucrei la facerea ta, ci dispari si apare
altcineva care, c$iar daca nu te nlocuieste, te prelucreaa. Si daca nu poti iesi din
devenire, nu poti scapa de tristete7 tristetea metafiica e fructul devenirii. Snt prosti
istoricianti care se consoleaa prin devenire. Devenim mai civiliati, nu& Sau mai culti-
Adica murim ca si caprele, numai ca e mare lucru ca e!ista ?ant, Descartes, e!ista
NeCton, ma rog, attia mari creatori de cultura, si e!ista si fauritorul de religie, Cristos 0
dar nu ne intereseaa'
Istoria e ntemeiata pe istoria dintre 3va si dracul. Asa ncepe istoria, aceasta ratacire a
omului, ca o damnatie. ar la aparitia lui Cristos, atunci s(au suprapus teandric omul
diviniat si divinitatea om si istoria a fost anulata.Cioran are o afirmatie e!traordinara1
Istoric este tot ceea ce este supraistoric. Crestinismul a punctat supraistoric, desi a aparut
n istorie.
Snt doua mari discipline guvernate de principiul ireversibilitatii1 termodinamica si istoria.
?ant spunea ca el e propriul sau legiuitor si stapn. 8ucru la care eu am facut asa1 prt' Asa
e el legiutor si stapn cum snt eu popa n cartier.
Nu e om, ?ant. N(a reusit sa fie om cu toata stabilitatea lui. Iar badea 6$eorg$e, care se
sincronieaa cu clopotele de la biserica, e laureat al premiului Nobel pe lnga ?ant.
3u am citit Cronica ratiunii pure ca student si am nlemnit de emotie. Acum am fata de
ea, ca mistic biblic, consideratia pe care am avut(o fata de nformatia !ucurestiului. Dar a
trebuit sa fac )/ de ani-
8egionarismul era n nsesi ideile epocii, dar leginarismul nu putea sa iasa cstigator
deoarece avea la baa o eroare 0 nationalismul absolut, care este impracticabil. De la
e!cesul de nationalism li s(a tras sfrsitul legionarilor.
8a comunisti, daca nu esti cu ei 0 sau nu mai esti cu ei 0 nseamna ca esti legionar. De ce
acest #sindrom legionar% la bolsevici ma ntrebati& ;iindca legionarii snt singurii rom,ni
care n(au avut n dictionar la litera 6 cuvntul gluma si cnd i prindea pe comunisti era vai
de coonacul lor.Dar de fapt, nici comunistii nu stiu de gluma7 asta(i punctul lor comun cu
legionarii.
Nu se poate spune ca miscarea legionara n(a fost puternica' N(a avut reultate poitive
fiindca e!tremismele snt greu suportabile. Nici fascismul italian n(a durat, nici national(
socialismul german n(a durat si erau similare cu miscarea legionara. Deosebirea dintre ele
si miscare este aspectul religios al miscarii legionare. Nici fascismul si nici national(
socialismul n(aveau caracter religios. Bitler era cu mituri germanice, "ussolini era ateu.
9ntr(o ntrunire se spune, "ussolini s(a uitat la ceas si a is1 9i dau ultimatum lui
Dumneeu ca n cteva minute sa ma trasneasca daca e!ista' Si apoi s(a uitat la ceas. Au
trecut minutele si a demonstrat ca Dumneeu nu e!ista.
Cel mai potrivit sistem social(politic este liberalismul. Pentru ca asigura elita
conducatoare,triumful personalitatii, triumful elitei conducatoare, nu(i asa, si nu
deranjeaa cu nimic mersul dogmatic al lumii crestine. 9n climatul creat de liberali se poate
respira spiritual si se poate progresa material, valorile miscndu(se nederanjate de nimeni.
Democratia nseamna mai putin dect liberalismul, care are ntr(un anume fel si un aspect
aristocratic. Indiferent cine conduce Partidul 8iberal astai, poporul rom,n nu poate sa
evite liberalismul, fiindca i datoreaa crearea statului rom,n modern si a societatii rom,ne
moderne. "a intereseaa liberalismul biruitor n Statele 4nite, n Faponia si n vestul
3uropei. 3l devine, prin aceasta biruinta, ispititor pentru vnoleala din spatiul rasaritean.
8iberalismul te duce cum te duce trenul la destinatie. 8iberalismul favorieaa corpul
social1 te instaleaa n sistem si n(ai ncotro-
3 un fenomen istoric, dar puncteaa timpul si spatiul istoric cu constantele lui e!traordinar
de utile. 8iberalismul ofera constantele n timp si n spatiu ale ordinii umane, cu toate ca a
aparut istoric. Asa cum crestinismul a aparut istoric7 dar a punctat cu eternitatea timpul si
spatiul.
Pe spatiul domnului astuia foarte mare care se c$eama ntreprinator, pe pasii astuia se
naste toata civiliatia moderna. 9n urma liberalismului se afla uniformitatea, care
economiceste e sterilianta, iar n fata lui nu se afla dect $aosul.
Singurul sistem suportabil, fiindca e copatibil cu demnitatea si libertatea umana, este
liberalismul engle. 8iberalismul instituie concurenta ca o competitie de valori, si nu
confiscarea umana. 3l are un singur defect1prin competitia dura care se practica n
liberalism, nu poate fi evitata aparitia deseurilor sociale, adica a neajutoratilor. 2rice
sistem social ramne pna la urma un joc desc$is, neterminat. Nu s(a gasit formula de
ec$ilibru ntre individ si societate care sa n(aiba nici un rest.
4nde e omul, n imanenta, absolut liber& 9ntr(o bisericuta din lemn din "aramures, unde
sacerdotul crestin vorbeste de mistere, de taine, si se lasa nvaluit de ele ca si credinciosii.
2mul e liber si eliberat numai n templul crestin, acolo, n ritual, cnd se comunica tainele
care i nvaluiesc deopotriva si pe sacerdot, si pe credinciosi. Ca sa fii cu adevarat liber,
trebuie sa nlocuiesti infinitul si autonomia gndirii cu credinta n Dumneeul crestin1
#:obeste(ma Doamne, ca sa fiu liber'% Gmitatio ChristiH
8ibertatea eu o aseman cu o frng$ie agatata de undeva, de sus. Te poti urca pe ea la cer,
participnd la actul mntuirii tale crestine, sau poti sa cobori n ntuneric. <ipolaritatea
libertatii. Dupa crestini, libertatea este ve$icolul cu care poti sa cobori n ntuneric, daca
esti vicios. Infractorii snt primitivii actuali, pentru ca ei nu snt adaptabili la morala ilnica
si o calca fiind liberi. Am nvatat la nc$isoare ca omul e un animal stupid, deoarece
confisca libertatea semenilor sai. Tiranul e un om absurd si lipsit de rusine. Nu i e rusine
sa si c$inuie semenii. 2ricum sntem captivi n univers. Ne ajunge aceasta groavie. Dar
sa intensifici aceasta captivitate pna la nivelul puscariei 0 numai omul e capabil de
asemenea nebunie.
8iberatea omului e partea divina din el.
8imba rom,na are virtuti complete, adica poate fi ve$icol a tot ce se ntmpla spiritual n
om. 3 foarte greu de mnuit. Prin ea poti deveni vultur sau cntaret de strana. 8imba
rom,na are toate premisele valorice pentru a deveni o limba universala, dar nu stiu daca e
posibil acest mars istoric. Daca am fi fost un popor cuceritor- Noi, rom,nii, nu punctam
universalitatea nicaieri. Si asta ne face sceptici. Ceea ce ne lipseste este ndrazneala.
8uciditatea este o limpeire a spiritului nimicitoare. Cnd esti lucid esti n fata cimitirului.
A fi lucid nseamna a(ti da seama perfect de limitele si neputintele tale. 8uciditatea este o
categorie diolvanta. 9n masura n care Dumneeu trebuie primit, si nu nteles, la
Dumneeu nu ai acces prin luciditate.
"a ntreba "arin Preda cum era cu macedorom,nii si i(am is1 domnule Preda,
macedorom,nii nu snt rom,ni, snt super(rom,ni, rom,ni absoluti. Att de napastuti si
goniti, au instinct national de fiara batuta. Iar eu si dumneata pe lnga ei, avem forta
domestica de rate. "acaim. Am stat cu macedorom,ni n temnita. 9i bateau pna i
omorau, dar nu declarau nimic. Au o barbatie perfecta.
Manifestul comunist e avang$elia rosie a comunismului. C$iar unul din autori l numeste
#evng$elia% lor1 asa evng$elie la asa autori. 3 cea mai crncena manifestare umana din cte
am citit. Nu(i intereseaa pe "ar! si pe 3ngels dect distrugerea legica a burg$eiei n
istorie, nimicirea unei clase, c$iar daca n burg$eie un muncitor calificat de la uinele
;ord are salariu ct un secretar de stat sovietic. Da5 n(are importanta. Sa piara burg$eia'
Asta e tot continutul Manifestului. :egele "i$ai I de Bo$enollern a ibit neamul nemtesc
de la <altica la Creta ntr(o noapte si a salvat poporul rom,n de la deastru. "i$ai, regele
rom,nilor, a pus pumnul n balanta fortelor, nclinnd(o n lagarul democratilor, ntr(un
moment n care nu se stia n care nclina, nici n senatul france, nici n cel american. Ca
am redus raboiul cu un an, pentru ca Bitler sa nu faca arme speciale, ca(n Anglia nu mai
ramneau atunci dect iepurii din viuini-
Ceea ce e curios n persoana mea e ca snt un mistic industrialist. 9n planul meu din anii
5K/ aveam paispreece miliardari rom,ni. Atta planuisem eu. Aia faceau ct paispreece
state rom,ne de astai. 2 linie ferata dubla <ucuresti 0 3piscopia <i$orului aia o fac n
doua veri, iar statul n vreo noua ani. 3 un viciu de sistem, de structura aici. Noi a trebuit
sa copiem $aosul muscalesc.
Stiti ce nseamna un bun ministru& Nu sa fii bun functionar, ci sa ai vocatie de stapn. Cnd
un ministru e functionar, se ncurca n $rtii. Iar ca prim(ministru, trebuie sa porti n geanta
imaginea ideala a :om,niei, spre care sa te misti asimptotic.
4n mister care se leaga si se deleaga devine o problema si nu mai e mister. "isterele snt
supranaturale si snt singurele mijloace de iesire din nlantuirea cosmica, din limitele
comunitatii si din marginirea personala. 9n orice ca, daca un mister este comentat si i se
gaseste un raspuns, atunci misterul se c$eama problema si raspunsul, solutie.
3 adevarat ca misterul nu e comod, te nelinisteste. Dar daca misterul sr fi absent, nelinistea
metafiica a cunoasterii ar disparea si omul ar deveni mineral. ;unctia poitiva a misterului
este incitatia spiritului nostru de a(l delega. 8upta dintre intelect si mister se datoreste nu
numai intelectului, vocational, ci si misterului. Trebuie sa recunoastem ca sntem tmpiti-
Sacerdotul crestin nu e mistagog, el nu interpreteaa misterele. "istagog e pagnul, care
interpreteaa falsa lectura a vietii si universului 0 si asta se c$eama mitologie. Preotul
crestin nu talmaceste misterele, ci le comunica, fiind nvaluit ritualic de ele, ca si
credinciosii. Dogma eu$aristiei, dogma Trinitatii- ce, e de nasul unuoi popa sa le
comentee, comporta asta comentarii&
"istica nu e altceva dect ve$icularea misterului.
A sti la scara umana, poate fi folositor 0 dar n nici un ca mntuitor.
3 mai mntuitoare o rugaciune ntr(o biserica din 6aiesti dect Platon.
Ideea mortii absolute sta la baa smintelii moderne.
Beidegger spune asa1 ca sa iesi din anonimat, trebuie sa traiesti nelinistea perspectivei
neantului ilnic. 3l te ndeamna, Beidegger, sa traiesti murind absolut n fiecare i'
"oartea ma determina sa fiu esential. "(a impresionat foarte mult sunetul pamntului
cand pe cosciugul lui Nae Ionescu.
"ortii antici nu snt deloc frumosi. Numai mortii crestini snt. Am gasit totusi la Bomer un
mort de toata frumusetea1 Pentensileea, regina amaoanelor, omorta de A$ile. Si plnge
A$ile ca a omort frumusetea asta de femeie- Si(atunci Tersit 0 vocea poporului
muncitor 0 se apuca sa insulte cadavrul Pentensileei. A$ile i da un pumn si(l omoara 0 pe
poporul muncitor 0 ca(i obranic si ca insulta cadavrul aleia. Aici am vaut asadar o
frumusete, desi n principiu, mortii antici nu snt frumosi. Crestinii snt cei care au introdus
masca frumoasa a mortului.
Cine slujeste lui Cronos este obsedat de imaginea cimitirului.
Sigur ca forma ideala de guvernamnt e monar$ia. "onar$ia ar presupune si alegeri, si
partide si ar presupune un arbitru1 acest arbitru, vand fortele politice n conflict, alege el,
de fiecare data, dar n(o alege pe cea mai populara, ci pe cea mai adecvata interesului
general. Deci monar$ia n(are criterii de conducere democratice. De fapt monar$ia a facut
:om,nia "are, iar democratia a mai redus(o.
2mul e guvernat pe pamnt de doua morale1 de morala dogmelor, care e crestina si eterna,
adica absoluta, si de morala normelor, care, ca morala laica, e construita pe putinatatea si
imperfectiunea omului. "orala laica nu poate fi desprinsa de morala absoluta si ea arata ca
omul se misca asimptotic la perfectiune, pe care n(o poate atinge niciodata.
"orala n sine, autonoma, e mai primejdioasa pentru religie dect ateismul. Stiinta
moravurilor, ca teoretiare a moralei laice, este din punctul de vedere al Absolutului
religios egala cu ero. Seamana cu Mersul trenurilor, dupa parerea mea. Poti s(o sc$imbi,
ca pe tren, la care statie vrei. 2mul autonom nu e capabil sa creee o ordine morala. 2
primeste de sus, sau nu o primeste deloc. Cum e posibila morala publica& Prin nstapnirea
absoluta a moralei religioase crestine. Dogmele crestine trebuie sa porunceasca normele
morale, care, fara ele, nu se deosebesc de Mersul trenurilor dect prin obiect. "orala
publica ntr(un stat crestin trebuie sa stea sub imperiul certitudinii dogmelor crestine
reflectate imperfect de omul marginit. Daca nu situam <iserica deasupra statului, ne aflam
n treba si face fiecare ce vrea.
Cate$ea poate sa furisee morala 0 cum spune Dante 0 ca sarpele n raoare.
3litele morale snt mai presus dect cele intelectuale. "ie mi plac oamenii care fac
judecati. Cei care fac silogisme snt fata de adevar, cum snt curcile alea care se ncurca
printre popice.
Napoleon face adevarata istorie a :evolutiei francee. 4n om care a refacut ordinea
naturala, punnd parul pe $aimanalele de pe ulita. Cnd a fost ntrebat cum si e!plica
intrarea armatelor sale n Tarile de Fos ca pe bulevard, n timp ce regii ;rantei se pinteau la
ele adarnic, Napoleon a raspuns1 N(au intrat armatele ;rantei, ci ideile revolutionare de
pe drapel' 9ncepuse o noua filoofie a istoriei, cu Napoleon.
Am fost acuati, noi, astia de dreapta, ca e!ageram puterea natiunii. Toate popoarele fac
asa. Nemtii se considera buricul pamntului, engleii doua buricuri ale pamntului, franceii
trei buricuri si jumatate. ;iecare crede ca neamul lui e buricul pamntului.
:om,nismul a nsemnat, pentru generatia noastra, sa fim noi nsine. Ca a fi la stnga
nseamna a fi n pom. ;iecare popor vrea sa fie el nsusi. Si am vrut si noi, astia de dreapta,
sa fim rom,ni.
Snt rom,n si ca rom,n ma socot buricul pamntului. Ca daca n(as fi rom,n, n(as fi nimic.
Nu ma pot imagina france, engle, german. Adica nu pot e!trapola substanta spiritului
meu la alt neam. Snt rom,n prin vocatie. Tot ce gndesc devine rom,nesc.
Daca e!ista o stiinta a natiunii, eu snt de meserie rom,n.
Nationalismul poate fi practicat si cuviincios. Nimeni nu poate interice unui popor sa(si
traiasca traditia si istoria cu gloriile si nfrngerile ei. P,rvan ice1 etnicul e punct de
plecare si universalul punct de sosire. 3u, ca nationalist, am gndit multa vreme ca natiunea
e punctul terminus al evolutiei universale. Cnd dispar popoarele, intram n Turnul
<abilonului.
;ara nemurire si mntuire, libertatea e de neconceput. 2mul, daca nu are n substanta lui
ideea nemuririi si mntuirii, nu e liber. Seamana cu berbecul, cu capra, cu oaia-
mul a depsit conditia de animal abia atunci cnd n el a aparut ideea nemuririi, care nu
trebuie confundata nici cu pemanenta speciei, nici cu conceptia estetica a gloriei.
;ara Dumneeu omul ramne un biet animal rational si vorbitor, care vine de nicaieri si
merge spre nicaieri. Si el ramne asa c$iar daca este laureat al premiului Nobel sau
maturator. Cnd, unde si n ce scop a aparut el n calitatea asta de om& Daca se ntreaba
singur si nu e un eu n dreptul casei care sa(i revelee data nceputului, nseamna ca omul
ramne un biet animal rational care vine de nicaieri si merge spre nicaieri.
2mul istoric mosteneste pe cel primordial, care, jucndu(se pe frng$ia libertatii, a mpletit
purul cu demonicul, viata cu moartea, lumina cu ntunericul, libertatea cu nlantuirea si,
ramnnd captiv, jocul dintre el si lume, pepetuu nemplinit, este un amestec de sfnt si
drac, c$iar daca pare a fi intefgru. Sufera de toate bolile si viciile imaginabile. Nu poate
iesi singur din el si din natura.
2mul nu se poate autodefini. 3l se defineste prin semeni. Constatam actul individuatiei,
dar nu ne dam seama cotidian de incapacitatea autodefinirii. 3u, Petre Tutea, spun ce cred
eu despre mine si cnd ramn singur cu mine uit si unde m(am nascut7 si n singuratate as
muri de melancolie ca maimuta lui Andreev. Preenta mea e definita de contemporanii
mei.
Drama omului este dualismul e!istentei lui7 e alcatuit din corp si suflet si joaca ntre corp si
suflet la infinit. Corpul nu e etern, iar sufletul, c$iar daca este, nu e convingator. Dar nici
corpul nu este, n nici un fel convingator. Capul nu are biruinta definitiva7 faptul ca e
muritor i anuleaa esentialitatea. Tot ce e!ista n noi si nu ne obliga sa ne sinucidem din
disperare, se c$eama spirit.
:enasterea italiana, unde omul este situat n centrul universului, este eretica din punct de
vedere crestin. Autonomiarea puterii omului este n sine demonica. Parerea mea este ca
omul este cel mai semnificativ, de fapt, singurul care este om, este homo religiosus.
Deoarece setea de absolut nu i(a fost satisfacuta la grad biopsi$ic, omul e etrn trist.
Aotonomia spirituala a omului este iluorie si ea se misca perpetuu ntre Dumneeu si
dracul. ;ara credinta si <iserica, omul ramne un simplu animal rational si muritor,
rationalitatea avnd doar caracterul unei mai mari puteri de adaptare la conditiile cosmice
dect restul dobitoacelor. Cnd ici ca omul e un animal rational, si muritor, rationalitatea
avnd doar caracterul unei mai mari puteri de adptare la conditiile cosmice dect restul
dobitoacelor. Cnd ici ca omul e un animal rational, atributul rationalitatilor l distinge de
restul vietatilor, nescotndu(l din perspectiva mortii absolute."oartea devine relativa, ca o
trecere numai prin religie 0 stiinta, oict de savanta, nescotnd omul dect aparent din
regnul animal. Nici o consolare ca eu ma deosebesc de elefant sau de ccapra pentru ca fac
silogisme, daca apar si dispar n mod absurd din natura.
Scara valorilor umane contine1 sfntul, eroul, geniul si omul obisnuit 0 dincolo de acestia
situndu(se infractorul. Sfntul, eroul si geniul snt fara voia societatii, care e obligata sa(i
recunoasca. Nimeni nu(ti contesta dreptul la e!istenta daca esti om obisnuit, dar nimeni nu
trebuie sa faca confuie ntre tine, sfnt, erou si geniu. 2amenii snt egali n fata legii, adica
trebuie respectati ca atare, dar nu confundati, nu facuti identici, ca e o gogoasa- Nimeni
nu(ti contesta dreptul la o viata normala daca porti masca de om. Numai ca daca esti
mediocru, nu trebuie sa te instale n vrf, pentru ca nu e nici n interesul tau. Acolo
trebuie sa stea cei dotati. Sfntul sta n fruntea tablei valorilor pentru ca el face posibila
trairea absolutului la scara umana. 3roul se consuma facnd istorie si nedepasind sfera
laicului. 3roul este admirat 0 asa cum este si geniul 0 dar nimeni nu i se nc$ina, c$iar daca
fapta lui aduce foloase reale omului. 9n vreme ce sfntul se situeaa dintru nceput n
eternitate, eroul moare n istorie, pentru ca urma pe care o lasa el, ca om mplinit, este
fi!ata doar n timp si n spatiu.
2mul nu e o suma de miliarde de celule sau de organe. Ca nu snt independente nici
ficatul, nici rinic$ii, nici stomacul, nici creierul, nici sistemul osos. 2mul, ca ntreg nu
poate fi gndit dect biblic7 stiintific, nu. "oise e mai valabil dect ultima noutate
evolutionista a stiintei.
3u disting ntre omul modern si omul istoric. 2mul etern este omul primordial, integral
creat de Dumneeu dupa c$ipul si asemanarea 8ui. Iar omul istoric e omul care devine, si
raportat la acest primordial, e un fel de neom. Istoria e neomenie lui. Ca nu se poate, din
cel ce am fost ntreg, sa fiu dumicat n epoci, n ile si n clipe. 2mul istoric e captivul
clipelor, nu numai al anilor, lunilor, ilelor, si orelor din timpul lui Stefan cel "are sau de
cnd vorbesc eu acum, ci si al clipelor n care l definesc ca neom. Ca trebuie sa acceptam1
omul etern are un sinonim, homo religiosus. 2mul religios e omul etern. 2mul stiintific e
neomul istoric. Tot ce face el poarta pecetea preaomenescului lui.
4manitatea o iubesti lesne. Pe om mai greu.
2rdinea nu trebuie sa fie confiscatoare, ci protectoare, deoarece ordinea n afara
adevarului, e deordine. 8a germani e o ordine pe care nu o simti. C$iar cnd vei un
politist, ca o statuie, pe strada, el nu(ti apare coercitiv, ci regulator.
2riginali, vorba lui Beidegger, nu snt dect idiotii. Altminteri doar Dumneeu e original,
iar Aristotel nu e original, ca nu face dect sa descrie opera lui Dumneeu. Dar Aristotel,
nu ncape ndoiala, e un geniu, pentru ca descrie genial opera lui Dumneeu.
Personalitatea e acel individ nestrat cu capacitatea de a se darui. 3roul este o
personalitate, deoarece nu(si mai apartine.
Personalitatea e un ins care influenteaa ambianta prin simpla lui forta $arismatica. 4n om
cu $ar. Nu e nevoie sa fie savant, ci sa aiba $ar.
9n majoritatea Dialogurilor, Platon nu reolva nimic. Dialogurile lui snt aporii, adica
nfundaturi. Platon e n impas permanent. 9n asta se vede geniul lui, fata de ?ant, care e
mai plavan1 el are impresia ca reolva. Platon si da seama ca nu reolva nimic.
3u am afirmat odata ntr(un salon, ca Platon este miscarea spiritului nlauntru eternitatii.
Cnd gndim, toti sntem platonicieni. Daca eu ncerc sa gndesc universul, trebuie sa mut
<iblia n universul ng$etat al ideilor platonice. Asta nseamna meditatia. Platon a intuit cel
mai bine jalea omului neputincios n fata esentelor.
;ata de maretia lui Cristos, Platon e un personaj maruntel si cuviincios. Pe Platon poti sa(l
scuturi si constati ca ar$etipurile lui snt filoofice, dar daca muti ar$etipurile acstea n n
religia lui Cristos, devin modurile n care el vede divinitatea. Platon n(are divinitate, pentru
ca la el divinitatea e un simplu #demiurg%, ceea ce n greceste nseamna #meserias%.
Cnd C$arles "aurras a spus la politi"ue dabord Gpolitica mai ntiH, a spus un mare
adevar. ;ara politica sntem pierduti. Adica ne mpungem ca berbecii unii pe altii. 4n mare
om politic e un om care are $ar. 3l face posibila e!istenta comuna a oamenilor prin spiritul
lui de organiator si legiuitor.
Partidele politice snt cai la carul de aur al istoriei rom,nilor7 cnd devin gloabe, poporul
rom,n le trimite la abator.
Poporul rom,n, din punct de vedere politic, e greu de glorie.
Pai daca i adunam pe toti ministrii rom,ni de la @*// la @*@), noi am fi putut furnia
Angliei si Imperiului <ritanic cel putin cinci ministri- Iar cnd vorbesc de Ionel <ratianu,
ar trebui sa ma ridic n picioare, asa a fost de mare ca om de stat' Si a fost inginer- Ceea
ce nseamna ca politica e o arta, o vocatie.
Politicul este legat de setea de putere, iar economicul este lupta de interese. Stii cum vad
eu diferenta dintre omul politic si cel economic& 2mul politic este vulturul de sus, iar
negustorul, rata de jos care se uita la el.
Am dorit dintotdeauna sa fac o tea de doctorat cu tema #flarea n treaba ca metoda de
lucru la rom$ni.
8a ntrebarile fundamentale #de ce&% si #n ce scop&% aporetica rurala rom,neasca
raspunde1 #d(aia%.
A venit odata un frantu la noi, cu niste masini, iar una nu functiona tocmai cum trebuie.
Dar rom,nul ice1 merge si asa' Trebuie sa scapam de acest #mege si asa%7 ca #merge si
asa% nseamna ca merge oricum. Nu oricum, nu oriunde, nu oricnd si nu orice.
8a puscarie am demonstrat vreme de doua ore ca istoria rom,nilor degolita de crucile de
pe scuturile voievoilor e egala cu ero. Ca doar voievoii nu s(au batut pentru ridicarea
nivelului de trai' Istoria se face cu <iserica.
Prima conditie a unui rom,n este sa creada este sa creada ca poporul rom,n este asa cum
snt pomii, cum snt animalele, cum e regnul vegetal sau animal- Ce face poporul rom,n
e mai putin important dect faptul ca el este pe lume.
Poporul rom,n nu e cu nimic inferior poporului german sau france. Ca n(avem un
6oet$e, dar avem un 3minescu. Din punct de vedere politic, vifornita din spatiul n care s(
a desfasurat istoric poporul rom,n ne arata ca sntem unul din marile popoare ale 3uropei.
Care cronicar spune, Costin parca 0 n(am fost noi #n calea rautatilor%& A reusit vreo
invaie sa(ai impuna stilul si credintele aici&
9n Consiliul de "inistri am vrut sa lamurim problema aceasta, cum sa se limitee cresterea
populatiei, iar eu am fost de parere ca rom,nii trebuie sa se nmulteasca ca sardelele, sa
creee o superindustrie ultramoderna, sa se narmee pna n dinti si sa se duca n viita
raboinica la popoarele vecine, culcndu(le la pamnt. Si asta am gndit(o n :om,nia' 9mi
spunea un ministru1 Snteti cinic, domnule director. I(am raspuns1 Nu. Snt e!cesiv de
patriot, domnule ministru. 3u gndeam ca nationalist, binenteles. N(am avut ncotro. Snt
un imperialist-
3u am facut un $a ca secretar al Comisiei economice, spunndu(le1 Domnilor, eu as vrea
sa creasca populatia :om,niei, pna(ntr(acolo nct la At$DnDe Palace sa poata sa mannce
toti mamaliga cu fasole'
3u aveam niste planuri pentru poporul rom,n1 cucerirea <ulgariei si a 4crainei, ntr(o faa
istorica, si mai triu vom mai vedea- Dar nu poti cuceri cu minciuni democratice si cu
un popor din care cinci milioane mannca doar de trei ori pe saptamna-
Cum vad participarea rom,nilor de acum la mntuirea lor& 0 Simplu. Ducndu(se la
biserica. Si folosind stiinta ca peria de dinti. Tot ce spune stiinta sa nu(i lase cu gura
cascata si tot ce spune un popa de la Cucuietii din Deal sa considere adevar ritualic.
8a rom,ni prostia e o infractiune, caci vorba(ceea1%Poti umbla doua ore n galop prin
<ucuresti si sa nu dai de un prost%.
9ntotdeauna cnd gndesc n spiritul poporului rom,n, ma mut cu arme si bagaje cu
speranta n viitor. 4n grec, mi se pare, a spus nu stiu daca la Atena sau aici, 9n <ucuresti1
Noi nu mai sntem, dar voi, rom,nii, veti fi.
6recii, cnd si citesc istoria gndiriidin spatiul lor, at trebui, vorba lui Cioran, sa se
sinucida. Capata sentimentul inutilitatii si al decadentei. Adica nu mai poarta numele de
greci dect n mod geografic. Att' Ceea ce nu e caul cu noi.
Am facut o marturisire ntr(o curte cu sase sute de insi, n nc$isoarea de la Aiud. ;ratilor,
am is, daca murim toti aici, n $aine vargate si n lanturi, nu noi facem cinste poporului
rom,n ca murim pentru el, ci el ne face onoarea sa murim pentru el'
4n tmpit mai mare ca mine nu e!ista. Sa faci @A ani de temnita pentru un popor de idioti'
De asta numai eu am fost n stare-
9n principiu, am certitudinea invincibilitatii poporului rom,n7 si ca asa cum a iesit din
impas cu Ceausescu, va iesi din orice impas. Asa cum facut 4nirea Principatelor,
mpotriva a trei mari puteri, otomana, austriaca si rusa si a facut unitatea naintea unitatii
Italiei- 3 att de viguros neamul asta al nostru, ca nu ma ndoiesc ca virtutile l scot din
impas. Asta e certitudinea mea. Istoria lui mi da argumente n sprijinul credintei mele ca
poporul rom,n nu poate fi nfrnt.
Dumeeu e rom,n sau daca nu snt mpotriva lui' 9n lumea valorilor prietenia este
cteodata o rpimejdie1 ea falsifica ierarhia valorilor. Nu prin sentimentul amicitiei se
defineste o valoare, ci prin rangul uman la care(ti ridici comunitatea din care faci parte.
"i(ar fi placut sa fiu profesor. Profesorul este fabricant de oameni. Profesorul seamana cu
un tmplar ca ia un lemn murdar din noroi, l spala si face mobila de lu!.
Progresul te$nic nu e un adevar, ci o comoditate. Progresul e un util variabil. Ar fi fost util
si pentru greci avionul, sa nu se duca dintr(o cetate ntr(alta calare pe magar.
Nu e de conceput libertatea fa ra proprietate. 2rice om trebuie sa fie considerat proprietar
individual ipotetic, c$iar daca nu poseda nimic.
Pot sa fie ciuperci partidele, dar sa binevoiasca sa respecte doi termeni1 taranul stapn la
sat si ntreprinatorul stapn n comuna urbana. Dupa aia putem urla ca la terasa.
De cele mai multe ori prostii snt atei, intelectualisti pna peste poate, comunitaristi si
foarte toleranti, n sensul unui demat al libertatii. Au o mare reerva fata de cei care
vorbesc n termenii credintei si ai natiunii.
Prostii repreinta ideea de repetitie goala1 o iau n totdeauna de la nceput. Snt invariabili
ca orice lucru nenestrat.
Protestantismul est o religie coborta la rangul de morala pentru gradinita de copii.
Pudoarea crestina e att de pura, nct carnea eroticului crestin, capata pecetea spiritului,
ceea ce pna la crestini n(a realiat nimeni.
e este ratiunea de stat& 3ste e!ercitiul nelimitat al puteri, aparent legitim care mbraca
masca interesului public si care se e!ercita dincolo de bine si de rau, adica dincolo de
ordinea religioasa, morala si de drept. Cnd e vorba de stari e!ceptionale, ca raboiul,
insurectia, calamitatile naturale, ea l transforma temporar pe cetatean 0 subiect purtator
de drepturi 0 n obiect al puterii politice. :atiunea de stat nu trebuie confundata cu tirania,
stare abuiva, cu durata nelimitata 0 #anar$ia canaliei de sus%, cum a definit(o un france.
3u cred ca raboiul nu e facut de oameni7 e mult prea serios. 9l face Dumeeu. Cum ne da
si cutremure, ne da si raboi.
9i spuneam unui comunist sub Ceausescu1 uite, ma s(ar putea ca ntr(un viitor raboi sa ne
bata cu maturile dusmanii, sa n(aiba nevoie de arme' Ati plantat pe spinarea fiecarui
cetatean cte o piele de iepure. Pai atunci, s(a terminat cu soldatul.
Cei mai crnceni si mai straluciti soldati snt cei ai popoarelor religioase. Cnd mori sub
drapel, te gndesti ca te duci la stramosi. Dar o armata care face asta e ca aceea a lui
Lil$elm al II(lea, n care fiecare soldat avea o cruce la gt pe care scria %ott mit uns.
Prima functie a unei religii reale este consolatoare, fiidca religie am latra precum cinii. Ne
mastem, traim, ne mbolnavim, mbatrnim si murim. Si ntreg peisajul speciei om
culmineaa n cimitir. Destinul uman nu e o invitatie la fericirea de(a trai. Singurul mod de(
a evita nelinistea metafiica a cimitirelor este religia. Cu religia intri n cimitir n plimbare.
Cu filoofia intri n cimitir 0 cum a intrat prietenul meu Cioran 0 prin disperare.
Cine n(a putut fi nlocuita& :eligie' Iar filoofia care speculeaa autonom, face onanie
mintala. Si daca vrea sa scoata, sa e!traga esentedin stiintele naturii, e parait. Att' Nu
ndranesti sa spui despre religie, teologal vorbind, ( daca esti cinstit 0 ca a fost nlocuita
de filoofie sau de stiinta. 4n crestin ti spune ca advarul se definesteprin jocul celor doua
lumi1 cea de aici o oglindeste imperfect pe cea de dincolo. Spune contra daca poti'
:eligia este principiul uniformiator al speciei umane si este singura salvare n care se
poate vorbi despre egalitate.
Nu poti sa spui ca un pigmeu este egal cu mine, pentru ca el nu(l are pe Dumneeu, nu e
un om ntreg.
:eligia transforma poporul ntr(o masa de oameni culti.
9ntre un laureat al premiului Nobel care nu s(a idiotiat complet si a ramas religios si un
taran analfabet nu e!ista nici o diferenta.
Nivelul meu intelectual, c$iar daca snt savant, nu depaseste nivelul unui popa obscur din
<aragan. Pentru ca preotul ala, n ritualul lui din biserica aia din lemn sau piatra, sta de
vorba cu absolutul.
Stiinta se misca asimptotic la absolut. Arta se misca asimptotic la absolut. Stiinta este
sediul folosului si arta este sediul placerii.
:eligia este sediul adevarului transcendent n esenta si unic ca principiu unic al tuturor
lucrurilor. :eligia se situeaa peste ultimele speculatii teoretice ale stiintei, prin adevarul
absolut unic, care e Dumneeu. Sa vina un laureat al premiului Nobel ateu. Ce(o sa(mi
spuna el& 2 baba care cade n fata icoanei Domnului strabatuta de absolut e om, si ala e
di$or laureat.
9n Ispita de pe munte 0 retro satana 0 Isus spune1 #9mparatia mea nu e din lumea aceasta%
Asta(i nemaiauit'Du(te n mparatia 8ui cu trenul sau cu rac$eta daca poti. Nu poti'
9notam n 4nivers ca mormolocii, si lumea lui Cristos se situeaa transcendent ca(n Ispita
de pe munte, n mod etern.
Tot ce se face n afara teologiei este ononie de prestigiu.
:evolutia este o naintare pe loc. Nimic nu mai poate fi inventat dupa facerea lumii7 doar
daca te situei n afara ei si creei o lume noua. :evolutia nu adauga nimic Ideilor lui
Platon.
:evolutia francea n(a fost o revolutie, nici revolutia rusa n(a fost o revolutie. Nu e!ista
revolutii, ci doar te$nici insurectionale n batalia pentru putere GCurio "alaparteH. Daca e
o #restructurare% a omului, aceasta s(a ntmplat o singura data n timp, la aparitia lui
Cristos.
Asa am spus eu n temnita1 Domnule colonel 0 eram sase sute de insi ntr(o curte nc$isa 0
nu vDti fi voi, comunistii, niciodata re&olutionari pna nu veti imita pe cel mai generos eu
pe care l(a dat istoria lumii, pe Cristos. 9n parabola cu paia ratacita, un pastor paraseste o
turma ntreaga n cautarea unei oi. Sa stiti, asta se c$eama #unanimism moral crestin%.
;iindca n universul lui Cristos o celula care mai palpita ntr(un muribund e mai valoroasa
dect toate gala!iile posibile.
Poarta spre Dumneeu este credinta, iar forma prin care se intra la Dumneeu e
rugaciunea. :ugaciunea e singura manifestare a omului prin care acesta poate lua contact
cu Dumneeu. 6ndita crestin, rugaciunea ne arata ca umilinta nalta, iar nu coboara pe
om.
Am spus eu odata ca daca un preot din <aragan, cnd se roaga, este Dumneeu cu el,
atunci preotul ala nlocuieste toata Academia :om,na-
A ncercat sa(mi e!plice mie un diplomat rus precum ca "oscova si trage radacinile de la
:oma. I(am spus ca nu se poate, pentru ca toti romanii ar fi ng$etat de frig la "oscova.
Am fost ntotdeauna foarte ostil rusilor, pentru ca si ei ne(au fost noua. 9mi aduc aminte
ca, ntr(o societate de diplomati, mi s(a spus ca rusii snt un popor mesianic. 8e(am
raspuns ca nu1 rusii snt un popor numeros cu o obranicie mesianica si care au preluat
<iantul, considerndu(se continuatorii stralucirii biantine.
:usii au un fel de umanitate indefinibila. Am fost la "oscova si nu pot spune despre ei ca
snt individual tirani, desi au practicat tirania. Pe de alta parte, nu cred sa fi ntlnit vreun
rus care sa fie normal7 asta nu mi(o pot e!plica dect prin faptul ca, probabil s(au corcit cu
tatarii.
Ce(si nc$ipuie rusii& C(a fost pus jos Bitler si ei snt vaccinati& Au intrat ntr(un teren
minat1 n spatiul planetar al intereselor anglo(sa!one, al negustorilor astora. Daca esti n
calea unui automobil anglo(sa!on, apare raboiul. Pai ce(si nc$ipuie muscalii& Ca aia
tolereaa sa stai n calea lor& Aia s(au nvatat, anglo(sa!onii, sa fie stapnii lumii 0 si
muscalii ic niet' 3i asta(i- Pai $ai sa ne batem'
I(am asemanat odata pe rusi cu vacile care dau douaeci si cinci de c$ile de lapte pe i si
apoi se baliga n sistar.
:usii snt la fel de imperialisti ca 6ermania lui Bitler. Dar ei nu spun asta. :usii snt mai
perfii. Cnd te ocupa si te declari de acord, spun ca esti progresist, iar cnd le rupi falcile,
ca esti fascist si reactionar. :usii snt mai abili politic dect germanii. Dovada ca au reusit
sa faca din brasoava asta rosie, din rusinea asta care e bolsevismul, o supraputere
mondiala, sa impuna Statelor 4nite situarea bolsevismului la rang de supraputere.
"a ntreba un rus cu ani n urma1 Domnule Tutea, cum va e!plicati dumneavoastra ca noi,
rusii, ntindem mna 3uropei si ea o refua sistematic& 0 ;oarte simplu, aveti un cancer
mintal, se c$iama cancer ideologic mar!ist(leninist. Aruncati cancerul asta la gunoi si
3uropa nu numai ca va saluta, dar va si recunoaste, cum traditonal ati fost recunoscuti, ca
parteneri egali. Si atunci 3uropa se va ntinde de la Atlantic la >ladivosto=, iar America va
fi a doua Albanie-
:usul e contraindicat la cugetare ca sifilisul la sistemul nervos. Am facut afirmatia asta, pe
care ulterior am retractat(o Gca sa nu se creada ca e vorba de toti rusii, de marele popor
rusH, gndidu(ma la 6orbaciov. Pentru ca el spune1 Situatia economica a 4niunii 0 vasaica
dupa M/ de ani de mar!ism(leninism 0 e catastrofica. Punct. Si apoi opteaa pentru
leninism' Adica pentru cadavrul din Piata :osie, care a creat deastrul asta-
Cultura sateasca este aparent anonima7 anonimatul n aceasta sfera este o simpla ipotea
de lucru. Nu poti spune ca la sat oamenii gndesc n cor7 oamenii nu gndesc n grup-8a
baa culturii taranesti este tot personalitatea lor, dar o personalitate anonima, nu ca
orasenii, care se semneaa unde vrei si unde nu vrei, pe garduri si $rtie. Adevarurile din
lumea rurala rasar asa, ca braii, ca fagii-
Taranii formeaa o comunitate si orasenii o societate. Comunitatea e de natura organica si
societatea orasului e de natura construita. 2rasenii snt ju!tapusi, cum snt cartofii n sac,
n timp ce satenii stau n sat prin reguli de comportare, convietuire, prin asigurarea
sanatatii si ec$ilibrului mediului ambiant. 2bstea taraneasca creeaa doar moravuri rurale,
dar nu creeaa norme pentru o cetate ca cea moderna. Cnd Ion "i$alac$e a creat Partidul
Taranesc si a vrut sa organiee cetatea pe interesele rurale, i s(a obiectat ca #domnul si
doamna "i$alac$e vor ajunge la Cmpulung ntr(o saptamna cu carul de boi-%
3 foarte greu, cnd ai responsabilitatea a ceea ce faci, sa te pui pe scris, fiindca scrisul te
definitiveaa, n sensul ca te arata fara posibilitate de iesire.
Sfntul are forta de coeiune a pietrei.
4n sfnt poate fi si analfabet, dar e superior unui geniu, fiindca ideea de sfintenie e legata
de ideea de minune. 4n sfnt poate face o minune. 6eniul face ispravi, nu minuni. 8umea,
acum e ancorata n cultul genialitatii ca slavire a progresului n afara. Att. 2r, cu ct
sntem mai avansati, mecanic si material, cu att sntem mai departe de esenta reala a lumii,
de sfintenie.
Singurii oameni care nu pot fi suspectati ca se nfioara n fata mortii snt sfintii.
A fi sfnt nseamna a fi suveranul tau perfect.
"(a ntrebat odata Nae Ionescu ce cred despre evreul acesta, despre Pavel. Stii ce i(am
spus& 0 Asta nu(i om, domnule, este toata "editerana.
Social(democratia este laptele batut al comunismului.
Stiti ce vor social(democratii& Sa faca si bine, daca se poate, dar sa nu faca ce trebuie.
Social(democratia e anticamera comunismului. Numai ca, daca prin social(democratie s(a
intrat n comunism, nu se poate iesi din comunism tot pe(acolo. 3 ca o usa care se poate
desc$ide numai dintr(o parte. Social(democratii n(au forta activa de lupta. Pai n(au
guvernat 6ermania social(democratii& Drept care au facut pe ei'
Trei ore am vorbit atunci n curtea nc$isorii, de Platon si despre Cristos. Jice colonelul1
>a rog sa scrieti ce(ati vorbit, ca nu cumva ministrul de interne Drag$ici sa spuna ca snt
solidar cu dumneavoastra. 0 Domnule colonel, cum sa fim noi solidari& 3u tocmai d(aia
am venit aici, ca nu sntem solidari unii cu altii-
Am fost n tinerete de stnga din generoitate. Pentru ca, vorba(ceea1 daca pna la A/ de
ani nu esti de stnga, n(ai inima, daca dupa A/ de ani mai esti de stnga si nu esti
conservator, esti crestin. Confudam n tinerete comunismul cu comunitarismul.
Stnga nu poate guverna. Cnd vine la putere e pustiu.
Toate formele de stnga violeaa cotidian ordinea naturala a lui Dumneeu.
Acum vor sa(l sfinteasca pe Stefan cel "are- A fost cea mai mare personalitate politica
si militara pe care au dat(o rom,nii n istoria lor. Carol I icea1 Nu veti mai da unu5 ca asta
c$iar daca mai traiti nca un milion de ani. Da5cum sa faci sfnt din el& Ca el era curvar,
domnule' 3rou, asta(i altceva- 4n erou national fara egal. Cel mai mare. Da5 sfnt-
Cum sa faci sfnt din el&'
3ste incorect sa ai dispret fata de te$nica. 3u nu snt te$nocrat, nsa recunosc ca n batalia
pentru adaptare, te$nica este universal utila. Dar asta nu nseamna ca te$nica poarta n ea
dimensiunea infinitului.
Cnd va disparea ultimul taran din lume 0 la toate popoarele, vreau sa spun 0 va disparea si
ultimul om din specia om. Si atunci or sa apara maimute cu $aine.
Taranul este omul absolut.
Nae Ionescu l concepea pe rom,n ca pe un taran nvatat, dens de credinta. Pai nu e
realitate' Cum putem muta un om n cioareci n Academia :om,na& Nu poti absolutia
taranul. 9l poti iubi ca e viguros si ca e rom,n autentic. Ca sigur e rom,n' Daca eu, ca tata
a fost popa si maica(mea taranca, si tot ma ndoiesc ca snt rom,n, dar de un taran n
cioareci nu trebuie sa te ndoiesti, da(o ncolo de treaba' Ala e rom,n prin definitie. Ala
duce cioarecii la primarie si i da certificat de rom,n-3u ma gndesc la taran bio(istoric.
Pentru ca el e purtatorul bio(istoric al rom,nilor. ;ara cioarecii lui, aici traiau tatarii,
pecenegii, cumanii, turcii, mag$iarii, germanii- Pe cioarecii lui stam. 3u nu snt un om
pitoresc, eu snt un om grav. Cred ca snteti de acord ca, la rangul mintii mele, nu snt
pitoresc. Dar n presa apar pitoresc. Si moare de placere mass(media cnd citeste gogosile
astea. Jice1 aoleu, ce dragut e asta' 3u nu snt un om dragut, eu snt un om solemn.
I(am spus eu parintelui Staniloaie ca nu ma consider un Socrate. Dar cum va socotiti&
Popa, ic. Si unde aveti paro$ia& 0 N(am paro$ie, dar spovedesc pe unde pot.
Si eu snt un om greoi de munte, ca 3minescu, fara sa am ndraneala sa ma compar cu el
0 un pisc. Dar si eu snt un om greoi de munte7 si de aceea, nimic nu se desface cu suflu de
destin daca ma uit n trecutul meu, cu suflu de destin n mod necesar, ci totul este
ntmplator. De aceea am fost condamnat sa condamn adevarul. Nu snt spontan, caut
continuu, nu snt viitat de inspiratie, totul e initiere, efort continuu rational, ca asta e
initiere, cautare personala7 caut metodologic mereu o cale catre adevar si nu ajung deloc la
el. Si pna la urma ma reum la ce se ntmpla n templu, n biserica, n materie de adevar.
3 vorba de adevar, nu e vorba de comoditate. Ca snt incomod, ca snt batrn, ca biologia
vrstei mi(a luat unele virtuti pe care le(am avut n tinerete, asta nu ma deranjeaa. Ceea ce
ma deranjeaa enorm, e ca nu ajung la adevar cautndu(l. ;iindca cel care(l cautanu(l afla,
si(l cauta neaflnd si, vorbind socratico(crestin, stie nestind.
Nae Ionescu le icea unora ca ar trebui sa faca asa ca ala, aratnd cu degetul catre mine.
Da5, ice, ala ne va conduce n viitor-Si ntr(adevar, i(am condus pe toti-la puscarie'
3u snt aristocrat prin adoptiune 0 ca maica(mea era taranca. Cum spune Tudor >ianu
despre Titu "aiorescu1 a fost el boier& Daca nu se duceau la >iena si n 6ermania,
ramneau doar niste balcanici e!traordinar de inteligenti- Si eu la fel, daca n(as avea
cultura filoofica germana, as fi un siret din Cmpulung, mi(as permite sa ma joc de(a
turca. Noi sntem germani de limba rom,na'
Se ice ca si animalele, unele simt nevoia de companie7 cica elefantul si magarul nu iubesc
singuratatea. 3u ma compar cu ei. Nici lor nu le place sa traiasca singuri. Dar ei au
superioritate fata de mine. Snt foarte invidios pe elefant si pe magar1 ei mor singuri. Se
ioleaa cnd mor. "oartea magarului e cea mai glorioasa. Printii si regii mor n fata
asistentei1 mor ca niste vaci-
Snt nelinistit de batrnete si nsingurat. Am un regret1 ca nu m(am nsurat, sa am si eu un
copil. Am un regret1 ca nu m(am nsurat, sa am si eu un copil. C$iar daca snt niste javre,
copiii, dar oricum- Snt carne din carnea- snt javre din carnea ta. Asa o fi vrut
Dumneeu.
3n n(am tins sa devin filoof. Am vrut sa devin #legiuitor% 0 ceea ce e cu totul altceva (,
adica sa ma mut n altii. 8egiuitorul este unul care si lic$ideaa autoinstatisfactiile
revarsndu(se, formal sau juridic, n altii. Asta am vrut eu. 3u m(am vaut ntotdeauna
legiuitor, desi n(am avut ocaia sa fiu. Am fost sfatuitor la diferiti tmpiti ministri. Si
alunecam peste ei ca apa peste rata- 4ite, ca sa ajungi legiuitor ntr(un stat nu(i suficient
sa fii un mare gnditor juridic, adica gnditor al formelor ordinii n societatea umana, ci
trebuie sa ai si o spurcaciune de partid. De unul singur poti sa scrii tratate ntregi- scrii
carti, dar nu faci cetate.
Desi snt bolnav si neajutorat, nu mi pare rau ca e!ist. 9ncerc eu sa(mi para rau, dar n(are
sens. Stiti de ce& Pentru ca eu constat, n mod evident, ca e!ist. Ceea ce ma confisca
pesimismului de a ma autonega este evidenta e!istentei mele. 2mul care se sinucide n(a
constatat ca e om. N(a reusit sa intuiasca e!istenta sa. Sa se traiasca pe sine. 3u nu ma pot
sinucide 0 indiferent de starea mea, sanatate sau boala 0 fiindca nu m(am facut eu. N(am
venit cu voia mea pe lumea asta. Si nici n(am sa plec de voie din ea. Asta este jocul
fundamental al e!istentei mele.
Am o consolare 0 ca n grandoarea istorica a poporului rom,n eu snt o rotita inviibila,
dar snt- As fi fost neconsolat daca n(as fi trait convingerea ferma ca mi face cinstea
suferintei un mare popor. Asta m(a salvat de la nebunie. Adica nu fac puscarie pentru ca
repreint un trib de negri, ci un mare popor, greu de istorie si de viitorul lui stralucit. Asta
m(a consolat.
3u, n tinerete, am fost un om de e!trema stnga. Si la maturitate, de e!trema dreapta. Iar
acum ma console cu calitatea mea de rom,n ntreg. Focul acesta pe scara de valori
politice nu ma mai intereseaa. S(a stins n mine acum setea de putere. N(o mai am. "(as
bucura nsa de un lucru 0 e c$iar ceea ce nu mi(a placut si am fost toata viata silit sa fac,
fiindca snt sarac1 sa fiu sfatuitor. Att.
3u, daca ma bate un rom,n, ma consider mag$iar sau evreu. Nu pot ofensa neamul meu n
nici un individ. Pentru mine, toti rom,nii snt egali rom,ni. Nu stiu daca snt nteles1
rom,nii n(au nici un viciu dupa mine si snt egali.
- Dumneeu stie ct de Socrate snt' 3u nu ma socotesc dect o oarecare fiinta
gnditoare. 6ndesc si spun ceea ce gndesc. 3 bine& 3 rau& 3u spun ceea ce cred ca
trebuie sa spun. N(am facut niciodata altfel, dar, n comunism, nimeni nu lua n seama ceea
ce spuneam. Spusele mele erau consemnate la Securitate, au avut ei grija sa mi le faca-
ar$iva. Cine va vrea sa(mi studiee gndirea va trebui sa bata la usa acestei onorabile
institutii. Sper ca odata si(odata usa asta se va desc$ide. Nu numai pentru consemnarea
#gndirii lui Tutea%, ci si pentru alte consemnari.
Nu(mi pot face autobiografia, fiindca nu ma intereseaa trecutul meu, pe care l detest' N(
am nimic comun cu mine n trecut. Stiti cnd ncepe viata mea& Acum, cnd vorbesc cu
dumneavoastra- Si asa mereu. Traiesc ca sa scap de amintirile gretoase care puncteaa
e!istenta mea7 traiesc, ca sa ma detase, principiul actualitatii. Ca sa scap de obsesia
trecutului dramatic, contorsionat, degustator pe anumite laturi, nu(i asa, si neomenesc 0
ma situe n principiul actualitatii. >(am spus1 nu fac biografie, nici autobiografie, traiesc
principiul actualitatii permanente- 3u am fost Petre Tutea.
Am avut si discipoli- Nu se putea sa nu am discipoli, fiindca snt un om vorbaret. Toata
suferinta mea se datoreste poftei mele de a vorbi fara restrictii-
A fost ntrebat un taran, n nc$isoare1 ce ntelegi din tot ce spune Petre Tutea' Jice1 nu
nteleg nimic, dar e o groavie'
3u, de la vrsta de cinci ani, ( asa mi s(a spus mereu 0 eram cam inteligent. Am intrat n
scoala cum intra leul n cireada1 o mannca toata. Singurul lucru pe care nu l(am putut face
n scoala a fost idiotia partiala, plastica1 nu puteam desena un ou.
Cnd am vaut, n nc$isoare, ca tot regimul care mi se aplica e inoperant 0 puteam eu, ca
om, sa(mi e!plic asta& Si atunci m(am gndit ca e!ista o forta supracosmica,
transcendenta, numita Dumneeu. Numai 3l putea face isprava asta, ca eu sa scap de
nlantuire. Pentru ca, personal, nu ma pot de(lantui si elibera. Iar a vietui acolo, la
nc$isoare, fara asistenta 8ui nu se poate7 au fost oameni care au murit- Atunci s(a
nascut n mine credinta nelimitata n atotputernicia si atotbunatatea divina.
Am devenit un gnditor crestin cnd mi(am dat seama ca fara revelatie, fara asistenta
divina, nu pot sti nici cine snt, nici ce este lumea, nici daca are vreun sens sau nu, nici
daca eu am vreun sens sau nu. Nu pot sti de unul singur. Cnd mi(am dat seama ca fara
Dumneeu nu poti cunoaste sensul e!istentei umane si universale.
3u n(am destin. "(a protejat Dumneeu. Destinul nu opereaa la mine. 9ntmplarile au
alergat peste mine, dar n(au reusit sa ma nimiceasca. Asta m(a dus cu gndul la Dumneeu,
care e situat deasupra ntmplarilor vietii mele.
3u am fost asemanat cu Socrate. Att el, ct si eu, n actele cautarii, cautam la scara
noastra de oameni neaflnd si stim nestiind. Att. Socrate a fost pentru mine un model
e!istential. Dar raportat la Isus si pierde semnificatia. 3l a cautat un eu. 3u, de plida, nu(
l caut, ca(l am.
Ati ntlnit cumva, prin locurile pe care le(ati strabatut sau pe vreun bulevard, cuvntul
#tutism% sau #tutianism%& N(am facut scoala, desi si Nae Ionescu a gustat din mine.
Nimeni nu a intrat n contact cu mine fara sa ia ceva n traista.
Am o rugaminte fata de Cioran1 sa nu ma mai supradimensionee, pentru ca aceasta
e!agerare, venind de la o personalitate ca a lui, mi sadeste n suflet, sau intensifica n
mine, sentimentul dureros al nendeplinirii. Acest sentiment este fructul ntlnirii dintre eul
concret si ideal.
3u am scris mult la viata mea, dar nu cred ca scrierile mele snt antologice si nici elocvente
pentru evolutia spirituala a personalitatii mele. Poate eu nsumi m(am mpiedicat sa ma
realie.
"(a ntrebat cineva odata1 "a Petrica, tu cnd te asei la masa de scris cum scrii& 0 Snt
emotionat de fila goala. Prima mea grija e sa nu fiu pndit de demonul originalitatii.
4rmaresc sa nu fiu original si sa fiu cuviincios. 0 3sti inspirat& 0 Nu, nu sta niciodata un
eu n coltul camerei mele cnd scriu eu. Snt foarte nelinistit. 3u, care snt crestin- Am
doua nelinisti7 sa nu se afle n e!punerea mea nici o inadvertenta terminologica si nici o
impietate.
Nu ma intereseaa daca memoria mea se va pastra vesnic sau daca or sa ma uite oamenii.
3u, care snt mistic, am doua feluri de pagnism1 nu pot suporta prostii, adica nu ma pot
detasa de deliciile inteligentei7 si pe urma, n vreme ce la crestini suferinta e calea regala a
mntuirii, eu nu pot suporta nici o suferinta fiica. 2r, asta e model $omeric, model pagn.
Nu ma intereseaa trecutul. De cte ori ma ntreaba cineva cnd m(am nascut, spun ca ntr(
unul din anii trecuti.
De cnd am iesit din puscarie mi se fac din cnd n cnd perc$eitii si snt luat la Securitate
pentru anc$eta. 8a nceput ma anc$etau grade mici. Acum am ajuns la nivel de colonel.
4nul din astia m(a ntrebat ilele trecute de ce ponegresc regimul la :estaurantul
Scriitorilor. I(am raspuns1 Domnule colonel, eu la :estaurantul Scriitorilor ntlnesc tot
felul de lume1 oameni destepti, imbecili, scriitori, curve si popi. 3u nu stiu cu care din astia
stati dumneavoastra de vorba. Dar, dect sa va spuna ei, mai bine sa va spun eu cine snt1
snt rom,n, nationalist, crestin, ortodo! si militarist. Parerea mea este urmatoarea1 trebuie
sa ne nmultim ca sardelele, sa ne narmam pna(n dinti si sa terminam cu popoarele
limitrofe, caci n(au ce cauta n 3uropa. >isul meu e ca fiecare baba rom,na sa mulga vaca
cu casca militara pe cap.
3u nu snt orgolios deloc. Dar daca cineva ma calca pe nojite, mi(aduc aminte ce(am fost.
Toata viata am dorit sa ajung n clanul conducator, pentru a face oamenilor binele cu
carul-
Treispreece ani de nc$isoare- Aveam doar o $ainuta de puscarias. Ne dadeau o eama
c$ioara si mamaliga fripta. "(au batut- "(au arestat acasa. Nici nu tin minte anul-
Cnd m(au anc$etat am lesinat din bataie. Iacata ca n(am murit' Am stat la Interne trei ani.
Am fost dupa aceea la Filava, la 2cnele "ari si pe urma la Aiud. 3u ma mir cum mai snt
aici. De multe ori mi doream sa mor. Am avut mereu lasitatea de(a nu avea curajul sa ma
sinucid. Din motive religioase- Treispreece ani' Nu pot sa povestesc tot ce(am suferit
pentru ca nu pot sa ofense poporul rom,n spunndu(i ca n mijlocul lui s(au petrecut
asemenea monstruoitati.
"(a ntrebat un anc$etator1 De ce ai vorbit mpotriva noastra, dom5le& 0 N(am vorbit,
dom5le. 0 Cum n(ai vorbit& 0 Pai mpotriva voastra vorbeste tot poporul rom,n. Ce sa mai
adaug eu& Si mi(au dat ./ de ani munca silnica fara motive. "i s(a preentat sentinta de
condamnare ca sa fac recurs. 8a cine sa fac recurs, la Dumneeu&
Am fost solicitat, n nc$isoare, sa scriu pentru revista %lasul patriei, ca si Nic$ifor
Crainic. "i s(a parut ciudat sa fii arestat si sa scrii, sa meditei. Adica sa spui1 va
multumesc ca m(ati arestat' Asta era o porcarie nemaipomenita, sa obligi un detinut sa
scrie. 3l poate sa(si scrie memoriile, dar nu pentru tine, ala care(l persecuti-
3u, cultural, snt un european, dar fundamentul spiritual e de taran din "uscel. 8a
nc$isoare, grija mea a fost sa nu fac neamul rom,nesc de rs. Si toti din generatia mea au
simtit aceasta grija. Daca ma sc$ingiuiau ca sa marturisesc ca snt tmpit, nu ma interesa,
dar daca era ca sa nu mai fac pe rom,nul, ma lasam sc$ingiuit pna la moarte. 3u nu stiu
daca vom fi apreciati pentru ceea ce am facut7 important e ca n(am facut(o niciodata doar
declarativ, ci ca am suferit pentru un ideal. 3 o monstruoitate sa ajungi sa suferi pentru
un ideal n mod fizic.
Am o legenda, dar legenda mea nu acopera ideea de statuie. Nu snt candidat la rangul de
mare personalitate. 2ricum, mi(e groaa de o posteritate pur legendara. 9nainte eram
obsedat de ideea ramnerii a ceva dupa mine. Acum ma mai intereseaa ce ramne dupa
mine ca apada de anul trecut. "(am ftit asa, un pic, n epoca- 3u nu mi
supravietuiesc. Ca sa rami n epoca trebuie sa fii genial, or eu am fost numai inteligent.
Definitia mea este1 Petre Tutea, rom,nul. Am aparat interesele :om,niei n mod eroic, nu
diplomatic. Prin iubire si suferinta. Si convingerea mea este ca suferinta ramne totusi cea
mai mare dovada a dragostei lui Dumneeu.
3u n(adun nimic. 9mi spunea un popa, ice, pai dumneavoastra va risipiti asa, va poate
fura oricine- Jic1 uite, parinte, eu, ic, am adoptat conceptia regelui ;rantei n materie de
risipire a ideilor mele. Conceptia lui despre cartof. Cnd au venit cartofii din America,
taranii nu(i cultivau. #Sa mncam noi buruiana asta din pamnt-% Ce a is regele ;rantei&
#"a, seamana, ma, cartofi pe mosia mea si, cnd or vedea taranii ca i paesc, or sa(si dea
seama ca(s lucru bun. 8asati(i sa fure, ca asa se raspndesc cartofii n tara.%
2data, n $ol la At$DnDe Palace, m(a arestat Securitatea pe motiv ca fac specula. Cu ce& i(
am ntrebat. Nu mi(au raspuns. Si atunci mi(am adus aminte de vorba unui prieten de la
Cluj1 #Cu idei, frate, cu idei'%
4neori ma preocupa ideea #operei% mele. Pentru ca om de stat nu am fost, profesor nu am
fost, scriitor nu am fost, da5 atunci 0 ce snt& Ca nici ultimul parait care creste n cutele
societatii nu snt- Pesemne ca snt cineva dificil de fi!at.
#Ce mai faceti, domnu5 Tutea&% 0 "a simt asemeni unui vultur trist, care naltat la enit
urineaa asupra veacului douaeci cu un dispret crestin.
Am purtat ideile si credinta precum poarta vntul microbii.
4n umanist pur, adica indiferent religios, practica formele vietii de jungla, mpingnd
cruimea pna la forma gratuita a bestialitatii tigrului. >remea noastra este plina de astfel
de e!emplare.
4manismul este una din formele grave ale ratacirii omului modern, care pleaca din
antropocentrismul :enasterii. 9n :enastere, #titanii% s(au umflat prin autocunoasterea
necunoasterii. 3i nu se cunosteau pe ei nsisi si au creut ca s(au descoperit ca oameni.
2mul 0 javra asta bipeda, pe care eu l consider #animal prost%, homo stultus 0 atunci cnd
se screme sa faca singur ordine, adica cnd practica umanismul, l nlocuieste pe Dumneeu
cu el. Nicaieri Dumneeu n(a avut de furca cu dracul mai mult dect n sacrul spatiu al
Italiei. Acolo, adica, unde s(a nascut umanismul n :enastere.
Cu ungurii nu putem avea probleme militare1 daca dam drumul la toti caii din Ardeal, fara
calareti, n doua ceasuri se pisa n <udapesta.
G>lad TepesH are meritul de a fi pus pe tronul "oldovei pe cel mai mare voievod rom,n,
pe Stefan cel "are. Cu armele' Are meritul ca l(a si batut. Si are mai ales meritul ca a
cobort morala absoluta prin tepele puse n cur la nivel absolut. Dormeai cu punga de aur
la cap si ti(era frica sa n(o furi tu de la tine. Asta(i voivod absolut, >lad Tepes. Pai fara
asta istoria rom,nilor e o pajiste cu miei'
S;9:SIT