Singur (Alone)

De Edgar Allan Poe

Din fraged pruncie eu n-am fost
Ca alii, nici ca alii n-am vzut;
Nici patimelor mele n-am putut
Din ale lor s le aduc vreun rost.
Nici chinul lumii nu m-a chinuit,
Nici cntul lumii nu m-a ncntat;
i singur n restriti m-am consolat,
i ce-am iubit, eu singur am iubit.
Copil fiind, n cei ai vieii zori,
n zorii vieii mele de furtuni,
Sorbitu-m-a, din creste n genuni,
Misterul care nc-mi d fiori;
Din cei muni, din cele stnci,
Din toreni, din ape-adnci,
Din cel soare n micare
Cu tomnatic splendoare,
Din fugare fulgere,
Cerului strpungere,
Din tunri de tunete,
Mugete-rsunete,
i din norul ce-l aseamn
(Cnd al raiului contur
E azur jur-mprejur)
Cu un demon frate geamn.