PROIECT DE AN LA

ORGANIZAREA TERITORIULUI
INDRUMATOR: STUDENT:

CUPRINS
1.1 Delimitarea suprafeei amenajate i caracterizarea cadrului natural
1.1.1 Caracterizarea fizico-geografic i administrativ a teritoriului
1.1.2 Conditiile climatice din zon
1.1.2.1. Regimul precipitailor (lunare anuale ma!ime"
1.1.2.2. Regimul temperaturilor
1.1.2.#. $vapotranspiraia potenial
1.1.2.%. Dinamica maselor de aer
1.1.#. Caracterizarea solurilor i starea de eroziune
1.1.%. &idrografia i 'idrologia zonei din perimetrul amenajat
1.1.(. Condiii 'idrogeologice
1.1.). Caracterizarea geomorfologic. *ndicatorii morfometrici ai +azinului
'idrografic
1.1.,. -odul de folosin a terenurilor inainte de amenajare
1.1.,.1. .tructura categoriilor de folosin
1.1.,.2. .tructura culturilor
1.1.,.#. /roducii realizate fora de munc disponi+il
1.1.0. Concluzii asupra cadrului natural
2.1./recizarea sc'emei de organizare antierozional a teritoriului
1.2.1. Restructurarea categoriilor de folosin
1.2.2. 1rganizarea antierozional a folosinelor (ara+il vii livezi psuni"
1.2.#. 2ucrri antierozionale speciale
II. Proiectul de execuie
2.1. $stimri cantitative privind eroziunea solului i precizarea msurilor i lucrrilor
antierozionale necesare. Calculul distanei de amplasare a lucrrilor antierozionale.
2.2. 1rganizarea antierozional a terenului ara+il (sta+ilirea asolamentelor
proiectarea solelor amplasarea reelelor de circulaie"
2.#. 1rganizarea antierozional a terenului destinat plantaiilor viti-pomicole
(delimitarea unitilor teritoriale de lucru sta+ilirea reelei de circulaie amplasarea
zonelor de um+rire i de 3ntoarcere"
2.%. Dimensionarea teraselor cu platforma 3nclinat 3n sensul pantei terenului.
2.(. Dimensionarea lucrrilor de dirijare a scurgerilor pe versante (canale de coast
3nclinate de+uee"
2.). Captarea izvoarelor de coast

1. Deliit!re! "u#r!$eei !e%!&!te 'i c!r!cteri(!re! c!drului %!tur!l
Desfurat 3ntre paralelele de %,
o
204%%443n nord i %)
o
2%4%)44 3n sud respectiv
meridianele de 2#
o
#542244 3n vest i 2%
o
1#4%)44 3n est judeul Cluj se situiaz 3n jumtatea
nord-vestic a rii la contactul a trei uniti naturale reprezentative6 -unii 7puseni
/odiul .omeean i Campia 8ransilvaniei toate trei incluse numai parial 3n cuprinsul
celor ))(9 :m
2
ai arealului su geografic. 2ocalitatea Dej aflandu-se situat 3n partea de
nord a acestui jude.
1.1. C!r!cteri(!re! $i(ico)*eo*r!$ic+ 'i !di%i"tr!ti,+ ! teritoriului
;n funcie de relieful dominant localitatea Dej este o localitate a judeului Cluj fiind
format din dealuri (peste 2<# din suprafa" i de munte campie cu treapta de relief cu
valori su+ 299 m lipsind integral.
Cotele cele mai reprezentative se 3nregistreaz 3n masivele =ldeasca 10%2 m (10#0
la staiunea meteorologic Dej" i -untele -are-102) m iar altitudimea minim 22, m la
ieirea someului din jude.
Relieful muntos al acestei zone este reprezentat de -unii 7puseni care ocup prin
ramificaiile lor nord-estice ceva mai puin de o treime din suprafaa judeului (sectorul
vestic i nord-vestic" fiind reprezentai prin masivele -untele -are i =ldeasca
(prelungite i 3n judeele limitrofe >i'or i 7l+a" precum i prin culmile intermediare din
+azinele .omeului Cald i .omeului Rece (-unii ?ilului" respectiv e!tremitatea
nordic a -unilor 8rascului.
/etrografic masivul =ldeasca e alctuit din roci vulcanice (dacite i andazite"
-untele -are din granie vec'i i din isturi cristaline aceiai structur 3ntalninde-se i 3n
-unii ?iulului. /rin 3ndelungata lor modelare de ctre factorii e!terni (vanturi ploi
3ng'e-dezg'e ape curgtoare" aceste formaiuni au generat un relief caracterizat prin
interfluvii larg ondulate uneori ca nite adevrate esuri suspendate.
.pre deose+ire de interfluviile largi favora+ile amplasrii aezrilor care urc pan
la 1299-1#99 m vile sunt adanci (pe alociri depind )99-099 m" 3nguste um+rite i
neospitaliere dar pretande-se la amenajarea unor importante o+ective 'idroenergetice.
/odiul .omeean se caracterizeaz prin raportul strans 3ntre structura geologic-
reprezentat printr-o alternan de formaiuni sedimentare (calcare gresii marme argile"
uor 3nclinate spre a!a .omeului-i formele de relief dominand suprafeele structurale
a+rupturile cu 3nclinri de peste 2(-#9
9
(coaste sau cueste" vile asimetrice (Cpuul
@adul .omeul -ic pan la 7pa'ida" cu 3ngustri locale su+ form de c'ei (C'eile
>aciului 3n calcare eocene"
;n mod deose+it se remarc aliniamentul de coaste fragmentate i 3n general
a+rupte pe seama tufurilor vulcanice mai rezistente la eroziune s-au impus 3n relief
dealurile cu 3nlimi de peste )99 m i care strjuie localitile C'inteni =ultureni
Aoimeni Corneti 8iocu culminand la )5# m.
Ca procese de versant sunt specifice alunecrile de teren monticulare (cunoscute de
localnici su+ numele de BglimeeC" din dealurile 8ec'intu -urgu /iatra Aoimilor
?recea alunecri vec'i (cuaternare" ce dau o not particular reliefului deluros de
ansam+lu din sud-vestul /odiului .omeean.
Campia 8ransilvaniei corespunztoare treimii estice i sud-estice a judeului
reprezint ca treapt de relief o unitate deluroas intens defragmentat dar e!ceptand
cateva cote din dealurile Dnguraului de langa Dej care se apropie sau depesc cu puin
)99 m celelalte interfluvii principale se menin su+ ((9 m pentru ca 3n interiorul
+azinelor 'idrografice ale ?dlinului Eizeului >andei >olduului altitudinile s treac
rar de %(9 m iar la nivelul luncilor acelorai vi s co+oare aproape generalizat su+ #99
m. *ntens i de timpuriu defriat regiunea a cptat denumirea de BcampieC pentru funcia
s-a economic de grFnar transilvnean.
Ca procese de versant sunt de semnalat 3n special alunecrile de teren eroziunea
torenial este 3n general atenuant e!ceptand dealurile Eizeului i ale Dnguraului unde
fregvena acestor fenomene pune unele pro+leme legate de valorificarea raional a
terenurilor.
7stfel judeul Cluj dispune de terenuri ara+ile predominante 3n lungul vilor mari
i 3n Campia 8ransilvaniei puni i fanee naturale ( 3n toate compartimentele de relief"
pduri (3n cuprinsul -unilor 7puseni i 3n /odiul .omeean" versani cu 3nclinaii
moderate i e!puneri favora+ile viticulturii i pomiculturii de potenial 'idroenergetic 3n
cadrul montan.
1.-. Co%diii cli!tice di% (o%+
Gudeul Cluj +eneficiaz de un climat continental moderat. 7ltitudinea formele de
relief i e!poziia lor vegetaia i apele privite ca factori locali determin 3ns diferenieri
demne de reinut 3n mersul elementelor climatice nota cea mai specific fiind dat de
modificrile impuse de relief respectiv aparitia fenomenelor de fo'm fie i atenuat 3n
zonele depresionare de la periferia estic i nordic a -unilor 7puseni datorit
descendenei aerului de provenien vestic dup escaladarea culmii >i'orului.
1.-.1. Re*iul #reci#it!ilor .lu%!re/ !%u!le/ !xie0
Dmezeala aerului variaza ca medie anuala 3ntre ,9-09H 3n Campia 8ransilvaniei i
/odiul .omeean depind 09H 3n -unii 7puseni iar ne+ulozitatea medie 3ntre (,
zecimi la Cluj-@apoca i )1 la >ioara decem+rie fiind luna cea mai noroas 3n zonele
joase i mai 3n cadrul montan.
Cu e!cepia culuarului arieului inferior (-oldoveneti-8urda-Campia 8urzii"
celelalte regiuni ale judeului primesc cantiti de precipitaii semnificative (Campia
8ransilvaniei /odiul .omeean" i din a+unden (-unii 7puseni". 8otui e!ist i
pericolul unei secete relativ prelungite toamna (septem+rie-octom+rie" i primvara
(martie" 3n regiunea de dealuri (cu deose+ire 3n Campia 8ransilvaniei".
;n mod e!cepional se 3nregistreaz cantiti mari de precipitaii pe uniti de timp (2( mai
152) cu 129 mm.<2% ' la 8urda" ca i intensiti ma!ime (25 iunie 15(# cu 1#0
mm<min. respectiv %1% mm.
Preci#it!tii edii ulti!%u!le l! "t!ti! eteo De&)Clu&
T!1elul.1.
A%ul
LUNILE
Tot!l
I II III I2 2 2I 2II 2III I3 3 3I 3II
1451 16.1 -7.8 -8.7 -9.: 7;.9 54.7 58.7 76.4 -.7 -6.; 76.8 69.9 784.1
145- -9.; -;.4 4:.1 5:.1 :7.7 7;.- ;-.9 98.5 14.- 7.4 75.- 61.8 9;5.-
1456 48.- 14.; -8.- -8.; 96.; 94.8 9;.7 98.9 -8.- 65.: -6.7 56.1 917.4
1457 18.4 94.8 9-.6 ;-.5 115.8 7-.: 9:.7 49.8 67.; 5;.: 68.; 96.7 ;8-.5
1459 79.8 -7.1 66.7 97.4 5-.4 18;.4 :-.- ;:.1 -8.4 8.; 5:.7 57.7 57:.4
1455 51.1 7-.; -5.; 6;.: 4:.8 55.4 :5.9 48.7 -7.4 :1.; 9-.9 75.5 ;19.:
145; 96.1 -:.- 9;.9 78.6 18:.9 -;.: 14.7 46.5 78.- 1;.- 61.: 187.8 517.5
145: 91.4 9:.9 18.7 7-.1 :5.8 79.: 56.: 1-9.6 91.5 6-.9 6-.5 9:.: 594.1
1454 1-.: 76.: -1.- 67.5 ;5.- 1:-.; 96.7 1-:.; -9.; -9.1 19.79 91.8 :75.1
14;8 9:.9 :7.; 58.; 74.7 1;7.1 115.8 187.9 7-.4 1:.; 56.6 67.; 7;.7 :99.7
1.-.-. Re*iul te#er!turilor
Deose+irile dintre zona montan i cea deluroas presupune urmtoarele valori ale
radiaiei glo+ale6 119-110 :cal<cm
2
<an 3n /odiul .omean i Campia 8ransilvaniei fa de
59-199 :cal<cm
2
<an 3n -untele -are sau 3n =ldeasa i ale duratei de strlucire a soarelui
(15%2) ore annual la Dej 150%0 la Cluj-@apoca fa de numai 1,)## la >ioara".
$!tremele a+solute au atins I #0(
o
la 8urda (25 august 15%)" i -#2.(
o
la Cluj-
@apoca (11 fe+ruarie 1525" fiind mai atenuate 3n munti. Rcirile e!cesive de iarn prin
inversiuni de temperatur constituie o caracteristic pregnant pentru zonele depresionare
( *are 8urdaCluj-@apoca Dej" fcande-se mai improprii pentru culturile mai pretenioase
fa de cldur i pentru amplasarea unor uniti industruale mai poluante ale atmosferei.
/rimul i ultimul 3ng'e se produc 3ntre 29-#9 septem+rie respectiv 1-19 mai 3n
muni i 1-19 octom+rie respectiv 29-#9 aprilie 3n zona deluroas numrul mediu al
zilelor cu 3ng'e variind 3ntre 129-109 annual. Jilele tropicale (ma!ima de #9
o
C" a+ia ating
19<an la Cluj-@apoca lipsind complet 3n aria montan.
1.-.6. E,!#otr!%"#ir!i! #ote%i!l+
$vapotranspiraia poteniala variaza 3n funcie de anotimp i mai ales de lunile
anului. 7stfel 3n lunile de iarna6 decem+rie ianuarie i fe+ruarie evapotranspiraia
poteniala este 9 datorit temperaturilor scazute apoi 3ncepe s creasc treptat 3n cursul
lunilor de primavar de la 19 m 3n luna martie la %, m 3n aprilie ajungand la 5( mm la
sfaritul lunii mai. 1data cu venirea verii i a temperaturilor ridicate evapotranspiraia
potenial evolueaz considera+il 3n sens pozitiv atingand pragul ma!im de 1#0 mm 3n
luna iulie dup care 3ncepe s scad progresiv de la 121 mm 3n august ,0 mm 3n luna
septem+rie la %9 3n octom+rie pan la 12 mm 3n luna noiem+rie urmand ca 3n luna
decem+rie sa atinga pragul minim de 9 mm.
Deasemenea i evapotranspiraia real are o evoluie asemanatoare cu cea potenial
diferena dintre ele fiind facut doar de valorile medii lunare 3nregistrate i de luna 3n care
se 3nregistreaz valoarea ma!im. 7stfel 3n lunile de iarna ea este de 9 mm urmand s
creasc progresiv pan 3n luna iunie cand atinge pragul ma!im de 11# mm 3n timp ce
evapotranspiraia potenial 3nregistreaz valoarea cea mai ridicat 3n luna iulie dup care
scade treptat ajungand ca 3n luna noiem+rie s ai+ valoarea de 12 mm iar 3n decem+rie s
ating pragul minim de 9 mm.
1.-.7. Di%!ic! !"elor de !er
=Fnturile cu dominan general vestic sunt totui influienate de poziia
masivelor i de orientarea culuarelor de vi astfel c la Cluj-@apoca circulaia nord-vestic
totalizeaz 120H iar 3n Campia 8urzii este sud-vestic 1#%H. 2a Dej deine 1(H tot
circulaia nord vestic 3n timp ce la >ioara datorit poziiei de adpost a staiunii
predomin vanturile din sud-est cu 15,H zilele de calm 3nsumand pan la (%5H.
=iteza ma!im a vantului se 3nregistreaz 3n aprilie pentru zona de dealuri i 3n
fe+ruarie pentru cea de munte. 1 importan deose+it prezint fregvena dup direcie a
vantului element esenial de care tre+uie s se in neaprat seama 3n amplasarea
o+iectivelor economice i sociale.
<rec,e%! 'i ,ite(! ,=%turilor l! St!i! Meterolo*ic+ De&)Clu&
.taia @ @$ $ .$ . .= = @= Calm
Erecvena H 1(.) 0( %% 15., 1#( 1#% 11., 1% 29(
=iteza m<s #1 22 12 20 #0 2% 29 2# -
1.6. C!r!cteri(!re! "olurilor 'i "t!re! de ero(iu%e
.olurile reflect atat etajarea climatic cat i pe cea a vegetaiei elementele care
stau la +aza procesului de pedogenezK roca mama i unele particulariti 'idrogeologice
(profunzimea nivelului freatic salinitatea apelor freatice etc." justific mai ales formarea
solurilor intrazonale. ;ntr-o msur remarca+il la diversificarea local a tipurilor zonale
de sol particip i fragmentarea accentuat a reliefului e!poziia versanilor 3nclinarea
acestora etc. ele jucand un rol destul de important 3n declanarea eroziunii toreniale i 3n
alte procese de degradore a solurilor (alunecri pr+uirietc."
2a nivelul 3ntregului jude se remarc predominana solurilor silvestre +rune i
+rune- gl+ui podzolite (#)(H" ocupand areale e!tinse 3n zona munilor mijlocii. .u+
vegetaia de molidiuri i fgete i pe roci cristaline s-au dezvoltat podzolirea 'umico-
feriiluviale a solurilor +rune acide i podzolice +rune. 7cestea sunt favora+ile domeniului
de utilizare silvic-pastoral avand un randament necorespunztor 3n culturi c'iar i 3n cele
specifice muntelui (cartof ovz grau de primvar". ;n acelai timp ele sunt supuse
procesului de eroziune 3n funcie de fragmentarea reliefului i de condiiile sporite de
precipitaii astfel 3ncat se recomand utilizarea lor ca fanee puni i +ineaneles ca
suprafee 3mpdurite.
;n preajma .omeului pe versanii cu e!poziie sudic apar cernoziomurile levigate.
/seudorendzinele rendzinele roii-+rune solurile negre argiloase se dispun intrazonl pe
arii restranse 3n funcie de petrografie i drenajul apelor superficiale.
Campia 8ransilvaniei cu relativ uniformitate petrografic (fa de /odiul
.omeean" reprezint domeniul cernoziomurilor levigate (1,5H din totalul pe jude"
dezvoltate cu precdere pe versanii cu e!poziie sudic alturi de solurile silvestre +rune
i +rune gl+ui tipice sau podzolite e!ploatate 3n culturi cerialiere i de plante industriale
dar i cu puni fanee i c'iar pduri (pstrate insular".
;n zona cutelor diapire de pe aliniamentul 8urda-.omeeni-7pa'ida-Dezmir-
Cojocna-.ic-Dej-1cna Dejului etc. 3i fac apariia insule de srturi.
De reinut faptul c %(H din terenurile agricole ale judeului cu ponderea cea mai
mare 3n /odiul .omeean i Campia 8ransilvaniei sunt afectate de procese de eroziune de
diferite intensiti apro!imativ 10H fiind puternic i e!cesiv erodate ceea ce a impus
trecerea la lucrri de prevenire a e!tinderii eroziunii i de reantroducere 3n circuitul
economic a tuturor suprafeelor degradate.
1.7. >idro*r!$i! 'i ?idrolo*i! (o%ei di% #erietrul !e%!&!t
8eritoriul judeului Cluj dispune de numeroase resurse de ap reprezentate prin
rauri lacuri i ape su+terane.
Reeaua de rauri aparine 3n cea mai mare parte +azinului 'idrologic al .omeului
Criului Repede i 7rieului inferior fiind ceilani colaterali. .omeul -ic ia natere din
unirea 3n zona lacului de +araj ?ilu a celor dou +rae principale .omeul Cald i
.omeul Rece am+ele drenand cadrul montan al judeului de unde 3i culeg numeroi
tri+utari mruni dar viguroi cu de+it relativ constant6 >eliul Raca 8rnia *rioaia
Rctul Raca -are etc.
;n mod deose+it se remarc valea spectaculoas a .omeul Cald cu un sector de
c'ei 3n calcarele jurasice din cursul superior al defileului adanc taiat in sisturi cristaline si
granite care au permis amplasarea impunatoarelor +araje de la Eantanele si 8arnita.
Crisul Repede pe parcursul ultimilor () :m culege de+itele vailor 1colis *ara
&asdate si =aii Racilor care stra+at in cursul lor sectoare spectaculoase de c'ei si defilee.
7limentarea din ploi sau zapezi predomina in proportie de )%-,,H aportul apelor
su+terane fiind mai ridicat la raurile din spatiul montan (.omesul Cald ##H .omesul Rece
#%H etc."
.curgerea medie anuala se incadreaza intre 29-2( 1<s<:m
2
in cadrul montan si 2.(
l<s<:m
2
in Campia 8ransilvaniei volumul ma!im al scurgerii inregistrandu-se in luna
aprilie (1).5-21.%H" iar cel minim in septem+rie (2.5#-#.55H" /otentialul 'idrografic este
valorificat pana in prezent in sistenul 'idroenergetic .omes a cre-i putere instalata
totalizeaza circa 2,9 -L.
2acurile naturale sunt putine si de importanta secundara cu utilitate economica dar
interesate ca geneza (alunecari de teren dizolvare de sare" si mai ales ca valoare
stiintifica doua dintre ele fiind declarate rezervatii naturale (8aul .tiucii si 8aul 2egii"
1 categorie cu geneza mi!ta lacurile antroposaline nascute prin invadarea cu apa a
unor ocne parasite se caracterizeaza prin adancimi mari si prin calitatile terapeutice ale
apelor cu salinitate ridicata. /rintre cele mai importante se numara comple!ele lacustre de
la 8urda Cojocna .ic 1cna Dejului toate functionand ca +azine de tratament in sezonul
estival.
*azurile (lacuri antropogene" sunt mai raspandite in Campia 8ransilvaniei si in mod
deose+it in +azinul 'idrografic al Eizesului. Categoria cea mai reprezentativa atat ca
dimensiuni cat si ca importanta o constituie lacurile de interes 'idroenergetic.
1.9.Co%ditii ?idro*eolo*ice
*versitatea conditilor petrografice si ale reliefului din cuprinsul judetului a permis
formarea unor rezerve de ape su+terane cu de+ite reduse. Eac e!ceptie luncile si terasele
inferioare ale raurilor mai mari (.omes Crisul Repede 7ries".
7pele de adancime sunt mai sla+ reprezentate si se caracterizeaza prin mineralizare
ridicata fiind deci nepota+ile. *n zona de diapir (cu prezenta masivelor de sare" sunt
cantonate ape minerale cu duritate mare sulfatate calcice clorurosodice. 2a .omeseni s-
au captat in scopul tratamentului +alnear ape clorurate +icar+onatate sulfatate
radioactive iar la >aita-?'erla ape +icar+onatate sla+ clorurate sulfuroase atermale.
1.5.C!r!cteri(!re! *eoor$olo*iei. I%dic!torii or$oetrici !i 1!(i%ului
?idro*r!$ic
Regimul de variatie al apei freatice este in functie de cel al precipitatiilor la care se
adauga alimentarea su+terana din campia inalta inundatiile sau infiltratiile laterale din
rauri si canale. =ariatia nivelurilor freatice in timpul anului are o importanta practica foarte
mare pentru agricultura si pentru lucrarile de gospodarire a apelor. @ivelul apelor freatice
incepe sa creasca din luna ianuarie si se mentine la valori ridicate pana in iunie-iulie
uneori c'iar pana in august.
Daca avem in vedere grosimea orizontului freatic si adancimea relativ mica a
nivelului piezometric aceste ape se pot folosi cu succes la irigarea culturilor.
/e planul topografic de ansam+lu se delimiteaza +azinul 'idrografic al paraului
=alea -are.
1. 7ria suprafetei +azinului 'idrografic .<0
E M #099# :m
2
2. lungimea cumpenei apelor . C 0
C M 0.(9 :m
#. coeficientul de dezvoltare a cumpenei .0
m M 9.202
F
C
@ 9.202
09# . #
( . 0
M 9.202
5( . 1
(9 . 0
M 1.2# m.
%. lungimea medie a +azimului 'idrografic (2"
2 M #.%0 :m
(. latimea medie a +azinului 'idrografic (>"
> M
L
F
M
95# . 1
%0 . #
09# . #
=
:m
1.;.Modul de $olo"i%+ ! tere%urilor i%!i%te de !e%!&!re
*ntre anii 15), si 15,, suprafetele de teren dupa categoriile de folosinta au evoluat
diferit.
1.;.1. Structur! c!te*oriilor de $olo"i%t!
7gricultura ca si celelante ramuri ale economiei nationale a cunoscut o dezvoltare
semnificativa in istoria sa. /roductia glo+ala agricola din anul 15,, a reprezentat #112
milioane lei cu ,)H mai mare de cat in 15)(
7sezarea productiei agricole pe temelia cuceririlor stiintei si te'nicii contemporane
utilizarea tot mai rationala a pamantului in functie de conditile pedoclimatice au condus la
sporirea continua a randamentelor la 'ectar la cresterea productiei o+tinute de pe fiecare
unitate de teren. 7stfel productia medie la grau a crescut de la 1#(5 :g la 1(01 :g din
15,9-15,( si la 2901 :g in 15,5 la porum+ productia medie a crescut in aceleasi intervale
de la 1,(# :g la 15#% :g respectiv 2#0, :g6 recolta medie la sfecla pentru za'ar a crescut
de la 15(90 :g la 29512 :g si la 2(.%(1 :g.
/onderea cea mai ridicata in structura categoriilor de folosinta avand-o cerialele
paioase si cerialele prasitoare (in Campia .omeselor avond si mari posi+ilitati de irigare"
ponderi semnificative inregistrand si sfecla pentru za'ar cartof in partea de @$ si = a
judetului. Cea mai mare suprafata a terenului fiind acoperita cu paduri plantatii forestiere
si pasuni.
.uprafetele acoperite cu livezi detin ponderi mai importante in regiunea dealurilor
pe versantii cu e!punere favora+ila si in alternanta cu alte culturi agricole.
1.;.-. Structur! culturilor
2ocul dominant in cadrul culturilor de camp il ocupa cultura cerealelor pentru
+oa+e reprzentand 2<# din suprafata cultivata a judetului.
7tat ca suprafata cat si ca productie #oru1ul se situeaza pe al doilea loc cu 20H
din suprafata totala cultivata.
Or(ul "i or(o!ic! se cultiva pe 12.)H din suprafata cultivata cu cereale a judetului.
O,!(ul detine suprafete reduse de numai (.%H.
Le*ui%o!"e #e%tru 1o!1e
-azarea a scazut ca suprafata cultivata de la %92, 'a la 1)9 'a. Easolea in sc'im+
inregistreaza o continua crestere.
Pl!%tele te?%ice ocupa locul imediat urmator dupa culturile cerealiere insumand
12H din suprafata cultivata.
Pl!%tele uleio!"e s-au cultivat in 15,, pe suprafete restranse.
Pl!%tele #e%tru i%du"tri!li(!ri ocupa suprafete semnificative dintre acestea
ponderea majora o are sfecla de za'ar care detine primul loc si cartoful.
Pl!%tele textile .e cultiva frecvent in Campia .omeselor.
Pl!%tele edici%!le se intalnesc frecvent in flora spontana si cultivata. /lantele
medicinale cultivate printre care menta mustarul macul fenicolul..
Culturile de le*ue "i c!rto$i detin suprafete importante ce se ridica la 2#,29 'a
din care cartofi 19%,0 'a.
Cultura legumelor printre legumele cu pondere mai mare se situeaza culturile de
tomate ceapa varza.
Pl!%tele de %utret se cultiva pe o suprafate mari dintre culturi cea mai raspandita
este lucerna pe locul urmator se situeaza trifoiul care se cultiva in zona de campie.
Poicultur! detine o pondere mai mare in economia agricola.
1.;.6. Productii re!li(!te/ $ort! de u%c! di"#o%i1il!
Dezvoltarea comple!a si in ritm sustinut a economiei judetului a determinat
cresterea corespunzatoare a populatiei ocupate aceasta inregistrand o crestere de 11.(H pe
perioada 15))-1509. .c'im+arile petrecute in ultimul deceniu constau in cresterea
populatiei ocupate in general si a numarului de personal retri+uit in special distri+uirea
mai rationala a fortei de munca intre ramurile si su+ramurile economiei ca si folosirea mai
deplina pe plan local a resurselor de munca.
7naliza pe ramuri a populatiei ocupate denota o crestere importanta a acesteia in
industrie constructii transporturi si in domeniul cercetarii stiintifice concomitent cu
scaderea numarului persoanelor ocupate in agricultura. 7stfel in industrie numarul
persoanelor ocupate a crescut cu 09.2H in constructii cu ,5.%H in transporturi cu %9.5H
iar in domeniul stiintei cu 1,(H in timp ce personalul ocupat in agricultura a scazut cu
%5.)H.
Corespunzator transformarilor care au avut loc in industria si agricultura judetului
Cluj s-a modificat si structura personalului ocupat in diferite ramuri de activitate.
Cresterea importanta a numarului populatiei ocupate precum si modificarile in ceea ce
privste ponderea acesteia in diferite ramuri demonstreaza o dezvoltare accentuata a
ctivitii industriale si de constructii eli+erarea unui numeros personal din agricultura prin
actiuni intense de dotare te'nica si mecanizare in acest domeniu.
1.:.Co%clu(ii !"u#r! c!drului %!tur!l
2uncile cursurilor de apa ofera atat prin soluri cat si prin prezenta apelor freatice
la mica adancime terenuri +une pentru agricultura. Densitatea mare a asezarilor
omenesti de-a lungul principalelor vai dovedeste e!istenta unor conditii optime
de locuire datorita topoclimei apei freatice usor e!ploata+ile terenurile ara+ile si
pasunilor de pe versanti si culmi. *n urma lucrarilor de indiguire luncile raurilor
.omes si Cris au fost scoase de su+ influenta inundatiilor si pot fi folosite la
intreaga lor capacitate de productie.
-.1.Preci(!re! "c?eei de or*!%i(!re !%tiero(io%!l+ ! teritoriului
1.-.1. Re"tructur!re! c!te*oriilor de $olo"i%t!
/entru realizarea unui randamend mai mare deci pentru cresterea productiei medii
la 'ectar este necesara restructurarea categoriilor de folosinta a terenului agricol in general
si in special a terenului in cauza. Restructurarea categoriilor de folosinta se refera nu numai
la sc'im+area culturilor ci si la aplicarea unor lucrari de prevenire si com+atere a eroziunii
solului determinand o usurare a comple!ului de lucrari mecanizatorii.
/entru o mai +una fructificare a terenului in cauza sau adus unele im+unatatiri legate
de organizarea terenului (sta+ilirea si amplasarea parcelelor tarlalelorK sta+ilirea si
amplasarea retelelor de circulatie6 amplasarea zonelor de um+rire si de intoarcere K"
Ca o masura pentru prevenirea si com+aterea eroziunii sau determinat izvoarele de
coasta si s-au luat masuri prin captarea acestora si elininarea apei rezultate in cursul raului
apropiat.
8oate acestea au dus la o crestere a suprafetei cultivate (printr-o mai +una organizare
a amplasarii unitatilor de lucru" a productivitatii (prontr-o mai +una sistematizare a
unitatilor de lucru"

1.-.-. Or*!%i(!re! !%tiero(io%!l! ! $olo"i%telor .!r!1il/ ,ii/ li,e(i/ #!"u%i0
1rganizarea teritoriului reprezinta un sistem unitar de masuri economico-
organizatorice te'nice si juridice al carui o+iectiv principal il constituie folosirea rationala
si conservarea fondului funciar.
Or*!%i(!re! !%tiero(io%!l! ! tere%ului !r!1il tre+uie sa rezolve cel putin
urmatoarele pro+leme6
.ta+ilirea numarului asolamentelor precum si suprafetele acestoraK
/roiectarea solelor asolamentelorK
8rasarea retelei de drumuriK
/recizarea masurilor si lucrarilor antierozionale agrofitote'nice si speciale.
Stabilirea asolamentelor /e suprafetele ara+ile inclinate se proiecteaza asolamente
de camp asolamente furajere de protectie si asolamente mi!te. /e terenurile erodate cu
pante mai mari de 1)-10H se proiecteaza o+ligatoriu asolamante de protectie in care )9H
din suprafata se cultiva cu ier+uri perene iar restul cu plante anuale semanate in randuri
apropiate.
@umarul asolamentelor de la caz la caz se aplica unul sau mai multe asolamente
asa cum cer conditiile locale si planul de dezvoltare in perspectiva.
De cele mai multe ori intr-o ferma se organizeaza un singur asolament in care se
incadreaza atat culturile cerealiere cat si plantele furajere.
Eorma solei se proiecteaza cu forma de dreptung'i paralelogram sau trapez. /e cat
posi+il tre+uie evitate solele cu forma triung'iulara.
2ungimea solei poate varia in limite largi de la (99m la 2999m lungimea cea mai
potrivita este intre 1299-1)99 m
2atimea solei este dependenta in special de valoarea pantei si poate varia intre %99-
299 m K 299-199 m. 7ria unei sole pe terenurile in panta poate varia foarte mult de la
cateva 'ectare la (9-)9 'a.
*n functie de pozitia pe versant drumurile de camp pot fi6 pe linia de cea mai mare
panta o+lice si in serpentina pentru legatura pe lungimea versantului si drumuri cu traseele
pe directia generala a cur+elor de nivel.
Or*!%i(!re! !%tiero(io%!l! ! tere%ului de"ti%!t #l!%t!tiilor de ,it! de ,ie
/roiectul de organizare a teritoriului pentru o plantatie de vita de vie tre+uie sa
rezolve cel putin urmatoarele pro+leme6 impartirea terenului in unitati de lucru sta+ilirea
cailor de circulatie amplasarea zonelor de intoarcere si de um+rire amplasarea
constructiilor gospodaresti si de prelucrare a strugurilor amplasarea plantatiilor ajutatoare
si de protectie alimentare plantatie cu apa alegerea soiurilor de vita sta+ilirea si
dimensionarea lucrarilor antierozionale organizarea muncii estimarea investitiei si
eficienta economica a lucrarilor.
Impartirea terenului plantatiei in unitati teritoriale de lucru. Dnitatile teritoriale
caracteristice plantatiilor de vita de vie sunt6 parcela tarlaua trupul viticol si masivul
viticol.
Parcela este cea mai mica unitate teritoriala a plantatiei reprezentand elementul de
+aza pentru organizarea antierozionala a teritoriului si este limitata pe linia cea mai mare
de poteci de+usee zone de intoarcere sau de drumuri de legatura iar in lungul cur+elor de
nivel de drumuri te'nologice. /oate avea forma dreptung'iulara patratica trapezoidala
sau alta forma determinata de limitele o+ligate.
Tarlaua este unitatea teritoriala de lucru cu mijloace mecanizate si cuprinde #-) sau
mai multe parcele. 7re forma de dreptung'i paralelogram sau trapez cu laturile lungi pe
directia cur+elor de nivel. 8arlalele sunt delimitate pe laturile scurte de zone de intoarcere
iar pe cele lungi de drumuri si au dimensiunile diferentiate mai ales in functie de panta
terenului.
Trupul viticol este unitatea teritoriala a unei plantatii viticole marginita de alte
folosinte si limite o+ligate cuprinzand mai multe tarlale inclusiv celelalte elemente ale
organizarii teritoriului. 7re suprafata de #99-(99 'a.
1.-.6. Lucr!ri !%tiero(io%!le "#eci!le .
/rincipalele lucrari antierozionale sunt6
canalele de coasta
de+useele
terasele.
C!%!lele de co!"t! i%cli%!te sunt constructii 'idrote'nice cu rulul de a intercepta si
evacua dirijat surplusul de apa de pe versante in colectoare naturale sau proiectate.
Reteaua de canale se amplaseaza in functie de unitatile teritoriale si drumurile din
plantatie.
De+itul canalului de coasta inclinat care rezulta la producerea ploii torentiale de
calcul cu asigurarea de (-19H se poate calcula cu relatia6
N M 2
c

.
2
.
*
.
O
s
Elementele dimensionale ale sectiunii de scurgere. Canalele de coasta inclinate au
sectiunea transversala trapezoidala sau triung'iulara.
.ectiunea trapezoidala se adopta atunci cand canalele se consolideaza cu dale din
+eton sau cu zidarie de piatra cu mortar de ciment cazuri in care se dimensioneaza pentru
viteze de circulatie a apei mai mari de 2 m<s.
/entru canalele marginale drumurilor se adopta sectiunea trapezoidala numai atunci
cand este necesar sa fie evacuate de+ite mari de apa.
De1u"eele sunt canale cu sectiunea transversala trapezoidala para+olica sau
triung'iulara care se amenajeaza pe versante pentru a colecta si evacua dirijat spre emisar
apa ce se scurge de pe terase valuri si canale de coasta inclinate.
7mplasarea si amenajarea de+useelor sunt su+ordonate caracteristicilor reliefului si
tre+uie corelate cu sc'ema impartirii plantatiei in unitati teritoriale de lucru si cu sc'ema
de terasare. De+useele se pot amplasa fie pe limita dintre tarlale fie intre parcele sau c'iar
in interiorul acestora.
Dimensionarea de+useelor se face in functie de marimea de+itului de transport (N" si
de viteza ma!ima admisi+ila de circulatie a apei (=
a
"
N M 91), P . P O
s
P *
Ter!"ele sunt lucrari antierozionale care se e!ecuta pe terenurile inclinate pentru
valorificarea superioara si conservarea solului de pe versante.
Dimensionarea teraselor. /entru dimensionarea teraselor intr-o parcela tre+uie
cunoscute si determinate6 lungimea si latimea parcelei panta versantului din cuprinsul
parcelei panta transversala a platformelor teraselor si coeficientul de taluz.
2atimea platformei terasei se calculeaza cu formula6 2
1
M d
1
(n-1"I d
2
Id
#
=olumul de terasamente se calculeaza cu formula6 =
t
M= P 2
t
Trasarea teraselor. /entru trasarea teraselor sunt necesare6 un aparat de nivel sau un
ta'imetru 1-2 mire o panglica de otel de (9 m sau o ruleta de 29 m tarusi jaloane.
Eolosind proiectul de terasare se materializeaza pe teren drumurile potecile zonele
de intoarcere de+useele si plantatiile de protectie.
II. Proiectul de executie :
1.-. E"tieri c!%tit!ti,e #ri,i%d ero(iu%e! "olului "i #reci(!re! !"urilor "i
lucr!rilor !%tiero(io%!le %ece"!re. C!lculul di"t!%tei de !#l!"!re ! lucr!rilor
!%tiero(io%!le.
$ste necesara pentru apro!imarea pierderilor de sol anuale si se face pentru fiecare
suprafata in parte cu relatia6
E @ A B S B C B C
S
B L
8/6
B .1.65C8.4; B IC8.16: B I
-
0
7vand in vedere ca pe cartograma pantelor s-au delimitat 19 suprafete calculele le-
am efectuat pentru fiecare suprafata in parte coeficientul C si C
s
avand valori diferite in
functie de categoria de folosinta aleasa.
7stfel pentru6
.uprafata .
1
de )#.9# 'a cu destinatie pentru plantatiile viticole cu C
.
M
9#9 K
C M 909 eroziunea critica de %.2(
$1 M 912# P 9., P 9#9 P 9.09 P #)9.1,
9.#
P (1.#) I 9.5, P 21.0( I 91#0 P 21.0(
2
" M %.2(
Deoarece $ < ) M %.2( pentru C
s
M 9.#9 se vor proiecta terase pentru com+aterea
eroziunii solului.
D M O P $
2.(
P *
-2
D M 2).2P)
2.(
21.0(
-2
M %.05 m.
.uprafata .
2
de 0%.)% 'a cu destinatie ara+ila cu C
.
M9.)9K C M 9#) eroziunea
critica de 2.)
$2 M 91#2 P 9., P (9.%P9.1(I9.#P9.,I9.#P9.#" P 9)9 P )#1.)%
9#
P (1#) I 95, P 0.2, I
91#0 P 0.2,
-2
" M2.)
Deoarece $ < ( M 2.) pentru C
s
M 9.#) se recomanda culturi pe cur+a de nivel
.uprafata .# de 51.22 'a cu destinatie ara+ila cu C
.
M 9)9K C M 9.(0
eroziunea critica de #.%
$# M 91#2 P 9., P 9)9 P (9.%P9.,I 9.#P9.#I9.#P9.,"P #1(.)%
9#
P (1#) I 95, P 0.22 I
91#0 P 0.22
2
" M #.%
Deoarece $ < ( M #.% pentru C
s
M 9.(0 se recomanda culturi pe cur+a de nivel
.uprafata .% de %,.)9 'a cu destinatie ara+ila cu C
.
M 9,( KC M 9.#)
eroziunea critica de %.5(
$% M 91#2 P 9., P (9.%P9.1(I9.#P9.,I9.#P9.#" P 9(9 P #(2.(5
9#
P (1#) I 95, P
1(.2# I 91#0 P 1(.2#
2
" M %.5(
Deoarece $ < ( M %.5( pentru C
s
M 9.(0 se recomanda culturi in fasii
.uprafata .( de %9.92 'a cu destinatie pomicola cu C
.
M 9,(K C M 9(9
eroziunea critica de ,.91
D M O P $
2.(
P *
-2
D M 2).2P)
2.(
15.#,
-2
M ).2% m
$( M 91#2 P 9., P 9,( P 9(9 P )#(.2%
9#
P (1#) I 95, P 15.#, I 91#0 P 15.#,
2
" M ,.91
Deoarece $ < 0 M ,.1 pentru C
s
M 9.(9 se recomanda folosirea teraselor
.uprafata .) de 10.1, 'a destinatie ara+ila cu C
.
M 9.,9 K C M 9.#)
eroziunea critica de (.#
$) M 91#2 P 9.,P 9, .8.69.1(I9.#P9.,I9.#P9.#" P 1)(.10
9#
P (1#) I 95, P 1#.,) I
91#0 P 1#.,)
2
" M %.#
Deoarece $ < ( M %.# pentru C
s
M 9.,9 se recomanda cultivrea in fasii
.uprafata ., de 22.55 'a cu destinatie pomicola cu C
.
M 90(K C M 9(9
eroziune critica de %.,)
$, M 91#2 P 9., P 9(9 P 91( P 101.92
9#
P (1#) I 95, P 25.#) I 91#0 P 25.#)
2
" M %.51
Deoarece $ < ) M %.,) pentru C
s
M 9.0( se recomanda folosirea teraselor
D M O P $
2.(
P *
-2
D M 2).2P)
2.(
25.#)
-2
M 2.(% m
.uprafata .0 de #9.)9 'a cu destinatie ara+ila cu C
.
M 9,(K C M 9#)
eroziune critica de (.,
$, M 91#2 P 9., P 9,( P (9.%P91(I9.#P9.,I9.#P9.#" P #12.2%
9#
P (1#) I 95, P 1(.2( I
91#0 P 1(.2(
2
" M (.,
Deoarece $ < ) M (., pentru C
s
M 9.#) se recomanda cultivarea in fasii
.uprafata .5 de (0.#2 'a cu destinatie pomicola cu C
.
M 92%K C M 9(9
eroziune critica de ).15
$, M 91#2 P 9., P 9(9 P 92% P ##,.11
9#
P (1#) I 95, P 22.,2 I 91#0 P 22.,2
2
" M ).15
Deoarece $ < 0 M ).1) pentru C
s
M 9.(9 se recomanda folosirea teraselor
D M O P $
2.(
P *
-2
D M 2).2P)
2.(
22.,2
-2
M %.#5
.uprafata .19 de 25.%# 'a cu destinatie ara+ila cu C
.
M 9,(K C M 9#)
eroziune critica de ).99
$, M 91#2 P 9., P 9,( P (9.%P91( I9.#P9.,I9.#P9.#"P 100.)(
9#
P (1#) I 95, P 1).1% I
91#0 P 1).1%
2
" M ).99
Deoarece $ M ) pentru C
s
M 9.#) se recomanda cultivarea in fasii
1.6. Or*!%i(!re! !%tiero(io%!l! ! teritoriului !r!1il ."t!1ilire! !"ol!e%telor
/#roiect!re! "olelor /!#l!"!re! retelei de circul!tie0
*n scopul unei folosiri rationale si a conservarii cat mai +une a fondului funciar s-a
recurs la organizarea antierozionala a terenului pe categorii de folosinta astfel pentru
terenul ara+il s-a efectuat astfel6
.uprafetele6 .2 .# .% .) .0 .19 datorita pantei terenului si e!pozitiei terenului s-
au gasit ca teren ara+il.
1 prima masura de organizare a terenului consta in sta+ilirea
asolamentelor6
.2 asolamentul este alcatuit din6 %9H grau #9H porum+ #9H
mazare
.# asolamentul este alcatuit din6cartof %9H mazare #9H sfecla
#9H.
.% asolamentul este alcatuit din6 %9H grau #9H porum+ #9H
fasole.
.) asolamentul este alcatuit din6 orzoaica %9H sfecla #9H
mazare #9H.
.0 asolamentul este alcatuit din6 orzoaica %9H sfecla #9H
mazare #9H.
.19 asolamentul este alcatuit din6 %9H orzoaica #9H cartof
#9H mazare
*n proiectarea solelor si a parcelelor s-a avut in vedere ca forma solei sa
fie cat mai apropiata de forma unui dreptung'i paralelogram sau trapezK
orientarea solei sa fie cu latura lunga pe directia generala a cur+elor de nivelK
lungimea solelor a fost aleasa de asa masura incat sa se incadreze intre 1299-
1)99m
Drumurile care fac legatura din deal in vale cu trumul comunal s-au
proiectat ca si drumuri principale care servesc si ca zone de intoarcere.
*n urma calculelor efectuate a rezultat pentru toate suprafetele ara+ile
aplicare ca masura antierozionala cultivarea in fasii.
-.6. Or*!%i(!re! !%tiero(io%!l+ ! tere%ului de"ti%!t #l!%t!iilor ,iti)#oicole
.deliit!re! u%it+ilor teritoti!le de lucru/ "t!1ilire! reelei de circul!ie/ !#l!"!re!
(o%elor de u1rire 'i de D%to!rcere0
.uprafetele6 .1 .( ., .5 s-au amenajat cu plantatii viti-pomicole la care s-a
urmarit in primul rand impartirea terenului in unitati de lucru apoi s-a sta+ilit reteaua de
drumuri si s-a amplasat zonele de intoarcere si lucrarile de protectie
*mpartirea terenului s-a facut in parcele cu dimensiunile de 2p M 199 m si l M 129 m
(pentru plantatii viticole" si 2p M 1(9 si lp M 199 (pentru plantatiile pomicole" dispuse pe
cur+ade nivel si tarlale deasemenea dispuse pe cur+a de nivel.
.ta+ilirea retelelor de drumuri s-a facut tinand cont de cadrul general de amplasare a
drumurilor astfel incat drumurile de e!ploarare si potecile sa se integreze in reteaua
generala de circulatie.
/entru amplasarea zonelor de intoarcere am luat in considerare suprafete de teren cu
latimea de (-) m situate la capetele tarlalelor si la marginea ravenelor. /entru zonele
limitrofe ravenei s-a prevazut deasemenea impadurirea.
-.7. Die%"io%!re! ter!"elor cu #l!t$or! D%cli%!t+ D% "e%"ul #!%tei tere%ului.
Ca masura antierozionala terasele s-au e!ecutat pe terasele inclinate de pe
suprafetele ocupate cu plantatii pomicole in scopul valorificarii superioare a solului si a
conservarii sale cat mai +ine.
/entru dimensionarea terasei s-a urmarit urmatorii parametri6
2ungimea si latimea parcelei
/anta terenului si platformelor teraselor
/anta versantului
Coeficientul de taluz
.-a ales ca coeficient de taluz mM 1.99 si o inaltime ma!ima a taluzului ' M 2 m.
latimea platformei terasei (2" in functie de '
ma!
a taluzului (2 m."
21 M '(1-mP*
v
"<*
v
Q *
t
M 2(1-9.25#)P1"<9.25#)-9.9( M (.0 m
Calculam latimea platformei (24" in functie de numarul si distanta dintre
randurile de pomi.
24 M d1(n-1"Id2Id# M %P(2-1"I1.29I1.(9 M (.0 m
.e adopta pentru latimea platformei terasei valoare 21 M (.0 si se calculeaza
inaltimea taluzului ('4" in functie de 24
'4 M 24( *
v
-*
t
"<1-mP*
v
M 9.%2 m
.e adopta ' M9.%2 m
.e calculeaza latimea terasei (2"
2 M 21ImP' M (.0 I9.%2 M ).22 m.
.e calculeaza numarul de terase din parcela
@ M 2p<2 M 1(9<).22 M 2% terase
.e determina lungimea totala a teraselor din parcela
2t M lp<@ M 199P0 M 099 m.
.e calculeaza volumul de terasamente
= M 2P'<2%I'
2
Pm<2% M 9.2
.e determina volumul total de terasamente pentru e!ecutarea teraselor in
parcele
=t M =P2t M 9.2P099 M1)9 m
#
.
-.9. Die%"io%!re! lucr+rilor de diri&!re ! "cur*erilor #e ,er"!%te .c!%!le de
co!"t+ D%cli%!te/ de1u'ee0
Canalele de coasta au rolul de a intercepta si evacua apa in mod dirijat. 2a
proiectarea canalelor inclinate am urmarit6
Distanta intre doua canale
De+itul canalului
$lementele constructive ale canalului
=olumul de terasamente
-odul de lucru6
1. se calculeaza distanta intre doua canale consecutive (2"
2 M OP$
2.#
I,
E-
@ -5.-101P9.992 M 5.,5 m.
2. .e determina de+itul unui canal (N"
N M 2cP 2P*POs M 1%., l<s
#..e sta+ilesc elementele tridimensionale ale unui canal cu sectiunea triung'iulara
cu taluzul aval 1<m M 1<# adancimea apei in canal ' M 9.#9 viteza de circulatie =M
9.22m<s
%. .e calculeaza numarul de canale dintr-o parcela
@ M 2p<2 M 199<5.,5 M 19 canale
(. .e calculeaza lungimea totala a canalelor (2t" dintr-o parcela
2t M lpP@ M 1(9P19 M 1(99 m
.e considera adancimea sapaturii canalului 's M 9%9 si se calculeaza aria sectiunii
transversale ("
s M m I n<2P's
2
M 2P9.%
2
M 9#2 m
2

). .e calculeaza volumul de sapatura pentru ezecutarea canalelor intr-o parcela
=s M s P 2t M 9.#2P1(99 M %09 m
#
,. .e determina volumul de sapatura total (=st" pentru cele 2 parcele
=st M 2P=s M 2P%09 M 5)9
De+useul are rolul de a colecta apa ce se scurge pe canalele de coasta. $l se
dimensioneaza cu sectiunea transversala trapezoidala si urmeaza sa fie consolidat prin
iner+are.
*n proiectarea unui de+useu se urmareste6
7ria suprafetei deservite 1'a
/anta de+useului
*ntensitatea ploilor torentiale cu asigurarea de 19H (1.,2"
Coeficientul mediu de asigurare (9.,"
=iteza ma!ima admisi+ila de neeroziune (9.,"
Coeficientul de rugozitate (1.,("
-odul de lucru6
.e calculeaza de+itul de+useului
N M OP.POsP* M 9.1),P1P9.,P1.,2 M 9.291 m<s
.e determina valoare sectiunii udate a de+useului
M N<=a M 9.291<9., M 9.20, m
2
.e admite adancimea ma!ima a apei in de+useu ' M 9.19 m si se calculeaza
latimea de fund
> M -mP'
2
<' M 9.20,-#P9.1
2
<9.1 M 9.2(,<9.1 M 2.(, m.
.e verufica viteza (="
= M CP I RP
/ M +I mP' M 2.(, I 2
2
# 1+ P 9.1 M #.2
R M </ M 9.20,<#.2 M 9.905)-9.95
7legem C M 1#.#
= M CP
9# . 9 P 95 . 9
M 9.)5 m<s--------9.,m<s
-.5. C!#t!re! i(,o!relor de co!"t+
*zvoarele de coasta sunt aparitii la suprafata a apelor su+terane.
-odul de lucru6
.e calculeaza panta medie a terenului (*t M 21.9("
.e masoara distanta do M % m
.e clculeaza panta curentilor su+terani
*
a
M *
t
-
o
d
h
1
M 9.219( -
%
% . 9
M 9.119(
.e masoara distanta D M 2.2 m si se determina d
u
M 1.0
.e calculeaza grosimea agviferului
&
a
M d
u
(*
t
- *
a
" M 109 (9.219(-9.119(" M 1.0 m.
.e considera '
f
M 9.% m si se determina adancimea de pozare a drenului
a+sor+ant6
&
d
M '
1
I '
f
M 9.%I9.%( M 9.5( m.
.e determina distanta dintre cele doua drenuri a+sor+ante.
2 M
mm %(
119( . 9 219( . 9
%( . 9
=

@ M 9.5(<9.%( M (
7poi se determina cantitatea de materiale necesare pentru '
d
M 9.5(6
.ptura M 9.)01 P1%%9 M 509.)% m
#
/iatra +ruta M 9.9,(P1%%9 M 190 m
#
/iatra sparta M 9.90%P1%%9 M 129.5) m
#
/aie stuf M 9.95P1%%9 M 9125.) m
#
>razde M 9.)2P1%%9 M 052.0 m
#
/amant M 9.212P1%%9 M #9(.20 m
#