Geopolitica Marii Negre

-Ca pozitionare Marea Neagra se afla intre Europa de sud-

est ,Caucaz,orientul mijlociu si Marea Mediterana.Este un
pod dar si o linie de separare intre 3 continente prezentand
avantaje si dificultati inerenteunei asemenea pozitionari .Ea
asigura legatura intre europa de est si Africa de Nord .In
aceasta regiune s au confruntat de a lungul secolelor
imperiile rus otoman si persan .Marea Neagra a fost si este
placa turnanta ,intercontinentala si punctul de intrare in
orientul mijlociu etins care astazi reprezinta un interes
deose!it din perspectiva resurselor naturale si a potentialelor
centre de criza ."omania este privita de #$A drept un pion
important in propia lor strategie in si la Marea Neagra , care
este pana la urma o zona de interes vital pentru oricine,este
poarta de acces spre cepul !utoiului cu petrol al omenirii si
drumul spre Asia Centrala a carui control conditioneaza
dominatia glo!ala."omania se situeaza la confluenta unei
vederi de insta!ilitate regionala rezultate din sc%im!arile
geonalitice care au dominat ultimul deceniu al secolului
trecut.&ro!lema importantei Marii Negre pentru securitatea
regionala nu este noua in politica eterna a "omaniei .Inca
de la inceputul anilor '( pe cand $"## nu disparuse inca ,
iar $E nu se gandea la etinderea teritoriala si institutionala
asupra spatiului european fost comunist descendentii politici
de la )ucuresti vor!eau despre integrarea la Marea Neagra
ca despre un pandant al integrarii europene. Interesele
"omaniei la Marea Neagra sunt multiple, iar avantajele aces
tei vecinatati sunt imense si privesc dincolo de spatiul
nostru national.
IN*E"E#E &olitice M Neagra asigura "omaniei iesirea la
+ceanul &lanetar ,sursa de putere politica si economica -
oferind posi!ilitatea construiri statutului de putere maritima
ca urmare a pozitionarii geostrategie pe langa iesirea la
mare a unui canal de comunicare fluvio maritim si anume
.unarea
Economice Asigurarea participarii "omaniei la proiectele
regionale de dezvoltare economica ,economico-sociala a
zonei de litoral si fluviale , dezvoltarea turismului .Importanta
legaturilor comerciale ale regiunii este mai presus de orice
du!iu
#ecuritate Nu pot fi ignorate tendintele din domeniul
securitatii care sunt evidente in jurul granitelor nationale
asigurarea si pastrarea pacii
MI/I*A"E cooperarea militara in regiune capata astazi
forma eforturilor de realizare a unei securitati cooperative
concretizate in pprograme economice, culturale ecologice si
militare
#*II*I0ICE si te%nologice &articiparea "omaniei la
cercetarea stiintifica in domeniul maritim si naval
In ceea ce o priveste ca tara aliata "omania poate actiona
in domeniile care au in vedere Managementul spatiului
aerian #istemul de avertizare timpurie Capa!ilitatile flei!ile
si rapide #prijinul logistic
"omania sa aratat dispusa sa si asume responsa!ilitatile
sporite in planul cooperarii regionale , su!sumate procesului
general de integrare europeana si potrivit calitatii sale de stat
aliat .Numai astfel va fi castigata incerederea statelor din
zona pentru care se prevede o stategie speciala de
democratizare./inie de demarcatie in perioada raz!oiului
rece Nato fiind reprezentata in zona doar de *urcia,M
Neagra ofera astazi posi!ilitati de cooperare economica si
politica deose!ite .&rin angajamentul si contri!utia "omaniei
,)ulgariei,*urciei si Greciei ,M Neagra se poate transforma
intr un adevarat pilon de sta!ilitate si securitate cu implicati
care depasesc spatiul euro-atlantic.Marea Neagra va deveni
o zona de interes glo!al pt ca ea a devenit deja o zona
NA*+
"az!oiul "ece
A dominat politica politica eterna a #$A si $"## inca din
1'23 cand s a folosit pentru prima oara termenul si pana la
colapsul uniunii sovietice din 1''1 ..in puct de vedere al
mijloacelor utilizate, "az!oiul "ece a fost o lupta in care s au
utilizat presiunea economica ajutorul selectiv,manevrele
diplomatice, operatiunile militare de intensitate mica,si
eminenta unui raz!oi pe scara mare."az!oiul "ece s a
inc%eiat odata cu pra!usirea regimurilor comuniste sovietice
si regiumului $"## , superputerea care sa confruntat cu
#$A , iar lumea care a ramas este dominata de o singura
superputere #$A . un moment in care "az!oiul "ece putea
sa devina unul cald il reprezinta anul 1'45 cand sovieticii au
plasat in Cu!a devenita comunista rag%ete cu raza mica ,
medie de actiune.&rin impus regiinterventia presedintelui
american 6enned7 sa ajuns la normalizarea relatiilor cu
sovieticii .In Cu!a s a impus regimul comunist al lui 0idel
Castro .&erioada de destindere a fost marcata de intalnirea
dintre 6ened7 si 8rusciov in 1'43 cand au sta!ilit 9telefonul
rosu9 intre Casa Al!a si 6reml7n
)locada )erlinului 52 iunie 1'2:---11 mai 1'2'
A fost una din primele crize majore internationale ale
"az!oilui "ece, marcata de momentul cand $niunea
sovietica a !locat accesul auto si feroviar catre )erlinul de
;est.Criza a luat sfarsit atunci cand $niunea #ovietica a
permis sosirea ajuoarelor americane ,!ritanice si franceze ,
care erau trimise pe calesa aerului in )erlinul de ;est ,
operatiune cunoscuta su! numele de +peratiunea <elds
.)locada )erlinului a fost una dintre cele mai mari !locade
din istorie ./a sfarsitul celui de al 5 lea raz!oi mondial in
Europa , la : mai 1'2= trupele sovietice si cele occidentale
se aflau pe pozitii ar!itrare , pe o linie care trecea prin
centrul europei .&uterile aliate victorioase au ajuns la o
intelegere in cadrul conferintei de la &otsdam ,asupra soartei
europei post !elice impartind Germania in 2 zone de
ocupatie si impartind orasul )erlin in 2 zone denumite appoi
)erlinul de Est si )erlinul de ;est #ute de avioane au fost
folosite pentru a transporta o gama larga de ajutoare peste
1,= miioane tone de car!une.la apogeul operatiunii pe 14
aprilie 1'2' un avion aliat ateriza in )erlin la fiecare minut
.$"## a ridicat !locada la 53>=' in ziua de 11 mai 1'2'
&odul aerian a continuat pana la 3( septem!rie , natiunile
vestice dorind sa asigure suficiente provizii in cazul in care
sovieticii ar fi instituit !locada din nou
Criza Cu!aneza
Criza proiectilelor cu!aneze a fost o confruntare intre
$niunea #ovietica si #$A in legatura cu proiectilele
nucleare sovietice din Cu!a .Criza a inceput la 12 octom!rie
1'45 si a durat 3: de zile pana la 5( noiem!rie 1'45
.Aceasta criza a fost privita ca fiind momentul cand "az!oiul
"ece a fost foarte aproape sa devina raz!oi nuclear si sa se
transforme in al 3 lea raz!oi mondial .Intr un discurs televizat
de o etraordinare gravitate ,presedintele american 6enned7
a anuntat ca avioanele americane de spionaj au descoperit
!aze sovietice de lansare a rac%etelor ss 2 in Cu!a .Aceste
rac%ete puttand focoase termonucleare constituiau un
pericol eminent deoarece avand raza de actiune medie
,5((( ?m- erau capa!ile sa loveasca un numar mare de
orase americane foarte importante precum @as%ing%ton
..intr o data rac%etele sovietice puteau atinge teritoriul
american amenintand sa discrediteze doctrina nucleara
americana a represaliilor masive.6enned7 a anuntat ca v a
ordona o carantina navala a cu!ei pentru a impiedica navele
sovietice sa mai transporte pe insula armament si a eplicat
faptul ca #$A nu v a mai tolera eistenta amplasamentelor
de de lansare a rac%etelor ./a cererea a peste 2( de tari
necom!atante secretarul general al +N$ a trimis apeluri
private lui 6enned7 si omologului sau sovietic 8rusciov
insistand ca guvernele lor sa se a!tina de la orice actiune
care ar putea agrava situatia si care ar putea aduce un
raz!oi./a ordinul sefilor uniti ai statului major fortele militare
americane au initiaat un .E0C+N 5 cel mai inalt cod de
alerta atins niciodata in epoca post!elica deoarece
comandantii militari se pregateau pentru un raz!oi pe toate
planurile cu $niunea #ovietica Criza rac%etelor cu!aneze a
parut in aceelasi timp o victorie clara a #$A , dar Cu!a a
iesit din aceasta criza cu un sentiment mult mai pronuntat de
siguranta . + succesiune de administratii americane au
onorat promisiunea lui 6enned7 de a nu invada C$)A si
natiunea comunista insulara situata doar la :( mile de
0lorida , a ramas ca un spin in coasta politici eterne
americane .Criza rac%etelor cu!aneze a constituit cel mai
periculor punct al raz!oiului rece unde lumea a fost cel mai
aproape de un raz!oi nuclear total .&rin urmare sa instaurat
o linie telefonica directa intre 6reml7n si Casa Al!a pentru a
evita un raz!oi nedorit
$nirea &rincipatelor "omane
A avut loc la jumatatea sec 1' lea sin reprezinta unificarea
vec%ilor state Moldova si *ara "omaneasca.$nirea este
strans legata de personalitatea lui A I Cuza si de alegerea
sa ca domnitor al am!elor principate la = ian 1:=' in
Moldova si 52 ian 1:=' in *ara "omaneasca .*otusi unirea s
fost un proces comple !azat pe puternica apropiere
culturala si economica intre cele 5 tari. /a 1 ian 1:2:
domnitoul muntean G%eorg%e )i!escu face primul pas spre
unirea principatelor desfiintand vama din 0ocsani ,care era
cel mai important punct vamal intre cele 5 tari.Actul a fost
precedat in 1:25 de un proiect de unificare
"evolutia Industriala
# a declansat la sfarsitul sec 1: si in primele decenii ale
sec 1' mai intai in Anglia care a reusit sa se mentina ca
prima putere industriala a lumii pana la sf sec 1' .In 0ranta
"v Industriala a evoluat lent inceputurile ei datand din jurul
anilor 1:3( .Industrializarea Germaniei a fost marcata de
faramitarea sa politica , conditiile favora!ile declansarii
revolutiei in acest domeniuj fiind create prin anii 1:2(-
1:=(..ezvoltarea industriala a #$A a de!utat la mijl sec al
1' lea prin aplicarea unei multitudini de inventii si inovatii
.#osirea masiva de emigranti dupa 1:4= a constituit o
puternica dezvoltare a economiei americane astfel in jurul
anului 1'(( #$A a devenit prima tara industriala din lume
."evolutia industriala este procesul te%nic comple prin care
munca manuala este inlocuita cu masinismul .in acest
proces muncitorului ii revine rolul de supraveg%ere reglare si
alimentare a masinii Aparitia revolutiei industriale a avut ca
efect cresterea productiei dezvoltarea oaselor &rimul stat in
care a avut loc revolutia industriala a fost Anglia iar primul
domeniu in care a fost folosita masina cu a!uri a fost
industria tetila.A doua revolutie industriala are loc la sf sec
1' datorita desoperirii de noi surse de energie , fapt ce a
permis dezvoltarea unor ramuri industriale precum industia
automo!ilelor c%imica electrote%nica
Roma in timpul Republicii
n secolul al VI-lea .Hr., n anul 509, ultimul rege care a domnit,
Tarquinius Superbus, a ost i!gonit din "oma de r#scoala popular# condus# de
Iunius $rutus care a introdus o nou# orm# de gu%ern#m&nt.
'a "oma s-a instituit republica, autoritatea regal# iind nlocuit# prin aceea
a doi magistra(i cu puteri egale ale)i anual. *ce)tia au ost numi(i la nceput
praetori, iar apoi consuli. +i erau ale)i dintre patricieni, de c#tre adunarea
poporului. ,amiliile patriciene erau pro%enite din %ec-ile gin(i )i alc#tuiau
patriciatul din "oma. .umai ei )i urma)ii lor puteau i considera(i cet#(eni romani
)i numai ei se bucurau de toate onorurile.
Senatul, alc#tuit din patricieni, a de%enit organul suprem al puterii n
republica roman#, d&nd acesteia un caracter net aristocratic. Senatul monopoli!a
toate %erigile administra(iei.
/e masur# ce la "oma s-au a)e!at noi locuitori ei au ormat plebea. 0e)i
erau oameni liberi )i cu dreptul de a ace nego( , deci puteau de%eni boga(i , ei nu
a%eau nici un drept politic. 1ontest&nd plebeilor dreptul de a a%ea un cu%&nt de
spus n cetate, Senatul conducea ntreaga politic# e2tern# a statului. n cursul unui
ndelungat proces istoric 3sec VI-III .Hr.4 s-au eectuat multe )i importante
reorme sociale, care au pus ba!ele organi!#rii statului roman n orma cunoscut#
de istorie. /rincipalul con(inut al istoriei interne a statului roman n perioada
republican# timpurie l-a constituit lupta plebeilor cu patricienii pentru egalitate n
drepturile politice )i pentru p#m&nt. 0ealungul istoriei republicii romane 3509 .Hr.
5 60 .Hr.4, plebeii au reu)it s# ob(in# numeroase drepturi cum ar i dreptul de a
intra, prin c#s#torie, n amiliile patriciene, dreptul de a de%eni consuli, de a
ob(ine p#m&nt din p#m&ntul statului, dreptul la unc(ii religioase etc.. 'upta dintre
patricieni )i plebei s-a nc-eiat n 789 .Hr. prin recunoa)terea deplinei lor egalit#(i
n drepturi n cadrul statului roman. *ceasta a dus la importante modiic#ri n
structura social# a statului. /opula(ia liber# a "omei s-a mp#r(it n caste 3ordines4,
n runtea c#rora era noua aristocra(ie 3nobilitas4, alc#tuit# din %&rurile amiliilor
patriciene )i plebee.
/e plan e2tern, "oma a nceput o politic# de e2pansiune, cucerind, n urma
unor ndelungate r#!boaie, ntreaga /eninsul# Italic#. 0up# ce comunitatea roman#
a de%enit o mare putere , "oma ns#)i a de%enit un mare ora).
n primele dou# secole ale republicii, ar-itectura a nregistrat progrese mai
nensemnate dec&t n epoca regalita(ii. Templul lui 1eres este poate ediiciul cel
mai repre!entati% pentru epoca republican#. Senatul roman a mp&n!it Italia cu un
sistem de drumuri )i ort#re(e , a construit apeducte. S-au pa%at str#!ile )i s-au
ridicat )i decorat ediiciile publice. :tiin(a de a construi un ora) au n%#(at-o
romanii de la etrusci )i s-au inspirat totodat# din minunata ar-itectur# greac#.
n urma r#!boaielor de e2pansiune, "oma a a;uns bogat#. $og#(ia a
sc-imbat )i n#(i)area cet#(ii. n locul caselor simple din lemn, piatr# sau
c#r#mid#, au ap#rut case lu2oase, mpodobite cu statui )i obiecte de pre(. ,orul a
ost mpodobit cu cl#diri din marmur#. Statui ale oamenilor ilu)tri , ale regilor,
preo(ilor )i eroilor timpurilor mitologice au ost n#l(ate pe 1apitoliu sau n orul
roman.
"oma, ora)ul n care se adunau toate bog#(iile, a ost, o perioad#
indelungat#, centrul )i piscul lumii antice.
Tratatul de la Versailles <9<9
+ste un tratat de pace creat ca re!ultat al negocierilor de = luni purtate
la 1onerinta de /ace de la /aris <9<9 ce a dus la inc-eierea oiciala a
/rimului "a!boi >ondial . Tratatul este urmarea armistitiului semnat la <<
noiembrie in padurea din complegne ce a pus punct luptelor .Tratatul stipula
ca ?ermania sa si asume completa responsabilitate pentru declansarea
ra!boiului si sa plateasca compensatii trupelor aliate.>inistrul de e2terne
>uller a semnat tratatul la 78 iunie <9<9 .Tratatul a ost ratiicat de 'iga
.atiunilor la <0 ianuarie <970 .In ?ermania tratatul a creat un soc si un
comple2 anti Versailles care esential a contribuit la colapsul "epublicii de la
@eimar in <966 si la e2cederea lui Hitler la putere.Inconsec%enta aplicarii
principiilor de drept respecti% recurgerea la argumentul national doar in
detrimentul ?ermaniei nu si in ca!ul teritoriilor cu ma;oritate germana alate
in disputa a dus la rustrarile care au instituit samanta celui de al 0oilea
"a!boi >ondial
/resocraticii
+rau ilo!oi greci care l au precedat pe Socrate si care au acut
speculatii despre natura in ansamblu.Trasatura comuna a presocraticilor esta
ca au incercat sa gaseasca in natura un element care sa e2plice
uni%ersul.1riticile la care i a supus Socrate a dat ilosoiei un nou punct de
plecare si e2plica aptul ca toti ganditorii s au situat in istorie prin raportarea
la Socrate.,ilo!oia presocratica a inceput in secolul = i Hr cu scoala
milesiana .>iletul orasul grecesc
ionian de pe 1oasta Vestica a *siei >ici de%enise un centru , o orta
deosebita si era cetatea unde s au nascut T-ales *na2imandrusi
*na2imene.Traditia ii descrie pe melisieni drept iri practice , acti%i in %iata
politica si interesati de progresul te-nic .1urio!itatea i a condus catre
primele incercari de simpliicare a enomenelor naturii principala lor
reali!are 1redeau ca lumea a aparut dintr o substanta primordiala
./resocraticii au incercat sa raspunda la intrebari de genul 1are este gene!a
lucrurilor e2istente adica din ce pro%in ele initial si de ce sunt alcatuite
acum cum are loc sc-imbarea .*u ost primii care au sugerat ca raspunsurile
la aceste intrebari se pot gasi pe cale rationala si nu mitologica ara sa
abandone!e cu totul ideile pre%enite din credinta mistica
SA1"*T+
,ilo!o al ?reciei *ntice 0e la Socrate ne a ramas principiul Singurul
lucru pe care il stiu este ca nu stiu nimic .Socrate a ost atat de dur in
ormularea acestui principiu iindca il critica pe cei care se credeau in
materie de cunoastere ala si omega ara sa recunoasca cand nu stiu ce%a.
?andirea socratica gra%itea!a in ;urul cunoasterii de sine +sentiala pentru un
om este capacitatea sade a intra in relatie de dialog.Socrate pune in prim
plan suletul nu trupul .Socrate a ost primul ganditor care a luat ca obiect de
medidatie iinta umana incepand cu Socrate omul de%ine un mod /ersoana ta
este suletul tau
A1B/*"+* SAVI+TI1*
Se reera la ocuparea teritoriului "omaniei de catre trupele *rmatei
"osii pe perioada oensi%ei din <9CC.1on%entia de armistitiu si ulterior
tratatele de pace din <9C9 au conerit ba!a legala a ocupatiei militare
so%ietice a "omaniei care a durat pana in august <958./ana pe <7 septembrie
*rmata "osie controla o mare parte din teritoriul tarii prin armistitiu dintre
"omania si *liati "omania se punea sub controlul unei comisii aliate
alcatuita din Bniunea So%ietica SB* si > $ritanie , $asarabia si $uco%ina
de .or au ost cedate Bniunii So%ietice.Imediat dupa <9CC 76 august
comunistii au instituit iniltrarea in ministerul aacerilor interne pe scara
larga .Securitatea a ost ondata oicial la 60 august <9C8
0A>.I*
Termenii de %oie%od si %oie%odat ca orma de organi!are politica
romaneasca se consta in toate tarile romane .Voie%odatul s a e2ercitat la
inceput in transil%ania , o autoritate teritoriala asupra comitatelor.Voie%odul
a%ea drepturi administrati%e , ;udiciare, militare isi alegea singur
subalternii.In Tara "omaneasca si >oldo%a institutia centrala domnia ,era
de un mare %oie%od si domn.1onsiderat stapan al tarii intregi ,domnul a%ea
atributii e2ecuti%e,;udecatoresti,legislati%e si militare.
$iserica
* ost una din institutiile importante in e%iul mediu. In epoca de
consolidare a statului si a independentei sale, puterea ecle!iastica a spri;init
domnia. biserica catolica a repre!entat o orta politica ce spri;inea starile
pri%ilegiate. 'a sarsitul sec al <= in %reea lui >i-ai Vitea!u se organi!ea!a
la *lba Iulia >itropolia *rdealului in <569 in Tara "omaneasca si >oldo%a
iind recunoscuta in <=0< de /atriar-ia din$i!ant
Satul 0omnesc
>arele %oie%od domneste a%and asentimentul Satului domnesc
alcatuit la inceput din mari boieri apoi treptat doar din boierii cu
dregatorie.1ele mai insemnate dragatorii au ost D
%ornicul,logoatul,%istierul,spatarul. In Tara "omaeasca $anul Alteniei era
cea mai de seama demnitate iar in >oldo%a /ortarul Suce%ei
*dunarea Tarii
A institutie importanta in e%iul mediu a ost marea adunare a
tariicompusa din repre!entantii starilor pri%ilegiate
,A">*"+* statelor medie%ale "A>*.+STI
+ste un enomen istoric care se derulea!a incepand cu sec 8 si
sarsind cu sec 9 prin care nobilimea din tarile romane se
emancipea!a treptat si se inc-eie cu intemeierea %oie%odatelor
istorice romanesti in teritoriul "omaniei moderne.Transil%ania
Tara "omaneasca si >oldo%a. >area in%a!ie mongola slabind
puterea regatelor su%erane ale ormatiunilor medie%ale romanesti
timpurii , a a%ori!at emanciparea acstora care s a eectuat sub
egida celor mai puternice dintre ele .0aca in transil%ania patura
conducatoare s a trecut la catolocism .In Tara "omaneasca si
>oldo%a in sc-imb conducatorii siau pastrat credinta ortodo2a si
limba romana.
,o"m*r+a T"*.SI'V*.I+I
In a doua ;umatate a sec <7 Transil%ania este recunoscuta ca
%oie%odat autonom , %asal al regelui ungur dar cu institutii propii ,
tot in aceasta perioada incepe coloni!area cu secui si sasi .
Voie%odatul a e2istat ca %asal al Bngariei pana in <57= cand a
de%enit independent ./rincipaatul a ost ridicat la rangul de mare
principat in <8=9 cand a ost inclus in Imp *ustro Bngar
$anatul Timisoare
1onducatorii ?lad si *-tum sunt probabili legendari , dar aptul
ca tinutul $anatului era un banat si nu un comitat do%edeste ca
beneiciase initial de autonomie locala ca si celelalte banate ale
regatului ungar.
,ormarea 0obrogei
In sec <0 doi ;upani declara independenta ata de bulgari in <097
imparatul bi!antin .ic-ior la trimis pe generalul $Eennas sa il
pedepseasca pe rasculatul tatrEs din sudul dobrogei In <675
$alica un boier dobrogean isi declara independenta ormand
principatul romano bulgar de la 1o%arna care se intindea de la
Silistea la >are si de la >untii >acinului la $urgas inclu!and
orasele Harso%a 1onstanta Varna./rincipatul a ost intr o lupta
continua cu bulgarii turcii si atarii ., din acest moti% nua re!istat
decat pana in <688 cand sudul a ost cucerit de turci iar nordul
intra componenta tariiromanesti
,ormarea Tarii romanesti
In 1523 sunt mentionate in documentul numit .iploma cavalerilor
ioanaiti de catre regele $ngariei voievozii /itovoi si #eneslau si cnejii
Ioan si 0arcas.&rocesul de constituire a statului medieval *ara
"omaneasca a avut 5 etape.&rima etapa 1533-153' odata cu
moartea lui #eneslau , /itovoi voievod in zona +lteniei ocupa
voievodatul sau si cnezatele lui Ioan si 0arcas refuzand sa mai dea
tri!ut ungurilor dar este ucis in lupta , iar fratele sau )ar!at este luat
prizonier. )asara! 1 nepotul lui )ar!at este considerat intemeitorul
*arii "omanesti doarece este cel care uneste aproape toate
formatiunile din Muntenia si +ltenia si refuza sa mai plateasca tri!ut
ungurilor )asara! 1 este mentionat in izvoarele istorice cu titlul de
mare voievod si domn .#tapanirea asupra )anatului de catre #everin
l a adus pe )asara! in conflict cu regalitatea mag%iara in 133( in
stramptoarea &osada armata mag%iara condusa de Carol "o!ert de
Anjou este infranta de catre oastea roamana .A doua etapa a
procesului s a desfasurat su! urmasii lui )asara! 1 Nicolae
AleandruA13=5-1342B cel care a intemeiat prima mitropolie a tarii
romanesti ,cu sediul la curtea de arges 13='. ;ladislav ;laicu A1342-
1333Bcel a creat cancelaria domneasca , a !atut moneda proprie si a
infiintat a doua mitropolie cu sediul la #everin
0ormarea Moldovei
In 132= /udovic 1 al $ngariei impreuna cu o parte din no!ilimea din
*ransilvania duc o campanie impotriva tatarillor ."egele lasa pe unul
din participanti voievod maramuresean .ragos , in Moldova , acesta
facand o marca de aparare pentru $ngaria.12 ani mai tarziu 13=' un
alt voievod din Maramures )ogdan trece Carpatii si ii alunga pe
urmasii lui .ragos creand statul independent Moldova

IM&E"I$/ CA"+/INGIAN
Statul ,ranc a cunoscut o inlorire ara precedent in perioada
domniei lui 1arol cel >are 9=8-8<C *cesta este renumit prin
stralucitele campani de cucerire . in anul 99C il in%ingea e deridsriu
regele longobar!ilor si ocupa capitala /a%ia isi impune
su%eranitatea ducatelor spalito si $ene%ento . 1ertiica -otararrea
tatalui sau prin care regele ranc donase papei o parte din teritoriul
Italiei . . * inrant re!istenta sa2ona 997-985 apoi a ocupat
/anonia ormand marca de rasarit . * ost incoronat la "oma la 75
dec 800 de catre papa 'eon al 6 lea * dus tratati%e cu bi!antul
pentru a obtine recunoasterea imperiului roman din occident apt
care se %a produce abia in anul 8<7 . *cesta %a dura oicial <000
de ani pana in <80< cand %a i abolit de .apoleon.
1A'A.I*'IS>B'
1olonialismul in sec al <9 lea in special in a 7 a ;umatate a
acestiu secol are la ba!a moti%e economice si politice .+uropa
atinge apogeul sau de de!%oltare in raport cu alte continente in
sec al <9 lea Bna din cele mai remarcabile caracteristici ale epocii
moderne este repre!entata de e2tensia inluentei europene la
ni%el mondial in special in *rica si *sia . *cest proces a ost un
element e2trem de important in sec <9- 70 Sec al <9 corespunde
"e%olutiei industriale ce s a e!tins in special in +uropa Vestica
.+2pansiunea coloniala de dupa <890 nu poate i intelesa decat in
conte2tul economic . . "e%olutia industriala se deiniti%ase in
>area $ritanie in <860 .>arile puteri a%eau ne%oie in primul rand
de materii prime precum si de piete de desacere pentru
economiile lor Societatea de geograie a ost un %ecor important
pt colonialism.In decursul sec al <9 lea s au ormat bumeroase
societati in acest sens
1*BF+'+ celui de al 7 lea "a!boi >ondial
Sunt in general considerate e2presia germano rusao a /oloniei si
a ducatului ;apone! asupra 1-ine! , statelor unite si asupra
regatului unit al Alandei./rintre cau!ele ra!boiului s au numarat
cresterea nationalismului si mlitarismului si pre!enta a prea multe
probleme teritoriale ramase nere!ol%ate dupa inc-eierea primului
ra!boi mondial.*l 7 lea " > a inceput in momentul in care
actiunile germaniei ;aponiei au de%enit de netolerat pentru %ecinii
lor sau pentru arile care intrau in competitie pentru serele de
inluenta .
1*u!ele ideologice-----Adata cu semnarea pactului de
neagresiune so%ietico german din <969 cand a de%enit clar ca
agresiunea nu mai era indreptat e2clusi% catre B"SS , spri;inul
occidental pentru Hitler a sca!ut dramatic .Sperantele dicatatorului
german ca *nglia si *merica sa aca pace cu cel de al 6 lea "+I1H
se ba!au pe spri;inul primit din partea occidentalilor in al 6 lea si
alC lea deceniu ./e aceste sperante s a ba!at Hitler atacul
impotri%a urssin <9C< iar speranta ediicarii unei alante
anticomuniste nu a murit in mintile na!istilor pana la s ra!boiuli.
,*S1IS>B' 0in multe puncte de %edere ascismul %edea
armata ca pe un model de organi!are a societati.Tarile asciste erau
puternic militari!ate iar marirea eroismului indi%idual era o parte
importanta in ideologia ascissta . ,ascistii credeau ca ra!boiul este
o orta po!iti%a de de!%oltare si de aceea erau nerabdatori sa
participe la un nou conlict european.
B>*.IS>B' in +uropa
Bmanismul se propaga in primul rand in ?ermania si Alanda .
*mbele tari cunoscand o mare e2pansiune a e2primarillor , se
organi!ea!a ade%arate targuri de carte care a%ori!ea!a
sc-imbulrile culturale. Bmanismul respinge in mod clar apelul la
credinte supranaturale pentru solutionarea problemelor umane, dar
nu si credintele insele , unele curente umaniste sunt c-iar sunt
comparabile cu unele religii.. 0e %reme ce umanismul include
curente intelectuale trecand printr- o mare %arietate de gandiri
ilo!oice si religioase mai multe ramuri ale umanismului ii permit
sa indeplineasca supline!e rolul religiilor si in special sa ie
adoptat ca ilo!oie de %iata completa
Bmanismul renascentist si accentul sau asupra intoarcerii la
origini au contribuit la roorma protestanta a;utand la producerea
de ceea ce protestantii considera o traducere mai idela a te2telor
biblice .Bmanismul include o atitudine optimista ata de
capacitatile oamenilor dar nu implica opinia ca natura umana este
pur bine%oitoare sau ca absolut iecare persoana este capabila sa se
ridice la inaltimea idealurilor umaniste de Scopul suprem este
prosperitatea umana si imbunatatirea %ietii tuturor
oamenilo.Bmanismul inluentea!a in mod -otarator %iata sec al <=
lea , umanismul inluentea!a si %iata politica Bmanistii amintesc
oamenior datoriile lor ata de 0umne!eu ata de supusi si ata de
ei insasi . .icolo >ac-ia%elli il /rincipe el apelea!a la popor sa
participe la %iata politica . In ceea ce pri%este literatura umanismul
pune pe primul plan teme ca natura , %irtutea gloria si iub ire
S1A*'* *"0+'+*.*