Performanele elevilor colii n cadrul competiiilor sportive

desfurate n anul colar 2011/2012

V prezentm rezultatele obinute de echipele reprezentative ale colii la
diverse competiii ce au avut loc dup apariia revistei Perspective, din semestrul
al II-lea al anului colar 2011/2012.

1.Etapa naional
- locul V : echipa de fotbal, clasele III IV, Clrai, 2012;

Componena echipei: Butnaru Alexandru, Chiriac Rzvan Ionu, Sorea Sorin
Constantin, Benchea Ionu Alexandru, Danciu Rzvan, Vornicu Emanuel, Ionescu
Cosmin, Atasiei Maurice Nicolae, Iacob Petru.

- locul II la handbal biei i locul III la handbal fete, n cadrul competiiei
naionale de handbal ,,CUPA ONETI, organizat de coala Gimnazial nr.1
Oneti (4-6 iulie 2012);

Echipele de handbal in faa slii de sport ,,Nadia Comneci



2. Etapa interjudeean
- locul II la biei i IV la fete la handbal, n c adrul competiiei ,,Cupa
Campionii organizat de ctre Direcia Judeeana pentru Sport i Tineret i coala
Lipov Vaslui, pe 17 iunie 2012.


3. Etapa judeean
- locul II: alergare de vitez, 50m Pruteanu Andra tefania, clasa a III a;
- locul II: alergare de rezisten Benchea Ionu Alexandru, clasa a IV-a;
- locul V: alergare de vitez, 50m Benchea Ionut Alexandru, clasa a IV-a;
- locul V: alergare de rezisten Plavanescu Ana Maria, clasa a IV-a.




Felicitri tuturor!

Prof. Ioan Tra




CUPA ONETI
Cupa Onesti la handbal, aflata la a XVI a editie, este organizata anual
de catre Scoala Gimnaziala nr. 1 si Clubul Copiilor din Onesti, proiectul fiind
inscris in Calendarul Activitatilor Educative Nationale.
Competitia s-a desfasurat pe durata a trei zile caniculare, in perioada
4 6 iulie 2012, si s-a adresat elevilor din scolile gimnaziale din mediul
rural si urban. La editia din acest an s-a atins un record in ceea ce priveste
participarea, fiind prezente 68 de echipe din intreaga tara.
Competitia a fost organizata cu responsabilitate, meciurile
desfasurandu-se la Sala Municipala, la Sala Polivalenta Nadia Comaneci si
pe terenul Scolii Gimnaziale nr. 1.
Trei zile pline de handbal, trei zile marcate de eforturile sustinute ale
participantilor dar si ale organizatorilor, incununate la final de impresii si
amintiri de neuitat. Am trait cu totii emotia marilor meciuri. Au fost sali
pline, galerii zgomotoase, au fost prezenti oficiali ai Consiliului Local, ai
Federatiei Romane de Handbal si legende ale handbalului bacauan, parinti si
sponsori.
Pentru ca totul sa fie bine, am avut parte si de o petrecere la Casa de
Cultura din localitate, am vizitat statiunea Slanic Moldova si, dupa un meci
epuizant sub un soare dogoritor, ne-am racorit in apele raului Trotus.











La discoteca

Echipele noastre au avut o evolutie meritorie. Recunoastem ca am
pornit spre Onesti cu o oarecare timiditate (participam pentru prima data) si
eram convinsi ca vom ocupa locurile codase. Insa emotiile s-au risipit inca
din prima zi, cand am intrat in atmosfera competitiei si am debutat cu
victorii. Elevii au capatat incredere in fortele proprii, s-au mobilizat
exemplar si au reusit sa incheie competitia pe locuri fruntase, obtinand locul
III la fete si locul II la baieti.
Si-au aparat cu darzenie sansele in competitie elevii: Salaru Theona,
Sarbu Diana, Ciuntuc Andra, Largeanu Camelia, Tampau Andreea, Bardan
Ana Maria, Aivanesei Bianca, Petrila Nicoleta, Turcanu Alina, Olaru Vasilica,
Focsa Bogdan, Gogu Cosmin, Surugiu Valentin, Lepadatu Andrei, Dulceanu
Marian, Grecu Tudor, Enea Stefan.
S-au remarcat in timpul jocurilor: Tampau Andreea, Sarbu Diana,
Largeanu Camelia, Ciuntuc Andra, Olaru Vasilica, Enea Stefan si Grecu Tudor,
care a primit titlul de cel mai bun portar.

Echipele de handbal
Festivitatea de premiere Un portar fericit



Indiferent de rezultatele inregistrate, am ramas cu satisfactia oferita de
acesti copii minunati, care prin efortul si incercarile de a fi cei mai buni, intr-
o lupta apriga, dar fara patima, au reprezentat cu cinste scoala si localitatea.







Mulumim Oneti!


Prof. Ioan Tra










Atat de obisnuita, de cotidiana si de familiara, apa este totusi un lichid uluitor: ea are o
serie de anomalii. Pentru apa parca n-ar exista legi; este "ceva altfel" in lumea
substantelor. In natura si in experiente ea nu se comporta la fel ca alte substante. Dar,
datorita capriciilor ei, viata a putut sa se dezvolte si sa existe in apa.

1) Daca tinem seama de structura ei chimica si de categoria
de substante din care face parte, apa ar trebui sa se
topeasca si sa fiarba la temperaturi mai scazute, care nu
exista pe Pamant. N-ar exista deci pe Pamant nici apa
lichida, nici solida, ci doar sub forma de vapori.


2) Caldura specifica ridicata. La apa, aceasta este de zece ori mai mare decat la fier. Apa
se incalzeste de cinci ori mai incet decat nisipul, dar si procesul de racire este lent.
Datorita capacitatii exceptionale a apei de a absorbi caldura, vietatile marine nu sunt
niciodata amenintate nici de o puternica supraincalzire, nici de o racire excesiva.


3) A treia si a patra anomalie sunt strans legate de prima: apa are caldura latenta de
vaporizare si caldura latenta de topire foarte mari. Pentru a evapora apa dintr-un
ceainic va fi nevoie de 5,5 ori mai multa caldura dacat pentru a o fierbe. Daca nu ar
exista aceasta proprietate, multe lacuri si rauri ar seca repede pana la fund si viata din
ele ar pieri.

4) Inghetand, apa se dilata cu 9% fata de volumul initial. De aceea gheata este mai usoara
decat apa si se ridica la suprafata; rar un bazin de apa ingheata pana la fund. Gheata
care-l acopera este un bun izolator termic, caci conductibilitatea termica a ghetii, ca si
cea a apei, este foarte mica. Sub un asemenea "cojoc" chiar si iarna in Antarctica
animalele marine nu sufera prea mult de frig.

5) Cand sunt incalzite, toate substantele se dilata, iar la racire se
contracta. Este un adevar recunoscut. Si apa se contracta datorita
frigului. Dar, in acest "dar" se afla totul. Apa se contracta mereu cand
scade temperatura, dar la +4 C se atinge limita. De acum inainte apa
incepe sa se dilate din nou, cu toate ca temperatura scade. De aceea
apa are densitatea cea mai mare la +4C. Ca urmare, iarna, racindu-se
pana la +4C, ea coboara la fund si aici se pastreaza in decursul
intregului sezon rece (in bazinele cu apa dulce, caci sarurile marine
complica tabloul circulatiei apei). Aceasta anomalie salveaza viata
tuturor vietuitoarelor care ierneaza in rauri, lacuri si helestee.



6) Dintre toate lichidele, in afara de mercur, apa are cea mai mare tensiune superficiala.
De aceea picatura de apa tinde sa se faca ghem. Picatura de apa este stransa ca intr-un
ambalaj in pelicula sa superficiala. Carevasazica, suprafata apei este intotdeauna
acoperita cu o pelicula foarte subtire alcatuita din molecule. Pentru a o rupe este
necesara aplicarea unei forte si inca una destul de mare. Pe aceasta pelicula alearga
insectele de apa, se agata larvele de tantari si se tarasc melcii cu cochiliile lor masive.
Fizicienii au calculat ce haltera ar trebui atarnata de o coloana de apa de 3 cm pentru a
o rupe. Ar trebui o haltera uriasa - de peste o suta de tone! Aceasta numai in cazul cand
apa ar fi perfect pura. In natura nu exista o astfel de apa. Substantele straine rup
verigile din lantul solid al moleculelor de apa, iar fortele de coeziune dintre ele se
micsoreaza mult. Tot fortele de coeziune ridica apa in sus in tuburile capilare si fisuri
fine. Pe acest principiu se bazeaza hranirea plantelor si circulatia sangelui prin
capilarele noastre.

7) Ultima anomalie se refera la faptul ca apa este cel mai
bun solvent din lume. Ea dizolva foarte multe substante,
ramanand inerta, fara sa se modifice sub actiunea
substantelor pe care le dizolva. Datorita acestei
proprietati, apa a putut deveni purtatoarea vietii. Toate
solutiile din organismele vii sunt preparate pe baza de
apa. Ele se modifica prea putin in solutie, iar insusi
solventul - apa - poate fi utilizat in repetate randuri.


i cteva din creaiile elevilor colii
noastre







Acatrini Sandra, clasa a V-a B







Amnar Mlina, clasa a V-a B




Charlottenburg satul rotund din Banat
Zilele trecute am descoperit pe hart un sat cu o form interesant. n form de cerc!
Desigur mi-am dat seama imediat c nu este o ntmplare c acest sat are aceast form.
Numele satului este Charlottenburg si este un sat locuit n trecut de vabii din Banat. n
prezent, ntreg satul Charlottenburg este declarat monument istoric de ctre Ministerul
Culturii.
Am aflat c de fapt a fost construit n 1771 n timpul celui de-al doilea val al colonizrii
germane din Transilvania. Povestea satului este interesant, iar despre ansamblul din
Charlottenburg Johann Caspar Steube scrie in 5 martie 1779 in scrisoarea a treia din
Timioara:
acest sat este singurul sub forma circulara (chorographie). In mijlocul satului se
gsete o fntn acoperit cu ap foarte bun. In jurul fntnii se gsete o plantaie de
duzi in spatele creia se gsesc casele, acestea avnd in curte grajdul si sura. Apoi
urmeaz gradina unde se gsete plantata vita de vie. Nici o casa nu este nici cu un deget
mai nalt ca alta, si nici cu un picior mai distanat una fata de alta, avnd un stil foarte
frumos, simetric; la fel si cele patru intrri in sat au aceeai distan una fa de alta.




Se pare c unii dintre duzii plantai iniial nc exist n centrul satului, ct despre vabi
. astzi mai este doar unul singur. De aceea este poate ultima ans s mergem acolo si
s auzim povetile singurului vab din Charlottenburg. Mi-am propus ca la primvar s
vizitez acest sat si s revin cu un reportaj de acolo. Evident, o s l putei citi chiar aici.
Gascu Tiberiu clasa a 8-a A

Mica legend a Pietrei Teiului
Ochii drumeului care traverseaz viaductul de la Poiana Teiului, n drum spre Vatra
Dornei sau Duru, cad pe o apariie insolit ce st nfipt ca un ac de piatr n mijlocul
luncii Bistriei. Este Piatra Teiului, un conglomerat calcaros ce strjuiete iarna dintre
gheuri i vara dintre ape, intrarea rului moldav n lacul de acumulare de la Izvorul
Muntelui - Bicaz.



Se spune c Aghiu, suprat pe auriul Bistriei a vrut s o zgzuiasc pentru
totdeauna, aa c urcnd el pe culmile Ceahlului ,,o rupt de acolo un hrtan si legndu-l
de-a fedeleu s-a pogort cu el n puterea nopii ctre valea Bistriii (citat din Al. Vlahu
- Romnia pitoreasc).



Planurile dracului nu s-au potrivit cu cele ale Soarelui, aa c ziua i cntatul cocoilor l-
au prins pe Scaraochi cobornd spre vale furios acesta ,,zbughind-o la naiba i lsnd
namila de piatr n bttura Clugrenilor (sat din comuna Poiana Teiului). Cnd au vzut
oamenii aa stnc lsat de izbelite s-au crucit i ca s mplineasc voia Domnului au
pus i o cruce sus pe ea.
Lsnd legendele la o parte i revenind la geografie sau dac vrei la geologie, aflai
c stnca aceasta are peste 23 de metri nlime i este de fapt un martor de eroziune
avnd aceeai constituie petrografic ca i marele PION (denumirea veche a Ceahlului),
motiv pentru care a fost declarat minirezervaie geologic
Gascu Tiberiu clasa a 8-a A
i alte desene realizate de elevii colii noastre
Blaga Eduard, clasa a V-a B








Cazacu Celina, cl. a V-a B







Cazacu Ionu, clasa a V-a B











Un proverb indian spune c florii i se cere parfum, iar omului politee.
Politeea a fost i este indispensabil fiecrui om, n orice societate. Din cele mai ndeprtate t i mpuri ,
omul a f ost i nt eresat s ai b l egi car e s i nter zi c f apt el e r el e i s l e
pedepseasc, ndemnnd la fapte i comportri bune. Vorbind despre bune maniere, este necesar ca
acestea s fie nsuite n primul rnd de ctre copii, pentru c altfel nu vor mai nva, sau vor nva foarte
greu mai trziu cum s se comporte. Bunele maniere se deprind din copilrie, sau nu se mai deprind deloc.
De aceea, consider c unul dintre scopurile eseniale ale familiei i al colii este acela de a forma la copii
deprinderi morale, maniere frumoase si o comportare cuviincioasa.

La coal
La scoal, elevul petrece cea mai mare parte a zilei in clasa. O modalitate de a-i face pe ceilali sa te
respecte este de a-i respecta tu nsui.
Exista opt reguli principale de conduit in clas, care te vor ajuta sa transformi clasa intr-un mediu plcut:
1. Fa un efort si saluta-i pe toi cu, cel puin, un bun dimineaa si un zmbet.
2. Adreseaz-te profesorilor sau celorlali aduli cu numele si titlul pe care acetia le prefer.
3. Adreseaz-te prietenilor cu numele pe care le prefera.
4. Supune-te regulilor clasei in ceea ce privete mbrcmintea, petrecerea recreaiilor etc.
5. Aeaz-te n banca ta, aa cum faci cnd te aezi la mas.
6. Pstreaz curate banca si dulapul personal (daca e cazul).
7. Nu uita de contribuia ta in pstrarea cureniei in spatiile comune: clasa, laboratoarele, toaleta etc.
8. Saluta-i pe cei care intra in ncperea in care te afli. In unele scoli exista regula ca, la intrarea unui adult,
elevii sa se ridice in picioare si s salute.

In familie
Si in familie este nevoie de eticheta. Ajuns acas, copilul nu trebuie sa lase la u respectul, sinceritatea si
consideraia. Daca prinii i nva copilul sa-si foloseasc bunele maniere si in familie, relaiile vor deveni
foarte strnse, iar timpul petrecut mpreun va fi plcut.
Manierele din timpul mesei sunt foarte importante. Ceea ce spunem si felul in care ne purtam ii va face pe
ceilali sa se simt bine sau nu. Daca urmezi sfaturile de mai jos, vei avea parte de o masa vesela, fr
discuii suprtoare:
- aeaz-te la masa dup ce te-ai splat pe mini si pe fa;
- pune-ti ervetul de pnz in poal;
- ncepe sa mnnci dup ce se face urarea de "pofta buna";
- stai drept pe scaun, nu pe o parte;
- tine-ti coatele lipite de corp, nu pe masa, in timp ce mnnci;
- mnnc cu gura nchis, nu plesci;
- nu vorbi cu gura plina. Ateapt sa nghii ce ai in gura si abia dup aceea rspunde la o eventuala
ntrebare;
- roag sa i se dea un platou sau altul. Spune "te rog", nu te ntinde dup el;
- cnd termini, spune "Mulumesc pentru mas";
- ofer-te sa strngi masa.

Material prelucrat de pe internet
Prof. Mihaela Mititelu



PRINTESA TOAMNA ERA TARE BOGATA.
ACUM INSA ESTE TRISTA. STIE CE LEGUME
DESENEAZA UN PEISAJ DE IARNA S-AU COPT , DAR A UITAT FRUCTELE
ACESTUI ANOTIMP. DESENEAZA-LE TU!
























DESEN









.







































COLORAI!


NU UITAI!
Nu uita, dac greete, nu trebuie neaprat s fie pedepsit.
Poate ai uitat s-i stabileti regulile i a greit fr s-idea seama c te supr.
Uneori, faptul c l ignori poate fi cea mai aspr pedeaps pentru el.
i ar mai fi ceva ! Ofer-i mici recompense pentru faptele bune.
Nimic nu i-ar placea mai mult dect s mearg la plimbare cu tine, s-i citeti o poveste
sau pur i simplu s stai unul lng cellalt n faa televizorului.
Crezi c e prea mult pentru tine ?
E drept c n via nu ai timp pentru toate. Mai cu seam c ai pierdut primii pai ai
copilului tu, c nu ai auzit primele lui cuvinte, c nu i-ai ludat primul desen, primele
litere scrise, c nu ai ascultat prima poveste citit de el
Pentru toate acestea... TREBUIE S-I FII MEREU ALTURI !

i alte desene ale elevilor notri. Sunt minunate, nu-i aa?






Danciu Rzvan, clasa a VI-a B





Nistor Ramona, clasa a VI-a A



Odat, n vremurile de demult Baba Iarna i-a chemat pe Mo Criv i Ger Cumplit,
auzind de curajul unui tnr flcu, care dorea d aduc soarele n mpria iernii.
Soarele fusese ascuns de Mo Criv i Ger Cumplit astfel nct oamenii au rmas
fr lumin i fr cldur. Sufletele lor au fost cuprinse de frig i de ntuneric.
Flcul acela, pe nume Brad, avnd sufletul plin de buntate, a dorit s aduc din
nou oamenilor lumina soarelui. El a hotrt s urce muntele singur, dar nu s-a gndit
nici o clip la necazurile pe care avea s le ntmpine. Mo Criv i Ger Cumplit l
pndeau din spatele stncilor. Ca s-l opreasc au aruncat asupra lui nori de ploaie.
iroaie de ap se rostogoleau asupra flcului, dar nu l-au putut opri. Atunci Ger
Cumplit a trimis frigul. Lui Brad i-au ngheat minile i picioarele, dar drumul i l-a
continuat. Mo Criv a trimis i el asupra flcului vntul i viscolul. Cu mare
greutate tnrul a reuit s se agae de stncile ascuite, dar era hotrt s elibereze
soarele i s druiasc, din nou oamenilor, lumina i cldura sa. Cei doi s-au hotrt
s-l pedepseasc transformndu-l ntr-un copac cu rdcinile prinse ntre stnci i
crengile btute de vnturi aspre.
Bradul nu e un arbore oarecare. Atunci cnd frunzele copacilor cad, ale bradului
rmn verzi, luptnd cu ploaia, frigul i gerul.
La vremea Crciunului oamenii l aduc n casele lor ca s le aduc bucurie i lumin
n suflet.











Pagini realizate de clasa I B




unii elevi ai colii noastre sunt adevrai ai ai desenului. Iat i cteva exemple










Oprea Vasile, cl. 5B Rusu Aurelia, 6B











Rusu tefania, 5B alariu Theona, 6B















Nistor Ramona, 6A Turcu Andreea, 5B


Colectivul de redacie: elevii i cadrele didactice din coal
Redactor coordonator i tehnoredactare: prof. Mihaela Mititelu