Dumnezeu este Facatorul a tot ce se vede si ce nu se vede, adica este

Creatorul lumii. El a facut lumea din nimic sau a chemat din nefiinta la fiinta tot
ce exista in afara de Sine, adica lumea sau universul.
1

In teologia tuturor Bisericilor s-a scris mult despre chipul si asemanrea lui
Dumnezeu. Sfanta Scriptura ne invata ca Dumnezeu a facut pe om dupa chipul
si asemanrea sa(Facere 1,26). A luat pamant si a facut un chip de om, apoi a
suflat asupra lui si i-a dat viata, suflet viu. Prin chipul si asemanrea lui
Dumnezeu in om intelegem sufletul nemuritor, inzestrat cu minte, judecata,
simtire si vointa libera.
2

Toti Parintii Bisericii, atat cei din Rasarit, cat si cei din Apus, sunt de
acord sa vada in actul creatiei omului dupa chipul si asemanarea lui Dumnezeu
o oarecare orinduire, un acord primordial intre fiinta omeneasca si Fiinta
dumnezeiasca. Totusi, punerea in valoare teologica a acestui adevar revelat va fi
deseori diferita in traditiile rasariteana si apuseana, desi deloc contradictorie.
De obicei termenul chip(in ebraica tel, iar in greaca eikon) indica o
reprezentare naturala a unei zeitati. Spre deosebire de termenul idol care are
un ton peiorativ, chip sau imagine este o descriere obiectiva. Pretutindeni in
Orientul Apropiat antic se gaseau imagini ale diferitelor zeitati in templu si in
locuri sfinte, cum erau altarele in aer liber. Chipurile erau confectionate in mai
multe moduri, de ex: erau turnate din cupru, argint sau aur intr-un tipar,
masseka.
In Vechiul Testament chipurile erau de mai multe feluri :
a)Chipurile de zei straini. Desi, confectionarea chipurilor si inchinarea la
acestea erau interzise de legea din Pentateuh (Exod 20:4-5) si condamnata de
profeti (Ieremia 10:3-5, Osea 11:2) folosirea lor in Israel este un lucru obisnuit
in timpul perioadei pre-exilice (Judecatori 6:25).
b)Chipurile lui Iahve. Pietrele de aducere aminte massebot ridicate de
Patriarhi (Facere 28:18) probabil au fost considerate la inceput ca si chipuri ale
lui Dumnezeu, insa mai tarziu au fost interzise (Deuteronom 16:21). Mai tarziu

1
Catehismul Crestin Ortodox, Editura Institutului Biblic si de Misiune al B.O.R, Bucuresti, 1990
2
Invatatura Sfantului Grigorie de Nyssa despre chip si asemanare in Studii Teologice, An VIII, nr. 910,
pag.585-602.
au fost interzise de Iahvistii puri: vitelul de aur din Sinai (Exod 32:1-8), vitelul
de la Samaria (Osea 8:6).
c)Omul ca si chip al lui Dumnezeu. In cartea Facerii 1:26-27, 5:2, 9:6 se spune
ca omul a fost creat dupa chipul lui Dumnezeu, dupa asemanarea Lui. Desi
multi teologi au incercat sa localizeze chipul lui Dumnezeu in ratiunea omului,
creativitatea, vorbirea sau natura lui spirituala, este mai probabil ca, chipul lui
Dumnezeu este continut in om ca un tot unitar si nu doar intr-o parte sau un
aspect al Lui. Omul in asamblu este trup si suflet; el este imaginea naturala a
Dumnezeului imaterial.
In Orientul Apropiat antic, omul ca si chip al lui Dumnezeu, Il reprezinta
prin faptul ca este faptas la suflarea divina sau la spiritul divin( Facere 2:7).
Rolul omului de stapan al pamantului este sfatuit prin crearea sa dupa chipul lui
Dumnezeu. In alta parte in Orientul Apropiat antic se spunea de obicei ca regele
este chipul lui Dumnezeu, iar in Facere capitolul 1, omenirea, intotalitatea ei
este reprezentata ca fiind imaginea si reprezentanta lui Dumnezeu.
Despre asemanare( homoiosis in limba geaca si demut in ebraica)
putem spune ca este starea de desvrire la care este chemat s ajung omul,
creat dup chipul i asemnarea lui Dumnezeu, pe care a pierdut-o prin cderea
n pcat, dar pe care o recupereaz n Iisus Hristos. Pentru Parinii Bisericii,
asemnarea este o rsfrngere n suflet a frumuseii chipului lui Dumnezeu prin
iluminarea Sfntului Duh, reprezentnd, potrivit Sfntului Vasile cel Mare,
nsi esena cretinismului, fiind echivalent cu ndumnezeirea. Acest cuvnt
nseamn "a face ca, similar sau a fi ca" n Septuaginta este cea mai mare parte
nseamn "asemnare".
3

Sfantul Grigorie de Nyssa, dezvoltand invatatura crestina despre om, se
sprijina pe revelatia supranaturala din Sfanta Scriptura. Aratand ce este omul in
sine si ce trebuie sa devina, se foloseste mereu de expresiile biblice chip si
asemanare. Aceste expresii sunt luate din Cartea Facerii, unde se spune: Sa
facem om dupa chipul si asemanarea( Facere 1:26). Referitor la acest verset
Parintele Sorin Ioan Usca, facand o analiza mai ampla asupra lui spune ca omul
e dup chipul i asemnarea lui Dumnezeu. Cuvintele dup chip i asemnare
nu se refer la chipul i asemnarea dup trup , ci la chipul i asemnarea dup
spirit i raiune.

3
Dictionar Biblic Socetatea Misionara Romana, Editura Cartea Crestina, 1995.
Desigur, noi nu atribuim lui Dumnezeu o existen corporal. A zis dup
chipul pentru c Dumnezeu a fcut sufletul nestriccios i liber; a mai zis dup
asemnare adic dup virtute. Deci, Dumnezeu ne-a dat n chip firesc virtuile.
Dar, patimile nu le avem n chip firesc. Cci nu au vreo fiin, sau vreun ipostas;
ci sunt ca ntunericul care nu exist (nu subzist) dup fiin.
Aa cum Dumnezeu, cel Unul n fiin, este Treime de Persoane, tot astfel
sufletul omului este druit cu trei faculti: raiune, voin i afectivitate. Cnd
tot acest chip al lui Dumnezeun om l contempl pe Creator, putem vorbi i
despre asemnare, aceasta nsemnnd statornicirea n Bine. Ceea ce imprim n
noi chipul dumnezeiesc este fr ndoial sfinenia, adic mprtirea de Fiul
n Duhul. De aceea, cnd firea omului a alunecat spre abatere i frumuseea
chipului a fost desfigurat, am fost nnoii n starea de la nceput; am fost
remodelai prin Duhul spre chipul Creatorului, adic al Fiului, prin care vin
toate de la Tatl.
4

Un alt verset important despre chip si asemanre este cel din Facere 5:3 in
care Adam i transmite ntregului neam omenesc chipul pe care el nsui l
primise de la Dumnezeu. Septuaginta traduce: dup forma i dup chipul su.
Textul Masoretic reia dup chip i asemnare din 1, 26-27, n timp ce
Septuaginta folosete un termen rar, unic n tot Pentateuhul, form, tipar (se
poate referi att la trup, ct i la caracter.)
De aici se red genealogia lui Adam pe linia lui Set, n contrast cu
descendena lui Cain. Cain e abandonat de autorul biblic, smna sa fiind deja
condamnat. Plecat de la faa lui Dumnezeu, el nu mai e nici mcar dup chipul
i asemnarea prinilor si czui, ntr-att a fost desfigurat de pcat. De acum,
sunt nfiai doar urmaii lui Set pentru c toi oamenii care sunt n lumea
aceasta sunt fiii lui Set, cci urmaii lui Cain au pierit n potop.
Dintre Parintii Apostolici, Sfantul Ignatie Teoforul accentuiaza
indentificarea crestinismului cu Mesia. El zice ca Dumnezeu este in noi, iar noi
suntem teofori sau hristofori. El insusi se numeste pe sine teofor, adica purtator
de Dumnezeu, purtator de chip al lui Dumnezeu si de putere pe care o poate
intrebuinta ca sa poata deveni asemenea cu Dumnezeu.
Sfantul Irineu spune ca omul a fost asezat pe pamant ca chip al lui
Dumnezeu.
5
Acest chip s-a denaturant dupa pacat si noi nu mai putem reveni la
starea cea dintai fara ajutorul lui Dumnezeu, Logosul Intrupat. Dupa Tertulian

4
Preot Ioan Sorin Usca, Vechiul Testament in talcuirea Sfinilor Prini, Editura Sophia, Bucuresti, 2008
5
Pr. Prof. Ioan G. Coman, Indumnezeirea omului dupa Sfintii Parinti,anul III, 1954-1955, pag 102
noi mostenim prin Adam chipul lui Dumnezeu si in felul acesta sufletul nostrum
este crestin prin fire . El vede chipul lui Dumnezeu in sufletul curat, simplu,
nevinovat, asa cum a fost creat la inceput, nu apasat de greutatea invataturii si a
culturii.
Clement Alexandrinul, vazand chipul lui Dumnezeu in om, zice: daca
cineva va cunoaste pe sine insusi , va cunoaste pe Dumnezeu, iar cel ce va
cunoaste pe Dumnezeu, se va asemana cu Dumnezeu. Sfantul Macarie
Egipteanul zice ca nici soarele, nici luna, nici pamantul nu au vointa libera, ci
numai omul care a fost creat dupa chipul si asemanarea lui Dumnezeu.
Sfantul Vasile cel Mare spune in cartea Comentarii la Psalmi, ca omul
a fost facut dupa chipul si asemanarea lui Dumnezeu, dar prin pacat s-a
dezbracat de chipul cel ceresc si a luat asupra chipul cel pamantesc, iar Sfantul
Ignatie subliniaza faptul ca noi suntem purtatori de Dumnezeu, intrucat avem in
noi chipul si asemanarea Sa, si vorbeste despre faptul ca omul singur este asezat
pe pamant ca si chip al lui Dumnnezeu.
6

Filozofii numeau pe om microcosm, dar Biserica crestina prin Sfintii
Parinti, ii da omului adevarata lui valoare, de chip al lui Dumnezeu, menit sa
ajunga asemenea cu Dumnezeu.
Prin termenul chip se arata ceea ce este omul in sine de la creatie, iar
prin asemanare se arata ceea ce este omul in potenta, ceea ce trebuie sa
devina, el fiind sigurul creat dupa chipul si asemanarea lui Dumnezeu. Chipul
lui Dumnezeu in om, este izvorul de bogatii dumnezeiesti, pe care Creatorul
le-a pus in om din momentul creatiei (Facere 1:28). Aici Cretei: n original,
acest verb sugereaz, deopotriv, facultatea de a spori n talie, n for, n putere,
n numr, i pe aceea de a deveni fecund, rodnic, apt pentru nmulire.
Este motivul pentru care unii traductori romni (Radu, Galaction,
Nicodim) prefera sintagma: Fii rodnici (roditori)!, n consonan cu versiunile
occidentale, spre deosebire de cei mai vechi ai notri, care rein sensul primar al
cuvntului (verbul e acelai ca n versetul 22).Omul este creat ultimul, cnd
toate cele peste care urma s stpneasc erau fcute. Era deci necesar s se
plsmuiasc o fiin cuvnttoare (raional), artndu-se naintea ei cele ce i
servesc spre ntreinere i care s se arate ca fcute pentru un bine. De aceea,
artnd mai nainte n podoaba cuvenit cerul i pmntul i cele din ele, a
purces la alctuirea omului, avnd nainte de facerea lui gndul despre el,

6
Sfantul Vasile cel Mare, Comentariu la Psalmi, trad. de Pr. Olimp N. Caciula, in colectia Izvoarele
Ortodoxiei, nr.2, Bucuresti, 1939, pag.268
precum i toat cealalt zidire a cugetat-o i ntemeiat-o prin Cuvntul Su ca
Dumnezeu.
7

Clement Alexandrinul atenioneaz c: nu ni s-a poruncit att doar s
stpnim numai fiarele din afar, ci i patimile slbatice care sunt n noi. E o
anticipare, patimile fiind doar virtuale pentru primul om, zidit neptimitor.
Oricum, cnd Dumnezeu cere omului s stpneasc tot pmntul, arat
c spiritul trebuie s domine materia, pentru ca elementele acesteia s nu
redevin stihii pustiitoare.
Dac omul e dup chipul lui Dumnezeu, aceasta implic i aceea c trup
i suflet, cu toate facultile acestuia, sunt aduse deodat la existen:
dimpreun cu sufletul au coexistat i mintea i cuvntul nostru, fr a fi
preexistat sau presubzistat unul naintea altuia, ntruct aceste trei sunt deodat
una i ne-au fost date toate ntr-un singur duh de via , aa deci cum n acestea
nu a preexistat i nu a presubzistat una naintea alteia, fiind o singur fiin i
fire, tot aa nici n Sfnta Treime cea de o fiin i de o cinstire nu a preexistat o
persoan naintea alteia.
Dupa Sfantul Grigorie de Nissa , asemanarea cu Dumnezeu , este
desavarsirea omului in bine, este exercitarea continua si dupa voia lui
Dumnezeu a chipului divin din om. Este puterea in lucru a darurilor lui Lui
avute in chip , este imitarea vietii dumnezeiesti . Asemanarea cu Dumnezeu
consta in faptul ca omul reproduce intr-o anumita masura pe Dumnezeu.
Asemenea cu Dumnezeu e o neintrerupta depasire pe sine , o desavarsire care
nu se incheie niciodata.
8
Dumnezeu este infinit in act , iar sufletul omului este
infinit in devenire , el creste mereu in virtute , si este intr-un progres permanent.
Omul este persoana , si prin asemanarea cu Dumnezeu devine personalitate .
Asemanarea cu Dumnezeu se face cu ajutorul harului divin si si prin efort
personal . Asemanarea cu Dumnezeu este o crestere spirituala, un progres in
virtute , in desavarsire morala , este lucrarea noastra duhovniceasca de a ne
apropria de Dumnezeu.
Intre chip si asemanare exista o stransa legatura , dar si o vadita
deosebire. A nu face deosebire intre chip si asemanare este o mare greseala ,
pentru gandirea si trairea crestina . S-ar lasa la o parte caracterul dinamic al
invataturii crestine privitoare la om . In invatatura Sfantului Grigorie de Nissa
despre chip si asemanare , deosebirea ce se face este destul de evidenta. Chipul

7
Preot Ioan Sorin Usca, Vechiul Testament in talcuirea Sfinilor Prini, Editura Sophia, Bucuresti, 2008

8
Sfantul Grigorie de Nyssa, Despre Facerea Omului, II, Migne, P.G, Vol.44, col. 132
lui Dumnezeu , zice el , il avem in noi deodata cu creatia noastra
9
,
asemanarea cu Dumnezeu insa o dobandim prin alegerea noastra libera , din
chipul lui Dumnezeu in mine imi decurge insusirea de a fi o creatura rationala
, iar din asemanarea cu El , facultatea de a deveni bun . Ai , deci , chipul lui
Dumnezeu prin faptul ca esti dotat cu ratiune , asemanarea insa o ai prin
imbratisarea virtutii , a cinstei ,a bunatatii. Vedem ca , chipul este dat de
Dumnezeu din momentul creatiei , iar asemanarea o dobandim cu timpul ,
prin libera noastra vointa si osteneala . Chipul lui Dumnezeu il avem in noi
din capul locului , din natura , si ne insoteste incontinuu , asemanarea ne este
pusa la indemana de libera noastra vointa ,nu este un lucru format in noi
deodata , ci se formeaza cu timpul prin faptele nostre . A fi dupa chipul lui
Dumnezeu tine cont de crearea noastra de la inceput , dar a capata asemanarea
cu Dumnezeu tine de vointa noastra . Chipul lui Dumnezeu este in fiecare om ,
iar asemanarea apartine doar acelora care vor sa si-o insuseasca . Sfantul
Grigorie de Nissa aratand ca omul in stare primordial avea numai chipul lui
Dumnezeu , se sprijina prin cuvintele din Cartea Facerii : Si a facut
Dumnezeu pe om dupa chipul Sau , dupa chipul lui Dumnezeu l-a facut (
Facere 1 ,27 ) . Despre asemanarea , care e prevazuta inainte de facere si care
era in potenta in chip , nu se spune nimic.
In Rai , prin puterea chipului si cu ajutorul harului divin , omul
incepuse sa-si teasa vesmantul asemanarii cu Dumnezeu . Omul era
impodobit cu slava si cu cinste si era stapan peste lucrurile mainilor lui
Dumnezeu( Psalmi 8, 5-7). Stapaneste faptura si da numire vietuitoarelor
(Facere 2 ,19-20 ). Avea in el masura cunoasterii lui Dumnezeu si trebuia sa
se intareasca in bine . Adam avea chipul lui Dumnezeu in el si avea drept scop
castigarea asemanarii , care putea fi atinsa prin statornicie in bine . Ratiunea
omului era luminata si clara , sanatoasa , fara prejudecati si netulburata .
Vointa lui era curate si dreapta .
Omul , avand chipul lui Dumnezeu in el , era liber si in chip liber
trebuia sa asculte de Dumnezeu ca sa ajunga la asemanarea cu El . Dar , prin
indemnul diavolului , care l-a inselat ca va fi asemenea cu Dumnezeu , si prin
libera sa vointa , omul , mancand din pomul oprit , n-a ascultat de Dumnezeu

9
Pr. Prof. Atanasie Negoita, Teologia Bibllica a Vechiului Testament, Editia a-II-a, Editura Sophia, Bucuresti,
2004
si in felul acesta a cazut in pacat. Dupa pacatul primilor oameni , chipul si
asemanarea vor lua alta infatisare .
10

Sfantul Ioan Gura, referitor la versetul 27 din capitolul 1 spune despre
cuvintele sa facem om , Creatorul universului ne-a infatisat un fel de sfatuire ,
ca sa spunem asa , un fel de deliberare , aratandu-ne sub aceasta forma cinstea
celui ce avea sa fie curat ; ne-a invatat chiar inainte de al crea ; maretia
dregatoriei ce avea sa o incredinteze omului. Dupa ce a spus sa facem om
dupa chipul si asemanarea Noastra a mai adaugat si sa stapaneasca pestii
marii. Profetul , graind prin Duhul Dumnezeiesc , vede pe cele ce inca nu
existau ca si cum ar exista , ca si cum ar fi facute , ne descopera aici o taina
ascunsa.
11
















10
Chipul si asemanarea lui Dumnezeuin om in Teologia Ortodoxa, Nicolae Streza, Mitropolia Ardealului 7-9,
1977, pag 552.
11
Sfantul Ioan Gura de Aur, PSB Vol 21, scrieri partea intai, Editura Institultului Biblic si de Misiune al BOR,
Bucuresti, 1987
BIBLIOGRAFIE


1.Biblia sau Sfanta Scriptura, Tiparita cu binecuvantarea Preafericitului Parinte
Daniel, Editura Institutului Biblic si de Misiune al B.O.R , Bucuresti, 2008.
2.Biblia sau Sfanta Scriptura, Tiparita in zilele majestatii sale Carol I , Editia
Sfantului Sinod, Tipografia cartilor Bisericesti, Bucuresti 1914.
3.Biblia sau Sfanta Scriptura, Ioan Serban Cantacuzino Basaraba Voievod si cu
indrumarea lui Constandin Brancoveanu, Marele Logofat, Tiparita in Mitropolia Bucurestilor
in luan noiembrie 10 zile, Bucuresti 1688.
4.Biblia sau Sfanta Scriptura cu ilustartii, Versiune diotorisita dupa Septuaginta ,
Redactata de Arhiepiscopul si Mitropolitul Bartolomeu Valeriu Anania, Editura Litera
International 2011.
5.Dictionar Biblic Socetatea Misionara Romana, Editura Cartea Crestina, 1995.
6.Catehismul Crestin Ortodox, Editura Institutului Biblic si de Misiune al B.O.R,
Bucuresti, 1990

7.Invatatura Sfantului Grigorie de Nyssa despre chip si asemanare in Studii
Teologice, An VIII, nr. 910, pag.585-602.
8.Preot Ioan Sorin Usca, Vechiul Testament in talcuirea Sfinilor Prini, Editura
Sophia, Bucuresti, 2008

9.Pr. Prof. Ioan G. Coman, Indumnezeirea omului dupa Sfintii Parinti,anul III,
1954-1955, pag 102

10.Sfantul Vasile cel Mare, Comentariu la Psalmi, trad. de Pr. Olimp N. Caciula, in
colectia Izvoarele Ortodoxiei, nr.2, Bucuresti, 1939, pag.268
11.Sfantul Grigorie de Nyssa, Despre Facerea Omului, II, Migne, P.G, Vol.44, col.
132
12.Pr. Prof. Atanasie Negoita, Teologia Bibllica a Vechiului Testament, Editia a-II-a,
Editura Sophia, Bucuresti, 2004

13.Chipul si asemanarea lui Dumnezeuin om in Teologia Ortodoxa, Nicolae Streza,
Mitropolia Ardealului 7-9, 1977, pag 552.

14.Sfantul Ioan Gura de Aur, PSB Vol 21, scrieri partea intai, Editura Institultului
Biblic si de Misiune al BOR, Bucuresti, 1987


Facultatea de Teologie Ortodoxa ,,Iustinian Patriarhul




LUCRARE DE SEMINAR LA VECHIUL TESTAMENT


Chip si asemanare in Vechiul Testament




Prof. Coordonator: Iatan Cristinel Student:Sufletel Cosmin



Bucuresti
2013