I

Titlul cursului: ISTORIA BALCANILOR

dr. Daniel Cain

 II

Descriere sintetică a cursului

Cursul îşi propune o incursiune în istoria geopoliticii din Sud-Estul european, în condiţiile în
care relaţia dintre geografie şi istorie în spaţiul balcanic a încetat de mult să privească numai lumea
balcanică. Prin consecinţele sale, destrămarea fostei Iugoslavii a dovedit că Peninsula Balcanică a
redevenit punctul cel mai vulnerabil al Europei. Evoluţia gândirii politice şi diplomatice în regiune,
trecerea în evidenţă a focarelor de conflict sau identificarea modelelor şi a formelor de convieţuire
sunt teme indispensabile pentru o bună cunoaştere a particularităţilor unui spaţiu extrem de viu,
precum Balcanii. Spre exemplu, istoricul turbulent al finanţelor statului modern grec ajută la o mai
bună înţelegere a factorilor care au generat criza europeană din 2012 si 2015. Pentru a face faţă
exigenţelor Europei viitorului, naţiunile din Peninsula Balcanică trebuie, la rândul lor, să-şi
regândească trecutul. Exemplul cel mai recent ni-l oferă Croaţia, a cărei integrare în structurile
europene a fost condiţionată în mod expres de colaborarea cu Tribunalul Penal Internaţional pentru
fosta Iugoslavie.

Fascinanţi şi, în aceeaşi măsură, controversaţi, Balcanii au reprezentat, de la bun început,

mai mult decât o simplă noţiune geografică; mai degrabă un spaţiu cu conotaţii negative, un stigmat
al Europei. Nu întâmplător cuvântul „balcanizare” este folosit, preponderent, cu înţelesul de
fragmentare, dezordine şi răzmeriţă. Vorbim de un spaţiu volatil, cu un amestec rar întâlnit de
naţionalităţi, în care graniţa dintre eroul naţional şi criminalul de război rămâne, adeseori,
insesizabilă. Balcanii ne oferă însă şi alte subiecte de actualitate: multiculturalismul, de exemplu.
Pentru că au existat şi momente în istoria sa seculară când Peninsula Balcanică a fost un spaţiu al
coabitării, multiconfesionale şi multilingvistice. Procesul de modernizare, de recuperare a
decalajului istoric faţă de Europa, are efecte distructive asupra unei societăţi de o asemenea
diversitate. Lipsite de tradiţii instituţionale şi de elite, societăţile balcanice devin tot mai intolerante
pe măsura cristalizării unei consţiinţe naţionale şi a apariţiei statelor naţionale; ele sunt occidentale
doar în sensul că aspiră spre Occident. Ideea naţională impune noi elemente de identitate, precum
limba maternă şi trecutul istoric. De aici şi principala boală a Balcanilor: revendicarea exclusivă a
unui trecut care este, în aceeaşi măsură, al nimănui şi al tuturor. Într-o regiune de o rară diversitate
etnică şi confesională, în care se ciocnesc şi interesele Marilor Puteri, naţionalismul intolerant nu
poate face decât ravagii.
 III

După o lungă perioadă de izolare, Balcanii s-au racordat, odată cu prăbuşirea Cortinei de
Fier, la o altfel de Europă, ale cărei valori sunt exprimate prin spiritul instituţiilor sale
transfrontaliere. După căderea regimului comunist este mult mai uşor să percepem, din nou, Sud-
Estul european ca un spaţiu unitar, în care perspectivele oferite de libera circulaţie a mărfurilor şi a
persoanelor încep să primeze în faţă moştenirii apăsătoare a trecutului. Iată suficiente motive pentru
a înţelege de ce o familiarizare cu problematica spaţiului sud-est european poate oferi o imagine
mai clară a perspectivelor care se deschid în această parte a Europei.

Obiective : Cursul îşi propune familiarizarea studenților cu diversitatea etno-lingvistică, politică şi

culturală a spaţiului balcanic între sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului XXI. Sunt
aduse în discuţie elementele de unitate ale acestui spaţiu, cu diversele sale definiţii şi percepţii de-a
lungul perioadei studiate. De asemenea, este urmărită evoluția relaţiilor interbalcanice, dar şi a
poziției acestei părți a Europei în lumina rivalităţilor şi a transformărilor geopolitice, de la
Congresul de la Berlin (1878) până la includerea acestui spaţiu în structurile NATO şi ale Uniunii
Europene.

Bibliografie generală

Lory Bernard, L’Europe Balkanique de 1945 à nos jours, Paris, Ellipses, 1995.

Glenny Misha, Nationalism, War and the Great Powers, London, Granta Books, 1999.

Hall Richard C., The Modern Balkans. A History, London, Reaktion Books, 2011.

Jelavich Barbara, Istoria Balcanilor, Vol. I-II, Iaşi, Institutul European, 2000.

Koliopoulos John S., Veremis Thanos M., Modern Greece: A History since 1821, West Sussex,
Wiley-Blackwell, 2010.

Kennedy Paul, Ascensiunea şi decăderea Marilor Puteri. Transformări economice şi conflicte

militare din 1500 până în 2000, Iaşi, Polirom, 2011.

Mantran Robert (Coordonator), Istoria Imperiului Otoman, Bucureşti, Editura All, 2001.

Mazower Mark, The Balkans. A Short History, New York, The Modern Library, 2002.

Pavlowitch Stevan K., Istoria Balcanilor. 1804 – 1945, Iaşi, Polirom, 2002.

Prevalakis Georgios, Balcanii. Cultura şi geopolitică, Bucureşti, Editura Corint, 2001.

Quataert Donald, The Ottoman Empire, 1700-1922, Cambridge, Cambridge University Press, 2000.
 IV

Stavrianos, L.S., The Balkans since 1453, New York, Rinehart & Company, Inc., 1958.

Stone Norman, Turkey. A Short History, London, Thames&Hudson, 2010.

Todorova Maria, Balcanii şi balcanismul, Bucureşti, Humanitas, 2000.

Weibel Ernest, Histoire et géopolique des Balkans de 1800 à nos jours, Paris, Ellipses, 2002.

Forme şi criterii de evaluare

Studenţii vor prezenta o lucrare finală, pe o temă la alegere, dar care să aibă legatură cu
tematica generală a cursului. Aceasta trebuie să se bazeze pe cercetare individuală şi să includă texte
relevante din bibliografia cursului. De asemenea, nota finală va lua în considerare şi participarea
studenţilor la cursuri şi calitatea intervenţiilor în discuţii, pe baza familiarizării cu bibliografia
indicată.

Programul cursurilor

I) Săptămâna 1

Temă: Introducere – definirea spaţiului balcanic; asumare şi respingere a identităţii balcanice;

percepţia Balcanilor.

Lecturi: Maria Todorova, Balcanii şi balcanismul, Bucureşti, Humanitas, 2000; Georgios

Prevalakis, Balcanii. Cultura şi geopolitică, Bucureşti, Editura Corint, 2001; Robert D. Kaplan,
Fantomele Balcanilor. O călătorie în istorie, Bucureşti, Antet, 2007; Pavlos Hatzopoulos, The
Balkans Beyond Nationalism And Identity, London, I.B. Tauris, 2007.

II) Săptămâna 2

Temă: Identitate statală şi identităţi naţionale. Ideea naţională în lumea otomană.

Lecturi: Veselin Traikov, Curente ideologice şi programe din mişcările de eliberare naţională din
Balcani până în anul 1878, Bucureşti, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1986; Bernard Lewis,
The Emergence of Modern Turkey, Second Edition, Oxford, Oxford University Press, 1967; Kemal
H. Karpat, Ottoman population, 1830 – 1914. Demographic and Social Characteristics, Madison,
Wisconsin, The University of Wisconsin Press, 1985; Robert Mantran (Coordonator), Istoria
Imperiului Otoman, Bucureşti, Editura All, 2001; Donald Quataert, The Ottoman Empire, 1700-
 V

1922, Cambridge, Cambridge University Press, 2000; Stevan K. Pavlowitch, Istoria Balcanilor.
1804 – 1945, Iaşi, Polirom, 2002; Urs Altermatt, Previziunile de la Sarajevo. Etnonaţionalismul în
Europa, Iaşi, Polirom, 2000; Barbara Jelavich, Istoria Balcanilor, Vol. I, Iaşi, Institutul European,
2000.

III) Săptămâna 3

Temă: Balcanii în căutarea idealului naţional (1878 - 1923): de la Berlin la Lausanne (I)

Lecturi: Stevan K. Pavlowitch, Istoria Balcanilor. 1804 – 1945, Iaşi, Polirom, 2002; Ernest Weibel,
Histoire et géopolique des Balkans de 1800 à nos jours, Paris, Ellipses, 2002; Stanford J. Shaw,
Ezel Kural Shaw, History of the Ottoman Empire and Modern Turkey. Volume 2, Reform,
Revolution, and Republic: The Rise of Modern Turkey. 1808-1975, Cambridge: Cambridge
University Press, 1977; The Cambridge History of Turkey, Volume 4, Turkey in the Modern World,
Edited by Reşat Kesaba, Cambridge, Cambridge University Press, 2008; Mark Mazower, The
Balkans. A Short History, New York, The Modern Library, 2002.

IV) Săptămâna 4

Temă: Balcanii în căutarea idealului naţional (1878 - 1923): de la Berlin la Lausanne (II)

Lecturi: Barbara Jelavich, Istoria Balcanilor, Vol. II, Iaşi, Institutul European, 2000; F. R. Bridge,
R. Bullen, The Great Powers and the European States System 1814-1914, 2nd ed., London&New
York, Longman, 2005; L.C.B Seaman, From Vienna to Versailles, New York: Harper & Row, 1963;
Stanford J. Shaw, Ezel Kural Shaw, History of the Ottoman Empire and Modern Turkey. Volume 2,
Reform, Revolution, and Republic: The Rise of Modern Turkey. 1808-1975, Cambridge: Cambridge
University Press, 1977; The Cambridge History of Turkey, Volume 4, Turkey in the Modern World,
Edited by Reşat Kesaba, Cambridge, Cambridge University Press, 2008; Constantin Iordan,
Minorităţi etnice în Sud-Estul european după Primul Război Mondial: dimensiunile unei probleme
europene, Bucureşti, Curtea Veche, 2002; Mark Mazower, The Balkans. A Short History, New York,
The Modern Library, 2002.

Săptămâna 5

Temă: Oraşul otoman, spaţiu al coabitării. Cosmopolism vs naţionalism.

 VI

Lecturi: Philip Mansel, Constantinople: City of the World’s Desire. 1453 – 1924, London, John
Murray, 1995; Mark Mazower, Salonica. City of Ghosts. Christians, Muslims and Jews. 1430 –
1950, London, Harper Perennial, 2004; K.E. Fleming, Greece. A Jewish History, Princeton and
Oxford, Princeton University Press, 2008; Bernard Lory, La ville balkanissime. Bitola, 1800 – 1918,
Les Cahiers du Bosphore, LX, Istanbul, The Isis Press, 2011; Murat Gül, The Emergence of Modern
Istanbul: Transformation and Modernisation of a City, London, I. B. Tauris, 2009.

V) Săptămâna 6

Temă: Iugoslavia şi popoarele ei: eşecul proiectului de federaţie balcanică.

Lecturi: Stevan K. Pavlowitch, Istoria Balcanilor. 1804 – 1945, Iaşi, Polirom, 2002; Mark
Mazower, The Balkans. A Short History, New York, The Modern Library, 2002; Bernard Lory,
L’Europe Balkanique de 1945 à nos jours, Paris, Ellipses, 1995; Misha Glenny, Nationalism, War
and the Great Powers, London, Granta Books, 1999; Peter F. Sugar, Naţionalismul est-european în
secolul al XX-lea, Bucureşti, Curtea Veche, 2002; Vjekoslav Perica, Balkan Idols: Religion and
Nationalism in Yugoslav States, Oxford, Oxford University Press, 2002; Leslie Benson, Yugoslavia:
A Concise History, Basingstoke, Palgrave MacMillan, 2002; John R. Lampe, Yugoslavia as History.
Twice there was a country, Second edition, Cambridge, Cambridge University Press, 2000; Holm
Sundhaussen, Experimentul Iugoslavia. De la întemeiere la destrămarea statului, Bucureşti, Editura
Pro Historia, 2003.

VI) Săptămâna 7

Temă: Dezintegrarea Iugoslaviei: Europa în capcana naţionalismului balcanic.

Lecturi: Dusko Deder, Louise Branson, Miloşevici. Portretul unui tiran, Bucureşti Editura BIC
ALL, 2004; Tom Gallagher, Balcanii în noul mileniu: În umbra războiului şi a păcii, Bucureşti,
Humanitas, 2006; Robert D. Kaplan, Fantomele Balcanilor. O călătorie în istorie, Bucureşti, Antet,
2007; Peter F. Sugar, Naţionalismul est-european în secolul al XX-lea, Bucureşti, Curtea Veche,
2002; Cathie Carmichael, Ethnic Cleansing in the Balkans: Nationalism and the Destruction of
Tradition, London &New York, Routledge, 2002; V. P. Gagnon, Jr., The Myth of Ethnic War: Serbia
and Croatia in the 1990's, Ithaca, NY, Cornell University Press, 2004; Carole Rogel, The Breakup
of Yugoslavia and Its Aftermath, Westport, Connecticut, Greenwood Pub Group, 2004; Vjekoslav
Perica, Balkan Idols: Religion and Nationalism in Yugoslav States, Oxford, Oxford University
Press, 2002; Bernard Lory, L’Europe Balkanique de 1945 à nos jours, Paris, Ellipses, 1995.

VII) Săptămâna 8
 VII

Temă: Chestiunea albaneză – o naţiune, trei state.

Lecturi: Peter F. Sugar, Naţionalismul est-european în secolul al XX-lea, Bucureşti, Curtea Veche,
2002; Tom Gallagher, Balcanii în noul mileniu: În umbra războiului şi a păcii, Bucureşti,
Humanitas, 2006; Norbert Mappes-Niediek, Mafia din Balcani. State aflate în puterea crimei – o
primejdie pentru Europa, Bucureşti, Editura Vivaldi, 2005; Miranda Vickers, Between Serb and
Albanian. A History of Kosovo, New York, Columbia University Press, 1998; Miranda Vickers, The
Albanians. A Modern History, New York, I.B. Tauris, 1995; Denisa Kostovicova, Kosovo. The
politics of identity and space, London &New York, Routledge, 2005

VIII) Săptămâna 9

Temă: Republica Macedonia - neajunsul vecinătăţii în Balcani.

Lecturi: John Shea, Macedonia and Greece: The Struggle to Define a New Balkan Nation,
Jefferson, N.C., McFarland, 1997; Tom Gallagher, Balcanii în noul mileniu: În umbra războiului şi
a păcii, Bucureşti, Humanitas, 2006; Loring M. Danforth, The Macedonian Conflict. Ethnic
Nationalism in a Transnational World, Princeton, N.J.: Princeton University Press, 1995; Andrew
Rossos, Macedonia and the Macedonians. A History, Stanford, California, Hoover Institution Press,
2008; James Pettifer (Ed.), The New Macedonian Question, London, Macmillan, 1999. Victor
Roudometof, Collective Memory, National Identity, and Ethnic Conflict: Greece, Bulgaria, and the
Macedonian Question, Westport, CT, Praeger, 2002.

IX) Săptămâna 10

Temă: Balcanii, între fantomele trecutului şi integrarea europeană.

Lecturi: The Greek-Turkish Conflict in the 1990s, Edited by Dimitri Costas, New York, St. Martin’s
Press, New York, 1991; William Bartlett, Croatia: Between Europe and the Balkans, London &
New York, Routledge, 2002; Tom Gallagher, Balcanii în noul mileniu: În umbra războiului şi a
păcii, Bucureşti, Humanitas, 2006; Mark Mazower, The Balkans. A Short History, New York, The
Modern Library, 2002; Andrew Mango, The Turks Today, Woodstock, N.Y, Overlook TP, 2004.