Sistemul American de drept

Statul federal are urmatoarea competenta, de organizare si functionare:

-stabileste si percepe taxele si impozitele (impozite uniforme pt toate cele 50 de state)
-reglementeaza relatiile comerciale intre state, si cu strainatatea
-pune in aplicare amendamentele Constitutiei
-reglementeaza naturalizarea (acordarea cetateniei Americane), falimentul
-bate moneda
-creeaza jurisdictii federale subordonate Curtii Supreme
S-au conturat doua principii:
! Atunci cand competenta apartine statului federal, statele membre nu au decat o
competenta reziduala si nu inter"in decat complementar (pt a suplini anumite detalii), de
ex: un stat membru poate sa completeze o lacuna legislati"a federala!
#! Statele membre ale federatiei nu au dreptul sa legifereze impotri"a spiritului
Constitutiei federale si nici sa limiteze (sa aduca restrictii comertului)
Constitutiile statale trebuie sa fie in acord cu litera si spiritul Constitutiei federale
$ot sistemul legislati" al statelor membre este subordonat legilor federale, cu excluderea
conformitatii fata de legislatia unui stat! %n"ocarea legilor altui stat se face de catre parti,
dar trebuie probata dispozitia legala, precum si continutul acesteia!
Sistemul jurisdictional dintr-un stat membru trebuie sa se supuna legilor acelui stat,
precum si a celor federale, nefiind necesara conformitatea cu legislatia altor state!
%n cazul in care una din parti doreste in"ocarea in apararea sa a unei legi dintr-un alt
stat, daca nu do"edeste continutul concret al acesteia tribunalul sau judecatorul nu are
dreptul sa inter"ina ex-officio (din proprie initiati"a)
#! &aportul dintre legile scrise si sistemul de common la'
%n sistemul American spre deosebire de cel britanic, nu mai ocupa un loc central! (ucru
explicat si prin structura federala a statului American, numai legile federale asigura
uniformitatea legislatiei, pt ca legile statelor sunt diferite c)iar daca au acelasi obiect de
reglementare! %n ceea ce pri"este constitutionalitatea legilor federale fiecare curte sau
tribunal federal are un *S A$$+&,-. (la ni"elul tribunalelor) /care are atributia
principala de a sesiza e"entualele neconformitati cu Constitutia! -xista de asemenea un
procuror general: 0eneral Attorne1-membru al cabinetului presedintelui, numit de
presedintele S*A cu acordul Senatului!
(egea scrisa are o pondere mult mai mare fata de sistemul britanic, datorita faptului ca
structura statala este federala!
&aportul dintre legea scrisa si sistemul de e2uit1
Acestea au fuzionat procedural in 345! %n ceea ce pri"este Curtea suprema de justitie a
S*A-aceasta joaca si rolul de jurisdictie constitutionala! ,u exista CS6 S*A, nu exista
un common la' "alabil in toate statelele7 atunci cand nu exista un precedent "alabil si
aplicabil la o problema de drept dintr-un stat atunci judecatorul in"estit cu solutionarea
cauzei trebuie sa tina cont de precedentele existente in celelalte 83 de state! &ezulta ca,
desi nu exista un common la' federal se poate aplica sistemul de common la' dintr-
unul din statele membre ale federatiei! Sistemele de common la' din statele membre
sunt apropiate!
4! %z"oarele dreptului American
9e langa sistemul de common la' mostenit din familia anglo-saxona (dar care nu mai
ocupa un loc cenrtral), exista si alte iz"oare: jurisprudenta, legea scrisa (statute la')! %n
ceea ce pri"este jurisprudenta exista un principiu si o exceptie!
9rincipiul: judecatorul American este obligat (tinut:legat) sa respecte juriprudenta
pronuntata de alti judecatori precum si propria sa juriprudenta, cu atat mai mult cu cat
jurisprudenta altora este ierar)ic superioara!
%n acest scop fiecare judecator trebuie sa citeze precedentele jurisdictiilor superioare! Cu
timpul acest principiu a inceput sa se atenueze deoarece judecatorii Curtii Supreme a
S*A, dar si cei din curtile supreme ale statelor au inceput sa nu se mai simta legati de
propriile precedente pentru ca se considera ca pot limita aplicarea unora dintre
precedente! Acest lucru se explica prin faptul ca judecatorul American functioneaza dupa
un sistem descentralizat ce permite o mai mare libertate fata de sistemul britanic! 9e de
alta parte, aceasta nerespectare a propriei jurisprudente se justifica prin ne"oia de
adaptare, de e"olutie a principiilor de justitie si a normelor in societate!

;otararea judecatoreasca Americana are urmatoarea structura:
!primul element: starea de fapt-un rezumat in ordine cronologica al faptelor
#!al doilea element: un expozeu al problemelor de drept in"ocate (starea de drept)
4!al treilea element: analiza moti"elor sau considerentelor juridice cu referire la iz"oarele
de drept
8!al patrulea element: )olding-inseamna norma sau regula concisa in care judecatorul o
in"oca in replica la problema de drept ridicata
5! al cincilea element: Solutia sau decizia la speta respecti"a
<ispoziti"ul prin care confirma, modifica, caseaza, anuleaza decizia instantei inferioare
dupa caz! ;otararea judecatoreasca este semnata de judecatorul care o pronunta,
acesta fiind considerat autor si este cosemnata de colegii sai care o aproba! <aca unul
din judecatori nu este de acord atunci exista posibilitatea de a se forma opinie separate:
dissending opinion= se intalneste atunci cand judecatorul nu este de acord cu fondul
solutiei:deciziei! Atunci cand judecatorul nu este de acord cu moti"ele solutiei (nu este
de acord cu argumente aduse), dar este de acord cu fondul atunci exista posibilitatea
formularii unei opinii persoanale: concurring opinion! (a )otararea judecatoreasca fac
parte integranta din )otarare (cele doua opinii)!
6urisdictiile federale
% grad de jurisdictii de drept comun cu competenta generala:
-sunt 38 de curti federale de district (cel putin un ape stat)7 judecatorii sunt numiti pe
"iata
Al %%-lea grad de jurisdictii: curti federale: *S Courts of Appeals
-formate din 4 jurisdictii si judeca si in materie constitutional
-xista jurisdictii specializate numite Curti legislati"e-au competenta in materie
administrati"e
Al %%%-lea grad: CS6 a S*A: *S Supreme Court
-judecatorii magistrate de cariera sunt numiti pe "iata de presedintele S*A cu aprobarea
Senatului!
-are competente multiple de judecata inclusi"e in materie constitutional
-pe langa judecatori exista un juriu care este compus din:
$rial jur1-cetateni americani, electori, trasi la sort din listele electorale
-numarul lor poate "aria intre >-# jurati, depinde de ni"elul jurisdictiei federale
-numarul lor difera si dupa natura cauzei
-nu pot lua notite pe durata procesului, delibereaza numai in pri"inta faptelor, deliberarea
a"and loc dupa ce il asculta pe judecator7 judecatorul arata regula de drept aplicabila
cauzei (in conformitate cu "erdictul juriului), juriul da apoi "erdictul
-daca "erdictul nu e unanim:majoritar atunci se dizol"a juriul si se formeaza un nou juriu
0rand jur1-se compune din #4 de jurati cand litigiul este federal, se considra majoritate
cu # "oturi
-se compune din ? jurati pentru #4 de state
-misiunea principala de a decide daca exista sau nu probe suficiente pentru a-l trimite pe
inculpat in fata unei instante
-pronunta fie un act de acuzare (indictment), true bill sau un act de ac)itare: no bill!
Statute la'-dreptul statutar
-locul central il ocupa Constitutia federala7 e reformata prin amendament
-un loc important il ocupa si jurisprudenta
@AA%(%A &+AA,+-0-&AA,A
-sistem tributar
%! Consideratii generale
%%! Sistemul francez de drept
%%%! Sistemul german
-aceste doua sisteme au impus trasaturile de familie
%! Consideratii generale
-aceasta familie de drept romano-german- secolul B%%% prin receptionarea dreptului
roman si prin crearea unor principii de drept prin interpretarea digestelor lui 6ustinian
-receptionarea dreptului roman s-a facut prin scoala glosatorilor si a post-glosatorilor7
glosatorii interpretau sau scriau norme de interpretare-glose cu pri"ire la digeste7
metoda folosita fiind cea exegetica!
-aceasta familie cuprinde: sistemul francez
sistemul germano-italo-el"etian
sistemul tarilor ,ordice
-alti autori considera ca sistemul tarilor ,ordice formeaza un alt sistem, cel al sistemelor
atipice de drept, acele sisteme mixte de tip federal!
S%S$-A*( @&A,C-C
-cunoaste o formare de mai multe etape:
Sistemul francez a"ea un c)aracter dual, astfel in , @rantei predomina dreptul cutumiar:
legea nescrica7 in S @rantei se obser"a existent unui drept scris de influenta romana7
dreptul public s-a dez"oltat la sfarsitul secolului BD%%, cand se obser"a un proces de
unificare a dreptului, astfel sunt adoptate marea ordonanta ci"ila si marea ordonanta
penala, care alaturi de alte legi scrise ale regatului au unificat dreptul din acea perioada!
-o a doua etapa este reprezentata de re"olutia franceza si imperiul
&e"olutia @ranceza a creat ceea ce se c)eama un drept intermediar1 pentru ca s-a
ajuns la o ruptura totala fata de sistemul juridic anterior7 astfel s-au cristalizat noi principii
de drept, cum ar fi: libertatea, egalitatea, fraternitatea!
S-a formulat principiul potri"it caruia legea poate limita libertatea cetatenilor!
-egalitatea trebuie consacrata de toate institutiile ci"ile si trebuie sa fie reglementata atat
in dreptul persoanelor, cat si a bunurilor!
-in timpul directoratului si al imperiului a aparut unuificarea dreptului, fiind aleasa solutia
codificarii dreptului!
%n 508 a fost adoptat codul ci"il
50?-procedura ci"ila
505-codul de instructi"e penala
503-codul de comert
50-codul penal
,oul <rept din acea epoca istorica s-a caracterizat prin:
-are la baza o noua politica, o noua doctrina juridica si o noua filosofie in sensul ca
dreptul este "azut ca o te)nica de protecti"e a libertatii si egalitatii cetatenilor, incercand
sa armonizeze interesul statului cu cel al cetatenilor!
%n al doilea rand se refera la rolul predominant al legilor scrise7 toate normele sunt create
essential de lege, inlaturandu-se cutuma si jurisprudenta (rolul judecatorului a fost
limitat-este momentul de cotitura) aceasta relatie a determinat moartea familiei si o
apropiere de familia anglo-saxona!
%n al treilea rand-e"olutia dreptului dupa %mperiu
-dreptul ci"il joaca rolul de drept fundamental
-s-a dez"oltat si dreptul penal fiind fundamentat pe declaratia drepturilor omului si
cetateanului din 5>3!
-dupa 550 pana la al %%-lea &azboi Aondial s-au dez"oltat: dreptul commercial si dreptul
social
-s-a creat Consiliu de Stat, Curtea Suprema Administrati"a si au aparut tribunale de
conflicte in material dreptului muncii, apreciindu-se ca aceste jurisdictii imprima un
c)aracter originar de drept francez
-dupa al %%-lea &azboi Aondial dreptul constitutional ocupa locul central
&ecenta modificare a Constitutiei din #004 care a reglementat o organizare
descentralizata a republicii franceze, a a"ut drept consecinte e"olutii importante ale
sistemului de drept!
-din dreptul ci"il s-au desprins noi ramuri de drep: dreptul imobiliar, dreptul urbanismului,
dreptul mediului, dreptul consumatorului
-dreptul social a dat nastere la dreptul muncii si la dreptul protectiei sociale
-dreptul penal a dat nastere dreptului penal al minorilor
-dreptul francez actual are doua trasaturi esentiale!
9t statele membre - jurisdictiile :
gradu -trial courts
grad # - tribunale superioare se intalnesc #:4 dintre state
grad 4 curtea suprema a statului , compusa din 5 , ? sau 3 judecatori
Common la' american si britanic
-Common la' american se bazeaza pe o constitutie scrisa
-<istinctie intre dreptul federal si cel statal
--xistenta codificarilor
6urisdictii specializate - %n materie administrati"a , %n materie de faliment , in materie de
comert international