Simpozion stiintific al Asociatiei de Balcanistica si

Slavistica din Romania. Asociatia de Balcanistica si

Slavistica din Romania a dedicat simpozionul sau
stiintific din data de 20 octombrie 2013, sustinut la
Palatul Sutu, marcarii a 100 de ani de la incheierea
Razboaielor Balcanice (1912-1913) si Pacii de la
Bucuresti din 1913. Initiatoarea si organizatoarea
acestei sesiuni de comunicari a fost lect. univ. dr.
Nicoleta Ciachir, istoric, presedinta ABSR, fiica
marelui balcanolog si slavist, specialist in istorie
moderna universala, Nicolae Ciachir.



Anul 2013 a celebrat prin nenumarate reuniuni
stiintifice, simpozioane si expozitii remarcabile
cele doua acte istorice de o importanta covarsitoare
pentru Europa de Sud-Est, petrecute in urma cu un
secol: Razboaiele Balcanice si Pacea de la Bucuresti.
Evenimentele din anii 1912 - 1913 au dus la
modificarea granitelor statelor balcanice in dauna
Imperiului Otoman, fiind pentru prima oara cand aceste
tari mici isi solutionau problemele printr-o actiune
proprie, fara interventia Marilor Puteri. In contextul
influentei pe care Marile Puteri europene o aveau in
teatrul de operatiuni ante si postbelic, Romania a
fost apreciata ca un garant al stabilitatii, ea
devenind si gazda Conferintei de Pace, prezidata de
primul ministru de atunci, Titu Maiorescu, eveni ment
considerat un succes al diplomatiei romanesti.

In dizertatia sa, Razboaiele balcanice si Pacea de la
Bucuresti din 1913 prin prisma istoriografiei bul
gare, istoricul Nicoleta Ciachir a investigat amplu
aceste evenimente, acordand o atentie deosebita
literaturii de specialitate, si anume celor doua
lucrari ale acad. Gheorghi Markov, directorul
Institutului de Istorie de la Sofia, Bulgaria in
Alianta Balcanica impotriva Imperiului Otoman si
Catastrofa bulgara 1913, si cartii cercetatoarei
Pasa Kiskilova Bulgaria 1913. Criza regimului.
Participarea Bulgariei la Razboaiele Balcanice este
legata de eliberarea tarii de sub jugul Otoman, fiind
considerate un moment de patriotism, glorie si in
acelasi timp de tristete, a subliniat prof. Nicoleta
Ciachir. De fapt, iesirea din acest conflict a fost o
catastrofa pentru Bulgaria. Chiar daca ea a pierdut
razboiul, pentru popor, participarea a fost si este un
motiv de mandrie, de jertfire de sine. Preluarea
Dobrogei de Sud in 1913 de catre Romania a determinat
reactii potrivnice si dusmania fatisa a bulgarilor, a
spus lector univ.dr. Nicoleta Ciachir. In documentele
bulgare, Pacea de la Bucuresti din 1913, calificata de
istoriografia romana ca democrata si corecta,
incheiata fara inter ventia Marilor Puteri, este
etichetata de colegii bulgari ca dictatul de la
Bucuresti sau nedreptatea de la Bucuresti care a fost
indreptata la Craiova in 1940. In consecinta,
Razboaiele Balcanice, care au dat lovitura de gratie
dusmanului secular, Imperiul Otoman, au creat
disensiuni intre statele balcanice, de care nu vor
ezita sa profite Marile Puteri si au constituit
preludiul Primului Razboi Mondial, cand Romania si
Bulgaria din nou se vor afla in tabere adverse.
Istoricul roman a prezentat la simpozion si lucrarea
consacrata relatiilor politico-diplomatice romano-
bulgare in perioada 1912-1940, aparuta la Sofia in
aprilie 2013, in care analizeaza evolutia acestor
raporturi intr-o perioada de maxima incordare,
problema Dobrogei de Sud, revizionismul, aliantele
regionale.



Momente din istoria Albaniei



La simpozion au mai participat cu lucrari Asen
Tutekov, ministru consilier la Ambasada Republicii
Bulgaria, prof. univ. dr Marin Badea - Nicolae Titu
lescu si diplomatia romaneasca in anii Razboaielor
Balcanice, lect. univ. dr Rita Barbu - Opinia publica
din Romania si Razboaiele Balcanice, prof. drd. Cornel
Marculescu - Participarea Romaniei la Razboaiele Balca
nice in viziunea istoricului Nicolae Iorga, Vizanti
Hristov, scriitor, Bulgaria - Succesele militare ale
aliatilor balcanici in primul Razboi Balcanic, Marius
Dobrescu, scriitor - Momente din istoria Albaniei,
Maria Dobrescu, jurnalista Iden titati,
stereotipuri, glo balizare - o perspectiva subiec tiva
asupra tarilor din Balcani s.a.

S-a aratat aici pozitia lui Nicolae Iorga fata de evenimentele din Balcani,
care a oscilat de la neimplicarea Romaniei in Primul Razboi Balcanic la
participarea efectiva a tarii in cel de-al doilea conflict. Scriitorul bulgar
Vizanti Hristov a prezentat intr-o expunere deosebit de amanuntita
desfasurarea operatiunilor militare in Primul Razboi Balcanic, scotand in
evidenta ca printr-un razboi scurt, dar decisiv, Alianta Balcanica i-a
deposedat pe otomani de toate teritoriile europene, cu exceptia spatiului
adiacent Istanbulului. Un dar frumos a venit din partea organizatorilor,
care au prezentat in cadrul lucrarilor o carte de referinta pentru
istoriografia romaneasca, Istoria popoarelor din sud-estul Europei in epoca
moderna (1789 - 1923), a profesorului Nicolae Ciachir, aparuta in 1987 si
reeditata recent. De asemenea, cartea lui Marius Dobrescu, Momente si
studii din Istoria Albaniei, a adus un plus de informatie asupra trecutului
tarii lui Skanderbeg, cu toate faptele si personajele istorice care au facut
din Albania un stat independent si democratic. Balcanii reprezinta un
spatiu unde Simpozion stiintific al Asociatiei de Balcanistica si Slavistica din Romania.
Asociatia de Balcanistica si Slavistica din Romania a dedicat simpozionul sau stiintific din data de 20
octombrie 2013, sustinut la Palatul Sutu, marcarii a 100 de ani de la incheierea Razboaielor
Balcanice (1912-1913) si Pacii de la Bucuresti din 1913. Initiatoarea si organizatoarea acestei
sesiuni de comunicari a fost lect. univ. dr. Nicoleta Ciachir, istoric, presedinta ABSR, fiica marelui
balcanolog si slavist, specialist in istorie moderna universala, Nicolae Ciachir.

Anul 2013 a celebrat prin nenumarate reuniuni stiintifice, simpozioane si expozitii remarcabile cele doua acte
istorice de o importanta covarsitoare pentru Europa de Sud-Est, petrecute in urma cu un secol: Razboaiele
Balcanice si Pacea de la Bucuresti. Evenimentele din anii 1912 - 1913 au dus la modificarea granitelor statelor
balcanice in dauna Imperiului Otoman, fiind pentru prima oara cand aceste tari mici isi solutionau problemele
printr-o actiune proprie, fara interventia Marilor Puteri. In contextul influentei pe care Marile Puteri europene o
aveau in teatrul de operatiuni ante si postbelic, Romania a fost apreciata ca un garant al stabilitatii, ea
devenind si gazda Conferintei de Pace, prezidata de primul ministru de atunci, Titu Maiorescu, eveni ment
considerat un succes al diplomatiei romanesti.
In dizertatia sa, Razboaiele balcanice si Pacea de la Bucuresti din 1913 prin prisma istoriografiei bul gare,
istoricul Nicoleta Ciachir a investigat amplu aceste evenimente, acordand o atentie deosebita literaturii de
specialitate, si anume celor doua lucrari ale acad. Gheorghi Markov, directorul Institutului de Istorie de la Sofia,
Bulgaria in Alianta Balcanica impotriva Imperiului Otoman si Catastrofa bulgara 1913, si cartii cercetatoarei
Pasa Kiskilova Bulgaria 1913. Criza regimului. Participarea Bulgariei la Razboaiele Balcanice este legata de
eliberarea tarii de sub jugul Otoman, fiind considerate un moment de patriotism, glorie si in acelasi timp de
tristete, a subliniat prof. Nicoleta Ciachir. De fapt, iesirea din acest conflict a fost o catastrofa pentru Bulgaria.
Chiar daca ea a pierdut razboiul, pentru popor, participarea a fost si este un motiv de mandrie, de jertfire de
sine. Preluarea Dobrogei de Sud in 1913 de catre Romania a determinat reactii potrivnice si dusmania fatisa a
bulgarilor, a spus lector univ.dr. Nicoleta Ciachir. In documentele bulgare, Pacea de la Bucuresti din 1913,
calificata de istoriografia romana ca democrata si corecta, incheiata fara inter ventia Marilor Puteri, este
etichetata de colegii bulgari ca dictatul de la Bucuresti sau nedreptatea de la Bucuresti care a fost indreptata la
Craiova in 1940. In consecinta, Razboaiele Balcanice, care au dat lovitura de gratie dusmanului secular,
Imperiul Otoman, au creat disensiuni intre statele balcanice, de care nu vor ezita sa profite Marile Puteri si au
constituit preludiul Primului Razboi Mondial, cand Romania si Bulgaria din nou se vor afla in tabere adverse.
Istoricul roman a prezentat la simpozion si lucrarea consacrata relatiilor politico-diplomatice romano-bulgare in
perioada 1912-1940, aparuta la Sofia in aprilie 2013, in care analizeaza evolutia acestor raporturi intr-o
perioada de maxima incordare, problema Dobrogei de Sud, revizionismul, aliantele regionale.

Momente din istoria Albaniei

La simpozion au mai participat cu lucrari Asen Tutekov, ministru consilier la Ambasada Republicii Bulgaria, prof.
univ. dr Marin Badea - Nicolae Titu lescu si diplomatia romaneasca in anii Razboaielor Balcanice, lect. univ. dr
Rita Barbu - Opinia publica din Romania si Razboaiele Balcanice, prof. drd. Cornel Marculescu - Participarea
Romaniei la Razboaiele Balca nice in viziunea istoricului Nicolae Iorga, Vizanti Hristov, scriitor, Bulgaria -
Succesele militare ale aliatilor balcanici in primul Razboi Balcanic, Marius Dobrescu, scriitor - Momente din
istoria Albaniei, Maria Dobrescu, jurnalista Iden titati, stereotipuri, glo balizare - o perspectiva subiec tiva
asupra tarilor din Balcani s.a.
S-a aratat aici pozitia lui Nicolae Iorga fata de evenimentele din Balcani, care a oscilat de la neimplicarea
Romaniei in Primul Razboi Balcanic la participarea efectiva a tarii in cel de-al doilea conflict. Scriitorul bulgar
Vizanti Hristov a prezentat intr-o expunere deosebit de amanuntita desfasurarea operatiunilor militare in Primul
Razboi Balcanic, scotand in evidenta ca printr-un razboi scurt, dar decisiv, Alianta Balcanica i-a deposedat pe
otomani de toate teritoriile europene, cu exceptia spatiului adiacent Istanbulului. Un dar frumos a venit din
partea organizatorilor, care au prezentat in cadrul lucrarilor o carte de referinta pentru istoriografia
romaneasca, Istoria popoarelor din sud-estul Europei in epoca moderna (1789 - 1923), a profesorului Nicolae
Ciachir, aparuta in 1987 si reeditata recent. De asemenea, cartea lui Marius Dobrescu, Momente si studii din
Istoria Albaniei, a adus un plus de informatie asupra trecutului tarii lui Skanderbeg, cu toate faptele si
personajele istorice care au facut din Albania un stat independent si democratic. Balcanii reprezinta un spatiu
unde identitatea este un dat, dar si o optiune, unde globalizarea si metisajul sunt acceptate pasnic atata timp
cat nu neutralizeaza diversitatea, iar dialogul intercultural se construieste prin raportare la valorile europene, a
spus jurnalista Maria Dobrescu. Inca se aplica o anumita pecete dezavantajoasa si subiectiva pentru cei
denumiti generic balcanici. Iata doar cateva dintre brazdele campului lexical aflate in aria acestei perceptii:
abuz, basbuzuc, buluc, bairam, mahala, calabalac, bacsis, pesches, ciubuc, protipendada, taifas, taclale,
coruptie, lasitate, complot, jaf, linguseala, trandavie, cardasie, camatarie, mojicie, calicie, samavolnicie,
politichie, talharie, viclenie, pricopsire si ultima venita pe lista, lipita ca o bancnota pe fruntea unui lautar,
ajunsa insa prin cultura tiganilor, manelism. Astfel, pentru a evita conotatiile negative, a fost nevoie ca
termenul Balcani sa fie inlocuit oficial, dupa 1990, de cancelariile europene cu Europa de Sud-Est, desi in
subsidiar el contine aceleasi perceptii, a subliniat autoarea cartii Balcani sau Europa de Sud-Est? Identitati,
stereotipuri, globalizare.
Simpozionul despre Razboaiele Balcanice si Pacea de la Bucuresti reprezinta una dintre manifestarile stiintifice
importante din acest an, dedicate acestor evenimente. Lista actiunilor aniversare nu s-a incheiat, Muzeul
National de Istorie a Romaniei a deschis la Bucuresti (28 noiembrie a.c.) expozitia de docu mente si obiecte
Imaginand Balcanii (Ima gining the Balkans), un proiect international de amploare, rodul colaborarii a 14
institutii culturale de seama din peisajul muzeal international, printre care si Muzeul National de Istorie a
Albaniei din Tirana. Expozitia internationala, realizata sub egida UNESCO si sustinuta de ICOM (International
Council of Museums), incearca sa atraga atentia asupra memoriilor si identitatilor comune din aceasta zona
tumultuoasa din Sud-Estul Europei.
identitatea este un dat, dar si o optiune, unde
globalizarea si metisajul sunt acceptate pasnic atata
timp cat nu neutralizeaza diversitatea, iar dialogul
intercultural se construieste prin raportare la
valorile europene, a spus jurnalista Maria Dobrescu.
Inca se aplica o anumita pecete dezavantajoasa si
subiectiva pentru cei denumiti generic balcanici.
Iata doar cateva dintre brazdele campului lexical
aflate in aria acestei perceptii: abuz, basbuzuc,
buluc, bairam, mahala, calabalac, bacsis, pesches,
ciubuc, protipendada, taifas, taclale, coruptie,
lasitate, complot, jaf, linguseala, trandavie,
cardasie, camatarie, mojicie, calicie, samavolnicie,
politichie, talharie, viclenie, pricopsire si ultima
venita pe lista, lipita ca o bancnota pe fruntea unui
lautar, ajunsa insa prin cultura tiganilor, manelism.
Astfel, pentru a evita conotatiile negative, a fost
nevoie ca termenul Balcani sa fie inlocuit oficial,
dupa 1990, de cancelariile europene cu Europa de Sud-
Est, desi in subsidiar el contine aceleasi perceptii,
a subliniat autoarea cartii Balcani sau Europa de
Sud-Est? Identitati, stereotipuri, globalizare.

Simpozionul despre Razboaiele Balcanice si Pacea de la
Bucuresti reprezinta una dintre manifestarile
stiintifice importante din acest an, dedicate acestor
evenimente. Lista actiunilor aniversare nu s-a
incheiat, Muzeul National de Istorie a Romaniei a
deschis la Bucuresti (28 noiembrie a.c.) expozitia de
docu mente si obiecte Imaginand Balcanii (Ima
gining the Balkans), un proiect international de
amploare, rodul colaborarii a 14 institutii culturale
de seama din peisajul muzeal international, printre
care si Muzeul National de Istorie a Albaniei din
Tirana. Expozitia internationala, realizata sub egida
UNESCO si sustinuta de ICOM (International Council of
Museums), incearca sa atraga atentia asupra memoriilor
si identitatilor comune din aceasta zona tumultuoasa
din Sud-Estul Europei.