Sunteți pe pagina 1din 13

TRANSPORTUL TURISTIC - ELEMENT

ESENTIAL AL INFRASTRUCTURII DE
RECREERE



TRANSPORTUL TURISTIC - ELEMENT ESENTIAL AL
INFRASTRUCTURII DE RECREERE
Infrastructura insumeaza totalitatea bunurilor si mijloacelor prin care resursele atractive ale unui
teritoriu sunt exploatate turistic.
In majoritatea cazurilor, elementele sale componente nu au fost create pentru a satisface nevoi
recreative sau curative. Acest atribut l-au castigat pe parcurs, simultan cu initierea activitatilor
turistice in regiunea respectiva.
Intr-o serie de studii infrastructura este asimilata bazei tehnico-materiale, fiind inclusa oertei
turistice. Functia sa primordiala este satisfacerea cererii prin dotari si servicii specifice.
Se remarca relatii de stransa dependenta intre marimea cererii turistice si gradul de dezvoltare al
infrastructurii, fiecare dintre cei doi parametri stimuland afirmarea celuilalt.
Infrastructura turistica include:
bazele de cazare si alimentatie publica;
caile si mijloacele de transport turistic;
dotarile pentru recreere si cura;
dotarile auxiliare (complementare).
1. IMPORTANTA ECONOMICO-SOCIALA A ACTIVITATII DE TRANSPORT
Caile si mijloacele de transport turistic constituie pentru turism ceea ce reprezinta sistemul circular
pentru organismul viu: o retea densa de limii si noduri de-a lungul careia are loc un ansamblu de
distributii si redostributii a fluxului si produsului turistic.
Caile si mijloacele de transport asigura efectuarea calatoriei, adica a acelui segment al actului
recreativ fara de care turismul ca fenomen este de neconceput.
Obiectul activitatii de transport presupune deplasarea in spatiu a bunurilor, marfurilor si
persoanelor de catre un transportator, activitate care este o modalitate de infaptuire a intereselor de
natura socio-economica, reglementate juridic.
Turismul actual datoreaza extrem de mult modernizarii si diversificarii cailor si mijoacelor de
transport. Progresul obtinut in acest domeniu a facilitat includerea in sfera turismului a unor resurse
situate la distante apreciabile de centrele emitatoare de turisti sau surmontarea unor obstacole
naturale deosebite.
Dezvoltarea turismului si a transporturilor sunt doua probleme interdependente: turistii au nevoie
ca serviciile in transporturi, pentru care platesc din bugetul propriu, sa fie sigure, rapide si
confortabile.
Alegerea unui anumit tip de mijloace de transport, ca si folosirea lor in diverse combinatii sunt
determinate de particularitatile lor si motivatiile calatorilor.
Calatorii individuale sau de grup;
Calatorii scumpe (pe un singur sens) sau complexe (dus-intors si in circuit);
Calatorii cu un singur mijloc de transport sau combinat;
Calatorii in cadrul curselor regulate sau tip charter.
Tinand seama simultan de tipurile de voiaje agreate si de personalitatea turistilor, s-ar putea
ajunge la urmatoarele asocieri:
Comparatii privind mijloacele de transport si personalitatea turistului
Tabelul 4
Mijloace de transport Personalitatea turistului
Rutiere - cu automobilul Activ, sociabil, increzator in sine, curios, direct.
Rutiere - cu autocarul Dependent, agresiv, impulsiv, nelinistit.
Aeriene Foarte activ, foarte increzator.
Feroviare Pasiv, distant, emotiv, instabil, dependent.
Navale Activ, curios, introvertit.
In interiorul tarii Direct, activ.
In strainatate Increzator in sine, neincrezator in altii, impulsiv.
Exista diferente semnificative intre traficul international si cel intern, precum si intre tari si
continente, activitatea de vanzare a biletelor de transport turistic fiind astfel variata de la tara la tara.
Pe plan international este evidenta suprematia transporturilor rutiere cu 47%, suprematie care
tinde a fi inlocuita de cea a transporturilor aeriene, care, in ultimul deceniu, au inregistrat cel mai inalt
ritm de crestere.
Fata de aceasta situatie globala, la nivelul continentului european se constata o dominatie
neta a transporturilor rutiere, cu peste 70%, argumentata in buna masura, de ponderea mare a
calatoriilor pe distante scurte si de libertatea pe care o confera calatorului acest mijloc de transport.
In privinta celorlalte forme, transporturile navale detin un loc important, stabilizandu-se la 7-8%,
ceea ce sugereaza o saturatie a pietei, in timp ce transporturile feroviare, cu toate eforturile de
modernizare, se mentin la o cota scazuta ( 3-4% ) si intr-o tendinta descrescatoare. Traficul aerian
cunoaste o crestere anuala, ponderea transportului aerian, ca urmare a reorientarii fluxului de turisti,
ajungand la 37,2%.
Transportul de pasageri Romania
Tabelul 5
Mijloc de transport 2001 2002 2003 2004 2005 2006
Transport rutier 200093 191127 216327 216524 228009 238017
Transport feroviar 113718 95618 94810 99434 94441 92424
Transport aerian 1278 1293 1372 1737 2650 2689
Transport naval 167 185 224 264 298 390

Conform Anuarului Statistic al Romaniei, editia 2007, transportul de pasageri intre anii 2001-2006,
arata fara echivoc faptul ca in Romania, mjloacele rutiere detin locul principal (71,53% in anul
2006), urmate de mijloacele feroviare, cu 27,86% in anul 2006.


Mijloacele aeriene sunt solicitate in proportie mult mai mica fata de media mondiala (0,65% in
acelasi an de referinta, 2006).

In privinta mijloacelor navale, desi conditiile naturale ofera multe oportunitati pentru dezvoltarea
acestora, interesul manifestat de turisti este modest.

2. CAILE SI MIJLOACELE DE TRANSPORT TURISTIC
In desfasurarea transportului turistic se apeleaza la o varietate de mijloace de transport, alegerea
acestora fiind determinata de o serie de factori-cauza:
distanta calatoriei,
specificul itinerariilor,
motivul deplasarii,
starea cailor de comunicatii,
numarul de persoane din grup
nivelul tarifelor practicate.
In influenta deciziei de alegere a modului de transport, acestor factori li se mai pot adauga:
Disponibilitatea, frecventa si flexibilitatea fiwcarui tip de transport,
Timpul necesar calatoriei spre o destinatie, folosind tipuri diverse de transport,
Confortul sau fluxul unui tip de transport, fata de altul,
Serviciile terestre sau facilitatile terminale, disponibile pentru fiecare tip in parte,
Statutul sau prestigiul cerut.
Principalele cai si mijloace de transport implicate in turism sunt cele:
rutiere,
feroviare,
aeriene,
navale
mijloacele de transport speciale.
2.1. TRANSPORTUL RUTIER
Transportul rutier detine primul loc in desfasurarea traficului turistic, are vechimea mare si
raspandirea cea mai larga.
Il intalnim in toate tarile, in stadii variate de organizare si modernizare, reprezentand forma
dominanta de deplasare in calatoriile interne, intrunind 70-80% din optiuni pentru cele efectuate in
afara granitelor.
Autovehiculele se caracterizeaza printr-o mobilitate deosebita, nefiind legate de instalatii speciale
fixe cum este cazul, de pilda, in transportul feroviar. Datorita acestui fapt, ele pot patrunde in locuri
unde alte mijloace de transport nu au accesibilitate, construind o componenta indispensabila a
transporturilor multimodale.
Serviciile rutiere de transport se realizeaza cu ajutorul autocarelor, microbuzelor si autoturismelor.

Autocarele si microbuzele sunt folosite in cadrul formelor organizate de turism, pentru serviciile de
transport colectiv si sunt administrate de organizatorii de turism. Principalul avantaj al lor il reprezinta
costul scazut pe pasager, tinand seama si de cheltuielile variabile, cat si de cele fixe.
Succesul transportului cu autocarul se datoreaza nu numai diferentei de pret fata de alte mijloace
de transport, dar si ameliorarii substantiale a echipamentului (confort, servicii interioare, climatizare,
radio, televizor), cresterii securitatii, viziune panoramica a peisajelor traversate si unei adaptari
optime necesitatilor turismului.
Clientela turismului cu autocarul este formata, in special, din tineri sau din membrii unor asociatii,
intreprinderi.

Autoturismele intrebuintate in deplasarile turistice sunt, de regula, proprietatea turistilor. Ele pot
apartine si unor intreprinderi specializate sau agentii, utilizarea lor realizandu-se prin sistemul
inchirierilor (cu sau fara sofer).
Desi in ceea ce priveste rapiditatea si confortul deplasarii mijloacele auto sunt puternic concurate
de cele aeriene si feroviare, optiunea masiva a turistilor pentru transportul rutier este motivata
de avantajele pe care acesta si, in special autoturismul, le ofera:
autonomia in alegerea rutelor pe care turistii vor calatori in circuitele lor itinerare sau
spre destinatiile de vacanta pentru care au optat;
o disponibilitate mai mare a mijlocului de transport pe perioada unui sejur in cadrul unei
anumite destinatii turistice;
o posibilitate mai mare pentru turistul automobilist de a controla traseul ales, plecarea si
timpul de sosire, precum si orice oprire facuta pe parcurs;
usurinta in transportul bagajelor personale si in utilizarea acestora fara constrangeri de vreun
fel anume;
facilitatea accesului pentru atingerea mai multor destinatii; dorinta turistului pentru a cunoaste
cat mai multe intr-un interval cat mai scurt primeaza fata de comoditatea calatoriei, uneori,, chiar si
fata de distanta, facand ca autoturismul, prin accesibilitatea pe care o asigura, sa fie preferat altor
mijloace de transport;
diminuarea costului personal, cand doua sau mai multe persoane calatoresc cu acelasi
automobil.
De asemenea, datorita calitatilor lui, autoturismul devine tot mai prezent in formele combinate si
tipurile de aranjamente:
Fly and drive (avion-autoturism)
Roll route (tren-autoturism)
Package tour (transport aerian-autoturism-servicii de cazare si masa)
Car ferry (nave- autoturism)
Intre dezavantaje se numara orarul fix sau un regim special al autocarelor, obligativitatea
posesorilor de autoturisme de a-si rezolva singuri defectiunile tehnice, aprovizionarea cu combustibil,
ca sa nu amintim de efortul fizic si psihic al conducatorului auto pe traseu.
Pe langa autoturisme si autobuze, se folosesc, indeosebi de catre
tineri, motoretele si motocicletele. Predomina in cazul turismului de scurta durata, desi performantele
ultimelor tipuri permit deplasari rapide la distante mari.
Modernizarea cailor rutiere asi are expresia maxima in construirea autostrazilor, fara de care
turismul actual este greu de conceput.
Transporturile rutiere de turisti reclama, pe langa reteaua de drumuri modernizate, si o serie de
dotari complementare, indispensabile derularii lor in conditii optime, cum ar fi: statiile pentru
carburanti, statiile service, telefoane de securitate a traficului, moteluri, indicatoare rutiere si de
orientare, etc.
Mentionez de asemenea rolul centurilor periferice construite in jurul marilor orase pentru fluenta si
intensificarea traficului auto.
2.2. TRANSPORTUL FEROVIAR
Transportul feroviar asigura deplasarea in spatiu si timp a bunurilor si persoanelor cu ajutorul
locomotivelor si vagoanelor, care circula dupa un program prestabilit, pe trasee fixate (caile ferate).
Caile si mijloacele de transport feroviar s-au dezvoltat dupa construirea primei locomotive cu aburi
si a construirii primei linii de cale ferata in Anglia anului 1825, luand avant deosebit in a doua
jumatate a secolului al XIX-lea cand, in toate continentele, apar magistrale feroviare importante.
Pentru turism, trenurile, prin capacitatea lor superioara de transport, au raspuns in mod
convingator dezideratelor turismului de masa.
Principalele avantaje pe care le poate oferi acest mijloc de transport sunt:
transportul este asigurat, de regula, la preturi mai scazute decat cele practicate in transportul
auto si aerian, indeosebi pe distante medii si lungi;
procesul de transport se desfasoara neintrerupt, ziua si noaptea si in tot cursul saptamanii, in
conditii de regularitate si potrivit unor grafice prestabilite;
prezinta un grad ridicat de siguranta, ca urmare a respectarii stricte a normelor de siguranta a
circulatiei pe caile ferate;
regularitatea si certitudinea deplasarii, ca urmare a independentei relative a mijloacelor
feroviare fata de starea vremii;
costul relativ mai scazut al calatoriei fata de mijloacele aeriene, asociat cu viteza mare de
deplasare;
comoditatea oferita prin vagonul de dormit si vagonul-restaurant;
posibilitati mult mai largi de vizionare a peisajului:
faptul ca imbarcarea si debarcarea se realizeaza, in general, in interiorul localitatilor, pentru
ajungerea la hotel nemaifiind necesar transferul.
Aranjamentele pe calea ferata sunt organizate de catre agentiile de voiaj, pentru promovarea
traficului turistic pe calea ferata. Este sitstemul Rail Inclusive Tour (RIT), aranjament turistic la un pret
global, cuprinzand transportul, cazarea si alte servicii turistice atat pentru turistii individuali, cat si
pentru grupuri organizate.
Calatoria cu trenul presupune, de asemenea, completarea acestui tip de transport cu sevicii
conexe, care sa permita deplasarea turistilor din gari spre centrul oraselor sau spre obiectivele
turistice mai indepartate (autobuze, taxi).
Caile ferate inguste din muntii inalti, cu viaducte si tunele, asigura vizitarea multor locuri pitoresti,
inaccesibile in alt mod.
2. TRANSPORTUL AERIAN
Transporturile aeriene au diversificat paleta modalitatilor de deplasare turistica incepand cu
primele decenii ale secolului al XX-lea.Geniul constructorilor romani de aparate de zbor il ilustreaza
figurile legendare ale lui Aurel Vlaicu, Traian Vuia sau Henry Coanda.
Avionul a reprezentat si pentru turism o veritabila revolutie permitand deplasari rapide dintr-un loc
in altul, survolarea regiunilor nepopulate sau inospitaliere, introducerea in exploatare a unor resurse
izolate.
Dintre avantajele transportului aerian enumar:
viteza apreciabila de deplasare;
durata scazuta a calatoriei;
un grad de confort ridicat;
o perioada scurta de timp intre momentul achizitionarii aranjamentului turistic.
Dezavantaje:
dependenta de conditiile atmosferice;
costul ridicat al calatoriei;
imbarcarea si debarcarea se realizeaza in afara marilor orase, ceea ce reclama si utilizarea
transportului la sol;
pretul biletului este mare.
Pentru transportul turistic pe calea aerului se utilizeaza cursele regulate si cursele la cerere
(Charter).
Cursele regulate se desfasoara dupa un orar bine stabilit, cunoscut din vreme de turistii potentiali.
De regula, acestea sunt utilizate de turistii care calatoresc pe cont propriu, care achita costul integral.
In cazul curselor charter se utilizeaza numai la cerere, rutele se stabilesc in functie de cerintele
turistice, iar tarifele sunt mai reduse.
In transportul aerian de curse regulate se disting urmatoarele tipuri de aranjamente turistice:
"Inclusiv Tour" ( I.T.)
"Part Charter".
Aranjamentul I.T. reprezinta o calatorie turistica organizata de o agentie de voiaj impreuna cu o
companie de transport aeriana.
Aranjamentele I.T. se comercializeaza sub doua forme:
aranjamente de grup;
aranjament individual.
Part-Charter presupune folosirea din spatiul aeronavei si vanzarea acestuia in sistem charter.
Aranjamente turistice pe curse charter:
chartere de grup cu sau fara afinitate:
chartere I.T.;
chartere pentru uzul propriu;
chartere speciale.
Transporturile aeriene se adapteaza si ele particularitatilor de dezvoltare ale fenomenului turistic.
Astfel, au intrat in folosinta elicopterele, avioanele personale cu capacitate limitata, dar cu o fiabilitate
sporita.
Un tip de transport aerian de ultima ora este cel cu deltaplanul si parapanta, practicat de o
anumita categorie de turisti sportivi.
2.4. TRANSPORTUL NAVAL
Transporturile navale au, in zonele litorale, o vechime similara celor rutiere, desi tenta turistica si-
au castigat-o mai tarziu. Alegerea navelor ca mijloc de transport turistic a reprezentat inca de la
inceputul secolului o manifestare indeosebi a consumului turistic de lux, apanaj al claselor socio-
economice cu venituri ridicate.
Pe langa transporturile maritime, se impun cele pe marile fluvii sau lacuri interioare.
Transportul pe apa reprezinta una din formele de deplasare putin solicitate, datorita conditiilor mai
speciale de realizare, vitezei pe care o realizeaza navele si necesitatile continuarii calatoriei, de cele
mai multe ori, cu alte tipuri de mijloace.
Transporturile navale se realizeaza in prezent mai mult sub forma croazierelor, transformandu-se
de fapt dintr-o modalitate de deplasare intr-una de agrement.
Croaziera reprezinta, de fapt, un produs turistic (pachet de vacanta) constand in petrecerea
sejurului la bordul unei nave special amenajate, oferindu-se calatorilor nu numai un voiaj maritim
obisnuit, ci si unele tratamente si conditii de agrement deosebite, precum si vizitarea unor porturi si
localitati in afara granitelor tarii, in conformitate cu itinerarul stabilit in prealabil.
Produse turistice oferite de companiile maritime:
Traversari maritime cu preturi preferentiale;
Voiaje forfetare care includ transport dus-intors si servicii de sejur la fiecare escala;
Cvasi-croaziere, care ofera transport, cazare (uneori) si agrement la bordul navelor;
Croaziere, produse turistice forfetare care ofera circuite maritime si fluviale cu
plecare si sosire in acelasi port (circuit).
In functie de numarul pasagerilor, marimea si confortul navelor, calitatea serviciilor, durata
calatoriei, tipologia agrementului, se disting:
Croaziere de vacanta (nave de mare capacitate, 1.000-2.000 de pasageri, itinerarii
medii de circa sapte zile, clientela diversa, destinatii obisnuite);
Croaziere de lux (nave de capacitate mai mica, 150-900 de pasageri, confort superior,
personal de inalta calificare, itinerarii de 14-30 zile);
Croaziere exotice sau de aventura (nave de capacitate mica, destinatii originale, turisti
amatori de explorari, servicii specifice, personal cu instruire speciala etc.).
2.5. TRANSPORTURILE SPECIALE
Transporturile speciale deservesc in exclusivitate actul recreativ, dezvoltandu-se paralel sau
ulterior cu activitatile acestuia. Rolul lor consta in facilitarea accesului in areale greu de atins cu alte
mijloace, in scurtarea timpului si diminuarea efortului necesar parcurgerii unor distante, in
desfasurarea recreerii.
Din grupa mentionata fac parte:
Telescaunele;
Telecabinele;
Teleschiurile;
Funicularele
Telefericele
Transporturile suspendate
Caile ferate cu o singura sina (mono-rail)
Caile ferate cu cremaliera
Transporturile pneumatice
Caile ferate cu motoare electrice liniare
Caile ferate cu vehicule pe perna de aer
Lifturile din marile turnuri.
In desfasurarea traficului turistic se realizeaza o gama variata de mijloace de transport. Alegerea
uneia dintre ele, ca si folosirea lor in diverse combinatii, sunt determinate de particularitatile lor si
motivatia calatorilor.
EFICIENTA ACTIVITATII DE TRANSPORT TURISTIC
Serviciile de transport turistic se incadreaza in categoria serviciilor turistice de baza si ele asigura
deplasarea turistului din bazinul cererii in bazinul ofertei, in cazul turismului de sejur, sau pe toata
durata calatoriei, in cazul turismului itinerant.
Transportul turistic reprezinta prima forma de manifestare a consumului turistic, fiind singura
componenta din structura produsului la care nu se poate renunta.
Exista o legatura stransa intre turism si transporturi, este vorba de fapt de o interconditionare.
Sistemul de indicatori, evidenta lor si mai ales determinarea, se diferentiaza pe forme de
exploatare.
In cazul parcului propriu, se utilizeaza urmatorii indicatori:
1) Coeficientul de utilizare a parcului (C
up
), determinat ca raport procentual intre
numarul zile active-masina (Z
a
) si numarul zile calendaristice-masina (Z
c
).
2) Coeficientul de utilizare a capacitatii de transport (C
uc
), se determina ca raport
procentual intre numarul de calatori/km (C
km
) ce exprima capacitatea efectiv folosita si
numarul de locuri-km (L
km
) ca expresie a capacitatii teoretice.
3) Parcursul mediu zilnic (P
mz
), se calculeaza ca raport intre parcursul total (P
t
) efectuat
intr-o perioada de timp, mijloacele de pransport ale parcului si numarul masini-zile in
activitate (M
za
).
In cazul mijloacelor destinate inchirierii (autoturisme in sistem "rent-a-car"), pe linga
acesti indicatori se maiurmareste si:
1) Incasarea medie pe automobile, pe zi-masina-inventar (in valuta sau in lei);
2) Cursul de revenire, calculat ca raport intre tariful intern, in lei (in care intra cheltuieli cu
uzura masinii, salariile personalului, combustibil, reparatii, intretinere) si incasarea valutara
din inchirieri sau din schimbul valutar necesar obtinerii sumei in lei pentru achtarea serviciului;
3) Pentru mijloacele de transport inchiriate de la alte organisme sau societati
comerciale, masurarea eficientei se asigura prin intermediul indicatorilor comuni: coeficient
de utilizare a capacitatii, numar de turisti transportati, numar de curse efectuate, platile si
incasarile, cursul de revenire, in situatia inchirierii de la companii straine.
Particularitati apar in cazul exploatarii vaselor sau garniturilor feroviare in sistem charter. In
aceste conditii, organizatorul de turism plateste tarif global de inchiriere, indiferent de modul
si indicele de folosire.
Realizarea unei eficiente cit mai ridicate se realizeaza prin utilizarea capacitatii cat mai aproape de
nivelul ei maxim.

S-ar putea să vă placă și