ASEPSIA SI ANTISEPSIA

INTRODUCERE
Organismul uman se gaseste permanent intr-un mediu ambient in care isi duc existenta o
multitudine de microorganisme. Pentru mentinerea starii de sanatate, organismul uman
este intr-o continua lupta cu aceste microorganisme, lupta care, in majoritatea cazurilor,
nu este sesizata (ca expresie a sistemului imun de aparare), ajungandu-se astfel la un
echilibru. Acest echilibru poate fi perturbat fie prin scaderea mecanismelor de aparare ale
morganismului, fie prin cresterea agresivitatii microorganismelor, in ambele cazuri
ajungandu-se in final la starea de sepsa (de infectie) a organismului.
n conditiile unui act medical (in special interventii chirurgicale) suntem nevoiti sa
aplicam o serie de masuri menite sa intareasca bariera dintre mediul inconjurataor si
organismul uman. Acest lucru se poate realiza prin aplicarea metodelor de asepsie si
antisepsie, ce fac parte din grupa metodelor prin care se realizeaza dezinfectia.
. CURENIA este metoda de decontaminare care asigur! "ndep!rtarea
microorganismelor de pe suprafe#e, obiecte sau tegumente, odat! cu "ndep!rtarea
prafului $i a substan#elor organice.Aplicarea corect! a metodelor de cur!#enie a
suprafe#elor, obiectelor $i echipamentelor poate realiza o decontaminare de %&-%'(,
foarte apropiat! de cea ob#inut! prin dezinfec#ie. Prin activitatea de cur!#enie se
ac#ioneaz! asupra tuturor microorganismelor. )u "nlocuie$te dezinfec#ia ci o
completeaz! cresc*nd nivelul de decontaminare p*n! la %%,%(.
. DEZINFECTIA este procesul prin care sunt distruse cele mai multe, sau toate
microorganismele patogene ("n propor#ie de %%,%%() cu excepia sporilor
bacteriei,. de pe obiectele din mediul inert.+ezinfec#ia se aplic! "n cazurile "n care
cur!#enia nu elimin! riscurile de r!sp*ndire a infec#iei, iar sterilizarea nu este
necesar!.
. ANTISEPSIA reprezinta totalitatea mijloacelor prin care se urmareste distrugerea
germenilor patogeni prezenti intr-o plaga, in mediu sau tegumente, fiind o metoda
,-.A/0A.
0. ASEPSIA reprezinta ansamblul de masuri prin care se impiedica contactul
germenilor cu plaga operatorie1 este o metoda P.O23A,/,A, fiind definita cel
mai bine prin 4/5.36A.5.
I! CURATENIA " #ETODE $ENERA%E DE EFECTUARE.
,uprinde7
8. 4p!larea,
9. :tergerea,
;. Aspirarea,
<. Perierea.
8. Prin splare sunt "ndep!rtate, prin udare, concomitent cu procedurile mecanice,
pulberile $i substan#ele organice. Puterea de sp!lare depinde de capacitatea de
udare. 4p!larea se realizeaz! prin folosirea de ap! cald! $i substan#e tensioactive.
Apa cald!, la ;& = <& ,, are o putere de sp!lare superioar! apei reci, deoarece are
o putere mai mare de emulsionare $i dizolvare.

9. Prin tergerea umed a suprafe#elor (ex.7 lambriuri, mobilier) se realizeaz!
"ndep!rtarea microorganismelor. 4e practic! pentru "ntre#inerea cur!#eniei "n
intervalele dintre sp!l!ri.
;. Aspirarea. ,ur!#enia prin aspirare este recomandabil! numai cu aspiratoare cu
proces umed, a c!ror construc#ie permite cur!#area $i dezinfec#ia lor $i men#inerea
uscat! dup! utilizare.
<. Metode combinate. Pentru cur!#enia pavimentelor $i a mochetelor (este
recomandat! limitarea utiliz!rii lor "n spa#iile unit!#ilor sanitare) pot fi utilizate
aparate care realizeaz! sp!larea $i aspirarea umed!.
&. Alte metode de curenie. >n anumite cazuri se pot utiliza m!turatul sau
periatul umed, metode care au eficacitate redus!. )u se recomand! m!turatul
uscat, sau scuturatul, "n "nc!peri, locuri circulate sau aglomerate.
?. Cur&eia 'i (e)i*ecia + +c&peri trebuie "ntotdeauna asociate cu aerisirea.
,ur!#enia se practic! "n mod obi$nuit ca metod! de decontaminare profilactic!1
"n bolile infec#ioase cu transmitere aerian! (ex.7 rubeol!, rujeol!, varicel! etc.)
aerisirea este singura metod! de decontaminare necesar! "n focar.
Pro(use utili)ate + procesul (e e*ectuare a cur&eiei
8. 4@P-)-.
S&pu tare, "ntre#inerea suprafe#elor cu ceramic!, ulei, o#el inoxidabil.
S&pu -oale .s&pu e/ru0, cur!#are grosier! (ex.7 paviment mozaicat,
gresie).
9 +5/5.A5)B
Deter/ei eutri sau detergen#i lichizi universali pentru7 mobilier, paviment,
vesel! $i sp!larea manual! a textilelor.
Deter/ei alcalii sau C(ecapaiD. >n func#ie de dilu#ie7 sp!larea zilnic! a
pavimentelor sau E $i decaparea pavimentului placat ("ntre#inere de fond), "nainte
de aplicarea unui nou tratament.
Deter/ei aci)i sau C(etartraiD7 cur!#area materialelor cu depuneri de
piatr!7 ceramic!, pavimente placate cu materiale care suport! acizi, sticl!rie de
laborator, bazine, bazinete, urinare.
+ac! produsul este avizat pentru sectorul alimentar, se spal! vesel! $i ustensile
de buc!t!rie.
+etartran#i Ctampona#i C utiliza#i pentru7 robinete, baterii, chiuvete inox, alte
articole inox.
Deter/eti"(e)i*ectatii sau (eter/etii catioici sunt produse a caror
proprietate pricipala este cea de curatare si secundar dezinfectanta.
II! DEZINFECIA
2. DEZINFECIA !"IN MI#$%ACE FIZICE
De)i*ecia pri c&l(ur&
- Cldura uscat7 flambarea $i incinerarea.
1 Flambarea este utilizat! "n laborator1 *la-barea istru-etelor -e(ico"
c2irur/icale + recipiete cu alcool este iter)is& " *ii( ie*icace3
4. Incinerarea se utilizeaz! pentru obiecte contaminate, f!r! valoare $i pentru de$euri
cu poten#ial contaminant, septice, de la s!li de opera#ie $i s!li de tratamente, pentru piese
anatomice rezultate din interven#ii chirurgicale, pentru cadavrele animalelor de laborator.
- Cldura umed, pasteurizare $i fierbere
5! !asteuri&area7 este o metod! de dezinfec#ie a lichidelor, la temperaturi cuprinse
"ntre && - %&,. +up! expunere, de durat! variabil! "n func#ie de rezisten#a germenilor,
sunt distruse %F = %&( din microorganismele patogene.
6! De&in'ecia prin splare la temperatura de () * +,C .de&in'ecie termic0 este un
proces complex la care, pe l*ng! ac#iunea c!ldurii umede, se adaug! $i ac#iunea
detergen#ilor sau a altor substan#e, c*t $i ac#iunea mecanic! de sp!lare. Acest procedeu se
folose$te la sp!larea $i dezinfec#ia lenjeriei, veselei, sticl!riei de laborator,
instrumentarului.
7! Fierberea n ap la temperatura de 100C sau utilizarea aburului de 100C
realizeaz! distrugerea "n decurs de 8F-9F minute a formelor vegetative ale
microorganismelor patogene, precum $i a unor forme sporulate mai pu#in rezistente la
temperaturi ridicate.
2ierberea alimentelor este una din metodele curente de prevenire a bolilor
transmisibile cu poart! de intrare digestiv!. >n anumite cazuri, pentru prevenirea acestor
boli, apa de b!ut se consum! fiart!, r!cit! $i aerat!.
2ierberea la temperaturi "ntre 8FF - 88F, se poate ob#ine prin adaosul unor substan#e
care ridic! punctul de fierbere (ex. adaosul de carbonat de sodiu, pentru fierberea
lenjeriei).
+ezinfec#ia prin c!ldur! umed!, cu fierul de c!lcat, completeaz! decontaminarea
lenjeriei, distrugerea formelor vegetative a bacteriilor, "n & - 8F secunde $i a sporilor, "n
&F secunde.
De)i*ecia cu ra)e ultra8iolete
ndica#ii7 dezinfec#ia suprafe#elor netede $i aerului "n boxe de laborator, s!li de
opera#ii, alte spa#ii "nchise, pentru co-pletarea m!surilor de cur!#enie $i dezinfec#ie
chimic!.
Condiii de eficacitate7
1! Condiii generale7 utilizarea doar a l!mpilor destinate dezinfec#iei1 l!mpile destinate
dezinfec#iei pot fi fixe sau mobile, cu tuburi de -0 "ntre 8& $i ;F G, prev!zute s!
func#ioneze "n absen#a omului (cu radia#ie direct!) sau "n prezen#a omului (cu radia#ie
indirect!, ecranat! $i f!r! emisie de ozon).
4! Condiii speciale, pentru dezinfecia suprafeelor7
- se utilizeaz! aparate cu radia#ie direct!1
- dezinfec#ia se efectueaz! "n absen#a omului1
- durata de expunere se calculeaz! #in*nd seama de gradientul energetic al
radia#iei bactericide dat de distan#a dintre surs! $i suprafa#a tratat! $i de
cantitatea de energie necesar! pentru distrugerea "n propor#ie de %%,%F =
%%,%%( a germenului test tratat.
De&in'ecia prin mi-loace c.imice
>n unit!#ile medicale dezinfec#ia se realizeaz!, "n principal, prin utilizarea unor
substan#e dezinfectante chimice.
-n produs etichetat ca detergent dezinfectant nu este similar cu un produs etichetat ca
dezinfectant. +etergentii-dezinfectanti, in concentratiile de utilizare recomandate de
producator, sunt produse a caror principala actiune este cea de curatare. +ezinfectia se
realizeaza cu produse etichetate ca dezinfectanti.
.
Clasi*icarea (e)i*eciei .a(aptat& (up& CDC0.
Aceast! clasificare se bazeaz! pe tipul (e -icroor/ais-e pato/ee distruse $i are "n
vedere ti-pul (e cotact necesar substan#elor dezinfectante pentru a distruge
microorganismele. +up! aceste criterii, dezinfec#iei se clasific! pe patru nivele7
- 4terilizare chimic!
- +ezinfec#ie de nivel "nalt
- +ezinfec#ie de nivel intermediar
- +ezinfec#ie de nivel sc!zut
1! STERI%IZARE C9I#IC
.ealizeaz! distrugerea tuturor microorganismelor $i a unui num!r mare de spori
bacterieni.
/impul de contact necesar al substan#ei chimice cu substratul tratat este de c*teva ore!
5ste obligatorie respectarea recomand!rilor produc!torului referitoare la timpul de
contact $i condi#iile de realizare.
4ubstan#ele chimice care realizeaz! sterilizarea chimic! sunt7
- Alutaraldehida (9()
- Peroxid de hidrogen stabilizat (?()
- Acidul peracetic (diferite concentra#ii)
4! DEZINFECIA DE NI:E% ;NA%T
.ealizeaz! distrugerea tuturor microorganismelor, cu excep#ia unui num!r mare de
spori bacterieni.
/impul de contact necesar al substan#ei chimice cu substratul tratat trebuie s& *ie (e
cel pui 4< -iute .
5ste obligatorie respectarea recomand!rilor produc!torului.
4ubstan#ele chimice $i mijloacele prin care se poate realiza dezinfec#ia de nivel "nalt
sunt7
- Alutaraldehida (9()
- Peroxidul de hidrogen stabilizat (?()
- Acidul peracetic (diferite concentra#ii)
- Hipocloritul de sodiu (&,9&()
.
5! DEZINFECIA DE NI:E% INTER#EDIAR .#EDIU0
.ealizeaz! distrugerea Mycobacterium tuberculosis, a bacteriilor "n form! vegetativ!,
a celor mai multe virusuri $i fungi, dar u 'i a sporilor bacteriei.
/impul de contact necesar al substan#ei chimice cu substratul tratat este de 1< -iute.
4ubstan#ele chimice care realizeaz! dezinfec#ia de nivel intermediar sunt7
- 2enoli
- odofori
- Alcooli
- ,ompu$i pe baz! de clor
6! DEZINFECIA DE NI:E% SCZUT
Poate distruge cele mai multe bacterii "n forma vegetativ!, unele virusuri, unii fungi,
dar )- distruge microorganisme rezistente, cum sunt IJcobacterium tuberculosis, sau
sporii bacterieni.
/impul de contact necesar al substan#ei chimice cu substratul tratat este de sub 1<
-iute.
4ubstan#ele chimice care realizeaz! dezinfec#ia de nivel sc!zut sunt7
- +ezinfectante care con#in fenoli, iodofori, substan#e cuaternare de amoniu $i
agen#i de spumare1
- Alcooli (KF,, %F,)1
- Hipoclorit de sodiu (&,9&()
C%ASE C9I#ICE DE SU=STANE DEZINFECTANTE >I DEZINFECIA
C9I#IC
1! FENO%II
Feolul 'i (eri8aii *eolici .*eoli0
2enolul a fost prima substan#! "ntrebuin#at! "n dezinfec#ie. Actualmente nu se mai
utilizeaz! ca atare, ci sub forma de deriva#i fenolici, care au propriet!#i antibacteriene
superioare fenolului.
>n compara#ie cu alte substan#e dezinfectante, fenolii sunt mai ieftini $i stabili "n
solu#ie. Pentru a le cre$te solubilitatea "n ap! se aditiveaz! cu un detergent sau un s!pun
compatibil.
2enolii au ac#iune bactericid!, inclusiv pentru Pseudomonas aeruginosa, fungicid! $i
tuberculicid!1 nu au ac#iune sporicid!. Prezen#a materialului organic nu influen#eaz!
activitatea biocid!. +eoarece au activitate virulicid! slab! sau nul!, $tiut fiind c! pentru
un dezinfectant este important! prezen#a activit!#ii virulicide ("ndeosebi "mpotriva
virusurilor transmise prin s*nge7 virusurile hepatitice L, ,, virusul imuno-deficien#ei
umane - H0, etc.), dezinfectantele pe baz! de fenol au o utilizare din ce "n ce mai
limitat!.
2olosirea fenolilor este limitat! doar pentru dezinfecia mediului (suprafe#e, aer).
)- este recomandat! utilizarea lor pentru dezinfec#ia instrumentarului, datorit!
corozivit!#ii $i nici utilizarea ca antiseptice, datorit! toxicit!#ii.
)- este recomandat! utilizarea fenolilor "n ariile de preparare a m*nc!rii, "n ariile de
cazare a bolnavilor, pentru dezinfec#ia echipamentelor care vin "n contact cu mucoasele,
precum $i "n sec#iile de pediatrie $i nou-n!scu#i.
5ste un iritant puternic pentru piele.
5ste un iritant puternic pentru ochi.
nhalarea sub form! de vapori, "n doze cronice, duce la iritarea c!ilor respiratorii $i
determin! scleroza vaselor sanguine.
>n caz de ingestie, produce efecte caustice asupra tubului digestiv, tulbur!ri
neurologice, cardiovasculare, hepatice, renale.
+oza letal! pentru om este de 8F g fenol.
4! 9A%O$ENII7 compu$i care elibereaz! clor, brom sau iod
4ubstan#e chimice care elibereaz! clor7
4e utilizeaz! pe scar! larg!, ca agen#i eliberatori de clor, "n special7
dicloroizocianuratul de sodiu ()a+,,) $i hipoclori#ii, fiind de preferat altor compu$i
eliberatori de clor, cum ar fi7 cloraminele L $i / $i varul cloros.
Aceste dezinfectante, care ac#ioneaz! prin eliberarea clorului, sunt ieftine $i
eficiente, nu sunt toxice la concentra#ii mici $i au un spectru larg de utilizare, at*t "n
mediul spitalicesc, c*t $i pentru uz gospod!resc. 4unt folosite pentru7
- tratarea apei,
- cur!#area biberoanelor,
- dezinfec#ia zonelor de preparare a m*nc!rii.
Agen#ii care elibereaz! clor nu sunt compatibili cu unii detergen#i1 din aceast!
cauz! trebuie s! se aib! "n vedere compatibilitatea detergentului utilizat la cur!#enie.
>nainte de aplicarea solu#iilor clorigene, suprafe#ele trebuie cl!tite pentru a se "ndep!rta
urmele de detergent.
)u trebuie amesteca#i cu acizi - inclusiv fluide acide ale organismului, (ex.7 urin!),
deoarece clorul eliberat poate fi periculos, mai ales "n spa#iu "nchis. 4olu#iile pot fi
stabilizate cu substan#e alcaline sau clorur! de sodiu.
Dicloroi)ociauratul (e so(iu
+ezinfectantele pe baz! de )a+,, sub form! de tablete, pulbere, granule1 prezint!
siguran#! $i u$urin#! "n preparare, chiar $i pentru persoanele neexperimentate. 4unt
stabile pe perioada stoc!rii $i sunt mai eficiente $i mai pu#in corozive dec*t solu#iile de
hipoclorit. Prezint! avantajul c! se pot folosi pentru dezinfec#ia instrumentarului din
metal inoxidabil.
4olu#iile sunt instabile, de aceea, "n practic! se recomand! utilizarea solu#iilor
imediat dup! preparare.
+ezinfectantele pe baz! de )a+,, au activitate7 bactericid!, fungicid!, virulicid! $i
tuberculicid! $i sunt recomandate "n special "n cazurile "n care exist! riscul unor
contamin!ri virale.
4unt rapid inactivate de c!tre materia organic! (ex. puroi, murd!rie, s*nge, etc.).
4! 9ipocloriii
Hipoclori#ii sunt cei mai vechi dintre compu$ii cu con#inut de clor activ utiliza#i "n
domeniul dezinfec#iei chimice. Au propriet!#i dezodorizante, nu sunt substan#e
otr!vitoare pentru om, chiar "n concentra#ii ridicate, sunt colora#i, dar nu p!teaz! $i sunt
u$or de manipulat.
4e comercializeaz! sub form! de solu#ii, dintre care, cel mai mult se utilizeaz!
hipocloritul de sodiu, sub denumirea de 5xtract de Mavel $i Ap! de Mavel.
9ipocloritul (e so(iu7 con#ine 89,&( clor activ (8&Fg ,lEl)
- solu#ia <( con#ine F,&( clor activ
- solu#ia 8F( con#ine 8,9&( clor activ
,oncentra#ii recomandate7
N 4uprafe#e (pere#i, pavimente)7 solu#ie <(
N 3enjerie, echipament de protec#ie7 solu#ie 9(
N 0esela7 solu#ie F,&( - 8(
N 4ticl!rie de laborator folosit!7 solu#ie 8F(
Hipoclori#ii nu sunt produse periculoase "n condi#iile manipul!rii corecte. 4tudiile
experimentale au demonstrat c! solu#iile au o causticitate descresc*nd!, "n func#ie de
concentra#ie.
5! Clora-iele
,ele mai cunoscute cloramine folosite "n dezinfec#ie sunt cloraminele organice, cum
ar fi7 cloramina L $i cloramina /. 4e prezint! sub form! de pulberi albe cristaline, sau sub
form! de comprimate. .
,loraminele prezint! activitate bactericid! (cu spectru larg de ac#iune fa#! de flora
Aram negativ! $i Aram pozitiv!, iar "n concentra#ii crescute distrug IJcobacterium
tuberculosis), fungicid!, virulicid!.
Clora-ia =7 con#ine 9& - 9%( clor activ
,oncentra#ii recomandate7
N 4uprafe#e (pere#i, pavimente)7 solu#ie 9 g (
N 3enjerie, echipamente de protec#ie7 solu#ie 8 - 8,& g (
N Obiecte (sticl!, por#elan, plastic, juc!rii, termometre)7 sol. 8(
N 0esel!7 solu#ie F,& g ( - 8 g (
N 4ticl!rie de laborator folosit!7 solu#ie 9 g (
/oxicitatea ,loraminelor
5fectul expunerii pe termen scurt7 irit! tractul respirator. nhalarea vaporilor poate
cauza reac#ii de tip astmatiform. Ateie3 Persoanele cu afec#iuni astmatice nu trebuie s!
vin! "n contact cu cloraminele.
6! Io(ul 'i io(o*orii.
Io(ul se caracterizeaz! prin ac#iune bactericid! $i virulicid! $i se utilizeaz! sub forma
de solu#ii apoase, hidroalcoolice sau iodofori. +intre acestea men#ion!m7 3ugolul -
solu#ie apoas! de iod, tinctura de iod - solu#ie hidroalcoolic! de iod. 4ub aceste forme,
iodul este folosit ca antiseptic al pielii $i ca dezinfectant al unor instrumente medicale,
mai ales din sticl! (termometre orale $i rectale), iar "n cazuri de urgen#!, chiar al
instrumentelor din metal.
-tilizarea solu#iei hidroalcoolice (tinctura) ca antiseptic al pl!gilor prezint! unele
dezavantaje7 evaporarea rapid! a solventului las! un reziduu de iod $i iodur! de potasiu,
care sunt caustice pentru piele $i nu permite realizarea timpului de contact necesar.
Io(o*orii
4olu#iile de iod tensioactiv neionic au fost denumite CiodoforiD, definind prin aceasta
rolul de purt!tor al iodului (phoros) pe care "l "ndepline$te substan#a tensioactiv!.
odoforii nu au miros $i nu p!teaz!. 4unt practic f!r! toxicitate $i neiritan#i. Activitatea
germicid! este mai ridicat! dec*t a solu#iilor apoase sau alcoolice de iod = ioduri. Aceasta
se explic! prin faptul c! puterea de p!trundere a iodului sub form! de iodofor este mult
mai mare, datorit! substan#ei modificatoare de tensiune superficial!.
odoforii au activitate bactericid!, virulicid! $i micobactericid!1 activitatea sporicid!
este slab!, iar activitatea fungicid! este variabil!.
odoforii reunesc "n aceea$i form! dou! propriet!#i esen#iale "n dezinfec#ie7 activitatea
detergent! (datorit! substan#ei tensioactive) $i puterea germicid! (datorit! iodului).
7! CO#PU>I CUATERNARI DE A#ONIU
,3O.-.A +5 L5)6A3OO)-I,
,3O.-.A +5 ++5,3+I5/3AIO)-,
,5/.I+5
4!rurile cuaternare de amoniu (4,A) sunt tensioactivi cationici $i prezint! urm!toarele
propriet!#i7 sunt detergen#i $i emulsionan#i, netoxici la concentra#iile de utilizare, solubili
"n ap! $i alcool, prezint! stabilitate, nu au miros $i nu p!teaz!.
4!rurile cuaternare de amoniu prezint! activitate bactericid!, selectiv fungicid! $i
virulicid! pe virusurile lipofilice. >n general, nu prezint! activitate tuberculocid! sau
sporicid! .
?! C%OR9E@IDINA
,lorhexidina face parte din clasa biguanidelor $i se prezint! sub form! de s!ruri. ,ele
mai folosite s!ruri de clorhexidin! sunt acetatul de clorhexidin! sau gluconatul de
clorhexidin!.
5ste recomandat! "n antisepsie $i "n dezinfec#ie, dar este folosit! "n special pentru
dezinfec#ia igienic! $i chirurgical! a m*inilor, deoarece prezint! o activitate rezidual!
dup! aplicare. 4e folose$te $i pentru dezinfec#ia preoperatorie a pielii.
+ezinfectantele pe baz! de clorhexidin! prezint! activitate7 bactericid!, fungicid! $i
virulicid! asupra virusurilor lipofilice. ,lorhexidina nu are activitate tuberculocid! $i
sporicid!. Activitatea bactericid! este mai mare asupra germenilor Aram-pozitivi, dec*t
asupra celor Aram-negativi.
Aluconatul de clorhexidin! "n concentra#ie de F,&( "n solu#ie
alcoolic! (KF() se folose$te pentru dezinfec#ia preoperatorie a pielii, iar "n concentra#ie
de F,F&( "n solu#ie apoas! se folose$te pentru dezinfec#ia r!nilor.
A! A%COO%II
,ei mai uzuali alcooli utiliza#i "n dezinfec#ie $i antisepsie sunt7 alcoolul etilic $i
alcoolul izopropilic. Ace$tia nu trebuie utiliza#i "n stare pur!, ci "n solu#ie apoas!,
deoarece7 apa este necesar! pentru ca alcoolul s! poat! fi absorbit de suprafa#a celulei
microbiene, iar alcoolul pur sau concentra#iile foarte "nalte determin! fenomene de
coagulare la nivelul celulei, form*nd astfel o barier! de protec#ie.
,oncentra#iile optime cu efect biocid sunt de ;F-&F( pentru alcoolul izopropilic $i
&F-KF( pentru alcoolul etilic. Alcoolul izopropilic se poate folosi $i "n concentra#ii
mai mari, fiind u$or mai activ dec*t alcoolul etilic $i mai pu#in coroziv pentru obiectele
metalice.
Alcoolii prezint! activitate7 bactericid!, tuberculocid!, fungicid!, virulicid!.
Activitatea antiviral! este variabil!, iar la virusurile f!r! "nveli$ (ex. virusul polio) apare o
tendin#! de rezisten#!, mai ales la izopropanol. )u au activitate sporicid!.
Alcoolii se folosesc "n dezinfec#ie $i antisepsie. ,a dezinfectant, se utilizeaz! pentru
dezinfec#ia suprafe#elor, instrumentelor, cum ar fi7 termometre orale $i rectale,
stetoscoape, laringoscoape, iar "n combina#ie cu alte substan#e active, se pot folosi pentru
decontaminarea instrumentarului chirurgical. +ac! obiectele sunt contaminate cu s*nge
sau secre#ii, se recomand! o cur!#are prealabil!.
4e pot utiliza ca antiseptice pentru piele (m*ini), "nainte de efectuarea injec#iilor
(alcool etilic KF(, alcool izopropilic ?F(), iar "n combina#ie cu clorhexidina, povidone-
iodine, triclosan se utilizeaz! pentru dezinfec#ia m*inilor, av*nd o ac#iune rezidual! pe
piele.
B! A%DE9IDE
Aldehidele sunt utilizate "n mediul spitalicesc pentru dezinfec#ia de nivel "nalt $i ca
sterilizante.
1! For-al(e2i(a se utilizeaz! ca dezinfectant $i sterilizant, "n ambele forme7 lichid! $i
gazoas!.
2ormaldehida este agentul antimicrobian cu cel mai larg spectru de ac#iune biocid!7
bactericid, tuberculocid, fungicid, virulicid $i sporicid. Prezen#a materialului organic nu
influen#eaz! activitatea biocid!.
2ormaldehida se poate folosi "n spitale pentru dezinfec#ia suprafe#elor,
instrumentarului chirurgical, lenjeriei, excre#iilor $i la formolizarea "nc!perilor.
4! $lutaral(e2i(a este utilizat! pe scar! larg! "n unit!#ile sanitare, ca dezinfectant de
nivel "nalt $i ca sterilizant chimic, sub forma de solu#ii apoase.
Alutaraldehida prezint! un spectru larg de ac#iune biocid!7 bactericid, fungicid,
tuberculocid, virulicid $i lent sporicid. +eoarece activitatea sporicid! se instaleaz! lent,
este necesar un timp de contact de cel pu#in ; ore. Activitatea biocid! nu este influen#at!
de prezen#a materialului organic.
+ezinfectantele comercializate fi numai pe baz! de glutaraldehid!, sau combina#ii de
glutaraldehid! cu alte substan#e active, care se folosesc ca dezinfectante de nivel "nalt,
sau ca sterilizan#i chimici, "n func#ie de concentra#ie $i timpul de ac#iune.
Alutaraldehida "n concentra#ie de 9( este folosit! pentru sterilizarea chimic! a
articolelor, obiectelor $i echipamentelor medicale care sunt sensibile la c!ldur! $i nu pot
fi sterilizate prin autoclavare.
,a dezinfectant de nivel "nalt se folose$te pentru echipamentul medical termosensibil,
cum ar fi7 endoscoape flexibile, echipament de terapie respiratorie, dializoare,
echipament de anestezie.
Toxicitatea /lutaral(e2i(ei
Contactul cu pielea7. 4ingurul efect semnalat "n caz de expunere repetat! este apari#ia
eczemelor alergice. +etermin! sensibilizarea pielii, provoc*nd dermatita alergic! de
contact.
>n caz de contact accidental cu ochii, substan#a poate produce conjunctivit!.
. 0aporii sunt iritan#i pentru tractul respirator, cauz*nd senza#ii de usturime ale nasului
$i g*tului.
$lutaral(e2i(a are poteial -uta/eC caceri/eC terato/e!
D! PERO@IDU% DE 9IDRO$EN >I CO#PU>II ;NRUDII
Peroxidul de hidrogen se poate folosi "n unit!#ile sanitare ca dezinfectant $i antiseptic,
"n diferite concentra#ii. >n concentra#ie de ;(, se folose$te ca antiseptic $i pentru
dezinfec#ia de rutin!.
Peroxidul de hidrogen stabilizat, "n concentra#ie de ?(, este considerat ca dezinfectant
de nivel "nalt. 4e poate utiliza pentru dezinfec#ia aparatelor pentru m!surarea tensiunii,
lentilelor de contact, ventilatoarelor $i endoscoapelor.
Peroxidul de hidrogen prezint! un larg spectru de ac#iune biocid!7 bactericid!,
tuberculocid!, fungicid!, virulicid!, sporicid!.
,ontactul de scurt! durat! poate produce prurit, cu "nro$ire local!, de la u$oar! la
sever!, "n func#ie de concentra#ia substan#ei. 4olu#iile concentrate pot produce flictene ale
pielii.
ANTISEPTICE
Antisepticele sunt preparate ce de#in propriet!#i antimicrobiene limitate, sau care
distrug microorganismele, sau inactiveaz! virusurile de pe #esuturile vii (piele s!n!toas!,
mucoase, pl!gi). Antisepticele nu sunt sterilizante, dar reduc temporar de pe piele $i
mucoase num!rul de microorganisme.
Antisepticele se deosebesc de dezinfectante prin7
- concentra#ia de utilizare a substan#ei chimice
- timpul de contact.
-tilizarea antisepticelor pentru a elimina, distruge sau inactiva microorganismele
prezente pe piele sau mucoase permite7
- realizarea "ngrijirilor aseptice,
- reducerea transmiterii germenilor, de la bolnav la bolnav, prin intermediul
m*inilor,
- tratarea infec#iilor locale cutanate si mucoase.
Cocetraii (e utili)are! Exe-ple!
N Alcooli7 - alcool etilic (&F-KF()1
- alcool izopropilic (;F-&F()
N ,lorura de benzalPonium7
- piele intact!7 solu#ie alcoolic! F,8-F,9(
- pe r!ni7 solu#ie apoas! F,8-F,9(
- "n obstetric!7 F,F&-F,8F(
- solu#ii oftalmice7 F,F8(
- instila#ii vezic! urinar! $i uretr!7 F,FF&(
N ,lorhexidina7
- dezinfec#ia pielii7 F,F&( Q cetrimide F,&(
- dezinfec#ia preoperatorie a pielii7 F,&( "n alcool KF(
- dezinfec#ia r!nilor7 solu#ie apoas! F,F&(
- dezinfec#ia uretrei $i lubrefiant7 F,F&( "n glicerol
- spal!turi vezicale7 F,F9(
- obstetric!7 8( sub form! de crem!
N od7 solu#ie 8( "n etanol KF(
N Povidone-iodine7 K,&-8F(
N /inctura de iod &(
N Ap! oxigenat!7 ;(
I:!STERI%IZAREA este forma cea mai completa de dezinfectie
Sterili)area este opera#iunea prin care sunt eliminate sau omor*te microorganismele,
inclusiv cele aflate "n stare vegetativ!, de pe obiectele inerte contaminate, rezultatul
acestei opera#iuni fiind starea (e sterilitate (conform 5) &&? R starea unui produs liber
de microorganisme viabile). Probabilitatea teoretic! a existen#ei microorganismelor S
8FT
?
.
Dispo)iti8ele 'i -aterialele (e uic& *olosi& u 8or *i icio(at& reprocesate +
8e(erea reutili)&rii!
/ermenii E pro(us sterili)atD sau Csterili)are c2i-ic&D sunt utiliza#i pentru o gam!
restr*ns! de compu$i chimici (formaldehida, glutaraldehida) care, "n condi#ii controlate,
pot distruge sporii bacterieni.
/oate dispozitivele medicale $i materialele care urmeaz! a fi sterilizate trebuie cur!#ate
prin metode fizice $i dezinfectate chimic "nainte de a fi supuse unui proces de sterilizare
standardizat.
/oate instrumentele chirurgicale, materialele textile $i alte obiecte sau solu#ii care
p!trund "n #esuturile sterile sau sistemul vascular, inclusiv instrumentele stomatologice,
trebuie s! fie sterile (instrumente E obiecte critice).
>n unit!#ile de asisten#! medical! sterilizarea se poate realiza prin 7metode fizice- abur
sub presiune (sau abur la temperatur! $i presiune ridicat!Escazut!), c!ldur! uscat!, metode
chimice- oxid de etilen!, Csterilizan#iDchimici7 formaldehid! si abur la temperaturi joase
si presiune subatmosferic!.
>n stadiul actual al datelor $tiin#ifice, sterilizarea cu vapori de ap! satura#i sub presiune
trebuie s! fie metoda de elec#ie, dac! dispozitivul medical suport! aceast! procedur!
ASEPSIA, ca metoda profilactica, include urmatorii timpi ai unei interventii chirurgicale7
a. -spalarea mainilor chirurgilor
b. -protejarea acestora cu manusi sterile
c. -dezinfectia campului operator
d. -sterilizarea instrumentarului, campurilor si materialelor necesare in
momentul operatiei
e. -pastrarea sterila a plagii operatorii
Asepsia se realizeaza printr-o serie de mijloace fizice si chimice7
Iijloace fizice
o Iecanice
o ,aldura
-meda
-scata
o .adiatii
Iijloace chimice
o 2ormol
o Alutaldehida
o 5tilenoxidul
I5,A), se actioneaza pentru pregatirea materialelor si instrumentarului in vederea
sterilizarii. 4e utilizeaza spalarea si curatarea mecanica (perii, apa, sapun, detergenti in
concentratii 8-9(, solutii dezinfectante).
,A3+-.A este utilizata sub doua forme7
- uscata
- umeda
Iecanismul de actiune este reprezentat de coagularea proteinelor, ce apare la temperaturi
de peste &F
F
, fiind proportionala si cu cantitatea de apa inmagazinata de microorganism.
n cazul aceluiasi germene, forma vegetanta nu rezista mai mult de cateva minute la &&-
KF
F
,, pe cand forma sporulata (saraca in apa) rezista si cateva ore la 8FF
F
,.
CA%DURA USCATA este reprezentata prin 7
flambare
incinerare
sterilizarea prin aer cald
F%A#=AREA utilizeaza caldura produsa de flacara.
4e realizeaza prin trecerea unor obiecte (sticla, metal), sau expunerea unor suprafete la
nivelul flacarii.
Aceasata metoda este intalnita cel mai des in laboratoarele de microbiologie pentru
sterilizarea anselor, baghetelor, pipetelor si a eprubetelor.
n chirurgie este utilizata doar in cazuri exceptionale (izolare) pentru instrumentele
metalice, dejavantazul constand in deteriorarea acestora si sterilizarea incompleta prin
neincalzire neuniforma.
INCINERAREA se efectueaza in crematorii unde se ard materialele folosite pentru
pansamente, fragmente si piese anatomice, in general tot ce prezinta risc biologic de
contaminare. 3egislatia in vigoare obliga cabinetele medicale si spitalele sa aplice
normative standardizate pentru manipularea si distrugerea acestor produse rezultate in
urma activitatii medicale.
/0E"I$IZA"EA !"IN CA$D1"A 1/CA0A este metoda cea mai utilizata pentru
sterilizarea instrumentarului metalic.
Aparatul utilizat se numeste pupinel sau etuva cu aer cald.
Pupinelul este o cutie metalica cu pereti dubli, lateral fiind montate rezistente electrice ce
au rol in ridicarea temperaturii, uniformizarea aerului cald realizandu-se cu ajutorul unui
ventilator. Prezinta un sistem de reglare a temperaturii si duratei de sterilizare, precum si
un termometru ce prezinta temperatura din interiorul acesteia.
Parametriii de sterilizare la pupinel7
- 8?F-8'F
F
,
- +urata normala intre ;F de minute si 9 ore in functie de materialele utilizate si
germenii potential prezenti.
5tapele necesare in realizarea sterilizarii cu ajutorul pupinelului sunt7
-instrumentele curatate mecanic si chimic (cloramina, detergenti) sunt asezate in cutii
metalice
-asezarea cutiilor metalice cu capacul U deschis in interiorul acestuia
-reglarea parametrilor de lucru ( cel mai adesea 8'F
F
, peste <F minute)
-dupa oprirea aparatului se asteapta ca temperatura in interior sa coboare la ;F-<F
F
,
-cand se deschide pupinelul se verifica realizarea sterilizarii prin indicatorii utilizati
(caramelizarea celulozei din hartie).
4e inchid cutiile metalice si se banderoleaza, mentionandu-se data de realizare a
sterilizarii.
nstrumentele astfel sterilizate pot fi utilizate in conditii optime in urmatoarele 9< de ore,
nu mai mult.
STERI%IZAREA PRIN CA%DURA U#EDA se poate realiza in functie de prsiune
astfel7
- fierbere (presiune atmosferica)
- caldura umeda sub presiune-A-/O,3A0A.5
FIER=EREAeste o metoda care s-a utilizat mult timp pentru sterilizarea seringilor,
instrumentelor, tuburilor de cauciuc. Astazi este utilizata in conditii deosebite, unde un
pot fi utilizate alte mijloace.
Aparitia seringilor de unica folosinta, incompleta sterilizare a germenilor la 8FF
F
, a dus
la utilizarea cat mai restransa a acestora.
4terilizarea prin fierbere se realizeaza cu ajutorul fierbatoarelor /I care sunt cuve
metalice in care se aseaza instrumentarul, se inunda cu apa, aceasta fiin incalzita cu
ajutorul unei rezistente electrice. 4e considera sterilizat la aproximativ ;F-<F de minute
dupa ce apa a atins temperatura de fierbere. Pe parcursul fierberii un se ridica capacul
fierbatorului, nstrumentele se pot utiliza ' ore dupa incetarea procesului de sterilizare.
Sterili)area cu 8apori (e apa sub presiueC
Aceasta metoda este cel mai des utilizare in spital. Aparatul se numeste A-/O,3A0,
metoda purtand denumirea de autoclavare. Aceasta metoda de sterilizare este cea mai
eficienta si se bazeaza pe punctul de fierbere a apei direct proportional cu presiunea.
Astfel vom avea7
la nivelul marii, cota F, punctul de fierbere este de 8FF
F
,
la %FF m punctul de fierbere este de %?
F
,
o atmosfera duce de punct de fierbere 89F
F
,
cresterea cu 9 atm punct de fierbere 8;?
F
,
cresterea cu ; atm punct de fierbere 8<<
F
,
n functie de ceea ce dorim sa sterilizam si parametrii sunt diferiti7
inventar moale (campuri, halate, comprese etc.) se sterilizeaza la 9,& atm ;F-<F
min
apa sterila, sonde, ata chirurgicala se sterilizeaza la 8,& atm ;F-<F min
Autoclavul este un cazan cu perete dublu. ,azanul interior este in contact cu spatiul
dintre cei 9 pereti prin mai multe orificii si cu exteriorul printr-un numar de robineti.
5xista 9 tipuri de autoclav7
,hamberland care isi produce aburul in cazanul de sterilizare (de interes istoric)
Autoclavul cu pereti dublii cu sursa exterioara de abur1 acest tip este utilizat in
spitale avand avantajul volumului mare de lucru cat si a posibilitatii de uscare a
materialelor in finalul sterilizarii1 sursa exterioara de produs aburi poate fi
centrala termica a spitalului (cel mai des folosit) sau generatoare proprii cu
rezistenta electrica situate in apropierea autoclavului,
STERI%IZAREA PRIN RAZE U%TRA:IO%ETE .RU:0
.azele ultraviolete in sterilizare au ca mijloc de actiune efectul germicid manifestat prin
incetinirea sintezei A.) a microorganismului precum si aproteinelor exterioare,
actionand in acelasi timp prin inhibitia totala temporara a sintezei A+). .-0 actioneaza
asupra bacteriilor si virusurilor. )u au putere de penetrare, de aceea spatiile de
dezinfectat trebuiesc in prealabil spalate.
.-0 se utilizeaza pentru sterilizarea suprafetelor si microaeroflorei din salile de operatii
sau din incaperile carte necesita un grad ridicat de asepsie. 5ficacitatea este de pana la 8-
8,& m fata de sursa. 5ste total contraindicata folosirea sterilizarii cu .-0 in prezenta
personalului medical.
STERI%IZAREA PRIN RADIATII IONIZANTE
,ele mai utilizate sunt radiatiile gamma. Acestea sunt utlizate pe larg pe scara industriala
pentru sterilizarea tuturor materialelor medicale de unica folosinta (seringi, manusi,
campuri, instrumente, halate, fire de sutura etc.). Iecanismul de distrugere a germenilor
are la baza capacitatea de ionizare si excitare a atomilor acestora.
Actiunea razelor gamma este direct proportionala cu doza aplicata.
Avantajul sterilizarii cu radiatii gamma consta in faptul ca nu produce cresterea
temperaturii obiectului sterilizat fiind posibila iradierea produselor ambalate, avand o
putere de penetrare ridicata.
STERI%IZAREA CU U%TRASUNETE
5ste o metoda moderna de sterilizare, ultrasunetele fiind vibratii cu peste %FFF de
cicliiEsec. n functie de ordinul de marime a frecventei, microoragnismele pot suferi
alterari fizice si chimice. 3a frecvente foarte inalte se produce ruperea membranei si liza
celulara a microorganismului. 3a ora actuala pregatirea materialelor prin sterilizare prin
autoclavare sau etilen-oxid prezinta o faza initiala reprezentata de sterilizarea prin
ultrasunete ce vine sa completeze pregatirea materialelor prin metodele amintite anterior.
#IF%OACE C9I#ICE
formol
etilen oxid
glutaraldehida
FOR#O%
4e utilizeaza sub forma de vapori la rece sau la cald
O@ID DE ETI%EN
5ste o metoda fizico-chimica. 4e bazeaza pe efectul bactericid asupra tututror
microroganismelor atat in forma vegetativa cat si sporulata. Oxietilena este un gaz
incolor, cu miros dulceag cu capacitate ridicata de penetratie prin textile, hartie, cauciuc,
mase plastice. 5ste inflamabil. n amestec cu freonul devine stabil. /emperatura de lucru
este de &F-?F
F
,, presiune de 8-8,& atm, cu o durata intre 8 si & ore.
Avantajele sunt multiple. +ezavantajele-nu pot fi sterilizate materialele puternic acide
sau alcaline, nu pot fi resterilizate materiale care initial au fost sterilizate prin radiatii
gamma deoarece se formeaza etilenclorhidrin, o substanta iritanta pentru tesuturi.
ndicatii7 materiale si instrumente termosensibile7
instrumente si materiale chirurgicale metalice sau mase plastice
tuburi cauciuc sau P0,
materiale ce urmeaza a fi implantate in tesuturi (proteze)
canule si materiale folosite in anestezie
,ontrolul sterilizarii se realizeaza prin benzi indicatoare din hartie, precum si prin
verificarea directa a echipamentului de control (termometre, manometre).
STERI%IZAREA PRIN SU=#ERSIE IN SU=STANTE $ER#ICIDE
Aceasta metoda este utilizata frecvent pentru toata gama endoscopiei, laparoscopiei, si
echipamente termosensibile.
4unt utilizate glutaraldehida 9( - se prepara extemporaneu, solutia fiind activa 8<-98
zile1 durata de sterilizare 9F-;F minute pana la 9 ore (pentru distrugerea formelor
sporulate).
CONTRO%U% STERI%IZARII
4e realizeaza prin mijloace fizice, chimice si biologice
2izice-manometre, termometre cu sau fara sistem de inregistrare grafica
,himice-substante sub forma de pulberi cu punct de fuziune cunoscut, benzi de hartie
impregnate cu diverse substante (testul LoVie W+icP), lichide a$ezate "n tuburi care la o
anumit! temperatura "$i schimb! culoarea. +intre pulberi, sulful cu punct de topire 88'
F

,, acidul picric la 8;F
F
,.
Liologice = cu Lacillus stearothermophJlus comercializat sub form! de 4terotest 89F
(fiole, con#inut limpede, culoare violet), care este un indicator pentru controlul steriliz!rii
cu autoclav la 89F
F
, pe o durat! de ;F de minute, fiind puse "n incubator la &?
F
,.
Ientinerea aspectului, culoare, transparenta, arata o sterilizare corect!, virajul la galben
$i o u$oar! opalescen#!, arat! o sterilizare sub parametrii de eficien#!.