CARACTERISTICILE ADMINISTRAIEI PUBLICE ACTUALE

n fiecare etap a dezvoltrii, administraiei i-au fost proprii anumite trsturi.

Principalele caracteristici ale administratiei n etapa actual sunt urmatoarele
1
:
A. Administraia este subordonat
- n primul rnd, ea este subordonat dreptului leii care i stabile!te obiectivele, i
formeaz limitele, i impune respectarea unor aranii. "eile, reulamentele nlatur arbitrariul
n administraie. #e fapt, ntreaa activitate a oranismelor sociale este uvernat de lei !i
reuli care stabilesc oranizarea !i determin principiile de funcionare a serviciilor.
- n al doilea rnd, este subordonat $uvernului care-i stabile!te factorii superiori de
conducere !i i furnizeaz mi%loacele necesare. Administraia, constituind un corp intermediar,
creat n vederea aciunii, ns, caracteristica de subordonare nu e&clude o anumit putere proprie.
Pentru !eful statului, $uvern !i Parlament, administraia constituie un spri%in te'nic !i n urma
colaborrii ce se instituie, ea le face cunoscute nevoile si posibilitatile, contribuind astfel la
optimizarea tuturor activitatilor.
(. Administratia este ierar'izata si ordonata
)erar'izarea administrativa inspirata din ierar'iza militara este necesara pentru a asiura
coeziunea si disciplina administratiei. *a permite $uvernului sa-i cunoasca activitatile, iar n
cadrul propriei structuri, faciliteaza transmiterea ordinelor prin veriile succesive, repartizarea
responsabilitatilor si suprave'erea e&ecutarii. +umai
ntr-un cadru ierar'ic se poate e&ercita puterea de comandasi control si se poate asiura
disciplina. Puterea derivata din ierar'ie se manifesta asupra functionarilor numiti si asupra
actelor emise de autoritatea inferioara.
Prin activitatea de control, care este o consecinta a e&istentei puterii ierar'ice, se asiura
si unitatea de actiune a aparatului administrativ. ,ontrolul n administratie poate fi:
- administrativ, efectuat fie din interiorul administratiei, fiind leat direct de puterea
ierar'ica, fie din e&terior, acolo unde e&ista libertati publice si un liber e&ercitiu al suveranitatii
populare-
- %uridic, caz n care este asociat ideii puterii suverane de control, care este deleata
tribunalelor. Aspectul %uridic se manifesta n verificarea lealitatii deciziilor administrative, dar
nu n ceea ce priveste oportunitatea acestora.
,. Administratia este remunerata, civila, laica, ealitara
- Pentru munca depusa, functionarii publici sunt remunerati cu salariu, din buetul public.
1
Ioan Alexandru, Administraia public - teorii, realiti, perspective, p.58-61
- +evoile publice, altele dect cele pe care le implica apararea naional, sunt satisfcute
prin intermediul administraiei civile. n societile moderne nu e&ista dect n mod e&ceptional o
confuzie ntre funciile civile si cele militare. n cazuri particulare, autoritatea militar intervine
n domeniul civil, n urma unei relaii desc'ise cu autoritatea civil sau dup proclamarea strii
de uren.
- Peste tot, n rile democratice, administraia este laic, pentru c ea folose!te un
personal care nu intervine direct pentru asiurarea unor nevoi reliioase. n unele state ns, n
mod e&cepional, cultul reliios are caracter de serviciu public.
- Administraia public este ealitar, n sensul c furnizeaz servicii tuturor, n mod
eal, fr a face distincie de oriine, ras, apartenen politic, principiu care nu este
ntotdeauna si peste tot aplicabil.
#. Administraia este formalizat, scris, birocratic
- Administraia este formalizat, n sensul c ea acioneaz conform unor proceduri
dinainte stabilite, dnd na!tere la un anumit tradiionalism administrativ, care poate antrena
rutina si care-i poate ncetini ritmul de lucru.
- Administraia are la baza documente, fapte, decizii consemnate n documente scrise.
- .ormalismul si birocraia sunt proprii oricrei administraii, ceea ce difer este numai
radul n care acestea se manifesta, trebuind evitate e&aerrile care ar putea avea ca rezultat
instaurarea unui reim nedemocratic.
*. Administraia are un caracter de continuitate si necesit din ce n ce mai mult
cunostine specifice
- Pe de o parte, administraia este realizat de ctre reprezentani ale!i ai populaiei, de
ctre functionari temporari, dar mai ales de ctre funcionari permaneni care formeaz corpuri
de funcionari si care-i confer administraiei un caracter de continuitate.
/otodat, ansamblul activitilor !i serviciilor publice pe care administraia le presteaz
trebuie realizate n mod nentrerupt.
- Pe de alt parte, multitudinea si comple&itatea sarcinilor crora administraia trebuie s
le fac fa au fcut necesar posedarea de ctre cei care lucreaz n administraie a unor
competente specifice si a unor cunostine te'nice speciale.
.. Administraia este structurat vertical !i orizontal
- 0ertical, ea este divizat n servicii !i rupe de servicii. Astfel, de e&emplu,
administraia central este mpartit pe ministere, care au urmatoarele verii componente:
departamente, directii, servicii !i birouri. #e asemenea, ministerele pot avea n subordine direcii
la nivel teritorial 1%udeean2. Alturi de ministere e&ista institutii publice, aenii independente,
societi naionale sau corporaii publice, cu serviciile din cadrul lor.
- 3tructurarea pe orizontal se rese!te att n administraia central, ct si n
administraia teritorial de stat !i administraia local. ntre diferitele diviziuni verticale si
orizontale e&ist relaii de cooperare, coordonare, comunicare, ierar'izare, centralizare !i
descentralizare, concentrare !i desconcentrare.
$. Administraia publica este ntr-o continu e&pansiune
#e peste o %umatate de secol, n toate rile lumii, administraia se dezvolt, se e&tinde:
e&ist o cre!tere a serviciilor publice. Pretutindeni statul intervine din ce n ce mai mult n viaa
naiunii.
3-a trecut de la statul %andarm la statul providen- ca urmare, serviciile publice au
crescut ca numr si ca volum. *&pansiunea administrativ rezult dintr-o tendin intern a
administraiei, o tendin natural de a se e&tinde, de a prolifera: este tendina eneral pe care o
semnala 3pinoza: 4totul tinde a persevera n eul su !i de a mri acest eu5. ,auza acestei tendine
vine din dorina statului de a face fa unor noi nevoi sociale, de a oferi condiii de via mai
bune membrilor si mpotriva diferitelor riscuri ale vieii.
"umea ntrea a a%uns la 4vrsta administrativ5. Aceasta vrst se caracterizeaz prin
numrul si volumul mare al serviciilor publice, precum si prin comple&itatea administraiei.
(una functionare a administraiei, a serviciilor publice a devenit un element de lini!te,
dup cum mersul defectuos la serviciilor publice se afl la oriinea multor crize politice si c'iar
revolte populare. 3tatul modern, prevzut cu un aparat administrativ enorm, trebuie s nu piard
controlul administraiei, sa nu fie lovit de neputin, n ciuda iantismului su sau tocmai din
cauza aceasta.